În maternitate întotdeauna trebuie să existe

următoarele:
• o masă de resuscitare deasupra căreia să se afle un încălzitor
aerian, controlat manual
• echipament de resuscitare (măşti faciale pentru copii, sac de
ventilare)
• set de pensare/secţionare a cordonului ombilical
• utilaj de aspiraţie, cateter de aspiraţie
• termometre de marcaj jos (mai puţin de 25C) - un termometru
ordinar indică doar până la 35C, respectiv el nu va putea detecta
hipotermia
• cântar electronic pentru copii
• sursă de încălzire a salonului de naştere
• cearşaf (pentru a înfăşura copilul), căciuliţă
• incubatoare de încălzire cu aer sau saltele umplute cu apă pentru
încălzirea copilului, sau alte surse adaptate pentru încălzire (în
cazul transportării interne sau externe)
 Care sunt manipulaţiile efectuate în
salonul de naştere în primele 2 ore?
• Plasarea copilului pe burta mamei cu scopul de
a prelungi contactul biologic
• prima alăptare
• contactul dintre mamă – prunc şi familie
• secţionarea şi prelucrarea cordonului ombilical
• înlăturarea la necesitate a vernixului cazeoza
(abundent colorat cu meconiu, miros fetid)
• examinarea şi anchetarea nou-născutului (fişa şi
eticheta nou-născutului)
• profilaxia hemoragiilor (administrarea vitaminei
K)
• Respectarea curăţeniei la naştere este un
pas important în reducerea riscului
infecţiei pentru mamă şi copil.
• Pentru a obţine un grad suficient de
curăţenie este nevoie ca mamele, familiile
şi cadrele medicale să evite practicile
tradiţionale dăunătoare şi să pregătească
materialele necesare.
 Există şase componente principale în
implementarea lanţului curat:

• La naştere:
• Mâinile curate ale personalului medical (spălate cu
săpun);
• Suprafaţa curată de naştere;
• Instrument curat pentru tăierea cordonului;
• Fir curat pentru legarea cordonului;
• Scutec curat pentru înfăşarea copilului;
• Scutec curat pentru învelirea mamei
 Contactul piele-la-piele
• După ce copilul a fost născut, el trebuie plasat pe burta mamei în
contact piele-la-piele, dar mai întâi este şters(cu un scutec uscat şi
cald) până se usucă. Îmbrăcat în căciuliţă, cuplul mamă – copil se
înveleşte în comun cu un cerşaf sau cearşaf şi pătură. Pe parcursul
a 30-180 de minute, majoritatea copiilor încep să caute mamelonul
mamei. Copilul sănătos, plasat pe burta mamei, este capabil de a
se târâ singur până la sân. Dacă a fost supus unor tratamente şi a
apărut depresia narcotică el va găsi, avea reacţii mai lente şi sânul
în primele ore de viaţă, fără ajutor suplimentar.
• Contactul “piele-la-piele” stimulează producerea oxitocinei la mamă,
care nu numai că stimulează lactaţia, dar şi facilitează eliminarea
placentei, îmbunătăţeşte FCC, oxigenarea ţesuturilor şi stabilirea
respiraţiei eficace cu instalarea mai rapidă a culorii normale a pielei.
Examinările pot fi amânate pe o oră sau chiar două dacă nu este o
urgenţă neonatală. Mama trebuie să se afle cât mai mult timp în
contact direct cu copilul.
 Când se va efectua prima
alimentare?
• Imediat după naştere copilul sănătos va căuta hrana în
mod instinctiv. În primele ore de după naştere pruncul
este vioi, activ şi darnic de a fi alimentat. Dacă în timpul
naşterii mamei i s-au dat unele medicamente (din grupa
anesteticelor), copilul poate să nu fie vioi. Se spune că
procesul de naştere a copilului este terminat în
momentul în care copilul este transferat de la placentă la
sân, pentru a fi alăptat. Prima hrănire nu trebuie forţată,
ea va surveni de sine stătător pe parcursul primei ore.
• Scopul acestei primei alăptări nu este alimentaţia ca
atare ci prelungirea contactului dintre mamă şi
prunc.
Dezobstruarea căilor respiratorii
• Dezobstruarea căilor respiratorii (nu este o procedură de
rutină, se efectuează la necesitate!!!).
• Dezobstruarea agresivă a căilor respiratorii poate
împiedica instalarea primei respiraţii a nou-născutului
sănătos şi să provoace o spasmare. Se practică numai
dacă apele amniotice sunt colorate cu meconiu ori
sănge. Durata procedurii - nu mai mult de 5 secunde.
Cateterul se introduce la o distanţă nu mai mult de (2,0-
2,5 cm.).
• Echipament: pară de cauciuc, cateter(de dorit ca să fie
steril) unit la aspirator.
Cum şi când se efectuează pensarea
şi secţionarea cordonului ombilical
în salonul de naştere?
• Pensarea se efectuează cu două pense sterile la
distanţa de 10 cm de la cordonul ombilical şi alta la 2-3
cm de la inelul ombilical.
• Cordonul ombilical se secţionează cu foarfece sterile
între cele două pense stabilite. Apoi la o distanţă de 2 –
3 cm de piele pe cordonul ombilical secţionat, se
dezinfectează cu alcool şi se aplică o ligatură sterilă
(clamă).
• Trebuie să ne convingem că ligaturarea ombilicului în
sala de naştere a fost îndeplinită eficace, în caz contrar
poate apărea o hemoragie care la rândul ei poate duce
la deces.
• Prelucrarea bontului ombilical şi a ochilor se va
efectua doar peste o oră după naşterea
copilului.
• Bontul ombilical se prelucrează cu dezinfectant
(clorhexidină sau un compus al iodului) fără
aplicarea pansamentului pe bont.
• Ligaturarea bontului se face cu aţă de mătase.
Reţineţi că prelucrarea ulterioară cu alcool nu se
recomandă fiindcă reţine mumificarea lui.
 • Prelucrarea ochilor
• Prelucrarea ochilor se efectuează cu
unguent de 1% tetraciclină.

Administrarea vitaminei K
• Este o tehnologie recomandată de O.M.S. pentru toţi
nou-născuţii în scop de prevenire a hemoragiilor. Se
administrează în doza de 1 mg îndată după naştere.
• Copiilor bolnavi şi celor prematuri vit. K se indică repetat
în caz de sindrom hemoragic. În lipsa sindromului
hemoragic Vit. K se repetă în ziua a 4 de viaţă.