4.

RADIAIA SOLAR

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 1

Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana suprafeelor înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 2

 Introducere
• Soarele este cea mai important surs de energie regenerabil - toate celelalte surse de
energie sunt, comparativ, relativ nesemnificative.
• Cunoaterea iradianei solare este important pentru multe dintre sistemele energetice
regenerabile.
Mrimi fotometrice (W = watt; m = metru; s = secund; sr = steradian; lm = lumen; lx = lux; cd = candela)
Mrimi fizice radiante Mrimi specifice luminii
zilei
Mrimea Simbolul Unitatea de Mrimea Simbolul Unitatea de
msur msur
Energie radiat Qe Ws = J Catitatea de Qv lm s
lumin
Flux radiant / putere
e W Flux luminos
v lm
radiant
Emisie specific Me W/m2 Excitan Mv lm/m2
luminoas
Intensitate radiant Ie W/sr Intensitate Iv cd = lm/sr
luminoas
Radian Le W/(m2sr) Luminan Lv cd/m2

Iradian Ee G W/m2 Iluminan Ev lx = lm/m2

Iradiaie He Ws/m2 Expunerea la Hv lx s

lumin
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 3
Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe o suprafa plan
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana suprafeelor înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 4

 Soarele
• Este centrul Universului nostru.
• Exista de (probabil) 5 mild. ani i va supravieui înc aprox. 5 mild. ani.
• Este alctuit din cca. 80% hidrogen, 20% heliu i 0.1% alte elemente.
• Procesul de fuziune nuclear creaz puterea radiant a Soarelui.
Date pentru Soare i Pmânt - comparativ
Soarele Pmântul Raportul
Diametrul (km) 1,392,520 12,756 1:109
Circumferina (km) 4,373,097 40,075 1:109
Suprafaa (km2) 6.0874
1012 5.101
108 1:11,934
Volume (km3) 1.4123
1018 1.0833
1012 1:1,303670
Masa (kg) 1.9891
1030 5.9742
1024 1:332,946
Densitatea medie (g/cm3) 1.409 5.516 1:0.26
Gravitaia (la suprafa) (m/s2) 274.0 9.81 1:28
Temperatura suprafeei (K) 5777 288 1:367
Temperatura în centru (K) 15,000,000 6700 1:2200

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 5

• Procesele de fuziune nuclear creaz puterea radiant a Soarelui.
• În aceste procese, patru nuclei de hidrogen (protoni 1p) fuzioneaz
pentru a alctui un nucleu de heliu (particul alfa, 4
).
• Particula
este alctuit din doi neutroni 1n i doi protoni 1p
încrcai cu sarcin pozitiv.
• Aceast reacie produce doi pozitroni, e+ i doi neutrino, e, i
genereaz energie.
411p 42  + 2e + + 2 e +
E
• Comparând masele paticulelor atomice, înainte i dup reacie,
rezult c masa total se reduce ca urmare a reaciei (masa
neutrino este ignorat în aceast reacie.

( ) ( )

m = 4  m 1 p  m 4   2  m e + ( )
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 6
• Din aceast reacie rezult,

m = 4 1.00727647u  4.0015060883u  2  0.00054858u = 0.02650263u
• Diferena de mas este convertit în energie,

E =
m c 2
unde c = 2.99792458108 m/s este viteza luminii.
• Aceast relaie stabilete energia care este eliberat prin fuziune,

E = 3.95510-12J = 24.687 MeV,
• Energia de legtur a nucleului,
nucleului Eb, explic diferitele mase de dup reacie,
precum i diferena de energie:
– Un nucleu atomic este alctuit din N neutroni, 1n, i Z protoni, 1p.
– Pentru a pstra echilibrul, energia de legtur trebuie s fie eliberat în etapa de
constituire a unui nucleu cu protoni i neutroni.
– Diferna de mas a particulei alfa i cei doi neutroni împreun cu cu cei doi protoni
determin energia de legtur a nucleului de heliu.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 7

Electronii de pe stratul exterior

• Atomul de hidrogen are un electron pe stratul de valen, 1H, în

timp ce heliul are 4 electroni, 4He.
• În timpul fuziunii nucleare, doi dintre cei patru electroni ai
atomilor de hidrogen devin electroni de valen ai atomului de
heliu.
• Ceilali doi electroni i pozitronii sunt convertii direct în energie
radiant.
• Aceast energie este egal cu de patru ori masa echivalent a
unui electron de 2.044 MeV.
• Energia total eliberat în timpul reaciei este deci 26.731 MeV.
• Aceast canitate foarte mic de energie este important dac se
ine seama de numrul enorm de mare de nuclei care fuzioneaz.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 8

• Soarele pierde 4.3 mil. tone metrice de mas pe
secund -
m = 4.3109 kg/s.
• Puterea radiant rezultant este
 e,S =
m c 2 = 3.84510 26W
• Raportând la suprafaa Soarelui, AS, rezult emisia
specific a Soarelui,
Soarelui
e,S MW
M e,S = = 63.11
AS m2
• Fiecare metru ptrat de suprafa a Soarelui emite o
putere (radiant) de 63.11 MW!
• O cincime de kilometru ptrat de suprafa a
Soarelui emite 400 EJ/an energie radiant - egal
cu cererea actual de energie primar pe Pmânt.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 9

• Iradiana Soarelui poate fi aproximat cu aceea a corpului
negru.
• Legea Stefan-Boltzmann
M e (T ) =
T 4
poate fi utilizat pentru estimarea temepraturii suprafeei
Soarelui, TSoare. Pentru
= 56705110-8 W/(m2K4)
M e,S
T Soare = 4 = 5777 K


• Emisia specific, Me,S sau densitatea de energie pe metru
ptrat este mult mai mare la suprafaa Soarelui decât pe sfera
care înconjoar Soarele.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 10

 2
• Utilizând M e,S  AS = Ee  ASE , ASE = 4 
 rSE
rezult iradiana la nivelul Pmântului,
mântului Ee,
AS rS2
E e = M e,S
= M e,S
2
ASE rSE

• Ea determin iradiana extraterestr la nivelul orbitei terestre.

• Distana Soare-Pmânt nu este constant: 1.47
108.. 1.52
108 km.
• Acest aspect implic variaia iradianei, Ee, de la 132.5 W/m2 la
1420 W/m2. Valoarea medie este numit constanta solar, E0
E 0 (= I0 ) = 1.367 ± 2W m2

• Aceast valoare este msurat în afara atmosferei terestre, la

nivelul unei suprafee perpendiculare pe direcia radiaiei solare.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 11
Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana suprafeelor înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 12

 • Valorile msurate la nivelul Pmântului sunt în general
mai mici decât constanta solar, datorit influenei
atmosferei care reduce iradiana:
– reflecia atmosferei.
– absorbia din atmosfer (în principal O3, H2O, i CO2).
– împrtierea Rayleigh,
Rayleigh datorat particulelor moleculare din
aer cu diametrul mai mic decât lungimea de und a luminii.
– împrtierea Mie,
Mie datorat particulelor de praf i alte particule
poluante, cu diametrul mai mare decât lungimea de und).
Rayleigh scattering (named after Lord Rayleigh) is the scattering of light, or other electromagnetic radiation, by particles
much smaller than the wavelength of the light. It occurs when light travels in transparent solids and liquids, but is most
prominently seen in gases. Rayleigh scattering of sunlight by the atmosphere is the main reason light from the sky is blue.
Mie theory, also called Lorenz-Mie theory, is a complete analytical solution of Maxwell's equations for the scattering of
electromagnetic radiation by spherical particles (also called Mie scattering). Mie solution is named after its developer
German physicist Gustav Mie. However, Danish physicist Ludwig Valentine Lorenz and others independently developed
the theory of electromagnetic plane wave scattering by a dielectric sphere.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 13

 • Absorbia luminii de ctre diferitele gaze din atmosfer este foarte
selectiv i influeneaz doar o parte a spectrului.

Din AM 0:
• 7% în zona ultraviolet
• 47% în zona vizibil
• 46% în zona infrarou.

Spectrul solar în afara atmosferei (AM 0) i la suprafaa Pmântului (AM 1.5) - compoziia
luminii i contribuia diferitelor frecvene (lungimi de und) la iradiana total.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 14
 1
• Soarelui
S, i masa de aer (AM) AM =
Relaia dintre înlimea Soarelui,

S
• AM este o msur adimensional a
lungimii drumului parcurs de lumin prin
atmosfer.
• AM este exprimat în multiplii ai grosimii
atmosferei.
• Dac Soarele este la zenitul su, AM este
egal cu 1, adic lumina trece vertical prin
atmosfer.
• În afara atmosferei AM este zero.
• Figura indic poziia cea mai înalt a
Soarelui la amiaz, i valorile AM
corespunztoare pentru diferitele zile ale
anului - Berlin i Cairo.
• Elevaia Sorelui influeneaz iradiana
primit la suprafaa Pmântului, care este
astfel dependent de momentul din an.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 15
• Ali factori importani care reduc iradiana: norii, condiiile meteo.
• Iradiana zilnic în Europa central poate atinge valori de peste 7.5 kW/(m2 zi),
vara, în timp ce în zile izolate, iarna, se pot înregistra mai puin de 0.1 kW/(m2 zi).

Iradiana global diurn la Karlsruhe (Germania) la 2 Iulie, 22 i 28 Decembrie, 1991.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 16
• Iradiana anual variaz semnificativ în lume.
• În Europa, exist o mare diferen între regiunile nordice i cele
sudice:
– raportul iradianelor în lunile Iunie/Decembrie:
• Bergen (Norvegia, 60.4 °N) 40:1
• Lisabona (38.72 °N) 3.3:1
– iradiana global anual:
• Europa central, 700 … 1000 kWh/(m2 an)
• Europa de sud, > 1700 kWh/(m2 an)
• regiunile deertice din zona centurii Pmântului ~2500 kWh/(m2 an)
• Latitudinea poate da doar o indicaie imprecis, deoarece efectele
locale au un impact major asupra energiei care ajune pe Pmânt:
– iradiana anual la Stockholm (Suedia) i Berlin sunt aproximativ egale,
dei latitudinea la Stockholm este cu 7 ° mai mare decât la Berlin.
– pe de alt parte, iradiana la Londra, aflat la sud de Berlin, este
semnificativ mai mic.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 17
• Iradiana anual medie în Sahara este de cca. 2350
kWh/(m2 an).
• Iradiana anual total în Sahara (cca. 8.7 milioane km2)
este aprox. de 200 ori mai mare decât cererea anual
global de energiei primar - ar putea fi furnizat de
doar 48,500 km2 din Sahara - o suprafa puin mai
mare decât a Elveiei.

link-uri utile:
www.satelligth.com,
eosweb.larc.nasa.gov/
rredc.nrel.gov/solar

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 18

Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana suprafeelor înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 19

• Radiaia solar este împrtiat i reflectat la trecerea prin
atmosfer.
• Razele de soare extraterestre sunt (virtual) paralele.
• Lumina solar terestr este alctuit din componente directe i
difuze.
– radiaia solar direct proiecteaz umbre, deoarece este direcional.
– radiaia difuz nu are o direcie definit.
• Iradiana total pe o suprafa
orizontal pe Pmânt este numit i
iradian global, EG,hor.
• Iradiana global este egal cu suma
dintre iradiana direct, Edir,hor, i
iradiana difuz, Edif,hor, pe suprafaa
orizontal.

E G,hor = E dir,hor + E dif ,hor

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 20
• Iradiana anualdifuz nu variaz în mod necesar de la
o localitate la alta, în pofida variaiilor mari ale
iradianei globale anuale.
• Regiunile cu poluare intens a aerului sau regiunile
tropicale contribuie semnificativ mai mult la iradiana
difuz.
• Variaia anual a iradianei globale este îns mult mai
important.
• Iradiana difuz are o pondere ridicat în iradiana
global :
– în zilele cu iradian global sczut iradiana difuz se
apropie uneori de 100%.
– în zilele cu iradiana global foarte mare contribuia
iradianei difuze scade sub 20%.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 21
• Variaia anual a iradianei la
Berlin - o locaie cu iradian
anual relativ sczut.

• Variaia anual a iradianei la

Cairo - o locaie cu iradian
anual foarte mare.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 22
• Multe dintre staiile meteorolgice msoar doar iradiana global.
• Cele mai multe calcule pentru sistemele de energie solar necesit
îns separarea componentelor direct i difuz ale iradianei.
• Funcii empirice stabilite prin investigaii statistice pot realiza
aceast separare.
• Valorile orare ale iradianei globale, EG,hor, iradiana extraterestr
i înlimea soarelui,
S, definesc factorul kT:
E G,hor
kT =
E 0  sin
S

• Utilizând acest factor, se poate calcula iradiana difuz, Edif,hor

E dif ,hor = E G,hor  (1.020  0.254  kT + 0.0123 sin  S ) pentru kT
0.3

E dif ,hor = E G,hor  (1.400 1.749  kT + 0.177  sin  S ) pentru 0.3 < kT
0.78

E dif ,hor = E G,hor  (0.486  0.182  sin  S ) pentru kT
0.78

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 23
 Iradiana difuz în funcie de kT i S.
• La iradian global mare (cer senin), iradiana difuz este foarte mic (kT
1).
• Totui, iradiana difuz este rareori sub 20%.
• Dac este foarte înnorat i iradiana global este redus (kT
0), atunci iradiana
difuz poate ajunge la 100%.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 24
Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana pe suprafee înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 25

• Poziia Soarelui este esenial în dimensionarea i funcionarea
multor instalaii energetice solare.
• Dou unghiuri definesc poziia Soarelui (definiiile i simbolurile
întlnite în literatur difer ):
– înlimea Soarelui (altitudinea solar, sau elevaia) S
• unghiul dintre centrul Soarelui i orizontul vzut de observator.
– azimutul Soarelui,
S
• unghiul dintre nordul geografic i cercul vertical care trece prin centrul
Soarelui.
• EN ISO 9488: unghiul dintre poziia aparent a Soarelui i sud, msurat în
sens orar în emisfera nordic, i între poziia aparent a Soarelui i nord,,
msurat în sens antiorar în emisfera sudic.

Unghiurile de poziie
ale Soarelui
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 26
• Înlimea i azimutul Soarelui depind de localizarea
geografic a observatorului, de data calendaristic,
de moment i de zona orar.
• Poziia Soarelui este puternic influenat de unghiul
fcut de planul ecuatorial al Pmântului cu planul
de rotaie al Pmântului în jurul Soarelui - numit
declinaia solar,
. Acest unghi variaz anual în
intervalul +23°26.5’ … -23°26.5’.
• Deoarece orbita Soarelui în jurul Pmântului nu este
circular, durata zilei solare se modific pe
parcursul unui an.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 27

Un algoritm de calcul al poziiei Soarelui
ziua din an
• Unghiul zilei  y
= 360 o
numarul de zile ale anului

• Declinaia solar

o
{ ( o
) ( o
) (
( y) = 0.3948
23.2559  cos y + 9.1
0.3915 cos 2  y + 5.4
0.1764  cos 3 y +105.2 o
)}
• “Ecuaia timpului”
timpului - eqt

{ ( ) ( ) ( )}
eqt ( y) = 0.0066 + 7.3525
cos y + 85.9 o + 9.9359
cos 2
y +108.9 o + 0.3387
cos 3
y +105.2 o min

• Utilizând timpul local, zona orar (de ex., GMT = 0, CET = 1 h, PST = -8 h)
i longitudinea , timpul mediu local MLT se calculeaz prin
o
MLT = Ora locala - Zona orara + 4 
 min

• Ora solar rezult însumând MLT i eqt  Ora solara = MLT + eqt

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 28

• Utilizând unghiul orei,
orei

 = (12 h
Ora Solara) 15 o h

i latitudinea locului,
locului , unghiul altitudinii Soarelui (înlimea Soarelui) i
azimutul Soarelui devin

S = arcsin( cos   cos   cos + sin sin)

 o sin  S sin S  sin

 180  arccos , daca Ora Solara
12.00
cos  S  cos 
S =
180 o + arccos sin  S sin S  sin , daca Ora Solara > 12.00

cos  S  cos 

• Ali algoritmi (SUNAE, NREL SOLPOS) au o mai mare acuratee, în special

pentru altitudini solare mici. Aceti algoritmi in seama de refracia
fasciculului iradiant la trecerea prin atmosfer.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 29
Diagramele poziiei Soarelui, sau diagramele traiectoriei solare - reprezint
înlimea Soarelui i azimutul pentru fiecare or, pe durata unei zile.

Diagrama poziiei Soarelui pentru Berlin, Germania (52.5°N).

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 30
 Diagrama poziiei Soarelui pentru Cairo, Egipt (30.1°N).
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 31