Nașterea

fiziologică

Elaborat: CRISTINA LOZINSCHI S1701

 Definiție

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) clasifică „naşterea

fiziologică“ ca naştere ce debutează de sine stătător, cu risc minim de la
începutul şi până la sfârşitul ei, copilul se naşte spontan în prezentaţie
craniană la termenul cuprins între 37 şi 42 de săptămâni complete de
sarcină, după naştere mama şi copilul sunt în stare satisfîcătoare.
OMS definește nașterea în condiții de siguranță ca: Curată,
efectuată de către un însoțitor de naștere calificat, accesul la asistență
obstetricală specializată în cazul apariţiei complicațiilor sau în situații cu
risc.
O naștere curată este una în care participă personalul medical
într-o instituție medicală cu respectarea principiilor de igienă: mâinii
curate, suprafețe curate, secționarea curată a cordonului ombilical.
Factori declanșatori al travaliului

Există două teoreme contemporane privind inițierea travaliului.

• Prima este pierderea funcțională a factorilor de menținere a sarcinii.

• În timp ce a doua se concentrează asupra sintezei factorilor care induc

nașterea.
Perioadele nașterii

În naștere deosebim trei perioade:

I. Prima perioadă, de dilatare a colului uterin, începe cu contracții regulate

dureroase care conduc la modificări de col uterin și se termină atunci când
cervixul este complet dilatat.
Faza latentă a I perioade de naștere: există contracții dureroase și schimbări
de col uterin, inclusiv dilatarea până la 4 cm.
Faza activă a I perioade de naștere: contracții dureroase regulate și dilatarea
cervicală progresivă de la 4 cm.
La primipare colul uterin inițial se centrează, apoi se scurtează, se șterge, se di-
lată. La multipare scurtarea, ștergerea și dilatarea colului uterin pot avea loc
concomitent. Durata primei perioade trebuie să fie nu mai mult de 18 ore la
primipare, nu mai mult de 12 ore la multipare.
II. A doua perioadă, de expulzie a fătului, de la dilatarea completă a
colului uterin la nașterea copilului. Pentru a se naște copilul va coborâ prin
canalul de naștere (bazinul mic și țesuturile moi), va trece prin toate
planurile bazinului și va efectua următoarele momente: flexia, coborârea,
rotația internă, extensia, rotația externă. Aceste momente alcătuiesc
biomecanismul de naștere.
În perioada II a nașterii deosebim două faze:
1.faza pasivă (de la deschiderea completă a colului uterin până la
momentul când femeia percepe senzaţii puternice de screamăt iar partea
prezentată este pe planşeul pelvin),
2.faza activă (de la sfârşitul fazei pasive până la expulsia fătului).

Durata perioadei a II- a a nașterii:

la primipară maximum 2 ore după începutul contracțiilor expulsive;
la multipară - maximum 1 oră după începutul contracțiilor expulsive.

III. A treia perioadă, de delivrență a placentei și a anexelor fetale, de

la nașterea copilului până la expulzarea placentei și a membranelor.
Durata perioadei a III- a a nașterii 30 de minute.
Asistența și conduita în nașterea fiziologică.

Obiectivele asistenței intranatale în nașterea fiziologică sunt:

Susținerea femeii, partenerului și a familiei ei în timpul travaliului,
nașterii și în postpartum
Monitorizarea stării materne și fetale
Evaluarea progresării travaliului
Evaluarea factorilor de risc
Detectarea timpurie a complicațiilor

În caz de necesitate, organizarea transferului la un nivel mai calificat

specializat de acordare al asistenței obstetricale.
A. Evaluarea inițială a gravidei la adresare.
La adresare gravida va beneficia de o evaluare completă și
sistemică.

Această evaluare va include:

• acuzele sau motivul adresării, anamneza personală,
heredocolaterală, alergii, antecedente patologice, medicale,
chirurgicale, ginecologice
şi obstetricale, medicaţie curenta,
• evoluţia sarcinii – data ultimei menstruații, prima ecografie, primele
mişcari fetale, luare în evidenţă, urmărire, complicaţii, tratamente,
investigaţii;
• examenul clinic la adresare va include - parametrii vitali, tensiunea
arterială, pulsul, temperatura, frecvenţa respiratorie; palparea
abdominală – frecvenţa, durata şi intensitatea contracţiilor uterine,
înalțimea fundului uterin, manevrele Leopold – numărul,
prezentaţia şi poziţia fătului, BCF – în timpul și dupa o contracţie
• examenul cu valve – identificarea sângerârii sau a scurgerii
lichidului amniotic.
• tactul vaginal – consistenţa, poziţia, lungimea (stergerea) şi
dilatarea colului uterin; segmentul inferior; membranele
intacte/rupte; prezentaţie/poziţie în cazul unei deschideri
cervicale suficiente; nivelul prezentației;
• pelvimetria internă.

Tactul vaginal poate fi foarte dureros, mai ales în cazul în care

parturienta este deja în travaliu, extrem de anxioasă și într-un mediu
necunoscut, din care cauză se efectuiază doar atunci cînd examinarea
este necesară și va aporta informații noi necesare în luarea unei
decizii.

Înainte de a efectua tactul vaginal asigurați parturientei

consimțământul informat, intimitate, demnitate și confort.
B. Diagnosticul nașterii.
În conformitate cu definiția OMS gravida este în naștere cînd prezintă
contracții uterine dureroase regulate, cel puțin 2 în 10 min și
schimbări de col uterin, inclusiv dilatarea cervicală progresivă până la
3-4 cm.

Odată ce diagnosticul nașterii a fost stabilit și nașterea a fost clasată

ca una fiziologică, parturienta se internează/transferă în sala de naștere.

Tendința actuală este ca salonul de naștere să fie cît mai mult "ca acasă”:
individual, “de familie”, curat, cald (temperatura nu mai mică de 25°C),
bine iluminat, și înzestrat cu echipament pentru acordarea asistenței
de urgență mamei și copilului.
În fiecare sală de naștere va fi următorul echipament: ceas de perete cu
indicator de minute și secunde, masă curată cu încălzire radiantă, prosoape
calde pentru a usca copilul, echipament de aspirare, saturometru, sac și măști
de diferite dimensiuni, medicamente esențiale: adrenalină, plazma expanderi,
unguent pentru ochi, vitamina K, oxitocină, set pentru pensarea cordonului, set
pentru aplicarea suturilor, haine adecvate pentru copii: bonetă, șosete și pătură,
termometru pentru copii (se poate citi <35°C), mănuși.
C. Monitorizarea și suportul în naștere

•În timpul travaliului, este important să se ia în considerare percepția și

experiența femeii;

•Consimțământul informat al parturientei este esențial din care cauză

parturienta se va informa în mod corespunzător;

•Parturienta va participa în luarea deciziilor cu privire la poziția în

timpul travaliului, metoda de analgezie în travaliu, metoda de
management perineal în perioada de expulzie, managementul
perioadei de delivrență;

Pe tot parcursul nașterii se vor evalua nu doar starea maternă dar și

starea fetală.
 BIBLIOGRAFIA

1. European Guideline for the Management of Pelvic Innflamma-

tory Disease. June 2012).
2. Obstetrică și ginecologie. Suport de curs. Chișinău 2017.
Vă mulțumesc
pentru atenție.