Caracterizarea personajului Dan Crețu după un fragment din opera Viața începe vineri de

Ioana Pârvulescu
Dan Crețu reprezintă tipologia arivist. Susțin această afirmație prin urmatoarele argumente:
întrebarea adresată domnului despre contrafacerea banilor și vestimentația sărăcăcioasă a
acestuia. Primul argument se observă în diaogul dintre acesta și soția medicului „-E adevărat că
fabricați bani falși? [...]”. Asemenea interogări se organizeză numai în cazul în care persoana în
cauză are motive pentru a fi inspectat într-un asemenea mod. Al doilea argument se desprinde
din caracterizarea domului Crețu de către naratoare: „M-am împiedicat de felul în care era
îmbrăcat, ca vai de lume [...]”.Persoanele ariviste au ca scop acumularea unor resurse bănești
prin orice scop, economisind în toate domeniile posibile, inclusiv și vestimentația.
Naratoarea mai descrie personajul dat ca fiind enigmatic și în același timp blând. Primul efect
lăsat în conștiința fetei de către Dan Crețu a fost unul dubios și confuz „La început figura lui nu
mi-a spus nimic, e greu să-i citești fizionomia”. Cu timpul fata a observat în el frumusețea
interioară „A zâmbit[...]i-am văzut un chip luminos și de o dulceață cum nu știu să mai fi
observat[...]” .
Ca o consecință pentru aparența enigmatică a personajului, naratoarea relatează despre un
sentiment de curiozitate legat de Dan Crețu: „[...] cum îi juca lumina flăcărilor în față, l-am putut
privi în voie, deși e necuviincios să privești cu atâta insistență un musafir.”. În continuare acesta
și-a arătat a doua parte a personalității sale, provocânt un sentiment de impresionare și mirare:
„Atunci s-a produs ca o minune pe fața Domnului Crețu[...]Parcă ar fi doi oameni în el: unul
absolut șters[...]și unul de o frumusețe[...]de tablou romantic”.
„[...]haina face pe om[...]” această mărturire anaratoarei exprimă una dintre ideile desprinse
din secvența subliniată. Înfățișarea este factorul primoridial ce ajută la formarea senzațiilor
preponderente la o primă interacțiune dintre indivizi. Totuși, o dată cu experiența, mai mult
caracteristică oamenilor de vîrsta a doua, această afirmație este infimă: „[...]haina face pe om,
deși părinții m-au învățat că nu-i așa, să nu judec lumea după haine.”. Aceasta este a doua idee:
principiile fundamentale inflitrate copiilor de către părinți devin valabile numai în cazul când
copilul conștient va putea trage concluzia din propriile trăiri, cum s-a întâmplat în situația
descrisă în fragment.
Prima impresie, după cum am menționat mai sus, este afectată considerabil de aspectul fizic,
dar gesturile, mimicle și primele cuvinte contează la fel de mult. Deși domnul Crețu avea o
imagine bizară în fața fetei, era de ajuns doar un zâmbet sincer, a cărui origine erau
sentimentele pure a bărbatului, pentru a schimba complet viziunea a asupra acestei
personalități.
Impresiile personajelor masculine asupra personajelor feminine pot fi diverse și cu imapct
diferit. Maria Tănase este una din fetele cu sentimente controversate referitoare la un personaj
masculin. Constantin Brâncuși, la fel de enigmatic și reținut ca domnul Crețu de la prima vedere,
a reușit să o impresioneze pe Maria prin prin afirmațiile induioșate despre arta tinerei artiste.
Ambele fete au rezultat în scurt timp cu o predispunere călduroasă față de personalităție
ascunse a acestor bărbați cu aspect spiritual sumbru.