........................................................................................................................1 Concluzii.........................................................................................16 Bibliografie ..................................................................................

17

Introducere

Proiectul cu titlu Recunoasterea diplomelor in Uniunea Europeana prezinta modalitatea in care diplomele obtinute in tara de origine pot fi recunoscute in orice stat membru european. Lucrarea este structurata in cinci capitole. In primul capitol am prezentat despre libera circulatie a persoanelor si dobandirea cetateniei europene. In cel de-al doilea capitol am vorbit despre recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale in UE, in care am precizat despre recunoasterea academica si recunoasterea profesionala . In capitolul trei, am sintetizat cateva informatii despre oportunitatile de studiu din UE iar in ultimul capitol am vorbit despre recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale in Romania. Calatoria intr-o alta tara UE pentru studii (denumit in continuare mobilitate in scop educational) reprezint una dintre caile fundamentale prin care tinerii isi pot stimula dezvoltarea personala, precum si posibilitatile viitoare de ocupare a unui loc de munca. Mobilitatea in scop educational aduce beneficii si asupra UE, in general: cultiva un simt al identitatii europene; contribuie la circulatia mai libera a cunostintelor si la piata interna, deoarece europenii mobili in tinerete in timpul procesului de educatie, au sanse mai bune sa fie mobilizati ca lucratori in viitor. Libera circulatie a persoanelor in cadrul comunitatii europene a avut in vedere eliminarea controalelor frontierelor interne constituind o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata interna ce nu poate fi realizata in conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionari circulatiei indivizilor. Esenta acestei libertati consta in eliminarea tuturor discriminarilor, respectiv a conditiilor de intrare, deplasare, recunoasterea pe baza de reciprocitate a calificarilor si a diplomelor dobandite pe teritoriul statului ai carui cetateni sunt, precum si conditiile de munca, angajare sau remuneratie intre cetatenii unui stat membru si cetatenii celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statului respectiv. Totodata conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta in interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Acest concept ofera anumite drepturi importante cetatenilor europeni printre care si dreptul la educatie.

In ceea ce priveste educatia un prim pas in dezvoltarea acesteea este recunoasterea in cadrul statelor membre a diplomelor obtinute in tara de origine. Recunoasterea reprezint analizarea unei diplome sau a unui certificat pe care l-ati obinut n comunitatea europeana, prin comparatie cu diplomele eliberate de statul de origine, pentru a se observa nivelul la care va aflati in sistemul de invatamant national. Recunoasterea diplomelor reprezinta un instrument important in a facilita libera circulatie a studentilor si absolventilor in spatiul comunitar. Iar la nivelul Uniunii Europene se face dinstinctia intre recunoasterea academica a diplomelor si recunoasterea profesionala, motiv pentru care instrumentele de recunoastere difera in cele doua cazuri. In vederea sustineri mobilitatii studentilor mai multe programe de burse de excelenta au fost create pentru toate domeniile si nivelurile de studii iar aceste programe pentru tinerii antreprenori este o initiativa a Uniunii Europene, care ofera acestora sansa unui schimb de experienta transfrontalier la nivelul Uniunii Europene, prin programele : Leonardo da Vinci, Socrates, Erasmus, Jean Monnet, Tempus , Grundtvig. In Romania, potrivit Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale sunt promovate programele de studiu care permit studentilor romani sa studieze in statele membre U.E, respectiv: COMENIUS, ERASMUS, LEONARDO DA VINCI, GRUNDTVIG. Iar in acest moment, recunoasterea academica si cea profesionala se fac conform Legii nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania. In consecinta, lucrarea are un rol important in ceea ce priveste cunoasterea modului prin care diplomele sunt recunoscute in intreaga comunitate europeana, la ce ajuta aceasta si ce institutii au rolul de a recunoastere a acestora.

CAP .I. Libera circulatie a persoanelor si dobandirea cetateniei europene Libera circulatie a persoanelor in cadrul comunitatii europene a fost definita in Acordul Unic European (1987), si a avut in vedere eliminarea controalelor frontierelor interne constituind o parte a unui concept mult mai larg, cel de piata interna ce nu poate fi realizata in conditiile existentei unor frontiere interne si a restrictionarii circulatiei indivizilor1. ,, Orice cetatean sau orice cetateana a Uniunii Europene are dreptul de a se deplasa si de a-si stabili resedinta in mod liber pe teritoriul statelor membre. Libertatea de circulatie si de sedere poate sa fie acordata, in conformitate cu Tratatul instituind Comunitatea Europeana, cetatenilor unor tari terte care domiciliaza legal pe teritoriul unui stat membru. (Carta Uniunii Europene privind drepturile fundamentale - Articolul 45) Conceptul de libera circulatie a persoanelor si-a modificat intelesul initial, astfel ca pe langa libera circulatie a persoanelor considerate drept agenti economici, fie angajati, fie furnizori de servicii, a fost inclusa si libera circulatie a tuturor cetatenilor UE, indiferent de activitatea economica a acestora, intrucat, in urma eliminarii controalelor la frontierele interne, persoanele nu mai puteau fi supuse controlului in vederea verificarii cetateniei2. Esenta acestei libertati consta in eliminarea tuturor discriminarilor intre cetatenii unui stat membru si cetatenii celorlalte state membre, ce stau sau muncesc pe teritoriul statului respectiv. Aceste discriminari se refera la conditiile de intrare, deplasare, recunoasterea pe baza de reciprocitate a calificarilor si a diplomelor dobandite pe teritoriul statului ai carui cetateni sunt, precum si conditiile de munc, angajare sau remuneratie. Conceptul de cetatenie europeana a fost prima oara introdus prin Tratatul de la Maastricht (1993) prin care s-a acordat drept de libera circulatie si de libera rezidenta in interiorul Uniunii tuturor cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene. Mai mult, Tratatul a plasat in domeniul de interes comun al statelor membre si politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe si politica referitoare la imigratie3.
1

Ileana Pascal, tefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, Liberacirculaie a persoanelor Centrul de Resurse Juridice, 2002, pag. 12. 2 http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/market/market/article_7192_ro.htm 3 Titlul VI al Tratatului de la Maastricht - cooperarea n domeniul justitiei si afacerilor interne, cunoscut si subnumele de al Treilea Pilon al UE

Pe linga drepturile si obligatiile inscrise in Tratatul de constituire a Comunitatii Europene, cetatenia Uniunii confera patru drepturi speciale: - libertatea de circulatie si de stabilire a resedintei oriunde in Uniunea Europeana; - dreptul de a vota si candida in alegerile locale si pentru Parlamentul European, in tara de resedinta; - dreptul de a beneficia, pe teritoriul unui stat tert (care nu este membru al Uniunii Europene), de protectie consulara si diplomatica din partea autoritatilor unui alt stat membru, in cazul in care statul din care provine persoana respectiva nu are reprezentanta diplomatica sau consulara in acel stat tert; - dreptul de petitie si recurs la Mediatorul European. In cadrul Consiliului European de la Nisa (decembrie 2000), Consiliul UE, Parlamentul European si Comisia Europeana au semnat Carta Drepturilor Fundamentale, document ce aduce intr-un cadru unic drepturile civile, politice, economice, sociale stipulate intr-o serie de documente internationale, europene si nationale. Unul dintre drepturile prevazute in Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene il constituie dreptul la educatie mentionat in Articolul 14, potrivit caruia: - orice persoana are dreptul la educatie, precum si la accesul la formare profesionala si formare continua. - acest drept include posibilitatea de a urma gratuit invatamantul obligatoriu - libertatea de a infiinta institutii de invatamant cu respectarea principiilor democratice, precum si dreptul parintilor de a asigura educarea si instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice si pedagogice, sunt respectate in conformitate cu legile interne care reglementeaza exercitarea acestora. Dreptul la educatie a fost definit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului sub forma unui drept relativ4. Datorita faptului ca dreptul la educatie creeaza un drept si nu o libertate, se nasc doua obligatii corelative: obligatia statului de a crea institutii de invatamant la care elevii sa aiba un acces real, si obligatia parintelui, tutorelui, reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal de a inscrie minorii aflati in grija in cadrul unei institutii acreditate de stat5.

4 5

CEDO, hot. afacerea lingvistic belgian. CEDO, decizia Konrad c. Germania, decizie n care Curtea afirm c prinii nu pot invoca propriile lor convingeri religioase pentru a refuza copilului dreptul la instruire.

Dreptul la educatie mai este consacrat pe langa Conventia Europeana a Drepturilor Omului, si in cadrul Tratatului de la Lisabona (Titlul XII Educatia, formarea profesionala, tineretul si sportul), in cadrul Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (articolul 14 Dreptul la educatie) si in cadrul Constitutiei Romaniei (articolul 32). In cazul Conventiei si a Constitutiei dreptul la invatatura apare reglementat ca drept, in cazul Tratatului este descrisa modalitatea de exercitare si scopurile exercitarii in cadrul Uniunii, garantarea posibilitatii de exercitare a dreptului aparand ca implicita. Educatia pentru cetateni este considerata, pe plan european, ca prioritate a reformelor educationale. Aceasta este vazuta ca instrument al coeziunii sociale, bazata pe drepturile si responsabilitatile cetatenilor. De asemenea, reprezinta o dimensiune majora a politicilor educationale in toate tarile europene. Astfel, se poate spune ca educatia pentru cetatenie este un scop educational, dirijand sistemul de invatamant catre un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justitia sociala, bunastarea, solidaritatea. Dreptul la educatie reprezinta un drept al omului, iar invatamantul superior contribuie la progresul si inflorirea cunosterii, reprezentand un imens bun cultural si stiintific atat pentru indivizi, cat si pentru societate, jucand totodata un rol vital in in promovarea pacii, intelegerii reciproce si tolerantei, precum si faurirea increderii reciproce intre oameni si popoare.

CAP. II. Recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale in U.E Recunoasterea reprezint analizarea unei diplome sau a unui certificat pe care l-ati obtinut in comunitatea europeana, prin comparatie cu diplomele eliberate de statul de origine, pentru a se observa nivelul la care va aflati in sistemul de invatamant national. Recunoasterea diplomelor reprezinta un instrument important in a facilita libera circulatie a studentilor si absolventilor in spatiul comunitar. Recunoasterea diplomelor ii poate ajuta pe refugiati sau pe cei care beneficiaza de protectie subsidiara sa indentifice un loc de munca potrivit pregatirii lor. Recunoasterea diplomelor a fost prevazuta in Conventia de la Lisabona din 1997, iar prin Directiva 2005/36/ CE s- a avut in vedere si recunoasterea calificarilor profesionle. Potrivit Conventiei de la Lisabona diplomele se recunosc daca nu existe diferente substantiale in format. Pentru ca aceste diferente substantile sa nu existe Conventia de la Lisabona a promovat suplimentul la diploma (SD), ca instrument de recunoastere a diplomelor. Suplimentul la diploma contine informatii privind parcursul educational al titularului unei diplome de invatamant superior. Cu toate acestea, acesta nu inlocuieste diploma in original. Elaborat in comun cu Consiliul Europei si UNESCO, este completat de organismul emitent si este inmanat in acelasi timp cu diploma. Suplimentul la diploma cuprinde opt parti care furnizeaza informatii cu privire la titularul diplomei, diploma, nivelul de calificare, continutul si rezultatele obtinute, drepturile conferite de calificare, certificarea suplimentului si sistemul national de invatamant superior. Potrivit Declaratiei de la Bologna din 1999 se doreste implementarea unui cadru comun care sa permita citirea si compararea eficienta a diplomelor academice cu invatamant de licenta de trei ani prin care sa se dezvolte aptitudini relevante pentru piata muncii, urmat de continuarea studiilor prin doi ani de master ce urmeaza sa fie completat si cu implementarea unui model de credite transferabile care sa argumenteze compatibilitatea universitatilor europene si sa incurajeze mobilitatea studentilor si prin urmarea celor trei ani de doctorat6. Esenta Procesului de la Bologna consta in constientizarea faptului ca Europa cunoasterii este un factor indispensabil al cresterii social-umane, precum si o componenta esentiala a procesului de consolidare si imbogatire a cetateniei europene.
6

http://www.cotidianul.ro/sistemul_bologna_pro_si_contra-91364.html

In ultimii ani, atat la nivel comunitar, cat si la nivel international, au fost dezvoltate mai multe instrumente menite sa-i ajute pe cetatenii europeni sa-si comunice mai bine calificarile si competentele atunci cand cauta un loc de munca sau solicita admiterea intr-un program de invatamant. Prezenta decizie instituie un cadru comunitar unic pentru realizarea transparentei calificarilor si competentelor prin crearea unui portofoliu personal si coordonat de documente, care urmeaza sa fie cunoscut sub denumirea de Europass si pe care cetatenii il pot folosi facultativ pentru asi comunica si a-si prezenta mai bine calificarile si competentele in intreaga Europa. Utilizarea Europass sau a oricaror documente Europass nu impune nici o obligatie si nu confera nici un drept, in afara celor definite in prezenta decizie Aceste instrumente includ formatul comun european pentru curriculum vitae (CV) propus de Recomandarea 2002/236/CE a Comisiei din 11 martie 2002 (Suplimentul la diploma recomandat de Conventia privind recunoasterea calificarilor din invatamantul superior in regiunea europeana, adoptata la Lisabona la 11 aprilie 1997, Europass-formare instituit prin Decizia 1999/51/CE a Consiliului din 21 decembrie 1998 privind promovarea unor parcursuri europene in formarea la locul de munca, inclusiv ucenicia, Suplimentul la certificat si lingvistic european, creat de Consiliul European7. Asadar, odata ce avem aceste instrumente de recunoastere- promovate de Conventia de la Lisabona si de Declaratia de la Bologna- nu vor mai exista diferente substantiale in format si se va face recunoasterea automata a diplomelor. Momentan nu exista un sistem european de recunoastere automata a diplomelor universitare. Conform acestei Conventii (Seciunea VII, Articolul VII), statele care au semnat-o urmeaz sa ia masurile necesare pentru o analiza corecta a situatiei refugiatilor sau persoanelor cu protectie subsidiara care vor sa-si continue studiile sau sa munceasca in domeniul in care au studiat, chiar si atunci cand nu pot aduce diplomele si certificatele obtinute pe teritoriul vreunuia din statele semnatare. Pentru a facilita recunoasterea studiilor in statele membre ale Uniunii Europene au fost create, la initiativa Comisiei Europene, Centrele NARIC cu scopul de a implementa prevederile
7

Portofoliul

Articolul 4, DECIZIA NR. 2241/2004/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparena calificrilor si competentelor (Europass)

Conventiei de la Lisabona si pentru a imbunatatii sistemul de mobilitate si recunoastere universitara8. La nivelul Uniunii Europene se face dinctintia intre recunoasterea academica a diplomelor si recunoasterea profesionala, motiv pentru care instrumentele de recunoastere difera in cele doua cazuri. 2.1. Recunoasterea academica Recunoasterea academica este recunoasterea unui titlu sau a unei perioade de studiu efectuate in strainatate pentru a permite continuarea studiilor. Recunoasterea academica se face de catre centrele nationale de recunoastere a diplomelor, pe baza Conventiei de la Lisabona cu ajutorul suplimentului la diploma al Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) care functioneaza cu cele 60 de credite corespunzatoare unui an de studiu, si al arhitecturii sistemului de invatamant (3 ani de studiu pentru obtinerea licentei, 2 pentru obtinerea masterului)9. Totusi, Comisia Europeana a incurajat recunoasterea reciproca a diplomelor (in scop academic) intre diferitele sisteme educationale din Europa, prin intermediul programelor comunitare de tipul Socrates - Erasmus10. 2.2 Recunoasterea profesionala Recunoasterea profesionala face posibila exercitarea profesiei intr-o alta tara, membra U.E. in baza unei diplome care a fost obtinuta in tara de rezidenta11. Perspectiva internationala cu privire la recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale este determinta de un set de reglementari care prezinta pozitia UE si de Conventia de la Lisabona (aprilie 1997) care transcerd frontierele Uniunii Europene si stabilesc premisele pentru realizarea unei intelegeri internationale comune. Recunoasterea profesionala se aplica numai calificarilor care presupun accesul la o profesie reglementata, fie de catre UE, fie separat de catre statele membre. O persoana care este calificata
8 9

http://www.rprs.org.uk Potrivit Gabrielei Dorobantu expert negociator pentru Ministerul Integrarii Europene 10 Proiect Fit for the Internal Market pregatirea ntreprinzatorilor n vederea aderarii la Uniunea Europeana; Piata Interna a Uniunii Europene, Constanta iulie 2004 11 Proiect Strategic ,, Informarea corecta- cheia recunoasterii studiilor, Universitatea Tehnica Cluj- Napoca, 9 octombrie 2009

sa practice o profesie in tara sa, este, de asemenea, calificata sa practice profesia respectiva in alt stat membru si, deci, calificarea trebuie sa fie recunoscuta12. Pentru a asigura recunoasterea, exista, in prezent, doua tipuri de masuri: - directivele sectoriale, care se aplica pentru o lista limitata de profesii si prevad recunoasterea automata, daca in statul de origine a avut loc o coordonare minimala a formarii si - directivele generale, care se aplica celorlalte profesii, reglementate diferit de la o tara la alta. Ambele garanteaza recunoasterea calificarilor in anumite conditii. Profesiile reglementate de directivele sectoriale Directivele sectoriale se aplica arhitectilor, moaselor, farmacistilor, medicilor, asistentelor medicale, dentistilor si medicilor veterinari. Pentru restul profesiilor, statele membre au posibiliatea sa testeze calificarea solicitantului si sa respinga recunoasterea diplomei daca, in urma evaluarii, candidatul nu corespunde cerintelor angajatorului. Statele membre recunosc automat si reciproc aceste calificari, pe baza unor criterii care trebuie indeplinite in prealabil. Pentru avocati exista o directiva sectoriala, din perspectiva exercitiului profesiei si nu a formarii de baza. Calificarile nu pot fi recunoscute in alt stat membru UE, dect daca programa din statul in care s-au facut studiile corespunde normelor prevazute de directivele europene (tipuri de materii, numar de ore de specialitate, de practica etc.). In caz contrar, cei care cauta un loc de munca in aceste domenii nu vor beneficia de recunoasterea automata a calificarii. De aceea, in toate institutiile de invatamant superior cu profil medical, cele de arhitectura sau medicina veterinara au fost elaborate programe de invatamnt noi, armonizate cu cele din UE. Directivele prevad insa si masuri de protectie a celor care au absolvit inainte de aderare, prin luarea in calcul a unui numar de ani de experienta profesionala.

Profesiile reglementate de directivele generale

12

Articolul 4 din DIRECTIVA 2005/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI din 7 septembrie 2005 privind recunoaterea calificrilor profesionale

10

Celelalte profesii, care sunt reglementate diferit de statele membre, beneficiaza de recunoastere prin mecanismele oferite de sistemul general de recunoastere a calificarilor. Fiecare stat membru decide daca reglementeaza sau nu o anumita profesie sau activitate. Daca o profesie este reglementata intr-un stat membru, se aplica regulile instituite prin directivele sistemului general al UE cu privire la recunoastere. Se face distinctia intre calificarile care necesita trei sau mai multi ani de studiu sau alta forma de pregatire si cele care necesita mai putini ani. Daca o anumita profesie sau activitate nu este reglementata in nici unul dintre statele respective, persoana interesata poate lucra fara un document specific de recunoastere a calificarii, daca a practicat profesia sau activitatea respectiva in tara de origine13. In cadrul strategiei sale pentru crearea de locuri de munca si crestere economica, Comisia Europeana a lansat o initiativa pentru a impulsiona recunoasterea aptitudinilor si competentelor dobandite in afara cadrului scolar si universitar. Propunerea Comisiei are drept scop sporirea posibilitatilor de angajare in special pentru tinerii someri si persoanele cu putine calificari formale, cum ar fi lucratorii in varsta si cei slab calificati. Propunerea urmareste, de asemenea, imbunatatirea accesului la invatamantul superior, in special al studentilor adulti. Prin recomandarea sa, Comisia indeamna statele membre sa stabileasca sisteme nationale pentru validarea invatarii non-formale si informal pana in 2015. Acest lucru ar permite cetatenilor sa obtina o calificare integrala sau partiala pe baza aptitudinilor si competentelor dobandite in afara educatiei formale. Numai Finlanda, Franta, Luxemburg si Tarile de Jos dispun in prezent de sisteme cuprinzatoare pentru validarea invatarii non-formale si informale

CAP.III. Oportunitati de studiu in U.E.

13

Ibidem

11

In vederea sustineri mobilitatii studentilor mai multe programe de burse de excelenta au fost create pentru toate domeniile si nivelurile de studii. Acest efort de sustinere a mobilitatii a fost sporit in ultimii ani si s-a adaptat perfect noilor provocari si oportunitati oferite de invatamantul superior european. Aceste programe pentru tinerii antreprenori este o initiativa a Uniunii Europene, care ofera acestora sansa unui schimb de experienta transfrontalier la nivelul Uniunii Europene, in vederea acumularii de experienta in domeniul afacerilor. Participantii - indiferent ca sunt cercetatori, ingineri, asistenti sociali, mecanici sau brutari au putut merge intr-o alt tara europeana pentru a-si aprofunda cunostintele si pentru a face schimb de experienta. Este o experienta care le-a permis sa dobandeasca o veritabila constiinta europeana, sa-si amelioreze cunostintele lingvistice, sa-si dezvolte capacitatea de adaptare si o sensibilitate interculturala care reprezinta un atu pe piata muncii. Programe comunitare: Leonardo da Vinci Socrates Erasmus Jean Monnet Tempus Grundtvig Programul Leonardo da Vinci este parte integranta a programelor de invatare pe tot parcursul vietii promovate de Comunitatea Europeana (2007-2013). Acesta vine in sprijinul proiectelor si activitatilor ce stimuleaza cooperarea, interschimbul si mobilitatea intre sistemele de educatie din cadrul Uniunii Europene. Leonardo da Vinci se adreseaza urmatoarelor categorii de publicuri: Persoanele aflate pe piata muncii; Institutii si organizatii furnizoare de oportunitati de invatare in domeniile acoperite de Programul Leonardo da Vinci; Personal didactic, formatori; Asociatii ale celor implicati in formare profesionala, inclusiv asociatii de elevi, parinti, profesori etc.; 12

 Intreprinderi, parteneri sociali; Organisme furnizoare de servicii de orientare, consiliere si informare in orice aspect legat de invatarea pe tot parcursul vietii; Centre de cercetare si institutii implicate in invatarea pe tot parcursul vietii; Institutii de invatamant universitar; Organizatii non-profit, de voluntariat. Programul finanteaza urmatorele tipuri de activitati: Mobilitati individuale plasamente transnationale de formare; Parteneriate axate pe teme de interes reciproc; Proiecte multilaterale de transfer de inovatie; Retele tematice experti si organizatii care lucreaza pe teme specifice legate de educatia si formarea profesionala; Vizite pregatitoare mobilitate, parteneriate, proiecte sau activitati ale retelelor. Dosarele de candidatura pentru programul Leonardo da Vinci trebuie sa fie depuse de catre organizatii, si nu de catre studenti, intrucat programul este menit sa aiba impact asupra institutiilor si sistemelor de formare. Programul Erasmus este unul dintre cele mai importante programe derulate de catre Uniunea Europeana. Acesta permite anual unui numar de 180.000 de studenti sa studieze in strainatate, prin sustinerea unor relatii de cooperare intre institutiile de invatamant superior din toata Europa. Erasmus sprijina nevoile de predare si de invatare ale celor implicati in invatamantul universitar formal, incluzand plasamentele studentesti transnationale in intreprinderi , precum si in institutii si organizatii care faciliteaza astfel de activitati educationale si de formare. Obiectivele vizate de catre programul Erasmus au in vedere:

Dezvoltarea unei zone europene a invatamantului superior; Sprijinirea contributiei invatamantului superior si a formarii profesionale in procesul de Cresterea gradului de compatibiblitate intre diplomele universitare si calificarile

inovare;

profesionale obtinute in Europa. Jean Monnet se inscrie in seria programelor de invatare pe tot parcusul vietii dezvoltate de 13

catre Uniunea Europeana. Acesta sprijina proiectele de cercetare asupra integrarii europene in cadrul institutiilor de invatamant superior din lume. De asemenea, programul stimuleaza prin finantarile sale interschimbul, cooperarea si mobilitatea intre sistemele de educatie din cadrul Uniunii Europene. Programul Jean Monnet isi propune urmatoarele obiective: Cunoasterea temelor referitoare la integrarea europeana prin cadrele academice si cetatenii europeni; Stimularea excelentei in cadrul institutiilor de invatamant superior; Sprijinirea asociatiilor si institutiilor europene active in domeniul educatiei si formarii. GRUNDTVIG face parte din seria programelor care sustin dezvoltarea strategiilor de invatare pe tot parcursul vietii. Acesta isi propune sa ofere o sansa adultilor care doresc sa dobandeasca noi competente, prin diferite forme de educatie, fie ele de predare, fie de invatare. La acest program poate participa orice organizatie din domeniul educatiei adultilor, formala sau non-formala. Prin intermediul programului GRUNDTVIG pot fi finantate urmatoarele tipuri de activitati: Mobilitati individuale cursuri, stagii sau schimburi de experienta intre persoanele implicate in institutii sau organizatii pentru educatia adultilor, formale si non-formale, sesiuni de formare sau de dezvoltare profesionala a personalului implicat in educatia adultilor; Parteneriate pentru invatare; Proiecte multilaterale dezvoltarea sistemelor de educatie a adultilor; Retele de experti si organizatii; Vizite pregatitoare destinate construirii parteneriatelor si elaborarii viitoarelor proiecte GRUNDTVIG; Alte initiative promovarea obiectivelor programului14.

CAP.IV. Recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale in Romania

14

http://www.eustudent.ro

14

Romania a semnat Conventia de la Lisabona in 1997 si a ratificat-o in 1999, privind recunoasterea diplomelor, prin adoptarea Declaratiei de la Bologna ce contine trei prioritati ce pun bazele in domeniul educatiei: introducerea unui sistem de invatamant superior cu trei cicluri (licenta, master, doctorat), asigurarea calitatii invatamantului si recunoasterea calificarilor si a perioadelor de studii. Fiind participanta la Procesul Bologna, Romania a fost adoptat un cadru legislativ complex pentru ca sistemul de educatie sa se alinieze la cerintele diverselor initiative la nivel european, pentru a creste mobilitatea studentilor, a sanselor lor pe piata muncii, pentru a reduce numarul de specializari universitare si pentru a creste participarea la programele de masterat si doctorale15. Obiectivul principal al Procesului de la Bologna este acela de a crea un spatiu european al invatamantului superior, bazat pe cooperare internationala si schimburi academice, un spatiu european atractiv atat pentru studentii si profesorii europeni, cat si pentru studenti si profesori de oriunde din lume. In Romania toate institutiile de invatamant superior acreditate sau autorizate sa functioneze provizioriu elibereaza inca din 2005, in mod gratuit, odata cu diploma de studii universitare, Suplimentul la Diploma. Pentru a se incadra pe piata muncii din U.E. cetatenii romani au nevoie sa le fie recunoscute diplomele si calificarile profesionale obtinute in Romania. Pentru acest demers primul pas consta in vizarea diplomelor de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin Centrul National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor (CNRED) si inspectoratele scolare judetene. Tara noastra are aceleasi mecanisme de recunoastere a diplomelor ca si statele membre ale Uniunii Europene : recunoasterea academica se face de catre centrele nationale de recunoastere a diplomelor, avand la baza Conventia de la Lisabona. La plecarea in UE, cetatenii romni care au absolvit inainte de armonizare trebuie sa se adreseze, in functie de profesie, fie Ministerului Sanatatii, Serviciul de recunoastere a Calificarilor Profesionale, fie Colegiului Arhitectilor, fie Colegiului Medicilor Veterinari, pentru a obtine un certificat de conformitate. In acest moment, recunoasterea academica si cea profesionala se fac conform Legii nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romnia.
15

http://www.euractiv.ro

15

Potrivit Legii 200/2004, exista aproximativ 40 de profesii reglementate in Romania care pot fi recunoscute in Uniunea Europeana. (conform Anexei 5 ) In Romania, potrivit Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale sunt promovate programele de studiu care permit studentilor romani sa studieze in statele membre U.E, respectiv: COMENIUS, ERASMUS, LEONARDO DA VINCI, GRUNDTVIG.

Concluzii
Libera circulatia a persoanelor a facilitat deplasarea indivizilor in cadrul comunitatii europene, prin eliminarea barierelor impuse la frontiera. 16

Prin semnarea Conventiei de la Lisabona- a carei scop principal l-a avut recunoasterea diplomelor- statele membre au pus accentul pe asigurarea calitatii sistemului educational care permite studentilor sa studieze in cadrul comunitatii europene. Uniunea Europeana a pus accent pe cresterea nivelului de educatie si invatarea pe intregul parcurs al vietii, motiv pentru care a acordat studentilor numeroase facilitati in vederea mobilitatii acestora pe intregul teritoriu european Pentru a nu exista diferente substantiale in sistemul educational al statelor membre s-a adoptat Declaratia de la Bologna care armonizeaza modul de studiu pentru a facilita compararea si recunoasterea diplomei intre statele membre U.E. Odata cu adopatarea Declaratiei de la Bologna s-a promovat Suplimentul la Diploma ca instrument de recunoastere ce introduce o noua arhitectura de sistem ( 3 ani de licenta plus 2 de master), aplicand cele 60 de credite corespunzatoare unui an de studiu, in vederea redarii rezultatelor obtinute pe parcursul inregului program de studii. Conform Directiei 36/2005 la nivelul uniunii europene sunt reglementate 7 profesii: medici, medici dentisti, farmacisti, medici veterinari, asistenti medicali, moase, arhitecti. Recunoasterea diplomelor la nivelul Uniunii Europene se face prin intermediul centrelor NARIC, iar in ceea ce priveste Romania prin CNRED. Studentii au oportunitatea sa studieze in statele membre pe baza programelor de studiu promovate de U.E , respectiv: Leonardo da Vinci, Socrate- Erasmus, Grandtvig, Comenius, Tempus.

Bibliografie
Lucrari consultate 1. Augustin Fuerea, Dimensiunea politico-juridic a ceteniei europene, Fundaia Cultural Libra, Bucureti, 2003 17

2. Codru Vrabie, Deaconu Stefan, Niculae Fabian, Ileana Pascal, Libera circulatie a persoanelor- Centrul de Resurse Juridice, Editura , Bucuresti, 2002 3. Proiect Strategic ,, Informarea corecta- cheia recunoasterii studiilor, Universitatea Tehnica Cluj- Napoca, 9 octombrie 2009 4. Proiect Fit for the Internal Market pregatirea ntreprinzatorilor n vederea aderarii la Uniunea Europeana; Piata Interna a Uniunii Europene, Constanta iulie 2004 5. *** CONVENTIE cu privire la recunoasterea atestatelor obtinute in invatamantul superior in statele din regiunea Europei Lisabona, 1997 6. *** DIRECTIVA 2005/36/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN I A CONSILIULUI din 7 septembrie 2005 privind recunoaterea calificrilor profesionale 7.***DECIZIA NR. 2241/2004/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 15 decembrie 2004 de instituire a unui cadru comunitar unic pentru transparenta calificarilor si competentelor (Europass)

Site-uri consultate 1. http://www.anpcdefp.ro/ 2. http://circa.europa.eu 3. http://www.cotidianul.ro 4. http://www.euractiv.ro 5. http://www.eustudent.ro 6. http://www.rprs.org.uk 7. http://www.roburse.ro/

18