PRINCIPIUL CUTIEI

PROBLEME
1.La un test de matematica,din cei 40 de elevi participanti,25
de elevi au rezolvat prima problema,30 de elevi au rezolvat a
doua problema,35 de elevi au rezolvat-o pe a treia,iar 33 de elevi
au rezolvat problema a patra.Aratati ca cel putin trei elevi au
rezolvat toate cele patru probleme.

Solutie:Presupunem ca nici un elev nu a rezolvat toate cele

patru probleme,deci fiecare a rezolvat cel mult trei.Atunci cei 40
de elevi au rezolvat cel mult 403=120 probleme.Dar numarul de
probleme rezolvate de elevi a fost de 25+30
+35+33=123 probleme.Deci, avand in plus 3 probleme
rezolvate,inseamna ca cel putin trei elevi au rezolvat toate cele 4
probleme.

2.La un concurs de matematica participa 300 de

elevi,repartizati in mod egal in 15 sali.Sa se afle:

a)Cel mai mic numar de fete care ar trebui sa participle

,stiind ca ,indiferent cum s-ar face repartizarea,in fiecare sala sa
fie cel putin o fata.

b)Cel mai mare numar de fete care ar putea participa,astfel

incat ,indiferent de repartizare ,sa existe o sala numai cu baieti.

Solutie:a)Pres. ca exista o sala in care,indiferent de

repartizare,nu se afla nici o fata.Atunci, in celelalte 14sali,sunt
numai fete,deci 1420=280 fete.Daca mai exista o fata,atunci si
in a15a sala vor fi fete.Deci nr.minim cautat este281.

b)Presupunem ca intr-o singura sala sunt numai

baieti.Atunci,in celelalte 14sali trebuie sa fie cel mult cate o
fata.Deci nr.max.de fete este 14

3. Se dau n numere naturale nenule distincte, toate mai mici

strict decat 2n. Sa se demonstreze ca printre ele exista unul egal
cu n sau doua a caror suma este 2n.

Solutie. Daca 0<a<2n , atunci si 0<2n-a<2n. fie a1, a2, ,

an cele n numere. Atunci si 2n a,, 2n a2, , 2n - an indepliesc
conditiile din enunt. Consideram numerele a 1, a2, , an, 2n - a1, 2n
a2, , 2n an. Ele sunt in numar de 2n. Dar, in intervalul (0, 2n)
exista numai 2n 1 numere naturale distincte. Rezulta, cu
necesitate, conform principiului cutiei, ca cel putin doua dintre
cele 2n numere sunt egale si anume unul din multimea {a 1, a2, ,
an } va fi egal cu unul din multimea { 2n a 1, 2n-a2, 2n an }. Fie
ele ai, respective 2n- aj, i, j 1,n. Deci ai= 2n aj sau ai +aj=2n.
Daca i=j obtinem 2ai=2n, deci ai = n, iar daca ij , obtinem a i +
aj = 2n.

4. Fie a1, a2, , a9 o rearanjare a numerelor 1, 2 ,3 , 9. Sa se

arate ca numarul (a1 1)(a2 2)**(a9 9) este par.

Solutie. Printr-o rearanjare a numerelor 1,2,3 intelegem

scrierea lor intr-o alta ordine. Astfel, numerele 1,2,3 se pot
rearanja in urmatoarele moduri : (1, 3 ,2); (2, 1, 3); (2, 3, 1);
(3,1,2); (3,2,1). Aceste rearanjari se mai numesc si permutari.
Printre numerele a1, a2, , a9, cinci sunt impare si patru pare.
Produsul mai multor numere intregi este par daca si numai daca
cel putin un factor este par. Daca in unul din factorii a 2 2, a4 4,
a6 6, a8 8, unul dintre numerele a2, a4, a6, a8 este par, problema
este rezolvata. Sa presupunem ca numerele a2, a4, a6, a8 sunt
toate impare si sa ne fixam atentia asupra celorlalti factori, a 1
1, a3 3, a5 5, a7 7, a9 9. Stim ca 5 numere sunt impare si
cum 4 le-am folosit in presupunerea anterioara, rezulta, cu
siguranta, ca unul dintre numerele a1, a3, a5, a7, a9 este impar.
Cum din el se scade tot un numar impar, factorul respective
devine par, deci produsul este par.

5. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural impar a, se

gaseste un numar natural b astfel incat 2b 1 se divide cu a.

Solutie. Orice numar intreg x se poate scrie sub forma x =

aq + r, unde q Z , iar r {0, 1, 2, , a 1}.

Pentru a fixat, vom incerca sa gasim numarul b care sa satisfaca

problema.

Fie numerele:

20 1, 21 1, 22 1, , 2a 1.

Evident, aceste a + 1 numere sunt distincte doua cate doua.

Impartindu-le, pe rand, la a, vom obtine a+1 resturi. Cum la
impartirea cu a putem obtine numai a resturi distincte rezulta, cu
siguranta, ca cel putin doua dintre numerele considerate dau
acelasi rest la impartirea cu a. Fie ele 2 m 1 si 2n 1, cu m,n {0,
1, 2, 3, , a} si m<n.

Numarul (2n 1) (2m 1) = 2n 2m = 2m( 2n m 1).

Pana acum nu am folosit ipoteza ca a este impar. Din faptul ca a

este impar rezulta ca 2 m si a sunt prime intre ele deci 2 n-m 1 se
divide la a. Rezulta ca b=n m.

6. O multime este formata din 10n + 1 numere naturale. Aratati

ca aceasta multime are cel putin o submultime cu doua elemente
astfel incat diferenta acestora sa fie un numar intreg divizibil cu
10n.
 Solutie. Fie a1, a2, , a10n, a10n + 1 numerele din enunt. Fiind
in numar de 10n + 1, vor da la impartirea cu 10 n, chiar 10n +1
resturi. Cum la impartirea cu 10n putem obtine numai 10n resturi
distincte, rezulta, cu siguranta, ca cel putin doua din cele 10 n + 1
numere dau acelasi rest la impartirea cu 10 n. Fie ele ai si aj.
Atunci, evident, ai aj este divizibil cu 10n.

7. Intr-o sala se gasesc n oameni (n2). Sa se demonstreze ca

printer ei se gasesc doi care au acelasi numar de cunoscuti
printer cei prezenti ( se presupune ca daca A este cunoscutul lui
B, atunci si B este cunoscut al lui A; nimeni nu este considerat ca
fiind cunoscut al lui insusi).

Solutie. Se observa ca numarul maxim de cunoscuti ai unei

personae este (n 1). Presupunem ca nu exista doua personae
care au acelasi numar de cunoscuti. Atunci:

P1=0

P2=1

..

Pn= n 1

(prin pi am notat numarul de cunoscuti ai persoanei a i a).

Acesta este unicul mod posibil prin care cele n personae se

pot cunoaste, partial, intre ele astfel incat sa nu existe doua
personane care sa aiba acelasi numar de cunoscuti.

Dar pn are (n 1) cunoscuti, deci se cunoaste cu oricare din

celelalte (n - 1) personae, in particular si cu p 1, prin urmare p1 are
cel putin un cunoscut. Rezulta ca presupunerea facuta este falsa
si deci exista doua personae care sa aiba acelasi numar de
cunoscuti
 PROFESOR :BUTULESCU
ANGELA