Se aprobă,

DIRECTOR GENERAL,
Dr. ing. Romică TOMESCU

Identificarea soluțiilor de reconstrucție ecologică a arboretelor afectate de factori

vătămători din cadrul BE Vidra

RAPORT ASISTENŢĂ TEHNICĂ - cod P5

Responsabili temă,
Dr. Ing. Cristinel CONSTANDACHE

Ing. Laurenţiu POPOVICI

Responsabil cu integrarea şi armonizarea

activităţii de cercetare-experimentare,
Ing. Virgil IVAN
Titlul proiectului: ”Identificarea soluțiilor de reconstrucție ecologică a
arboretelor afectate de factori vătămători din cadrul BE Vidra” - cod P5

Perioada de realizare: 2016-2017

Valoarea proiectului pentru anul 2017: 60.000

Beneficiar: INCDS „Marin Drăcea” – BE Vidra

Documentul prin care a fost aprobată finanţarea proiectului în anul 2017: Programul
lucrărilor de asistenţă tehnică în baze proprii - 2017

Documentul de avizare internă a raportului ştiinţific: Proces verbal de avizare

nr…../……în CACS a INCDS

Data depunerii raportului ştiinţific anual la beneficiar:

Documentul prin care a fost aprobată recepţia raportului științific:

Responsabili proiect : Dr.ing. Cristinel CONSTANDACHE, ing. Laurenţiu POPOVICI

Responsabil cu integrarea şi armonizarea activităţii de cercetare-experimentare:
Ing. Virgil IVAN

Colectivul de lucru: Ing. Costică BABAN, ing. Costică ANASTASIU, tehn. Carmina
ANASTASIU, tehn. Neculai RUSU, tehn. Florin BAȘTUREA

Directorul general al institutului: dr. ing. Romică TOMESCU

Directorul ştiinţific: dr.ing. Ovidiu BADEA

Şeful staţiunii / Laboratorului / Colectivului: dr.ing. Cristinel CONSTANDACHE

2
 REFERAT ŞTIINŢIFIC

1. INTRODUCERE

Caracteristicile terenurilor forestiere şi a arboretelor administrate de BE Vidra a impus, in decursul

timpului, în mod consecvent, abordarea unor aspecte de cercetare aplicativă în vederea stabilirii de soluţii
tehnico-ştiinţifice de maximă eficienţă in domeniul silvotehnicii. Prioritare au fost acţiunile de
valorificarea în producţie a rezultatelor cercetărilor privind:
- stabilirea soluţiilor tehnice de împădurire în raport cu specificul terenurilor în cauză;
- realizarea de lucrări model, de împădurire a terenurilor degradate, cu caracter demonstrativ;
- conducerea efectivă la teren a lucrărilor de pregătire a terenurilor în vederea împăduririi şi a celor
de impadurire;
- conducerea efectivă la teren a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor.
În cazul de faţă, prin tema de asistenţă tehnică se urmăreşte găsirea soluţiilor de reconstrucţie
ecologică a unor arborete afectate de factori vătămători.
Lucrările efectuate reprezintă o modalitate de aplicare în producţie a unor rezultate şi informaţii
obținute prin cercetări în diferite domenii.

2. SCOPUL ŞI NECESITATEA LUCRĂRILOR

Lucrările efectuate in cadrul temei de asistenţă tehnică au scopul de a identifica soluții/metode de

refacere sau reconstrucție ecologică a arboretelor de fag și fag în amestec cu diverse foioase, afectate de
rupturi și doborâturi în perioada 2015-2017, in special în toamna 2015 ca urmare a unui fenomen
meteorologic mai rar întâlnit, respectiv ploaie urmată de îngheț, asociată cu vânt intens, spre finalul
sezonului de vegetație (octombrie) din anul 2015. În urma acestui fenomen s-au produs rupturi de coroane
și trunchiuri precum și doborâturi/dezrădăcinări în arborete de fag și fag în amestec, localizate mai cu
seamă în zona Măgurii Odobești (UP I și UP II) pe versanții superiori (la peste 550 m altitudine). S-a
estimat o suprafață afectată de cca.1000 ha, din care 478 ha administrate de BE Vidra.
Intensitatea și modul de manifestare a fenomenului, starea și caracteristicile structurale ale
arboretelor afectate sunt diferite, o mare parte dintre acestea fiind calamitate în proporție ridicată motiv
pentru care sunt necesare urgent lucrări de refacere/reconstrucție ecologică, diferențiate în funcție de
mărimea suprafețelor afectate, de caracteristicile arboretului rămas după intervenții, de existența
semințișului sau de alte aspecte specifice.
Necesitatea lucrărilor de asistenţă tehnică a constat în urmarirea sub supravegherea si conducerea
personalului specializat din activitatea de cercetare a lucrărilor de evaluare şi valorificare a masei
lemnoase prejudiciate, astfel incat sa se valorifice la maxim capacitatea de refacere a arboretelor. Slăbirea
fiziologică a arborilor, datorită vătămărilor produse, se repercutează în structura arboretului a cărui
populaţie scade, coronamentele se răresc, ceea ce influenţează negativ rolul funcţional al pădurii, iar în
acest caz, capacitatea de regenerare naturală.

3
 3.OBIECTIVELE LUCRĂRILOR

Principalele obiective ale lucrărilor de asistenţă tehnică (din care pentru 2017) au fost:
-evaluarea efectelor vătămărilor (suprafaţa afectată, tipul şi intensitatea, volum masă lemnoasă
afectat, etc);
-analiza intervenţiilor efectuate pentru extragerea masei lemnoase afectată de vătămări şi
identificarea intervenţiilor necesare / optime;
-evaluarea starii / structurii arboretelor afectate şi a seminţişului;
-stabilirea criterii privind urgenţele de intervenţie cu lucrări de refacere/reconstrucţie
ecologică;
-identificarea posibilităţilor / soluţiilor de refacere / reconstrucţie ecologică.

4. LUCRĂRI EFECTUATE

Pentru rezolvarea obiectivelor propuse, în anul 2017 au fost efectuate lucrarile prezentate în
continuare:
Principalele activităţi prin care s-au realizat obiectivele propuse au fost următoarele:
- formarea de echipe mixte împreună cu cadrele tehnice ale Bazei experimentale Vidra pentru
evaluarea arboretelor afectate de doborâturile și rupturile de vânt și analiza stării actuale a arboretului
rămas după intervențiile de exploatare a masei lemnoase;
- efectuarea unui instructaj cu personalul tehnico-ingineresc din zona cu arborete afectate si
acordarea de asistență tehnică la operațiunea de punere în valoare a produselor accidentale rezultate;
- verificarea partizilor de produse accidentale;
- delimitarea și marcarea suprafețelor de cercetare / variantelor experimentale (15 suprafete de
cercetare intre 500 si 1250 mp);
- inventarieri, măsurători și observații în cele 15 suprafețe de cercetare amplasate în situații
reprezentative, referitor la arborii ramasi, semințișul existent și utilizabil s.a., în scopul evaluării
posibilitatilor de regenerare și reconstrucție ecologică și a stabilirii operațiunilor silvoculturale necesare;
- prelucrarea datelor, analiza / interpretarea rezultatelor.
- intocmirea raportului de asistenţă tehnica şi prezentarea spre avizare.
Prin lucrările efectuate s-a urmărit:
-evaluarea arboretelor afectate după efectuarea lucrărilor de extragere a produselor accidentale;
-evaluarea seminţişului şi a posibilitatilor de regenerare a arboretelor.

Pentru o analiză de ansamblu asupra stării actuale a arboretelor au fost efectuate observaţii şi
măsurători în teren şi au fost consultate descrierile parcelare si documentaţiile de punere în valoare.
Cercetările au constat în observaţii şi măsurători de teren, prelucrarea şi interpretarea datelor de
teren în concordanţă cu obiectivele specifice ale etapei. Prelucrarea datelor de teren s-a realizat în sistem
informatic prin utilizarea programelor statistice specifice în silvicultură.
In cadrul lucrărilor de teren au fost efectuate analize/evaluări ale stării arboretelor rămase în urma
exploatării produselor accidentale, atat în ceea ce priveste structura acestora, cât şi în ceea ce priveşte
starea/calitatea şi structura seminţişului instalat.

4
 5. REZULTATE OBŢINUTE

Rezultatele obţinute sunt utile pentru managementul arboretelor din zona afectată. Ele furnizează
informaţii ştiinţifice obţinute prin măsurători directe în situaţii reprezentative de arborete în funcţie de
gradul de vătămare, caracteristicile vătămărilor şi caracteristicile arboretului.
Existenţa evidenţelor amenajistice şi analiza intervenţiilor pe variante experimentale permit
stabilirea măsurilor optime de gospodărire a arboretelor afectate de factori vătămători.
Contribuţia tehnică ca rezultat al lucrărilor, asigură suportul tehnic al gestionării arboretelor afectate
de factori vătămători din fondul forestier al BE Vidra. Totodată vor fi reglementate relaţiile dintre
specialiştii bazei experimentale şi cercetătorii implicaţi în instalarea, întreţinerea şi valorificarea ştiinţifică
a rezultatelor experimentelor.
Tot din considerente tehnice, modelele realizate în variantele experimentale ale suprafeţelor de
cercetare instalate, pot fi folosite în faza de aplicare a rezultatelor cercetărilor la scară de producţie,
respectiv ca staţii pilot.
Au fost analizate situaţii reprezentative privind caracteristicile arboretelor afectate de vătămări, fiind
evidenţiate:
-starea actuală şi caracteristicile structurale ale arboretelor afectate;
-evaluarea posibilităţilor de regenerare/refacere a arboretelor.

5.1. Caracteristicile arboretelor afectate de factori vătămători

Vătămările produse în toamna anului 2015 şi iarna 2015-2016, au afectat arboretele din treimea
superioară a Măgurii Odobești (mai ales de fag, dar și speciile de amestec: gorun, cireş, mesteacăn, plop
tremurător, molid). Încărcarea cu chiciură a coroanelor arborilor a produs numeroase vătămări fiind afectat
în principal coronamentul arborilor ceea ce a produs ruperea, frângerea ramurilor groase și chiar rupturi
ale trunchiului, dar şi desradacinări/doborâturi. Astfel a fost afectată calitatea arborilor dar în special,
structura verticală și orizontală a arboretelor prin diminuarea numărului de arbori şi scăderea consistenţei
cu toate consecinţele care decurg datorită degradării structurii şi calităţii arboretelor.
Situaţia arboretelor afectate este prezentată în Anexa 1 iar caracteristicile arboretelor
vătămate sunt prezentate sintetic în tabelul 1.
Observaţiile efectuate în 2017 confirmă faptul că cel mai puternic au fost vătămate arboretele situate
la altitudine de peste 650-700 m (treimea superioară a Măgurii Odobeşti), care fac parte din UP I Bolotesti
şi UP II Chilimetea. De asemenea, vătămări puternice au fost înregistrate şi în UP IV Vizantea (u.a. 1B,
2B).
Cercetările efectuate în 2016 au evidenţiat că în raport cu gradul de vătămare (apreciat ca raport între
volumul arborilor vătămaţi şi volumul total al arboretului înainte de producerea vătămării), cca. 80 ha
(17% din suprafata arboretelor vătămate) sunt arboretele puternic vatamate (grad de vătămare 21 – 30%
din volumul u.a), 122 ha (25,5% din suprafaţă şi 25,7% din volum) sunt moderat vatamate (grad de
vătămare de 10-20% din volumul pe picior), (tabelele 1 şi 2).
Din analiza arboretelor afectate de vătămări in zona Magura Odobesti, a rezultat că acestea se
grupează în următoarele categorii:
-arborete slab afectate de doborâturi/rupturi de arbori/grupuri mici izolate (treimea mijlocie –
inferioara);

5
 -arborete moderat afectate (doborâturi de vânt în ochiuri), situate în treimea milocie a Măgurii
Odobeşti.
- arborete puternic si foarte puternic afectate (predominant rupturi dar şi doborâturi) situate în
treimea superioară a Măgurii Odobeşti.
Arboretele afectate sunt in mare parte arborete de fag, relativ pluriene cu varste de la 40 la 130 de
ani. In anumite situatii (arborete cu varsta peste 60 de ani) s-a declansat regenerarea naturala anterior
producerii vatamarilor.
Cea mai mare parte a suprafetelor afectate au fost parcurse cu lucrări de extragere a arborilor
vatamati încă din 2016. Pentru anul 2017 au rămas arboretele cele mai puternic afectate (pentru care a fost
necesară derogare faţă de prevederile amenajamentului) precum şi o parte din cele neexecutate in UP IV
Vizantea. Majoritatea lucrărilor de extragere a masei lemnoase rezultate in urma vătămărilor s-au efectuat
în toamna anului 2017, în urma licitaţiei din octombrie 2017. Volumul total extras a fost de 2827 mc, din
care: 2125 mc in UP II şi de 702 in UP IV. Ca urmare a intarzierii procedurilor de derogare s-a produs
deprecierea lemnului. De asemenea s-au produs pagube asupra seminţişului instalat.
In prima parte a anului au fost executate lucrări şi in UP IV (u.a. 58B, 64, 72B, 73A) pe suprata de
47 ha fiind extras un volum de 716 mc (licitatie aprilie 2017). Vătămările au fost reduse ca proporţie a
volumului arborilor afectaţi, arboretele fiind parcurse recent cu tăieri de regenerare (progresive).
Caracteristicile arboretelor, în special cele calitative ale arborilor rămaşi după efectuarea lucrărilor
de extragere a produselor accidentale (ACC) au o deosebită importanţă pentru regenerarea arboretelor.
Observaţiile efectuate au evidenţiat calitatea destul de redusă a exemplarelor rămase. Majoritatea
exemplarelor rămase au diferite defecte, constand in special în vătămarea coroanei. Analiza s-a efectuat pe
trasee distincte, pe versantul nord-vestic al Măgurii Odobeşti, respectiv în U.P. II Chilimetea, si pe
versantul nord, nord-estic al Măgurii Odobeşti, în U.P. I Boloteşti. Observatiile au vizat in special fagul,
fiind specia cea mai afectată şi avand in vedere exemplarele rămase în urma extragerii produselor
accidentale rezultate (arborilor vătămaţi).
Arboretele situate în partea superioară a Măgurii Odobeşti au fost puternic afectate de vătămări,
volumul arborilor vătămaţi fiind cuprins între 21-40% din volumul total al arboretului (30% in u.a. 131B –
UP I Bolotesti; 24,3% în u.a. 176 C, 40,4% în u.a. 173A - din UP II).
Lucrările de extragere a arborilor afectati (doborati, rupti) efectuate in cursul anului 2017 au dus la
diminuarea semnificativă a numărului de arbori/ha (Tabele 1, 2) astfel că arborii rămaşi reprezintă între 14
şi 67% din numărul de arbori din tabele.
Diametrul mediu al arborilor extrasi variază în limite foarte largi. Conform APV pentru u.a. 131B,
diametrul mediu a arborilor extraşi a fost de 34,5 cm la fag, 36,2 cm, la paltin iar inaltimea medie de 21,5-
22,9 m. Astfel au fost extrase exemplarele vătămate, acestea avand dimensiunile cele mai mari in cadrul
arboretului.
Arborii ramasi (din specia fag) fac parte predominant din categoria celor cu vârsta şi dimensiunile
mai mici (tabelul 2). Diametrul mediu este cuprins intre 13,83% (la varsta de 49 de ani) şi 33,96 cm (64
ani) iar înălţimea medie între 13,43 m şi 19,16 (u.a. 174).
Dintre arborii ramasi (nemarcaţi), cea mai mare parte prezintă vătămări (vârful sau o parte din
coroană rupte, aplecate). Aceste exemplare au fost nemarcate apreciind că îşi pot reface treptat/parţial
coronamentul, şi respectiv starea de vegetaţie pentru a asigura, cel puţin parţial, refacerea/regenerarea
arboretelor vătămate.
Proportia arborilor puternic vatamati (cu grad de vatamare > 60%) menţinuţi este de 10-22% situati
in clasele inferioare de diametre (8-14 cm).
6
 În categoria arboretelor puternic spre foarte puternic afectate se încadrează şi u.a. 173A din UP II
Chilimetea, arboret de fag cu vârsta de 68 de ani (dar şi de 138 de ani - 20%) situat la altitudine de 530-
900 m, vătămările fiind mai puternice în partea superioară unde au fost amplasate trei suprafete de probă
(tabelul 2). Numărul de arbori vătămaţi (conform APV 684) a fost de 1671 exemplare pe 9,2 ha (in partea
superioară), din care 90% fag, 8% mesteacăn şi plop si 2% gorun. Volumul total al arborilor marcaţi este
de 997 mc, reprezentând cca. 40% din volumul arboretului (pe 9,2 ha). Diametrul mediu al arborilor
marcati (fag) este de 29,5 cm iar înălţimea medie de 23,4 m.
Inventarierile efectuate în suprafeţe de probă au evidenţiat proporţia arborilor puternic vătămaţi între
32-37% din numărul de arbori. Numărul de arbori rămaşi este destul de variabil (intre 262 şi 743 ex./ha,
ceea ce reprezintă între 24 şi 67% din numărul normal de arbori. Diametrul arborilor rămaşi cuprins între
27,2-32,25 cm, este mai mare faţă de al arborilor vătămaţi, iar înălţimea (14,7 - 19,11 m) mai mică ceea ce
evidenţiază că arborii cu un raport mai mic între înălţime şi diametru au fost mai rezistenţi la vătămări.
Se poate constata că in urma lucrărilor de punere in valoare (si exploatare) s-au mentinut o parte (5-
22%) din arborii cu grad puternic de vatamare (> 60% din coroana) situaţi în general in clasele inferioare
de diametre. Proporţia arborilor puternic vătămaţi menţinuţi creşte (este mai mare) în arborete cu grad mai
puternic de vătămare, situate la altitudini mai mari de 600 m.
Observatiile efectuate in 2017 au evidentiat că refacerea coronamentului s-a produs partial si
necorespunzător, sub forma de lăstari slab dezvoltati, cu şanse reduse de a fructifica.

7
 Situatia arboretelor moderat la foarte puternic vătămate (rupturi/doboraturi), BE Vidra tabelul 1
lucrari Vol. recoltat Vol. brut Din care:
Volum volum % volum
UA Supraf prevazute in 2008- ACC Partida
total mc Acc/u.a. RAS FA GO DT DM afectat
amenaj 2015 2016
UP I Boloteşti
130 A 20,1 3678 SR 473 307 706 307 9 262 2 28 6 10
131 A 26,9 6671 IG 240 1490 672 1490 1170 315 5 23,2
131 B 16,0 3344 SR 540 838 673 838 789 1 41 7 29,9
132 A 6,7 1233 IG 0 156 78 8 47 23 12,7
132 B 9,7 2376 IG 38 271 708 340 244 9 75 12 14,5
132 C 7,8 904 SR 46 115 2 62 41 4 6 13,4
132 D 5,4 1453 IG 49 333 707 333 277 3 48 5 23,7
133 49,6 8481 IG 196 804 696 804 499 9 144 152 10
127 23,1 3072 SR 386 259 110 14 98 37 10
295 685
134 10,4 1976 IG 92 36 13 23 1,9
UP II Chilimetea
171 10,6 2554 IG 0 216 687 174 133 12 9 20 6,8
172 1,4 350 IG 0 42 24 14 4 12,0
173 A 9,2 2502 IG 36 997 684 997 844 41 33 79 40,4
174 3,5 791 IG 7 148 683 148 135 12 1 18,9
175 A 5,9 1248 IG 40 279 712 279 196 38 35 10 23,1
176 B 20,8 2205 IG 45 603 704 603 139 98 1 303 62 27,9
176 C 5,3 1367 LC 176 290 705 290 245 3 22 20 24,3
UP IV Vizantea
1 B 6,2 962 SR 365 365 121 163 71 10 37,9
689
2 B 8,1 1012 SR 337 337 12 201 7 119 2 33,3
131A.... – arborete puternic si f. puternic afectate; 130A... – arborete moderat afectate;
 tabelul 2
Caracteristicile arboretelor vătămate (în suprafeţe de proba -S.P.) după efectuarea lucrărilor ACC
Altitudinea Dm Hm Nr.arb/ha % nr. arb. ramasi
Nr Tipul Varsta
UP/u.a Specii Consistenta din
S.P. u.a. S.P vatamarii (ani) cm m rămas
tabele
340- FA,PAM,
1 I/124F 360 D 54 21,29 16,63 0,6 786 1781 44,13%
410 TE,CA,CI
380-
1 I/134 430 CA,FA,GO D 54 22,42 17,85 0,4 262 1781 14,71%
500
GO,FA,
1 390- 420 24,03 18,85 0,6 548 1251 43,80%
I/135 CA, CI 59
600 D
GO,CA,
2 440 25,47 18,22 0,6 473 1251 37,81%
FA, TE
1 380- 500 FA A,R,D 14,5 16,14 0,4 591 1633 36,19%
I/130A 49
650
2 550 FA A,R,D 13,83 13,56 0,4 336 1633 20,58%
530-
1 I/130B 550 FA,GO,PLT D 69 16,7 15 0,7 624 994 62,78%
630
1 II/173A 800 FA R 32,84 16,89 0,4 233 992 23,49%
530-
2 FA,PLT D,R 69 27,5 15,99 0,5 278 992 28,02%
900
3 II/173B 825 FA,CA,GO R 29,62 15,21 0,6 507 992 51,11%
1 530- 820 FA,CA A,R 27,2 14,7 0,7 743 1109 67,00%
69
900
2 830 FA D,R 32,25 19,14 0,4 262 1109 23,62%
3 530- 850 FA A,R,D 33,96 19,16 0,4 184 1109 16,59%
II/174 64
4 900 750 FA,CA R 28,01 15,14 0,6 455 1109 41,03%
5 700 FA,CI,SAC A,R 25,62 13,43 0,6 459 1109 41,39%

*) tipul vătămării: R – rupturi; D – doborâturi; A - aplecare

 5.2.Caracteristicile regenerării naturale/estimarea şanselor de regenerare
Pentru aprecierea cantitativă şi calitativă a regenerării naturale existente în prezent în suprafeţele
de pe care s-a extras masa lemnoasă calamitată prin doborâturile şi rupturile de arbori provocate de apa
îngheţată şi vânt în 2015 şi de zăpadă în primăvara 2017 în zona Măgura Odobeşti (UP I Boloteşti şi UP
II Chilimetea) s-a adoptat următoarea metodologie de lucru:
 s-au parcurs arboretele calamitate şi s-au ales suprafeţe de probă cu consistenţă redusă din
interiorul acestora, de peste 500 mp (de la 525 mp la 1337 mp, cu un total de 10995 mp),;
 s-au delimitat aceste suprafeţe şi s-au înregistrat coordonatele;
 s-au materializat în teren, perechi de transecte perpendiculare (pe curba de nivel şi în lungul
pantei) cu suprafeţe unitare de 10 mp (5mp – în cazul unei regenerări abundente), care
însumate să reprezinte 4% din suprafaţa experimentală delimitată;
 în fiecare transect s-au înregistrat următoarele date privind calitatea şi cantitatea de puieţi
regeneraţi natural din fiecare specie:
 numărul de puieţi; înălţimea în centimetri; vitalitatea acestora pe 3 clase: slabă, bună,
foarte bună;
 s-a apreciat răspândirea seminţişului în suprafaţa de probă, înregistrată ca procent din
suprafaţă;
 s-a evaluat gradul de vătămare a arborilor rămaşi după extragerile accidentale derulate pe
parcursul anilor 2016-2017 prin următorii parametrii:
 procentul de pierdere de ramuri din coroana fiecărui arbore apreciat individual;
încadrarea în următoarele clase de vătămare a trunchiului: R – ruptură, C – curbură, B
– bifurcaţie, A – aplecare, G – gâlmă şi putregai la suprafaţă; aprecierea clasei de
calitate printr-un număr ataşat – de la I la IV, conform Normelor tehnice nr. 4, pentru
evaluarea volumului de lemn destinat comercializării)

Rezultatele obtinute din prelucrarea datelor de teren sunt prezentate sintetic în tabelul 3.

Următoarea etapă a constat din identificarea situaţiilor caracteristice în care se află regenerarea
naturală existentă, calitatea acesteia şi stabilirea unei tipologii distincte în raport cu caracteristicile
arboretului.
1. Goluri (mici, izolate) în urma doborâturilor;
2. Goluri create în arborete relativ tinere cu vârste sub 50 ani (stadiu codrişor spre codru mijlociu),
în urma rupturilor/doborâturilor şi extragerii produselor accidentale, cu arbori rămaşi având
coroană ruptă şi vătămată în proporţie de peste 30 % sau aplecaţi, fără regenerare sau cu
regenerare necorespunzatoare (calitativ);
3. Goluri create în arborete cu vârste de peste 50 ani (stadiu codru mijlociu, codru bătrân), în urma
rupturilor/doborâturilor şi extragerii accidentalelor, cu arbori rămaşi având coroană ruptă şi
vătămată în proporţie de peste 30 % sau aplecaţi, cu regenerare viabilă şi posibilitatea regenerării
pe cale naturală;
 4. Goluri create în arborete cu vârste de peste 50 ani (stadiu codru mijlociu, codru bătrân), în urma
doborâturilor şi extragerii accidentalelor, cu arbori rămaşi având coroană ruptă şi vătămată în
proporţie de peste 30 % sau aplecaţi, fără regenerare viabilă şi fără posibilitatea regenerării pe
cale naturală.

Tabelul nr. 3: Caracteristicile regenerării naturale in suprafetele de proba după efectuarea

lucrărilor accidentale
Specii % in % Nr. ex. Înălţime
Compozitia Starea de
S.P/u.a Varsta Cons. regenerate compozitia Supra- medie / medie
arboretului vegetatie
natural de regen. faţă m2 (cm)
34TE 32FA TE 44 1,8 21,7
17CA FA 40 1,6 36,6
s1/I_124F 54 0,6 50 bună
13PAM CA 12 0,5 23,0
4DT PAM 4 0,15 16,7
CA 48 7,8 16,7
88CA 6FA
s1/I_134 54 0,4 FA 43 60 7,0 18,4 slabă
3GO 3PI
GO 9 1,5 12
55GO GO 69 4,6 10,7
s1/I_135 21FA 16CA 59 0,6 CA 16 50 1,1 10,9 slabă
8CI FA 15 1 10
FA 73 5,4 45,2
52GO
GO 18 1,3 10,8
s2/I_135 24CA 21FA 59 0,6 40 bună
CA 8 0,6 15
3TE
CI 1 0,1 20
FA 52 0,6 32,5
s1/I_130A 100FA 49 0,3 GO 26 35 0,3 38,3 slabă
SAC 22 0,25 39,1
FA 81 0,65 24,6
s2/I_130A 100FA 49 0,4 30 slabă
PLT 19 0,15 76,7
PLT 52 1,7 59,1
s1/I_130B 100FA 69 0,7 40
FA 48 1,55 21,3 bună
s1/II_173A 100FA 69 0,4 FA 100 40 1,75 109,1 bună
FA 56 0,7 51,4
s2/II_173A 92FA 8PLT 69 0,5 CI 32 30 0,4 78,8 bună
ME 12 0,15 70
90FA 7GO FA 82 1,15 55,7 bună
s1/II_173B 69 0,6 50
3FA PLT 18 0,25 72
60% din ex.
s1/II_174 98FA2CA 64 0,7 100 35 1,15 128,5
FA rupte, nesatisf.
FA 68 0,65 63,8
s2/II_174 100FA 64 0,4 25 slabă
ME 32 0,3 78,3
ME 57 0,4 66,3
FA 29 0,2 92,5 30% din ex.
s3/II_174 100FA 64 0,4 30
PLT 7 0,05 70 Rupte, satisf.
SAC 7 0,05 60
FA 72 0,1 155,6
PAM 11 1,25 102
s4/II_174 93FA 7CA 64 0,6 50 satisf.
PLT 11 0,2 170
CA 6 0,2 105
89FA 4CA FA 95 3 125,5 30% din ex.
s5/II_174 64 0,6 60
4CI 3 SAC PAM 5 0,15 143,3 Rupte, satisf.

11
 Tipul 1: Goluri mici în urma doborâturilor
Caracteristici. Suprafeţele sunt goluri formate în urma doborâturilor la altitudini cuprinse între
400 m şi 600 m. Sunt de dimensiuni mici în raport cu suprafaţa arboretului (până în 1500 mp) şi
dispersate uniform pe direcţia curentului de aer ce a provocat fenomenul, în general de-a lungul văilor
(suprafeţele de probă din UP I, ua 124F, 135 şi 130B), dar se regăsesc şi pe culmi în număr mai mic.
Arborii doborâţi sunt de dimensiuni mari din etajul dominant al arboretului, cu dimensiuni ale cioatei
cuprinse între 25 – 40 cm, fapt ce a cauzat formarea de goluri de dimensiuni de până la 1 – 1,5 înălţimea
arborelui dominant (Fig.1), ochiuri ce au caracteristicile unei prime intervenţii în tăierile de regenerare
progresive, dar la jumătatea vârstei de exploatare tehnice.

Foto 1 - arboret cu doborâturi dispersate şi rare - UPI, Foto 2: Puieţi grupaţi în ochiul deschis şi lărgit prin
ua124F doborârea unor exemplare limitrofe – UPI, ua135 (S1)

Fig.3: Compoziţie diversificată în ochi deschis şi lărgit Fig.4: Înălţimea medie a puieţilor în regenerare naturală cu
prin doborârea exemplarelor dominanţa fagului
12
 Starea regenerării actuale. Regenerarea este dispersată neuniform pe suprafeţe de până la 0,5
din S total (Fig.2).
Structura pe orizontală şi verticală a regenerării (exemple) se prezintă în Fig.3 şi Fig.4.
Posibilitatea de regenerare pe cale naturală este ridicată în astfel de situaţii (Tip 1), deoarece
calitatea arborilor rămaşi este cea mai bună faţă de celelalte tipuri identificate (Fig. 5), vătămările sunt
mai reduse în coroanele arborilor din speciile principale FA şi GO.

Specia principală FA îşi menţine

coroanele integre şi este mai puţin
vătămat decât speciile de amestec TE şi
PA (PAM).
CA este curbat şi aplecat şi rămâne în
etajul inferior. CI, Ul sunt specii
diseminate şi cu importanţă redusă in
compoziţia regenerării

Fig.5: Repartiţia arborilor rămaşi (dupa interventii) pe specii şi tipuri de

vătămări în S din UPI, ua 124F

Speciile de ajutor pot deveni dominante în compoziţia regenerării naturale, cazul PLT din UPI, ua
135 şi ua 138 şi, în astfel de cazuri, degajările timpurii sunt oportune, sau eliminarea exemplarelor
seminceri.
Soluţiile tehnice de regenerare se aplică dinstinct în funcţie de compoziţia –ţel adoptată şi
anume:
 pentru arborete de fag, doar lucrări de ajutorarea regenerării naturale prin aplicarea
degajărilor şi depresajului şi eliminarea semincerilor ca genitori negativi (cu gâlme şi
putregaiuri, rău conformaţi) exemplarele dispersate de plop tremurător sau salcie căprească;
 pentru amestecurile de fag cu gorun, lucrări de ajutorarea regenerării naturale concomitent cu
plantarea sau semănatul în vetre de mici dimensiuni (2x2 mp, 4x4 mp) a speciei gorun şi a
celor de ajutor dacă este nevoie: paltin de munte şi cireş. Degajările se vor axa în special pe
înjumătăţirea exemplarelor copleşitoare de plop tremurător, tei şi carpen.

Tipul 2: Goluri în arborete cu vârste sub 50 ani, cu arbori rămaşi având coroană ruptă şi
vătămată în proporţie de peste 30 % sau aplecaţi, cu regenerare necorespunzatoare

Caracteristici. Suprafeţele analizate sunt goluri formate în urma doborâturilor la altitudini

cuprinse între 400 m şi 800 m. Sunt de dimensiuni medii în raport cu suprafaţa arboretului (până în 5000
mp) şi au forma unor culoare dispuse în lungul direcţiei curentului de aer ce a provocat fenomenul
(suprafeţele de probă din UPI, ua 130A S1 şi S2). Vătămările produse constau în doborâturi, rupturi şi
deformări, sunt afectate arboretele tinere, golurile create sunt de dimensiuni mijlocii iar consistenţa
scade la 0,2-0,3. Arborii vătămaţi şi extraşi sunt din categorii de diametre mici, cu dimensiuni ale cioatei
13
cuprinse între 16 – 25 cm. Exemplarele rămase, în general cu diametre mici şi curbate sau cele cu
diametre mai mari, sunt puternic vătămate (foto 6 - 7), cu sanse reduse de fructificare.

Foto 6: Arboret cu doborâturi şi rupturi pe suprafaţă Foto 7: Arbori doborâţi, aplecaţi şi rupţi pe suprafaţă
extinsă - UPI, ua130A – S1 îngustă – UPI, ua130A - S2
Starea regenerării naturale. Regenerarea este rară şi dispersată neuniform pe suprafeţe de până
la 0,3-0,4 din S total (Fig.8).

Foto 8: Regenerare de mici dimensiuni (FA, PLT) într-un parchet în curs de finalizare - UPI, ua130A – S2

14
 Structura pe orizontală şi verticală a regenerării (exemple) se prezintă în Fig.9 şi Fig.10.

Fig.9: Compoziţie diversificată a regenerării naturale în Fig.10: Înălţimea medie a puieţilor în regenerare naturală
zona în care s-au extras arborii calamitaţi cu dominanţa speciei pionere – salcie căprească

Posibilitatea de regenerare pe cale naturală este destul de scăzută în astfel de situaţii (Tip 2),
deoarece calitatea regenerării naturale este puternic diminuată, număr foarte redus din speciile principale
(fag şi gorun), sub 0,3 puieţi/mp, ceva mai ridicată pentru speciile pionere (de ajutor: plop tremurător şi
salcie căprească), sub 0,7 puieţi/mp ridicată din toate tipurile descrise (Fig. 10), iar vătămările produse
prin rupere în coroanele arborilor cât şi vârsta mică a acestora din speciile principale FA şi GO asigură
fructificaţii slabe şi sporadice (Fig. 11).

Specia dominantă principală, fagul cu coroane

rupte şi aplecate în proporţie de peste 50% are
capacitate redusă de fructificaţie la care
contribuie şi vârsta  50 ani.

Fig.11: Repartiţia arborilor rămaşi (supravieţuitori) pe specii şi

tipuri de vătămări în S1 din UPI, ua 130A

Speciile de ajutor şi pionere (plopul tremurător şi salcia căprească) devin dominante în

compoziţia regenerării naturale, fapt consemnat şi prin evoluţia acoperirii cu vegetaţie forestieră a
suprafeţelor goale limitrofe unui masiv forestier.
Regenerarea unor astfel de suprafeţe se va face etapizat prin preluarea rolului de protecţie a
solului, în prima fază, de către speciile pionere: plop tremurător şi salcie căprească. Sub protecţia

15
acestora se vor dezvolta cu siguranţă şi puieţii din speciile principale: fag şi gorun, chiar dacă
fructificaţiile vor fi rare şi sporadice.
Soluţiile tehnice de regenerare se vor baza în principal pe lucrări de ajutorare a regenerării
naturale pentru a realiza compoziţia –ţel adoptată şi anume:
 curăţirea terenului de resturile de exploatare;
 revizuirea zonelor cu regenerare unde puieţii sunt instalaţi în biogrupe;
 menţinerea şi reglarea numărului de puieţi din speciile de ajutor – pionere;
 aplicarea de soluţii chimice sau mecanice de combatere a murului şi curpenului ca specii
semiarbustive copleşitoare în porţiuni cu consistenţă sub 0,3;
 completari prin semanaturi (in cuiburi) cu fag, gorun, paltin s.a.

Tipul 3: Goluri în arborete cu vârste peste 50 ani, cu arbori rămaşi având coroană ruptă şi
vătămată în proporţie de peste 30 % sau aplecaţi, cu regenerare viabilă.

Caracteristici. Suprafeţele sunt goluri formate în urma doborâturilor la altitudini cuprinse între
700 m şi 900 m. Sunt de dimensiuni medii spre mari, în raport cu suprafaţa arboretului (până în 7500
mp) şi au forma diversificată de la goluri la culoare dispuse în lungul direcţiei curentului de aer ce a
provocat fenomenul (suprafeţele de probă din UP II, ua 173A şi B, 174 S1 şi S2). Vatamarile au afectat
arborete de la stadiu de codru mijlociu la codru bătrân, în general relativ pluriene cu două şi/sau trei
elemente de arboret. S-au produs doborâturi, rupturi şi uneori deformari, fiind afectati in special arborii
de dimensiuni mari. Golurile create au forma unor zone din arboret în care s-au aplicat tăieri progresive
– ochiuri cu dimensiuni de 1,0 – 1,5 x înălţimea arborelui mediu şi de extindere a ochiurilor de
regenerare – dimensiuni de 2,0 – 2,5 x înălţimea arborelui mediu unde consistenţa s-a redus la 0,3-0,6,
(Fig.12 - 13). Arborii vătămaţi şi extraşi sunt din categorii de diametre mijlocii şi mari, cu dimensiuni
medii ale cioatelor fiind cuprinse între 25 – 35 cm.

Foto 12a: Arboret cu vârsta ≥

50 ani, cu doborâturi şi rupturi
pe suprafaţă de forma
ochiurilor deschise - UPII,
ua174 – S1

16
 Foto.12b: Arbori doborâţi,
aplecaţi şi rupţi pe suprafaţă
îngustă – UPII, ua173A – S1

Starea regenerării actuale. Regenerarea este formată din buchete – pâlcuri, dispersată
neuniform pe suprafeţe de până la 0,5 din suparafata totala (Foto 13).

Foto13: Regenerare sub formă de buchete cu puieţi de

dimensiuni mari (FA, PAM) în urma tăierilor accidentale
– UP II, ua174 – S4

17
 Structura pe orizontală şi verticală a regenerării (exemple) se prezintă în Fig.14 şi Fig.15.

Fig.14: Compoziţie diversificată a regenerării naturale în Fig.15: Înălţimea medie a puieţilor în regenerare naturală cu
zona în care s-au extras arborii calamitaţi dominanţa speciei pionere – plopul tremurător

Posibilitatea de regenerare pe cale naturală este ridicată în astfel de situaţii (Tip 3), deoarece
calitatea regenerării naturale este relativ satisfăcătoare în situaţiile analizate, număr mediu de puieti/mp
din speciile principale şi de amestec (fag, paltin de munte >80%) cuprins intre 0,5 – 1,25 puieţi/mp, cu
dezvoltare destul de puternica a speciilor pionere (plop tremurător), peste 1,0 puieţi/mp.
În schimb, vătămările produse prin rupere în coroanele arborilor din speciile principale sunt
foarte numeroase (Fig.16), iar ramurile de ordinul 4, crescute sub formă de lăstari pe ramuri de ordin 2 şi
chiar 1, singurele din partea superioară a coroanei nu sunt capabile de a susţine încă, o fructificaţie
valoroasă (Foto 17). De aceea, se estimeaza ca în următorii ani, fructificaţiile vor fi sporadice, slabe şi de
calitate inferioară.
Speciile de ajutor şi pionere (plopul tremurător şi salcia căprească) pot deveni dominante, astfel
încât sunt necesare pe alocuri, lucrări de degajări la încheierea lucrărilor de exploatare şi reprimirea
parchetelor.
Regenerarea unor astfel de suprafeţe se va baza în special pe cea deja instalată iar protejarea
acesteia va fi prioritară.
Soluţiile tehnice de regenerare mixtă se vor baza în principal pe lucrări de protejare a
regenerării naturale deja instalate şi pe de altă parte pentru stimularea şi instalarea în continuare a
acesteia pentru a realiza compoziţia –ţel adoptată:
 curăţirea terenului de resturile de exploatare;
 revizuirea zonelor cu regenerare unde puieţii sunt instalaţi în biogrupe;
 lucrări de degajări prin diminuarea dominanţei unor specii de importanta mai redusa (carpen
şi paltin de munte pe alocuri), sau copleşitoare (plop tremurător şi salcie căprească);
 aplicarea de soluţii chimice sau mecanice de combatere a murului şi curpenului ca specii
semiarbustive copleşitoare în porţiuni cu consistenţă sub 0,3.

18
Fig.16: Repartiţia arborilor rămaşi (supravieţuitori) pe specii şi Foto 17: Coroane reprezentative pentru arborii
tipuri de vătămări în S din UPII, ua 173B supravieţuitori şi ramuri - lăstari de ordin 4 din
plafonul superior

Tipul 4: Goluri în arborete cu vârste peste 50 ani, cu arbori rămaşi având coroană ruptă şi
vătămată în proporţie de peste 30 %, cu regenerare slabă şi neviabilă.

Caracteristici. Suprafeţele sunt goluri formate în urma doborâturilor la altitudini cuprinse între
700 m şi 900 m. Sunt de dimensiuni medii, în raport cu suprafaţa arboretului (până în 5000 mp) şi au
forma diversificată de la goluri la benzi dispuse în lungul direcţiei curentului de aer ce a provocat
fenomenul (suprafeţele de probă din UPII, ua 174A – S2 şi S3). Arborii rămaşi sunt de dimensiuni mari;
arboretele afectate sunt de la stadiu de codru mijlociu la codru bătrân, în general relativ pluriene, cu două
şi/sau trei elemente de arboret. Vatamarile au constat in doboraturi si rupturi. Golurile create au forma
unor zone din arboret în care s-au aplicat tăieri progresive – dimensiuni de 1,0 – 1,5 x înălţimea arborelui
mediu şi de extindere a ochiurilor de regenerare – dimensiuni de 2,0 – 2,5 x înălţimea arborelui mediu;
consistenţa devenind 0,3-0,6, (Foto 18 - 19). Arborii vătămaţi şi extraşi sunt din categorii de diametre
mijlocii şi mari, cu dimensiuni medii ale cioatei cuprinse între 25 – 35 cm.
Starea regenerării actuale. Regenerarea este slabă, de mici dimensiuni, dispersată neuniform pe
suprafeţe de până la 0,3 din S total (foto fig.20)

19
Foto 18:Goluri in arboret cu vârsta ≥ 50 ani, moderat Foto 19: Arboret puternic vatamat – UPII, ua174 - S2
vatamat - UPII, ua174 – S3

Foto 20: Regenerare slabă de dimensiuni mici copleşită de ierburi şi rugi - UPII, ua174 – S3
20
 Structura pe orizontală şi verticală a regenerării (exemple) se prezintă în Fig.21 şi Fig.22.

Fig.21: Compoziţie diversificată a regenerării naturale în Fig.22: Înălţimea medie a puieţilor în regenerare naturală cu
zona în care s-au extras arborii calamitaţi dominanţa speciei pionere – mesteacănul

Posibilitatea de regenerare pe cale naturală este foarte slabă în astfel de situaţii (Tip 4), deoarece
calitatea regenerării naturale este nsatisfăcătoare în situaţiile analizate spre deosebire de cele din Tip 3,
număr mediu /mp din speciile principale şi de amestec (fag, paltin de munte) fiind < 0,5 puieţi/mp, ceva
mai ridicată (0,6 – 0,7 puieţi/mp) pentru speciile pionere (mesteacăn, plop tremurător).
În schimb, vătămările produse prin rupere în coroanele arborilor din speciile principale sunt
foarte numeroase la fel ca şi în situaţia de la Tip 3 (Fig.23), iar ramurile de ordinul 4, crescute sub formă
de lăstari pe ramuri de ordin 2 şi chiar 1, singurele din partea superioară a coroanei nu sunt capabile de a
susţine încă, o fructificaţie valoroasă (Foto 24).
Speciile de ajutor şi pionere (plopul tremurător, salcia căprească şi mesteacănul) pot deveni
dominante, dar pentru menţinerea unei bune acoperiri a solului in anumite zone din arboret este
recomandată menţinerea lor provizoriu.
Regenerarea unor astfel de suprafeţe se va baza în special pe solutia regenerarii artificiale, dar si
protejarea regenerarii existente.
Soluţiile tehnice de regenerare mixtă se vor baza în principal pe lucrări de protejare a
regenerării naturale deja instalate şi pe de altă parte pentru stimularea şi instalarea în continuare a
acesteia pentru a realiza compoziţia –ţel adoptată şi anume:
 curăţirea terenului de resturile de exploatare;
 revizuirea zonelor cu regenerare unde puieţii sunt instalaţi în biogrupe;
 instalarea de puieţi din specii de amestec, precum: paltinul de munte, cireş şi pe alocuri în
zone însorite, cu gorun, în vetre cu dimensiuni de la 2 x 2 m până la 6 x 6 m amplasate în
porţiuni fără regenerare. Schema de plantare va fi de 2x1 m sau 1x1,5 m (1x1 m în anumite
zone).
 aplicarea de soluţii chimice sau mecanice de combatere a murului şi curpenului ca specii
semiarbustive copleşitoare în porţiuni cu consistenţă sub 0,3;

21
Fig.23: Repartiţia arborilor rămaşi (supravieţuitori) pe specii şi Foto 24: Coroanele arborilor ramasi (ramuri - lăstari
tipuri de vătămări în S2 din UPII, ua 174 de ordin 4 din plafonul superior)

5.3. Criterii privind urgentele de interventie cu lucrări de reconstrucţie ecologică a

arboretelor vătămate
Cercetarile efectuate au permis stabilirea principalelor criterii pentru fundamentarea necesitatii si
urgentei de aplicare a unor masuri si lucrari de reconstructie ecologica (prezentate in referatul partial
P7/2016). Evaluarea se va aplica si pe suprafete partiale din u.a. in functie de zonele afectate cu
precizarea amplasamentului.
-marimea golurilor: mici (cu diametrul de 1-1,5 Hdom) uniform raspandite; mijlocii (1,5 – 3 Hdom);
goluri mari (>3 Hdom);
-consistenta arboretului (<0,5; 0,5-0,7);
-varsta arboretului (<50 ani; >50 ani);
-proporţia arborilor rămaşi cu vătămări (rupturi) mai mult de 30% din coroană: <25%; 26-60%;
>60%.
-regenerarea naturala: nesatisfăcătoare (< 1 puiet/m2, < 50 % specii principale, seminţiş
neutilizabil); moderată (1 – 2 puieti/ m2, >50% specii principale, acoperire < 0,5 s); bună ( > 2 puieti/
m2; >50% specii principale; grad de acoperire > 0,5 s).
Pe baza criteriilor mentionate au rezultat urgentele de interventie cu lucrari de reconstructie
ecologica:
Urgenta I, arborete cu goluri mari sau/si consistenta sub 0,5, cu varsta < 50 ani, cu peste 60%
arbori vătămaţi, fara regenerare naturala;
22
 Urgenta II, arboretele cu goluri mari sau/si consistenta sub 0,5 cu varsta > 50 ani, cu procent de
arbori vătămaţi < 60% si regenerare nesatisfăcătoare sau cu semintis neutilizabil;
Urgenta III, arborete cu goluri mijlocii, cu varsta < 50 ani, cu < 25% arbori vătămaţi si regenerare
slaba sau din specii necorespunzatoare.

Propuneri de încadrare pe urgenţe de intervenţie cu lucrări de reconstrucţie ecologică a

arboretelor afectate de vătămări din cadrul BE Vidra

Urgenta I-a
-u.a 130A, 131A, 132D (UP I Bolotesti); u.a 175 A, 176B (UP II Chilimetea); u.a. 1B, 2B (UP IV
Vizantea)
-mod de regenerare: semanaturi directe sau plantatii;
-specii/compozitia de regenerare:
-u.a 131A, 175A, 176B, 1B, 2B : 4-5 Fa 2 Pi (Pi.s, La) 3-4 Pa.m, Ul.m, Ci, Te
-u.a 130A, 132A : 6Go 4 Fa, Ci, Te, Pa, Sb
Sb=sorb

Urgenta II-a
-u.a 132B,C 133, 130A, 127 (UP I Bolotesti) si u.a 172, 173A, 174 (UP II Chilimetea):
-mod de regenerare: regenerare naturala/completari plantatii;
-specii/compozitia de regenetare:
-u.a 132B, 133 (UP I Bolotesti) si u.a 174, 173A, 172 (UP II Chilimetea): 4-5 Fa 2 Pi
(Pi.s, La) 3 Pa.m, Ul.m, Ci, Te;
-u.a 132C: 6Go 4 Fa, Ci, Te, Pa, Sb;
-u.a 127: 6Go 2St.r 2Pa, Ci, Sb;
Lucrarile se vor efectua după două sezoane de vegetatie, astfel incat sa se valorifice o posibilă
fructificatie a arborilor limitrofi si instalarea semintisului prin regenerare naturala. In caz ca nu se
instaleaza semintis (> 1 ex/mp pe mai mult de 0,5 din suprafata) in urma celor 2 sezoane de vegetatie, se
vor efectua completari cu specii corespunzatoare tipului de statiune;

Urgenta III-a, in arborete cu varsta < 60 ani, cu goluri mijlocii-mici fara regenerare naturala;
completarile se vor efectua cu speciile deficitare faţă de compoziţia ţel prevăzută în amenajament.

In porţiunile de teren regenerate natural cu specii copleşitoare sau alte specii neindicate ori în care
seminţişul este neutilizabil din diverse cauze, lucrările se vor realiza astfel:
a) daca suprafetele cu seminţiş necorespunzător sunt mai mari de 2000 m2 , se vor efectua
substituiri în benzi, culoare sau ochiuri, în care se vor introduce puieţi din speciile corespunzatoare.
b)în goluri mijlocii, introducerea de puieţi de talie obisnuita, în grupe de 4-20 puieţi, după ce în
prealabil s-au creat ochiuri prin îndepărtarea seminţişului neutilizabil instalat; ochiurile se vor amplasa la
3-5 m distanţă pe rând şi între rânduri.
c) in ochiuri mai mici, cu semintis neutilizabil se vor introducerea de puieţi de talie mare în grupe
mici la distanţă de 3-5 m între ei, care ulterior să fie bine protejaţi prin degajări şi curăţiri.

23
 6.CONCLUZII

Cele mai frecvente si puternice vatamari s-au produs in arborete cu varsta de 40-80 de ani, situate
in treimea superioara a Magurii Odobesti (UP I si UP II). În urma efectuarii lucrărilor de extragere a
produselor accidentale in arboretele de fag vatamate s-au evidenţiat anumite aspecte privind
caracteristicile arboretelor:
-crearea ochiurilor de mărime mică-mijlocie, ca urmare a vatamarilor moderate in cazul
arboretelor cu varsta mai mare de 60 de ani poate fi asimilata cu o taiere progresiva de însămânţare
(deschidere sau lărgire a ochiurilor si punere in lumina a seminţişului).
-în majoritatea situaţiilor, exemplarele ramase prezinta vatamari (rupturi in coroana) din care
intre 5-22% sunt puternic vatamate (vătămare > 60% din coroana); proporţia arborilor puternic vătămaţi
menţinuţi creşte in raport cu gradul de vatamare al arboretului si altitudinea şi reprezintă un indicator al
şansei de fructificaţie;
-marimea golurilor rezultate, caracteristicile arboretelor (varsta, consistenta) si ale regenerarii
naturale sunt criterii importante pentru stabilirea urgentei de interventie cu lucrari de reconstructie
ecologica.
Cercetarile efectuate au permis stabilirea principalelor criterii pentru fundamentarea necesitatii si
urgentei de aplicare a unor masuri si lucrari de reconstructie ecologica: caracteristicile (marimea)
golurilor; caracteristicile arboretului după interventii (consistenta; varsta arboretului; proporţia arborilor
rămaşi cu rupturi in coroana); caracteristicile regenerării naturale.
Pe baza criteriilor stabilite au rezultat urgentele de interventie cu lucrari de reconstructie ecologica:
Urgenta I, arborete cu goluri mari sau/si consistenta sub 0,5, cu varsta < 50 ani, cu peste 60%
arbori vătămaţi, fara regenerare naturală;
Urgenta II, arboretele cu goluri mari sau/si consistenta sub 0,5 cu varsta > 50 ani, cu procent de
arbori vătămaţi < 60% si regenerare nesatisfăcătoare sau cu semintis neutilizabil;
Urgenta III, arborete cu goluri mijlocii, cu varsta < 50 ani, cu < 25% arbori vătămaţi si regenerare
slaba sau din specii necorespunzatoare.
Asigurarea unei regenerări naturale corespunzătoare impune aplicarea unor lucrări speciale
menite a ajuta realizarea de condiţii favorabile pentru instalarea seminţişului, consolidarea regenerării
declanşate, obţinerea compoziţiei dorite, selecţionarea puieţilor corespunzători calitativ şi remedierea
prejudiciilor produse prin procesul de recoltare a masei lemnoase. Lucrările ajutătoare constau in
favorizarea instalării seminţişului, respectiv: strângerea resturilor de exploatare; extragerea
seminţişurilor neutilizabile şi a subarboretului; înlăturarea vegetaţiei erbacee invadante si mobilizarea
solului.
Reconstructia ecologica / completarea regenerării naturale se va realiza în suprafeţele
descoperite/goluri rezultate după extragerea arboretului vătămat. Avand in vedere ca in majoritatea
arboretelor afectate, nu au fost prevazute taieri de regenerare - compozitii de regenerare (avand varsta de
40-80 de ani), completările se vor efectua cu speciile corespunzatoare conditiilor stationale (conform NT
1/2000), iar daca exista regenerare naturala, cu speciile deficitare în compoziţia regenerarii. Acestea se
vor introduce grupat în ochiuri şi buchete prin plantatii sau semanaturi directe.

24
 7. PROPUNERI PENTRU VALORIFICAREA REZULTATELOR
Rezultatele cercetarilor si recomandarile privind reconstructia ecologica a arboretelor afectate de
factori vatamatori din cadrul BE Vidra vor fi puse la dispoziţia personalului tehnico-ingineresc din
cadrul Bazei experimentale dar si altor specialisti din cadrul INCDS „Marin Dracea”, interesat în
valorificarea rezultatelor şi continuarea cercetărilor in acest domeniu.
Rezultatele cercetarilor vor fi prezentate la sesiuni stiintifice sau publicate în revistele de
specialitate din ţară şi din străinătate.

Responsabili temă,

Dr.ing. Constandache Cristinel

Ing. Popovici Laurenţiu

25
 BIBLIOGRAFIE

***Amenajamente silvice UP I, UP II, IV OSE (BE) Vidra, 2009

*** Normele tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor
***Norme tehnice nr. 1 privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de
împădurire a terenurilor degradate, MAPPM, 2000
***Norme tehnice nr. 7 privind efectuarea controlului anual al regenerărilor, MAPPM, 2000
***APV 2016, 2017, BE Vidra

26
 CUPRINS

1.INTRODUCERE...................................................................................................…….. 3
2. SCOPUL ŞI NECESITATEA LUCRĂRILOR............................................…………. 3
3.OBIECTIVELE CERCETĂRILOR …………………………………………......……. 4
4. LUCRĂRI EFECTUATE ………………………………………………………….. 4
5.REZULTATE OBŢINUTE……………………………………………………….…... 5
5.1. Caracteristicile arboretelor afectate de factori vătămători …………….......……..... 5
5.2. Caracteristicile regenerării naturale/estimarea şanselor de regenerare.. ………....... 11
5.3. Criterii privind urgentele de interventie cu lucrări de reconstrucţie ecologică a
arboretelor vătămate.................................................................................................................. 23
6.CONCLUZII …………………………………………………………………………. 25
7. PROPUNERI PENTRU VALORIFICAREA REZULTATELOR …………………... 26
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….. 27

Anexa 1 – Caracteristici generale ale arboretelor afectate de vătămări

27
 ANEXA 1
Caracteristici generale ale arboretelor afectate de vătămări in iarna 2015-2016 si primavara 2017 in cadrul BE Vidra
Caracteristici staționale Caracteristici arboret (din amenajament, 2008)
Nr. Supraf.
UP ua Pantă Vârsta Cl.
crt. (ha) Alt. (m) Exp. TS TP Sol Compoz. Consist. Prov. Dm Hm
(grad) (ani) prod
3GO 42 24
2FA 44 26
1 8 29 470-740 23 SE 5152 5231 2201 120 0,7 RN 3
4GO 32 20
1FA 28 22
9GO 34 22
2 13C 4 560 16 SE 5153 5111 2101 80 0,8 RN 2
1FA 32 24
8FA 24 20
3 24B 42,4 550-820 21 N 5232 4231 2201 60 0,9 RN 3
2DT 26 18
7FA 22 18
4 26C 19,2 550-750 21 NE 5142 5221 2212 50 0,9 RN 3
3GO 20 16
7FA 24 20
5 46 14,4 550-600 32 NE 5152 5231 2201 60 0,9 RN 3
3GO 26 18
9FA 28 22
6 47 3,6 670 21 N 5232 4231 2201 70 0,9 RN 3
1DT 26 20
1 7FA 14 13
7 118B 5,4 510-630 36 NV 5131 5241 2214 50 0,9 RN 5
3GO 16 12
7FA 18 16
8 118D 5,3 420-550 36 NE 5131 5241 2214 60 0,9 RN 4
3GO 22 14
8FA 18 16
9 118E 2,2 510 36 NE 5131 5241 2214 60 0,9 RN 4
2GO 22 14
2FA 46 26
3GO 24 16
10 126A 25,5 380-570 12 NV 5142 5221 2212 50 0,8 RN 3
3FA 22 18
2CA 18 15
5FA 16 14
11 126B 10 350 26 NV 5142 5221 2212 3GO 35 0,9 RN 14 13 3
2CA 12 12
1FA 44 26
1GO 40 24
12 126C 7,1 530-620 26 NV 5152 5231 2201 5FA 50 0,8 RN 20 18 3
2GO 22 16
1CA 16 14
 Caracteristici staționale Caracteristici arboret (din amenajament, 2008)
Nr. Supraf.
UP ua Pantă Vârsta Cl.
crt. (ha) Alt. (m) Exp. TS TP Sol Compoz. Consist. Prov. Dm Hm
(grad) (ani) prod
4FA 16 14
13 127 23,1 370-620 21 NE 5142 5221 2212 2GO 35 0,9 RN 14 13 3
4CA 14 12
5FA 20 18
3GO 22 16
22 134 10,4 380-500 26 NE 5142 5221 2212 45 0,8 RN 3
1CA 16 14
1PLT 28 22
6FA 18 16
14 130A 20,1 380-650 21 V 5142 5221 2212 3GO 40 0,9 RN 20 15 3
1CA 14 14
2FA
46 26
1PAM
15 131A 26,9 730-910 28 NV 5232 4231 2201 6FA 80 0,7 RN 34 22 3
1FA 34 22
16 12
1FA 34 22
1 1GO 36 20
16 131B 16 560-910 34 NV 5152 5231 2201 45 0,9 RN 3
6FA 18 16
2GO 20 14
6FA 34 24
18 132B 9,7 570-780 26 SE 5232 4231 2201 2PAM 80 0,8 RN 36 22 3
2FA 18 16
6FA 24 18
17 132A 6,7 520-710 28 E 5152 5231 2201 2GO 50 0,8 RN 22 16 3
2CA 18 14
5FA 16 12
19 132C 7,8 590-780 26 SE 5152 5231 2201 3GO 30 0,9 RN 14 12 3
2CA 12 11
8FA 28 22
20 132D 5,4 650-850 22 SE 5232 4231 2201 70 0,8 RN 3
2DT 26 20

29
 Caracteristici staționale Caracteristici arboret (din amenajament, 2008)
Nr. Supraf.
UP ua Pantă Vârsta Cl.
crt. (ha) Alt. (m) Exp. TS TP Sol Compoz. Consist. Prov. Dm Hm
(grad) (ani) prod
1FA 34 23
1GO 34 20
21 133 49,6 430-730 22 NE 5232 4231 2201 1TE 50 0,7 RN 26 18 3
6FA 22 16
1CA 16 14
1FA 42 26
3GO 22 16
23 135 24,7 390-600 26 NE 5142 5221 2212 50 0,9 RN 3
1 5FA 22 18
1CA 16 14
7FA 16 14 3
24 136A 28,1 350-550 21 NE 5152 5231 2201 35 0,9 RN
3GO 14 12
25 153B 24,4 230-320 7 NE 5112 5172 101 10SC 55 0,5 NEC 28 16 4
1FA 46 26
2CA 20 16
26 171 10,6 440-520 28 SV 5232 4231 2201 65 0,8 RN 3
6FA 28 20
1PLT 36 24
1FA 46 26
1GO 28 18
27 172 1,4 470-720 26 SV 5232 4231 2201 6FA 65 0,8 RN 26 20 3
1DT 24 18
2 1PLT 36 24
2FA 46 26
28 173A 9,2 530-900 26 SV 5232 4231 2201 60 0,8 RN 3
8FA 26 20
1FA 42 26
29 174 3,5 530-900 28 N 5232 4231 2201 1GO 55 0,8 RN 32 18 3
8FA 24 18
2FA 44 26
30 175A 5,9 530-960 28 SV 5232 4231 2201 1DT 50 0,8 RN 30 20 3
7FA 24 18

30
 Caracteristici staționale Caracteristici arboret (din amenajament, 2008)
Nr. Supraf.
UP ua Pantă Vârsta Cl.
crt. (ha) Alt. (m) Exp. TS TP Sol Compoz. Consist. Prov. Dm Hm
(grad) (ani) prod
5FA RN 8 8
2MO NEC 10 10
31 175B 0,7 820 21 SV 5232 4231 2201 20 0,8 3
2PLT RN 14 12
1DT RN 8 8
3FA RN 12 10
2 3MO NEC 14 12
32 176B 20,8 560-640 21 NE 5232 4231 2201 25 0,8 3
1DT RN 12 10
3ME RN 14 12
1FA 54 26
33 176C 5,3 830-970 32 NE 5232 4231 2201 5FA 120 0,7 RN 42 26 3
4FA 22 16
5FA RN 14 12
34 3MO NEC 18 13
1B 6,2 720-850 25 N 5232 4231 2201 30 0,9 3
1LA NEC 20 14
1DT RN 16 12
6FA 10 11
2PAM 14 14
35 2B 8.1 590-750 28 S 5232 4231 2201 1DT 30 1,0 RN 10 12 3
1DM 10 11
4
3FA 58 29
36 58B 20,3 720-850 28 SV 4420 4131 3101 6FA 95 0,3 RN 38 26 3
1PAM 58 26
5FA 54 28
2BR 44 28
37 64 36,2 550-920 26 SE 3332 2212 3101 1FA 105 0,6 RN 26 22 3
1BR 28 22
1DT 36 23

31
 Caracteristici staționale Caracteristici arboret (din amenajament, 2008)
Nr. Supraf.
UP ua Pantă Vârsta Cl.
crt. (ha) Alt. (m) Exp. TS TP Sol Compoz. Consist. Prov. Dm Hm
(grad) (ani) prod
4BR 46 28
2FA 50 28
38 72B 24,1 700-870 28 NE 3332 2212 3101 1BR 125 0,5 RN 28 21 3
1FA 20 15
1DT 36 25
4
2BR 56 28
5FA 54 28
39 73A 36,6 720-890 23 SE 3332 2212 3101 1BR 135 0,6 RN 30 23 3
1FA 20 16
1DT 32 22

32
 MINISTERUL CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN
SILVICULTURĂ “MARIN DRĂCEA”
STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE ŞI
EXPERIMENTARE-PRODUCŢIE FOCŞANI
Cod de înregistrare fiscală RO 34638446
ICAS Str. Republicii nr. 7, Focşani, jud.Vrancea, cod 620018
Tel/fax: 0237-621541/ 230481, mobil: 0723-235401
http://www.icas.ro; e_mail: icasvn2006@yahoo.com

IDENTIFICAREA SOLUȚIILOR DE RECONSTRUCȚIE ECOLOGICĂ A

ARBORETELOR AFECTATE DE FACTORI VĂTĂMĂTORI DIN
CADRUL BE VIDRA

RAPORT DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ – tema P 5

- 2017 -