Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, secţiunea „Fizică”

Piteşti, 28 mai 2013

DETERMINĂRI ALE PARAMETRILOR ELECTRICI

ALE UNUI PANOU TIP JALUZEA FOTOVOLTAIC

Studenți: Bărcan Valentina, anul IV, ingineria mediului

Călin Corina – Mădălina, anul IV, ingineria mediului
Gheorghe Elena - Andreea, anul IV, ingineria mediului
Japalău Maxim, anul IV, ingineria mediului
Îndrumător: dr.ing Cicerone MARINESCU, lect.univ Daniela GIOSANU
Facultatea de Ştiinţe, Universitatea din Piteşti, Str. Târgu din Vale nr. 1, Piteşti, RO 110040
E-mail: valentina_barcan@yahoo.com,

REZUMAT
Energia solară poate fi convertită direct în energie electrică, folosind efectul fotoelectric sau,
mai precis, un caz particular al acestuia: efectul fotovoltaic. Scopul lucrării este acela de a
determina aportul de energie adus prin înlocuirea geamurilor termopan de pe o anumită suprafaţă
cu panourile fotovoltaice de tip jaluzea. Este vorba despre un geam termopan alcătuit din două foi
de sticlă de aceleaşi dimensiuni, distanţate uniform şi fixate între ele izoterm (cu chit siliconic
special) şi un sistem de lamele alcătuit din microcelule fotovoltaice montate în spaţiul dintre cele
două foi de sticlă. În urma calculelor realizate cu ajutorul datelor experimentale am aflat aportul
de energie adus de peretele cortina de suprafață cunoscută.

1 INTRODUCERE
Efectul de apariţie a unei tensiuni electromotoare, sub acţiunea energiei solare, denumit efect
fotovoltaic, a fost descoperit de fizicianul francez Alexandre-Edmond Becquerel, în anul 1839.
Dispozitivele care funcţionează pe baza acestui fenomen, sunt denumite celule fotovoltaice, sau
celule electrice solare. Pentru a permite furnizarea unei puteri electrice rezonabile, celulele
fotovoltaice nu funcţionează individual, ci legate în serie într-un număr mai mare, alcătuind panouri
fotovoltaice, sau panouri electrice solare (a nu se confunda cu panourile solare pentru producerea
energiei termice, denumite şi colectori solari sau panouri solare termice). [1]
Celulele fotovoltaice pot fi realizate din mai multe materiale semiconductoare, dar peste 95% din
celulele solare sunt realizate din siliciu (Si) - care este foarte răspândit în scoarţa terestră, fiind
astfel şi ieftin. În plus, procesele de prelucrare a acestui material nu sunt agresive pentru mediul
ambiant.
Grosimea totală a unei celule fotovoltaice este ce cca. 0,3mm. Uzual, deasupra electrodului
negativ al celulei fotovoltaice, se amplaseaza un strat antireflexie, cu rolul de a împiedica reflexia
radiaţiei solare incidente pe suprafaţa celulei electrice solare. Astfel încât, o cantitate cât mai mare
de energie este transferată electronilor de valenţă din cele două straturi semiconductoare. Celulele
fotovoltaice au dimensiuni uzulale de 10x10cm şi mai recent de 15x15cm.[2]
În lucrarea prezentată se realizeaza un studiu comparativ al aportului de energie adus prin
înlocuirea geamurilor termopan de pe un perete cortină cu panourile fotovoltaice de tip jaluzea.

2. MATERIALE ȘI METODE
2.1. Descrierea panoului fotovoltaic
Aparatura se referă la un geam termopan în care este introdus un sistem de celule fotovoltaice
cu direcție reglabilă, destinată captării radiației solare și transformării ei în curent electric.
Având în vedere că la momentul actual există o dezvoltare exponențială a fabricării geamului
termopan și adaptării lui la arhitectura clădirilor moderne cu rol de izolare termică și fonică, a

1
 Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, secţiunea „Fizică”
Piteşti, 28 mai 2013

apărut necesitatea unei schimbări, și anume transformarea din clădiri cu pierderi majore de energie
termică, în clădiri cu pierderi minime.
Panoul fotovoltaic de tip jaluzea este alcătuit din două foi de geam, având aceleași dimensiuni,
separate între ele printr-un distanțier din aluminiu tipic pentru geamul termopan, prevăzut cu
granule de silicagel în interior, lipite între ele cu o bandă dublu adezivă și conectate la extremități
printr-un colțar din plastic, după tehnologia de fabricare a geamului termopan și ermetizate cu un
mastic pentru a realiza ermetizarea spațiului dintre cele două geamuri (Fig 1)

Fig1. Panou fotovoltaic de tip jaluzea

Acesta prezintă un sistem de pârghii și tije reglabile în interiorul spațiului dintre cele două
geamuri în felul următor:
- radiația solară este captată de către un sistem de celule fotovoltaice conectate în serie sau
paralel, din siliciu sau alt material cu proprietăți asemănătoare așezate pe câte două tije care sunt
montate în interior și de-a lungul geamului termopan.
- aceste șiruri de celule așezate pe tije sunt puse în paralel pe verticala geamului, făcându-se un
sistem asemănător cu sistemul de jaluzele.
- aceste șiruri sunt conectate în părțile laterale de câte două pârghii verticale, stânga și dreapta,
conectate printr-un sistem clips.
2
 Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, secţiunea „Fizică”
Piteşti, 28 mai 2013

- în interior mai apare un alt set de pârghii intermediare cu rol de susținere, numărul lor
calculându-se în funcție de lungimea geamului cu rol de a împiedica curbura (săgeata) geamului
care ar putea prinde forma de curbură datorită greutății.
- tijele și pârghiile au dublu rol și anume: mecanic și electric; rolul mecanic este pus în evidență
prin susținerea mecanică a celulelor fotovoltaice și de configurare a unghiului de înclinare al
celulelor; rolul electric este pus în evidență prin conectarea electrică a celulelor și conectarea
curentului obținut și transmis mai departe prin pârghii.
- pârghiile sunt conectate în partea superioară a geamului la o tijă antrenoare sprijinită la
extremități în distanțierul geamului.
- această tijă se află la mijlocul distanței ultimului sistem de tije orizontale.
- antrenarea este făcută de o rotiță montată fix pe tija de antrenare și montată flexibil pe tijele
verticale.
- rotița este la rândul ei antrenată în două moduri: manual și electric.
- reglarea unghiului și conectarea curentului electric produs de panouri se face într-un
dispozitiv de rotire care poate fi acționat din exteriorul geamului prevăzut cu o priză pentru
conectarea curentului electric produs și un motoraș de antrenare a rotiței, cu rol de a regla unghiul
de înclinare al celulelor fotovoltaice.
Din punct de vedere al montării acestor panouri fotovoltaice cu direcție reglabilă în geamul
termopan, aceasta se poate realiza fără necesitatea unor suporți și nici a unui spațiu în plus care ar
trebui alocat pentru alte tipuri de panouri fotovoltaice obișnuite, deci se poate monta pe orice tip de
suprafață verticală, orizontală, înclinată în orice unghi, care să poată fi adaptată la orice tip de
construcție.[3]

1.1 Date experimentale

Măsurătorile experimentale s-au realizat pe durata unei zile, începând cu ora 8 30 până la ora
1830. Pentru măsurarea tensiunii s-a folosit un multimetru (prezentat în Fig 2.), iar pentru măsurarea
intensității luminii am utilizat un luxmetru. Ceilalți parametrii de mediu, viteza vântului, radiația și
temperatura au fost preluaţi din baza de date a stației meteorologice automate. Măsurătorile s-au
făcut din 30 în 30 de minute, notând și observațiile despre starea vremii, daca era cer senin sau
înnorat.

Fig 2. Multimetru

3
 Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, secţiunea „Fizică”
Piteşti, 28 mai 2013

Datele experimentale obținute au fost notate comform Tabelului 1.

Tabel 1. Date experimentale
Nr PARAMETRII MEDIU PANOU DE
Crt TIP
JALUZEA

Viteza vant (m/s)

Ora

luminii (LUX)Intensitatea

Radiatie w/m2)

Temp (◦C)
OBSERVATII
Tensiunea
(V)

1. 830 132 0 1260 13.2 14.62 Innorat

2. 900 193 1.8 1200 14.5 14.60 Innorat
3. 930 202 0.9 1200 15.5 14.86 Innorat
4. 10 197 0.9 1170 16.5 15.16 Innorat
5. 1030 420 0.3 1050 21.2 16.12 Cer senin
6. 1100 644 0 920 25.9 17.08 Cer senin
7. 1130 839 1.8 870 24.3 17.49 Cer senin, usoare adieri
de vant
8. 1200 923 0 870 24.1 17.35 Cer senin, usoare adieri
de vant
9. 1230 1105 0.9 870 24.9 16.79 Cer senin, nori pe
alocuri
10. 1300 956 1.3 860 24.8 17.21 Cer senin
11. 1330 819 1.8 880 25 17.43 Insorit
12. 1400 815 0.4 870 24.7 16.99 Insorit, nori pe alocuri

13. 1430 979 0 870 24.7 17.42 Insorit

14. 1500 851 2.2 880 24.9 17.70 Insorit
15. 1530 629 1.8 920 23.8 17.37 Insorit
16. 1600 651 4 900 23.2 17.32 Insorit
17. 1630 644 4.9 900 23.7 17.29 Insorit
18. 1700 568 1.8 940 23.2 16.20 Insorit, cer senin
19. 1730 366 3.1 940 23.1 14.80 Cer senin
20. 1800 250 0.4 940 23.2 14.29 Cer senin
21. 1830 226 0.4 940 23.1 14.47 Cer senin

1.2 Calcule și concluzii finale

Suprafaţa pe care o folosim drept „perete cortină” este de 75 m 2, având o lungime (orizontală)
de 15 m şi o lăţime (verticală) de 5 m. Din măsurătorile prezentate în tabel rezultă că panoul de tip
jaluzea produce o tensiune medie de 16,31 V.
În urma calculelor rezultă că panoul fotovoltaic de tip jaluzea produce intr-o oră o energie
electrică medie de 41,62 Wh, calculată cu relația (1).

16,31*50/19,59=41,62 w (1)

4
 Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice ale Studenţilor, secţiunea „Fizică”
Piteşti, 28 mai 2013

Ştiind ce energie produce un panou fotovoltaic de tip jaluzea cu suprafaţa de 1 m 2 şi

cunoscând suprafaţa peretelui cortine, ne propunem să aflăm câţi Wh ar produce peretele cortină
dacă pe acesta în loc de ferestrele de termopan normale se va instala ferestre de termopan cu
panouri fotovoltaice de tip jaluzea încorporate.
Făcând calculele aflăm că peretele cortină produce 41,62 w*75m2/1 m2=3121,5 Wh, adică
aproximativ 3,12 kWh, energie care poate fi folosită fără a necesita vreun cost, în afară de costul de
investiţie.
În Fig 3. este reprezentată grafic dependența tensiunii obținute atât de intensitatea luminii, cât și
de ora la care s-au realizat măsurătorile.

Fig 3. Reprezentarea grafică

1.3 Bibliografie
1. http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/5_1.pdf.
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Celul%C4%83_solar%C4%83
3. Marinescu Cicerone, Curs „Energii neconvenționale”