Luceafarul-Floarea albastra Mihai Eminescu Daca realitatea este perceputa,conform ideii lui Platon,drept o imitatie a absolutului,si opera literara

este,la randul ei,o imitatie a realitatii,atunci opera literara este si ea o imitatie a absolutului spre care fiecare autor tinde.Astfel se creeaza uni ersuri diferite in functie de conceptia fiecarui creator despre lume, iata si idealuri. !n momentul in care creatorul incepe a da forma "ni ersului din opera,acesta isi iese din propriul spirit si de inde o alta fiinta,una care are harul de a crea,asemenea lui Dumnezeu.El de ine creatorul unei lumi,cu drepturi sip uteri depline asupra tuturor lucrurilor si actiunilor din interiorul ei. !n poezie se dez aluie,de asemenea o lume care porneste de la realitate,dar autorul are forta de a e#tra$e esenta lumii reale,renuntand la actiune si la perosna%e si inlocuindu-le cu descrierea unor stari si sentimente. Locul naratorului este luat de ocea eului liric,marcat stilistic prin erbe si pronume la persoana ! sau indirect la persoana a !! a. & astfel de lume apare si in poeziile Luceafarul si Floarea albastra, scrise de Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet roman si incadrat de critica literara in cate$oria romanticilor, fiind considerat ultimul romantic intarziat. Acti itatea literara a lui Eminescu se desfasoara in doua etape'etapa romantica si clasica. Poezia din etapa romantica,de tinerete este considerate prima abordare unor teme specific romantice(natura,iubire,istorie,filosofie, alorificarea unor moti e,cum ar fi trecutul,cadrul,luna,stelele). Poezia din etapa clasica,cea a maturitatii se remarca conform afirmatiei lui *udor +ianu,fenomenul scuturarii de podoabe,aceea ca numarul mare de fi$ure de stil din perioada anterioara este inlocuit cu simplitate stilistica,de cele mai multe ori cu intele fiind folosite cu sensul lor propriu.*emele romantice raman,dar ceea ce se schimba este structura si stilul,precum si atitudinea in fata ieti(este pesimist). Din prima etapa face parte poeziaFloarea albastra,in timp ce Luceafarulface parte din a doua etapa.,ele doua poezii reflecta de fapt aceeasi id-e,a relatiei dintre o fiinta superioara si una obisnuita,relatie pri ita din . perspecti e,una pesimista si una optimista. *ema la Floarea albastra este iubirea si natura deoarece la Eminescu,iubirea nu se poate implini decat in natura.La aceasta tema se adau$a cea a cunoasterii si a timpului,care este de fapt cea fundamentala. *ema la Luceafaruleste profound filosofica,dar cuprinde si idea de iubire,care de asemenea se implineste in natura(,atalina fu$e cu ,atalin in codru). /tructura poezieiFloarea albastraeste tipic romantica,fiind alcatuita din . parti ine$ale.Prima parte alcatuita din 01 strofe,iar a . a din ultima strofa.!ntre cele doua parti

autorul a tras un marca% $raphic.,ele doua parti sunt diferite in din punctual de edere al timpului si al raportarilor la realitate. Prima parte surprinde planul ima$inar al poeziei si in acelasi timp planul trecutului.!deea dorintei si a ima$inarului este marcata prin erbe la con%uncti sau la iitor. A doua parte scoate in e identa planul prezentului si al realitatii crude.Aici apare si sinta$ma care alcatuieste titlul'Floarea albastra. !n interiorul primei parti e#ista un monolo$ al iubitei,interrupt de cate a $anduri ale iubitului,care scoate in e identa felul diferit de a iubi al unei finite superioare fata de cea obisnuita.Pentru el iubirea reprezinta izolare inclusi de fiinta iubita,inseamna cunoastere si traire intense,dar nee#teriorizata,iar pentru ea iubirea e o izolare in doi de restul lumii. Aceeasi id-e a imcompatibilitatii intre personae care apartin unor planuri diferite apare si in poemul Luceafarul,considerat capodopera operei eminesciene./i aici e#ista o relatie de iubire imposibila,care se datoreaza faptului ca unul dintre iubiti este un om obisnuit,cu limite peste care nu poate trece,dar si cu aspiratii,iar celalalt este o fiinta superioara,dispusa la sacrificial absolutin schimb pe o sarutare. Poemul Luceafarulare ca sursa de ispiratie un basm popular,numit Fata in $radina de de aur,cules de un $erman din Ardeal si pe care Eminescu il citeste in timpul studiilor sale in 2ermania.Persona%ul fantastic era unul ne$ati ,un zmeu care indra$ostindu-se de o fata de imparat,a cerut-o de sotie,promitandu-i sa o faca nemuritoare precum el.Fata l-a refuzat,cerandu-i zmeului sa renunte la lumea sa esnica si sa de ina muritor ca si ea.3meul ii promite aceatsa si calatoreste spre Demiur$ pentru a-i cere dezle$area de conditia sa imuabila.!ntre timp,tanara imparateasa s-a indra$ostit de semenul ei,Florin.+azand tradarea,zmeul a pra alit o stanca asupra fetei necredincioase.Florin a ramas lan$a stanca uci$asa,murind de durere,iar zmeul s-a intors in lumea lui nepieritoare. Eminescu a prelucrat aceasta po este,dandu-i sensuri profunde si schimband finalul,care face din Luceafar un ade arat simbol al omului superior.Acesta nu se razbuna,ci pri este cu detasare limitele in care traieste fata de imparat. De fapt,Luceafarul si fata de imparat sunt simboluri'el simbolizeaza omul de $eniu cu trasaturile sale'inteli$enta,putere de obiectrare,sete de cunoastere,capacitatea de a-si depasi conditia,forta de sacrificiu,sin$uratatea sociala,iar fata de imparat are trasaturile omului obisnuit'subiecti ,mediocre,incapabil de a-si depasi limitele,care isi doreste sa traiasca si sa fie fericit si sociabil. !m$inea omului de $eniu apare si intr-o alta opera la Eminescu,in /crisoarea !,sub identitatea batranului dascal,care este sin$ur,sarac,ironizat de semenii lui,dar are o mare sete de a cunoaste si in $eneral are uni ersul la de$etul lui mic. Luceafarul se intrupeaza de doua ori,iar portretul pe care i-l face autorul simbolizeaza e#tremele'o data este un mort frumos cu ochii ii,alb la fata si cu par de aur moale,iar a doua oara are ochi care lucesc adanc,are parul ne$ru si este infasurat intrun $iul$iu ne$ru. Elementul comun intre cele doua ima$ini este $iu$iul care su$ereaza lipsa ietii si %ustifica imposibilitatea fetei de imparat de a se apropia de el,in ciuda faptului ca cei doi se iubesc.*otusi sentimental pe care-l are fiecare dintre ei este diferit si este specific lumii din care face parte fiecare'Autorul foloseste pentru a su$era iubirea umana termenul

dorinta,iar pentru a e#prima iubirea absoluta,strict spirituala,foloseste e#presiaii cade dra$a,e#presie care implica idea de suferinta.Deci iubirea,pri ita din perspecti e lui este insotita de durere. /i in Luceafarul,ca si in alte poezii eminesciene,tema iubirii este insotita de cea a naturii.4atura apare abia in momentul in care ,atalina fu$e in codru insotita de ,atalin.Autorul su$ereaza ca doar in acest cadru se poate implini iubirea omeneasca.4umele pe care-l primeste fata de imparat,in momentul in care renunta la aspiratiile ei si care este asemanator cu cel al perechii sale,de inde simbol al conditiei umane incapabile sa e olueze. Poemul Luceafaruleste structurat in 5 tablouri.Primele doua au la baza tema iubirii in cele doua ipostaze ale ei,iar celelalte doua aduc in atentie teme filozofice.Al treilea tablou descrie drumul pe care-l face 67perion catre Demiur$.Acest drum este de fapt calea in erse a e olutiei "ni ersului,o intoarcere in timp si spatiu catre punctual de pornire al e#istentei.Acelasi traseu este descries de Eminescu si in /crisoarea !,in fra$mentul care cuprinde cosmo$onia. 8omantismul este dat de prezenta temelor'tema iubirii cu tema naturii,filozofia si a moti elor'cel al omului de $eniu,al incompatibilitatii din tre finite care aprtin unor planuri diferite,moti ul codrului,al stelei,al lacului.,hiar daca Luceafarul se incadreaza in classicism,prin simplitatea e#presiei,temele si moti ele in incadreaza totusi in romantism.Pe de alta parteFloarea albastraeste o poezie tipic romantica,atat prin teme,moti e,cat si prin ima$inile artistice bo$ate.