CAPITOLUL V.  5.1.

Conditii privind cultura

Legislaţia în  5.2.Conditii privind materialul de inmultire
domeniu şi  5.3.Conditii privind calibrarea
documentel  5.4.Conditii privind ambalarea
e  5.5.Conditii privind marcarea
însoţitoare  5.6.Conditii suplimentare privind culturile de
producere a materialului de inmultire al vitei de vie
 5.7.Cerinte si proceduri privind inspectia in camp a
materialului de inmultire
 5.8.Cerinte si proceduri privind certificarea si
comercializarea loturilor de material de inmultire
 5.9. Comercializarea materialului saditor viticol
 CAPITOLUL V. Controlul calitatii materialului saditor viticol.
Legislaţia în domeniu şi documentele însoţitoare

LEGEA VIEI SI VINULUI

 Producerea, controlul calitatii si comercializarea materialului saditor viticol si de

inmultire se fac cu respectarea prevederilor

 Legii nr. 266/2002 privind producerea, controlul calitatii, comercializarea si folosirea

semintelor si materialului saditor, precum si inregistrarea soiurilor de plante agricole –
luand in considerare necesitatea armonizarii legislatiei romanesti cu Directiva Consilului nr.
68/193/CEE privind comercializarea materialului saditor viticol, ultima data amendata prin
Directiva Comisiei 2005/43/CE s-a emis:

 Ordinul privind
 Regulile si normele tehnice privind producerea in vederea comercializarii, controlul,
certificarea calitatii si comercializarea materialului de inmultire vegetativa a vitei-de-vie,
din Monitorul Oficial nr. 18/9.I.2006/HOTĂRÂRE Nr. 769 din 28 iulie 2010/ Monitorul
Oficial Nr. 595 din 23 august 2010
 TERMENI FOLOSITI:
1.Vita de vie – planta din genul Vitis destinata producerii de struguri sau folosirii ca material de
inmultire pentru astfel de plante.
a. Soi (sinonim varietate) – grup de plante apartinand unui taxon botanic de cel mai jos rang
cunoscut.
b. Clona – este o descendenta vegetativa a unui soi pentru identificarea sa varietala - caracterele
fenotipice si starea sanitara.

2. Material de inmultire – utilizat pentru multiplicare vegetativa sau pentru plantare in vederea
obtinerii productiei de struguri

a.Plante tinere de vita de vie

-vite inradacinate
-vite altoite
b.Parti ale plantei de vita de vie:
-coarde de vita
-lăstari erbacei
-butasi portaltoi pentru altoire
-butasi (coarde) altoi pentru altoire
-butasi pentru inradacinare.
3. Plantatie mama de vita de vie: cultura de plante mama destinata pentru productía de butasi portaltoi
pentru altoire, butasi pentru inradacinare sau butasi (coarde) altoi.
4. Pepiniere (scoli de vita): culturi destinate producerii de vite pe radacini proprii sau altoite.
5. Material de inmultire initial
6. Material de inmultire baza
7. Material de inmultire certificat
8. Material de inmultire standard
9. Masuri oficiale: luate de Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale prin autoritatile
oficiale responsabile:
-Inspectia Nationala pentru Calitatea Semintelor (INCS)
-Inspectoarele Teritoriale pentru Calitatea Semintelor si a Materilului Saditor (ITCSMS) si
Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Saditor (LCCSMS)
-Autoritati oficiale fitosanitare
-Alta persoana juridica cu drept public sau privat actionand sub responasabilitatea statului
10. Comercializare: vanzare, pastrare in vederea vanzarii, oferirea spre vanzare sau orice cedare, furnizare
sau transfer al materialului de inmultire.
 CONDITII PRIVIND CULTURA (Anexa 1)
 CONDITII PRIVIND MATERIALUL DE INMULTIRE (Anexa 2)
I. CONDITII GENERALE
II. CONDITII SPECIALE
III. CONDITII PRIVIND CALIBRAREA
1. Butasii portaltoi pentru altoire, butasii pentru inradacinare si butasii altoi
2. Vite inradacinate
 CONDITII PRIVIND AMBALAREA (Anexa 3)
Compozitia ambalajelor sau legaturilor (pachetelor)
Conditii speciale
 CONDITII PRIVIND MARCAREA (Anexa 4)
A.ETICHETA
I. Informatii cerute (obligatorii)
II.Conditii minime
III. Derogare cu privire la cantitati mici catre consumatorul final
IV. Derogari cu privire la vitele in ghivece, lazi sau cutii
B.DOCUMENTUL INSOTITOR
I. Conditii de indeplinit
II.Lista informatiilor care sa fie incluse
Lista organismelor daunatoare specifice care afecteaza calitatea materialului de inmultire (Anexa
5)
 CONDITII SUPLIMENTARE LA PREVEDERILE DIN ANEXA NR.1 PRIVIND CULTURILE DE
PRODUCERE A MATERIALULUI DE INMULTIRE AL VITEI DE VIE
(Inregistrarea si obligatiile producatorilor si comerciantilor de material de inmultire a vitei de vie )

I. Conditii generale
II. Conditii speciale privind culturile de producere a materialului de inmultire initial, Baza si
Certificat
III. Conditii privind prevenirea si testarea infectiilor cu virusuri

 CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND INSPECTIA IN CAMP A MATERIALULUI DE INMULTIRE

I. Stabilirea provenientei si categoriei materialului de inmultire
II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a materialului de inmultire
III. Determinarea autenticitatii, puritatii varietale si categoriei materialului de inmultire
IV. Conditii generale de declasare sau de respingere in camp
V. Reinspectia

 CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND CERTIFICAREA SI COMERCIALIZAREA LOTURILOR DE

MATERIAL DE INMULTIRE
 CONDITII DE CALITATE PRIVIND CULTURA

 Cultura trebuie sa aiba identitate si puritate cu privire la soi si clona

 Sa permita o verificare adecvata a identitatii culturii cu privire la soi si clona,

precum si la starea ei de sanatate.

 Plantatiile mama si scolile de vite trebuie sa fie amplasate in conditii

corespunzatoare pentru a preveni orice risc al contaminarii cu organisme
daunatoare .

 Prezenta organismelor daunatoare care reduc valoarea de utilizare a

materialului de inmultire trebuie sa fie la cel mai scazut nivel posibil.
 CONDITII DE CALITATE PRIVIND CULTURA

În funcţie de categoria biologică, Inspecţia se realizează diferit şi constă în:

Plantele mama destinate producerii de material de inmultire initial trebuie sa fie

gasite libere de organisme daunatoare prin inspectiile oficiale efectuate de catre
ITCSMS si LCCSMS la fiecare 5 ani.
Plantele infectate trebuie eliminate.
Cauzele lipsurilor datorate organismelor daunatoare trebuie inscrise in registrul unde
se fac inregistrarile privind plantele mama.

Plantele mama destinate producerii de material de inmultire baza trebuie sa

fie gasite libere de organisme daunatoare prin inspectie oficiala la fel ca mai sus.

 Inspectia este bazata pe rezultatele testelor fitosanitare efectuata pe toate plantele la

fiecare 6 ani incepand din al 3-lea an de infiintare a plantaţiei mama.

 In cazul in care inspectiile oficiale se fac anual pe toate plantele, testele fitosanitare
se efectueaza cel putin la fiecare 6 ani incepand de la al 6-lea an de la infiintarea
plantaţiei mama.
 CONDITII DE CALITATE PRIVIND CULTURA

Plantele mama destinate pentru producerea materialului de înmultire

certificat trebuie sa fie gasite libere de organisme daunatoare prin inspectie
oficiala.

Inspectia este bazata pe rezultatele testelor fitosanitare efectuata prin examinarea

conform metodelor de analiza/procedurilor control care sunt in acord cu normele
generale acceptate si standardizate.

Aceste teste trebuie efectuate cel putin la fiecare 10 ani incepand de la al 5-lea
an de la infiintarea plantatiei mama.
In cazul in care inspectiile oficiale se fac anual pe toate plantele, testele fitosanitare
se efectueaza cel putin la fiecare 10 ani incepand de la infiintarea plantatiei mama.
Proportia plantelor lipsa nu tebuie sa depasesca 5%.
 CONDITII DE CALITATE PRIVIND CULTURA

Plantele mama destinate pentru producerea materialului de inmultire

standard proportia plantelor lipsa atribuite organismelor daunatoare nu trebuie sa
depaseasca 10%.
Culturile destinate pentru producerea materialului de inmultire din categoriile
certificat si standard trebuie sa fie mentinute libere de plantele care prezinta simptome
ale bolilor virusurilor daunatoare.

Scolile de vite trebuie sa fie gasite libere de organismele daunatoare prin inspectie
oficiala anuala bazata pe metode vizuale si, daca este necesar, urmata de teste si/sau o a
2-a inspectie in camp a culturii (amplasare la minim 3 m).
 CONDITII DE CALITATE PRIVIND CULTURA

Important:
 Materialul de inmultire folosit pentru producerea de butasi portaltoi,

altoi, butasi pentru inradacinare, vite inradacinate si vite altoite trebuie sa

fie luat din plantatii mama care au fost inspectate in camp si aprobate.

 Plantele afectate de virusurile daunatoare, in special scurtnodarea si

rasucirea, trebuie eliminate din culturile destinate pentru producerea
materialului de inmultire initial si baza.

 Fara a se afecta inspectiile oficiale prevazute mai sus, trebuie efectuata cel
putin o inspectie oficiala in camp a culturii. Inspectii suplimentare in camp
se efectueaza in cazurile de contestatii care pot fi decise fara a se aduce
prejudicii calitatii materialului de inmultire.
 CONDITII DE CALITATE PRIVIND PLANTATIILE
Inregistrarea si obligatiile producatorilor si comerciantilor
de material de inmultire a vitei de vie

Terenul destinat plantatiilor mama trebuie sa aiba un repaus de min 6 ani si

dezinfectat inaintea plantarii.

Garantie maxima ca solul nu este infestat cu oraganisme daunatoare, indeosebi

nematozi.

Buna intretinere in cultura a campurilor pentru un control eficient privind

puritatea varietala.
 Plantaţiile mamǎ de portaltoi trebuie sǎ îndeplineascǎ
urmǎtoarele condiţii :

 se înfiinţeazǎ pe terenuri pe care nu s-a cultivat vita de vie în ultimii 6 ani;

 sǎ fie asiguratǎ distanţa minimǎ de izolare faţǎ de cea mai apropiatǎ plantaţie de
vitǎ de vie;

 în cazul depistǎrii simptomelor unor organisme dǎunǎtoare şi a celor de

carantinǎ se procedeazǎ la eliminarea butucilor afectaţi;

 butucii debili sau atacaţi de organisme dǎunǎtoare se marcheazǎ distinct şi dacǎ

e posibil se trateazǎ ;

 se aplicǎ cu rigurozitate lucrǎrile specifice de întreţinere în scopul realizǎrii unui

material de înmulţire bine maturat şi dezvoltat corespunzǎtor ;

 înaintea recoltǎrii se eliminǎ coardele de la butucii necorespunzǎtori (marcaţi),

procedându-se la recoltare numai dupǎ avizul inspectorului autoritǎţii oficiale
 Plantaţiile mamǎ din soiuri roditoare trebuie sǎ îndeplinească
urmǎtoarele condiţii :
 se înfiinţeazǎ pe terenuri pe care nu s-a cultivat viţa de vie în ultimii 6 ani;

 distanţa minimǎ de izolare faţǎ de cea mai apropiatǎ plantaţie de viţa de vie în
funcţie de categoria materialului;

 modul de conducere şi sistemul de tǎiere în plantaţii trebuie sǎ asigure producerea

de coarde având o bunǎ maturare şi parametrii tehnici corespunzǎtori;

 lucrǎrile de întreţinere a plantaţiilor mamǎ vor viza în principal obţinerea de

material de înmulţire şi în secundar producţia de struguri, admisǎ numai în cadrul
categoriei Standard;

 în cazul unor plante cu simptome de organisme dǎunǎtoare şi a celor de carantinǎ,

se procedeazǎ la eliminarea acestora din plantaţii;

 butucii neautentici, debili sau atacaţi de organisme dǎunǎtoare se marcheazǎ

distinct şi dacǎ e posibil se trateazǎ;

 înaintea recoltǎrii se eliminǎ coardele de la butucii necorespunzǎtori (marcaţi),

trecându-se la recoltare numai dupǎ avizul inspectorului autoritǎţii oficiale.
 Scolile de vite
-pe teren cu un repaus de min 6 ani

- distante min 3m de izolare fata de o plantatie de vita de vie

-pe acelasi teren min 2 ani (5ani)

-soiurile separate pe loturi etichetate

-lucrarile de intretinere vor viza obtinerea unui material de plantare viguros,

sanatos si bine maturat

-impuritatile neidentificate se elimina prin taiere de sub punctul de altoire

-recoltarea se face numai dupa avizul inspectorului oficial

-se pot produce si vite de 2 ani prin recoltare sau replantare

-în cazul producerii viţelor la ghivece nutritive, în sistemul de cartonaje, în

cultura hidroponicǎ sau pe strat nutritiv, se vor utiliza doar amestecuri nutritive
gǎsite libere de nematozi vectori ai virusurilor, nefolosindu-se pǎmânt provenit
din foste sau actuale plantaţii de viţǎ-de-vie.
 CONDITII PRIVIND MATERIALUL DE INMULTIRE (Anexa 2)

I. CONDITII GENERALE:
 identitate si puritate varietala (clonala) (toleranta 1% pentru materialul standard la
comercializare);
 puritate tehnica 96%, se considera impurităţi tehnice materialul:
deshidratat total sau partial
contorsionat sau ranit de grindina sau ger, strivit sau fisurat
nematurat
 maturare buna a lemnului (lăstari)
 libere de boli sau daunatori

II. CONDITII SPECIALE:

 vitele altoite provenite din o combinatie de aceeasi categorie de material de inmultire se
clasifica la aceeasi categorie;
 vitele altoite provenite din o combinatie de diferite categorii de material de inmultire se

clasifica la cea mai scazuta categorie.

 Derogare temporara
 Prevederile de la punctul 1. nu au fost aplicate pana la 31 iulie 2010, in ceea ce priveste vitele altoite din
material de inmultire Initial altoit pe material de inmultire Baza. Astfel: vitele altoite constituite din material
de inmultire Initial altoit pe material de inmultire Baza vor fi clasificate ca material de inmultire Initial.
III. CONDITII PRIVIND CALIBRAREA
Calibrarea:
►butasii portaltoi si altoi
-diametrul (nu la butasii erbacei):
-butasi portaltoi si altoi pentru altoire: 6,5-12mm, max la baza 15 mm;
-butasii portaltoi sau altoi pentru inradacinare: min la varf 3,5 mm

►vitele inradacinate
-diametrul : minim 5 mm
-lungimea : - pentru vitele portaltoi inradacinate 30 cm
-pentru alti butasi inradacinati 20 cm
-radacinile : -min 3 radacini bine formate si bine repartizate radial (exceptie !!!!!!!!!!)
-talonajul : max 1 cm sub nod

► vite altoite
-lungimea : -tulpina min 30 cm
-radacinile : -min 3 radacini bine formate si bine repartizate radial
-sudura : -sudura uniforma si solida
-talonajul : -max 1 cm sub nod
 CONDITII PRIVIND AMBALAREA (Anexa 3)

1. Tip 2. Numarul de bucati 3.Cantitate maxima

1.Vite altoite 25,50,100, sau multiplu de 100 500

2.Vite inradacinate 50,100, sau multiplu de 100 500

3.Butasi (coarde) altoi
-cu cel putin 5 ochi utilizabili 100, sau 200 200
-cu un ochi utilizabil 500, sau multiplu de 500 5000
4.Butasi portaltoi pentru 100, sau multiplu de 100 1000
altoire
100, sau multiplu de 100 500
5.Butasi pentru inradacinare
(altoi si portaltoi)
 Nota: prevederi suplimentare pentru ambalarea materialului in Romania, daca contractul de
livrare nu prevede conditii speciale :

butasii de vita portaltoi destinati altoirii sau inradacinarii se leaga in pachete, dupa
fasonare, din acelasi soi, categorie biologica si de aceeasi lungime (de 1-2-3 masuri). Butasii se
aseaza cu partea bazala la acelasi capat al pachetului. Pachetele constituite din butasi de 3
masuri se leaga in 3 locuri, iar cele din butasi de 1-2 masuri se leaga in doua locuri ;

coardele de vita roditoare se leaga in pachete din acelasi soi si categorie biologica. Partea
bazala se aseaza la acelasi capat al pachetului. Pachetele de coarde se leaga in doua locuri ;

vitele altoite si nealtoite se leaga dupa fasonare in pachete din aceeasi combinatie
altoi/portaltoi (respectiv din acelasi soi) si categorie biologica. Vitele altoite se aseaza cu
punctul de altoire, iar cele nealtoite cu nodurile din care pornesc lastarii principali, la acelasi
nivel.

Legarea vitelor se face cu o legatura sub punctul de altoire, respectiv a nodurilor din care
pornesc lastarii si cu 2-3 legaturi in zona lastarilor.
 CONDITII SPECIALE PRIVIND AMBALAREA
1. Cantitati mici
Cand e necesar, marimea (numarul de bucati) ambalajelor si legaturilor din toate
tipurile si categoriile de material de inmultire listate in coloana 1 din tabelul de mai sus
poate fi mai mica decat cantitatile minime indicate in coloana 2 din tabelul de mai sus.

2. Plante de vita cu radacini in orice substrat in ghivece, lazi sau cutii

Numarul de bucati si cantitatea maxima nu se aplica.
 CONDITII PRIVIND MARCAREA (Anexa 4)
1. ETICHETA şi 2. DOCUMENTUL INSOTITOR

I. Informatii cerute (obligatorii)

A. Norme CE
B. Tara de productie
C. Autoritate responsabila pentru certificare sau control si statul sau initialele statului
(ITCSMS sau LCCSMSM si RO)
D. Numele si adresa persoanei responsabile pentru sigilare sau numarul de identitate
E. Specia
F. Tipul materialului
G. Categoria
H. Soiul sau clona, altoi si portaltoi
I. Numarul de referinta al lotului
J. Cantitate
K. Lungimea - numai pentru butasii portaltoi pentru altoire
L. Anul de cultura
M. Referirea la pasaportul fitosanitar
II. Conditii minime
Eticheta trebuie sǎ îndeplineascǎ urmǎtoarele cerinţe:
1. eticheta trebuie sǎ fie imprimatǎ de neşters şi clar lizibilǎ;
2. eticheta trebuie sǎ fie fixatǎ într-un loc la vedere în aşa fel încât sǎ fie uşor
vizibilǎ;
3. informaţiile prevǎzute la punctul I. nu trebuie sǎ fie în nici un fel ascunse, neclare
sau întrerupte prin alte înscrisuri sau desene (imagini);
4. informaţiile pevǎzute la punctul I. vor apare în acelaşi câmp vizual.

III. Vitele in ghivece, lazi sau cutii. (Derogare cu privire la cantitati mici catre
consumatorul final)
Loturi separate identificate pe soiuri, clone si pe nr de bucati
Eticheta oficiala nu este obligatorie
Document insotitor

IV.Derogari cu privire la vitele in ghivece, lazi sau cutii

2. DOCUMENT INSOTITOR
I. Conditii de indeplinit
a. 2 exemplare

b. Sa insoteasca livrarea

c. Trebuie sa indice toate informatiile stabilite la urmatorul punct II in ceea

ce priveste loturile (legaturile) individuale ale livrarii; (II. Lista
informatiilor care sa fie incluse)

d. Pastrat cel putin 1 an si sa fie disponibil autoritatilor oficiale de control

II. Lista informatiilor care sa fie incluse
1. Norme CE
2. Tara de productie
3. Autoritate responsabila pentru certificare sau control si statul (ITCSMS sau
LCCSMS si RO)
4. Expeditor (adresa, nr de inregistrare)
5. Destinatar (adresa)
6. Specia
7. Tipul materialului
8. Categoria
9. Soiul, clona
10. Nr bucati pe lot
11. Nr de loturi
12. Data livrarii
13. Referirea pe pasaportul fitosanitar

Lista organismelor daunatoare specifice care afecteaza calitatea

materialului de inmultire
Culoarea etichetelor:
-alba cu dunga violet pentru materilul Initial
-alba pentru materialul Baza
-albastra pentru materulul Certificat
-galben inchis pentru materialul Standard
 Anexa 5, prevede Lista organismelor daunatoare specifice care
afecteaza calitatea materialului de inmultire
Nr.crt. Virusuri şi organisme similare
A Degenerarea viţei-de-vie
1 Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) şi Arabis mosaic nepovirus ArMV-scurtnodare
B Răsucirea frunzelor viţei-de-vie
2 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-1)
3 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-3)
C Lemnul striat al viţei-de-vie
4 Corky bark (GCB)-spongiozitatea scoarţei produsă de virusul B (GVB)*
5 Rupestris stem pitting (RSP)-strierea lemnului pe Rupestris*
6 Kober stem Growing (KSG)-strierea lemnului pe Kober produsă de virusul A (GVA)*
D Mozaicul viţei-de-vie
7 Grapevine fleck virus (GFkV) mozaicul (marmorarea)**
8 Grapevine Vein Necrosis (GVN)*
9 Grapevine Vein Mosaic (GVM)*
 Denumirea romaneasca
Cancerul bacterian
Boli gen cancer: Excorioza vitei
Putregaiul alb al radacinilor
Nematozi vectori de virusuri
Omida paroasa a dudului
Paduchele lanos
Paduchele testos
Acarianul galicol al vitei
Acarianul filocoptid al vitei
Paianjenul rosu
Paianjenul galben al vitei
Eudemisul vitei
Cochilisul vitei
Pirala vitei
Denumirea stiintifica
Agrobacterium vitis (tumefaciens)
Phomopsis a
Eutypa lata
Phaeoacremonium spp; Stereum spp.
Rosellinia necatrix
Xiphinema index
Xiphinema italiae
Xiphinema diversicaudatum
Longidorus apulus
Longidorus fasciatus
Longidorus macrosoma
Longidorus elongatus
Longidorus attenuatus
Hyphantria cunea
Pulvinaria vitis
Parthenolecanium corni
Eriophyes vitis
Calepitrimerus vitis
Panonychus ulmi
Eotetranychus carpini
Lobesia botrana
Eupoecilia ambiguella
Sparganothis pilleriana
 DETECTAREA BOLILOR VIROTICE LA VITA DE VIE

SPECIFICAŢIE SOIURILE INDICATOR METODA SEROLOGICĂ

PRINCIPALELE BOLI VIROTICE
Scurtnodarea: 2 tipuri Rupestris du Lot GFLV
- Grapevine Fanleaf Virus-GFLV ArMV
- Arabis Mosaic Virus-ArMV CNa
Răsucirea frunzelor: 3 tipuri Cabernet franc N GLRaV-1
- Grapevine Leafroll associated Virus Cabernet Sauvignon N GLRaV-2
Pinot noir N GLRaV-3
Marmorarea frunzelor Rupestris du Lot GFkV
- Grapevine Fleck Virus - GFkV
BOLI VIROTICE SECUNDARE
Scoarţa de plută Rupestris du Lot GVA
- Rupestris Stem Pitting – RSP 5 BB
- Kober Stem Grooving – KSG LN 33
- Grapevine Corky Bark – GCB
Necroza nervurilor 110 R
- Grapevine Vein Necrosis - GVN
Mozaicul nervurian - GVM Riparia Gloire
 CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND INSPECTIA IN CAMP
A MATERIALULUI DE INMULTIRE

I. Stabilirea provenientei si categoriei materialului de inmultire

II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a materialului de

inmultire

III. Determinarea autenticitatii, puritatii varietale si categoriei materialului de inmultire

IV. Conditii generale de declasare sau de respingere in camp

V. Reinspectia
  I. Stabilirea provenienţei şi categoriei materialului de înmulţire
 1. Provenienţa materialului de înmulţire se stabileşte pe baza documentelor oficiale de
calitate, a Registrului plantaţiei mamǎ sau a Registrului de pepinierǎ, dupǎ caz, care trebuie
completate la zi de cǎtre fiecare agent economic înregistrat pentru producerea materialului
de înmulţire.

 2. Fiecare parcelǎ trebuie sǎ cuprindǎ material de aceeaşi provenienţǎ şi va purta un numǎr de

identitate propriu, atribuit oficial.

 3. Categoria materialului de înmulţire se stabileşte de cǎtre inspectorul autoritǎţii oficiale pe

baza verificǎrii actelor de provenienţǎ, a trasabilitǎţii generaţiilor de multiplicare şi a
inspecţiilor efectuate în diferite faze ale producerii sale.

 4. Inspecţia materialului de înmulţire din toate categoriile se face de autoritatea oficialǎ la

solicitarea scrisǎ a producǎtorului prin documentul denumit „Declaraţie de multiplicare”, a
contractului de multiplicare în cazul materialului de înmulţire Iniţial, Bazǎ şi Certificat
sau a soiurilor şi clonelor protejate prin brevet în cazul materialului Standard şi cu
respectarea obligaţiilor financiare conform tarifelor în vigoare.

 formularele pot fi modificate sau completate de INCS

II. Controlul aplicarii lucrarilor specifice in culturile de producere a materialului de
inmultire

 modul de intretinere a solului, trebuie sa fie afanat si liber de buruieni si vectori ai

virozelor
 protectia fitosanitara a plantelor
 efectuarea lucrarilor in verde, la timp si corespunzator
 selectia in masa pozitiva sau negativa, in plantatia de portaltoi, altoi si in scoala de
vite si inscrierea vitelor netipice in Registrul plantatiei mama sau in Registrul de
pepiniera
III. Determinarea autenticitǎţii, puritǎţii varietale şi categoriei materialului de înmulţire

Autenticitatea şi puritatea varietalǎ a materialului de înmulţire sub raportul sortimental

se stabileşte prin examinarea oficialǎ în câmp a caracterelor morfologice şi a însuşirilor
fiziologice conform descrierii oficiale a soiului, tipului sau clonei.

În plantaţiile mamǎ producǎtoare de coarde de soiuri roditoare se au în vedere şi

caracteristicile strugurilor care, în plantaţiile de material Iniţial, Bazǎ sau Certificat, pot fi
lǎsaţi special pentru aceste determinǎri, fǎrǎ a fi considerat un obiectiv pentru producţie.

Categoria biologicǎ a materialului de înmulţire va fi aceeaşi pe toatǎ perioada de existenţǎ

a plantaţiei pentru plantaţiile mamǎ, dacǎ cerinţele de puritate varietalǎ şi stare de sǎnǎtate
corespund categoriei.

Pentru viţele altoite, categoria biologicǎ se stabileşte în funcţie de cea a materialului de

înmulţire folosit la altoire.

În timpul inspecţiei în câmp inspectorul autoritǎţii oficiale consemneazǎ într-o fişǎ de
control rezultatele examinǎrilor şi a eventualelor mǎsuri de remediere necesare, din care un
exemplar rǎmâne la producǎtor sub semnaturǎ.

Inspectorul autoritǎţii oficiale elibereazǎ, în urma inspecţiilor în câmp, documentul oficial

denumit ,,Document oficial de inspecţie în câmp” în care consemneazǎ decizia de admitere,
admitere sub rezervǎ sau respingere a materialului în cauzǎ.
IV. CONDITII GENERALE DE DECLASARE SAU RESPINGERE IN CAMP

1.Plantatiile mama si materialul de inmultire rezultat din acesta, nu indeplinesc

conditiile tehnice pentru categoria stabilita la infiintare, dar indeplinesc
conditiile pentru o categorie inferioara, se declaseaza pentru aceasta
categorie

2.Se respinge materialul care:

-este virozat,
-grav afectate de calamitati,
-nu au acte oficiale de provenienta,
-testare a organismelor daunatoare;

3. Cazul in care producatorul doreste sa distruga materialul trebuie sa anunte

autoritatile oficiale de modul, data si ora exacta, iar daca nu doreste acest lucru
de asemenea trebuie sa anunte autoritatea oficiala
 V. REINSPECŢIA
Dacă materialul de înmulţire nu întruneşte condiţiile prevǎzute în norme, inspectorul
autoritǎţii oficiale va anunţa imediat furnizorul, în scris, de respingerea de la
comercializare, prin ,,Documentul de inspecţie în câmp’’ întocmit cu constatǎrile
efectuate în urma inspecţiei în câmp a culturii
sau
printr-un Raport de control dupǎ pregǎtirea materialului pentru comercializare.
(Documentele oficiale vor fi luate la cunoştinţǎ de producǎtor).

 În cazul în care producǎtorul nu este de acord cu decizia luatǎ de cǎtre inspector,

acesta poate cere reinspecţia la ITCSMS sau LCCSMS în maximum 5 zile de la data
primirii deciziei inspectorului.

 Directorul ITCSMS sau LCCSMS trebuie, nu mai tarziu de trei zile de când
solicitarea reinspecţiei a fost primitǎ de cǎtre autoritate, sǎ dispunǎ efectuarea
reinspecţiei sau sǎ trimitǎ furnizorului o notǎ cu motivele din care sǎ reiasǎ cǎ cererea
de reinspecţie a fost respinsǎ. Dupǎ efectuarea reinspecţiei, conducerea ITCSMS sau
LCCSMS va trimite producǎtorului raportul întocmit în urma reinspecţiei.

 În cazul în care producǎtorul contestǎ decizia luatǎ în urma reinspecţiei, litigiul se

rezolvǎ de Inspecţia Naţionalǎ pentru Calitatea Seminţelor pe baza documentelor
întocmite sau a verificǎrilor faptice. INCS poate folosi şi constatǎrile efectuate de alţi
specialişti desemnaţi
Important:
 Autenticitatea si puritatea varietala a materialului de inmultire se stabileste in
camp prin examinare oficiala a caracterelor morfologice si a insusirilor fiziologice
conform descrierii oficiale a soiului, tipului sau clonei, iar pentru materialul Initial,
Baza sau Certificat se pot urmari si caracteristicile strugurilor

 Inspectorul elibereaza in urma inspectiilor in camp Documentul oficial de

inspectie in camp, in cazul admiterii se intocmeste
Actul de garantie a autenticitatii soiului sau clonei.
CERINTE SI PROCEDURI PRIVIND CERTIFICAREA SI COMERCIALIZAREA LOTURILOR
DE MATERIAL DE INMULTIRE

1.Controlul pentru certificare se face prin cerere scrisa a agentului economic.

Certificarea se realizeaza in urma intocmirii Declaratiei de certificare de
catre autoritate oficiala.

2.In timpul recoltarii, conditionarii, ambalarii, pastrarii si transportului

materialul trebuie pastrat pe loturi separate si marcat cu denumirea soiului,
clonei cand este cazul

3.Un lot detine acelasi numar de identitate cu al parcelei si atribuit oficial

4.Materialul de inmultire trebuie sa fie sanatos, viabil, bine dezvoltat si maturat:
 butasii portaltoi pentru altoire trebuie sa aiba o lungime min de 30 cm si max de 2

lungimi

 butasii pentru inradacinare trebuie sa aiba min 30 cm pentru Vitis vinifera si 55 cm

pentru alte varietati

 coardele altoi: - 5 ochi utilizabili, lungimea min 50 cm

- cu 1 ochi utilizabil, lungimea min 6,5 cm, taierea min deasupra acestuia
1,5 cm si 5 cm sub ochi
5. Conditionarea materialului dupa
recoltare (fasonare, clasare) si
ambalarea in pachete sau alte
ambalaje, etichetarea si sigilarea
daca este cazul.
Inspectorul resposabil intocmeste

Raportul final de
receptie/control pentru
certificarea lotului.
6.Conditii pentru:

-plante obtinute “in vitro”:

-plante neaclimatizate-minibutasi proventi din max 4 subculturi livrabile in vase cu
mediu agarizat
-plante aclimatizate-vite inradacinate aclimatizate in ghivece nutritive, avand lastarul
verde de min 15 cm

-plante inradacinate obtinute in sera nucleu in ghivece nutritive:

-butasi inradacinati proveniti din lastari verzi – pot fi comercializati numai dupa
lemnificarea butasilor care are un lastar verde de min 20 cm
-butasi lemnificati inradacinati de un internod
-de un nod cu ochi viabil si un internod – dimensiuni min internodul 10 cm lungime si
4 mm diam, iar lastarul min 20 cm
-cu nod bazal si ochi viabil, 10 cm lungime internodul, 4 mm diametru si lastarul 20
cm lungime

-plante obtinute in pungi nutritive:

-vitele inradacinate pot fi comercializate si cu lastari verzi de min 25 cm
-vitele altoite pot fi comercializate si cu lastari verzi de min 25 cm
7.Certificarea
materialului se
concretizeaza
prin intocmirea
Documentului
oficial de
certificare.
8. Eticheta oficiala poate constitui si pasapotul fitosanitar in conformitate cu
modalitatile convenite intre autoritatile oficiale responsabile

9. Fiecare livrare a materialului de inmultire Certificat si Standard catre beneficiari

profesionisti, in cantitati de min 25 bucati, trebuie insotite de un document numit
Document de calitate si conformitate al furnizorului eliberat de expeditor
cuprinzand datele inscrise in Documentului oficial de certificare eliberat de
autoritatea oficiala.

Furnizarea catre beneficiari neprofesionisti, eticheta poate tine loc si de

document de calitate si conformitate.
10. In cazul cand materialul nu corespunde normelor fitosanitare, inspectorul
respinge de la certificare si comercializare materialul in cauza.

11. Pastrarea materialului peste iarna – in vederea mentinerii identitatii si starii

de viabilitate si sanatate, depozitarea se face pe loturi din acelasi sortiment,
soi, portaltoi si categorie biologica

12.Transportul - conditii de igiena corespunzatoare si cu protejarea pentru

prevenirea deshidratarii, inghetului sau ranirii materialului de inmultire

13. Furnizorii trebuie sa pastreze actele timp de 5 zile, iar beneficiarii toata
durata de exploatare a plantatiei

14. Furnizorul care comercializeaza cu amanuntul trebuie sa aiba etichetat

individual materialul comercializat
 Comercializare
Scopul reglementarilor legislative

• Asigurarea protectiei utilizatorilor prin folosirea de material de calitate

corespunzator;

• Mentinerea neschimbata in decursul anilor a tuturor caracteristicilor valoroase

soiului, la nivelul creat de ameliorator;

• Facilitarea comertului;

• Stimularea competitiei, dotarii si raspunderii producatorilor si furnizorilor pentru

asigurarea calitatii materialului saditor viticol in conditii de concurenta;

• Producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si certificarea

calitatii sa se faca in concordanta cu legislatia nationala si cu reglementarile
internationale in acest domeniu, emise de: Uniunea Europeana, Organizatia de
Cooperare si dezvoltare Economica etc.
 Comercializare
Materialul de înmulţire viticol poate fi comercializat numai în loturi omogene şi
în ambalaje sau legǎturi (pachete) sigilate.

Ambalajele şi legǎturile de material de înmulţire se sigileazǎ oficial sau sub

supraveghere oficialǎ astfel încât sǎ nu poatǎ fi deschise fǎrǎ a deteriora sigiliul
sau eticheta oficialǎ sau, în cazul ambalǎrii, fǎrǎ ca ambalajul sǎ prezinte urme
de violare.

Pentru a asigura o sigilare adecvatǎ, sistemul de sigilare trebuie sǎ cuprindǎ cel

puţin o etichetǎ oficialǎ sau un sigiliu oficial.

O decizie poate fi luatǎ în conformitate cu procedurile Comunitǎţii când un

sistem specific de sigilare întruneşte cerinţele acestui articol. O viitoare sigilare se
poate face numai oficial sau sub supraveghere oficialǎ.

Etichetele oficiale sunt colorate dupǎ cum urmeazǎ:

• albe cu dunga violet pentru materialul Iniţial;
• albe pentru materialul Bazǎ;
• albastre pentru materialul Certificat;
• galben intens pentru materialul Standard.
 Materialul certificat

Material certificat - se obţine prin folosirea de altoi din plantaţii bază şi portaltoi din
plantaţii bază sau din altoi material iniţial şi plantaţii portaltoi material certificat
pentru obţinerea plantaţiilor certificat. Din plantaţiile certificat se poate obţine
material de înmulţire vegetativă a viţei-de-vie din categoria certificat.

Materialul de înmulţire de categoriile “Certificat” se obţine în plantaţiile portaltoi şi

plantaţiile altoi în care plantele se testează, în modul stabilit, la principalele boli
virotice şi la cancerul bacterian.

Materialul de înmulţire obţinut din plantele mamǎ Certificat constituie material de

înmulţire Certificat din care se obţin plante altoite de viţǎ de vie din categoria
certificat, destinate înfiinţǎrii plantaţiilor de producţie de struguri.

Etichetele oficiale pentru materialul Certificat sunt colorate în albastru.

 VERIFICAREA CALITATII MATERIALULUI SADITOR VITICOL

Puritatea soiului si categoria biologica se stabilesc pe baza actelor de

provenienta, de recunoastere si a certificatelor de valoare biologica, eliberate de
autoritatile abilitate.

La fiecare lot de material saditor viticol se verifica

modul de ambalare,
corectitudinea etichetarii si marcarii,
corespunderea conditiilor de calitate cerintelor prevazute de standard.

Pentru verificarea corespunderii indiciilor de calitate, ambalarii, etichetarii si marcarii

materialului saditor viticol cu conditiile de standard se preleveaza mostre de vite in
urmatorul raport:
VITE MATURATE
2% din lotul de pana la 10000 buc.
1% din lotul de peste 10000 buc.

VITE VEGETANTE
2% din numarul total de vite, dar nu mai putin de 50 buc.
 In lot se admite prezenta vitelor, cel mult:
2% - cu abateri de lungime a tulpinii;
2% - cu abateri de lungime a corditei (lastarului)
principal;
2% - vite cu leziuni mecanice;
2% - vite afectate de necroza cu pete.

Numarul de vite vegetante cu substratul nutritiv deteriorat , nu trebuie

sa depaseasca 4%.
Nu se admite prezenta vitelor afectate de focul bacterian (forma
vizibila).
 Lotul se considera corespunzator conditiilor standardului, daca in urma
examinarii probei se constata ca nu depaseste 4% cantitatea totala de vita
necorespunzatoare.

In cazul in care cantitatea totala de vite necorespunzatoare depaseste 4%, chiar

numai la una din caracteristici, lotul se respinge pentru resortare si se supune unei
noi verificari.

Vitele gasite lipsa din pachete, ambalaje necorespunzatoare cerintelor tehnice de

calitate nu se iau in calculul indeplinirii contractului.

Dupa verificarea calitatii, vitele ramase din proba unificata se pastreaza in lotul
de material saditor viticol pana la utilizarea acestuia.

Vitele maturate se leaga si se sigileaza.

 METODELE DE VERIFICARE

Prelevarea probelor
Calitatea materialului saditor viticol se determina pe PROBA UNIFICATA, alcatuita
din vite altoite sau pe radacini proprii (nealtoite) sau vite portaltoi sau vite vegetante,
prelevate conform raportului:
pentru vite maturate:
2% din lotul de pana la 10.000 buc.
1% din lotul de peste 10.000 buc
pentru vite vegetante:
2% din numarul total de vite, dar nu mai putin de 50 buc.

Pentru formarea probei unificate, din diferite locuri (cel putin 5) ale lotului se
preleveaza probe elementare a cate 10 vite.
 METODELE DE VERIFICARE

PENTRU VITE MATURATE:

Verificarea ochilor, liberului si lemnului, afectiunilor de necroza,
calusarea, sistemul radicular ;

PENTRU VITE VEGETANTE:

Se efectueaza pe probe de analizat a cate 20 vite, prelevate din proba unificata si care
corespund dupa aspect conditiilor standardului.
 VERIFICAREA AMBALARII SI ETICHETARII (MARCARII)
(corectitudinea etichetarii si marcarii)

La vitele maturate se verifica modul de legare a pachetelor (durabilitatea

legaturii, eventual ranire a vitelor), corectitudinea etichetarii (marcarii), precum si
numarul de vite din pachetele destinate pentru prelevarea probelor elementare.

La vitele vegetante se verifica vizual integritatea substratului nutritiv si

ambalajului, corectitudinea etichetarii (marcarii) si, dupa caz, numarul de vite in
ambalajele destinate pentru prelevarea probelor elementare.
 EFECTUAREA CONTROLULUI LA VITELE MATURATE

Pregatirea vitelor pentru analiza

1. Vitele parafinate, inainte de verificarea calitatii, se elibereaza de parafina prin
scufundarea lor in apa cu temperatura de la 75° C pana la 80°C timp de la 3 pana la 6
secunde;

Aspectul vitelor se examineaza visual:

Prezenta sevei in cordite se verifica prin sectionarea oblica (45°) a corditelor, apasarea si
curbarea spre interior a varfului sectiunii oblice. Se considera ca au un continut normal de
umiditate daca pe sectiune apare seva.

Prezenta sudurii circulare pe perimetrul sectiunii butasilor care indică concresterea

altoiului cu portaltoiul la vitele altoite:
cu o mana se tine vita langa punctul de insertie a radacinilor, cu cealalta (cu
degetele aratator si mijlociu) -sub punctul de altoire, iar cu degetul mare se apasa
moderat la baza corditei principale. Apoi se repeta apasarea pe partea opusa a vitei.
Sudura se considera formata circular, daca vita nu cedeaza la aceste apasari.

Prezenta portiunii de neconcrestere cu lungimea de pana la 2 mm nu se considera

criteriu de neconformitate.
 2. VERIFICAREA CORDITEI PRINCIPALE
Aspectul si scoarta corditei principale se examineaza vizual.
Determinarea lungimii partii maturate a corditei principale – se măsoară distanţa
intre punctul de insertie si limita maxima de maturare (după culoarea scoarţei).

Determinarea grosimii corditei principale se efectueaza prin masurarea cu sublerul,

pe diametrul mare la jumatatea internodului 2 de la punctul de insertie al cordite.

Verificarea viabilitatii ochilor prin sectionarea longitudinala a fiecarui ochi cu o

lama sau un briceag de la varf spre baza (minim 3). Ochiul se considera viabil daca are
cel putin 2 muguri viabili. La mugurele viabil, conul de crestere este de culoare verde,
iar la cel pierit este de culoare neagra-maro.

Verificarea liberului corditei principale se efectueaza prin executarea sectionarii

longitudinale si oblica indepartand preventiv scoarta.
Cordita este maturata daca tesutul liberian este de culoare verde-intens, fără pete.
La cordite nematurate culoarea este maro-deschis, maro-inchis sau neagra.

Verificarea lemnului corditei principale se efectueaza prin secţionări longitudinale si

transversale si examinarea vizuala a acestora.
 2. (1.) VERIFICAREA RADACINILOR PRINCIPALE

Pe fiecare vita din proba se verifica modul de amplasare a radacinilor principale in jurul
bazei portaltoiului (la vitele altoite) sau in jurul tulpinii (la vitele pe radacini proprii), cat
si integritatea si starea fitosanitara a lor pe lungimea minima obligatorie.

Determinarea lungimii radacinilor se efectueaza prin masurarea cu rigla a portiunii

cuprinse intre punctul de insertie a radacinilor si varful acestora.
Determinarea grosimii radacinii se efectueaza prin masurarea cu sublerul a diametrului
radacinilor, care corespund standardului dupa lungime, la o distanta de 2 cm de la punctul de
insertie a radacinilor.
Determinarea numarului de radacini se efectueaza prin evidenta radacinilor, care
corespund standardului dupa lungime si grosime, si care pornesc de la baza portaltoiului sau a
tulpinii. Radacinile pornite din nodurile si internodurile intermediare nu se iau in calcul.
Verificarea viabilitatii radacinilor se efectueaza prin sectionari, inlaturand in prealabil
scoarta de pe radacini, pentru a se constata daca acestea nu sunt deshidratate, nu au pete sau
sectiuni necrozate. Radacinile viabile prezinta sub scoarta culoarea alb-galbuie, iar cele
neviabile culoare maro sau neagra.
Prezenta sevei in radacini se verifica prin sectionarea oblica a radacinilor, apasarea si
curbarea spre interior a varfului sectiunii oblice. Se considera ca radacinile au un continut
normal de umiditate, daca pe sectiuni apare seva.
 2. Verificarea afectiunii de boli

Prezenta afectiunii de necroza cu pete se verifica prin inlaturarea scoartei de pe

tulpina si cordite si evidenta petelor de culoare maro-inchis.

Vita se considera afectata, avand chiar si o singura pata cu lungimea de cel putin 5mm.

Prezenta afectiunii de cancerul bacterian se determina vizual. Vita se considera

afectata, avand si o singura tumora pe orice portiune a ei.
 3. EFECTUAREA CONTROLULUI LA
VITELE VEGETANTE

Varsta vitelor vegetante se stabileste in baza

evidentelor din Registrul de pepiniera (din ziua
inceperii fortarii butasilor pana la finalizarea
fortificarii vitelor).
Aspectul vitelor se examineaza vizual.

Verificarea prezentei calusului circular, pe

perimetrul sectiunii butasilor portaltoiului si
altoiului, se efectueaza vizual dupa inlaturarea
parafinei sau altor materiale, care protejeaza punctul
de altoire, si detasarea altoiului de portaltoi.

Verificarea lăstarului principal

Determinarea diametrului lastarului principal se
efectueaza prin masurarea cu rigla pe diametrul
mare, la jumatatea internodului 2 de la punctul de
insertie al lastarului.
 3. VERIFICAREA TULPINII

vitele altoite - masurarea cu rigla a portiunii cuprinse intre calcai si locul de sudura;
vitele pe radacini proprii.- intre calcai si punctul de insertie al lastarului principal

Verificarea radacinilor
Se examineaza vizual eliminându-se mai întâi amestecul nutritiv prin spalare cu apa.

Determinarea lungimii radacinilor prin masurarea cu rigla a portiunii cuprinse intre

punctul de insertie a radacinilor si varful acestora.
Determinarea grosimii radacinilor prin masurarea cu sublerul a diametrului radacinii
care corespund standardului dupa lungime, la o distanta de 1cm de la punctul de insertie a
radacinilor.
 3. VERIFICAREA AFECTIUNII DE BOLI
vitele altoite
vitele pe radacini proprii

Prezenta afectiunii de necroza cu pete se verifica prin inlaturarea epidermei de pe

tulpina si lastar, si evidenta petelor de culoare maro-inchis.
Vita se considera afectata avand chiar si o singura pata cu lungimea de cel putin 5
mm. Pentru cancerul bacterian se considera vita afectata si numai daca exista o
singura tumora
 Măsuri tehnice privind
alinierea activităţii de
producere a materialului de
înmulţire viticol la normele
impuse în Uniunea
Europeană
 A. La nivel european

♦ Crearea unui sistem unic de certificare în spaţiul UE.

♦ Organizarea pieţei comune a viei şi vinului în funcţie de potenţialul viticol care

presupune un sistem unic de clasificare a soiurilor, clonelor şi a produselor
vitivinicole.

♦ Posibilitatea certificării plantelor obţinute prin tehnologii superioare (vitroplante,

înrădăcinate sau altoite din lăstari verzi, PMG etc.).

♦ Caracteristicile calitative ale materialului de înmulţire viticol.

Prin calitate se va înţelege valoarea agronomică de utilizare a materialului de înmulţire viticol
care asigură şi stabilirea originii materialului biologic utilizat la înfiinţarea plantaţiilor viticole.

♦ Caracteristicile stării fitosanitare ale materialului viticol care se comercializează.

♦ Responsabilităţi privind menţinerea, producerea, prelucrarea, controlul calităţii şi

circulaţia m.i.v.

♦ Marcarea loturilor destinate comercializării

 Sistemul unic de certificare impune
 Definirea corectă a termenilor utilizaţi (soi, clonă, lăstari erbacei, material de
înmulţire, plante mamă, categoriile biologice, dispoziţii oficiale, comercializare
etc.).

 Desemnarea organizaţiilor oficiale pentru control şi certificare.

 Reglementarea criteriilor de selecţie clonală şi sanitară;

 O schemă unică de certificare a calităţii produselor vegetale.

 Responsabilităţi stricte pentru menţinerea, premultiplicarea, multiplicarea,

prelucrarea şi comercializarea materialului de înmulţire viticol.
 Caracteristicile calitative ale materialului de înmulţire viticol

 Genetice – identitate (distinctivitate), puritate varietală şi clonală, uniformitatea

şi stabilitatea caracterelor la descendenţe succesive);

 Tehnologice sau agronomice – dimensiuni, calibre, sistemul radicular şi cel

aerian, status fitosanitar şi de mentenanţă, trasabilitate biologică;

 De prezentare (de imagine) – sortare, ambalare, tipuri de etichete etc.

Caracteristicile stării fitosanitare ale materialului viticol
destinat comercializării fac referire la:

 identificarea bolilor şi a organismelor dăunătoare de carantină;

 tehnici de testare fitosanitară, termene limită de executat;

 corelarea stării fitosanitare cu pretenţiile categoriilor biologice;

 măsuri de evaluare a riscurilor şi de prevenire a infectării cu

organisme dăunătoare de carantină atât la plantaţiile mamă cât şi la
pepiniere.
 Responsabilităţile privind menţinerea, producerea,
prelucrarea, controlul calităţii şi circulaţia materialului de
înmulţire viticol rezultă din:
 definirea corectă a termenilor;

 acreditarea organizaţiilor de inspecţie şi verificare;

 documentele însoţitoare şi oficiale;

 documente doveditoare.
 Marcarea loturilor destinate comercializării
cuprinde:
 un sistem de sigilare a pachetelor pentru asigurarea inviolabiliăţii
legăturilor;

 etichetarea cu etichete colorate specific fiecărei categorii biologice;

 claritatea imprimărilor şi a informaţiilor conţinute în etichetă.

 B. La nivel naţional

 Cadrul legislativ pentru organizarea comună a pieţei

vitivinicole

 Cadrul legislativ naţional de stabilire a regulilor şi normelor

privind producerea, prelucrarea, controlul calităţii,
comercializarea şi protecţia noilor soiuri de viţă-de-vie
 Cadrul legislativ pentru organizarea comună a
pieţei vitivinicole
 Legea nr. 244 din 29 aprilie 2002 a viei şi vinului în sistemul
organizării comune a pieţei vitivinicole (republicată în 2007)

 HG nr. 769 din 28 iulie 2010 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul
organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002
 Cadrul legislativ naţional de stabilire a regulilor şi
normelor privind producerea, prelucrarea, controlul
calităţii, comercializarea şi protecţia noilor soiuri
de viţă-de-vie, cuprinde:
 Legea nr. 266 din 23 mai 2002 privind producerea, prelucrarea,
controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a
materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de
plante republicată în M. Of. nr. 7 din 4 ian. 2011;

 Ordinul nr. 1267/2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor

tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul,
certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire
vegetativă a viţei-de-vie;
Cadrul legislativ pentru testarea, înregistrarea şi protecţia
noilor soiuri de plante
 Ordinul nr. 8 din 13 ian. 2006 pentru aprobarea Regulilor privind
testarea şi înregistrarea soiurilor de viţă-de-vie, pomi fructiferi şi
plante ornamentale;

 Legea nr. 255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante,

republicată în M. Of. nr. 65 din 26 ian. 2007.
 Propuneri pentru actualizarea
Ordinului nr. 1267/2005:
Trebuie introdus un articol 2 cu responsabilităţile organizaţiilor oficiale şi de refăcut art.
2 din ordinul actual.

Introducerea unui articol referitor la înlocuirea termenului de producători sau agenţi

economici cu acela de operatori economici pentru conformitate cu terminologia din
Legea nr. 266/2002 republicată având în vedere actualizarea Anexei nr. 6.

Actualizarea Anexei nr. 7 (II) şi clarificarea textului prin explicarea termenului de familii
sanitare şi documentele însoţitoare cu referire directă la testările periodice din
plantaţiile mamă autorizate. Trebuie stabilit rolul şi rostul parcelei de verificare.

De stabilit rolul, responsabilitatea sau modul de implicare a Ministerului Agriculturii şi

Dezvoltării Rurale în menţinerea resursei de germoplasmă viticolă ca patrimoniu
naţional şi ca titular al Strategiei dezvoltării viticulturii ca ramură a agriculturii
(responsabilizarea unei organizaţii cu cea mai bună bază materială şi alocarea
fondurilor necesare).

Trebuie stabilit şi documentat momentul trecerii la altă categorie biologică.