Lentile

Lentila este un mediu

transparent i omogen,
mrginit de 2 suprafee, din
care cel puin una nu este
plan.
Ele sunt confecionate din
sticl, material plastic, etc.

Lentile

Numeroase aparate (de fotografiat, de

proiecie, diafilm, microscop, luneta)
au drept piese de baz lentilele.
Lentilele permit mrirea imaginii (ca
la microscop, lup sau aparatul de
proiecie de la cinematograf).
Lentilele permit i micorarea
imaginilor (exemplu aparatul de
fotografiat).

Tipuri de Lentile

Lentilele mai groase la mijloc i

mai subiri la extremiti se
numesc lentile convergente, iar
lentilele mai subiri la mijloc i
mai groase la extremiti se
numesc lentile divergente.

Reprezentarea schematic a Lentilelor

LENTILE

CONVERGENTE
DIVERGENTE
Ax optic principala

Reprezentarea schematic a Lentilelor

LENTILE

CONVERGENTE
DIVERGENTE

Ax optic principala

Reprezentarea schematic a Lentilelor

Elemente componente:
- Axa optic;
- Centrul optic O (ce este un punct in
interiorul lentilei pe axa optica principala
prin care lumina trece nedeviata);
- Focar. Distanta focala;

Focar. Distanta focala

Lentila convergenta:
La trecerea printr-o lentila
convergenta, un fascicul
paralel cu axa optica
principala devine fascicul
convergent. Punctul de
intersectie al razelor
refractate se numeste focar
imagine F2. F2 este real
deoarece se formeaza la
intersectia razelor

F2

Focar. Distanta focala

F1

Lentila divergenta:
Printr-o lentila divergenta,
un fascicul paralel cu axa
optica principala devine
divergent. Punctul de
intersectie format la
prelungirea razelor
refractate se numeste focar
imagine si este virtual F1.
Distanta focala este

Focar. Distanta focala

Orice lentila are 2 focare simetrice
fata de centrul optic.

F1

F2

F2

F1

Constructii grafice de
imagini in lentile

Cum construim imaginea unui punct luminos

prin lentila?
Un punct luminos emite lumina in toae
directiile. Pentru a obtine grafic imaginea
punctului luminos A, este suficient sa
reprezentam 2 din urmatoarele raze:

-O raza care trece nedeviata prin centrul optic, si traverseaza lentila fara
sa fie deviata;
-O raza paralela cu axa optica principala care, dupa refractie, trece prin
focarul imagine;
-O raza care trecand prin focarul obiect, dupa refractie devine paralela cu
axa optica principala.

La intersectia celor 2 raze reprezentate se obtine

grafic imaginea punctului luminos.
Fiecarui punct obiect ii corespunde un singur
punct imagine.

Constructii grafice de
imagini in lentile

Pentru o lentila convergenta

Imaginea este reala, diferita ca marime
decat cealalta si rasturnata.

F1

F2

Constructii grafice de
imagini in lentile

Pentru o lentila divergenta

Imaginea este virtuala, diferita ca
marime decat cealalta si dreapta.

F1

F2

Formula
fundamentala a
1
1lentilelor
1
p

p'

unde:
P = distanta obiectlentila;
f = distanta focala;
P = distanta imaginelentila;

f
P

F1
|P|

F2

Formula
fundamentala a
Unde se lentilelor
formeaza imaginea unui
obiect prin lentila?
Pozitia imaginii unui obiect depinde
atat de distanta obiect-lentila (P), cat si de
distanta focala (f) a lentilei.
1
1
Matematic se poate 1demonstra
ca distanta

p p'
f
lentila-imagine (P) este
data
de relatia:
In aplicarea acestei relatii se foloseste
urmatoarea conventie de semne:
P - negativ;
f pozitiv pentru lentile convergente;
- negativ pentru lentile divergente;
P pozitiv daca imaginea este reala;
- negativ daca imaginea este virtuala;

Convergen
ta
Orice lentila are o convergenta.
Inversul distantei focale se numeste
convergenta lentilei.
O dioptrie reprezinta convergenta unei
lentile cu distanta focala de 1 m. Pentru
lentilele divergente, convergenta este
negetiva, iar pentru lentilele
convergente este pozitiva.

Formula
fundamentala a
Formula lentilelor
convergentei:

1
f
C

1
C
f
Formula
convergenei:

OCHI
UL

Organ specializat in receptarea

stimulilor luminosi

Ochi
ul

Ochiul este un organ care

functioneaza cu ajutorul unei parti
numite cristalin ce se comporta si
arata ca o lentila convergenta.

Ochi
ul
Pupila este deschiderea din centrul irisului si
regleaza cat din fasciculul de lumina intra in
ochi, proces numit adaptare.
Cristalinul este un mediu transparent (n=1.46)
ce se comporta ca o lentila canvergenta.
Distanta ei focala se poate acomoda.
Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina
ajunge pe celulele ei nervoase (din pata
galbena), acestea transmit creierului semnale
prin intermediul nervului optic.
Corneea este o membrana tare, transparenta

Ochi
ul
Lumina patrunde in ochi prin
cornee, strabate cele 3 medii
transparente si ajunge pe retina,
unde se formeaza o imagine mai
mica, reala, si rasturnata a
obiectelor. Ramificatiile nervului
optic de pe retina transforma
imaginile in semnale, care ajung la

Ochi
ul
Vedem obiectele aflate la distante
diferite fata de ochi, datorita
capacitatii de acomodare a
cristalinului.
Un ochi normal distinge cele mai
multe detalii ale unui obiect, daca
acesta se afla la o distanta de
aproximativ 25 centimetri

Ochi
ul
Punctul cel mai apropiat de ochi, in care
un obiect este vazut clar, cu maximum de
acomodare se numeste punctum
proximum. Pentru ochiul normal
punctum proximum se afla la 10-15 cm
fata de ochi.
Punctul cel mai departat de ochi, in care
un obiect este vazut clar, fara acomodare
se numeste punctum remotum. Pentru
ochiul normal, punctum remotum se afla

Ochi
ul
Defecte de vedere
Miopia. Ochiul miop nu vede clar
obiecte indepartate. Imaginea
punctelor de la infinit se formeaza
in fata retinei. El are punctum
proximum la o distanta mai mica
decat cea normala. Miopia se
corecteaza cu lentile divergente.

Ochi
ul
Defecte de vedere
Hipermetropia. Ochiul hipermetrop
nu vede clar obiecte apropiate.
Imaginea punctelor de la infinit se
formeaza in spatele retinei. El are
punctum proximum la o distanta
mai mare decat cea normala.
Hipermetropia se corecteaza cu

Ochi
ul
Defecte de vedere
Prezbitismul. Este acelasi defect ca
si hipermetropia si apare la
persoanele in varsta, datorita
scaderii capacitatii de acomodare a
cristalinului.

Ochii
sunt
consider
ati
oglinda
sufletulu
i
si
sunt

STIATI
CA?
semnalul luminos persista pe retina 1/25 secunde?
Acest lucru este folosit in tehnica animatiei
imaginilor. Ochiul percepe o succesiune rapida de
imagini ca o miscare continua. De exemplu, pelicula
cinematografica este alcatuita dintr-o multime de
imagini care se succed foarte rapid si vedeti un
cadru inainte ca imaginea celuilalt cadru sa vi se
stearga.
toate culorile pe care la vedeti pe ecranul TV sunt
rezultatul amestecului celor 3 culori primare,
folosite in pictura: rosu, verde, si albastru?
nu toate animalele vad culorile ca si oamenii?
Furnica de desert vede unele culori mai bine decat
omul, in timp ce alte vietuitoare nu disting deloc

Iluziile optice apar datorita unor

erori de interpretare a semnalelor
pe care le primeste.
Aceste figuri ne arata ca putem
atribui, uneori, obiectelor pe care
le vedem, proprietati pe care nu
exista in realitate.
Exista unele figuri ambigui care

Distingerea
culorilor

Vederea colorata este

caracteristica omului. Retina
ochiului contine un numar mare
de celule senzoriale, ce percep
lumina, numite conuri si
bastonase.

Distingerea
culorilor

Conurile sunt sensibile la vederea

diurna si la culori. Bastonasele sunt
celule adaptate la vederea nosturna si
insensibile la culori. Exista cazuri
patologice de ochi uman, manifestate
prin incapacitatea congenitala de a
percepe diferentiat culorile. In cele mai
multe cazuri, ochiul nu poate
recunoaste culoarea rosie sau verde
(sau amandoua). Aceasta anomalie a

Distingerea
culorilor

Daltonistii nu pot vedea aceste

numere.

Instrumente optice

Instrumentele optice

Au in alcatuirea lor oglinzi, lentile,

prisme optice. Ele sunt folosite pentru
obtinerea imaginilor unor obiecte.

Instrumentele optice

Cu ajutorul instrumentelor optice se pot obtine:

-Imagini reale, care pot fi proiectate pe un ecran sau
prinse pe un film fotografic (exemplu: aparatul de
fotografiat/de proiectie, ochiul);
-Imagini virtuale. Aceste instrumente sunt folosite
pentru examinatea obiectelor in mod direct (exemplu:
lupa, microscopul, telescopul);

Dispersia luminii

Dispersia
luminii

Lumina provenita de la Soare sau de la un bec

este o lumina alba

Dispersia
luminii

Isaac Newton a descoperit, acum 300 de ani, cu

ajutorul unei prisme, ca lumina alba este
formata din mai multe fascicule colorate diferit

Dispersia
luminii

Prisma optica este un mediu omogen si transparent,

marginit de doua fete plane si neparalele. La trecerea
prin prisma, lumina se descompune in fascicule
colorate in: rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo
si violet. (R.O.G.V.A.I.V.)

Dispersia
luminii

Fenomenul de descompunere, prin refractie, a

luminii albe in fascicule de lumina colorate
diferit se numeste DISPERSIA LUMINII.

Curcubeul poate fi observat

vara, dupa ploaie. El apare
datorita fenomenelor de
refractie, reflexie si dispersie a
luminii provenite de la Soare
prin picaturile de apa din
atmosfera.