Introducere

Soarele - reactor de fuziune

Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana pe suprafee înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 32

• Unghiul de inciden a Soarelui pe o suprafa orizontal, hor, (sau
zenit Z) este funcie de înlimea Soarelui, S
 =  = 90 o

unghiul zenit,
hor Z S

Unghiul de inciden al Soarelui pe o suprafa înclinat.

• Unghiul de inciden al Soarelui pe o suprafa înclinat, tilt, este unghiul

dintre versorul s (în direcia Soarelui) i normala n la suprafaa înclinat.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 33

• Poziia Soarelui a fost descris în coordonate sferice, i este
necesar trecerea la coordonate carteziene.
T
s = ( cos S  cos  S
sin S  cos  S sin  S )
T
n = (
cos t  cos  t
sin t  cos  t cos  t )

• Ambii vectori sunt normalizai (versori), iar unghiul de

inciden,
tilt, rezult calculând amplificarea lor scalar.
 tilt = arccos( s  n)
= arccos(
cos S  cos  S  cos t sin  t

sin S  cos  S sin t sin  t + sin  S  cos  t )
= arccos(
cos  S sin  t  cos( S
 t ) + sin  S sin  t )

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 34

Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana pe suprafee înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 35

Iradiana direct a suprafeelor înclinate.
Iradiana difuz a suprafeelor înclinate.
Reflecia solului.
Câtigul în iradian pentru suprafee înclinate sau cu urmrire
(tracking).

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 36

Iradiana pe suprafee înclinate
• Iradiana global, EG,tilt, pe o suprafa înclint se compune din
– iradiana direct, Edir,tilt
– iradiana difuz, Edif,tilt EG,tilt = Edir,tilt + Edif ,tilt + Erefl,tilt
– iradiana reflectat de sol,sol Ereflt,tilt.
Iradiana direct pe suprafee înclinate
• Suprafaa orizontal de arie Ahor primete
aceeai putere radiant,
, ca i suprafaa de
arie mai mic, AS, care este normal pe
direcia luminii incidente.

dir,hor = Edir,hor  Ahor =
dir,S = Edir,S  AS

AS = Ahor  cos hor = Ahor sin
S

EG,hor
Edir,S =
Edir,hor
sin  S Iradiana pe o suprafa orizontal de arie
AS, perpendicular pe direcia Soarelui.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 37
• Iradiana fascicular (normal), EG,tilt, pe o suprafa perpendicular pe
direcia fasciculului de lumin este mai mare decât iradiana direct pe o
suprafa orizontal, Edir,hor.
• Prin înclinarea suprafeei crete energia primit de sistem, în special în
regiunile situate la latitudini unde unghiul înlimea Soarelui este mic.
• Utilizând
tilt definit anterior, iradiana pe o suprafa înclinat este
Edir,tilt
Edir,S =
cos
tilt
• Iradiana direct a unei suprafee înclinate poate fi calculat dac este
cunoscut iradiana direct a suprafeei orizontale
costilt
E dir,tilt = E dir,hor 
sin
S
• Cu toate acestea, pentru unghiuri de înlimea Soarelui mici, variaii mici ale
iradianei orizontale pot conduce la iradiane pe suprafee înclinate nerealist de
mari. Din acest motiv, se recomand verificarea calculului iradianei directe -
trebuie s fie mai mic un prag maxim.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 38
 Iradiana difuz pe suprafee înclinate
• Exist dou modele de estimare a iradianei difuze (a cerului), Edif,tilt
pe o suprafa înclinat:
– izotrop:
izotrop
• se presupune c iradiana difuz este constant pentru întregul cer.
• O consecin important a acestei ipoteze este c iradiana difuz isotropic pe o
suprafa înclinat este întotdeauna mai mic decât iradiana difuz pe o suprafa
orizontal, deoarece un receptor plasat în spatele suprafeei înclinate nu percepe
iradiana difuz.
• Iradiana difuz a cerului Edif,tilt pe o suprafa înclinat, sub unghiul de înclinare
t
poate fi estimat direct din iradiana difuz Edif,hor pe o suprafa orizontal.
1
E dir,tilt = E dir,hor   (1+ cos
t )
– anizotrop:
anizotrop 2
• conduce la un rezultat mai precis pentru iradiana la nivelul suprafeelor înclinate
deoarece iradiana difuz este diecional - se poate observa cu ochiul liber c
luminozitatea crete la orizont i lâng discul solar. Dou modele sunt prezentate
în continuare:
– Modelul Klucher (1979) - permite o bun estimare a iradianei difuze.
1 
 E 2
E dir,tilt = E dir,hor   (1+ cos
t )  1+ F  sin 3 t  (1+ F  cos2 tilt  cos3
S ) F = 1
 dir,hor 
2  2  E G,hor 
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 39
 – Modelul Perez (1986) - este mai precis, i mai complex, decât modelul Klucher.
Modelul definete un indice de claritate a atmosferei, , un parametru de luminozitate a
atmosferei,
, care utilizeaz unghiul de inciden, hor, al luminii solare pe suprafaa
orizontal (msurat în radiani), constanta  = 1.041, constanta solar E0, iradianele
direct i difuz pe suprafaa orizontal, precum i masa aerului (AM = 1/sinS).
E dif ,hor + E dif ,hor  sin
1  t
+   3hor E dif ,hor
E dif ,hor
= AM 
= E0
1+   3hor
Coeficientul de luminozitate circumsolar, F1, i coeficientul de luminozitate a
orizontului, F2 F1 = F11() + F12 () 
+ F13 ()  hor F2 = F21() + F22 () 
+ F23 ()  hor

Clase de
claritate 1 2 3 4 5 6 7 8
atmosferica
1.000 – 1.065 – 1.230 – 1.500 – 1.950 – 2.800 – 4.500 – 6.200 –

1.065 1.230 1.500 1.950 2.800 4.500 6.200
F11 -0.008 0.130 0.330 0.568 0.873 1.132 1.060 0.678
F12 0.588 0.683 0.487 0.187 -0.392 -1.237 -1.600 -0.327
F13 -0.062 -0.151 -0.221 -0.295 -0.362 -0.412 -0.359 -0.250
F21 -0.060 -0.019 0.055 0.109 0.226 0.288 0.264 0.156
F22 0.072 0.066 -0.064 -0.152 -0.462 -0.823 -1.127 -1.377
F23 -0.022 -0.029 -0.06 -0.014 0.001 0.056 0.131 0.251

1 a  a = max(0; cos
gen )
E dif ,tilt = E dif ,hor    (1+ cos  t )  (1
F1) +  F1 + F2  sin  t
2 b  b = max(0.087; sin
gen )
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 40
 Reflecia la nivelul solului
• Pentru calculul refleciei la nivelul solului, Erefl,tilt, este suficient un
model izotrop.
• Folsind iradiana global, EG,hor, pe o suprafa orizontal i albedo-
albedo
ul A, iradiana reflectat la nivelul solului pe o suprafa înclinat
sub un unghi
t este
1
E refl,tilt = E G,hor  A   (1+ cos
t )
2
Albedo
• Is a ratio of scattered to incident electromagnetic radiation power. It is a unitless
measure of a surface or body's reflectivity. The word is derived from albus, a Latin
word for "white".
• Percentage of reflected sun light in relation to various surface conditions of the earth.
• The albedo is an important concept particularly in climatology and astronomy. In
climatology it is sometimes expressed as a percentage. Its value depends on the
frequency of radiation considered: unqualified, it usually refers to some appropriate
average across the spectrum of visible light. In general, the albedo depends on the
direction and directional distribution of incoming radiation. An exception are
Lambertian surfaces, which scatter radiation equally in all directions, so their albedo
does not depend on the incoming distribution. In realistic cases, a bidirectional
reflectance distribution function (BRDF) is required to characterise the scattering
properties of a surface accurately, although albedos are a very useful first
approximation. http://en.wikipedia.org/wiki/Albedo
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 41
 Creterea iradianei pentru suprafee înclinate sau cu urmrire
• Dac sistem energetic solar urmrete Soarele astfel încât unghiul de inciden
este (virtual) zero, energia primit crete semnificativ.
• În timpul zilelor cu iluminare direct mare, urmrirea (“tracking”-ul) Soarelui
poate conduce la câtiguri de energie de pân la 300% în timpul iernii, în funcie
de latitudinea localizrii.
• Tracking-ul poate îns reduce câtigul energetic în zilele în care discul solar este
vizibil (se pierde contribuia iradiaiei difuze din spatele suprafeei).
• Exist dou principii de tracking: dup una sau dou axe. axe
• Sistemele de tracking dup dou axe:
– orienteaz întotdeauna o suprafa într-o
poziie ideal.
– sunt complicate.
• Sistemele de tracking dup o ax:
– sunt preferate în unele împrejurri.
– pot urmri calea zilnic sau anual a
Soarelui.
– unghiul de înclinare al suprafeei trebuie
modificat doar o dat pe sptmân, sau
chiar pe lun.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 42
• Câtigul de energie pentru sistemele energetice cu tracking fa de sistemele
energetice standard, fr tracking, instalate la latitudinea medie a Europei:
– 30% pentru tracking pe dou axe.
– 20% pentru tracking pe o ax.
• Sistemele de tracking sunt acionate de:
– motoare electrice.
– sisteme termohidraulice.
• În principal, sistemele energetice mari sunt cele ce dispun de tracking.
• Concentratoarele solare (sisteme energetice solare, sisteme fotovoltaice)
prezint unghiuri foarte înguste de acceptare a iradianei incidente, i în
consecin nu funcioneaz fr tracking.
• Utilizarea orientrii optime pentru sistemele energetice fr tracking
contribuie la creterea câtigului de energie:
– orientarea optim pentru sistemele energetice care opereaz pe durata întregului an
la latitudini mai mari de 30º este de cca. 30º spre sud, în emisfera nordic, i 30º
spre nord, în emisfera sudic.
– înclinarea optim pentru sistemele care lucreaz doar vara este mai mic, i mult
mai mare pentru acelea care lucreaz doar iarna.
– lâng Ecuator, orientarea aproape plan primete cea mai mare iradian anual.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 43
• Sistemele energetice solare sunt
adesea instalate pe acoperiuri în
arpant, care de multe ori nu au
înclinarea optim: un acoperi Iradiaie anual pentru diferite înclinri ale suprafeei la Berlin (52.5°N).
necorespunztor orientat poate
reduce semnificativ producia de
energie.
energie
• Cu toate acestea, în orientarea
suprafeei (acoperiului) sunt
acceptabile tolerane relativ mari.

Iradiaie anual pentru diferite înclinri ale suprafeei la Cairo (30.1°N).

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 44
Introducere
Soarele - reactor de fuziune
Iradiana solar pe suprafaa Pmântului
Iradiana pe un plan orizontal
Calcularea poziiei Soarelui
Calcularea unghiului de inciden solar
Iradiana pe suprafee înclinate
Pierderi datorate umbririi

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 45

Înregistrarea împrejurmilor.
Estimarea gradului de umbrire al iradianei directe.
Estimarea gradului de umbrire al iradianei difuze.
Estimarea umbririi totale.
Spaierea optim a structurilor de suport ale sistemului
energetic solar.

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 46

• Calculele din paragrafele anterioare au presupus c iradiana nu este diminuat ca
efect al umbririi produse de obiectele înconjurtoare.
• Suprafee complet neumbrite sunt dificil de întâlnit în realitate.
• Pierderile datorate umbririi pot fi semnificative pentru sistemele solare, în
particular pentru sistemele fotovoltaice.
• În continuare se explic cum umbrirea poate fi luat în consideraie în calculele
de iradian.

Înregistrarea împrejurimilor
• Se consider un sistem fotovoltaic instalat pe acoperiul unei case izolate.
• În vecintate sa exist copaci, arbuti i o cas vecin, care pot afecta iradiana
potenial colectabil de sistem.
1. Se definite punctul de referin fa de care sunt referite toate azimuturile i
unghiurile de înlime - punctul cu probabilitatea cea mai mare de umbrire
reprezint cea mai bun alegere.
2. Se determin toate azimuturile i unghiurile de înlime ale obiectelor din
vecintate în raport cu punctul de referin. Se poate utiliza o busol pentru
determinarea azimutului
. O serie de calcule geometrice permit estimarea
unghiului de înlime, .
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 47
 Definirea unghiurilor înlime i azimut ale obstacolului în raport cu un punct
de referin stabilit arbitrar.

 h2  h1  
h 
 = arctan = arctan
 d  d

• Aceste calculele sunt efectuate pentru toate obstacolele din vecintatea sistemului
energetic solar proiectat.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 48
• Pot fi utilizate instrumente specializate pentru determinarea mai exact a
unghiurilor azimut i înlime ale obiectelor din vecintate: de ex., o diagram a
poziiei Soarelui cu o ax a înlimii, divizat, i o ax normal, de 180º, pentru
unghiul azimut, st la baza unui astfel de instrument:
– Diagrama (plan) este copiat pe o folie transparent i apoi curbat dup un semicerc.
– Observatorul privete prin aceast diagram obiectele din jur i poate citi direct
unghiurile înlime i azimut.

Determinarea unghiurilor de înlime i azimut ale obiectului

utilizând un instrument de msurare simplu.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 49
• Pot fi utilizate imagini digitale ale vecintii i software specializat.

O vecintate observat printr-un ecran cu o reea unghiular, (coordonate sferice).

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 50

Diagrama poziiei Soarelui pentru Berlin, cu o reprezentare aproximativ a vecintii.
• Pe diagrama poziiei Soarelui se aproximeaz (poligonal) profilului vecintii.
• Pe aceast diagram se pot citi timpii la care intervine umbrirea într-un punct de referin
- de exemplu:
– punctul de observaie este umbrit pe tot parcursul zilei de 21 Decembrie;
– doar dimineaa i la amiaz Soarele poate vedea punctul de observaie pentru o or;
– pentru 21 Februarie nu este de ateptat nici o umbrire dup ora 9:00;
– nu va interveni nici o umbrire din Martie pân în Septembrie, etc.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 51
 Estimarea gradului de umbrire a iradianei directe
• Se consider o reprezentare poligonal (aproximativ) a vecintii.

Testul de umbrire pentru dou poziii diferite ale Soarelui, A i B -

poziia A are 5 intersecii, poziia B are 4 intersecii.
• Se utilizeaz o raz de Soare pentru a stabili dac poziia Soarelui este în interiorul sau în
exteriorul poligonului care descrie obiectele ce produc umbr.
• Se determin de câte ori raza intersecteaz conturul poligonului - se consider toate liniile
conturului aflate la stânga poziiei Soarelui:
– dac numrul de intersecii este par, poziia Soarelui este în afara poligonului.
– dac numrul de intersecii este impar, poziia Soarelui este în interiorul poligonului.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 52
• Exist obiecte situate între Soare i observator care nu blocheaz
complet iradiana - de ex., o parte din iradiana direct trebuie s
treac “prin” copaci. Se introduc:
– Transmitana,
, descrie fracia de iradian direct care trece,
• copac complet desfrunzit (iarna)
= 0.64
• copac complet înfrunzit (vara)
= 0.23
– Gradul de umbrire direct, Sdir, descrie fracia de iradian
direct redus prin umbrire:
0, daca ( S , S ) este în afara poligonului

Sdir = 1, daca ( S , S ) este înauntrul unui poligon opac

1
, daca ( S , S ) este înauntrul unui poligon semi - transparent

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 53

 Estimarea gradului de umbrire a iradianei difuze
• Obiectul poligonal se proiecteaz pe o emisfer - obiectele reprezentate de
acesta blocheaz iradiana difuz care traverseaz proiecia obiectului poligonal
(poligonul curbiliniu, cu patru coluri, din figur).
• Dou dintre cele patru coluri sunt situate
în planul orizontal; acestea, i celelalte
dou puncte (p1, p2) definesc poligonul.
• Linia care conecteaz p1, p2 pentru
1

2 i 1 > 0, 2 > 0 este
 2
1  
 
(
) = m 
+ n m=
 2
1
,n = 1 2 2 1
 2
1

• Presupunând o repartiie izotrop a

intensitii, iradiana difuz Edif,hor,Ai, prin Dou puncte, meridianul orizontal i dou meridiane
suprafaa de arie Ai pe suprafaa polare definesc o suprafa poligonal.

orizontal este
1
2 ( m ++n) 2  Le,iso ( 2  1) sin 2 1 , m = 0
1 2
Edif ,hor,A i ( p1,p 2 ) = Le,iso  d  sin  cos  d  = 2 Le,iso  sin2 ( m +  + n) d =  1  1 1 sin 2  sin 2
1 2
1 0 1  Le,iso ( 2  1)   +  , m
0
 2 2 4  2  1

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 54

• Le,iso este intensitatea radiant izotrop.
• Dac este utilizat o distribuie anizotrop, integrala include i intensitatea
radiant dependent de unghi, Le.
• Atunci când sunt simulate suprafee înclinate, trebuie utilizat unghiul de
inciden,  (pag. 33).
• Iradiana difuz, Edif,P, care traverseaz un obiect poligonal cu n coluri,
p1(
1,1), … pn(
n, n) este
n
Edif ,P =
Edif ,A (pi ,pi+1)
i
i=1

• Gradul de umbrire al iradianei difuze pentru o suprafa orizontal, Sdif,hor,

este raportul dintre reducerea iradianei difuze i iradiana difuz total
Edif ,hor,P Edif ,hor,P
Sdif ,hor = =
Edif ,hor
 Le,iso

• Gradul de umbrire al iradianei difuze pentru o suprafa înclinat, Sdif,hor

Edif ,tilt,P Edif ,tilt,P
Sdif ,tilt = =
Edif ,tilt

 Le,iso  (1+ cos  t )
2
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 55
 Estimarea umbririi totale
• Iradiana global pe o suprafa orizontal, EG,hor, poate fi acum calculat
utilizând iradiana direct, Edir,hor, i iradiana difuz, Edif,hor, pe planul orizontal
i gradele de umbrire Sdir i Sdif,hor

(
EG,hor = Edir,hor  (1
Sdir ) + Edif ,hor  1
Sdif ,hor )
• Iradiana global pe o suprafa înclinat, EG,tilt, se calculeaz analog

( )
EG,tilt = Edir,tilt  (1
Sdir ) + Edif ,tilt  1
Sdif ,tilt + Erefl,tilt

(software SUNDI)

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 56

Spaierea optim a structurii-suport a sistemului energetic solar

• Sistemele fotovoltaice sunt adesea instalate pe sol sau

acoperiuri, fiind necesare ferme de montaj.
• În general, acestea sunt înclinate pentru a capta cât mai mult
iradian, pe durata întregului an.
• Sistemele montate orizontal prezint pierderi importante
datorit depunerii poluanilor din aer, sau alte depozite de
reziduuri pe suprafaa colectorului.
• Ca o regul general, cu cât este mai mic unghiul de înclinare
cu atât este mai mic efectul de curare natural (prin ploaie i
zpad).
• În regiunile central-europene, pierderile de acest tip sunt de cca.
2-10% pentru o înclinare de 30º, dac panourile nu sunt curate
artificial.
• Structura de suport poate produce umbrire.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 57
Spaierea optim a structurii-suport a sistemului energetic solar

Dimensiunile unui sistem energetic solar i structura fermei-suport.

• Sistemele fotovoltaice sunt adesea instalate pe sol sau acoperiuri, fiind

necesare ferme de montaj.
• Dac d este distana dintre rânduri i l este lungimea panoului, indicele de
utilizare al terenului este u = l/d.
• Umbrirea afecteaz diferit zone diferite ale sistemului solar: are intensitate
maxim în punctul P0.
• Dac idicele de utilizare, u, crete, pierderile prin umbrire cresc.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 58
Spaierea optim a structurii-suport a sistemului energetic solar

 u sin  
t
 = arctan

 1
u  cos  t 
Unghiul de umbrire,
, în funcie de indicele de utilizare a terenului, u,
i unghiul de înclinare al suprafeei, t.
• Unghiul de umbrire,
umbrire
, este funcie de indicele de utilizare a terenului, u, de unghiul de
înclinare a suprafeei, t.
• Dac Soarele este direct în faa sistemului energetic solar i unghiul înlimea Soarelui
este mai mic decât
, atunci intervine fenomenul de auto-umbrire.
auto-umbrire
• În general, pierderile de iradian (prin umbrire) cresc cu unghiul de umbrire. Totui, ele
trebuiesc calculate individual.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 59
Spaierea optim a structurii-suport a sistemului energetic solar

H G,tilt
s = 1

H G,tilt,red
Pierderile prin umbrire relative, s, în funcie de unghiul de umbrire,
, i
de unghiul de înclinare al suprafeei, t.

• Iradiana annual pe suprafee înclinate dar neumbrite,

neumbrite HG,tilt, i aceeai
iradian anual, redus, ca rezultat al auto-umbririi, HG,tilt,red, definesc
pierderile prin umbrire relative,
relative s.
• Sistemele energetice solare fiind foarte sensibile fa de umbrire, iradiana într-
un punct P0 poate fi utilizat ca referin pentru întregul sistem fotovoltaic.
Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 60
• Factorul de amplificare (“gain factor”), g, consider câtigul datorat unghiului
de înclinare al suprafeei
HG,tilt
g=
HG,hor
• Factorul de corecie global,
global c, ia în consideraie amplificarea datorat
înclinrii i pierderile datorate umbririi - este raportul dintre iradiana în
punctul P0 i iradiana suprafeei orizontale

c = (1
s)  g

Pierederile prin umbrire, s, factorul de amplificare, g, i factorul de corecie global, c, în punctul P0,
pentrudiferii factori de utilizare a trenului, i unghiuri de înclinare,
t (Berlin, 52.4°N)

t = 30° t = 10°
u s g c s g c
1:1.5 38.8° 0.246 1.193 0.900 18.6° 0.048 1.088 1.036
1:2.0 23.8° 0.116 1.193 1.055 9.7° 0.015 1.088 1.072
1:2.5 17.0° 0.074 1.193 1.105 6.5° 0.009 1.088 1.078
1:3.0 13.2° 0.048 1.193 1.136 4.9° 0.006 1.088 1.081
1:3.5 10.7° 0.035 1.193 1.151 3.9° 0.004 1.088 1.084
1:4.0 9.1° 0.029 1.193 1.158 3.3° 0.004 1.088 1.084

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 61

• Reducerea factorului de utilizare sub 0.33 (lungimea sistemului energetic solar raportat la
spaiul dintre rânduri, 1:3) nu conduce la o reducere semnificativ a factorului de umbrire.
• Un factor de utilizarea a terenului mai mare de 0.4 (1:2.5) poate fi favorizat de unghiuri de
înclinare mici.
• Considerând majorarea de 5% a pierderilor datorate murdririi pentru unghiuri de înclinare
mai mici de 10º, fa de 30º, valori mai mici ale unghiurilor de înclinare sunt recomandate
pentru factori de utilizare a solului mai mari de 0.5 (1:2).
• Sistemele energetice solare sunt mai puin sensibile la umbrire fa de sistemele
fotovoltaice. Aici, iradiana medie poate fi utilizat pentru estimarea produciei sistemului
energetic solar: se calculeaz pierderile medii prin umbrire în punctele P0, P1 i P2.
– Pierderile în punctul P0 sunt deja estimate.
– Punctul P1 nu va fi umbrit niciodat.
 u  sin  t 
– Pentru punctul P2, unghiul de umbrire în centrul suprafeei înclinate este  2 = arctan

 2
u  cos  t 
Pierederile medii prin umbrire, s, i factorul global de corecie, c, pentru punctele P0, P1, P2 la diferii
factori de utilizare a trenului, u, i unghiuri de înclinare,
t (Berlin, 52.4°N)
t = 30° t = 10°
u s g c s g c
1:1.5 38.8° 0.246 1.193 0.900 18.6° 0.048 1.088 1.036
1:2.0 23.8° 0.116 1.193 1.055 9.7° 0.015 1.088 1.072
1:2.5 17.0° 0.074 1.193 1.105 6.5° 0.009 1.088 1.078
1:3.0 13.2° 0.048 1.193 1.136 4.9° 0.006 1.088 1.081
1:3.5 10.7° 0.035 1.193 1.151 3.9° 0.004 1.088 1.084
1:4.0 9.1° 0.029 1.193 1.158 3.3° 0.004 1.088 1.084

Noiembrie 2006 IEM - A. Morega, Surse de Energie 62