Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

Cluj – Napoca
Facultatea de Horticultura
Sectia Silvicultura

Proiect la
Transporturi Forestiere

Student: Cliţan Dorel

An IV Silvicultura, Grupa IV

2004 – 2005
 INTRODUCERE

Funicularele forestiere sau instalatiile cu cablu pentru colectarea materialului

lemnos sunt dupa tractoare, ca pondere a utilizarii, cel de-al doilea mijloc de baza la
colectare, care in principiu isi gaseste justificarea tehnico-economica in zonele de teren
accidentat cu pante pronuntate unde tractoarele nu mai pot actiona din punct de vedere
tehnic sau constructia de drumuri pentru acestea este nejustificata sub aspectul costului
ori sunt interdictii ecologice majore.
Funicularele forestiere prezinta urmatoarele avantaje importante:
- se construiesc in linie dreapta unind punctele extreme pe drumul cel mai
scurt indiferent de relieful terenului trecand cu usurinta peste obstacole care
pentru celelalte instalatii de transport ar constitui o problema greu de rezolvat si
costisitoare
- in exploatare sunt in general independente de conditiile atmosferice.
- Sunt in constructie simpla putandu-se realiza in cea mai mare parte cu
materiale existente in zona folosind uneori conditiile naturale si locale de
sustinere, suspendare si ancorare a cablului purtator.
- Nu se produc deteriorari materialului pe care il transporta si nici solului,
semintisului si arborilor ramasi in picioare ;dupa unele cercetari distrugerii aduse
arborilor prin ranirea lor si a solului nu depasesc in cazul folosirii funicularelor
10% in comparatiile cu distrugerile provocate de colectarea lemnului cu tractoare
forestiere
- Nu reclama lucrari costisitoare si nici scoateri din circuitul economic a
unor suprafete mari de padure ca in cazul amenajarilor de drumuri forestiere
- Reclama un consum redus de combustibil si lubrifianti, in unele situatii
devenind automotoare folosind pentru antrenare forta gravitationala.
Prezentul proiect implica montarea unui funicular pasager FPU 500 in perchetul
Dealul Ugruţului, partida 523, U.P. II Dragu, Ocolul Silvic Jibou, Directia Silvica Zalău.
Volumul total brut de colectat este 1 303 m3 .
INTREPRINDEREA FORESTIERA
DE EXPLOATARE SI TRANSPORT JIBOU
ATELIERUL DE PROIECTARE

PROIECT
TEHNICO – ECONOMIC DE EXPLOATAREA PARCHETULUI PR – CO

DEALUL UGRUTULUI ; PARTIDA NR. - 523 ; I.F.E.T. – SFE – JIBOU

Volum de exploatat ..….. 1 303 …..….. m³

Tarif total…... 241 758 .... lei / m³ din care

Manopera ...……… lei / m³

Carausie ………..…. lei / m³

Forta de munca …… 8 ……... muncitori

Utilaje : ferastraie mecanice ... 1 …… buc

T.A.F …………… 2 ……… buc

IFRON ….. …… 1 …….…. buc

F.P.U. 500 ……… - ……… buc

Atelaje …………… 4 ….…...……. perechi

Durata de exploatare ….. 88 .… zile active

Productivitatea fizica .… 1, 9 .… m³/om/zi

Productivitatea medie zilnica .. 15 … m³/zi

CENTRALA DE EXPLOATARE A LEMNULUI SE APROBA
I.F.E.T JIBOU
SECTORUL DE EXPLOATARE DRAGU DATA 29 mai 2 005

Proiect tehnico – economic pentru exploatare

parchetului PR – CO Dealul Ugrutului

Partida nr. 532 Anul 2 005

Volum brut total ……………………………………………………………… 1 303 m³

Volum brut pentru productie ………………………………………………… 1 820 m³
Volum net de lemn rotund, gros si subtire …………………………………... 1 252 m³
Productia fizica medie zilnica – p.f.m.z. – …………………………….…….. 15 m³/zi
Durata de exploatare – luni calendaristice - … 4 …………………… 88 zile active
Utilaje conducatoare in varianta optima
Patru perechi de cai in 16 zile active
in zile active
Numarul necesar de muncitori :
pentru functionarea liniilor tehnologice 7
pentru valorificarea lemnului marunt 1
Productivitatea fizica …………………………………………………… 15 m³/zi
Tarif unitar pentru plata in acord global la volumul net expediat si confirmat
pentru lemnul rotund de ……………… cherestea ……………… 241 758 lei/ m³
pentru lemnul rotund de …………………………………………….. lei/ m³
pentru lemnul rotund de …………………………………………….. lei/ m³
pentru lemnul marunt parchetizat ………………………….……….. lei/ m³
pentru mangalul produs in bocsele metalice ………………………. lei/tona
Utilaje si subansamble de rezerva

Elaborat de Verificat de

Clitan Dorel - Proiectant

Sef de sector Functia

Sef de parchet

Data 29 Mai 2 005 Data 6 Iunie 2 005

 FISA ELEMENTELOR CARACTERISTICE

Parchetul de exploatare

Ocolul Silvic Jibou ; U.P. IV Dragu ; u.a. 155 ; Partida nr. 523
Denumirea: Dealul Ugrutului ; Suprafata: 9 ha ; Regim codru ; Tratament si
felul taierii: progresive – largire de ochiuri ; Natura produselor: principale ;
Semintis 65 % ; Elagaj 0, 4 ; Panta medie 15 G

Structura dimensionala a masei lemnoase din A.P.V.

Nr. SPECIFICATII U.M. TOTAL SPECII
crt QVERCINEE CER
1 Volum brut cu coaja m³ 1 303 1 303
2 Coaja lemnului de lucru m³ 204 204
Volum brut fara coaja m³ 1 099 1 099
a lemn lucru gros m³ 728 728
3 din b lemn lucru subtire m³ 7 7
care c lemn de foc m³ 422 422
d craci m³ 93 93
4 Volum brut la ha m³ 128, 7 128, 7
5 Numar de total buc. 2 275 2 275
arbori la ha buc. 243 243
6 Volumul arborelui mediu m³ 0,57 0,57
7 Valoarea de totala lei 315 009 913 315 009 913
licitatie la 1 m³ lei 241 758 241 758
Structura dimensionala pentru productie
8 Consum tehnologic si pierderi % 2, 5 % 2, 5 %
de exploatare planificate m³ 29 29
9 Volum brut, cu coaja pentru m³ 1 272 1 272
productie (rd. 1 – 8 )
10 Volumul lemnului marunt % 10 % 10 %
m³ 127 127
Volum brut, cu coaja, gros si m³ 1 145 1 145
11 subtire (rd. 9 – 10)
din lemn gros m³ 1 088 1 088
care lemn subtire m³ 57 57
12 Volum net gros si subtire m³ 1 132 1 132

Durata de exploatare maxima admisa 4 luni

V10 = 2 V3d*0, 04 V1
V11 gros = V11*[V3a/(V3a + V2b)]
V11 subtire = V11*[V3b/(V3a + V3b)]
 Elemente de identificare a
parchetului de exploatare Dealul Ugrutului

Fondul forestier cuprins in raza teritoriala a UP IV Dragu face parte din Ocolul Silvic
Jibou, Romsilva R.A. filiala teritoriala Salaj.
Suprafata unitatii de productie de 2335.9 ha este cuprinsa in raza teritorial-
administrativa a comunelor Almas, Hida din jud. Salaj. Padurile acestei unitati sunt
constituite din mai multe trupuri si palcuri raspandite in bazinul vaii Ugrutului,

Vecinatati, limite, hotare

Tab.1
Puncte cardinale Vecinătăţi
Felul limitei Hotare
Nord UP III Ciurac Naturală Liziera padurii

Est OS Almas Naturală Culmea Ugrutului

Sud OS Zalau Naturală Culmea Detunata

Vest UP III Ciurac Naturală Dl. Crapaturii

Padurile din UP IV se invecineaza cu: pasuni, fanate, paduri, terenuri agricole

apartinand com.Hida si Almas, mare parte proprietati particulare.
Limitele padurii sunt clare fara posibilitatea incalcarii lor.
 STUDIUL CONDITIILOR STATIONALE

Conditii geologice

Pozitia geografica specifica a UP-ului determina o constitutie geologica a teritoriului,

mozaicata si complexa, suprafata studiata intinzandu-se de la 230 m in Dealul Ugrutului
la in zona Muntilor Metaliferi. Rocile variaza atat pe verticala cat si pe orizontala
generand serii cu valoare stratigrafica.
Astfel partea de nord cuprinde o succesiune de roci (bazalte, andezite, dacite, riolite,)
sub forma de curgeri de lava vulcanica. Apar astfel alternante de piroclastite, marne,
calcare, gresii calcaroase si argile. Pe terasele vaii Ugrutului apar depozite de marne,
argile si argile marnoase.
Pe aceste roci s-au format soluri brune eumezobazice, brune luvice si
pseudogleizatecare prezinta usoare tendinte de eroziune si alunecari.
Masa magnetica bazica cu evolutii de calcare ce au generat o succesiune variata de
roci astfel: in UP IV apar sisturi sericitocloritoase formate in Holocen alaturi de alte
nisipuri si pietrisuri cuaternare. In zona dealurilor, submontana si montana apar gresii,
cuartite, bazalte si brecii vulcanice din Neogen – pliocen panonian. Mai rar se intalnesc
sisturi cristaline si conglomerate.

Conditii geomorfologice

UP IV Dragu cuprinde bazinul vaii Dragu si al afluentilor acesteia. Se situeaza in

apropierea Muntilor Metaliferi, la est de acestia cuprinzand dealuri neregulate fiind
limitata la sud de Valea Ugrutului. Unitatea geomorfologica mai des intalnita este
versantul de la puternic inclinat pana la pante moderate, dominand inclinarile intre 16 –
26 %. Configuratia terenului este ondulata, rar framantata sau plana.
Altitudinal se incadreaza intre 230 m (ua 126 A) si 950 m (ua 34C, 36A) Orientarea
generala a bazinului este sudica cu expozitii de detaliu variate, datorita retelei
hidrografice bine reprezentata de paraie si vai cu debit permanent de apa toate fiind
colectate de valea Dragu dominand versantii partial insoriti 36% si insoriti 47%.
Expozitia este in general variata dar predomina cea sudica, urmata de cea sud –
vestica.
 Conditii climatice

Aspecte generale
Climatul general al unitatii este temperat, cu un plus de caldura in special vara cauzat
de zona larga depresionara a Valea Ugrutului. Tipul de climat dominant este cel
continental, moderat de deal si submontan (tipul I.Bp) dupa Monografia Geografica a
Romaniei.
Clima este influentata puternic de diferenta mare de altitudine inter partea nordica si
cea sudica. Astfel in nord verile sunt mai scurte si mai ploioase, iar iernile mai lungi si
mai geroase decat in partea de sud a unitatii studiate, acestea afectand intr-o oarecare
masura distributia vegetatiei forestiere.
Pe versantii puternic inclinati (ua 34C, ua 36) apare fenomenul de eroziune dar fara
pericol de extindere. Ploile torentiale nu prezinta un pericol real pentru vegetatie in
amonte vaile fiind largi cu pante domoale, cu exceptia Varfului Gurguiata ( ua 34C ).
Factorii climatici sunt favorabili dezvoltarii vegetatiei forestiere.

Regimul termic
Temperatura scade cu cresterea altitudinii, cu gradul de expunere a versantilor functie
de inclinare si expozitie in medie cu 5 gr. Celsius la 100 m.

 datele de lucru au fost inregistrate la statia meteo. Zalau

 temperatura medie anuala este 7.2 gr. Celsius
 amplitudinea termica este 56.1 gr. Celsius
primul inghet apare la jumatatea lunii oct. iar ultimul inghet la jumatatea lunii aprilie, rar
apar temperaturi sub 0 gr. Celsius in luna mai. In medie zilele de inghet si fara inghet
sunt egale, 182 zilele cu temp. peste 10 gr. Celsius sunt 192, iar a celor cu temp. peste 20
gr. Celsius de 45, deci exista un total de 236 zile in care se desfasoara procesul de
activitate vegetala
Stratul de zapada se mentine in medie anual 34 – 40 de zile cu maximum de zile in
lunile dec. – ian. – feb. Datorita varstei scazute a arboretelor de molid acesta nu sunt in
pericol, iar in nord in rezervatiile de seminte (ua 34 si ua 29) nu s – au semnalat efecte
majore daunatoare.
Se constata un excedent de apa in sol de 30 mm in februarie, un deficit maxim de 121
mm in lunile iulie, august si septembrie, evidentiindu – se caracterul uscat al climei in
zona Jiboului dar se restrange simtitor in zona impadurita
Vânturile predominante sunt cele din nord. Totuşi trebuie menţionat faptul că datorită
variaţiei foarte mare a formelor de relief, vântul prezintă caracteristici determinate de
orientare a culmilor.Vanturile puternice ce ating o viteza de 11 m/s sunt rare, aproximativ
3 zile pe an, iar cele ce depasesc 16 m/s in medie sunt de 0,5 zile pe an in lunile mai –
august.Vanturile dominante nu produc efecte negative, cum ar fi doboraturi, rupturi sau
alte efecte.
 Conditii hidrologice si hidrografice

Teritoriul studiat este situat in bazinul vaii Varmaga, afluent de dreapta a raului
Somes. Cele mai mari debite de apa le ofera paraul Boldureasa, paraul Intre Lacuri, Valea
Rea si paraul Sesuri. Acesti afluenti au in general un debit variabil de obicei mic cu
exceptia primaverii cand acestea cresc datorita topirii zapezii, fara a afecta fondul
forestier.
O importanta insemnata o are paraul Carpinis care se varsa direct inValea Ugrutului.
Valea Ugrut prezinta uneori manifestari torentiale. Trebuie evidentiat faptul ca
datorita activitatilor miniere din zona unele din vaile ce strabat acest UP sunt puternic
poluate pe lungimi insemnate.
Apa freatică se găseşte la adâncimi ce variază între 4-10m iar spre culmi la adâncimi
mai mari.Unele din aceste văi prezintă pericole de torenţialitate în perioada de ploi
abundente, facilitate de energie mare de relief şi pantele accentuate.

Conditii edifice

Cel mai răspândit tip de sol este cel cu indicativul 3101, adică brun eumezobazic
tipic. Acest tip de sol se defineşte prin orizont B cambic (Bv), având gradul de saturaţie
în baze V peste 55%. Solurile brune eumezobazice s-au format în regiunile de dealuri,
podişuri şi montane, pe materiale parentale alcătuite din marne, luturi, gresii calcaroase,
conglomerate calcaroase etc., adică pe substrate bogate în carbonat de calciu şi alte
elemente bazice. Procesul pedogenetic dominant este cel de brunificare. Succesiunea
orizonturilor pe profil este: Ao-Bv-C(R). Cele bine structurate, relativ saturate în cationi
de calciu, bogate în substanţe nutritive şi cu capacitate mare în apa utilă sunt soluri
fertile. Este specific gorunetelor de deal, făgetelor montane şi premontane şi
amestecurilor de fag cu răşinoase. Scăderea fertilităţii poate fi determinată de volumul
edafic mijlociu, datorită pantei mari a versanţilor. Drenajul extern este rapid dar scade
spre moderat in adancime

Caracterizare stationala

FD3 ( etajul deluros de fagete, gorunete si goruneto – fagete ) si are codul 5242
(deluros de fagete, Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Asarum).
Are un areal foarte raspandit, suprafetele cele mai mari (138000 ha) se gasesc pe
dealurile de vest urmand dealurile ce marginesc Carpatii Meridionali si podisurile
Transilvaniei si Moldovei.
Se gaseste la altitudini pana la 800 m de regula pe versanti umbriti, funduri de vai,
in preajma vailor si pe versanti insoriti framantati la altitudini mai mari de 500 m si pe
platouri. Solurile brune eumezobazice slab pseudogleizate cu orizont superior mai mult
sau mai putin bogat in humus de tip mull fara schelet sau slab scheletice bine structurate
cu drenaj bun, volum edafic variabil de la foarte mare la mijlociu, litiera 3 – 4 tone/ha cu
descompunere activa. Troficitate ridicata, reactie slab acida ( pH 5.8 – 6.4 ), aeratia este
buna iar caldura suficienta pentru o activitate biologica intensa.
Cartarea tipologica a padurii

Nr.cr Tipul Natural de padure Supra

t f.
Denumirea Nivelul Ha %
Codul productiv
1. 4212 Faget de deal cu flora de Superior 100.4 37.7
mull
2. 5131 Gorunet de coasta cu Mijlociu 50.6 19.0
graminee si Luzula
luzuloides
3. 5111 Gorunet normal cu flora Superior 23.3 8.75
de mull
4. 5241 Goruneto – faget cu Inferior 50.7 19.03
Luzula luzuloides
5. 4111 Faget normal cu flora de Superior 32.7 12.28
mull
6. 4215 Faget de deal pe sol Inferior 8.6 3.22
scheletic cu flora de mull

Acest tip de pădure este larg răspândit în întreaga regiune deluroasă din ţară,
reprezentând un corespondent al făgetului normal cu floră de mull din regiunea de munte.
Arboretele din tipul de faţă se găsesc începând de la limita inferioară a făgetelor,
aproximativ 100 m şi terminând cu limita dealurilor, la 700-800 m. Tipul nu pare a fi legat
de expoziţie ;este mai frecvent pe locuri mai aşezate:platouri,terase,versanţi cu panta lină,
dar cîteodată se mai găseşte şi pe pante repezi şi foarte repezi . Arboretele sunt compuse
din fag, la care se pot amesteca foarte multe alte specii: gorunul, cerul, gârniţa, stejarul
pedunculat, carpenul, plopul tremurător, ulmul de munte, paltinul de munte şi de câmp,
teiul de diferite specii (pucios,argintiu, cu frunza mare), sorbul, cireşul, frasinul; în Banat
unde bradul coboară jos, în regiunea de dealuri, ajunge şi el să participe în arboretele de
acest tip.Uneori se schiţează un al doilea etaj format din: fag, carpen, ulm, jugastru, tei,
cireş, sorb etc.Speciile de amestec pot da naştere la câteva faciesuri : cu gorun, carpen tei,
frasin; în nordul Moldovei s-a semnalat şi un facies cu mai multe specii de amestec
diferite, fără ca vreuna să fie predominantă.
Consistenţa naturală a arboretelor de 0,8 – 0.9. Productivitatea este superioară,
rămâne totuşi puţin în urmă faţă de tipul corespunzător din regiunea montană.Arborii sunt
bine conformaţi, cu trunchiurile drepte, cilindrice şi bine elagate.Lemnul este de bună
calitate, poate furniza şi material de lucru destul de mult; totuşi inima roşie se întâlneşte
destul de des.
Regenerarea naturală se produce, de obicei, cu uşurinţă. Seminţişurile de fag se
instalează după fiecare fructificaţie; se dezvoltă încet datorită umbrei arboretului bătrân ,
dar se menţin viabile un timp destul de îndelungat.Destul de abundenţi sunt şi puieţii
speciilor de amestec ca: ulmul, carpenul, paltinul de munte şi de câmp , jugastrul si teiul.
Subarboretul rar, reprezentat prin exemplare izolate de: alun, păducel, măceş, zmeur,
salbă moale şi râioasă, corn, singer, soc negru şi călin.
Patura erbacee de regula in pete din cauza umbririi mai dezvoltate insa: Anemome
nemorosa, Hepatica nobilis, Asarum europaeum, Asperula odorata, Carex silvatica,
Stelaria holostea, Rubus hirtus, etc

Structura in functie de consistenta

Cea mai mare parte a arboretelui are consistenţă aproape plină, între 0,7-0,9
reprezentând 73.6% din totalul arboretelor.Procente mai mici dar demne de luat în seamă
reprezintă arboretele cu consistenţa rărită între 0,4-0,6 reprezentând 11% si cele cu
consistenta plina K=1.00 cu 11.7%.
Arboretele cu K< 0.7 au aparut datorita lucrărilor neeficiente, calităţii solului
precum şi posibilei invazii a păturii erbacee care a împiedicat şi împiedică instalarea
seminţişului utilizabil atât natural cât şi artificial.
Pentru a putea aduce aceste arborete la consistenţa aproape plină (mai mare
sau=0,8) trebuie intervenit prin lucrări ale solului , terenului precum şi prin metode
viabile de împădurire pe cale silviculturală.
Aceste arborete au apărut datorită inexistenţei seminţişului utilizabil şi a posibilităţii
instalării acestuia , precum şi datorită dispariţiei unor arbori datorită unor atacuri de
insecte , secete etc. Pentru a se înlătura acest dezavantaj se recomandă să se înlăture
ierburile înalte care împiedică instalarea seminţişului , a arboretelor necorespunzătoare
economic şi introducerea pe cale artificială a unor specii valoroase .

Densitatea reţelei instalaţiilor de transport

Densitatea retelei instalatiilor de transportse prezinta astfel :

amenajarea precedenta ………………… 6.0 m/ha
amenajarea actuala ………………... 6.9 m/ha
la finele deceniului (optima) ………….. 7.2 m/ha

În calculul densităţii reţelei instalaţiilor de transport s-a luat suprafaţa pădurilor

din care se poate recolta masă lemnoasă şi suprafaţa destinată creerii unor astfel de
păduri.
După cum se observă , drumurile publice au o pondere mai mică în recoltarea
posibilităţii, deci densitatea mare a reţelei este asigurata de drumurile autoforestiere.

Capitolul II . Date cu caracter tehnic

 2.1. Calculul distantei medii de transport

Lmed =Σli * Vi / Σ Vi

Lmed = 420 * 460 + 260 * 380 + 340 * 320 + 280 * 178 / 460 + 380 + 320 + 178

Lmed = 450 640 / 1 338 Lmed = 336, 8 m

Explicarea termenilor

li – distanta de transport de la punctul de colectare pana la tason

Vi – volumul de transportat

Lmed – lungimea medie de transport

2.2. Calculul puterii disponibile a motorului

N = Nnom * ( 1 – ά / cm ) * ( 1 – β )

N = 45 * ( 1 – 2, 3 / 200 * 9, 2 ) * ( 1 – 0, 4 )

N = 45 * 0, 9 * 0, 6

N = 24, 3 Cp

Explicarea termenilor :

Nnom – puterea nominala a motorului ( 45 CP )

ά – Coeficient de reducere a puterii cu altitudinea ( 1.15 % )

β – Coeficient de siguranta in functionarea motorului ( 20 % )

cm – cota de amplasare a motorului ( hm )

N – puterea disponibila a motorului

 2.3. Calculul numarului mediu de cicluri pe ora

n = 3 600 * φ / Tm + T

Tm = 1 / (75 * η * N) * [G * lmed * (sinβ + μ0 * cosβ) + 0.5 * q * lmed * (tgβ + μ1) + Q * h]

Tm=1/(75*0.8*24,3)*[190*420*(0,156+0,07*0,98)+0,5*0,484*250(0,158+0,35)+2000*100]

Tm = 1 / 1 458 * ( 190 * 420 * 0, 225 + 0, 5 * 0, 484 * 250 * 0, 51 + 200 000 )

Tm = 150 s

T = Σti = t1 + t2 + t3 + t4

t1 = lmed / Vmed t1 = 420 / 7 = 60

t2 = t3 = t4 = 100s

T = 60 + 100 + 100 + 100 T = 360

n = 3 600 * 0, 75 / ( 150 + 336 )

n = 5, 6 cicluri / ora

Explicarea termenilor
n – numarul mediu de cicluri pe ora
η – coeficient de randament al troliului ( 0, 8 )
N – putertea disponibila a motorului
G – greutatea caruciorului ( 190 kgf )
lmed – distanta medie de transport
β – unghiul corzilor cablului purtator
μ0 – coeficient de rezistenta la deplasare ( 0, 07 )
q – greutatea pe metru liniar a cablului tragator ( 0, 484 kgf / ml )
μ1 – coeficient de frecare a cablului tragator pe pamant ( 0, 2 – 0, 4 )
Q – capacitatea de ridicare ( 2 000 kgf )
h – inaltimea medie de ridicare a sarcinii
 2.4. Determinarea sarcinii pe rola

Qr = ( Q + G ) / i * ψ

Qr = ( 2 000 + 210 ) / 4 * 1, 15

Qr = 480, 4 kgf

Explicarea termenilor

Qr – sarcina pe rola

Q – capacitatea de ridicare ( 2 000kgf)

Ψ – coeficient (1.1-1.2)

i – numarul de role

2.5. Dimensionarea cablului purtator

Tr = 20 * Qr * √ζ3 * n * i / Vt

Tr = 20 * 480, 4 * √2.53 * 5, 6 * 4 / 160

Tr = 21 018 kgf

R = Tr / ά

R = 21 018 / 0, 9 R = 23 533 kgf

Explicarea termenilor
Tr – efortul de rulare a cablului purtator
Qr – sarcina pe rola
ζ – coeficient de siguranta ( 2, 5 )
n – numarul de cicluri pe ora
i - numarul de role pe care aluneca cablul purtator
Vt – efortul unitar de tractiunea materialului din care este confectionat cablul
( 160 kgf / mm2 )
Caracteristicile constructive si dimensionale ale cablurilor de constructie normala 6x7
STAS 1353-71

Diametrul Diametrul Aria sectiunii Masa cablului Sarcina reala

nominal al sarmei (mm) cablului (mm2) (kg/m) minima de
cablului (mm) rupere a
cablului pt rez
min de 160kgf
24 2, 50 206, 0 1, 929 29 655

Din calcule si din tabelul 3 anexat reiese ca avem nevoie de un cablu cu urmatoarele
caracteristici :

Cablu normal mat 24-6x7-160/B-Z/Z STAS 1353-71

2.6. Calculul productivitatii muncii

P = [ ( T – Δt ) * Q0 * kt * ks ] / ( t * ζ1 )

P = [ (600 – 40 ) * 1 400 * 0, 8 * 0, 65 ] / ( 10 * 960 )

P = 407 680 / 9 600

P = 42, 5 m3 / schimb ( zi )

`Explicarea termenilor
T – durata unui schimb
Δt – Durata de pregatire si de incheiere a lucrului
Q0 – Capacitatea nominala de transport a caruciorului
kt – coeficientul de folosire a timpului de lucru
ks – coeficientul de folosire a capacitatii instalatiei
t – durata unui ciclu de lucru
ζ1 – greutatea specifica a lemnului
`

2.7. Durata de exploatare a parchetului

D=V/P D = 1 338 / 42, 5 D = 32 zile

D – durata de exploatare

V – volumul de exploatat

P – productivitatea muncii
Nr. Specificatii U.M. Cantitatea Norma de Fond de Materiale Preturi unitare Val(lei)
Crt. timp(ore- timp Denumi- Consum Necesar Material Manopera Materiale Manopera
om/UM) (ore) rea normat (lei/UM) (lei/ora)
MONTARE
1 Recunoasterea Km 0, 56 21, 62 10 - - - - 586 000 - 5 860 000
traseului
2 Instalarea Km 0, 56 9, 41 4 - - - - 539 700 - 3 158 800
firului tel.
3 Instalarea ap tel. buc 3, 0 0, 42 1 - - - - 589 700 - 589 700
4 Suspendarea buc 2, 0 3, 56 7 Cuie18 0, 5 kg/buc 1, 0kg 16 400 558 800 16 400 4 211 600
tobelor cu cablu mm
5 Autotractarea Km 1, 5 27, 59 28 Motorina 20 l / km 20, 0l 29 000 593 920 680 000 17 389 760
grupului motar
din aval in
amonte
6 Instalarea si buc 1, 0 9, 41 9 Cuie 18 20 kg / buc 2, 0kg 16 400 493 670 32 800 4 443 930
ancorarea mm
grupului motor
7 Desfasurarea Km 0, 56 12, 7 6 - - - - 473 660 - 2 941 963
manuala a
cablului de
sarcina din
amonte spre
aval
8 Desfasurarea km 0, 56 7, 27 3 motorina 8 l / km 3, 8 29 000 493 510 99 600 1 850 530
cablului tragator
din aval spre
amonte cu
grupul de
actionare
9 Transport Buc 6, 0 6, 90 41 - - - - 444 100 - 18 810 150
manual cablu
transversal din
aval spre
amonte
10 Desfasurarea Km 0, 56 15, 38 7 Motorina 8 l / km 3, 4 29 000 483 510 98 600 3 384 570
cablului
purtator din
aval spre
amonte cu
grupul de
actionare
11 Ancorare, in buc 1, 0 4, 68 5 - - - - 524 320 - 2 822 000
amonte a
cabluluii
purtator
12 Transportul To 0, 6 66, 12 35 - - - - 544 100 - 24 655 000
manual al
materialelor
auxiliare din
aval in amonte
13 Montarea Buc 3, 0 3, 59 11 - - - - 507 860 - 5 586 000
cablurilor
transversale
14 Ancorarea Buc 6, 0 1, 75 11 - - - - 689 700 - 6 428 000
pilonilor
naturali
15 Fixarea cablului Buc 3, 0 1, 0 3 - - - - 489 700 - 1 469 000
purtator pe lama
sabotului
16 Ridicarea Buc 3, 0 7, 62 23 - - - - 518 830 - 11 953 000
sabotului cu
cablu purtator
17 Intinderea si Km 0, 56 27, 59 14 - - - - 624 320 - 7 292 000
ancorarea
cablului
purtator
18 Monntare Buc 1, 0 1, 77 2 - - - - 521 230 - 1 042 000
caruciorului
19 Construirea Buc 1, 0 53, 33 53 Scandura, 0, 2m3 , 0, 2m3 , 1 100 000 457 780 220 000 24 262 000
 baracii cuie, 2kg, 2kg, 14 100 28 200
motorului carton 10m2 10m2 80 000 80 000
20 Contruirea Buc 1, 0 10, 67 11 Scandura, 0, 2m3 , 0., 2m3 , 1 100 000 457 780 220 000 5 036 000
cabinei tel in cuie, 2kg, 2kg, 14 100 28 200
statia de jos carton 5m2 5m2 80 000 80 000
21 Proba buc 1, 0 10, 53 11 motorina 20l 20l 29 000 490 112 580 000 5 391000
funicularului
DEMONTARE
22 Demontarea buc 1, 0 2, 69 3 - - - - 511 650 - 153 500
caruciorului
23 Dezancorarea buc 1, 0 9, 20 9 - - - - 500 670 - 456 000
cablului
purtator la
capatul din aval
24 Dezancorarea buc 1, 0 0, 84 1 - - - - 489 700 - 496 000
cablului
purtator la
capatul din
amonte
25 Coborarea buc 3, 0 4, 30 13 - - - - 518 840 - 6 745 000
sabotilor si
strangerea
cablurilor
transversale
26 Desfacerea buc 4, 0 0, 59 2 - - - - 489700 - 979000
ancorelor de la
pilonii naturali
27 Strangerea To 0, 65 21, 62 10 - - - - 489 700 - 5 918 000
cablurilor in
colaci
28 Dezlegarea buc 6 0, 33 2 - - - - 489 700 - 979 000
rolelor de
sustinere a
cablurilor
transversale
29 Strangerea si Km 0, 56 42, 11 21 - - - - 518 840 - 11 339 000
 infasurarea pe
toba a cablului
purtator
30 Dezancorarea buc 1, 0 7, 92 8 - - - - 513 920 - 4 111 000
grupului de
actionare
31 Autotractarea Km 1, 0 28, 57 29 motorina 20 l / km 20l 29 000 513 920 580 000 14 900 000
grupului de
actionare din
amonte spre
aval
32 Demontarea buc 1, 0 12, 12 12 - - - - 458 800 - 5 560 000
baracii
33 Demontarea Km 0, 56 5, 16 2, 5 - - - - 499 700 - 1 253 000
instalatiei tel.
34 Transportul To 0, 6 55, 94 29 - - - - 544 100 - 15 435 000
manual al mat
auxiliare din
amonte spre
aval
35 Cheltuieli Ore - - 16 - - - - 436 450 - 6 983 000
privind
incarcarea si
descarcarea
garniturii in
mijloacele de
transport
36 Transportul Ore - - 48 motorina 1 l / ora 48 29 000 461 510 1392000 21 677 000
garniturii cu
tractorul
Total 1 5183800 325 578 450
C.A.S. - 94 863 535
Somaj - 16 873 922
Total2 5244800 446 855 907
Total general 458 675 707