Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română –

clasa a V-a

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente: (30 de minute)

a) „Într-o zi, o gospodină înfuleca în bucătărie o felie de pâine cu zacuscă. O firimitură se desprinse din
felie şi căzu pe masă. „Iată-mă liberă, de capul meu!”, se bucură ea. Când gospodina se apucă să cureţe masa,
firimitura ţop! pe gresia din bucătărie. După ce îşi frecă spinarea lovită, se puse să cugete la ce ar fi de făcut cu
libertatea asta neaşteptată. Se hotărî ca mai întâi să se pună la adăpost, căci podeaua bucătăriei nu-i părea un loc
sigur.
Din neunde apăru atunci un gândac de bucătărie. Acesta înşfăcă lacom firimitura şi porni să o care spre
vizuina sa.
- Stai, unde mă duci? Lasă-mă jos!
Dar gândacul nu se lăsă impresionat de rugăminţile firimiturii. [...]
Deodată apăru dintr-un colţ un grăunte de otravă.
- Dă-i drumul, altfel te stârpesc cât ai clipi! îi porunci otrava gândacului. Acesta eliberă firimitura
tremurând şi se ascunse în tunelul dintre două plăci ciobite.
Firimitura şi grăuntele se împrieteniră cât ai clipi.
- Mi-ai salvat viaţa, îţi mulţumesc din suflet! exclamă firimitura.
- Pentru puţin! spuse modest grăuntele. Hai să ne retragem în cămară! E un loc delicios, unde vom fi
pe deasupra în siguranţă. Bucătăria e întotdeauna plină de pericole. .......”
( Adina Popescu – Călătorie spre cămară)

b) „Trăia odată, pe o frunză de sălăţică, un melc. Avea o casă de piatră, cu parter şi etaj, dar – nici
melcul nu ştia bine de ce – căsuţa lui nu avea, ca toate celelalte, număr la poartă.
„Poate de aceea pe la mine nu vine poştaşul, gândea mâhnit melcul. Eu trebuie să aflu toate veştile din
gura cocoşului. Cocoşul le află de la plop, care, înalt cum este, se ridică până la ultimul etaj al blocului din
vecinătate. Iar plopul de unde le ştie? De la vântul care colindă ca un hăbăuc prin tot cartierul. Dacă aş avea
numărul meu la căsuţă, poştaşul mi-ar aduce veştile acasă.[...] poate că dacă mă mut pe altă stradă o să mi se
împlinească dorinţa”, gândea melcul şi într-o bună zi se hotărî să plece.
Porni la drum, dar de-abia ieşise din stratul de iarbă şi fu cât pe aci să fie călcat de o maşină. Avu însă
noroc. Exact în clipa când căsuţa lui era hurducată din temelii, se pomeni ridicat în aer. Scoase coarnele,
înfricoşat. Îi vorbea o fetiţă.
- Ce cauţi în mijlocul străzii, prostuţule?!
- Vreau număr la casă.
- Da? Ţi-l pun eu, zise fetiţa. Treci când ai timp pe la mine: locuiesc în blocul acesta, la etajul 10.
În ziua aceea, tot cartierul află noutatea. Fireşte, de la cocoş. Plopul însă îşi tremura frunzele
neîncrezător, iar vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului, râdea cu lacrimi.
- Melcul e un mincinos! Fetiţa nici nu merge la şcoală, nu ştie să scrie...
- Eu nu sunt mincinos, protestă melcul. Eu nu am minţit niciodată. Am să vă dovedesc că eu nu mint,
bodogănea el şi coarnele îi tremurau de indignare...........”
(Mircea Sântimbreanu – Melcul mincinos)

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor
formulate în sarcinile de lucru. (90 de minute)
ATENŢIE! Nu ai voie să rezolvi ambele subiecte. Trebuie să optezi pentru cel care îţi place mai
mult.
 VARIANTA I

a. Lectura – 80 de puncte

I. Înţelegerea textului (16 puncte)

1. Identifică două trăsături specifice naraţiunii prezente în ambele fragmente. (4p)

2. Selectează din fiecare fragment câte două exemple pentru a ilustra figura de stil personificare. (12p)

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)

Într-o compunere de 15-20 de rânduri, prezintă particularităţile unei naraţiuni, utilizând pentru
exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)

Valorificând cele două texte date, alcătuieşte o compunere de cel puţin 25 de rânduri, în care
eroii să fie personajele celor două fragmente de mai sus, care s-au întâlnit printr-o anumită împrejurare,
imaginată de voi.

Pentru a obţine punctajul maxim vei avea în vedere:

- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea dialogului şi a descrierii;
- valorificarea valorii expresive a părţilor de vorbire într-o compunere.

REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III: 14 puncte)

- respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie, aşezarea în pagină a textului;utilizarea unui stil

adecvat tipului de compunere indicat.

b. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)

1. Identifică în primul text, din fragmentul subliniat, toate cuvintele care conţin diftongi. (4p)
2. Transcrie, din al doilea fragment dat, trei cuvinte derivate şi arată cum s-au format. (6p)

c. Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte)

1. Selectează din primul text propus trei verbe aflate la modul conjunctiv şi din al doilea fragment, trei
verbe la modul indicativ indicativ. (6p)
2. Găseşte căte un sinonim pentru cuvintele scrise îngroşat, din fragmentul al doilea. (6p)
3. Precizează felul propoziţiilor subliniate, din cel de-al doilea text. (8p)

10 puncte se acordă din oficiu

Colegiul Naţional „Victor Babeş”

Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română – „George Călinescu”

clasa a X-a
faza pe şcoală – noiembrie 2009

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente: (30 de minute)

a) „Adecă a fost aşa: în clipita când stelele se sting pe cer, când feciorul de împărat era numai de trei paşi de
poarta curţii, s-a întâmplat întocmai precum a fost zis de Lăptiţa: doi feţi frumoşi, feciori de împărat, unul ca altul, cu păr
de aur şi luceferi în frunte.
Dar era ca lumea să nu-i vadă!
Vitrega, rea precum era în gândul ei, în pripă puse doi căţei în locul copiilor feţi-frumoşi, iar pe copiii cu păr de
aur şi cu luceferi în frunte, îi îngropă în colţul casei, tocmai la fereastra împăratului.
Când feciorul de împărat intră în casă şi cercă s-audă şi să vadă, n-auzi nimic, ci văzu numai pe cei doi căţeluşi,
pe care vitrega i-a fost pus în patul Lăptiţei.
Multă vorbă nu se mai făcu. Feciorul de împărat văzu cu ochii şi asta era destul. Lăptiţa nu şi-a ţinut vorba, şi
acum nu rămase decât să-şi ajungă pedeapsa. (...)
Într-altă zi, apoi, se făcu pe gândul vitregei. Feciorul de împărat se cunună a doua oară şi iarăşi răsunară veseliile
de nuntă trei zile şi trei nopţi.
Hei! Dar nu e darul lui Dumnezeu pe fapta nedreaptă!
Cei doi feţi nu aflau odihna în pământ.
În locul în care erau îngropaţi crescură doi paltini frumoşi. (...) Şi apoi crescură paltinii, crescură cum alţi paltini
nu cresc: în fiecare zi un an, în fiecare noapte alt an, iară în crepetul zorilor, când se sting stelele pe cer, trei ani într-o
clipită. Când se împliniră trei zile şi trei nopţi, cei doi paltini erau mândri şi nalţi, ridicându-se cu crengile lor până la
fereastra împăratului. Şi apoi, când adia vântul şi se mişcau frunzele, împăratul asculta, asculta zile întregi şoptirea lor.(...)
Vitrega simţi însă, ce e şi cum, îşi puse în gând ca cu orice preţ să stârpească paltinii. Era greu, dar minţile
muiereşti storc din peatră zăr.(...)
- Bine, grăi feciorul de împărat cam cu jumătate de gură. Să fie pe voia ta; să stârpim paltinii: dar din unul să
facem un pat pentru mine, din altul un pat pentru tine.(...). Când feciorul de împărat se culcă în patul nou, îi părea că se
simte de o sută de ori mai greu decât până acuma şi totuşi afla odihnă cum n-a mai aflat; iară împărătesei i se părea că
zace culcată pe spini şi mărăcini, încât toată noaptea nu putu dormi.
După ce împăratul adormi, paturile începură să scârţâie. Şi din aceste scârţâituri împărăteasa scotea un înţeles
cunoscut; i se părea că aude vorbe pe care nimeni nu le pricepea decât numai dânsa.
- Ţi-e greu, frăţioare? întrebă unul dintre paturi.
- Ba! Mie nu mi-e greu, răspunse patul pe care dormea împăratul, mi-e bine, căci pe mine zace iubitul meu tată!
- Mie mi-e greu, zise celălalt pat, căci pe mine zace un suflet rău!”
I. Slavici, Doi feţi cu stea în frunte

b) „Hârca aceasta de babă era scroafa cu purceii din bulhacul peste care v-am spus că dăduse moşneagul,
crescătorul lui Făt-Frumos. Ea, prin drăciile ei, prefăcuse atunci pe stăpân-su, Făt-Frumos, în purcelul cel ogârjit,
răpciugos şi răpănos, cu chip să-l poată face mai pe urmă ca să ieie vreo fată de-ale ei, din cele unsprezece ce avea şi care
fugiseră după dânsa din bulhac. Iaca dar pentru ce Făt-Frumos a pedepsit-o aşa de grozav. Iară pe credincios cu mari
daruri l-au dăruit împăratul şi împărăteasa şi pe lângă dânşii l-au ţinut până la sfârşitul vieţii lui.
Acu, aduceţi-vă aminte, oameni buni, că Făt-Frumos nu făcuse nuntă când s-a însurat. Dar acum a făcut şi nunta şi
cumătria totodată, cum nu s-a mai pomenit şi nici nu cred că s-a mai pomeni una ca aceasta undeva. Şi numai cât a gândit
Făt-Frumos, şi îndată au fost de faţă şi părinţii împărătesei lui, baba şi moşneagul, îmbrăcaţi iarăşi în porfiră împărătească,
pe care i-au pus în capul mesei. Şi s-a adunat lumea de pe lume la această mare şi bogată nuntă, şi a ţinut veselia trei zile
şi trei nopţi, şi mai ţine şi astăzi, dacă nu cumva s-a fi sfârşit.”
Ion Creangă, Povestea porcului

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în
sarcinile de lucru. ( 150 de minute)
ATENŢIE! Nu ai voie să rezolvi ambele subiecte. Trebuie să optezi pentru cel care îţi place mai mult.
 VARIANTA I

a. Lectura – 80 de puncte

I. Înţelegerea textului (16 puncte)

1. Identifică două trăsături specifice basmului prezente în ambele fragmente. (4p)

2. Precizează două modalităţi de realizare a oralităţii prezente în textele date. Exemple. ( 12p)

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)

Într-o compunere de 15-20 de rânduri, prezintă particularităţile basmului, utilizând pentru

exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)

Valorificând mesajul celor două texte date, alcătuieşte un basm de cel puţin 25 de rânduri, în care
acţiunea să se desfăşoare în zilele noastre, respectând convenţiile speciei literare menţionate.
Pentru a obţine punctajul maxim vei avea în vedere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea dialogului şi a descrierii;
- respectarea trăsăturilor speciei literare basm
- valorificarea valorii expresive a părţilor de vorbire într-o compunere;

REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III: 14 puncte)

- respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie, aşezarea în pagină a textului;utilizarea unui stil

adecvat tipului de compunere indicat.

b. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)

1. Transcrie din fiecare fragment câte o expresie / locuţiune, apoi găsiţi câte un sinonim lexical pentru
fiecare dintre ele. (6p)
2. Găseşte, în cel de-al doilea text, doi termeni din câmpul semantic al cuvântului căţei prezent în
primul fragment. (4p)

c. Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte)

1. Selectează, din primul text propus, un fragment scris în stil direct şi precizeză două elemente
specifice acestuia (stilului direct). (6p)
2. Transformă fragmentul de la punctul de mai sus în vorbire indirectă, indicând schimbările apărute în
urma acestei modificări. (6p)
3. Transcrie, din textele date, câte două dintre următoarele părţi de vorbire: adjectiv, substantiv şi verb,
apoi introdu-le în expresii astfel încât să obţii trei figuri de stil diferite. Precizează-le! (8p)

10 puncte se acordă din oficiu

prof. Mihaela Chiţimuş

C.N.”Victor Babeş”

Colegiul Naţional „Victor Babeş”

 Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română – „George Călinescu”
clasa a XI-a
faza pe şcoală – noiembrie 2009

Citeşte cu atenţie următoarele fragmente: (30 de minute)

a) “Problema esenţială pentru Grigore Ureche este neîndoielnic aceea de a-şi scrie cronica în
româneşte. În secolul XVII, româna se află faţă de slavonă în acelaşi raport în care s-au aflat faţă de latină
romana rustica, adică italiana comună, în duecento, theodiscus sau germana populară cu începere din secolul
VIII sau le roman, franceza populară, în secolul IX. A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă nu reprezintă
pentru cronicar doar o inovaţie, cu imense consecinţe de ordin practic [...], ci şi o mare dificultate în sine.
A scrie cel dintâi în limba în care vorbesc de când lumea ai tăi şi tu însuţi înseamnă a trece un prag
important. Trebuiau create o sintaxă şi o topică specific scripturale, precum şi reglat un vocabular care nu se
poate rezuma la acela religios (singurul având, după Coresi, tradiţie scrisă), pretinzând termeni administrativi,
juridici, militari care nu sunt prezenţi neapărat în vorbire, dar existau incipient în actele de cancelarie şi în
scrisorile oficiale. În sfârşit, procedeele înseşi cerute de stilul istoriografic nu au precedente româneşti la
jumătatea secolului XVII. Aşezînd alături portretul lui Hanibal din Titus Livius şi acela al lui Ştefan cel Mare
din Ureche, Pompiliu Constantinescu a atras atenţia asupra împrumutării de către cronicar atît a „canoanelor
retorice” clasice, cât şi a unor elemente concrete de psihologie (vărsător de sânge nevinovat, neleneş, la
războaie meşter).”
(Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române,

b) “Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască, după aceste cumplite vremi anilor
noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vreme şi cu cetitul cărţilor a face
iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă, şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtu cetitul
cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale
lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelegem minunate
şi vecinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriu nume. Sângur Mântuitoriul nostru,
Domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicându: adecă: „Cercaţi Scripturile”. Scriptura departe lucruri de
ochii noştri ne învaţă cu, acele trecute vremi să pricepem cele viitoare. Citeşte cu sănătate această a noastră
cu dragoste osteneală. De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost logofăt
mare în Moldova.”
(Miron Costin, Opere alese. Letopiseţul Ţării Moldovei. De neamul
moldovenilor)

Alege una dintre variantele de subiect propuse mai jos şi răspunde corect tuturor cerinţelor formulate în
sarcinile de lucru. ( 150 de minute)
ATENŢIE! Nu ai voie să rezolvi ambele subiecte. Trebuie să optezi pentru cel care îţi place mai mult.
 VARIANTA I

a. Lectura – 80 de puncte

I. Înţelegerea textului (16 puncte)

1. Precizează perspectiva din care autorii îşi prezintă punctele de vedere privind scrisul , folosind ca
suport textele date. (4p)
2. Precizează două dintre elementele de structură şi de compoziţie ale fiecărui text dat (particularităţi ale
organizării textuale, convenţii specifice, tehnici şi structure argumentative, conectori, dispunerea ideilor şi a
paragrafelor etc.) (12p)

II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)

Într-un eseu de 15-20 de rânduri, prezintă contribuţia cronicarilor la dezvoltarea culturii române,
utilizând, pentru exemplificare, secvenţe din ambele texte propuse.

III. Scriere imaginativă (25 de puncte)

Valorificând mesajul celor două fragmente date, alcătuieşte un text de cel puţin 25 de rânduri, redactat în
stilul cronicarilor moldoveni, în care să adresezi un îndemn generaţiilor viitoare.
Pentru a obţine punctajul maxim vei avea în vedere:
- propunerea unui titlu sugestiv;
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- respectarea trăsăturilor specifice stilului istoriografic;
- valorificarea valorii expresive a părţilor de vorbire într-o compunere;

REDACTARE (pentru ambele compuneri – II şi III: 14 puncte)

- respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie, aşezarea în pagină a textului;utilizarea unui stil

adecvat tipului de compunere indicat.

b. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)

1. Argumentează în ce stil funcţional se încadrează cele două fragmente date.(4p)

2. Găseşte , în cel de-al doilea text, două exemple diferite (de la nivel fonetic, lexical, morfologic sau
sintactic) prin care să ilustrezi registrul stilistic folosit în fragmentul cerut. (6p)

c. Elemente de construcţie a comunicării (20 de puncte)

1. Indică sinonime neologice pentru cuvintele scrise diferit din textul b) (6p)
2. Rescrie, respectând norma lingvistică actuală, primul enunţ din cel de-al doilea fragment dat. (6p)
3. Transcrie, din textele date, câte două dintre următoarele părţi de vorbire: adjectiv, substantiv şi verb,
apoi introdu-le în expresii astfel încât să obţii trei figuri de stil diferite. Precizează-le! (8p)

10 puncte se acordă din oficiu