Traditionalismul

Traditonalismul este curentul literar aparut in perioada interbelica, caracterizat prin opozitia fata de modernism.
Daca modernismul insemna sincronizarea literaturii romane cu marea literature europeana, traditionalismul a
insemnat asa cum va spune promovatorul curentului, Nechifor Crainic, in articolul “Sensul traditiei”, in 1929
(“Orientarea fireasca a literaturii romana nu poate fi decat spre Orient, adica spre noi insine”).
Ion Pillat este un reprezentant al traditionalismului romanesc, poet si prozator, comparat de foarte multe ori cu
Vasile Alecsandri; cei doi au un lucru in comun, in operele lor, acest lucru fiind reprezentat de imaginea satului
romanesc. Satul lui Vasile Alecsandri este cel din partea Moldovei, de la Mircesti, in timp ce leaganul creatiei al lui
Ion Pillat sunt mosiile de la Miorcani si Florica, din zona Argesului. Cei doi poeti si scriitori mai au in comun
temperamental clasic, preferinta pentru pastel, nostalgia fata de o lume patriarhala, disparuta, care le-a creat
ambilor literati un profund sentiment al dezradacinarii. Ion Pilllat este un poet reprezentativ al lumii interbelice
prin volumul de versuri “Pe Arges in sus”, din care face parte si poezia “Aci sosi pe vremuri”.
Titlul este unul analitic, intrucat cuprinde o propozitie cu referinte spatiale si temporale. Inca di titlu se remarca
prezenta regionalismelor(“Aci sosi”=timp regional, marca a trecutului, specific graiului oltenesc; de asemenea
locutiunea “pe vremuri” are sensul de “odinioara”).
Testul este impartit in doua secvente: prima secventa descrie povestea de iubire a bunicilor, desfasurate in secolul
al XIX-lea, iar cea de-a doua secventa povestea de iubire a poetului insusi, proiectata in secolul al XX-lea.
Elementele commune ale celor 2 secvente sunt satul romanesc, timpul si literatura.
Intr-un cadru patriarhal, tipic romanesc( obloane,pridvor, potere, haiduci) are loc povestea de dragoste a bunicului
poetului si ai bunicii sale, Calyopi(Acest nume fiind la moda in secolul al XIX-lea, deoarece acesta s-a desfasurat si
sub influenta dominatiei fanariote, iar Calyopi = “cea frumoasa ”).
Povestea de dragoste a bunicilor se desfasoara intr-un secol romantic, secolul al XIX-lea, iar referintele culturale si
de civilizatie exprima plenar aceasta idee(“Pe atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina/Sari subtire o fata in larga
crinolina”). Berlina era un tip de trasura specific secolului, la fel si crinoline, care reprezenta imbracamintea
moderna a acelui secol.
Intrucat bunicul sau este un tanar u o sensibilitate romantica, acesta ii recita bunicii din poeziile la moda ale epocii
(“Privind cu ea sub luna campia ca un lac/Bunicul meu desigur i-a recitat “Le Lac” ”).
Aceasta poezie este o celebra poezie romantica, apartinand poetului francez Alphonse de Lamartine, din volumul
“Meditatii poetice”.
“Iar cand deasupra casei cu umbre berze cad/II spuse “Sburatorul”, d-un tanar Eliad”. – Ion Heliade-Radulescu,
initiatorul mitului erotic “Sburatorul”.
Poetul insasi este recunoscator al noilor idei literare, intrucat descrie atitudinea bunicii astfel:”Ea-l asculta tacuta,
cu ochi de peruzea” (peruzeaua reprezinta o piatra semi-pretioasa, iar aceasta alaturare dovedeste faptul ca poetul
era cunoscator al noilor idei simboliste). Aceasta atmosfera de tihna este insa intrerupta de sunetul clopotului care
ameninta evenimentele esentiale in viata satului : nunta si moartea. In acelasi timp, cu subtilitate, poetul transmite
si faptul ca timpul care trece in mod inperceptibil intuneca destine si distruge amintiri. Aceasat idee se continua
intr-un interludiu poetic prin intermediul caruia poetul, intr-un ton elegiac, isi exprima nostalgia asupra trecerii
iremediabile a timpului (“Ce lucru straniu, vremea, deodata pe perete/ Te vezi aievea numai in stersele portrete.”).
Acest interludiu are menirea de a face legatura intre povestea de dragoste a bunicilor si cea a poetului. Povestea
de dragoste a poetului se desfasoara sub aspect temporal, in secolul al XX-lea, insa spatiul in care se desfasoara
este acelasi, al satului traditional romanesc(“Ca ieri sosi bunica si vii acuma tu/ Pe urmele berlinei trasura ta statu-
/Acelasi drum te-aduse prin lanul de secara/ Ca dansa tragi in dreptul pridvorului la scara”).
Continuator al pasiunii bunicului sau pentru literature, si poetul ii recita iubitei din poemele la moda ale timpului
(“Si m-ai gasit zambindu-mi, ca prea naive ram/ Cand ti-am soptit poeme de bunul Francisc Jammes”). Francisc
Jammes este cunoscut in literature prin volumul “Vers”si este un poet francez celebru pentru pastelurile sale.
Acesta apartine doctrinar simbolismului.
“Iar cand in noapte campul fu lac intins sub luna/ Si ti-am spus balada lunii de Horia Furtuna”. Horia Furtuna este
avocat, orator si poet simbolist minor insa opera sa este usor ce citit si de receptat. Si poetul este cunoscator al
tendintelor litarare vechi si noi, pe care le insereaza in strofa urmatoare: “M-ai ascultat pe ganduri,cu ochi de
ametist/ si ti-am parut romantic, poate simbolist” (Ametistul este un element simbolist, in timp ce romantic-
simbolist reprezinta o antiteza).
Si povestea de dragoste a poetului este marcata de tema timpului, radata simbolic prin imaginea clopotului (“Si
cum sedeam deoparte un clopot a sunat/ Acelasi clopot poate, in turnul vechi din sat/ De nunta sau de moarte, in
turnul vechi din sat”).
In aceasta poezie se remarca un traditionalism special, in sensul accidental al cuvantului, care sa largeasca
perspectivele gandirii si al expresiei, insa care nu pierde contactul cu fondul autohton, traditional. Asadar, poezia
lui Ion Pillat apartine traditionalismului romanesc, prin inserarea povestii de dragoste in spatiul traditional al
satului romanesc.