Acuarelă de Ion Minulescu

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Orăşenii, pe trotuare,
Merg ţinându-se de mână,
Şi-n oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână,
De sub vechile umbrele, ce suspină
Şi se-ndoaie,
Umede de-atâta ploaie,
Orăşenii pe trotuare
Par păpuşi automate, date jos din galantare.

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Nu răsună pe trotuare
Decât paşii celor care merg ţinându-se de mână, Numărând
În gând
Cadenţa picăturilor de ploaie,
Ce coboară din umbrele,
Din burlane
Şi din cer
Cu puterea unui ser
Dătător de viaţă lentă,
Dătător de viaţă lentă,
Monotonă,
Inutilă
Şi absentă...

În oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămână

Un bătrân şi o bătrână -
Două jucării stricate -
Merg ţinându-se de mână…
Note de primăvară de George Bacovia
Verde crud, verde crud…
Mugur alb, și roz și pur,
Vis de-albastru și de-azur,
Te mai văd, te mai aud!
Oh, punctează cu-al tău foc,
Soare, soare…
Corpul ce întreg mă doare,
Sub al vremurilor joc.
Dintr-un fluier de răchită,
Primăvară,
O copilă poposită la fântână
Te îngână
Pe câmpia clară..
Verde crud, verde crud…
Mugur alb, și roz și pur,
Te mai văd, te mai aud,
Vis de-albastru și de-azur.
Georgica a IV-a de Mircea Cărtărescu
țăranul de când cu electrificarea
înțelege cum stau lucrurile pe planetă
se indignează grațios în mijlocul pogoanelor sale
de situația din cipru și liban
pândește sateliții și le smulge
aparatura electronică bă
plozilor nu uitați bateriile solare

să ne-ncălzim la chindie conserva de fasole

cu cârnăciori produși la fetești
bă dați în câini lumea e mică
bă cu gerovital se duc ridurile ca-n palmă
hai dați-i zor cu porumbul că eu mă duc
puțin pe lumea cealaltă adică a treia
și ultima feții mei
dragii mei copchiii mei ce să-i faci
așa e jocul
arză-l-ar focul.
Biografie de Lucian Blaga
Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,
din umbră mă ispitesc singur să cred
că lumea e o cântare.
Străin zâmbind, vrăjit suind,
în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.
Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind,
câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund.
De vânturi şi isprăvi visate îmi sunt
ochii plini,
de umblat umblu ca fiecare:
când vinovat pe coperişele iadului,
când fără păcat pe muntele cu crini.
Închis în cercul aceleiaşi vetre
fac schimb de taine cu strămoşii,
norodul spălat de ape subt pietre.
Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult
în mine cum se tot revarsă
poveştile sângelui uitat de mult.
Binecuvânt pânea şi luna.
Ziua trăiesc împrăştiat cu furtuna.

Cu cuvinte stinse în gură

am cântat şi mai cânt marea trecere,
somnul lumii, îngerii de ceară.
De pe-un umăr pe altul
tăcând îmi trec steaua ca o povară.
George Bacovia (1881 - 1957)
A fost un scriitor român format la școala simbolismului literar francez.
Este autorul unor volume de versuri și proză scrise în baza unei tehnici
unice în literatura română, cu vădite influențe din marii lirici moderni
francezi. La început e văzut ca poet minor de critică
literară, treptat va ajunge să fie recunoscut drept cel mai important poet
simbolist român și unul dintre cei mai importanți poeți din poezia română
modernă.

Influențele de factură simbolistă se concretizează la Bacovia prin : gustul

pentru satanic, prin atmosfera de nevroză, ideea morții, cromatică și, nu în
ultimul rând, prin predilecția pentru muzică. Opera lui Bacovia este o
lungă confesiune, confesiunea unui om copleșit de platitudinea vieții
cotidiene, de obsesia morții
într-un imperiu al tristeții.

Despre George Bacovia s-a spus inițial că e un poet simbolist, dar criticii au
remarcat ulterior că își depășește epoca, aparținând poeziei române
moderne.

Opera
- Nervi de primăvară
- Plumb
- Amurg violet
- Lacustră
- Alb
- Altfel
- Contrast
- Boemă
- Cuptor
- Criză
- Decembre
Ion Minulescu (1881 - 1944)
A fost un poet cu o viziune artistică distinctă, cu o sensibilitate fină și cu o
capacitate de a crea imagini poetice puternice și evocatoare, definind astfel
peisajul simbolist al literaturii românești. În 1897, la liceu, publică primele
poezii, în revista „ Povestea vorbei”, cu pseudonimul Nirvan. În 1900
pleacă la Paris să studieze dreptul. A scris poezie, proză, texte dramatice.
Emfatic, expresiv, plastic, Ion Minulescu a oferit posterităţii o bogată
metamorfoză poetică a experienţei sale personale, transpusã sub semnul
unui simbolism tardiv care i-a format reputaţia de ”maestru simbolist”
(Ion Trivale), ”adevăratul stegar al simbolismului” (Eugen Lovinescu).

Opera
Versuri:
- Romanțe pentru mai târziu, 1908
- De vorbă cu mine însumi, 1913
- Spovedanii, 1927
- Strofe pentru toată lumea, 1930
- Nu sunt ce par a fi, 1936
- Versuri, 1939

Proză:
- Casa cu geamurile portocalii, 1908
- Măști de bronz și lampioane de porțelan, 1920
- Lulu Popescu, 920
- Pleacă berzele, 1920
- Roșu, galben și albastru, 1924

Lucian Blaga (1895 - 1961)

În cultura română, Lucian Blaga reprezintă cea mai mare personalitate
creatoare a secolului XX. Opera sa – de poet, filozof, eseist, dramaturg și
traducător de poezie – constituie o sinteză personală de mare originalitate,
de profundă inspirație națională, alimentată de o uimitoare deschidere spre
cele mai variate aspecte ale spiritului uman: filosofie și știință, istorie şi
religie, şi îndeosebi domeniul complex şi controversat al artelor.

Viziunea filosofului a fost împărtăşită de poet, a cărui operă lirică

demonstrează influenţa expresionismului german. Expresionismul lui
Blaga are o coloratură distinct românească: el constituie o investigare a
latenţelor tradiţionale autohtone. Opera sa lirică, publicată în volume
precum „Poemele luminii”, „Paşii profetului”, „În marea trecere”, „Laudă
somnului” manifestă o preocupare pentru morfologia miracolului.

Opera
Versuri:
- Strigăt în pustie
- Hronicul și cântecul vârstelor
- Paradis în destrămare
- Meșterul Manole
- Zamolxe
- Gorun
- Dor

Nichita Stănescu (1933 - 1983)

A fost un poet, scriitor și eseist român, ales membru post-mortem
al Academiei Române. Este considerat de critica literară și de publicul larg
drept unul dintre cei mai importanți scriitori de
limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”.

Nichita Stănescu aparține, temporal și formal, neomodernismului

românesc din anii 1960 - 1970. A fost considerat de către unii critici
literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un
poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabilă, făcând parte
din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici.

Opera
- Sensul iubirii
- O viziune a sentimentelor
- Dreptul la timp
- 11 elegii
- Roșu vertical
- Alfa
- Oul și sfera
- Necuvintele
- În dulcele stil clasic
- Clar de inimă
- Operele imperfecte

Mircea Cărtărescu (1956 - prezent)

Reprezentantul de vază al postmodernismului românesc este
M. Cărtărescu – poet, prozator care explorează literar spațiul din câmpul
mecanicist atât din spațiul citadinului, cât și al satului, relevând trăirea
fragmentară a omului modern.

Semne distinctive ale postmodernismului la Cărtărescu:

 - oralitatea lejeră, împinsă până la familiaritatea expresiei;
- ironia și umorul;
- ludicul persuasiv (convingător) – de la nivelul jocului de
- cuvinte la cel al situațiilor dramatice;
- caracterul narativ al poemelor, care puteau evolua de la
- aspectul de mici anecdote până la adevărate romane în versuri;

Opera
- poeme de amor
- totul
- Levantul
- Frumoasele străine
- ochiul căprui al dragostei noastre
- Solenoid
- Melancolia

Nicolae Leahu (1963 - prezent)

Nicolae Leahu este un profesor, scriitor, eseist, critic literar și
publicist român din Republica Moldova. Este absolvent al Facultății de
Litere a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți (1985),
titular al Catedrei „Literatura română și universală” a aceleiași instituții și
redactor-șef al revistei „Semn”.

În 1996 a beneficiat de o bursă de documentare a Fundației Soros

(Moldova). În prezent autorul este lector superior la Catedra de limba si
literatura româna a Universității "Alecu Russo" din Bălți și redactor-șef al
revistei "Semn". Este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (din
1990) și al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1994).

„Nicolae Leahu scrie o poezie care este deopotriva minutios elaborata si

rodul unei viguroase spontaneitati. Descoperim în aceasta formula un autor
cultivat care cunoaste perfect regimurile stilistice ale poeziei contemporane
și poate sa faca osmoza lor.” (Vasile Garnet, "Contrafort")

Opera
Volume de poezie:
- Mişcare browniană
- Personajul din poezie
- Nenumitul
- Alungarea muzelor din cetate

Eseuri
- Poezia generației ’80
- Erotokritikon. Făt-Frumos, fiul pixului, vol. I
- Comedia cumană și vodevilul peceneg