FINANTE PUBLICE

Caracterizarea sistemului fiscal din Romania

Student : Răuță Ioan Alexandru

 "Ceea ce deosebeste o tara aflata in progres de una aflata in declin este, in
buna masura, preferinta aratata construirii viitorului. Aceasta preferinta se
masoara prin impozite, imprumuturi si rata dobanzilor."

Sistemul fiscal constituit in Romania dupa revolutie a fost conceput si

organizat pe trei componente independente.

a. Impozite, taxe si contributii ca venituri ale statului

b. Mecanismul fiscal

c. Aparatul fiscal

Impozitele, taxele si contributiile, reprezinta resurse financiare publice ce

se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume:
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele
fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului si bugetele altor institutii publice
cu caracter autonom (Parlamentul, Presedintia Romaniei, Guvernul, ministerele
s.a.) in conditiile asigurarii echilibrului financiar.
Bugetul de stat, prezentat sub forma unei balante economice prevede si
autorizeaza veniturile (sau incasarile) si cheltuielile anuale ale statului. Ca
document de sinteza, bugetul de stat este un act autorizat de catre Parlament si
reflecta marile categorii de resurse si cheltuieli ale statului, constituind forma
principala de manifestare a politicii sale financiare.

Mecanismul fiscal presupune utilizarea de metode de impunere: tehnici

si instrumente specifice, privind formarea veniturilor fiscale ale statului.
Impunerea, ca ansamblu de operatiuni prin care se stabilesc obligatiile
platitorilor de impozite catre stat, consta in identificarea tuturor categoriilor de
persoane fizice si juridice ce detin sau realizeaza un anumit obiect impozabil,
evaluarea bazei de calcul si cuantumul acestuia.
 Aparatul fiscal.
Eficienta de ansamblu a economiei este dependenta de modul in care
functioneaza aparatul fiscal. Statul isi indeplineste rolul sau prin sistemul
legislativ si executiv.
Aparatul fiscal este format din Administratiile Finantelor Publice,
Directia de Inspectie Fiscala din ANAF, impreuna cu directiile judetene de
inspectie fiscala si directia de inspectie fiscala din cadrul Directiei Generale de
Administrare a Marilor Contribuabili.

Trasaturile si functiile sistemului fiscal

Pentru ca sistemul fiscal sa raspunda unor cerinte, el trebuie sa se

caracterizeze prin anumite trasaturi si sa indeplineasca anumite functii.

Dintre trasaturile ce caracterizeaza sistemul fiscal amintim:

a) Universalitatea impunerii;
b) Unitatea impunerii;

c) Echitatea impunerii.

Potrivit universalitatii, in sfera de cuprindere a impunerii trebui sa se

regaseasca toti platitorii care obtin sau realizeaza acelasi obiect ce intra sub
incidenta impunerii

Unitatea impunerii presupune ca asezarea si perceperea impozitelor si

taxelor sa se faca pentru toti platitorii dupa criteriul unitare si stiintifice. De
exemplu, taxa pe valoarea adaugata se aplica in mod unitar tuturor celor ce intra
sub incidenta ei (se aplica aceea modalitate de calcul, cu cote corespunzatoare
si se stabileste acela termen de plata).

Potrivit echitatii fiecare platitor contribuie prin plata impozitelor si

taxelor, la realizarea resurselor bugetare in functie de veniturile salariale.
Astfel, impunerea trebuie sa fie mai mare pentru cei ce realizeaza venituri mai
mari si mai mica pentru cei cu venituri mai modeste. Acest lucru se realizeaza
prin diferentierea cotelor de impunere, iar in acest scop cel mai convenabil
este sistemul de cote progresive ce se folosesc la impunerea veniturilor,
 tranzactiilor imobiliare sau la taxele de succesiune. Aceasta trasatura nu se
respecta mereu in practica economica si fiscala din Romania.

Functiile sistemului fiscal sunt:

Prin intermediul impozitelor si taxelor statul isi asigura resursele banesti
mobilizate la dispozitia bugetului de stat. Pentru aceasta trebuie construite o
serie de canale prin care statul sa-si asigure alimentarea fondurilor sale
centralizate care au legatura directa cu bugetul de stat, intrucat fondurile
extrabugetare se constituie in afara bugetului insa preiau exercitiu, o parte din
sarcinile bugetului de stat. Prin urmare, prima functie a sistemului fiscal este
functia de instrument de mobilizare a resurselor Ia dispozitia statului, prin
canalele fiscale aflate in economie.

Functia stimulativa a sistemului fiscal

Statul este interesat ca activitatea economica sa se dezvolte continuu si sa

se desfasoare cu eficienta pentru ca statul isi procura veniturile pentru buget In
marea lor majoritate de la agentii economici. Stimularea se realizeaza si prin
sistemul fiscal, prin largirea activitatii aparatului financiar din economie.
Folosindu-se o serie de prevederi in asezarea impozitelor, se are in vedere
asigurarea resurselor necesare indeplinirii functiilor statului. Avem in vedere
unele facilitati pentru societatile comerciale cu capital privat care imbraca
forma reducerilor sau scutirilor de plata pe diferite termene ce au functionat in
cadrul economiei in cazul impozitului pe profit. O perioada de timp, pentru
sumele reinvestite sau profiturile realizate din exportul de produse si servicii, s-
au acordat facilitati sub forma reducerilor, in etapa actuala fiind analizate,
discutate si reconsiderate, urmand sa se legifereze renuntarea la ele.
 Functia sociala a sistemului fiscal

Prin sistemul fiscal trebuie sa se indeplineasca o functie de

protectie sociala a anumitor categorii de cetateni, pe de o parte prin facilitati
de impunere, iar pe de alta parte, prin stimularea agentilor economici sa
foloseasca forta de munca cu randament scazut. Functia sociala a sistemului
fiscal roman este mai redusa fata de tarile dezvoltate. In Romania, aceasta
functie actioneaza in directia unor facilitati cum ar fi, spre exemplu, acordarea
unor reduceri de impozit pe salarii sau, in anumite conditii, reduceri
suplimentare, etc.

Functia de control al sistemului fiscal

Statul nu mai poate interveni in economie prin masuri administrative ci

numai prin anumite parghii economice sau financiare. Sistemul fiscal, pe de o
parte, furnizeaza aceste parghii iar, pe de alta parte, asigura mecanismul de
functionare a lor (punand la dispozitia aparatului fiscal asemenea parghii ce
pot fi utilizate in controlul exercitat de stat asupra agentilor economici). Este
vorba de controlul exercitat de stat printr-o serie de parghii financiare sau
fiscale prin intermediul carora se penetreaza in activitatea agentilor economici
pana la cele mai mici detalii.

De exemplu, in cadrul impozitului pe profit, obiectivul numarul unu este

verificarea bazei de calcul, apoi controlul se adanceste pana la elementele
de cheltuieli ce intra in costul de productie, mergand pana la reflectarea
corecta a veniturilor realizate. Prin taxa pe valoarea adaugata se controleaza
intreaga cifra de afaceri mergand pe firul problemelor pana la documentul
primar ce vizeaza vanzarea produselor sau aprovizionarea cu materii prime si
materiale. Verificarea se face numai din punct de vedere al indeplinirii
functiilor fiscale, dar exista posibilitatea ca prin functia de control sa se faca
radiografii complete asupra intregii activitati a agentilor economici.
Fundamentul sistemului fiscal il detin impozitele si taxele legiferate.