Sunteți pe pagina 1din 38

Grigore Ureche

Letopiseţul Ţării Moldovei de când


InInSecolul
Secolulalal XVII-lea
XVII-lea
Apar: :
Apar
- -cronici
croniciscrise
scriseînînlimba
limbaromână
românăininMoldova:
Moldova:
LetopiseţulTarii
Letopiseţul TariiMoldovei
Moldoveide deGrigore
GrigoreUreche,
Ureche,
continuatde
continuat deMiron
MironCostin
CostinşişiIon
IonNeculce;
Neculce;
- -cronici
croniciininlimba
limbapolonă,
polonă,înînversuri
versurişişiînînproză,
proză,
scrisede
scrise deMiron
MironCostin;
Costin;
- - ooistorie
istorieaamoldovenilor
moldovenilorscrisă
scrisădedeMiron
MironCostin;
Costin;
- -cronici
cronicianonime
anonimemuntene;
muntene;
- -cronici
cronicidedeautor
autordin
dinŢara
ŢaraRomânească;
Românească;
Ideea
Ideeaoriginii
originiiromânilor,
românilor,apareaparelalacronicari,
cronicari,
dovedită
dovedităşişiprin prinlatinitatea
latinitatealimbii.
limbii.Activitatea
Activitatea
şişiscrierile
scrierilemarilor
marilorcronicari
cronicariau audeterminat
determinat
apariţia
apariţiaunui
unuispecific
specificromânesc,
românesc,cum cumar arfifi
elogiul
elogiuladus
adusŢărilor
ŢărilorRomâne
Românepentrupentrulupta
lupta
împotriva
împotrivaexpansiunii
expansiuniiotomane
otomanesau sau
argumentarea
argumentareaoriginii originiiromane
romaneaapopulaţiei
populaţieişişi
aalatinităţii
latinităţiilimbii
limbiiromâne.
române.Activitatea
Activitatea
cronicarilor
cronicarilorajungeajungelalastrălucire
strălucireînînsecolele
secolele
XVII
XVII––XVIII
XVIIIînînletopiseţe
letopiseţe. .
Letopiseţul
Letopiseţul
Letopiseţul
Letopiseţulse sescrie
scrielalaînceput
începutînînlimbă
limbă
slavovă,
slavovă,apoi
apoiînînlimba
limbaromână.
română.
Este
Estecartea
carteafundamentală
fundamentalăaafiecărui
fiecăruipopor,
popor,
pentru
pentrucăcătextul
textulsău
săuesteesteînsăşi
însăşi
transcrierea
transcriereaconştiinţei
conştiinţeisale
salededesine.
sine.
Este
Este“cap
“capşişiîncepătură
începătură” ” aaexistenţei
existenţeiunei
unei
colectivităţi în istorie.
colectivităţi în istorie.
Grigore Ureche
Cronicarul este
Cronicarul este fiu
fiu de
de mare
mare boier,
boier, de
de la
la
care mosteneste
care mosteneste inclinatii
inclinatii spre
spre cultura
cultura si
si
politica.
politica.
Era fiul
Era fiul lui
lui Nestor
Nestor Ureche,
Ureche, boier
boier instruit
instruit
deţinând funcţii
deţinând funcţii politice
politice importante
importante la la
sfârşitul veacului
sfârşitul veacului al al XVI-lea,
XVI-lea, în în repetate
repetate
rânduri purtător
rânduri purtător dede solii
solii la
la Poarta
Poarta
Otomană, mare
Otomană, mare vornic
vornic alal Ţării
Ţării de
de Jos
Jos pe
pe
vremea domniei
vremea domniei luilui Eremia
Eremia Movilă.
Movilă.
Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e
primul cronicar moldovean de seama, a
cărui opera a infruntat timpurile, ajungând
pâna la noi.
Cronicarul,bogat
Cronicarul,bogat şi cult,iubitor de civilizaţie
şi cult,iubitor de
şicivilizaţie
legi afirmăşiun spirit
legi nou un
afirmă în scriere,fără
spirit nou însă
se emancipeze
scriere,fără săcusetotul de interpretarea
emancipeze cu totul de
providenţialistă. Timpul povestit este
interpretarea providenţialistă. Timpul
anterior
povestit duratei biografieiduratei
este anterior sale,ceea ce
biografiei
indică evocarea
sale,ceea unei istorii
ce indică la care
evocarea n-aistorii
unei fost
martor.
la care n-a fost martor.
Energia
Energianaraţiunii
naraţiuniiîl arată un un
îl arată raţional şi nuşi
raţional
un
nusentimental.
un sentimental.
Cronicarul motivează scrierea acestui
letopiseţ din simplul pretext "ca să nu se
înece ...anii cei trecuţi" şi să lase
urmaşilor amănunte despre cele ce au fost
Cronicarul motivează scrierea acestui
să se petreaca în anii de demult, dar şi din
letopiseţ din simplul
grija ca aceştia să nupretext
rămână "ca"asemenea
să nu se
înece ...anii cei trecuţi" şi să lase
fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără
urmaşilor
minte". amănunte despre cele ce au fost
să se petreaca în anii de demult, dar şi din
grija ca aceştia să nu rămână "asemenea
fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără
minte".
E de accentuat importanţa pe care o
acordă cronicarul istoriei în trezirea şi
creşterea conştiinţei naţionale a poporului,
E de accentuat importanţa pe care o
"Letopiseţul Ţării Moldovei" constituind
acordă cronicarul istoriei în trezirea şi
începutul istoriografiei în limba română.
creşterea conştiinţei naţionale a poporului,
El"Letopiseţul
scrie împins de Moldovei"
Ţării curiozitatea de a “ afla
constituind
cap şi începătură
începutul moşilor,
istoriografiei de unde
în limba au
română.
izvorît în această
El scrie împins deţară şi s-au înmulţit.
curiozitatea ”
de a “ afla
cap şi începătură moşilor, de unde au
izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.”
Problema
Problema esenţială
esenţială pentru
pentru Grigore
Grigore Ureche:
Ureche :
este neîndoielnic aceea de a-şi scrie cronica
este neîndoielnic aceea de a-şi scrie cronica
în româneşte.
în româneşte.

A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă


nu reprezintă pentru cronicar doar o inovaţie,
cuAimense
scrie înconsecinţe
limba vulgară şi nu
de ordin în aceea
practic, ci şicultă
o
nu reprezintă
mare pentru
dificultate în sine. cronicar doar o
inovaţie, cu imense consecinţe de ordin
practic, ci şi o mare dificultate în sine.
ÎnÎncronica
cronicaluilui
Ureche sunt
Ureche suntcuprinse
cuprinse
trăsăturile caracteristice,
trăsăturile de început,
caracteristice, ale
de început,
umanismului românesc.
ale umanismului "Letopiseţul"
românesc. "Letopiseţul"
urmăreşte
urmăreşteistoria unei
istoria ţări:
unei succesiunea
ţări: succesiunea
domnilor,
domnilor,destinele,
destinele,gloria
gloriaprin care
prin a a
care
trecut unun
trecut popor.
popor.
Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G.
Ureche este întemeiatorul portretisticii in
literartura română veche. In virtutea
talentuluifiind
Inzestrat sau,cueldarul
selecteaza figurile G.
de povestitor,
domnitorilor
Ureche sau boierilor,portretisticii
este întemeiatorul le ierarhizeazin ă,
le dă contur
literartura românăpropriu, punIn
veche. ând alăturitalentului
virtutea de
trăsel
sau, ăturile fizice sifigurile
selecteaza anecdote -insuşiri de
domnitorilor sau
caracterledefinitorii.
boierilor, ierarhizează, le dă contur propriu,
punând alături de trăsăturile fizice si anecdote
-insuşiri de caracter definitorii.
“Fost-au acest Stefan Voda om nu mare
de statu, minios si degraba a varsa
sînge nevinovat; de multe ori pe la
ospete omora“nu Fost-au
fara acest Amintrilea
judeţu. Stefan Voda om
mare de statu, minios si
era om întreg degraba
la fire, neleneşu,
a varsa sîngesi lucrul
său il stiia a-l nevinovat;
acoperi, sideundemultenuori pe la
gîndiai, acolo ospete
îl aflai.omora
La lucruri de
fara judeţu.
războaie meşter, unde era
Amintrilea era nevoie
om întreg la fire,
însusi se vîrîia...
neleneşu,
” si lucrul său il stiia a-l
acoperi, si unde nu gîndiai,
acolo îl aflai. La lucruri de
războaie meşter, unde era
nevoie însusi se vîrîia...”
“Gr igore Ureche
“Grigore Urecheeste,
este,ininceea
ceeace
ce
priveşte
priveştepersoana
persoanalui,
lui,de
deoodiscreţie
discreţie
plină
plinăde
dedemnitate
demnitate;;
Nicăieri
Nicăieriînîn cuprinsul
cuprinsulcronicii
croniciinu nuvorbeşte
vorbeştedespre
despresine,
sine,
nici
nicichiar
chiaratunci
atuncicândcândararfifiindreptăţit,
indreptăţit,când
cândte-ai
te-aiaştepta,
aştepta,
când
cândaiaidori-o
dori-ochiar.
chiar.
Pretutindeni
Pretutindenielelse seindentifică
indentificăcu cufaptele
faptelepovestite
povestiteşişi nicăieri
nicăieri
nu iesenula iese
iveală,la nici
iveală, niciatunci
chiar chiar când
atunci când făptaşii
făptaşii sunt
persoane
sunt carecare
persoane i-au stat
i-au aproape
stat aproapede suflet.”
de suflet.”

Nicolae Cartojan

Nicolae Cartojan
“Notaţiile
“Notaţiileluilui
Grigore Ureche
Grigore dindin
Ureche
Letopiseţul
LetopiseţulŢării Moldovei
Ţării Moldovei ...sunt atât
...sunt atât
de
deagere
agereînînformularea
formularealor lorlaconică,
laconică,
încât
încâtscriitorii
scriitoriidede
mai târziu
mai târziu care s-au
care s-
inspirat din opera
au inspirat lui n-au
din opera avut avut
lui n-au de de
schimbat
schimbatnimic
nimicşişin-au
n-auavut
avutnevoie
nevoie
decât
decâtdedepuţine
puţineadaosuri.
adaosuri.””

Al. Piru
Al. Piru
“Letopiseţul lui Grigore Ureche este o
construcţie epică
“Letopiseţul de tip linear,
lui Grigore Urecheevoluând
este o pe
aconstrucţie epică de tip axa timpului
linear, istoric.”
evoluând
pe axa timpului istoric.”

Elvira
ElviraSorohan
Sorohan
Originea
Originearomană
romanăaapoporului
poporuluişişi
latinitatea
latinitatealimbii
limbiiromâne:
române:
“de
“delalaRâm
Râmne netragem,
tragem,şişicu cuale
alelor
lorcuvinte
cuvinte
ni-s
ni-samestecate
amestecate” ”
“de
“delalarâmleni,
râmleni,ce celelezic
ziclatini,
latini,pâine,
pâine,eieizic
zic
panis,
panis,carne,
carne,eieizic
ziccaro,
caro,găină,
găină,eieizic
zic
galena,
galena,muieria,
muieria,mulier,
mulier,fămeia,
fămeia,femina,
femina,
părinte,
părinte,pater,
pater,alalnostru,
nostru,noster
nosterşişialte
alte
multe
multedindinlimba
limbalatinească
latinească” ”
pe
peaceste
acestemeleaguri
meleaguri“au “aulăcuit
lăcuitostile
ostile
Râmului
Râmuluişişiau auiernatu
iernatude demulte
multeori ”.
ori”.
“Extraordinar, este că Ureche a putut să pară
de la început un clasic, impunându-se ca un
“Extraordinar,
maestru al arteieste că Ureche a putut să pară
primitive.
de Incă
la început un clasic,
din primele paginiimpunându-se ca un
ale cronicii: “macară
maestru
că de laalRîmarteineprimitive.
tragem.” Fiind şi motivul
pentru
Incă dincare Ureche
primele a reprezentat
pagini izvorul
ale cronicii: de
“macară
căinspiraţie
de la Rîmal mai
ne multor
tragem.”generaţii.
Fiind şi” motivul
pentru care Ureche a reprezentat izvorul de
inspiraţie al mai multor generaţii.”
Nicolae Manolescu
Nicolae Manolescu
“Adevăratul dar al lui Ureche este
“Adevămoral.
portretul ratul dar
Acialelluicreează
Urecheşieste
portretul moral. Aci el creează şi
sintetizează.
sintetizează.
Omul e privit sub o însuşire capitală sau un viţiu
sub care
Omulse aşează
e privit subfaptele lui memorabile
o însuşire într-o
capitală sau un viţiu
cadenţă
sub caretipică.”
se aşează faptele lui memorabile într-o
cadenţă tipică.”

G. Călinescu
G. Călinescu
“Excepţională la Ureche este tocmai
perceperea în imagini vii şi unitare a
trecutului moldovenesc, domnie cu domnie,
etapă cu etapă.”
“Excepţională la Ureche este tocmai perceperea în imagini
vii şi unitare a trecutului moldovenesc, domnie cu domnie,
etapă cu etapă.”

George Ivaşcu
George Ivaşcu
“Caracterul popular, dat de însăşi
structura unificatoare a limbii noastre
naţionale este trăsătura fundamentală a
cronicii.”

Ion Rotaru
Dimitrie Bolintineanu -- Muma lui
Ştefan cel Mare
I
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge şi suspină tânăra domniţă,
Dulce şi suavă ca o garofiţă;
Căci în bătălie soţul ei dorit
A plecat cu oastea şi n-a mai venit.
Ochii săi albaştri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
II
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oştire fuge sfărămată.
Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...
Vântul suflă rece... Rănile mă dor!"
Tânăra domniţă la fereastră sare.
- "Ce faci tu, copilă?" zice doamna mare.
Apoi ea la poartă atunci a ieşit
Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:
- "Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;
Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.
Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;
De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!
Însă dacă cerul, vrând să-ngreuieze
Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,
Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;
Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,
Apoi tu aice fără biruinţă
Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.
Du-te la oştire! Pentru ţara mori!
Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!"
III
Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;
Oastea lui zdrobită de prin văi adună.
Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţi
Cad ca nişte spice, de securi loviţi.
„în anul 7012 (=1504) luna iulie 2, a
răposat binecredinciosul domn Io Ştefan
Voievod, fiul lui Bogdan voievod, şi a fost
îngropat în mănăstirea zidită de dînsul, la
Putna. Şi a domnit 47 de ani 2 luni şi 3
săptămîni”
„a fost în acelaşi an, înaintea de moartea
lui, iarnă grea şi foarte aspră, cum nu
fusese niciodată. Şi au fost în timpul verii
ploi mari şi revărsări de apă şi înecuri din
pricina apelor mari”
Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti,
inaltata de Sf. Stefan cel Mare in 1487, este cea
mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si
singura destinata a fi manastire de calugarite.
Biserica din Borzesti poarta hramul Adormirea
Maicii Domnului si a fost construita din
initiativa lui Stefan Cel Mare intre 9 iulie 1493 si
12 octombrie 1494.
“Citim azi cu placere versurile batranului Omer, cu
Grecia si imnele din Rig-Veda pe care pastorii
Indiei le indreptau luminii si puterilor naturii… Tot
asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare
poet pe care l-a purtat pamantul nostru, plasmuirile
lui Shakespeare… Tot astfel ne bucura portretul pe
care-l face Grigore Ureche lui Stefan Voievod cel
Mare, incat simtin si azi placere citind ce vrednic si
cu vartute Roman a fost Maria Sa. ”

Mihai Eminescu
“Stilul lui Grigore Ureche se caracterizeaza
printr-o concizie si precizie intr-adevar
“Stilul luieste
clasice; Grigore Ureche
un stil separe
lapidar; caracterizeaza
ca e sapat
printr-o
in piatra,concizie si precizie
ca o pisanie intr-adevar
bisericeasca”
clasice; este un stil lapidar; pare ca e sapat
in piatra, ca o pisanie bisericeasca”

N. Cartojan
N. Cartojan
“In ultima analiza toata mierea cronicii
“lui
In Ureche se reduce
ultima analiza toatalamierea
cuvant,cronicii
la acel
darUreche
lui foneticse
dereduce
a sugera faptele la
la cuvant, prin
acel
fosnitura
dar foneticside
aroma graiului.”
a sugera faptele prin
fosnitura si aroma graiului.”

G.Calinescu
G.Calinescu
“Ureche scria intr-o limba curat romaneasca
dar nu destul
“Ureche scria de exersata,
intr-o nemladiata. El n-a
limba curat
profitat decatdar
romaneasca de traditia orala,
nu destul dar a intemeiat
de exersata,
o traditie la care
nemladiata. seprofitat
El n-a va referidecat
posteritatea
de traditia
imediata.”
orala, dar a intemeiat o traditie la care se
va referi posteritatea imediata.”

ElviraSorohan
Elvira Sorohan
“Cronica lui Ureche nu este numai un izvor
“Cronica lui Ureche nu este numai un
pentru istorici, ci o opera literara, un izvor izvor
pentru istorici, ci o opera literara,
de bagata inspiratie pentru scriitorii un izvor
de bagata
romani, inspiratie
aceasta pentru
datorita scriitoriifaptelor
nu numai
romani, aceasta datorita nu numai
pe care le consemneaza, dar si felului faptelor
pe care
cum le-a le consemneaza, dar si felului
evocat”
cum le-a evocat”

P.P.Panaitescu
P.P.Panaitescu
“In dezvoltarea limbii romane literare,
exprimarea lui Ureche se caracterizeaza
prin incercarile reusite de parasire,in
“In dezvoltarea limbii romane literare, mare
masura, a sablonului limbii bisericestisi
exprimarea lui Ureche se caracterizeaza de
promovare a limbii populare, fapt care
prin incercarile reusite de parasire,in mare
constituie
masura, aun moment important
sablonului al evolutiei
limbii bisericestisi de
stilului artistic al limbii noatre literare.
promovare a limbii populare, fapt care ”
constituie un moment important al evolutiei
stilului artistic al limbii noatre literare.”

Al
Al Rosetti-Boris
Rosetti-Boris Cazacu
Cazacu
Proiect realizat de:
Mihalcea Elena
Alexandra
Păşoiu Denisa
Alexandra
Mărculescu
Daniela
Nicoleta
Manolache Irina
Nicoleta