Romania are o istorie a vinurilor de peste 2000 de ani, ea

fiind la ora actuală una dintre cele mai importante state

producătoare de vinuri din lume, cu peste 500.000 tone anual.

Site-ul AskMen.com a realizat o listă cu şapte ţări care au

regiuni viticole ce încep să devină din ce în ce mai importante
pe plan internaţional. Tara noastra s-a clasat pe locul trei, printre statele ale căror vinuri au
devenit importante competitoare ale celor din SUA, urmata apoi de Elveţia, Ucraina, Grecia,
Canada, Brazilia şi Anglia.

Principalele regiuni viticole din ţara noastră sunt Murfatlar, Cotnari, Tarnavele şi Dealu
Mare.

Aşezată în sud-est-ul României, între Dunăre şi Marea Neagră, în centrul Podişului Dobrogei,
Murfatlar este una dintre cele mai vechi podgorii ale României.
Cultivarea vitei-de-vie este ocupatia de baza a locuitorilor acestei zone din cele mai vechi
timpuri, iar oamenii de la Murfatlar constientizeaza faptul ca sunt continuatorii unei traditii
indelungate si se mandresc cu asta. Climatul continental, diversitatea amplasarii plantatiilor
viticole, efectul protector al reliefului impotriva curentilor reci, predominant in nord-est si
influenta favorabila a vecinatatii Marii Negre, care tempereaza caldurile si gerurile excessive,
ofera Podgoriei Murfatlar un microclimat particular favorabil pentru realizarea unei largi
varietati de vinuri.

Istoria Murfatlar, veche de 100 de ani, arată că la începutul secolului trecut au fost înfiinţate
primele plantaţii viticole, cu soiuri nobile vest europene. Plantaţiile viticole cuprind  aproximativ
3.000 de hectare, în zona localităţilor Basarabi, Valul lui Traian, Poarta Alba, Siminoc şi Valea
Dracilor. Pe langa acestea, Murfatlar mai detine crame si lini de imbuteliere. Reprezentanţii
companiei spun că odată cu îmbutelierea vinului, în aceeaşi sticlă intră aproape 2.000 de ani de
tradiţie, oameni pasionaţi, investiţii în tehnologie,  poziţia geografică specială a podgoriei, de
lângă Marea Neagră.
Marturii scrise despre traditia producerii vinului la Murfatlar au fost lasate si de faimosul poet
latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso, 43 i.C. – 17 d.C.), care a trait in Cetatea Tomis, situata pe
malul Marii Negre, in perioada 9-17 d.C. Acesta a fost exilat de imparatul roman Augustus.
Legenda spune ca aici s-a nascut zeul vinului. Nici razboaiele, nici regimurile politice nu i-au
oprit pe podgoreni sa-si duca mai departe misiunea lor ancestrala, transmitand din tata in fiu ceea
ce stiu sa faca cel mai bine: mestesugul viei si al vinului.
In 1907 sunt plantate in scop experimental soiuri de vita-de-vie precum Chardonnay, Pinot
Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel si Folle Blanche din initiativa a doi viticultori romani,
Gheorghe Nicoleanu si Vasile Brezeanu.
In 1943 se infiinteaza Statiunea Experimentala Viti Vinicola Murfatlar. Gama de soiuri
cultivate in podgorie a fost largita cu soiuri valoroase precum Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,
Traminer Rose, Riesling Italian pentru vinuri albe si Cabernet Sauvignon si Merlot pentru vinuri
rosii.
In anul 1955 podgoria este cosolidata si extinsa la suprafata de 2600 hectare, prin infiintarea
Intreprinderii de Stat Murfatlar. Treptat, vinurile produse aici s-au impus atat pe piata
interna cat si pe cea externa, „Intreprinderea de Stat Murfatlar” devenind liderul
producatorilor romani de vin. Administrarea exercitata de catre stat a podgoriei a durat pana la
sfarsitul anului 2000, cand un grup privat romanesc a achizitionat pachetul majoritar de
actiuni.
În septembrie 2002 Murfatlar a devenit prima societate viti-vinicola din România certificata
conform standardului de calitate ISO 9001:2001 si ISO 22000 pentru sistemul de management al
calitatii si pentru sistemul HACCP de asigurare a securitatii in domeniul alimentar. In prezent
Murfatlar lucreaza la Implementarea standardului de asigurare a sigurantei calitatii alimentului
Iso 22000:2005.
În 2004, Murfatlar România a fost desemnat cel mai important producător si exportator
autohton de vinuri, deţinând cea mai mare suprafaţă exploatabilă din România, cu peste 2.600 de
hectare, de pe care sunt culese anual, în jur de 18.000 de tone de struguri. Compania produce o
gama larga de vinuri, acoperind toate segmentele, de la albe la rosii si de la seci la dulci sau
licoroase – in jur de 20 de milioane de sticle de vin anual, dintre care 70% sunt vinuri albe, iar
30% sunt vinuri rosii. Vinurile de la Murfatlar sunt grupate in noua game sortimentale: Sec de
Murfatlar, Premiat, Vinuri Traditionale, Rai de Murfatlar, Trei Hectare, Ferma Noua, Conu
Alecu si Babanu. De asemenea, Murfatlar produce singurul vin licoros din tara, Lacrima lui
Ovidiu, si vinarsul Zaraza. Produs în România, vinul ia drumul unor ţări precum China, SUA,
Finlanda, Danemarca, Israel, Japonia, Germania, Anglia, Polonia, Italia sau Spania (mai mult de
15 state).
Astazi, Murfatlar face parte din grupul Euro (ai cărui acţionari principali sunt mai mulţi
investitori autohtoni) alături de Euroavipo, producătorul rachiului Hanul Ars şi al coniacului
Unirea, Romanian Drinks Service şi Signus Romania Distribution. De asemenea, în
portofoliul Euro mai intră producatorul de mezeluri Principal Company şi producătorul de apă
minerală Bibco Biborţeni.
Perceptie veche despre MURFATLAR
• Murfatlar era perceput ca un “mosulica cu haine prafuite” care avea traditie, dar care isi
pierduse foarte mult din prestigiu. Din punct de vedere al produselor Murfatlar era
recunoscut pentru vinurile rosii si dulci.
Perceptie actuala a MURFATLAR
• Murfatlar este “omul zilei”, are imaginea cea mai puternica, este perceput ca cel care
imbina cel mai bine nobletea traditiei, cu cerintele de succes actuale – dinamism,
originalitate si spirit inovator, prezenta de spirit, acomodare din mers la cerintele pietei

Murfatlar doreşte să se orienteze spre o piaţă unde cererea în domeniul vinului se resimte cu
adevărat.
Înainte de toate, societatea Murfatlar a întreprins o analiză riguroasă a mediului economic,
cultural, politic şi legal a mai multor ţări, pentru a vedea în final care este cea mai potrivită
pentru activitatea de export pe care doreste să o desfăşoare. În urma analizelor întreprinse,
Canada s-a dovedit ţara cu cel mai bun mediul politico-legal. În plus, din punct de vedere
cultural, nu există restricţii însemnate în privinţa consumului de alcool.
Segmentarea pietei faciliteaza identificarea consumatorilor actuali si potentiali. Categoriile
demografice dupa care se imparte piata consumatorilor de vinuri de Murfatlar sunt: varsta,
veniturile, nivelul de educatie si preferinte.
Cererea este reprezentata de consumatorii de alcool. Conform legislatiei din Romania doar
persoanelor care au varsta peste 18 ani le este permis consumul de alcool.
Vinurile de Murfatlar se adreseaza atat consumatorilor rafinati, educati, care pot face diferenta
intre bauturi cu aceeasi denumire, dar de calitati diferite, cat si celor mai putin pretentiosi, care
doresc doar sa consume un vin romanesc de calitate.
Veniturile influenteaza in mare masura consumul de vin. Datorita paletei largi de bauturi
alcoolice ce au si preturi variate, consumatorul poate alege marca pe care si-o permite din punct
de vedere financiar. Consumatorii de Murfatlar fac parte din media de varsta 18-65 de ani,
activi sau mai putin activi din punct de vedere profesional, ce au venituri medii si peste medii.
Vinurile Murfatlar pot fi consumate la nivel individual, familial sau chiar la nivel de organizatie.
Din punct de vedere geografic s-a observat ca in mediile urbane consumul este mult mai ridicat
decat in mediile rurale.
Cererea de vin este influentata insa si de factorii sezonieri. Cercetarile de marketing au
evindentiat o crestere considerabila a vanzarilor in preajma sarbatorilor.
Raportandu-ne la locul cumpararii produsului si la preturile practicate in aceste locuri, cererea
cea mai ridicata este in hipermarket-uri, dar bauturile alcoolice produse de Murfatlar se consuma
la fel de bine si-n restaurante, cluburi, pub-uri etc. .
In acest moment consumul anual de vin per cap de locuitor se ridica la 26,6 litri, incluzand aici si
autoconsumul sau vinul produs in gospodaria proprie.

1.Analiza preturilor
Preturile produselor Murfatlar difera in functie de
sortiment si de unitatile comerciale care-l
comercializeaza. Ele au valorile cele mai scazute in
unitatile comerciale mari si foarte mari (depozite,
hipermarketuri, supermarketuri) si valori din ce in ce mai
mari in unitatile comerciale de dimensiuni mai reduse.
Cercetarile de marketing arata ca cele mai mari preturi
sunt practicate in cluburi, restaurante, discoteci, acolo
unde cererea de bauturi alcoolice este mai ridicata.
Vinurile de la Murfatlar sunt grupate in paisprezece
game sortimentale: Mamaia Bitter, Zaraza (vinars),
Lacrima lui Ovidiu (singurul vin licoros din tara), Rai Grande Reserve, Arezan, 3 Hectare, Ferma
Noua, Sec de Murfatlar, Conu Alecu, Rai de Murfatlar, Zestrea Murfatlar, Mugur de Vita,
Premiat, La racoare. Preturile produselor difera in funtie de gama. Spre exemplu, o sticla de
Mamaia Bitter de 500 ml costa 40 lei, ea putand sa mearga pana la 65 RON pentru o sticla de
1000 ml. Vinarsul Zaraza poate fi de trei tipuri: de trei, de cinci sau de sapte stele. Pretul unei
astfel de sticle creste proportional cu numarul de stele. De exemplu, daca pentru o sticla de
Zaraza de 7 stele consumatorul plateste in jur de 70 lei, pentru o sticla de Zaraza de 3 stele va
plati doar 29 lei, pretul unei sticle de Zaraza de 5 stele fiind situat undeva intre aceste doua
preturi (40-50 lei). Zestrea de Murfatlar costa in jur de 10 lei, la fel si Merlotul. Cele mai ieftine
vinuri de Murfatlar sunt fara doar si poate cele din gama Premiat – in jur de 8 lei, iar la polul
opus se face Lacrima lui Ovidiu care costa aproximativ 25 lei. Vinurile Cabernet Sauvignon de la
Murfatlar costa in jur de 15 lei.
 2.Analiza vanzarilor
Producatorul de vin Murfatlar, a inregistrat in primele trei luni
ale acestui an o cifra de afaceri de circa 40 mil. lei (9,73 mil.
euro), in crestere usoara, de 2%, comparativ cu aceeasi perioada
din 2009.
"Din punct de vedere cantitativ, cresterea a fost de 5% fata de
2009. Suntem putin peste anul trecut, dar sub ce ne-am propus
pentru aceasta perioada", a spus Daniel Negrescu, brand
manager al Murfatlar.
Factorii care au influentat compania la inceputul acestui an, sunt "situatia economica in care
veniturile scad din ce in ce mai dramatic", blocajul financiar, recuperarea banilor din piata, lipsa
finantarii si pierderile cauzate de falimentele tot mai dese si imposibilitatea recuperarii
creantelor, dar mai ales al modificarii comportamentului de cumparare al consumatorilor. In
privinta sortimentelor preferate de consumatori, Negrescu a explicat ca, in primele luni din
2009, s-a observat o repozitionare pe segmentul de mainstream in ceea ce priveste pretul, iar cele
mai solicitate sortimente au fost Premiat Eticheta Neagra, Zestrea Murfatlar, iar pe segmentul de
capacitati diferite de 0,75 litri sortimentul Babanu.
Compania a finalizat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 119,76 mil. lei (28,3 mil. euro), iar pentru
acest an bugetul a fost stabilit la 136 mil. lei (32 mil. euro). La nivelul profitului, rezultatul net a
fost de 0,7 mil. lei in 2009 (0,16 mil. euro), in timp ce in acest an targetul este de 0,98 mil. lei
Primele luni ale anului 2010 nu au fost cele mai bune, deoarece trendul descrescator din 2009 si-
a continuat evolutia si in aceasta perioada.
"Consumul de vin si-a continuat trendul de scadere. In primul trimestru piata a scazut cu cel
putin 10%, ceea ce este mai grav decat in 2009. Trendul de scadere se va mentine cel putin si in
urmatoarele doua trimestre. Speram la o revenire a consumului abia din toamna, asta numai in
cazul in care nu vor aparea mariri de taxe sau altele din aceeasi categorie", a mai spus
reprezentantul Murfatlar.
Sarbatorile de Craciun vor creste vanzarile marilor producatori de vin cu pana la 50%,
comparativ cu o perioada normala din an, au declarat reprezentanti ai pietei.Astfel, Murfatlar
estimeaza o crestere cu aproximativ 50% a vanzarilor de vin, in perioada Craciunului, vizand
vanzarea a aproximativ 2.200.000 de sticle. Aceasta cifra reprezinta o crestere cu aproximativ
10% fata de aceeasi perioada a anul trecut, informeaza NewsIn.
Potrivit reprezentantilor companiei, cel mai solicitat sortiment de vin este Zestrea Pinot Noir.
"Sfarsitul de an aduce cresteri de 30% pana la 100% pentru toate segmentele de vin. Procentual
cresc cel mai mult vinurile mai scumpe destinate cadourilor, dar si meselor festive. Cantitativ,
cresterile cele mai mari le contabilizeaza vinurile din segmentul de pret mediu", mai spun
reprezentantilor companiei.

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI A UL-

TIMILOR 9 ANI (MIL.EURO)
40
30
20
10
0
AN 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

In prezent 1 din 3 sticle de vin vandute in Romania este de Murfatlar. S-a plecat de la o cota de
piata de 19% in 2001. Murfatlar a construit, s-a modernizat, a devenit an de an mai puternic :
24% in 2002, 28% in 2003, 29% in 2004, 30% in 2005, 32% in 2006, 34% in 2007, 36% in 2008
si 38% in 2009.
Producatorul de vinuri Murfatlar si-a dublat cota de piata in ultimii noua ani, devenind lider,
dupa ce in perioada 2000- 2001 se afla in Top 4 jucatori, potrivit lui Cosmin Popescu,
administratorul companiei. El spune ca Murfatlar are in prezent o cota de aproximativ 23% pe
segmentul vinurilor imbuteliate la 0,75 litri, respectiv 15% la PET (38% in total).

Cotele de piata din ultimii ani

AN 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
14% 7%
9%
13% 10%

13% 11%

12% 11%
Puncte tari:
- pozitia a doua in topul national al produselor de vin
- detine 10 unitati de productie care pot procesa circa 30000 tone de struguri intr-un sezon
- capacitatea de stocare de 1.2 milioane hectolitri
- 4 linii complete de imbuteliere cu o capacitate de 10000 sticle pe ora
- Linii de imbuteliere dotate cu echipamente moderne importante din Franta si Spania
- Echipe de specialisti care au urmat stagii de pregatire in Franta
- O gama variata de vinuri atat pe piata interna cat sip e cea externa: vinuri rosii (Merlot,
Pinot, Noir, cabernet Sauvignon) si vinuri albe (Sauvignon Blanc)

Puncte slabe:
- calitatea slaba a materiei prime pe care societatea o obtine de la furnizori
- furnizorii nu detin specialisti care sa controleze si sa mentina pure soiurile de vita de vie
cultivate si astfel productia scade calitativ si cantitativ
- in 1990 s-a renuntat la gama de distilare datorita aparitiei unor probleme
- preturile vinurilor sunt putin diferentiate datorita situarii vinurilor in clase de calitate
apropiate
- capacitatea de imbuteliere este folosita in proportii de 70%

Oportunitati:
- materia prima provine din una dintre cele mai cunoscute zone viticole din Romania
- atragerea unui investitor strain
- cresterea cererii pentru vinurile romanesti
- aparitia si modernizarea saloanelor de vin

Amenintari:
- aparitia unor noi firme care produc si imbuteliza vin si care folosesc aceiasi furnizori
- cererea clientilor externi de noi sortimente de vin este satisfacuta de alte forme din
Romania
- strategia ofensiva a principalului competitor SC Vincon SA care se foloseste intens de
interesul national si international al retelelor de supermarket-uri
- cresterea accizelor la bauturile alcoolice
1.Mentinerea pozitiei de lider pe piata vinurilor

2.Cresterea marjei de profit cu 1,8%.

3.Obtinerea unui produs autentic,cu insusirile si calitatile lui incontestabile.

4.Murfatlar lucreaza la promovarea vinului pe care il produce pe piete noi, dar si extinderea pe
cele pe care este deja cunoscut.

5.Cresterea exporturilor in tari precum Spania si Italia.

6. Continuarea programului de reintinerire a viei inceput in urma cu trei ani.

7.Majorarea vanzarilor pe segmentul vinurilor de lux.

8.Reluarea fabricarii destilatelor.

9. Educarea publicului astfel încât să se obţină lărgirea obiceiurilor de consum de vin.

Murfatlar este de 4 ani lider al pietei autohtone , timp in care acesta s-a detasat categoric de
ceilalti producatori prin sumele investite in tehnologie, prin numarul de branduri scoase pe piata,
prin campaniile de publicitate si distinctiile obtinute la cele mai prestigioase concursuri
internationale de profil.

 Strategii concurentiale
Dominare globala prin costuri scazute: Firma Murfatlar poate avea o productivitate
mai ridicata cu costuri mai mici acordand o mai mare atentie metodelor de productie, folosindu-
se de echipamentele moderne exportate.

Diferentierea produselor: Stim ca cererea pentru vinurile romanesti este din ce in ce

mai mare. Firma poate profita de acest lucru creand o marca de vin care a carei calitate sa nu
mai fie intalnita la nici unul dintre concurenti. Acest lucru implica si costuri mai mari, de aceea,
bazandu-se pe fidelitatea clientilor si pe dorinta clientilor noi de a le testa noul produs, firma va
vinde marca respectiva de vin la preturi mai mari.
 Focalizarea pe un anumit segment de piata: Firma poate incheia un contract cu un lant
de restaurante caruia sa ii furnizeze cele mai bune marci (Merlot, Pinot Noir, Cabernet
Sauvignon, Lacrima lui Ovidiu, Conu Alecu, Sec de Murfatlar), axandu-se in acest fel pe
veniturile incasate din colaborarea cu restaurantele respective.

 Strategii functionale

 Strategii de marketing
- prin sponsorizarii a unor domenii de interes larg precum cel sportiv : benere de pe marginea
terenurilor de fotbal,echipamente sportive;
- promovarea anumitor spoturi publicitare la ore de varf

1.Strategii de produs
- majorarea vanzarilor pe segmentul vinurilor de lux, superior calitative (branduri scumpe):
Lacrima lui Ovidiu,Sauvignon Blanc Sec, Cordonnary 3Hectare, Conu’Alecu, trei Hectare ce se
obtin din struguri special selectionati si verificati prin metode speciale;

- promovarea unei marci existente prin retelele de supermarket-uri din Romania

- crearea unei marci care se adreseza persoanelor cu venituri superioare servite in nou
implementatele “saloanele de vin” de lux

2.Strategii de promovare
a)strategii de impingere

- discount-uri oferite distribuitorilor;

- oferirea de materiale promotionale acestora pentru o campanie publicitara subtila direct la

locul unde este consumat produsul (baruri si restaurante – pahare inscriptionate, personalizarea
suporturilor pentru vin, personalizarea tricourilor purtate de chelneri);

- oferte promotionale de sarbatori: Craciun, Pasti sau Ziua Indragostitilor care cuprind:
preturi mai mici, etichete cu anumite mesaje pentru consumatori, etichete cu decoratiuni speciale
sau diferite pachete (la o sticla de vin sunt atasate diferite mini cadouri: pahare, lumanari,
iepurasi de ciocolata);

b)strategii de tragere
Strategia de “tragere” consta in campanie publicitara intensiva, in care mesajele (slogan, nume de marca,
oferta promotionala) sunt repetate cu insistenta, o peroada indelungata de timp .

Murfatlar desfasoara de cativa ani ample campanii de marketing si promovare, al caror buget a
fost numai anul acesta de 5 milioane de euro, valoare rate-card (fara discounturi).
Murfatlar este compania care investeste cel mai mult in publicitate din toata industria autohtona
de vinuri. Si, pentru Cosmin Popescu, administratorul companiei Murfatlar, investitiile par
justificate pe o piata care tinde catre 450 de milioane de euro anual, unde primii cinci jucatori
detin 80 de procente.
Murfatlar Romania a lansat in anul 2004 o ampla campanie promotionala, prin care oferea
iubitorilor de vin de calitate o ocazie unica – aceea de a deveni actionar la Murfatlar. Campania a
durat de la 15 septembrie la 15 ianuarie si a implicat produsele din patru game de vin ale
companiei – Sec de Murfatlar, Premiat, Vinoteca si Rai de Murfatlar.
O alta campanie a fost ”Vin cu dar de nunta” care
cuprinde o oferta de vin gratis,marturii constand in 60
de miniaturi sticle de vin personalizate,livrare gratuita
a vinului si o luna de miere cadou.Campania cuprinde
site-ul www.vindenunta.ro, promovata online si pe
radio.

 Strategii de productie
-pentru controlul costurilor de fabricatie se folosesc 4 linii si 10 unitati de productie proprii si
totodata,materia prima care provine din una dintre cele mai cunoscute zone viticole din Romania;

 Strategii de resurse umane

-angajarea unor echipe de specialisti cu un inalt nivel de calificare,care au urmat stagii de
pregatire in Franta si carora li se va plati salarii substantiale;

 Strategii ofensive
Fructificarea punctelor slabe ale competitorilor:

-ne orientam spre pietele unde rivalii au o activitate scazuta iar competitia este scazuta;

Lovituri prioritare prealabile:

- sa promovam mai mult imaginea firmei pt a convinge clientii ca suntem cei mai buni;

- extinderea capacitatilor de productie pt a descuraja competitorii;

De-a lungul timpului, vinurile produse de companie au primit numeroase premii la concursuri
internaţionale – peste 190 de medalii, obţinute la competiţii internaţionale desfăşurate la
Barcelona, Bruxeles, Montreal, Sofia, Tbilisi, Ljubljana, Montpellier, Budapesta sau Bucureşti.
Primele medalii, la un concurs naţional, au fost câştigate în 1958, cu prilejul Concursului
Republican al Vinului: o medalie de aur şi trei de bronz. Primele distincţii internaţionale aveau
să vină din 1959, la Concursul Internaţional de Vinuri-Sejem Ljubljana, Slovenia- medalie de
bronz şi la Concursul Internaţional de Vinuri-Langenlois, Austria-medalie de argint.
Anul 2009 a inceput promitator cu obtinerea a 20 de medalii la concursurile internationale de vin
dintre care amintim: Concursul Mondial de la Bruxelles - Ferma Noua Chardonnay medalie de
argint; Concursul International de la Bucuresti - 3 medalii de aur pentru Cabernet Sauvignon Sec
de Murfatlar, Pinot Gris Taina Murfatlar 1982, Chardonnay Taina Murfatlar 1982 si 3 medalii de
argint pentru Chardonnay Late Harvest, Chardonnay Ferma Noua, Lacrima lui Ovidiu 12;
Challenge International du Vin - Muscat Ottonel Zestrea medalia de bronz.
In iulie 2009, Murfatlar Romania a castigat doua medalii la Concursul International Vino
Ljubljana 2009. Vino Ljubljana este unul dintre cele mai prestigioase concursuri de vinuri si
este in prezent cea mai veche competitie internationala de vin din lume.
Singurul si unicul vin licoros din Romania - de altfel cel mai medaliat vin romanesc -
Lacrima lui Ovidiu de 12 ani a reusit sa convinga si acest juriu, obtinand medalia de aur.
Acest vin licoros continua sa-si adjudece medalie dupa medalie, doar in 2009 dobandind nu mai
putin de sase medalii la concursuri internationale.

Faimoasa vinoteca Murfatlar a primit si ea recunoasterea de calitate prin obtinerea medaliei de

argint pentru Muscat Ottonel din
Primii patru producatori de vin din Romania detin o cota de piata de circa 70%, conform datelor
Patronatulului National al Viei si Vinului. Diferenta este acoperita de importuri si producatori
mai mici.

Producator Cifra de afaceri 2007(mil. euro) Suprafeta viilor (ha)

Murfatlar 42 3100

Vincon 30 2150

Cotnari 26 1200

Jidvei 24,9 1950

Compania privata JIDVEI îşi are sediul in regiunea Tarnavei, mai exact in Valea Tarnavei între
localitãtile Târnaveni si Blaj, la limita intre judetele Mures si Alba. Podgoria cuprinde o
suprafata de peste 1000 de hectare. Aproximativ 50 ha sunt /reinoite in fiecare an. Initial,
podgoria infiintata in anul 1949, apartine Statului, urmand o continua dezvoltare pana la
suprafata actuala.Privatizarea sectorului industirei viticole a conferit Jidveiului o noua
dimensiune in procesul sau de dezvoltare.. Plantatiile de vita-de-vie sunt cultivate pe dealurile
insorite aflate pe partea stanga a raului Tarnava Mica, fiind ferite de vanturile si ingheturile
specifice primaverilor tarzii si toamnelor timpurii. In acest “Sanctuar al Vinului” sunt cultivate
multe soiuri, acestea fiind recunoscute si apreciate pe plan national si international: Feteasca
Regala (320 ha), Riesling (200 ha), Feteasca Alba (100 ha), Traminer (40 ha), Chardonnay (20
ha).De asemenea, sunt cultivate si alte soiuri, pe o suprafata de 80 ha: Pinot Gris, Oporto si
Sylvaner.
 Jidveiul este centrul cel mai important al podgoriei. Consumatorii de vin percep Jidveiul
mai mult ce pe un producător de vinuri seci, însă aici se găsesc şi vinuri demidulci
excelente. Soiurile de vinuri albe care se consumă la Jidvei sunt: Fetească Regală,
Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Griş. Cel
mai cunoscut vin este Sauvignon Blanc, un vin sec, demisec sau demidulce care a
contribuit din plin la menţinerea faimei Jidveiului.

 PRODUSE:PRETURI
 TEZAUR JIDVEI –MUSCAT OTTONEL CU FETEASCA
REGALA:26 ron

 TEZAUR JIDVEI - Sauvignon Blanc cu Feteasca Regala :26 ron

 CASTEL JIDVEI - Sauvignon Blanc: 54ron

 CASTEL JIDVEI - Muscat Ottonel: 54ron


 CASTEL JIDVEI - Gewurtztraminer : 54 ron


 CIFRA DE AFACERI SI PROFIT

Jidvei este cel mai mare producator de vinuri albe seci si demiseci din segmentul premium din
Romania, avand o cifra de afaceri de 110 milioane lei in 2008.
Producatorul de vin Jidvei, unul dintre principlii jucatori de pe piata locala, si-a propus pentru
2009 atingerea unei cifrei de afaceri de 120 mil. lei (33,3 mil. euro), in crestere cu 10%
comparativ cu rezultatele acestui an.
"Factorii care vor influenta anul viitor rezultatele Jidvei tin de campania intensa de investitii din
ultimii ani a companiei. Astfel, ne asteptam la o crestere a suprafetei productive de vita-de-vie ca
urmare a intrarii pe rod a unora din suprafetele replantate. De asemenea, ne asteptam la cresteri
datorate redesenarii portofoliului ce a avut loc in acest an, redesenare prin care s-a creat o mai
clara prezentare a produselor in piata, vinurile fiind acum mult mai bine diferentiate (gama de
vinuri demiseci, gama de vinuri seci)", a spus Cristian Fuga, directorul de marketing al Jidvei.
Perioada Sarbatorilor de iarna, care in mod traditional aduce cele mai mari volume
producatorilor de profit, genereaza circa 12% din vanzarile Jidvei aferente intregului an
Anul 1999 a adus privatizarea IAS-ului Jidvei, moment in care situatia patrimoniala a Jidveiului
statea in felul urmator: 70 hectare de vie scoasa din uz din cauza alunecarilor de teren, peste 400
hectare vita de vie compromisa partial din cauza ingheturilor, si 300 ha de pomi fructiferi. Pana
in 2003, aici nu s-au replantat decat 20 de hectare de vie, insa, incepand cu 2004, odata cu
demararea unui proiect SAPARD pe doi ani (primul din tara pentru plantatii de vita de vie), s-au
replantat si refacut peste 330 de hectare. In 2006, la Jidvei se achizitioneaza prima masina de
plantat cu GPS din tara, fiind totodata a cincea de acest tip din lume. Dupa momentul aderarii la
UE, compania mai planteaza 455 de hectare de vita de vie si modernizeaza peste 200 de hectare.
In prezent, programul pe doi ani, demarat anul trecut de Jidvei, presupune defrisari si replantari
pe 620 de hectare si infiintarea a 200 ha noi, astfel ca in 2011 Jidvei va fi primul grup de firme
din industria vinului care va avea toate plantatiile de vita noi. Valoarea preconizata a investitiilor
in vie si in crama: aproape 100 de milioane de euro! Suprafata vitivinicola in exploatare:
aproximativ 2100 de hectare! Daca la aceste cifre mai adaugam si o fabrica de spalieri de ciment
si o scoala de vita de vie, care asigura materialul saditor pentru plantatii, putem sa ne facem o
idee despre nivelul investitiei de la Jidvei.
PROGRAMUL DE RECONVERSIE, UN MARE AJUTOR
“Fara programul de masuri privind restructurarea-reconversia plantatiilor de vita de vie, tot ce
am realizat pana acum ar fi fost mai greu de facut. Este un efort imens, insa cine stie cand ne
vom mai intalni cu un astfel de climat si este pacat sa nu exploatam infrastructura pe care o
detinem”, spune Claudiu Necsulescu, coproprietarul companiei Jidvei, unul dintre oamenii care
s-au implicat activ in restructurarea sistemului legislativ privind sectorul vitivinicol. In afara de
aplicarea catre fondurile externe, unul dintre secretele succesului afacerii, potrivit proprietarilor
Jidvei, este reinvestirea profitului. „Tot ce s-a obtinut din vanzarea vinurilor, tot profitul, a fost
reinvestit, astfel ca in acest moment cifra de afaceri a companiei este de 30 de milioane de euro
anual”, afirma Necsulescu. Criza nu a ocolit compania din Tarnave, aici inregistrandu-se in
ultima perioada o scadere valorica de 12 procente si un regres cantitativ de 16 procente, mai ales
pe segmentul entry level. Semnalele pozitive au venit insa, potrivit reprezentantilor Jidvei,
dinspre segmentul premium, unde s-au inregistrat cresteri, mai ales cu gama „Grigorescu”.

VINURILE, IN CRESTERE CALITATIVA

Investitiile din vie si din crama facute de Jidvei si-au spus cuvantul si asupra calitatii vinurilor de
Jidvei. Compania se numara in acest moment printre liderii pietei autohtone, Jidvei vanzand
peste 9 milioane de sticle anual. Este evidenta o crestere calitativa, vinurile avand linie si o
amprenta a aromelor constante, cu o tipicitate de soi bine conturata. O surpriza placuta a
reprezentat-o prima recolta de Riesling de Rhin, un vin cu un usor rest de zahar, intens si elegant.
Tot la capitolul surprize placute, ar mai intra si cateva vinuri Sauvignon Blanc, cu intensitati de
Lume Noua, dar si cochetarea vinificatorilor cu baricurile de stejar pentru anumite soiuri. Au fost
si cateva vinuri mai putin reusite, dar este un lucru normal la o crama de asemenea dimensiuni.
Daca ar fi sa tragem o concluzie privind trasaturile definitorii ale vinurilor de Jidvei s-ar putea
spune ca acestea sunt caracterizate de o aciditate mai ridicata, o mineralitate aparte si o foarte
buna tipicitate de soi. Din punct de vedere aromatic, in anii exceptionali, vinurile dezvolta o
paleta aromatica uluitoare si acumuleaza o cantitate apreciabila de zaharuri. Singurul repros care
poate fi facut este legat de protectia usor exagerata a vinurilor cu sulfiti, acest lucru devenind
sesizabil din al doilea an de viata al vinurilor, mai ales in cazul celor seci.
RECOLTARE CU ZAPADA CARBONICA
Schimbarea climatica a adus la Jidvei noi abordari, nu numai in privinta vinificatiei, dar si in
ceea ce priveste modul de recoltare al strugurilor. In primul rand, acum se recolteaza mecanizat.
Ioan Buia, directorul complexului de vinificatie Jidvei, explica: „Incalzirea globala a adus in
zona noastra recolte exceptionale, insa in acelasi timp si probleme, mai ales legate de recoltatul
strugurilor. Neputand acoperi intregul areal, am ales sa lucram cu zapada carbonica in timpul
recoltarii, pentru ca strugurii sa nu intre in fermentare prea devreme. Anul viitor, va exista o
fabrica de zapada carbonica chiar in curtea cramei”. Investitiile in crama au adus, pe langa linii
de imbuteliere noi, sisteme de mentinere a temperaturii, dar si statii de fermentare computerizate,
care controleaza transvazarea vinului si temperatura de fermentare. La capitolul sortimentatie, pe
langa soiurile consacrate, Sauvignon Blanc, Feteasca Regala, Muscat Ottonel, Riesling,
Gewurtztraminer, Chardonnay si Pinot Gris, in portofoliul companiei vor mai aparea si vinuri din
Riesling de Rhin, Pinot Noir si Silvaner.Momentan, Jidvei lucreaza la strategia de marketing al
noilor categorii de vinuri, care vor fi situate pe segmentul superpremium, iar preturile vor fi mai
mari decat cele ale vinurilor albe, aflate in portofoliul producatorului. “Vinurile rosii vor proveni
din doua soiuri de struguri rosii frantuzesti si din soiul Pinot Noir, care sunt plantate in Podgoria
Jidvei”, a declarat pentru Business Standard Cristian Fuga, directorul de marketing al
companiei. 
PREMIILE acordate Jidevei-ului au fost foarte multe ca si numar: 100 insa in 2008 si 2009 au
primit premiile:Vinurile Jidvei au fost premiate la cea de-a patra editie a "Concursului National
pentru cele mai bune bauturi alcoolice VINVEST" organizat recent la Timisoara, în cadrul
„Salonului International de Vinuri VINVEST 2009”.
Astfel, producatorul de vinuri Jidvei a obtinut patru medalii de aur pentru soiurile Feteasca
Regala 2008, Riesling Tarnave Castle 2003, Muscat Ottonel 2006 si pentru spumantul
Romantine extrabrut si 2 medalii de argint pentru soiurile Sauvignon Blanc 2008 si
Riesling Tarnave Castle 2006.
Descriere Podgoria Cotnari
Podgoria Cotnari este o veche si faimoasa podgorie cunoscuta inca din secolul XV. Predomina
aici soiurile indigene: Feteasca, Grasa de Cotnari, Tamaioasa Romaneasca, Francusa (vinuri albe
si rose). Cand vizitezi podgoria Cotnari ramai frapat de frumusetea si pitorescul dealurilor si
colinelor domoale, incarcate cu vii, constituind adevarate altare bahice.
Una din bijuteriile pretioase ale podgoriilor romanesti este cea de la Cotnari, atestata documentar
de mai bine de 500 ani, din anul 1448, unde vinul este produs inca din vremuri stravechi.
Compania COTNARI este inima podgoriei Cotnari din anul 1948. Dragostea localnicilor pentru
cresterea si rodul vitei de vie ne-a invatat sa pretuim fiecare boaba purtatoare de soare si sa
impartasim cu ceilalti bucuria vietii.Vinurile de Cotnari prezinta calitati exceptionale obtinute
prin limitarea productiei medii de struguri la un hectar la doar 70-80% fata de celelalte podgorii
ale Romaniei sau din tarile viticole. Compania noastra va alege intotdeauna calitatea in
detrimentul cantitatii. In vinoteca noastra, organizata pe criterii stiintifice, pastram cele mai
reusite colectii, incepand din anul 1957.
Producătorul de vinuri Cotnari a înregistrat, în primele trei luni ale acestui an, un profit de
590.000 de euro, în scădere cu 15,7% faţă de T1 2008, şi o cifră de afaceri de 6,7 mil. euro, cu
4,2% mai mică. Potrivit datelor producătorului de vin, compania a vândut în primele trei luni ale
anului 3,76 milioane de sticle, faţă de 4,02 milioane de sticle comercializate în aceeaşi perioadă a
anului trecut. Vânzările şi-au revenit în ultimele luni, pe ansamblul primului semestru fiind
consemnată o creştere valorică a vânzărilor de 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar
peste nivelul din 2007. Din punctul de vedere al vânzărilor, pe primul loc în topul produselor
companiei se menţine Grasa de Cotnari, ce reprezintă peste 30% din vânzările totale ale firmei.
Piaţa internă a vinurilor este estimată la aproximativ 500 mil. euro, principalii producători fiind
Murfatlar, Cotnari, Jidvei, Vincon, Cramele Recas şi Domeniile Tohani. Cotnari este lider pe
piaţa internă a vinurilor albe, iar din totalul pieţei de profil deţine o cotă de piaţă de peste 19%,
potrivit estimărilor reprezentanţilor companiei.
INVESTITII INTARZIATE. Principalii competitori – Murfatlar si Vincon – au schimbat la
inceputul anilor 2000 instalatiile de preparare a vinurilor, iar proprietarul Jidvei, Claudiu
Necsulescu, a investit in retehnologizare inca din ’98. In acest timp, la Cotnari nu se putea face
nici macar o majorare de capital, pentru ca actionarii (200 la numar ) ar fi fost nevoiti sa vina cu
bani de-acasa, lucru care n-a convenit, in special celor cu o detinere mica. Din acest motiv,
investitiile in utilaje noi au venit tarziu. Abia in toamna acestui an instalatiile de preparare si
depozitare a vinurilor vor fi toate noi. Investitia, demarata in 2006, presupune practic schimbarea
fluxului tehnologic, dar si extinderea podgoriilor, pentru ca noile utilaje sa lucreze la capacitate
maxima. „Acum avem pe rod 1.200 ha de vie, dar crestem in fiecare an aceasta suprafata“, spune
Deleanu. Anul trecut, la Cotnari au fost plantate 200 ha cu vie, anul acesta 210 ha, iar in 2009
vor fi plantate inca 200 ha. „Planul de business este sa ajungem la o suprafata de 1.800 ha“,
spune directorul de la Cotnari. Investitia in retehnologizare - circa 13 mil. euro, a fost facuta din
venituri proprii plus un credit bancar de 2,2 mil. euro. Pentru comparatie, la Jidvei (producator
care, in 2007, a avut o cifra de afaceri mai mica decat Cotnari – 24,9 mil. euro, fata de 26 mil.
euro) Claudiu Necsulescu a investit in ’98 si ’99 circa 11 mil. euro, iar in anii urmatori inca 10
mil. euro. Dar Necsulescu a avut un motiv important sa faca acest lucru: e actionar majoritar.
AL DOILEA NEAJUNS al producatorului de vinuri Contari a fost faptul ca cele 1.200 ha pe
care se afla viile Cotnarilor au fost revendicate si castigate in instanta de fostii proprietari. Prin
comparatie, atat Murfatlar, cat si Jidvei au in proprietate 3.000, respectiv 1.800 ha de podgorie.
Doar Vincon Vrancea a fost intr-o situatie similara Cotnariului, neavand vii in proprietate. Insa
asta se intampla in 2000: acum si Vincon are in proprietate circa 1.000 ha, la care se adauga
1.150 ha de vita-de-vie concesionate in diverse podgorii din Moldova.
In conditiile in care concurentii de pe piata – estimata la 450 mil. euro in 2007 de Patronatul
National al Viei si Vinului – pareau sa fie tot timpul cu un pas inainte, Cotnari SA nu putea sa
astepte. In cei opt ani de la privatizare, compania a achizitionat 600 ha prin rascumpararea
terenurilor de la proprietarii de drept. Chiar si acum cumpara terenuri, in medie cate 7-8 ha pe
saptamana, spune Constantin Deleanu. Cealalta jumatate, de 600 ha, este concesionata pe 35 de
ani de la localnici si de la urmasii fostilor boieri din zona. Insa pentru a-i convinge pe localnici
sa-si arendeze pamanturile – acestia voiau sa primeasca produse agricole, nu neaparat bani –,
conducerea de la Cotnari a luat decizia sa cultive grau, in acest an suprafata cultivata cu altceva
decat vita-de-vie a Cotnari SA fiind de aproape 600 ha. „Oferim pentru fiecare hectar
concesionat 1.000 kg de grau si 500 lei noi anual“, explica Constantin Deleanu. Urmasii boierilor
au tratament preferential: primesc 800 lei pe an pentru fiecare hectar, dar si diverse cantitati de
vin – in functie de numarul de hectare date spre folosinta companiei iesene – de doua ori pe an,
inainte de Pasti si de Craciun. Deleanu crede insa ca in scurt timp ii va convinge pe acestia din
urma sa vanda terenurile catre societate, marind astfel suprafata pe care compania o are in
proprietate.

Pe termen lung Cotnari doreste sa reintre pe piata franceza dupa o absenta de 7 ani , cu patru
sortimente - Grasa de Cotnari, Frâncuşă, Tămâioasă Românească şi Fetească Albă, acestea
putând fi găsite, în principal, în reţeaua de retail. În urma participării la târgul de la Bordeaux, s-a
negociat un parteneriat cu o companie franceză care va distribui vinurile noastre în reţeaua
proprie de magazine, dar şi în retail, şi în câteva restaurante. Este important să fii prezent pe piaţa
din patria vinului.S- a mai precizat că vinurile vor fi livrate la un preţ de patru euro pe sticlã, fără
TVA, în timp ce la gama clasică preţul este de trei euro pe sticlă. În prezent, circa 10% din
producţia companiei merg la export, principalele destinaţii fiind Italia, Spania, Rusia şi Canada
Majoritatea companiilor pregatesc din timp strategii de marketing, planuri de promovare a
produselor si reduceri substantiale de pret special pentru aceasta luna. Nici producatorii de vinuri
nu scapa de febra lunii decembrie, multi dintre acestia oferind promotii generoase cu ocazia
sarbatorilor de iarna, atat pentru magazine cat si pentru sectorul HoReCa.
Producatorul de vinuri Cotnari si-a dezvoltat o strategie aparte pentru acest sfarsit de an.
Directorul de vanzari al companiei, ne-a precizat ca un segment considerabil al bugetului de
marketing pentru acest sfarsit de an va fi canalizat catre promovarea vinurilor seci si demiseci.

„O buna parte a consumatorilor asociaza numele Cotnari cu vinurile demidulci si dulci .De aceea

dorim o pozitionare mai buna a produselor seci marca Cotnari“, a precizat Serghiuta
Tot pentru locatiile HoReCa, Cotnari a creat o serie de pachete atractive, cu produse din gama
premium „Selectie de vinuri albe“ (Francusa 2008 - sec, Chateau Cotnari - sec, Blanc Cotnari-
demi-sec), precum si din gama Clasic Cotnari (Francusa 2007 - sec, Dealul Catalina - demi-
sec). Astfel, la achizitionarea a 45 de sticle „Selectie de vinuri albe“, locatia primeste bonus
alte 15 sticle, iar pentru 100 de sticle achizitionate, 25 de sticle si un set Sommelier cu Grasa
1979. Pentru pachetul Clasic Cotnari, la achizitionarea a 50 de sticle, restaurantul primeste 10

sticle, iar pentru 100 de sticle comandate, 25 de sticle.

 BUCURESTI, 2009 - Grasa 1984-aur, Grasa 2003-aur,

Blanc 2006-aur, Grasa 2005- Aur, Grasa 2004-argint,
Francusa 2008-argint, Tamaioasa 2008-Argint, Grasa
2002-argint, Feteasca alba 2008-argint, Tamaioasa 2007-
argint;

 EXPO DRINK, 2002, Concurs National, 1 medalie de

aur;

 BRD, 2001, Concurs National, 4 medalii de aur;

 FOCSANI, 1999, Concurs National, 2 medalii de au;
 MENDOZA, 2009, Grasa 2002-aur, Grasa 2006-argint;

 BUDAPESTA, 2009 - Grasa 2005 selectii-aur, Grasa 1984-aur, Grasa 2000-argint,-Grasa

2005 –argint;
 BERLIN, 2009, Francusa 2008 - medalie de aur, Feteasca alba 2008-medalie de aur.

S.C. Vincon Vrancea S.A.este principalul concurent al companiei Murfatlar

S.C. Vincon Vrancea S.A. s-a înfiintat în anul 1949 si este cea mai mare societate care produce
si comercializeazã vin, distilate din vin, bauturi spirtoase si otet.
Compania detine in acest moment peste 2150 ha de vita de vie in regiuni vini-viticole cu renume,
precum Odobesti, Cotesti, Panciu, Husi, Chirnogeni, podgorii ce apartin celei mai mari regiuni
viticole a tarii ". Din aceste podgorii, societatea produce vinuri de calitate superioara din soiurile:
Feteasca Alba, Feteasca Regala, Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Sarba, Merlot,
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir si Feteasca Neagra. Tot din aceasta regiune viticola face parte si
arealul Pietroasa, renumit pentru calitatea vinurilor dulci din soiurile Tamaioasa Romaneasca,
Busuioaca de Bohotin si Grasa,
In prezent, portofoliul Vincon Vrancea cuprinde peste 120 de produse, brandurile din portofoliul
companiei cu cele mai mari vanzari fiind Beciul Domnesc, 7 Pacate, Vita Romaneasca, Casa
Vrancea precum si vinarsurile (Miorita si Jad), dar si noua gama Levant.
Este primul producator de vinuri din Romania care a decis sa inceapa o campanie de promovare
de anvergura pe internet.
Firma isi pune intrebarea” Ce ar trebuie sa faca acest mare producator de vinuri sa devina si cel
mai bogat din industrie?” si asta pentru d devansa liderul principal Murfatlar.
Astfel firma si-a stabilit anumite strategii, insa criza economica a fost si este una din principalele
piedici. Anul 2009 a fost unul foarte dificil pt industria vinului, care s-a confruntat pe de o parte
cu probleme cauzate de stoparea creditari de catre banci, aspect care a afectat atat producatorii,
cat si distribuitorii acestora, iar pe de alta parte, inceputul de an a fost dificil si pentru
consumatori, care au devenit mult mai atenti la produsele cumparate.Practic, a existat o miscare
în preferintele consumatorilor dinspre produsele scumpe spre cele mai ieftine, în conditiile în
care a dispărut sindromul cosului plin de cumpărături.In aceste conditii, strategia gandita de
managerii firmei si anume depasirea cifrei de afaceri a firmei Murfatlar, prin creerea,
promovarea si implicit vanzarea de noi branduri pe piata premium sau mediu a esuat.
O alta strategie urmarita de Vincon, este COST-CUTTING
Trebuie precizat faptul că Vincon Vrancea a fost înființată în anii ’40 în ideea de a fi doar un
procesator și exportator de vin vrac, în special pentru spațiul Uniunii Sovietice. Firma nu avea
plantații de viță-de-vie proprii si nici vin de vânzare pe piata românească, achizitionând struguri
pentru procesare de la alte societăti comerciale sau de la persoane fizice. A ajuns astăzi – după
investitii de circa 30 mil. euro – să lucreze circa 2150 de hectare de vită-de-vie, din care jumătate
în proprietate si jumătate în arendă. Liderul pietei, Murfatlar, are în administrare aproximativ
3.000 de hectare de vită-de-vie, însă volumele mai mari realizate de Vincon vin din achizitia de
pe piată a strugurilor pentru a fi procesati.
Însă chiar si asa, să bati masinăria de marketing dezvoltată de-a lungul timpului de Murfatlar nu
este deloc usor. „Nu ne permitem să investim nici măcar 5% din venituri în marketing“, spune
Luchi Georgescu. Pentru comparatie, Murfatlar îsi bugetează anual circa 7% pentru publicitate si
marketing si este un fapt cunoscut în industrie că această companie investeste cel mai mult în
promovarea produselor sale. Dar chiar dacă ar creste bugetele de marketing, Vincon Vrancea mai
are de restructurat sistemul de lucru pentru a deveni un real pericol pentru pozitia ocupată astăzi
de Murfatlar. Vincon înseamnă cinci podgorii de renume – Odobesti, Panciu, Cotesti (Vrancea),
Husi (Vaslui) si Chirnogeni (Constanta) –, 16 crame sau centre de vinificatie, 24 de ferme
viticole si două centre de îmbuteliere.. La prima vedere este un avantaj net în fata altor
competitori din piată care au fiecare doar o cramă, câteva ferme si un centru de îmbuteliere. Este
cazul celorlalti mari producători, cum ar fi Cotnari, Jidvei si Murfatlar. Însă în conditiile în care
cele 24 de ferme sunt la distante considerabile una de alta, iar cele 16 centre de vinificatie au
nevoie de infrastructură independentă, situatia se complică pentru producătorul vrâncean. „Avem
costurile crescute pentru administrarea fermelor, pentru transport si pentru procesare“, afirmă
Luchi Georgescu. Aceasta este, de altfel, următoarea provocare in ceea ce priveste strategia
firmei.
CE URMEAZĂ. Cea mai importantă componentă a strategiei de viitor este comasarea
suprafetelor de vită-de-vie administrate. Achizitiile de terenuri, schimburile si replantările în
zone relativ apropiate de fermele mari ar putea reduce numărul de ferme si de centre de
vinificatie. „Este extrem de necesar să ne crestem astfel eficienta economică“, afirmă Georgescu.
Un alt proiect – o investitie de circa 6 milioane de euro – amânat din cauza crizei este realizarea
unui singur centru de îmbuteliere, care iarăsi poate duce la scăderea costurilor logistice si de
exploatare. Lista investitiilor continuă cu amenajarea cramei de la Odobesti.Pentru că în piată
există încă un mare potential de crestere. „Piata de vin nu si-a atins nici pe departe potentialul
maxim. Chiar dacă contextul economic actual este defavorabil consumului, piata vinului va
continua trendul ultimilor ani“, spune Daniel Negrescu, Brand Manager la Murfatlar.
Luchi Georgescu crede că doar reorganizând modul de lucru va putea Vincon să lanseze atacul
final asupra „fortăretei“ Murfatlar si să exploateze armele pe care le-a construit până acum. O
bătălie deja anunțată, la care cu siguranță că nici producătorul din Dobrogea nu va asista pasiv.

Vincon Vrancea a castigat 3 medalii de aur si 2 de argint la cea de-a patra editie a
Concursului National organizat in cadrul Salonului International de vinuri Vin Vest Timisoara
anul acesta. Distinctiile vin chiar in anul in care Vincon Vrancea sarbatoreste 60 de ani de la
infiintare.
Produsele Vincon Vrancea medaliate cu aur la acest concurs au fost: Vita Romaneasca -
Tamaioasa Romaneasca - 2002; 7 Pacate - Tamaioasa Romaneasca - 2006, Jad XOSR - Vinars
28 de ani.
Medaliate cu argint au fost: Levant - Feteasca Neagra - 2008 si Miorita XO - Vinars 12 ani.
Vincon Vrancea a luat 23 de medalii la Nov Vin. Vincon Vrancea castigat detasat
proba degustarilor de la cel mai mare salon de vinuri, Nov Vin, la care au participat cei mai mari
producatori interni de profil dar si competitia celor 225 de probe de vin ale acestora. Dupa
degustari care au avut loc cu o saptamana inainte si la care au participat cei mai mari specialisti
in domeniu, din cele 24 de probe Vincon care au fost aduse la concurs, 14 au luat medalii de aur,
8 argint si una bronz.
 Pe piata vinurilor romanesti, o concurenta benefica o creeaza vinurile de import. Romania
importa vinuri de la cele mai prestigioase “case” din Franta, Spania, Italia, Argentina si Noua
Zeelanda, oferind consumatorului mai multe posibilitati de a alege si la preturi mai bune.
Concurenta de pe piata României este foarte accentuata, oferta de vin depasind cererea în
conditiile în care multe piete de export s-au pierdut. Vinurile de import au aparut si din nevoia de
piete noi de desfacere pentru acesti producatori, piata mondiala fiind suprasaturata. Insa nu
acesta este fenomenul ingrijorator, ci concurenta neloiala a celor care produc si comercializeaza
vin în afara legii si a celor care genereaza o imagine negativa vinului- care îi îndreapta pe
consumatori catre bere sau spirtoase.
Piaţa de băuturi alcoolice din import era estimată, in 2008, la circa 100 milioane de euro, iar
principalii jucători sunt: BDG Import, Cristalex, Pernod-Ricard şi Sollers. Din cantitatea totală
de vin îmbuteliat, comercializat, la raft doar 3% provine din import. România importă (din Italia,
Spania, Moldova, Franta, Germania, Ungaria, Chile, Portugalia, Australia, Uruguay, Africa de
Sud) cu 16 milioane de euro mai mult vin decât exporta. România nu şi-a propus să devină o ţară
cu exporturi masive de vinuri, în urmatorii ani. Deocamdată, principalele priorităţi ale
producătorilor sunt reconversia culturilor de viţă-de-vie, investiţiile în retehnologizare şi crearea
unei strategii puternice de marketing pentru a crea, din vinurile româneşti, un brand naţional şi
internaţional.
Barierele de intrare pe piata vinurilor sunt numeroase si legate, in principal, de nevoile de capital
considerabile necesare pentru a face fata concurentei. Astfel de bariere sunt:
- plantarea si exploatarea unui hectar de vita-de-vie: circa 20.000 euro;
- investitii în utilaje de vinificatie sofisticate, tot mai scumpe, si care se folosesc cel mult 4-5
saptamâni pe an;
- nevoia de timp- vinul sa fie maturat, pentru 1-3 ani, în baricuri de stejar care pot fi utilizate
numai 3 ani. Când vinul este gata, trebuie îmbuteliat pe linii tehnologice cat mai moderne,
apoi maturat la sticla în depozite special climatizate;
- brand-ul: o eticheta cu un design atragator, un plan coerent de a comunica potentialilor
clienti de ce noul vin este mai bun, cu o istorie mai interesanta, dar si resurse financiare mari
pentru a transforma marca intr-una de renume.

Concurenti potentiali pot fi considerati si noii antreprenori din industria vinului care investesc
milioane de euro, desi momentul intrarii pe piata este unul descurajant. Multi dintre acestia vad
in criza economica noi oportunitati pentru nisele de piata in curs de dezvoltare.
Un astfel de antreprenor este si Daniel Guzu care a investit cateva milioane de euro in culturi
viticole in judetul Vrancea. Fondatorul “Fabryo” isi va pozitiona produsele pe segmentul mediu
spre inalt de pret, adica la aproximativ 15 lei pret de raft, si mizeaza pe vanzari de un milion de
sticle in al treilea an de operatiuni.
Compania “Domeniile Viticole Franco – Romane” va lansa in perioada urmatoare brandul
Crai Nou realizat din struguri ecologici (pentru care sunt folosite numai substante naturale).
Firma cu actionariat majoritar francez a inceput sa investeasca in 2003 in struguri ecologici, iar
acum opereaza 40 de hectare in zona Dealu Mare. Directorul general al companiei afirma ca,
desi in cazul productiei ecologice de struguri costurile sunt cu 30% mai mari fata de o cultura
obisnuita, investitia isi merita efortul intrucat gusturile si preferintele consumatorilor sunt in
continua schimbare.

Concurentii indirecti sunt reprezentati de cei ce produc produse substituibile. Produsele de

substitutie sunt considerate, in primul rand, produsele de acelasi fel cu cele existente intr-un
anumit domeniu, dar care inregistreaza o evolutie in raportul calitate/ pret fata de produsele
existente si, in al doilea rand, produsele complet diferite, dar care satisfac aceleasi necesitati si le
pot concura pe cele deja existente.
In cazul vinului, din punct de vedere al satisfacerii aceleiasi nevoi, principalul produs de
substitutie il reprezinta berea, care detine un procent de 45% din consumul total de bauturi
alcoolice ( alaturi de bauturile spirtoase)
Principalele marci de bere din Romania sunt: Bergenbier - Bürger - Bucegi - Ciuc - Golden
Brau - Noroc - Silva - Timişoreana - Ursus - Ciucaş - Caraiman - Aurora - Azuga - Neumarkt -
Skol.

Asemanari si deosebiri intre vin si bere

1. Conform unui studiu realizat de Universitatea New Tufts, vinul si berea sunt benefice
sanatatii, intarind oasele. Studiul a demonstrat ca atat barbatii, cat si femeile mai in varsta
care consuma moderat bere sau vin au oasele mai solide in comparatie cu cei care nu beau
deloc. Explicatia consta la faptul ca hameiul are calitatea de a impiedica autodistrugerea
osoasa de catre osteoclaste.
2. Berea este mai consumata si propice in cazul barbatilor, in timp ce vinul actioneaza mai bine
asupra femeilor.
3. Pentru destule persoane, sezonul cald este sinonim cu sezonul berii. Se stie ca berea are o
vechime de mii de ani si aceasta nu pentru ca omul ar fi din vremuri ancestrale dependent de
alcool, ci datorita calitatilor terapeutice ale respectivei bauturi cu un continut remarcabil de
vitamine din gama B.
4. Desi fac parte din aceeasi categorie, la cantitati egale de bauturi spirtoase, vin si bere, aceasta
din urma ridica cel mai putin nivelul alcoolemiei si intr-un timp mai indelungat, iar pe de alta
parte alcoolemia scade mai rapid. Fenomenul se datoreaza faptului ca alcoolul este mai diluat
in bere si ca se elimina mai repede din organism.
1.Strategii de crestere – de concentrare
Dezvoltarea pietii:

- prin largi campanii de publicitate si prin extinderea in noi zone geografice

- promovarea produsului astfel incat sa se adreseze si romanilor de peste hotare.

Dezvoltarea produsului:

- imbunatatiri calitative aduse produsului: pastrarea pe termen lung a vinului da acestuia o

calitate superioara.

- aparitia pe piatza a vinului fiert direct imbuteliat

Integrarea orizontala:

- absorbirea unor firme ce realizeaza produse similare : vin alb, vin rosu , bineinteles prin
personalizarea marcii.

- Asocierea cu firme de renume din alte regiuni geografice: Franta, Italia

2.Strategia integrarii verticale

-deschiderea unor crame proprii in diferite regiuni ale tarii in care sa se comercializeze doar
marca proprie

- servirea in anumite restaurante numai a marcii Murfatlar ( in regim de exclusivitate)

3. Stategii de diversificare:
-realizarea cidrului( bautura cu grad scazut de alcoomie=must), cogniac (Vin ars de murfatlar),
sampanie

-realizarea unor noi sectii de producere a etichetelor si sticlelor,imbuteliere

4. Strategii defensive
-acordarea unor discount’uri pt un anumit volum al vanzarilor sau cu ocazia sarbatorilor;

- renuntarea la furnizorii care servesc si competitorii;

- sa reducem preturile la un nivel mai scazut fata de cel al competitorilor;

-semnarea unor contracte de exclusivitate cu distribuitorii si comercianti pentru a tine

competitorii departe de ei;

-asigurarea unei game sortimentale largi de vin pt a inchide orice nisa care ar putea fi folosita de
competitori;
Bibliografie
http://vinul.ro/jidvei-o-noua-abordare.html
http://www.recolta.eu/eticheta/jidvei/
http://www.jidvei.ro/
http://www.recolta.eu/eticheta/cotnari/
http://www.recolta.eu/eticheta/murfatlar/
http://www.ziare.com/articole/vin+crama+murfatlar
http://www.murfatlar.com/site/
http://www.wall-street.ro
http://www.zf.ro/companii
http://moneyexpress.money.ro/articol_19144/
doamna_de_fier
http://www.vinconromania.ro/
http://www.cotnari.ro/