Boharec Alexandru Constantin , Sisteme electrice, an II, 3521C

Studiul sistemelor termoelectrice

1. Considerații teoretice
Procedeul termoelectric de conversie a energiei constă în
transformarea energiei termice în energie electrică datorită unor
fenomene care au loc în joncţiunile metal-metal, metal-
semiconductor sau semiconductor-semiconductor. Aceste fenomene
sunt întreţinute fie de existenţa unui gradient termic, fie de circulaţia
unui curent electric, fie de existenţa simultană a acestora.
Conversia energiei presupune transformarea acesteia într-o
alta formă, în cantitate echivalentă, evaluabilă după parametrii săi
specifici. Transformările energiei se produc cu pierderi raportate la
cantitatea de energie rezultată.
Efectele termoelectrice sunt efectele care apar în
conductoarele străbătute de curent electric în prezența unui gradient
de temperatură și sunt rezultatul interdependenței între curentul
electric și curentul caloric.
În prezent, elemente termoelectrice sunt folosite în
domenii diferite, de înaltă tehnologie, precum: industria auto,
industria electronică, medicina (termostate, instrumente
medicale), echipamente de laborator.
Avantajele folosirii acestor elemente sunt:
 nu prezintă elemente în mişcare;
 nu poluează mediul;
 nu folosesc gaze sau fluide pentru funcţionare;
 mărimea şi greutatea sunt reduse;
 rezistenţă la sarcini mecanice;
Dezavantajele acestor elemente sunt:
 consum mare de energie;
Boharec Alexandru Constantin , Sisteme electrice, an II, 3521C

 prețul mare.

Randamentul este cel mai relevant parametru al conversiei

energetice, definit ca raportul dintre energia obţinută şi energia
consumată, exprimat în procente. Orice tip de conversie se produce
cu pierderi şi deci randamentul va fi întotdeauna subunitar. Prin
creşterea randamentului spre valoarea unităţii şi respectiv prin
utilizarea pierderilor în sisteme tehnice secundare, eficienţa globală
a conversiei energetice poate creşte.
În funcţie de sensurile schimburilor energetice între sistemul
termoelectric şi exterior cu sursa caldă T1, cu sursa rece T2 şi cu
circuitul electric exterior, se pot distinge patru regimuri de
funcţionare, acestea fiind:
 generator;
 instalaţie frigorifică;
 pompă de căldură;
 calorifer.
Un sistem termoelectric funcţionează ca generator atunci când
pe la borne este cedată energie electrică pe seama diferenţei dintre
cantitatea de căldură primită de la sursa caldă şi cantitatea de
căldură cedată la sursa rece.
Funcţionarea ca instalaţie frigorifică are loc atunci când se
primeşte o cantitate de căldură de la sursa rece şi se cedează la sursa
caldă o cantitate de căldură pe seama energiei electrice primite pe la
borne.
Regimul de pompă de căldură este caracterizat prin faptul că se
primeşte o cantitate de căldură de la sursa caldă şi se cedează la
sursa rece o cantitate de căldură, transferul de căldură fiind controlat
pe seama energiei electrice primite pe la borne.

Regimul de calorifer se manifestă atunci când se cedează o

cantitate de căldură la sursa rece şi de asemenea se cedează o
Boharec Alexandru Constantin , Sisteme electrice, an II, 3521C

cantitate de căldură la sursa caldă pe seama energiei primite de la

borne.

Există trei tipuri de efecte termoelectrice:

 Efectul Seebeck
 Efectul Thomson
 Efectul Peltier
 Efecte termoelectrice
Efectul Seebeck: constă în apariția unei tensiuni electromotoare într-un
circuit format din două sau mai multe metale sau semiconductoare diferite,
ale căror puncte de contact se află la temperaturi diferite.
Efectul Thomson: acționează într-un metal sau semiconductor omogen
parcurs de curent și încălzit neuniform, prin degajare sau absorbție de
căldură, în funcție de sensul curentului. Efectul Thomson se utilizează la
măsurarea temperaturii, la producerea energiei electrice (convertoare
termoelectrice), la încălzirea sau răcirea corpurilor(răcitor termoelectric).
Efectul Peltier: constă în degajarea sau absorbția unei cantități de
căldură în regiunea de contact a două metale sau semiconductoare diferite
la trecerea unui curent electric.

2. Procedeul experimental
Folosind un element Peltier, pe care îl vom conecta la o sursă
de tensiune. Sursa caldă a elementului o așezăm în contact cu
radiatorul pentru o mai bună disipare a caldurii. Vom creste
intensitatea curentului din 0.5 în 0.5 A, la fiecare schimbare de
intensitate citind tensiunea si cu un termometru vom lua
temperatura de la sursa caldă și sursa rece.
Puterea absorbită se va calcula folosind formula:
P=I*V [W]
Iar randamentul cu formula:
T 1−T 2
η= %.
T1
Boharec Alexandru Constantin , Sisteme electrice, an II, 3521C

unde: T1 - sursa caldă iar T2 - sursa rece;

Tabel date preluate și prelucrate

Nr.crt. I[A] U[V] T1[0C] T2[0C] P[W] η [%)

1 0.5 2 25.4 18.3 1 0.2795275591
2 1 3.6 27 5.4 3.6 0.8
3 1.5 5.7 27.2 -4.3 8.55 1.1580882353
4 2 7.3 27.4 -10.6 14.6 1.3868613139
5 2.5 9 29.2 -15.4 22.5 1.5273972603
6 3 11 30.3 -16.8 33 1.5544554455
7 3.7 14 42 -19 51.8 1.4523809524

În graficul de mai jos putem remarca faptul că odată cu creșterea

diferenței de temperatură dintre sursa rece și cea caldă, puterea elementului
Peltier crește. Pentru ca puterea să fie cât mai mare sursa caldă trebuie
încalzita iar sursa rece trebuie racită pentru a avea o diferență cât mai mare
între cele două iar între cele două temperaturi să existe o izolație termică cât
mai eficientă.

Nr.crt. I[A] U[V] T1[0C] T2[0C] P[W] η [%) ∆T

P=f(∆T)
1 0.5 2 25.4 18.3 1 0.27953 7.1
70
2 1 3.6 27 5.4 3.6 0.8 21.6
60 3 1.5 5.7 27.2 -4.3 8.55 1.15809 31.5
4 2 7.3 27.4 -10.6 14.6 1.38686 38
50
5 2.5 9 29.2 -15.4 22.5 1.5274 44.6
40 6 3 11 30.3 -16.8 33 1.55446 47.1
30 7 3.7 14 42 -19 51.8 1.45238 61

20

10

0
1 2 3 4 5 6 7

P[W] ∆T
Boharec Alexandru Constantin , Sisteme electrice, an II, 3521C

Bibliografie:
1. https://biblioteca.regielive.ro/referate/electrotehnica/efecte-
termoelectrice-285271.html
2.https://classroom.google.com/u/1/c/MTgyMjcyMTU4NjI2/m/MTY
1MTM1NDg1ODkw/details