AVORTUL

CUPRINS:

•CLASIFICARE

•INSUFICIENŢA/INCOMPETENŢA CERVICALA

•AVORTUL CHIRURGICAL

•AVORTUL MEDICAMENTOS

•AVORTUL DE TRIMESTRUL DOI

1932 - “Frida and the abortion”
•CONSECINŢELE AVORTULUI ELECTIV Frida Kahlo (1907-1954)
 AVORTUL SPONTAN

cea mai frecventa cauza de sangerarea in prima parte a

sarcinii
terminarea evolutiei sarcinii inainte ca fatul sa atinga
varsta de viabilitate (inainte de implinirea a 24 de
saptamani de sarcina)
25% din sarcinile diagnosticate in primul trimestru nu
ajung la termen
Riscul de avort spontan scade cu cresterea varstei
sarcinii, ajungand de 1-3% dupa primul trimestru
demonstrarea activitatii cardiace fetale creste sansele ca
sarcina sa evolueze
 AVORTUL
ABORIRI= A PIERDE ( lat.)

Finalizarea sarcinii < 24 saptamani gestationale

G<= 500 g ( ~22-23 saptamani)

Definiţie
Separarea şi expulzarea totala sau parţiala a produsului de
concepţie şi a anexelor sale in afara uterului, inaintea obţinerii
viabilităţii produsului de concepţie
 Clasificarea clinica a formelor de avort
spontan
a) Amenintarea de avort
b) Iminenta de avort
c) Avort incomplet
d) Avort complet
e) Sarcina oprita in evolutie
f) Oul clar
g) Avortul septic
h) Avortul habitual sau pierderea repetata a
sarcinilor
 AVORTUL
Diagnostic
1. SEMNE sI SIMPTOME
 Sangerare vaginala
 Dureri lombo-abdominale
 Contractii uterine
 Dilatatie cervicala
 Membrane rupte
 Febra (avort complicat infectios)
 Semnele socului hipovolemic (avort cu sangerare
abundenta)
AVORTUL
Diagnostic AVORTUL
2. PARACLINIC
 HCG urinar (dg. prezumtiv de sarcina)
 -hCG plasmatic in dinamica (dg. de SIU in evolutie)
 Hb, Ht (anemia posthemoragica)
 Uree, creatinina, TGO, TGP, glicemie, fibrinogen (avort septic)
 Ecografia TV- confirma existenta SIU si a viabilitatii sale
 AVORTUL
Diagnostic DIFERENTIAL
 Sarcina extrauterina (SEU)
 ecografia endovaginala: sac gestational intrauterin
 -HCG plasmatic se dubleaza la 2 zile in SIU in evolutie
 absenta evidentierii sacului gestational intrauterin prin
ecografie endovaginala la un titru de -HCG plasmatic > 1500
-2000 UI/l = SEU pana la proba contrarie
 Polipi cervicali
 Cancer cervical
 Endometrita hemoragica
 Dismenoree
 AVORTUL
Evolutie / Complicatii
 Amenintarea / iminenta de avort → avort (chiar in
conditiile unei terapii corecte)
 Complicatii imediate
 Sangerarea abundenta
 socul hipovolemic
 Complicatii tardive
 Retentia de tesut ovular
 Infectia – endometrita / BIP
 Infertilitatea
 Sensibilizarea Rh - cu cat varsta de gestatie la care survine avortul
este mai mare
 AVORTUL
Forme anatomo-clinice
Amenintare
de avort Iminenta
( vs sarcina de avort
ectopica =
Dozare βHCG, eco
TV)

Sarcina sanatoasa:
βhCG de 1500-2000 mUI/ml
• β HCG creste cu
>53%-66% la
48h
• Progesteron >
20 ng/ ml

Avort in curs Avort

de efectuare incomplet
 a) Amenintarea de avort

Sangerare vaginala + col uterin inchis

 Durerea -variabila:
anterioara si colicativa/ localizata in spate si asociata cu durere
pelvina sau suprapubiana
 Sangerare + durere = un prognostic rezervat pentru evolutia
sarcinii.
 Diagnosticul de amenintare de avort va fi formult doar cand se
cunoaste localizarea intrauterina a sarcinii
 Nu exista tratament medical dovedit eficient in amenintarea de
avort
 Antiinflamatoarele, antispastice, tocolitice, paracetamol,
suplimentare cu progesteron
 Repausul la pat nu modifica evolutia sarcinilor cu amenintare de
avort
 Conduita: urmarirea simptomelor si semnelor clinice, a evolutiei
β-hCG in sarcinile mici si a activitatii cardiace prin ecografie.
 b) Iminenta de avort

Dilatarea colului si pasajul cervical al unor parti ale

produsului de conceptie anunta debutul avortului
spontan

Durerea se asociaza frecvent

Ruperii membranelor + pierderii de lichid amniotic

=se impune evacuarea uterului.
 c) Avort incomplet

 Sangerare cu eliminarea unor parti ale produsului

de conceptie prin colul deschis
 <10 saptamani, fatul si placenta sunt eliminate impreuna iar
ulterior separat ( curetaj uterin)
o Tratamentul expectativ doar daca:
varsta sarcinii este mica
sangerarea nu este abundenta
pacienta este stabila hemodinamic
nu apare febra
exista posibilitatea urmaririi ecografice a evolutiei
ulterioare
 d) Avort complet

 Eliminarea fatului si
placentei in intregime
 Urmarire: evaluarea
sangerarii, a temperaturii
si a evolutiei ulterioare
 chiuretajul uterin ar
trebui evitat
 Evaluarea ecografica:
cavitate uterina goala
 e) Sarcina oprita in evolutie

Sarcina oprita in evolutie + col inchis =

retentia produsului de conceptie intrauterin
(zile/saptamani)
Diagnostic: ecografic – fara activitate cardiaca
Pot sa apara sangerari sau dureri
Se considera ca la un embrion cu o lungime cranio-
caudala (CRL) ce depaseste 5-6 mm trebuie sa fie
prezenta activitate cardiaca pentru a susţine
viabilitatea sarcinii
 Conduita individualizata

- Management expectativ - riscul de sangerare

necontrolata => chiuretaj de urgenta
- Tratament medicamentos - riscul de sangerare
necontrolata => chiuretaj de urgenta
- Chiuretaj uterin – riscuri: perforatie uterina –>
infectie, hemoragie, lezarea organelor
Febra!!! = infectie
Ou clar: prezenta unui sac gestational cu un
diametru mediu mai mare de 25 mm si care nu
contine vezicula vitelina sau embrion
ASPECTE ECOGRAFICE IN SARCINA OPRITA IN
EVOLUTIE IN TRIMESTRUL I
 f) Avortul septic

 Pana in anii 1990 – patologie frecventa

 Legislatia interzicea avortul la cerere
 Endometrita – endomiometrita – parametrita – peritonita
 Consecinte severe: sangerarea, infectia localizata sau
disemninata, sepsis, coagulare intrevasculara diseminata, soc
toxico-septic, complicatii care pot duce la deces.
 Decisive in salvarea vietii pacientei:
Recunoasterea precoce
tratament antibiotic
evacuarea uterului sau histerectomia
tratamentul insuficientei multiple de organ
 g) Avortul habitual sau pierderea recurenta a
sarcinilor

Pierderea consecutiva a trei sau mai multor

sarcini inainte de varsta de viabilitate fetala
Impune o evaluare detaliata a cuplului care isi
doreste conceptia
Cariotipul parental, evaluarea endocrinologica,
evaluarea cavitatii uterine, testarea pentru
sindrom anti-fosfolipidic
Administrarea de imunoglobulina anti-D
•femeilor cu Rh negativ care avorteaza
•izoimunizarea se produce la aproximativ 5% din femeile Rh-
negative dupa un avort in lipsa administrarii imunoglobulinei
 PIERDERI RECURENTE SARCINA

Riscul de pierdere creste progresiv cu nr. de sarcini

pierdute:

Sarcini 0 1 2 3
intiale
pierdute
Risc de 7% 14% 26% 28%
pierdere
ulterioara

Pierderile neconsecutive au prezentat acelaşi model de risc

ca şi cele consecutive
Date de la Bhattacharya, 2010
 ETIOLOGIE PIERDERI RECURENTE
SARCINA
Anomalii cromozomiale parentale-2%- FIV cu
diag. preimplantational
 Sindrom Antifosfolipidic =SAFL- autoanticorpi
care se leaga de proteinele plasmatice ce se leaga de
fosfolipide
Factori anatomici- leiomioame, anomalii uterine
congenitale, Sdr Asherman ( sinchii uterine)
Endocrinopatii- deficienta progesteronului cauzata
de un defect de faza luteala si sindromul ovarelor
polichistice, DZ necontrolat, hipotiroidism
Infectii
 AVORTUL

INCIDENta AVORT DE PRIM TRIMESTRU (80% in primele 12

saptamani)
50% Avort embrionar
DIN CARE 45-55% Euploid (46 xy sau 46 xx, avort tardiv ~ 13
saptamani) si restul Aneuploid ( trisomii 13, 16, 18, 21, 22-
in 22-32%), VG mici (<8 sapt), erori de gametogeneza
materna (95% cazuri) si paterna (5% cazuri)
 50% avort anembrionat ( ou clar)
mai frecvent la extremele varstei reproductive: < 15 ani sau
> 35 ani
RATA DE AVORT creste de 2x daca unul din parinti are >40 ani
si RATA de avort EUPLOID creste > 35 ani ( varsta mamei)
Factori implicati in etiologia avortului spontan
FACTORI MATERNI
 INFECTII - bolii parodontale polimicrobiala creste riscul de
2 pana la 4 ori

 PATOLOGIA MEDICALA – DZ ( glicemii necontrolate

periconceptional si DZ insulino dependent, Afectare
tiroidiana ( inclusiv hipotiroiditsm subclinic manifest si
Acantitireoperoxidaza si tireoglobulina), BII, LES
FACTORI MATERNI

 NUTRITIA – obezitatea ( fertilitate , risc avort

spontan si recurent)

 FACTORI SOCIALI SI DE COMPORTAMENT- alcool,

fumat . CAFEA doar la > 5 cesti ( 500 mg cafeina /zi)

 FACTORI OCUPATIONALI SI DE MEDIU – insecticide,

raze x, agenti de sterilizare, agenti antineoplazici pe termen
lung
 FACTORI IMUNOLOGICI- Ac antifosfolipidici
 TROMBOFILIE
 DEFECTE UTERINE
 Factori implicati in etiologia
avortului spontan
Fibroamele cu localizare
submucoasa
Sinechiile uterine
Anomaliile mülleriene
Incontinenta cervico-istmica
Infectiile - cauza rara de avort
Antiinflamatoarele - pot reduce
ratele de implanatare
 Factori implicati in etiologia avortului spontan
Contraceptivele orale /spermicidele locale - nu sunt
asociate cu risc crescut de pierdere a sarcinii
DIU local - risc crescut de avort , SEU
!! Sunt insa si sarcini intrauterine care apar in
prezenta unui DIU si evolueaza fara probleme pana
la nastere
Interventiile chirurgicale pelvi-abdominale in
primul trimestru de sarcina nu cresc riscul de avort
spontan

!!! Exceptie - chirurgia ovariana - indepartarea

corpului galben- suplimentare cu progesteron
 Factori implicati in etiologia
avortului spontan
 Radiatiile par a nu fi o cauza de
pierdere a sarcinii!
 Radiografia diagnostica de cap, gat,
torace si brate nu presupune o
expunere directa a fatului si nu
conduce la un risc crescut.
 Radiografia dentara presupune o
expunerea fetala la o doza minima de
radiatii si nu este considerata
periculoasa in sarcina.
 Dozele mari de radiatii, folosite in
radioterapie sunt o cauza certa de
avort
 Factori paterni

 RISC INAINTE DE 25 ANI

 PROGRESIV PENTRU FIECARE 5 ANI IN PLUS

 Confirmarea sarcinii in evolutie
 CONFIRMARE SARCINA IN EVOLUTIE

 βhCG de 1500-2000 mUI/ml = GS- vizualizat la 4-5 saptamani

 βhCG 3500 mUi presupune existenta unui GS 99% din cazuri

 VV vizibila de la 5,5 saptamani (GS =10 mm)

 Intre 5 - 6 saptamani de gestatie, veziculei viteline ii apare un buton embriona

de 1-2 mm

 Absenta embrion in GS de 16-20 mm-embrion mort si resorbit

 Activitatea cardiaca – la 6-6,5 saptamani

 Embrion de 5 mm fara activitate cardiaca= mort

 O sarcina anembrionata= ou clar genetic= GS de 20 mm si nu se

vizualizeaza embrion
 Management avort
AVORT SPONTAN

 EXPECTATIVA ( esec 50% din cazuri) – MAI ALES IN

CAZUL amenintarii / iminentei de avort

 TERAPIE MEDICAMENTOASA- PGE1 ( esec 5-40% din

cazuri)

 CHIURETAJ –invaziv ( succes 95% din cazuri)

 Masuri chirurgicale

 Avort incomplet / iminent (mai ales insotit de sangerare

abundenta)
 dilatare si chiuretaj uterin de urgenta

 Incompetenta cervico-istmica (cauza de boala abortiva)

 corectie prin cerclaj al colului uterin
 Chiuretajul uterin in tratamentul formelor de
avort

Necesar in unele situatii de avort in primul

trimestru
Aproape intotdeauna in cazul avorturilor din
trimestrul al 2-lea
Decizie: context clinic (hemoragie) + ETV (resturi)

Riscuri: evacuare incompleta, infectia, perforatia,

sinechia uterina, traumatismele colului
Consecintele tardive: infertilitate, SEU, risc
crescut de avort sau nastere prematura prin
incontinenta cervico-istmica.
 Avort chirurgical

Chiuretajul necesita, deseori:

 Anestezie intravenoasa/ Sedare
 Anestezie locala- blocaje paracervicale cu lidocaina ( lateral
lig. sacrate- ora 4 si ora 8)
 Analgezie

Pasi:
1. Dilatarea cervicala
2. Evacuarea sarcinii prin razuire mecanica (chiuretaj abraziv), prin
absorbţia conţinutului (chiuretaj prin aspiraţie) sau ambele

 Chiuretajul –se recomanda la varste de gestaţie de mai puţin de 15

saptamani!
 Avort chirurgical

PREGATIREA COLULUI cu:

o Misoprostol (PGE1) dilatare mai usoara a colului

2x 200 ug p.o. preprocedural

o Mifepristona - antagonistul de progesteron

Alte opţiuni includ formule de prostaglandina E2 si

F2a – clasa 2
 Avort chirurgical

Dilatatorii higroscopici

-sunt dispozitive care

scot apa din tesuturile
cervicale

-se maresc dilatand treptat

colul

-compusi dintr-un gel pe

baza de acril
 Tratamentul medical al avortului

evita riscurile asociate

evacuarii chirurgicale

• Mifepristona este un modulator selectiv al receptorilor

de progesteron si creste reactivitatea uterina prin
blocarea efectului progesteronului la acest nivel

• Misoprostolul este prostaglandina E1 sintetica

• Folosit si pentru pregatirea colului uterin in vederea
nasterii si inducerea travaliului
• Creste reactivitatea uterina.
 Tratamentul medical al avortului
 Amenoree pana la 49 de zile, CRL corespunzator la 63 zile

 1)antiprogesteronicul mifepristona
 2) antimetabolitul metotrexat
 3) prostaglandina misoprostol

 Mifepristona si metotrexatul cresc contractilitatea

uterina prin inversarea inhibarii indusa de progesteron
 Misoprostolul stimuleaza direct miometrul
 Mifepristona cauzeaza degradarea colagenului de la
nivelul colului uterin
 Metotrexatul si misoprostolul au efecte teratogene
(odata administrate aceste medicamente, procedura de avort
trebuie finalizata)
 SCHEME TRATAMENT

1.MIFEPRISTONA ( 100-600 ug oral)

+MISOPROSTOL ( 200-600 ug oral sau 400-800 ug
intravaginal/bucal/sublingual

( concomitent sau pana la 72 ore ulterior adm.

MIFEPRISTONEI)
- In decurs de 3 ore apar simptomele
- Daca nu se evidentiaza semnele unui avort-
reexaminare peste 1- 2 saptamani
- Avort incomplet- chiuretaj prin aspiratie
 SCHEME TRATAMENT

2.METHOTRXAT ( 50 mg/m2 im. sau oral)

+MISOPROSTOL (800 ug intravaginal in 3-7 zile;
repetat la o saptamana post MTX daca este cazul)

3. MISOPROSTOL (800 ug intravaginal sau

sublingual, pana la trei doze)
 Complicatii frecvente

- Sangerare severa ( >2 tampoane pe ora, cel putin 2

ore)
- Dureri intense- administare AINS

REEXAMINARE ECOGRAFICA

CHIURETAJ UTERIN
 Avort trimestrul II
Incidenţa scade
Pierderea spontana =1,5-3%
Dupa 16 saptamani- este de doar 1%
Sangerarea vaginala din primul trimestru dubleaza
incidenta pierderii sarcinii din al doilea trimestru
Cauze:
1. Anomalii fetale ( Cromozomiale, Structurale)
2. Defecte uterine (Congenitale,Leiomioame,Col uterin
incompetent)
3. Cauze plancentare( Abruptio placentae, placenta previa, Defecte
de transformare a arterelor spiralate, Corioamniotita)
4. Tulburari materne (Autoimune, Infecţii,Metabolice)
 Incidenta si etiologie

Rasa, etnia, avorturi in antecedente si varste

materne extreme
Sangerarea vaginala din primul trimestru a fost
citata ca posibil factor de risc
27% dintre femeile cu un avort de prim trimestru in
antecedente au avut o pierdere recurenta in al
doilea trimestru la urmatoarea sarcina
33% din aceste femei a avut o nastere prematura
ulterioara
 Incidenta si etiologie

La femeile >35 de ani

- anomaliile cromozomiale explica 80% din recurenţe
- malformaţii fetale in 13% din cazuri
- 33% din fetusii altfel normali aveau asociat
corioamniotita despre care s-a considerat ca a precedat
nasterea (Allanson, 2010)
- 95% din placente in avorturile din trimestrul al
doilea sunt anormale
- Cele mai frecvente anomalii sunt trombozele
vasculare si infarctele placentare.
 Evaluare si tratament

 ECOGRAFIE pentru a confirma ca produsul de conceptie este

viu si fara anomalii majore
 Secretiile cervicale sunt testate pentru infecţii cu gonoreea si
chlamydia. Daca testarea este pozitiva – tratate timp de cel puţin o
saptamana
 Incompetenţa cervicala clasica este tratata chirurgical prin cerclaj
ceea ce intareste un cervix slab printr-o sutura in bursa.
 Contraindicaţiile pentru cerclaj includ
1.Sangerari
2. contracţii uterine
3. membrane rupte
 Uneori, cerclajul se efectueaza de urgenţa – un cerclaj la cald,
dupa ce s-a constatat dilatarea colului uterin, membranele
prolabate sau ambele.
 Procedura cerclaj col uterin

Este importanta plasarea suturii

 cat mai sus posibil si in stroma cervicala densa
 Exista unele dovezi ca doua suturi de cerclaj nu sunt mai efi ciente
decat una singura
 Pentru cerclaj vaginal sau abdominal, exista dovezi insufi
ciente pentru a recomanda profilaxia antibiotica perioperatorie

 Cerclajul de urgenţa sau la cald este mai dificil de efectuat

(replasarea inapoi in uter a sacului amniotic prolabat)

 Aceasta manevra este facilitata prin inclinarea mesei de operaţie in

poziţia Trendelenburg si prin umplerea vezicii urinare cu 600
ml de soluţie salina printr-un cateter Foley
Procedura
 Complicatii procedura cerclajului la cald

Ruptura membranelor
Travaliul prematur
Hemoragia
Infectia

Infectia clinica cere indepartarea imediata a suturii

cu inducerea travaliului sau stimularea acestuia.
 CERCLAJ ELECTIV

In saptamana 12-14 de sarcina

 Cu cat sarcina este mai avansata, cu atat este mai mare

riscul ca intervenţia chirurgicala sa stimuleze travaliul
inainte de termen sau ruperea membranelor

Nu se recomanda efectuarea cerclajului dupa 23

saptamani
 INCOMPETENTA CERVICO-ISTMICA

= Dilatarea cervicala nedureroasa in al doilea trimestru

-Poate fi urmata de prolapsul membranelor in vagin si

in cele din urma, de expulzarea unui produs de conceptie
imatur

Cerclajul s-a demonstrat a fi doar parţial benefic –

13% faţa de 17% – pentru a prelungi sarcina pana dupa 33
saptamani
 INCOMPETENTA CERVICO-ISTMICA

Valoare predictiva are ecografia transvaginale

Parametrii evaluati includ
-lungimea cervicala (< 25 mm, a raportat ca cerclajul a
prevenit nasterea inainte de viabilitatea fetala, dar nu si
nasterea inainte de 34 de saptamani
- prezenţa unui aspect de palnie, care este realizat prin
bombarea membranelor printr-un orifi ciu intern
dilatat dar cu un orifi ciu extern inchis
 Factori de risc

Traumatisme cervicale cum ar fi:

1. dilatarea si chiuretajul
2. conizatia (risc de patru ori mai mare de pierdere a
sarcinii inainte de 24 saptamani )
3. cauterizarea sau amputaţia colului

Dezvoltarea cervicala anormala- poate fi determinata de

expunerea in utero la dietilstilbestrol (DES)
 Management avort trimestrul II

EXCEPTIE este faptul ca la aceste varste gestaţionale,

oxitocina este deosebit de eficienta pentru inducerea
travaliului sau dilatarea colului.
Avortul chirurgical in trimestrul al doilea este tehnic
mai dificil

Pentru avortul terapeutic finalizarea chirurgicala prin

dilatare si evacuare are mai puţine complicatii decat
inducerea travaliului
 SCHEME TRATAMENT
1. CHIRURGICAL – dilatare col si chiuretaj/aspiratie
2. MEDICAMENTOS
 Oxitocina iv.( induce avort in 80-90% din cazuri, chiuretaj in
15% din cazuri- retentie placenta)
- intre 50 si 300 UI + 500 ml SF, 3 ore, apoi 1 ora fara oxiton
 PGE 2 ( 2% se reintervine chiuretaj)
– 600 ug intravaginal apoi la fiecare 4 ore cate 400 ug (durata
medie 12-17 ore)
- 200 mg de mifepristona p.o cu o zi inaimte de misoprostol,
reduce timpul de expulzie pana la 8, 1 ore
 Sol. hiperosmolara intramniotica – 20% sol salina sau 30% uree
REEXAMINARE ECOGRAFICA
 AVORTUL

Prognostic
 Bun (tratament corect instituit)

 Risc ↑ de avorturi ulterioare

 Pot aparea complicaţii ale chiuretajului: perforaţie,

sangerare sau infecţie
 CONSECINTE AVORT LA CERERE
Avorturi sarcini mici= sigure

Riscul de mortalitate CRESTE de 2x pentru fiecare 2

saptamani dupa 8 saptamani de gestatie

Chiuretaje abrazive- risc ulterior de placenta praevia

( aspiratia NU)

Sarcinile obtinute la <6 luni post avort au evolutii mai

bune decat sarcinile obtinute la >6 luni post abortum
 Contraceptia

Imediat post avort cu:

DIU la momentul interventiei

Contraceptie hormonala
Legislatie in vigoare
 Legislatie in vigoare

Intreruperea cursului sarcinii este permisa, indiferent de

motivele care ar putea determina femeia insarcinata sa
recurga la un asemenea procedeu, daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
 varsta sarcinii este mai mica sau egala cu 14 saptamani
(termenul de 14 saptamani se va calcula dupa finalizarea procesului de
nidatie (9-12 zile de la consumarea raportului sexual))
 procedeul sa fie efectuat de catre un medic de specialitate in acest
domeniu, cu drept de libera practica si intr-o institutie medicala
autorizata in acest sens
 intreruperea cursului sarcinii sa se realizeze cu consimtamantul
femeii insarcinate
 Legislatie in vigoare
 Nu constituie infractiune intreruperea cursului sarcinii in scop
terapeutic pana la varsta sarcinii de 24 de saptamani, sau
intreruperea ulterioara a cursului sarcinii, in scop terapeutic, in
interesul mamei sau al fatului

 Varsta sarcinii de 24 de saptamani se refera la conceptul de viabilitate

a fatului (i.e. capacitatea de a trai si supravietui independent de corpul
mamei),

 Astfel, daca anterior termenului de 24 de saptamani cursul sarcinii ar

putea fi intrerupt in scop terapeutic pentru a salva viata, integritatea
sau sanatatea femeii insarcinate, ulterior acestui moment (i.e. odata
ce fatul devine viabil) se considera ca avortul ar putea fi efectuat doar
pentru a salva viata femeii insarcinate, iar nu si pentru a-i salva
sanatatea sau integritatea, aceasta deoarece potentialitatea vietii fatului
devine mult mai semnificativa pentru stat din momentul in care
nenascutul devine viabil
Va multumesc!