Compensarea Factorului de Putere

Compensarea factorului de putere
7 September 2013 by Ciprian
Bine te-am găsit !

Începusem data trecută să vorbesc despre factorul de putere şi despre efectele lui asupra
eficienţei cu care energia electrică este transportată de la generator la consumatori. Pentru astăzi
îmi propusesem să vorbesc despre toate modurile şi situaţiile în care se poate face compensarea
factorului de putere însă mi-am dat seama că asta ar însemna să folosesc noţiuni care încă nu au
fost prezentate pe Hobbytronica. De aceea, pentru a păstra lucrurile cât mai simple în acest
articol mă voi referi doar la compensarea factorului de putere din circuitele care conţin doar
componente pasive. Prin urmare, astăzi vom vorbi despre:
 Ce înseamnă compensarea factorului de putere ?

 Exemplu de calcul pentru compensarea factorului de putere al unui motor electric.
Ce înseamnă compensarea factorului de putere ?
O definiţie scurtă ar suna cam aşa: Compensarea factorului de putere presupune grupul de
activităţi prin care valoarea acestuia este adusă cât mai aproape de 1.
Pentru a înţelege şi mai bine este necesar să-ţi reamintesc că în cadrul circuitelor de curent
alternativ formate din rezistenţe, bobine şi condensatori:
 cantităţile de energie electrică pe care bobinele şi condensatorii le rulează (le absorb sau
le cedează) depind de valorile inductanţelor şi capacităţilor acestora;
 absorbţia şi cedarea de energie electrică de către condensatori şi bobine provoacă apariţia
puterii electrice reactive;
 bobinele şi condensatorii legaţi în acelaşi circuit absorb şi cedează energie electrică în
contratimp: când condensatorul absoarbe bobina cedează şi viceversa;
 factorul de putere este raportul dintre puterea activă (cea de care ne folosim efectiv) şi
puterea aparentă (cea care include şi energia reactivă).
Din cele spuse mai sus rezultă că fiecare tip de componentă pasivă creează propriul tip de putere
reactivă: prezenţa bobinelor în circuit provoacă apariţia puterii reactive inductive iar prezenţa
condensatorilor dă naştere puterii reactive capacitive. Diferenţa dintre aceste două tipuri este
bineînţeles aceea că şi ele se află în contratimp: într-un circuit în care avem şi bobine şi
condensatori, atunci când puterea reactivă inductivă intră în bobină, puterea reactivă capacitivă
circula iese din condensator, şi viceversa. Asta mai departe înseamnă că puterea reactivă care
iese din bobină se poate duce în condensator şi viceversa.
Ce concluzie simplă şi cuprinzătoare se poate extrage de aici ? Dacă puterea reactivă inductivă
este cantitativ egală cu puterea reactivă capacitivă, cele două vor circula doar pe traseul dintre
componentele care le creează (bobina şi condensatorul). Cu alte cuvinte energiile reactive nu vor
mai circula între circuit şi generator. Ai putea spune “eh şi ce-i cu asta ?”, iar eu îţi răspund că:
 prin încărcare şi descărcare, condensatorii absorb şi bagă forţat în circuit curenţi electrici
de mare intensitate;
 prin încărcarea şi descărcarea energiei din bobine, acestea bagă forţat în circuit tensiuni
electrice suplimentare;
 din cele două scurte observaţii de mai sus rezultă că prezenţa puterii electrice reactive pe
traseul dintre generator şi circuit cere de la generator mai multă putere electrică decât este
nevoie şi apoi îi trimite înapoi surplusul care nu-l foloseşte. Asta e ca şi cum ai păstra în
portbagajul maşinii un pietroi: nu te ajută cu nimic dacă-l plimbi cu maşina însă la deal îţi
forţează motorul să consume mai mult iar la vale îţi accelerează uzura frânelor.
În realitate puterea reactivă inductivă rareori este egală cu puterea reactivă capacitivă. Din acest
motiv, pentru a aduce cele doua tipuri de puteri reactive cât mai aproape de egalitate, în
respectivul circuit se măreşte fie inductanţa (dacă puterea reactivă inductivă este mai mică decât
cea capacitivă), fie capacitatea (dacă puterea reactivă capacitivă este mai mică decât cea
inductivă). Cu alte cuvinte: compensarea factorului de putere al unui circuit electric înseamnă
modificarea valorii unei componente reactive (a capacităţii sau a inductanţei) astfel încât efectele
puterii reactive capacitive şi ale puterii reactive inductive să se anihileze reciproc.
Exemplu de calcul pentru compensarea factorului de putere al unui motor electric.

În continuare o să-ţi arăt cum se face compensarea factorului de putere în cadrul unei situaţii
foarte des întâlnită în practică: cazul în care la reţeaua electrică sunt conectate motoare electrice
cu o putere de cel puţin câteva sute de W. În acest caz este vorba despre prezenţa în circuit a unei
sarcini aproape exclusiv inductive pentru că motorul este format din bobine care doar în anumite
configuraţii sunt însoţite şi de ceva condensatori. Având o sarcină aproape exclusiv inductivă
rezultă că între motor şi generator va circula nişte putere electrică reactivă (inductivă), ceea ce
înseamnă că factorul de putere este mai mic decât 1.
Concret, în cadrul situaţiei discutate rezultă că pentru a neutraliza efectele prezenţei puterii
reactive inductive compensarea factorului de putere trebuie făcută prin adăugarea în circuit a
unor condensatori a căror capacitate să creeze o putere reactivă capacitivă egală ca şi valoare cu
puterea reactivă inductivă. Este important ca valoarea condensatorilor de compensare să fie
precis aleasă pentru că alfel:
 o valoare prea mică nu va ameliora factorul de putere (adica ar fi ca şi cum nu am fi

intervenit cu nimic);
 o valoare prea mare va produce prea multă putere reactivă capacitivă: o parte va fi
neutralizată de puterea reactivă inductivă iar restul va rămâne să se zbenguie aiurea pe
traseul dintre generator şi circuit. Altfel spus, astfel am da-o din lac în puţ.
Pentru a determina ce capacitate va trebui să aibă condensatorul de compensare, în mod ideal ar
trebui să obţinem cu ajutorul unui osciloscop defazajul dintre tensiune şi curent introdus de
circuit, pentru ca apoi să calculăm factorul de putere. Însă, mă îndoiesc că ai avea un osciloscop
la dispoziţie :D. Din fericire, valoarea factorului de putere este de obicei notată pe placuţa cu
informaţii tehnice a motorului, prin simbolul cosφ sau pur şi simplu φ (figura 1). Ca să nu rămâi
cu lacune, φ este defazajul dintre tensiune şi curent de care vorbeam mai sus.
Figura 1. Indicarea valorii factorului de putere pe eticheta unui motor electric

Să presupunem că circuitul nostru are doar un motor electric de 2KW alimentat de la
220V/50Hz, pe a cărui plăcuţă scrie că are un factor de putere cosφ=0,7 .
Asta înseamnă că datele noastre iniţiale sunt:
 Tensiunea de alimentare U=200[V];

 Frecvenţa tensiunii de alimentare f=50[Hz];
 Puterea activă P=2000[W];
 Factorul de putere cosφ=0,7 (Factorul de putere = Puterea activă/Puterea aparentă);
 Puterea aparentă S=2000[W]/0,7=2857[VA];
Formula puterii reactive este:
şi deci în cazul nostru, puterea reactivă Q are valoarea de:
După cum am pomenit şi mai sus, ştiind că al nostru consumator este un motor electric, este
logic să credem că puterea reactivă calculată mai sus este de tip inductiv. Prin urmare, în acest
caz compensarea factorului de putere ar consta în conectarea în circuitul nostru a unui
condensator care să producă 2040 VAR de putere reactivă capacitivă (pe care o vom nota cu Q C ).
Formula generală a puterii reactive mai poate fi scrisă şi sub forma:
unde:
 U – tensiunea de alimentare exprimată în V (volţi);

 X – reactanţa componentei care produce puterea reactivă, exprimată în Ω (ohmi);
 φ – defazajul între tensiune și curent.
În cazul de faţă formula devine:
unde XC este reactanţa capacitivă.

Știm că defazajul între tensiune și curent (φ) produs de o capacitate pură este de 90°. În acest caz
relația de mai sus se simplifică în modul următor:
Se observă că XC este singurul termen pe care nu-l ştim şi deci hai să-l aflăm:
Mai ştim că formula reactanţei capacitive este:
În ea vedem că apare şi o capacitate C, care este tocmai valoarea condensatorului pe care vrem s-
o aflăm. În cazul nostru vom nota această capacitate cu CV şi astfel vom obţine:
Dacă facem împărţirea lui 1 la 7418 vom obţine valoarea condensatorului în farazi [F], adică un
cârnat de 0,000 … [F] ceea ce nu e prea plăcut ochiului. Aşa că voi înmulţi acel raport cu 1
milion (pentru că microfaradul este de 1 milion de ori mai mic decât faradul) şi voi afla că
valoarea condensatorului de compensare ar trebui să fie de:
Acest rezultat arată că dacă vom adăuga în circuitul motorului un condensator de 134,8 µF
puterea reactivă capacitivă şi cea capacitivă se vor anula complet reciproc. N-ai să găseşti
nicăieri un condensator de fix 134,8 µF însă poţi folosi ori o valoare apropiată (de exemplu 100
µF) sau dacă vrei să fii mai ateu decât papa poţi lega în paralel mai multe condensatoare astfel
încât să obţii o valoarea cât mai apropiată de 134,8 ( de exemplu 100 µF + 22 µF + 10µF + 2,2
µF).
După cum vezi, compensarea factorului de putere presupune calcule destul de simple. Atât de
simple încât se pretează în a fi inclus într-un calculator on-line. Am şi asta în plan însă până
atunci trebuie să-ţi mai spun că atunci când în circuit predomină puterea reactivă capacitivă,
modul de calcul al inductanţei de compensare este identic (bineînţeles, înlocuind relaţia
reactanţei capacitive cu cea a reactanţei inductive).
Tot referitor la cazul exemplificat mai sus trebuie să ţii cont de faptul că la compensarea
factorului de putere trebuie să foloseşti doar condensatori nepolarizaţi (de curent alternativ). Pe
lângă asta, tensiunea de lucru a condensatorilor de compensare trebuie să fie cu cel puţin 50%
mai mare decât tensiunea de alimentare a circuitului în care sunt montaţi. Motivul îl voi detalia
într-un articol viitor când voi vorbi despre modurile în care se poate măsura/exprima tensiunea
electrică alternativă. Ca şi concluzie este bine să reţii că, pentru compensarea factorului de putere
din circuitele electrice alimentate de la priză va trebui să foloseşti condensatori nepolarizaţi cu
tensiunea de lucru de 400V.
Exemplul discutat se referă la cazul în care motorul este alimentat cu tensiune monofazică.
Pentru compensarea factorului de putere a motoarelor trifazice, calculul de mai sus rămâne
valabil cu excepţia faptului că valoarea calculată a condensatorului de compensare va fi împărţită
la 3, pentru că trebuie să distribuim acea capacitate între toate cele 3 bobine ale motorului. Pe
scurt, în cazul trifazic ne vor trebui 3 condensatori de 134,8 / 3 µF. 134,8 / 3 µF ne dă cam 45 µF
aşa că, din nou, va trebui să cauţi în magazine o valoare apropiată.
Acum că ştim ce condensatori de compensare ne trebuie, nu a rămas decât să-i montăm. Cum ?
Pai în cazul monofazic, condensatorul sau condensatorii se conectează în paralel cu motorul
(direct pe bornele acestuia), iar în cazul trifazic, fiecare din cei 3 condensatori se leagă între câte
o pereche de faze. Pentru clarificare trage o privire peste figura de mai jos.
Figura 2. Compensarea factorului de putere. Conectarea condensatorilor de compensare.
Ştiu că încă nu am vorbit despre tensiuni trifazice şi monofazice, aşa că până când voi aborda şi
acest subiect ţine minte următoarele:
 un cablu de alimentare monofazic are: un fir pentru “nul” (culoarea standard este
albastru), un fir pentru “fază” (culoarea standard este maro) şi uneori un fir pentru
împământare (culoarea standard este galben-verde);
 un cablu de alimentare trifazic ar trebui să aibă trei fire pentru cele 3 faze (colorate
fiecare în maro, negru şi gri), un cablu pentru “nul” (de culoare albastră) şi un fir pentru
împământare (de culoare galben-verde).
Chiar dacă mă repet, condensatorii folositi pentru compensarea factorului de putere trebuie
conectaţi direct pe bornele motorului. De ce ? Pentru că dacă de exemplu îi legăm înainte de
întrerupătorul cu care pornim şi oprim motorul, atunci când motorul este oprit, condensatorul
nostru rămâne în continuare conectat la reţeaua electrică. Ce înseamnă asta ? Înseamnă că în
lipsa bobinelor motorului, puterea reactivă creată de condensatorul de compensare nu va mai fi
contrabalansată de nimic. Consecinţe ? În cazul în care nu-ţi vor sări imediat siguranţele de la
tabloul electric, contorul de energie reactivă va nota cu lăcomie în index multă multă energie
reactivă.
Important de menţionat ar mai fi faptul că în cazul unui circuit în care avem mai mulţi
consumatori care produc putere reactivă (motoare electrice, transformatoare electrice,
electromagneţi etc.) factorul de putere “văzut” de acea instalaţie este influenţat de puterea
reactivă produsă de fiecare din respectivii consumatori. Altfel spus, când în acea reţea avem
conectat doar un motor electric avem un anumit factor de putere, când avem un motor şi un
transformator avem alt factor de putere şi aşa mai departe. Din acest motiv, în electrotehnica de
mare putere, compensarea factorului de putere se face cu ajutorul unor instalaţii speciale care în
funcţie de valoarea curentă a factorului de putere conectează în circuit mai mulţi sau mai puţini
condensatori (sau bobine) de compensare. Câteva exemple găseşti aici.
În final vreau să subliniez: compensarea factorului de putere nu este o formă de furt, nu este o
şmecherie prin care păcăleşti contoarele de energie electrică astfel încât să plăteşti mai puţin.
Compensarea factorului de putere ar fi echivalentul îmbunătăţirii izolaţiei termice în locuinţe în
scopul reducerii pierderilor de căldură. Prezenţa energiei reactive în reţelele de alimentare cu
energie electrică nu foloseşte nimănui, însă produce pierderi care în cele din urma tot de
consumatori trebuie plătite.
Dacă ţi-a plăcut acest articol, distribuie-l mai departe în grupul tău de prieteni !
Cu bine,
Ciprian
CategoriesElectronică pentru începătoriPost navigation
Ce este puterea electrică ?
Dioda.
124 thoughts on “Compensarea factorului de putere”
1.
MARIUS
13 March 2018 at 17:52 | Reply
Salut Ciprian Am si eu o pompa SH de apa murdara cu tocator care scot fosa la
tara si dint-ro data nu mai are puterea care o avea cand am puso in functiune
prima data eu ma uitam la melcul acela care arunca apa si nu realizan cand pleca
in ce SENS se invarte asa de tare mergea acum il observ lejer in ce sens se invarte
,intre cablu care duce la priza si pompa am o cutie in care are un condensator de
25 micofarati si un buton tip ciuperca in care opresc si pornesc pompa ,am
verificat toate firele si la pompa si la caseta aceea de unde pornesc ce crezi ca sar
fi intamplat ms mult!

Ciprian
Pana nu inveti sa te exprimi in scris nu am cum sa te ajut pentru ca nu inteleg
ce spui.
2.
Marius
16 February 2018 at 12:17 | Reply
Buna, am un motor electric monofazat cu urmatoarele
specificatii https://imgur.com/a/8Utaz, cred ca condesatorul care imi lipseste este
cel de pornire al motorului deoarece il pornesc ajutat, doresc sa stiu ce
condensator trebuie sa cumpar?

Ciprian
Salut.
Daca nu ma insel, pe placa cu informatii de pe motor este sugerata folosirea a

doua condensatoare:
– condensatorul de pornire (400uF/330V). Acesta este folosit doar pentru
pornirea motorului – dupa pornirea motorului condensatorul trebuie
deconectat (pentru ca altfel face bum);
– condensator de defazare a curentului prin bobina secundara (de pornire)
(50uF/450V). Acest condensator ramane conectat pe motor pe intreaga durata
a functionarii acestuia. Fara acest condensator, puterea motorului va fi mai
mica de 3kW.
Mai multe detalii despre rolul acelor condensatoare gasesti

aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Motor_capacitor#Start_capacitors (la
capitolele Start Capacitors si Run Capacitors.)
Ca sa fii si mai sigur in legatura cu ce am spus mai sus intreaba/suna/da un
mail la un magazin care vinde acel motor.
Cu bine,
Ciprian

Marius
Condensatorul de pornire este un condensator de
400uF/300V https://imgur.com/a/v3Tp2, problema este ca nu mai gasesc
acest model de condesator in magazine, pot pune o valoare apropiata si
cat de mult conteaza voltajul adica pot pune si de 400V?
3.
Giurgiu Dan
9 January 2018 at 17:43 | Reply
Buna seara vrea sa intreb daca cunoaste cineva daca am un generator de 45 kva il
pot in invarti in locul motorului termic cu un motor electrc trifaza de 10 sau 15 kw
si sa obtin 45 de kva . Multumesc

Ciprian
Salut.
Daca folosesti un motor de 15kW nu vei putea obtine din generator decat
maxim 15kW. Daca tu bagi doar 15kW, de unde vrei sa obtii 45kW.
Sau mai simplu, intrebarea ta suna asa: daca torn 50 ml de vin intr-un pahar
de 200ml pot sa beau din pahar 200ml de vin 😀 ?
4.
VIOREL
11 November 2017 at 23:23 | Reply
Am reușit să fac un calcul aproximativ pentru valoarea bateriei de condensatori în
cazul în care folosesc un motor trifazic asincron ca generator. Calculul este valabil
doar pentru legătura în triunghi, sper să fie corect din formula de calcul pe care
am găsit-o pe un site american. Astfel motorul trifazic pe care-l folosesc pentru
conversie ca generator are următoarele caracteristici : 11 Kw, triunghi/stea
220V/380V, 45/25A, factor de putere cosφ=0.76, 725 rot/min. Deci :
Putere aparentă S = √3 EI = 1,73 × 380 × 25 = 16.435 VA
Puterea activă P = S cosφ = 16.435 × 0.76 = 12.490W

Puterea reactivă Q= Radical din S ²- P² = 10681.48VAR ( scuze nu știu cum să
integrez radicalul din tastatură )
Puterea reactivă se împarte la cele 3 faze 10681.48/3 =3560.49VAR

Curentul capacitiv Ic = Q / E = 3560.49VAR/380 = 9.36A
Capacitatea reactantă pe fază Xc = E / Ic 380 × 9.36 = 40.59 Ω
Capacitatea minimă pe fază C = 1 / (2 × π × f × Xc) = 1 / (2 × 3,141 × 50 × 40.59)

= 0.00007843556,înmulțind acest factor cu un milion ne dă o valoare de aprox.
78.4μF
În concluzie pentru conectare în triunghi a unui generator asincron transformat

dintr-un motor asincron, în cazul meu trebuie să folosesc 3 condensatori de lucru
de cca. 80μF pentru fiecare fază. Pentru regim de generator un motor asincron
trifazic trebuie învârtit peste valoarea totală rot/min cu cca.10%, în cazul
motorului meu cu 8 poli 725 rot/min, acesta trebuie învârtit cu cca. 800 rot/min
pentru sincronizare cu câmpul magnetic învârtitor.
5.
VIOREL
Bună Ciprian ! Vreau să transform un motor trifazic asincron 11KW,triunghi/stea
220/380V cos phi 0.76, 725 rot/min, într-un generator de curent rotit cu un motor
diesel de 15CP și nu cunosc modalitatea de calcul pentru bateria de ”run”
condensatori pentru excitația câmpului magnetic. Generatorul va fi conectat în
triunghi 220V~ din câte am citit va pierde cca.20% din puterea nominală ca
motor, iar turația care trebuie învârtit trebuie să fie undeva cu vreo 10% mai mare
la cca. 800 rot/min deci în mare dacă nu greșesc acest generator va putea debita
max. 9Kwh-220V~/50hz, dar pentru acest lucru am nevoie să cunosc valoarea
bateriei de condensatori, calcul aproximativ, pentru că nu știu dacă calculul de
funcționare în regim de motor trifazic, se aplică și ca generator asincron
trifazic/monofazic. Vă felicit informațiile pertinente și ușor de înțeles pe care le
acordați în mod gratuit tuturor, deși pentru explicații consumați timp prețios din
viața dvs. personală pentru niște lucruri teoretice și practice, pe care unii, unde
mă includ și pe mine, am cam lipsit pe la orele de fizică din liceu și acum
realitatea vieții cotidiene ne obligă să ne milogim de specialiști, să mai recuperăm
câte ceva pentru a ne descurca pe cont propriu, ferm convinși că meseriașii de
care avem nevoie, ne taxează pe măsură !.

Ciprian
Salut,
Din pacate nu stiu mai multe despre transformarea unui motor asincron in
generator decat ai spus tu.
Cu bine,
Ciprian

VIOREL
Mulțumesc oricum, voi încerca prin tatonare găsirea valorii bateriei de
condensatori ! Am un generator de sudură diesel Mosa de prin anii 90” de
3000rot/min, 5Kw trifazic, 4Kw monofazic și 50V/170A sudură cu redresare
punte de diode, care este de fapt un generator provenit dintr-un motor
asincron trifazic foarte simplu cu rotor în scurt circuit ”cușcă de veveriță”
care folosește 3 condensatori pentru excitație și cum generatoarele
sincrone au un preț pe măsură, atunci folosirea motoarelor asicrone ieftine
poate fi o soluție economică. Multă stimă
6.
Mihai Marius
28 May 2017 at 10:06 | Reply
Buna ziua, am gasit prin magazie un motoras mai vechi, avand urmatoarele
caracteristici: volts-230, amps-0.77, rpm.-1330, watts sur arbre-34, watts
absorbes-117. Am incercat sa-l alimentez, dar nu invarte, are o tenta f. mica.
Rugamintea mea este daca se poate sa-mi spuneti ce condensator ii trebuie.
Mentionez ca doresc sa fac un mini strung pentru bricolaj. Va multumesc.
7.
Redis Dan
15 May 2017 at 21:28 | Reply
Buna seara, ce am citit aici este interesant si in general ma depaseste dar am o
problema legata de o pompa de circulatie apa instalatie incalzire. Pompa se
opreste singura dupa 10-5 min de functionare, apoi porneste singura si tot asa.
Am crezut ca e condensatorul care din fabrica e 5 microfar, l-am schimbat, tot asa
merge, am pus unul de 8micro, tot asa, am pus unul de 16 micro, cu acesta
merge. Ce am mai citit este ca se poate arde pompa daca e condensator asa
mare. Intrebarea mea este pot folosi pompa cu cel de 16 in siguranta ? ca daca se
arde pompa si am foc in cazan am rezolvat si cazanul. Pompa nu are protectie
termica sau de suprasarcina este ceva polonez 35-80-180.

Ciprian
18 May 2017 at 17:43 | Reply
Da.

Redis Dan
25 May 2017 at 19:21 | Reply
Ciprian, daca poti dezvolta putin raspunsul, as vrea sa stiu ce se intimpla
daca condensatorul e mai mare, am citit ca valoarea acestuia este dupa
motor calculata. Daca e mai mare ce implica ?
Multumesc
8.
Ilinescu Viorel
Aflarea valorii capacitatii de compensare implica masuratori si calcule care nu
sunt la indemana oricui. Poate ar fi mai utila o nomograma. Multumesc!

Ciprian
Asa e.
9.
Doru
7 December 2016 at 11:36 | Reply
Salut,
La un generator electric sincron cu o putere de 750 KVA , functionand antrenat

de o turbina hidraulica cu o incarcare situata undeva la 450 Kw ( respectivul
generator este montat intr-o microhidrocentrala si functioneaza cu incarcare
variabila functie de debit ) , a aprut in factura o foarte mare cantitate de energie
capacitiva ! Ai o explicatie si eventual o masura de a combate reactiva capacitiva ?
Multumesc.

Ciprian
De unde a aparut factura aia ?
Nu am auzit pana acum de factura la energie capacitiva (nu zic ca nu exista ci

ca doar nu am auzit). Verifica poate scrie de fapt altceva.

Doru
Precizez ca este vorba despre o unitate de PRODUCTIE a energei electrice.
Generatorul respectiv a debitat capacitiv probabil datorita unui md eronat
de excitare. Pareri ?

Doru
Capacitiv reactiv.

Zoli
agregatul sincron in regim motor in functie de curentul de excitatie se poate
comporta ca un consumator inductiv,rezistiv sau capacitiv. Este posibil sa fi
trecut din regim generator in regim motor din cauza de antrenare insuficienta
si valoarea curentului de excitatie sa se fi comportat capacitiv. In regim
generator valoarea curentului de excitatie determina valoarea tensiunii
generate.

Zoli
comletare ,valoarea curentului de excitatie determina tensiunea generata,daca
nu este corect aleasa poate cauza aparitia componentei reactive,diferenta de
tensiune dintre tensiunea generata si tensiunea retelei cauzeaza aparitia unui
curent de egalizare reactiv.
10.
DEI
A crescut deoarece condensatorul pus de tine are pierderi.Vezi ce tg de pierderi
are.
11.
Nelu
15 September 2016 at 20:39 | Reply
Salut!
Ai cumva o formula in Excel pentru calculul automat al factorului de putere?
Multumesc!

Ciprian
Nu.
Dar avand formulele poti sa faci si singur acel excell ;).
12.
Blabla
29 August 2016 at 9:03 | Reply
Utilizatorii casnici platesc energia reactiva ? sau doar pe cea activa ?

Ciprian
Doar pe cea activa.
13.
Un student
9 April 2016 at 23:06 | Reply
Multumesc pentru munca depusa si pentru explicatiile in detaliu. Chiar m-a ajutat
sa-mi clarific niste notiuni.
14.
adrian
Salut.alta intrbare. La un neon potblega un senzor de miscare?

Florin
Salut! Daca nu este cu bobina, puteti pune senzor de miscare. Insa daca are,
nu se vede utilitatea, intrucat timpul de aprindere al neonului e (teoretic) mai
mare decat timpul de mentinere a contactului circuitului senzorului de
miscare.

adrian
Salut.e cu bobina.dar din asta rapida,moderna.ms de raspuns
15.
adrian
Salut.intrebare la un neon pot pune bobina mai mare decat puterea tubului?adica
am bobina de 18 w si tub neon 15 w?
16.
Cristi
Buna ziua, aveti idee ce factor de putere, orientativ, are o pompa de apa de 90
(/67)W din interiorul unei centre termice (/gaz) si un stabilizator de tensiune
ferorezonant ? Centrala consuma maxim 170W ( producatorul spune max 200W),
masurati in timp. Ideea e ca am alimentatat-o de la un stabilizator feromagnetic
de 250VA la 220V si nu a tinut in sarcina. Tensiunea la bornele stabilizatorului
scade cu intre 10-17V deci nu isi face treaba. Ar putea fi factorul de putere ( mai
ales al sursei ) cauza acestor scaderi ?
Mersi.

Ciprian
Salut. Daca bagi pompa direct in priza (fara stabilizator) merge normal ?

Cristi
Pai nu, ca d’aia ii pun stabilizator, ca nu merge centrala cu fluctuatiile de
tensiune furnizate de enel.

Ciprian
Incearca sa alimentezi un pic direct de la priza doar ca sa vezi daca
merge pompa. In functie de rezultat mai vedem dupa.

Nelu
4 October 2017 at 23:07 | Reply
Din cate stiu 250VA inseamna ~150W la un factor de 0.6, de aia nu o poate
duce. Trebuie un stabilizator care sa suporte puterea necesara centralei.
17.
Ionel
Salut. Intrebare intrebatoare incuietoare: care sunt conditiile si ce trebuie facut ca
un motor trifazat sa functioneze alimentat de la o retea monofazata?

Ciprian
Conditia este sa ai un condensator corespunzator si sa legi cum trebuie
motorul respectiv. Puterea pe care o vei putea obtine nu va mai fi aceeasi
(motorul va fi mai “lesinat”). Pana voi reusi sa public un articol in acest sens,
cred ca-ti poti rezolva problema tragand o privire
aici: http://ifrunze.blogspot.ro/2013/08/pornirea-motoarelor-trifazate-la.html .
Raspunsul a fost destul de “descuietor” 😀 ?
18.
Colceag Nicolae
Nu se spune “mai ateu decat papa”, ci “mai catolic decat papa”.

Ciprian
Este vorba de o gluma, nu de o greseala ;).
19.
semineucluj
folosiți din magazinul web google acest program
https://chrome.google.com/webstore/search/latex?utm_source=chrome-ntp-icon

Ciprian
Multumesc de idee. Mi-am instalat add-on-ul ala insa sper sa nu uit sa-l
folosesc atunci cand voi mai avea de scris formule in comentarii :).
20.
valentin
salut. Am cumparat sh o pompa submersibila pentru un put de apa si datele de
pe eticheta sunt: tensiune 230,putere maxima 2050 w , 10 a ,putere nominala
1100w, 50 Hz, 10bar.Pompa are un cablu de 10 metri cu 4 fire
maro,albastru ,negru,galben-verde 1,5mm.Acest cablu va fi prelungit prin
cositorire si tuburi termocontractabile +etansare inca aproximativ 16 m deci in
total 26 metri pana la un presostat aflat in beciul casei .Pompa are nevoie de un
condensator de 40 mf din datele de la producator.Intrebarea este daca pot pune
condensatorul la capatul celor 26 de metri de cablu cat mai aproape de presostat
.condensatorul vreau sa il pun in o cutie de protectie in beci .trebuie sa cumpar
unul de putere mai mare pentru a suplini aceasta distanta?Alimentarea pompei
are un circuit dedicate din tablou si are o siguranta de 16 a.multumesc

Ciprian
Condensatorul ar trebui pus langa motor pentru ca el a fost calculat pentru
parametrii motorului si nu pentru parametrii motorului + parametrii cablului
dintre motor si condensator.
Asa ca daca vrei, poti sa legi condensatorul mai departe de motor insa nu am
de unde sti cum va functiona datorita influentei cablului.
21.
Dragos
Ma poti ajuta cu calculul compensarii pentru un alimentator de leduri de la
reteaua de 220 pe baza de capacitor serie? (C de 2,2uF)

Ciprian
Salut. Am nevoie de mai multe detalii. Schema alimentatorului ar fi perfecta.
Apoi, ce urmaresti sa obtii prin compensarea factorului de putere in acest

caz ? Este vorba de un montaj de mica putere ceea ce inseamna ca oricat de
prost ar fi factorul de putere, pierderile provocate de un factor de putere
necompensat ar fi minuscule.

Dragoș
mă deranjează că nu pot măsura cu multimetrul banal pus pe ampermetru
de alternativ consumul. Datorită factorului de putere afectat indică un
curent mai mare decît mă aștept. Schema e clasică, rețeaua de 220 vine la o
punte redresoare dar pe unul din firele de rețea se înseriază un C de 2,2uF
și pe celălalt fir de la rețea se înseriază o R de 56 ohmi.. După punte este un
C electrolitic de filtraj de 100uF. Apoi minusul duce la leduri iar plusul
printr-o altă R tot de 56 ohmi la leduri.

Ciprian
In acest caz nu ai nevoie sa te complici cu factorul de putere. Uite cum
poti rezolva simplu problema:
1. Masori tensiunea de pe rezistenta de 56 de ohmi si folosesti legea lui

Ohm pentru a afla ce curent trece prin ea. Curentul prin acea rezistenta
este egal cu curentul care trece prin led.
2. Masori tensiunea de la bornele led-ului.
3. Inmultesti curentul care trece prin led cu tensiunea care apare la
bornele lui si afli puterea consumata de led.

Dragoș
Așa am măsurat. Eu vroiam să măsor și înainte de punte, deci în
alternativ, pentru a vedea pierderea pe ”alimentator”. Așa pe R de 56
de după punte consumul reieșea de 9W cît au ledurile de fapt (0,1A
limitarea cu C de 2,2 ori 90V tensunea pe leduri). Iar măsurînd
curentul alternativ de dinainte de punte reieșea un consum de 24W
ceea ce îmi pare imposibil.

Ciprian
In primul rand, compensarea factorului de putere de care
vorbeam in articolul de fata nu se refera si la situatiile in care ai
sarcini neliniare, cum sunt led-urile.
Apoi, deseneaza schema, noteaza pe ea ce valori de masuratori ai

obtinut, trimite-mi-o si apoi stiind si eu exact despre ce circuit e
vorba, vedem ce consum ai, atat pe led-uri cat si global. Asa
clampanim un secol pana ma prind ce si cum ai legat tu lucrurile.
22.
stefan
salut
imi cer scuze daca prima intrebarea este tampita ,pentru ca eu momentan sunt
cam varza in domeniu.
1. daca fabricantul motorului tot a masurat factorul de putere si l-a scris pe
eticheta de ce nu a pus el si condensatorul respectiv ?adica de ce nu se fabrica
toate dispoyitivele direct cu factorul 1?
2.daca avem un dispozitiv caruia nu ii stim factorul de putere (nu e pe
eticheta)cum il aflam?
3.din comentarii am inteles ca pentru un consumator racordat la reteaua de
electricitate (monofazata),daca pune condensator la motor sau nu tot factura aia
o plateste.dar in cazul in care cineva isi produce singur energia electrica prin
eoliana sau panouri solare economia care ar face-o cu factorul de putere 1 este
considerabila sau nu?

Ciprian
Salut !
1. Pentru ca ar fi mai scumpe si le-ar vinde mai greu decat cei care vand
dispozitive care nu au compensare a factorului de putere. Investitia in
componentele necesare pentru compensare s-ar amortiza in cel mult cateva
luni, insa lumea cum nu prea stie ce este si la ce foloseste compensarea
factorului de putere, alege sa cumpere dispozitivele mai ieftine.
2. Cea mai simpla metoda cred ca este folosirea unui osciloscop cu 2 canale:
unul pt vizualizarea tensiunii si celalalt pentru vizualizarea intensitatii
curentului. Astfel afli care este defazajul dintre tensiune si curent (de exemplu
+37 de grade) si apoi pur si simplu calculezi cosinusul din valoarea acelui
defazaj.
3. Tu decizi asta. Factor de putere necompensat inseamna pierderi din energia
electrica disponibila. Adica, nu vei putea folosi decat o parte din puterea
produsa de acel generator, dar vei plati pentru toata. Ca idee, de regula, un
motor electric al carui factor de putere este necompensat va genera pierderi
de cel putin 10% din puterea pe care o consuma.
23.
maris ioan
Buna ziua Am montat pe apa un generator pmg cu neodim de 12 kw si la cel mai
mic consumator imi scade woltajul exemplu La un polizor de 750w scade de la
250V la 170v imi opreste din viteza la turbina ce se poate monta ?

Ciprian Atănăsoaei
Daca iti scade asa de mult tensiunea la o putere asa de mica inseamna ca
generatorul nu are cei 12 kW de care vorbesti. Ori e stricat ori e din fabrica
prost.
24.
pavel
8 May 2015 at 17:30 | Reply
Multumesc pentru informatii…eu credeam ca as putea face putina economie…
scuzati pentru greselile de punctuatie…

Ciprian
8 May 2015 at 17:37 | Reply
Pentru reducerea consumului de energie electrica vezi ca am zis cate ceva
aici https://hobbytronica.ro/reducerea-consumului-de-energie-electrica/ .
25.
pavel
5 May 2015 at 20:16 | Reply
salut am o intrbare la un boiler cu rezistena de 1800w un condensator ajuta la
ceva fiid vorba de energie reactiva? si daca da ce condensator trebue?

6 May 2015 at 16:40 | Reply
E asa de scumpa punctuatia ?
Daca e vorba de un consumator pur rezistiv inseamna ca nu apare putere

reactiva, factorul de putere este deja egal cu 1 si deci nu te ajuta cu nimic daca
adaugi un condensator.

bujiescu
6 May 2015 at 21:37 | Reply
In cazul asta condensatorul are alt rol. El face o filtrare a tensiunii la
conectarea si deconectarea rezistentei, pentru a nu bruia alte aparate
electrocasnice.

Ciprian
7 May 2015 at 7:04 | Reply
Boiler-ul este un reşou bagat intr-un vas cu apa. Ai vazut tu vreodata pe
cineva sa puna condensatori pe un resou, fierbator electric, radiator electric
sau alti consumatori pur rezistivi pentru a “nu bruia alte aparate
electrocasnice” ?
Singurul “bruiaj” creat de un boiler este o usoara scadere a tensiunii din

reteaua de alimentare. Oricum, aceasta scadere a tensiunii de alimentare
nu o poti rezolva cu un simplu condensator.
Daca nu crezi, experimenteaza :).

bujiescu
8 May 2015 at 10:08 | Reply
Domnule Ciprian, nu vreau sa te contrazic. Nu este locul aici pentru
lectii de electrotehnica. Incercati totusi sa va explicati singur rolul
condensatorilor conectati in paralel cu alimentarea, la toate “resourile”
cumparate. Chiar nu au producatorii aia ce face cu niste condensatori si-
i monteaza asa … la greutate. Faptul ca vorbiti de “cineva sa puna
condensatori pe un resou”, ma face sa cred ca asta este nivelul
dumneavoastra de pregatire, indiferent de scolile absolvite. Apropos,
cate “resouri” ati desfacut … ma refer la cele din productie serie? Chiar
nu aveau condensatori?

bujiescu
8 May 2015 at 11:26 | Reply
Revin cu un link. http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-
electricitate/PROTECTIA-IN-CONDUCTIE23886.php
Sper sa nu ti se para prea stufoasa explicatia, pentru ca trateaza
subiectul in general, dar nu este vina mea, nu eu am scris articolul 😛
Astept replica domnule Ciprian, dupa care o sa te rog sa ma elimini
din lista de membrii ai siteului.
Cu stima.

8 May 2015 at 11:45 | Reply
Daca nu ai vrea sa ma contrazici, nu ai face-o :P. Te-am invitat ca sa-
mi probezi spusele cu un experiment. In rest, e treaba ta ce crezi
despre experienta mea.
Referitor la articolul sugerat de tine, daca te uiti atent ai sa intelegi
ca in el e vorba de semnale de mica putere, nu de resouri, boilere
sau alte chestii de putere. Un resou incalzeste la fel fie ca reteaua de
alimentare e plina de semnale parazite fie ca nu.
Insa daca tu vrei neaparat, dezaboneaza-te si du-te si pune

condensatoare in serie cu boilere si resouri. Iti garantez ca nu o sa se
supere nimeni ;).

bujiescu
8 May 2015 at 14:12 | Reply
Observ totusi ca stii raspunsul corect. Condensatorii aia nu
protejeaza resoul, ci celelalte aparate de pe langa … televizoare,
radiouri (de semnal mic). Resoul functioneaza bine si fara
condensator, dar o sa stie vecinii cand il aprinzi sau stingi. Inca
odata si inchei – condensatorul “sunteaza parazitii” de frecventa
mai mare decat a retelei, aparuti in momentul comutarii resoului
(ca tot e vorba de el aici). Este vorba de fenomene aparute in
comutatie, nu in functionare. Cat despre condensatoarele serie in
c.a. …. nu mai spun nimic, dar s-ar putea sa ai surpriza (daca nu
stiai) ca se folosesc si asa si nu pentru filtrare :)). Nu are rost sa
continuam aici pentru ca e plictisitor pentru ceilalti colegi de
forum. Ai adresa mea de mail, trimite-mi acolo raspunsul si putem
discuta mai in amanunt daca vrei.

Ciprian
8 May 2015 at 16:52 | Reply
Eh, atunci se pare ca e vorba de o neintelegere: intr-adevar,
atunci cand bagi sau scoti brusc din circuit un consumator
considerabil apar niste variatii bruste de curent care bla bla bla
pot avea ca efecte aparitia unor “pacanituri” in difuzoarele
unor aparate de radio, a unor linii ciudate pe ecranul
televizoarele care inca mai folosesc antene TV sau cablu TV
analogic etc. In ziua de azi unde practic totul e digital, efectele
acestor paraziti nu ne mai deranjeaza practic deloc. Dar iti dau
dreptate: chiar daca nu ne mai deranjeaza asa de mult ca in
era predominant analogica, aceste semnale parazite exista.
Articolul este despre economisirea energiei electrice prin

compensarea factorului de putere. De aceea m-am gandit ca
prin adaugarea unor condensatori pe boiler tu de fapt vrei sa
economisesti energie electrica.
P.S. daca ai ceva de spus si acel ceva este bine argumentat esti
binevenit sa comentezi oricat aici.

bujiescu
8 May 2015 at 20:55 | Reply
Ma bucur ca am reusit sa ma fac inteles. O parte din vina o
am si eu, pentru ca nu am reusit sa explic bine. Ai acceptul
meu daca vrei sa stergi ce nu tine de compensarea
factorului de putere.

Dorobatat Nastase
Domnule Bujiescu, compensarea factorului de putere inseamna
micsorarea defazajului dintre vectorul tensiune si vectorul
curent.Defazajul este produs doar de bobine, care lasa curentul in
urma tensiunii si de condensatoare care imping curentul in fata
tensiunii. Daca un circuit electric (o retea), are mai multe bobine
trebuie compensata cu condensatori, daca are mai multi
condensatori ,trebuie compensata cu bobine.Rezistentele (boilere,
resouri) nu produc defazaje intre curent si tensiune.Condensatorii
despre care vorbesti ca au un rol in comutatie, sint montati in paralel
cu bobinele reelor, pentru a diminua efectul de crestere a tensiunii
de la bornele bobinei,, prin insumarea tensiunii de autoinductie,
produsa de variatia de descrestere a curentului, la intrerupere.
Condensatorii ,prin incarcare preiau aceste supratensiuni, care sint
periculoase pentru consumatorii ce contin componente electonice,
(mai ales circuite de semnal) reducind substantial zgomotul electric.

Dorobatat Nastase
La o analiza mai amanuntita,trebuie recunoscut ca rezistentele de
incazire nu sint pur rezistive, cele mai multe sint construite ca o
bobina, deci au si o inductie proprie, care desi foarte mica,poate
genera zgomot electric la decuplare.Personal nu am
intilnit ,condensatoare la aparate de incalzit. Aceste aparate in
general sint intrerupte foarte rar.
26.
SICA
frumos explicat si cu formule,dar in circuit trifazat formula puterii reactive este tot
Q=UXU/X.SIN FI?

In cazul trifazic, daca exista simetrie (adica daca cele trei tensiuni sunt egale si
daca consumatorul nu trage mai mult de pe o faza si mai putin de pe alta) la
formula de mai sus se inmulteste cu radical din 3 (adica 1.732). Asadar, in
acest caz Q = 1.732 * U * U *SINFI / X sau Q = 1.732 * U * I (unde I este
curentul mediu dat de una din cele 3 faze).
Pentru mai multe detalii poti da click
aici: http://iota.ee.tuiasi.ro/~aadascal/course1/Cir_3Fazate/a33_Puterea%20in
%20retelele%20trifazate.pdf

semineucluj
Sica !!! pt a scrie corect formule foloseste programul Latex
27.
amdeus
“factorul de putere variază în funcţie de puterea activă consumată de acestea”
Nu “sint” foarte sigur ca este corecta afirmatia aceasta . Pe placuta motorului din
imaginea prezentata este o singura valoare a factorului de putere , care este
aceeasi la orice incarcare .
In sistemele energetice , modificarea factorului de putere provine din modificarea
NUMARULUI de consumatori cu diferite comportamente (inductive, capacitive).
Sau altfel spus – defazajul (unghiul) dintre U si I la trecerea printr-o
bobina(infasurare) depinde de valorile lui U si I ?
Nu “sint” perfect , asa ca pot fi greseli/erori in cele afirmate de mine . Orice

corectie e bine venita !

Ciprian
Ai dreptate in proportie de 99%. Factorul de putere variaza cu puterea activa,
insa putin (asa cum se poate concluziona si de
aici http://retele.elth.ucv.ro/Rusinaru%20Denisa/curs%20pie/curs11pie.pdf la
capitolul 2b). Eu traiam cu impresia ca variatia factorului de putere este
principalul motiv pentru existenta instalatiilor de reglare a factorului de
putere. Am corectat articolul in aceasta privinta pentru a nu induce lumea in
eroare.
Multumesc de observatie 😉 !

amdeus
Dupa ce am dormit bine (era 2 noaptea cind am scris postul), am baut o
cafea tare si am mai citit odata ce am scris , am ajuns la concluzia ca cea
mai corecta afirmatie din postul meu precedent este :”Nu “sint” foarte sigur
ca este corecta afirmatia aceasta “. 🙂
Dupa ce am citit link-ul dat , la care mai adaug si eu
http://www.euedia.tuiasi.ro/uee/uee_files/Lucrarea%2012.pdf (fig.12.2)
mi s-s aprins un beculet de alarma si concluzionez ca am trait cu o
convingere GRESITA .
Factorul de putere INTR-ADEVAR variaza cu incarcarea (sarcina ) pe motor ,
si se vede clar in fig. 12.2 . Greseala mea (ca sa ma apar un pic) este ca am
considerat tot timpul ca putere reactiva fiind doar componenta care
depinde de I (curentul ) la mers in gol .
DECI cos(fi) de pe placuta motorului este cel din conditii nominale de
functionare , adica atunci cind puterea furnizata la arbore este cea inscrisa
pe placuta (0.37 KW in poze de mai sus). Si daca motorul nu e incarcat la
maxim , COS(FI) e mai mic ! Si ca una din solutii (pentru compensarea
factorului) este sa folosesti un motor de putere mai mica dar care in
conditiile respective sa fie incarcat aproape la puterea nominala !
Cred ca in latina se spune ” MEA CULPA” !

Imi cer scuze pentru interventia mea care a fost ERONATA .

Dorobatat Nastase
Factorul de putere este adimensional si este egal cu cosfi acesta poate
influienta puterea in curent alternativ P=UxIxcosfi. El este determinat doar de
raportul dintre capacitatea si inductanata unui circuit. Orice circuit are
intotdeauna o capacitate si o inductanta proprie. Din formula se observa ca la
aceiasi putere si tensiune se poate livra un curent mai mare sau mai mic,
invers proportional cu cosfi I=P/Uxcosfi I=P/Ux1/cosfi . Rezulta de aici ca ca la
o putera constanta , varitia cosfi, afecteaza produsul UxI (puterea activa) de la
cosfi=1 (circuit pur rezistv), la cosfi=0 (circuit pur capacitiv fi=90grade, sau pur
inductiv fi=270 grade).Orice micsorare a lui cosfi, in cadranul 1 sau in cadranul
4 este daunatoare utilizarii intregii capacitati de transport a energiei electrice
active , a unui circuit electric.In concluzie, pentra a livra aceiasi putere si
tensiune la un cosfi mai mic, curentul ar terbui sa creasca de la I la
Ix1/cosfi ,lucru ce duce la cresterea pierderilor de putere activa in conductori
P=UxI=IxRxI, adica cu patratul curentului.Acest lucru implica
supradimensionarea tuturor elementelor unui circuit si anume:conductori,
stilpi, izolatori, sigurante, contacte; un scenariu de neimaginat si imposibil de
realizat, din acest motiv trebuie efectuata compensarea.

Dorobatat Nastase
Intrucit puterea intr-un circuit este limitata, crestera curentului,(la scaderea
factorului de putere),atrage dupa sine o scadere a tensiunii,care poate
dezechilbra ,intreg sistemul energetic, pina la dezmembrarea lui,
28.
Florin
E un comentariu minor, insa in codul culorilor este exact invers : Faza are culoarea
maro/negru (de obicei) sau orice culoare in afara de albastru deschis care este
rezervat pentru nul.Impamantarea este intotdeauna galben/verde.

Ciprian
Ai dreptate ! Am corectat. Multumesc de observatie ;).
29.
bujiescu
Factorul de putere se mai poate imbunatati folosind convertizoare de frecventa
sau compensatoare sincrone (vezi masina sincrona). In ordinea costurilor ar fi cea
cu condensatori, apoi folosirea CF si cea mai scumpa compensatorul sincron.
30.
Georgescu
Contoarele noastre de acasa acasa ( ma refer la cele moderne cu afisaj digital ) ce
putere integreaza ? Puterea activa sau cea aparenta ? Daca fac compensarea
factorului de putere se va cunoaste la factura ? Multumesc !

Ciprian
Din cate stiu eu, contoarele de acasa nu au functia de inregistrare a
consumului de energie reactiva, ele inregistrand doar consumul de energie
activa. Neavand contorizare pentru energia reactiva, nu conteaza daca faci sau
nu compensarea factorului de putere pentru ca oricum o vei plati la comun cu
ceilalti abonati (adica in pretul platit de toti abonatii se regaseste si pretul
energiei reactive).
Asadar, compensarea factorului de putere are rost daca ai contor care poate
inregistra si energia reactiva. Un astfel de contor primesti de exemplu atunci
cand dispui de o instalatie electrica trifazata.
31.
Marius
Dețin un generator electric la care este conectat un condensator de 4uF, insă
tensiunea de iesire este de aprox. 320 V. Este posibil ca această tensiune mare să
fie cauza defecțiunii/incompatibilității condensatorului? Multumesc!

Marius
scuze 40uF

Ciprian
Ai facut o observatie si apoi intrebi care e cauza defectiunii. Eu iti raspund ca
nu stiu la ce defectiune te referi :p.

Dorobatat Nastase
Condensatorul are 40mF, dar ce tensiune de lucru are?. Tensiunea de 320v ai
masurat-o la mers in gol (fara sarcina)?, generaorul nu este supra-accelerat?,
ce putere are generatorul?. Condensatorul este prevazut de producator?, sau
este montat postcumparare?.
32.
Mihai
Vreau sa alimentez un motor trifazic la 220v ,cum sa procedez? Multumesc
anticipat

Ciprian
De alimentat nu e greu, problema este ca pentru a obtine puterea maxima
trebuie sa calculezi si sa faci rost de un condensator. Mi-ai dat o noua idee de
articol, insa daca nu mai poti sa astepti trage o privire aici http://scheme-
electrice.com/cum-se-alimenteaza-un-motor-trifazic-la-220v/ .
33.
aparatemasura
Există orice alta metoda de imbunatatire a factorului de putere, alta decat
folosind condensatori?

Cel putin din cate stiu eu, nu.

bujiescu
Factorul de putere se mai poate imbunatati folosind convertizoare de
frecventa sau compensatoare sincrone (vezi masina sincrona). In ordinea
costurilor ar fi cea cu condensatori, apoi folosirea CF si cea mai scumpa
compensatorul sincron.

Dorobatat Nastase
Depinde de ce fel de putere reactiva este vorba, daca trebuie compensata o
energie reactiv-capacitiva atunci vei folosi bobine , de expl.motoare. Calculul
este acelasi expus de Ciprian, numai ca de aceasta data vei determina
reactanta inductiva necesara.
34.
Vio
8 July 2014 at 8:57 | Reply
Salut, am citit undeva ca masina de spalat, sursele de la calculator,
frigider/congelator etc. produc energie reactiva dar am mai citit si ca pe factura
de energie electrica de la apartament nu se plateste energia reactiva, este
adevarat? daca totusi se plateste diferenta este nesemnificativa sau montarea
unor condensatori cu regulator automat ar fi avantajoasa? multumesc si scuze
daca intrebarea este aiurea.

Ciprian
8 July 2014 at 16:52 | Reply
Compensarea factorului de putere are rost doar atunci cand ai contor pentru
energie electrica reactiva. Apartamentele si casele in general nu au asa ceva,
deci cei de la Electrica nu au cum afla cat de multa sau sau cat de putina
energie electrica reactiva produc consumatorii tai.
35.
edi
4 July 2014 at 20:03 | Reply
Pt compensare energiei reactive la un motor de 15kw cu cos fi 0,75 și unul de
4kw-cos0.07 ambele de 380v ce condensatori îmi trebuie?

Ciprian
5 July 2014 at 17:11 | Reply
Citeste articolul de mai sus.

Dorobatat Nastase
Cos0.07?, sigur nu e cosfi= 0.7?
36.
Szanto Norbert
15 June 2014 at 14:25 | Reply
Am un motor trifazic de 0.75kw antiexploziv. Este legat in stea si dupa cate
inteleg se poate lega in triunghi la 220 sau cel putin asta cred ca inseamna
semnele de pe tablita lui (triunghi, stea, 220/380). Daca Cos este 0,74 atunci asta
ar insemna ca trebuie condensatori de 65 microFarazi?, Si teoretic ar trebui sa
functioneze. Intrebarea ar mai fi daca nu cumva se incalzeste cu atatia
condensatori? Sau pot folosi mai putini si restu sa leg la butonul de pornire???
PS: daca tot intrebi de greseli…la calculul capacitatii ai scris 23.625 in loc de
23,725 asta banuiesc ca este o greseala si nu vreun calcul ascuns:-P:-)
37.
Florin
13 June 2014 at 20:21 | Reply
Salut! Oare la calculul reactantei Xc care rezulta din formula Qc=(U2/x)*sin(fi), nu
cumva s-a uitat de acest sin(fi) care in cazul de fata ar fi: 0.714, in care caz
valoarea condensatorului nepolarizat ar fi C=187.9uF ?

Ciprian
13 June 2014 at 20:57 | Reply
Eu stiu ca puterea reactiva Q=(UxU)/X, fara nici un sin (fi). Uite o
referinta http://en.wikipedia.org/wiki/AC_power#Real.2C_reactive.2C_and_app
arent_power .
Oricum, daca mai vezi ceva ce ti se pare gresit te rog sa-mi atragi atentia ;).

Florin
13 June 2014 at 21:13 | Reply
Probabil ca stii si ca sin2 (fi) + cos2 (fi)=1, nu? Si ca P=U*I*cos (fi) si
Q=U*I*sin (fi) iar S=U*I (doar in curent alternativ monofazat). Daca ai
S2=P2+Q2 cum iti mai iese tie triunghiul puterilor? (toate cifrele 2
inseamna “la patrat”), formula cu reactanta la reactiv ti-a iesit din legea lui
Ohm: U=Z*I, unde tu ai pastrat partea “imaginara”-reactiva sau inductiva si
ai spus U=Xc*I, de unde I=U/Xc rezulta Q=((UxU)/Xc)*sin (fi)…

Ciprian
13 June 2014 at 21:55 | Reply
Triunghiul puterilor se creeaza folosind doar valorile celor 3 puteri (nu ai
nevoie de nici un fel de informatie despre valoarea lui fi).
In rest insa, rationamentul tau pare logic. Si totusi, in toate sursele pe

care le-am consultat pana acum relatia lui Q apare asa cum am
publicat-o si eu, adica fara nici un sin (fi). Acu is prea obosit ca sa ma
dumiresc de unde apare contradictia asta, insa cand ma voi lamuri voi
reveni si aici cu un raspuns.

Florin
14 June 2014 at 21:37 | Reply
Salut! Ai avut destul de mult timp pentru gandire. Daca nu ma crezi,
citeste aici:
http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/MSURAREA-PUTERII-SI-
ENERGIEI-E12158.php
In acelasi timp te rog sa nu te mai contrazici cu mine pe astfel de
banalitati (de energetica de baza), pe care daca nu le stapanesti, nu
poti da sfaturi altora.

Ciprian
15 June 2014 at 8:10 | Reply
Nu esti tu in masura sa decizi cat timp imi rezerv eu pentru a da
un raspuns; nu mi-am asumat nici o raspundere fata de tine, deci
raspund cand am chef/timp/pot. Apoi, e dreptul tau sa crezi ca eu
nu stapanesc aceste “banalitati” sau ca tu esti un guru in
energetica. Insa aici nu-ti voi tolera decat argumentele (bune de
altfel), nu si orgoliul. Asa ca fie ca-ti place sau nu, te voi contrazice
ori de cate ori o (sa cred eu ca) am ceva de spus.

Ciprian
24 June 2014 at 14:26 | Reply
Pana la urma si eu si Florin avem dreptate. Formula generala a
puterii reactive este, asa cum a spus si Florin: Q=(U*U/X) *
sin(fi), unde “fi” este defazajul intre tensiune si curent. Acest
defazaj arata cat din energia primita de o bobina sau de un
condensator este data inapoi generatorului.
Daca intr-un circuit avem un condensator sau o bobina din

care energia electrica nu se pierde in nici un fel, toata energia
primita de acel condensator sau bobina este trimisa inapoi
catre generator. Daca o sa ne uitam pe un osciloscop, o sa
vedem ca in acest caz defazajul dintre tensiune si curent va fi
de 90 de grade.
Daca insa in acelasi circuit o parte din energia electrica primita

de acel condensator sau acea bobina se transforma in altceva
(caldura, energie mecanica, lumina etc.) atunci energia primita
de condensator sau bobina se va intoarce doar partial catre
generator. Daca o sa ne uitam pe un osciloscop, o sa vedem ca
in acest caz defazajul dintre tensiune si curent va fi mai mic de
90 de grade.
In cazul articolului de fata este vorba de aflarea energiei

reactive produse de un condensator, din care energia electrica
nu se pierde in nici un fel (condensatorul nu se incalzeste, nu
produce energie mecanica etc.). Prin urmare, acesta va
provoca un defazaj intre tensiune si curent de 90 de grade.
Tinand cont de acest lucru, relatia mentionata de Florin ar
deveni Q=(U*U/X) * sin(90 de grade), adica Q=(U*U/X) * 1 sau
intr-o forma si mai simplificata Q=(U*U/X).
Daca insa ne-a propune sa calculam energia reactiva a bobinei

motorului trebui sa folosim relatia lui Florin pentru ca in acest
caz o parte din energia primita de motor se transforma in
energie mecanica si caldura, defazajul ar fi mai mic de 90 de
grade, iar sin (fi) nu ar mai fi 1 si deci nu-l mai putem ignora.
In concluzie, relatia data de mine este o varianta simplificata a

relatiei data de Florin, varianta care insa este valabila doar intr-
un caz particular.
Sper ca acum lucrurile sunt clare.

Florin
24 June 2014 at 20:44 | Reply
Singura formula valabila este Q=U*I*sin(fi) – in cazul motorului si
Q=(U*U)/Xc – in cazul de fata, doar pentru determinarea capacitatii
electrice C, cu sin(fi)=1; Multa sanatate si spor in toate!

Ciprian
24 June 2014 at 20:47 | Reply
Imi pare bine ca am ajuns in sfarsit la o concluzie comuna :).
Succes si tie !
38.
Dumitru
6 June 2014 at 10:39 | Reply
Buna ziua, revenind la intrebarea mea din 14 mai 2014 13:32 , am primit de la
furnizorul boilerului cu inducție electromagnetică informatia ca valoarea
condensatorului trebuie sa fie de 250 uF/400 V .
Pe piata din Romania se gasesc doar condensatori de start pentru motoare la
aceste valori ( 100 uF/400 V+100uF/400 V+50uF/400 V, nepolarizati, legati in
paralel).
Pot folosi acesti condensatori?
Cu multumiri

Ciprian
6 June 2014 at 14:19 | Reply
Tu de fapt intrebi daca 2 condensatoare de 100uF/400V legate in paralel cu
unul de 50uF/400V, au acelasi efect ca si un condensator de 250uF/400V.
Raspunsul este da ;).

Dumitru
6 June 2014 at 15:04 | Reply
Eu intreb daca pot folosi aceste condensatoare de pe piata romanasca, care
sunt pentru pornit motoare.
Multumesc.

Ciprian
7 June 2014 at 19:23 | Reply
Daca e vorba de condensatori nepolarizati (deci exclus electrolitici),
atunci raspunsul este da.
39.
Marcel
3 June 2014 at 9:29 | Reply
In conditiile in care este montata o baterie de compensare la un consumator,
alimentat printr-un transformator propriu, la mersul in gol se va inregistra energie
reactiva in contor?

Ciprian
3 June 2014 at 13:15 | Reply
Da.
40.
Dumitru
14 May 2014 at 13:32 | Reply
Buna ziua. Cum pot calcula valoarea unui condensator pentru un circuit care
contine un inductor electromagnetic de incalzit apa (un boiler cu inductie
electromagnetica) care are o putere de 7 kW si se alimenteaza la reteaua de
220/50Hz?

Ciprian
14 May 2014 at 17:34 | Reply
Calea mai simpla: afli cumva factorul de putere al acelei bobine si urmezi
modul de calcul din articol.
Calea mai putin simpla:
– masori cumva inductanta bobinei boiler-ului;
– introduci inductanta bobinei in calculatorul de aici pentru a-i afla valoarea
reactantei inductive;
– afli valoarea condensatorului de compensare folosind a saptea formula din
articol, unde inlocuiesti Xc cu valoarea reactantei inductive obtinute anterior.
Atentie ! In acea formula, inductanta trebuie introdusa in [H] iar capacitatea
care rezulta este exprimata in [F] farazi.
P.S. nu ar strica sa ne spui daca pe eticheta echipamentului tau nu sunt
mentionate si alte informatii. Poate ne mai inspiram si de acolo ;).
41.
Norberto
Ce pot face in cazul in care nu am nici osciloscop si nici nu stiu cat e defazajul
dintre tensiune si curent?

Ciprian
Nu vad ce ai putea face (si sa fie mai simplu decat a face rost de un osciloscop
sau de a afla valoarea factorului de putere specificata declarata de
producator). Insa am zis deja, factorul de putere, cel putin in cazul motoarelor
electrice este mai mereu marcat pe ele.
42.
nita
Puterea activa absorbita de motor era inainte de montajul condensatorului 42,3
kWh, cos de fi 0,83 inductiv, curent absorbit aprox 72A, dupa montaj am 43 kWh
si cos de fi 0,94 inductiv, curentul absorbit de la generator a scazut cu 10 A la
aprox 62, reactiva a scazut foarte mult cu aprox 20 kVAr la fel si aparenta.
Problema nu cred ca este de dimensionare, condensatorul meu este de 25kVAr
pe faza. Ma ajuta foarte mult la reducerea incarcarii pe tablou si vreau sa stiu de
unde vine cresterea asta, sa aibe legatura cu factorul deformant pentru ca imi
cresc armonicile in retea si din pacate nu am o bobina dimensionata pentru
instalatia mea. Multumesc.

Ciprian
Cer scuze, prima data am citit din viteza putere reactiva in loc de activa. Din
cate stiu eu, nu cred ca acea crestere este de la condensatorii de compensare.
Putere activa inseamna ca energia electrica se transforma in altceva, in
caldura, lucru mecanic, lumina, sau orice altceva. Oricum cresterea e mica deci
nu stiu daca are rost sa-ti bati capul cu ea, pentru ca e o crestere de doar 2 %.
O posibila explicatie ar putea fi faptul ca daca ai redus puterea reactiva, ai
redus putin si caderile de tensiune pe cablurile de alimentare si astfel pe
motor ajung tensiuni ceva mai mari.
P.S. condensatorul este montat conectat foarte aproape de bornele motorului

sau nu prea ?

nita
Salut si multumesc pentru raspuns, intradevar tensiunea a crescut usor la
bornele motorului. Condensatorul este montat la tabloul de alimentare, o
distanta de aproximativ 10 metri. Pe mine ma interesa foarte mult sa vad
daca mai pot reduce din pierderile de energie, ca apoi sa investesc intro
baterie de condensatoare.

Ciprian
Pai 10 metri de cablu intre condensator si motor nu e chiar putin. Poti
incerca sa legi de proba condensatorii de compensare exact pe bornele
motorului (cu niste cabluri evident mai scurte) si vezi ce se intampla. Sau
(desi nu e prea economic) poti incerca sa folosesti pentru alimentarea
motorului niste cabluri mult mai groase. E un motor electric nu un
microprocesor, nu vad ce altceva ar putea provoca cresterea asta de
putere activa.
Dar oricum nu prea inteleg, ti se pare inacceptabila cresterea aia cu 2%

a puterii active ?
Si inainte de a te gandi sa investesti intr-o baterie de condensatoare ar

fi bine sa calculezi ce condensatori de compensare ar trebui.
43.
Nita
Salut. Am montat pe un motor trifazat de 45 kW un condensatore trifazat in
triunghi si din cate am observant din analize puterea activa a crescut usor cu
aproximativ 0,8kW, mai absoarbe si condensatorul putere activa?

Ciprian
A crescut cu 0,8KW fata de ce ? De unde stii daca ai ales valoarea optima a
condensatorilor de compensare ?

Compensarea Factorului de Putere - HOBYTRONICA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compensarea Factorului de Putere - HOBYTRONICA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7 September 2013 by Ciprian

Bine te-am găsit !

 Ce înseamnă compensarea factorului de putere ?

Exemplu de calcul pentru compensarea factorului de putere al unui motor electric.

 o valoare prea mică nu va ameliora factorul de putere (adica ar fi ca şi cum nu am fi

Figura 1. Indicarea valorii factorului de putere pe eticheta unui motor electric

 Tensiunea de alimentare U=200[V];

şi deci în cazul nostru, puterea reactivă Q are valoarea de:

 U – tensiunea de alimentare exprimată în V (volţi);

unde XC este reactanţa capacitivă.

Mai ştim că formula reactanţei capacitive este:

Daca nu ma insel, pe placa cu informatii de pe motor este sugerata folosirea a

Mai multe detalii despre rolul acelor condensatoare gasesti

Putere aparentă S = √3 EI = 1,73 × 380 × 25 = 16.435 VA

Puterea activă P = S cosφ = 16.435 × 0.76 = 12.490W

Puterea reactivă se împarte la cele 3 faze 10681.48/3 =3560.49VAR

Capacitatea reactantă pe fază Xc = E / Ic 380 × 9.36 = 40.59 Ω

Capacitatea minimă pe fază C = 1 / (2 × π × f × Xc) = 1 / (2 × 3,141 × 50 × 40.59)

În concluzie pentru conectare în triunghi a unui generator asincron transformat

La un generator electric sincron cu o putere de 750 KVA , functionand antrenat

Nu am auzit pana acum de factura la energie capacitiva (nu zic ca nu exista ci

Dar avand formulele poti sa faci si singur acel excell ;).

Apoi, ce urmaresti sa obtii prin compensarea factorului de putere in acest

1. Masori tensiunea de pe rezistenta de 56 de ohmi si folosesti legea lui

Apoi, deseneaza schema, noteaza pe ea ce valori de masuratori ai

Daca e vorba de un consumator pur rezistiv inseamna ca nu apare putere

Singurul “bruiaj” creat de un boiler este o usoara scadere a tensiunii din

Daca nu crezi, experimenteaza :).

Insa daca tu vrei neaparat, dezaboneaza-te si du-te si pune

Articolul este despre economisirea energiei electrice prin

Nu “sint” perfect , asa ca pot fi greseli/erori in cele afirmate de mine . Orice

Cred ca in latina se spune ” MEA CULPA” !

In rest insa, rationamentul tau pare logic. Si totusi, in toate sursele pe

Daca intr-un circuit avem un condensator sau o bobina din

Daca insa in acelasi circuit o parte din energia electrica primita

In cazul articolului de fata este vorba de aflarea energiei

Daca insa ne-a propune sa calculam energia reactiva a bobinei

In concluzie, relatia data de mine este o varianta simplificata a

Sper ca acum lucrurile sunt clare.

Pot folosi acesti condensatori?

P.S. condensatorul este montat conectat foarte aproape de bornele motorului

Dar oricum nu prea inteleg, ti se pare inacceptabila cresterea aia cu 2%

Si inainte de a te gandi sa investesti intr-o baterie de condensatoare ar

S-ar putea să vă placă și