Cartea sau filmul?

MARA – IOAN SLAVICI

Publicat în foileton în 1894 şi în volum în 1906, romanul „Mara" este un

roman social, obiectiv, realist, tradiţional și considerat “aproape o capodoperă”
de către George Călinescu.
În opinia mea, cartea este mai avantajoasă decât filmul pentru că este mai
detaliată, oferă cititorului modalitatea de a fi părtaș la cele relatate și modelează
mentalitatea și personalitatea lectorului.
În primul rând, într-un film este imposibil ca regizorul să încadreze toată
acțiunea, din cauza duratei de aproximativ două ore. Aceste detalii din cadrul
cărții ce nu pot fi transpuse în film, fac diferența între aceste două arte, cartea
triumfând din această perspectivă. De exemplu, în cadrul romanului Mara, se
prezintă numeroase scene ce nu au fost prezentate și în filmul “Dincolo de pod”,
precum șcena în care Persida a pierdut copilul sau călătoria lui Națl și a Persidei
în Viena. Aceste momente marchează cartea, captează cititorul în universul operei,
și face cartea unică, firul narativ fiind cursiv și neexistând pauze între acțiuni ce
pot perturba lectura, precum cele din film.
În al doilea rând, un alt avantaj în ceea ce privește cartea este acela că, prin
intermediul lecturii unei cărți, cititorul ajunge să intre în pielea personajului.
Lectorul se poate identifica în protagoniști, se poate regăsi în cele relatate, în
gândurile și emoțiille personajelor și astfel ajunge să aprecieze tot mai mult
dialogul său cu interlocutorul nevăzut, devenind un cititor devotat. De exemplu,
lectorul se poate regăsi în povestea de viața a Persidei și ar putea acționa la fel ca
ea în unele situații din viața cotidian, sau ar putea proceda total invers față de cum
a acționat Persida în unele momente. Cartea conferă omului libertatea de a gândi
și de a acționa, personajele din cărți fiind doar mijloacele pe care omul le poatea
accesa în diferite momente ale vieții.
În al treilea rând, mereu cartea a fost considerată în toate mediile ca
aducătoare de „lumină”, modelând personalitățile și mentalitățile ființelor umane.
Înainte, cei ce erau citiți, adică învățătorii și preoții, erau cei mai respectați
oameni din comunitatea rurală, cei la care cetățenii apelau de câte ori se aflau în
impas ori aveau nevoie de vreun sfat. Un bun exemplu este Maica Aegidia ce o
educă și o învață pe Perisida, fiica Marei, la mănăstire, Persida, prin cunoștințele
dobândinte de la Maica Aegidia se formează ca om și parcurge un drum inițiatic.
Proverbul „dacă ai carte, ai parte”, poate fi remarcat în romanul Mara, deoarece
Maica Aegidia era considerată un om înțelept de către celelalte personaje,
modelând-o în spiritul frumosului pe fată, sugerând totodată faptul că lectura
influențează prezentul, devenind un nucleu de interacțiune ce modelează
mentalitatea omului și contribuind la personalitatea acestuia.
În concluzie, cartea are o acțiune mai amplă, oferindu-i cititorului ocazia de
a fi părtaș la cele transmise și totodată modelându-i personalitatea și mentalitatea,
dovedindu-se că merită ca omul să citească cartea decât să vizioneze filmul.