11.

..
'VA

BAILE MINERALE
DE

JUTORUL CANTEMIR

BUCURESCI
TIPOGRAFIA MODERNA GR. LUIS, STR. ACADEMIEI, 2 t

1894

www.dacoromanica.ro

BAILE MINERALE

Sunt abia 15 ant, de cand isvoarele noastre minerale au

inceput a fi Inzestrate cu oare-care insta1aiuth, precum :
oteluri, restaurante, stabilimente de curl, gradini i altele.
Dad ne dam seama de ceea ce a facut Statul la Lacul Mat Calimnesti, Govora, etc., Epit-opia Sft -Spiridon din
Iasi la SlAnic ; primaria Trgulut-Neam, Ia Oglinzi ; precum
i

proprietarit particular! la Strunga, Nastasache (Tirgul-

Ocnet), Balta-alba, Pucioasa, Campina, BAl0,testt i in alte

locuri trebue s marturisim ca inteun timp asa de scurt

cu putinele mijloace materiale de cart s'a dispus, s'au

facut progrese enorme. Inteadever, bolnavil ce aft nevoie
a'! cants sAmItatea la unele din isvoarele noastre minerale
nu mai mint sing ca odinioara a'st lua aternuturl, ustensile de bucatarie, provisiuni de ale mandril, servitori si in
fine tot ce are cine-va nevoe pentru traia, astA zt visitatorn' bailor noastre, pot gasi ingrijindu-se din timp, camere
mobijate, restaurant cu o hrana satisfacatoare, precum
un stabil ment de curl bine intretinut 1 cu servicifi regulat. CandLinsa comparam ceea ce s'a fAcut cu ceea ce ar
trebui a se face la stabilimentele noastre -balneare pentru
i

www.dacoromanica.ro

a utiliza cu succes calittile tamaduitoare ale apelor noas-

tre minerale, putem afirma ca nu avem nimic ; cad tot

ce s'a facut cu foarte putine exceptiuni, consta in constructiuni executate fara a se avea in vedere un plan ge_
neral care sa, se continue treptat ast-fel ca .cu timpul sa
avem adevarate statiuni balneare presintand, tot confortul
celor din streinatate i intrunind toate prescriptiunile cerate de Hydrol, gia medical.
Cu toate acestea, Statul i Epitropia Sft..Spiridon, la Wile
lor, au cheltuit pana acuma fie care mat multe milioane iar
proprietaril particulari tot ce a avut, unit dintre el chiar ruinandu-se ; in schimb nici uniinici altii nu ati putut realiza
vre-un profit In raport cu capitalurile Intrebuintate. Ast-

fel fiind, Statul diva. o incercare de exploatare de mat

multi ani faznd c cheltuelele de Iptretinere covarsesc yeniturile, a propus o lege speciala, care a trecut prin Camera, i Senat, prin care autorisa pe ministrul . Domeniilor
a conceda stabilimentele sale minerale unel persoane sail
societatl, fie chiar streine, pe un timp indelungat cu conditie de a le aduce toate imbunetatirile necesare.
De asemenea Epitropia spitalelor Sft. Spiridon din Iasi, la
bade de la Slanic, nu incaseaza de cat niste veniturI atilt de
micl in raport cu sumele cheltuite i cari nu ajung pentru
a acoperi procentele imprumuturilor ce a facut acest ase_
zament in cat administratoril sunt si1iT, in fie-care an, a_
lua sume enorme de la intretinerea spitalelor pentru a aco_
peri deficitele i nevoile anuale ale acestor bat

Proprietaril particulari de bill sunt totl amenintati de a pierde

'

capitalurile puse in construirea otelurilor, a stabilimentelor

de curl si a accesoriilor absolut necesare unel exploatari
de ape minerale, cad veniturile sunt neindestulatoare chiar
pentru a face reparatiunile anuale, cu atat mai putin dar
s'ar putea aduce vre-o imbuatatire, din care cauza unele
din aceste statiuni sunt condamnate a re'mane pentru tot,
d'a-una in starea in care se gases& iar alte e, prin ruinare,

a ajunge iar la starea de mai 'nainte.

www.dacoromanica.ro

II

Pe lng ca starea actual. i poate i cea viitoare, a

statiunilor noastre balneare este atat de putin satisfaca,

toare, apoi visitatorii lor sunt nevoib pentru a avea o camera confortabila, a o angaja i plati prin anticipare. In
cas contrar, sosind In luna Iu lie i. negasind nici o camera
disponibila in oteluri sau in vile, trebue s inchirieze o
casa -6raneasct.t care m ii adese ori, afara ca, este lipsita
.

de confortul necesar, apol este imbuibata de tot felul de

parasite i necurAenli ce fac pe bietul visitator al bailor
noastre s. petreaca nopti intregi de truda.
.

Afar& de acestea, o asemenea locuinta care de ordinar se

plAteste de la 120-200 fr pe luna, de multe ori este prea

departat.a, de restaurante pentru ca visitatoril sa se poata
abona la vre unul din ele ; ast-fel in cat ei sunt si141 SA
se multumeasca cu mancarea ce le-o da -V6ranul la care locueste, saii sa'si o prepare singuri; ceea ce este foarte gre
intr'un sat undo nu sunt casapil pitarii i bacanii. De altmitrelea acelasflucru s 3 inteinpla familiilor ale caror mijloace
+

modeste nu le permit sa se aboneze la restaurant.

Aceste- neajunsuri fac pe cea mai mare parte din Romani
O. fie nemulturniti de Mile noastre i sa, prefere a merge

In streinatate unde pot gasi totul relativ mai eftin 'i cu

mat multa usurinta.
Niste asemenea tanguiri a hotarat pe d. Ministru de interne a se adresa acum dol ani, catre directiimile de exploatare a tuturor stabilimentelor noastre ba'neare, cerandu-le a'i
scats cauzele scumpetel traiului, a lipsel d-e confort si a
celor-l'alte neajunsuri ce lutmpina bolnavii notri .

De sigur ca d Ministru a capatat la timp re:spunsuri

indestulatoare pentru a cunoaste pe de o parte cauzele nemultumirilor, iar pe de alta mijloacele de jremediare ; cu

toate acestea nu am ve'zut luandu-se de catre guvernul

nostru n.ci o msuth pentru a asigura viitorul bailor noastre
minerale, precum nici pentru a multumi pe visitatorii lor.
www.dacoromanica.ro

De aceea imi permit', in rindurile ce vor urma a indica

unele din mijloacele menite a da o desvoltare acestor

isvoare de tamaduird i bogatie nationall, pentru ca cu
timpul ele sa. peat& concura cu similarele lor din strainatate.
III

Prima piedica ce se opune desvoltarel i prosperarei statiunilor noastre balneare este cA, iele find situate In comune rurale, legile Orel opresc pe streini de a cumpra
pam8nturl i prin consecinta de a cladi oteluri, r staurante,
stabilimente de cura sau alte constructiI pentru stabilirea
de negoturi i locuri de petrecere. Mai mult, pe la multe
bal pam8nturile de prin prejur apartin Oranilor, capatate
diva legea ruralk i prin urmare nu se pot instraina decit
prin schimb contra altor paminturi de aceiasl Intindere i
calitate ; chiar aceasta transactie nu se poate face de clt in
tre un sateen i altul, sad un proprietar de mosil. Apoi
dintre acetia celor dintai le lipsesc capitalurile si price
perea Fir cei-alti gasesc avantage mai marl in agricultura
en care de alt-mintrelea sint obisnuiti, i nici unul nu risca
.

avutul sAti rentru un catig in perspectivA. Aceasta se confirm& prin faptul c nicI un proprietar care are isvoare mi-

nerale pe mosia sa nu a infiintat Inca un stabiliment balnear, ci aproape totl le au trecut la altil. Afara de acestea
Romanil In general sunt fricosi i nedeprinsi cu intreprinderi

nuoi din care cauza chiar agricultura a Minas stationa

iar comertul, industria, mestesugul i In fine tot ce nu este
functiune salariata, sag agricultura se afl In minele strinilor sail a Romanilor de origin& streink Expositia coopera-

tiva din anul acesta a probat-o pe deplin.

Lucrurile fiind ast-fel, can .1 Romanil nu se hotarasc a face
oteluri si a tine restaurante In orase marl ca Bucuresti, la
Galati, Braila, etc. uncle au perspectiva unul castig si a

unel ocupatiuni In lot timpul anulul apol cum s ar putea

gasi dintre iel care sa fang acestea la Willa noastre ?
www.dacoromanica.ro
N

I.

0 a doua imprejurare care face ca baile la nol sg nu

prospere i in acelas timp ca, camerile i traiul sa fie mai

scumpe decit in streinatate fart sa aducit vre-un beneficia

intreprinzgtorilor. este faptul cg toti visitatoril 1T fac cura
in acelas timp, edict in cursul lune! tulle, in cat de la 15
Mai cind se deschide stagiunea pint la 1 Iulie abia se gasesc cite 20-30 de bolnavi, pe cind administratiile acestor
stabilimente sint silite a tinea tot personalul trebuitor. De
asemenea d pe la 5 August ping la 1 Septembri ., nu se
gas sc decit acelas numar de visitatori. De unde resulta
ca, camerele de prin oteluri si vile nu pot fi inchiriate decit
30 de zile pe an, restaurantele i vilele asemenea, incit oricare ar fi pretul inchirierel lor nu pot sa acopere cheltuie
leIe de construire, mobilare i intretinere din cursul anuluiInstalarea unui restaurant cere de asemenea un capital
pentru construirea lo alului si a dependintelor trebuitoare
pentru diferite aprovisiongri de pe la orasele vecine si pentru un personal mai mult sau mai putin numeros, care se
plateste trei luni pentru a lucra 30 de zile ; clot in restul
stagiunel, restaurantele de la bat au in tot d'auna mai multi
servitori de cit clienti la mincare.
Stabilimentele de curl, pentru functionarea lor, a nevoe
de un intreg personal de control, de preparare a bailor, de
extragere a apelor minerale, de privighere a functiongrel
masinelor de aburi cart se plAtesc, ori-care ar fi numgrul
bailor ; la acestea se mai adaoga consumarea combustibilului

si altele ; pe de alta parte cercetAndu-se registrele tuturor

statiunilor noastre balneare, sunt sigur ca, de la 15 Mai
pana la 1 Iulie si de la 5 August pang la inchidere, nu se
va gasi un singur stabiliment care sg dea mai mult de 50
de bat pe zi cart, in termen de mijloc, produc 100 de lei,
pe and cheltuele!e necesare intrec cu mult aceasta suing.
Trebue a se nota asemenea cg un stabiliment balnear are
inca cheltueli accesorii foarte insemnate cu gradinele. drumurile reparatiile, paza in timpul anului, muzica in timpul
sezonului, local de Telegraf i Pharmacie, luminarisire si in
www.dacoromanica.ro

fine multe alte cheltuell neproducatoare de venit, Ins& indispensabile ,pentru confortul si distractiile visitatorilor.
A treia piedicg in desvoltarei bailor este greutatea de a
gasi bani cu procente micl In ara noastra ; societatile de
credit Imprumutand numal pe valoarea pamnturilor in comunele rurale. De aceea proprietarii de stabilimente ba'neare
chiar dart ar voi sg,. le aduca vre o ImbungtAire, veniturile
unul singur an nefiind Indestulgtoare, nu pot face nirnica
din pricina, procentelor enorme ce ar trebui sa plateasca servindu-se de capitalurl slrgine.
Nu este de mirat dar cg unele din statiunile balneare a
costat viata intreprtnzgtorilor si sunt i asta-zI amenintate
de ruing, iar altele abia se sustin de la un an la a'tul,
condamnate de a rgmanea mult timp in starea.1 In care se
gasesc asta-zI.

Iv
Statul, prin legea de concedare a bailor sale, a pgit, in
parte, pe adevArata cale ; cad cu timpul, Inceputurile de
exploatare a isvoarelor noastre minerale perf ctionandu-se
localitAtile unde se afla ar deveni nite centrurl populate,
bogate i prospere.

Am zis ca Statul a gasit numal In parte adevrata solutiune, pentru-cg cedand Wile sale unel societAl streine
pe un num& marginit de ani, societaril vor cguta sa fad,
cele mal putine cheltuel posibile pentru-ca la expirarea ternienulul, sg-I poata, 'relua capitalurile puse in exploatare.
De aceea singura cale nemeritg, ar fiSt se declare comune
urbane toate localitatile de bat minerale, Inlgturandu-se
orl-ce Piedica de stabilire a strginilor, cad nurnal ast-fel
vom avea oamerif cu cuno-ltinVi technice si cu capitaluri
Indestu'gtoare. Dand cale liberg iuitiativei private orl de
uncle ar fi ea, vom ajunge in catt va ani, a avea la bgile
noastre oteluri i restaurante confortabile, stabilimente de
cura elegante ; iar de concurenta ce se va stabili int,e lo
www.dacoromanica.ro

.P

cuitori i Intrepringtorit statiunilor balneare, vor profita tn

prima linie visitatoril.

In acela limp se vor Intemeia case de negot permanente

ca Wang, clspit, pitarit i altele, unde visitatoril vor gAsi

cu Indes ulare i eftine ori-ce articole necesare traiulul lor
in timpul curet.
Pe lang acestea administratiile Comunale din acele Incatittt vor putea sA-s1 creeze venituri pentru infrumusetare
i

pentru imbunagtire a stArel higk nice atat de necesare

unel statiunl balneare. Ast- fel ele vor prospera cum ail pros-

perat marele localitatI de MI din strenatate, earl ail de

venit asta-zi unele din orasele cele mai importante
i bogate
_
.

ale Europa

pun la apreciarea guvernului, a corpurilor legiuitre si

a bunilor romanI aceste randurl, 'cu speranta a, dandu-le
o bine-voitoare atentiune, complectandu-le i aduc8ndu-1e
modificArile ce vor crede de cuviint, vom ajunge cu timpul

a vedea inceputurile de exploatare a apelor noastre minerale, earl astA-zi nemultumesc pe visitatori i ruineazA pe
lutreprinz Rori, transformAndu se in surse putt
de boOtte natidnala concurand cu similarele lor din stee'intate
sub raportul confortu'ul, aa cum este dovedit a pot concura cu ele cu succes din punctut de vedere al calitatilor
lor tAmAduitoare.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro