Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RAPORT DE AUTOEVALUARE
PENTRU EVALUAREA EXTERNĂ
PERIODICĂ
A PROGRAMULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT
RECTOR,
Prof. univ. Dr. Cornel CĂTOI
CUPRINS
PARTEA I. INTRODUCERE 5
1.1. Prezentarea universităţii 5
Capacitate instituţională 6
1.2. Structura ofertei educaţionale a universităţii 6
1.3. Misiune şi obiective 6
1.4. Evoluţia şi perspectivele instituţiei şi facultăţilor, a programelor de studiu pentru 8
licenţă, master şi doctorat
1.5. Baza materială și utilizarea infrastructurii de studiu și cercetare 9
1.6. Resurse umane și capacitatea instituției de atragere a resursei umane externe 11
instituției.11
B. EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ 12
1.7. Activitatea profesională a studenţilor 13
1.8. Activitatea financiară 15
C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII 15
PARTEA II RAPORT AUTOEVALUARE MASTER MANAGEMENTUL 17
ECOSISTEMELOR FORESTIERE
2.1. CADRUL JURIDIC DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A FACULTĂȚII 17
DE HORTICULTURĂ ȘI A DOMENIULUI DE STUDII UNIVERSITARE DE
MASTERAT SILVICULTURĂ
A. Capacitatea instituţională 21
Criteriul A.1. Structurile instituţionale, administrative şi manageriale 21
Criteriul A.2. Baza materială și utilizarea infrastructurii de studiu și cercetare 25
Criteriul A3. Resurse umane și capacitatea instituției de atragere a resursei umane 28
externe instituției
B. Eficacitatea educaţională 30
Criteriul B.1. Conţinutul programelor de studiu 30
Criteriul B.2. Accesibilitatea resurselor educaționale 34
Criteriul B.3. Rezultatele învățării 36
Criteriul B.5. Activitatea financiară a organizației 37
C. Managementul calităţii 38
Criteriul C.1. Strategii și proceduri pentru asigurarea calității 38
ANEXE REFERITOARE LA UNIVERSITATE
ANEXE REFERITOARE LA CAPACITATEA INSTITUTIONALĂ
ANEXE REFERITOARE LA EFICACITATEA EDUCATIONALĂ
ANEXE REFERITOARE LA MANAGEMENTUL CALITĂȚII
5
PARTEA I. INTRODUCERE
A. Capacitate instituţională
Pentru realizarea misiunii asumate, Universitatea şi-a definit politici de suport şi acţiuni,
pentru domeniul cercetării, educaţiei, serviciilor.
Misiunea și obiectivele programelor din domeniul de studii universitare de masterat sunt
în concordanță cu misiunea instituției de învățământ superior, cu cerințele educaționale
identificate pe piața muncii. La nivelul instituţiei prorectoratul academic împreună cu
prorectoratul în relaţia cu mediul socio-economic organizează întâlniri anuale, workshop-uri
pentru actualizarea şi adaptarea conţinutului planurilor de învăţământ în acord cu cerinţele de pe
piaţa muncii. Se aplică astfel bune practici internaționale privind definirea rezultatelor așteptate
în concordanță cu Cadrul European al Calificărilor și descrierile din portalul ESCO La aceste
întâlniri sunt invitaţi şi studenţii. (Anexa I.5.)
Preocuparea constantă a universităţii faţă de programele de master existente în
universitate a condus la un număr mare de programe pe care îl derulează fiecare facultate. În
ultimii 10 ani au fost înfiinţate programe noi având ca scop aprofundarea cunoştinţelor, direcţii
cerute de piaţa muncii şi propuse de partenerii din mediul socio-economic (Anexa I.12.).
Succesul acestor programe iniţiate la propunerea mediului economic este dovedit denumărul
marede studenţi care au urmat cursuri masterale în ultimii 5 ani (Anexa I.13.). Există un număr
relativ constant şi în concordanţă cu numărul de absolvenţi ai programelor de licenţă, astfel
aproximativ 50% din absolvenţii programelor de licenţă forma buget şi aproximativ 33% din
absolvenţii de la taxă îşi continuă studiile la programele de master, iar apoi în cadrul programului
de doctorat. Faptul că în ultimii 5 ani universitatea şi-a completat toate locurile forma buget la
programele de master, mai mult a avut în fiecare an studenţi pe locuri cu taxă poate reprezenta o
garanţie a atractivităţii acestor programe.
Toate programele de studii de licenţă şi master au fost înregistrate în RNCIS. Preocuparea
universităţii a fost ca denumirea fiecărui program de studii universitare de masterat să fie în
strânsă corelare cu una sau mai multe calificări și ocupații existente în Clasificarea Ocupațiilor
9
USAMV Cluj-Napoca este posesoarea unui campus, care totalizează 26 ha, dintre care 21
ha sunt localizate în incinta centrală a universităţii. În campusul universităţii sunt 11 clădiri cu
spaţii destinate procesului dactic (amfiteatre, săli de curs, săli de lucrări practice, seminarii şi
laboratoare). Toate amfiteatrele sunt dotate cu videoproiector, calculator şi ecran de proiecţie,
precum şi cu tablă. În sălile de curs este acoperire Internet prin wi-fi.
Spaţiile pentru activitatea didactică (cu o suprafaţă utilă totală de 21.812 mp) constau în:
10 amfiteatre, 23 săli de curs, 18 săli de seminarii, 201 laboratoare pentru lucrări practice, 35
laboratoare cu tehnică de calcul, 304 birouri şi cabinete. Deasemenea, există o Aula Magna, o
10
Personalul didactic din cadrul USAMV Cluj-Napoca este format din profesori,
conferenţiari, şefi de lucrări/lectori şi asistenţi. În vederea ocupării posturilor didactice se
organizează concurs, în confomitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, HG nr. 457 din 4
mai 2011 şi Regulamentul privind ocuparea posturilor didactice (pe perioadă
determinată/nedeterminată) şi de cercetare (RU 37) care a fost aprobat de Senatul Universităţii.
Consiliul didactic şi Consiliul cercetării verifică dosarele de concurs şi acordă avizul
favorabil participării la concurs, dacă sunt îndeplinite criteriile minimale conform OMECTS
nr.6129/2016, respectiv criteriile interne ale universităţii (Anexa I.23.). Cadrele didactice
completează anual fişa postului (Anexa I.24.).
Cadrele didactice asociate îşi completează un dosar cu actele necesare suplinirii postului
didactic. Aceste acte sunt descrise pe site-ul universităţii, la adresa
http://www.usamvcluj.ro/index.php/documente-publice/dosar-cadre-didactice-asociate. Direcţia
resurse umane a USAMV Cluj-Napoca este responsabilă cu aplicarea aceastei proceduri şi
evidenţa declaraţiilor individuale. La USAMV Cluj-Napocatoate cadrele didactice au certificatul
12
B. EFICACITATE EDUCAŢIONALĂ
analiză SWOT în acord cu cerinţele exprimate de studenţi şi de partenerii din mediul socio-
economic. Un raport general de audit se găseşte pe site DAC (Anexa I.27.).
USAMV Cluj-Napoca pune un accent deosebit pe internationalizare, fiind membră a
numeroase organizaţii internaţionale prestigioase, dintre care: EUA, CASEE, DRC, AUF, ICA,
BSUN, EARMA, EAEVE . USAMV Cluj-Napoca este co-fondator al Universităţii Euro-
Mediteraneene şi semnatară a Declaraţiei de la Kiev. Universitatea noastră este semnatară alături
de 816 universităţi din 86 de ţari a Magnei Charta Universitatum. De asemenea, USAMV Cluj-
Napoca are încheiate acorduri internaţionale cu un număr de 38 de universităţi din străinătate,
majoritatea din Uniunea Europeană (Anexa I.28.). USAMV Cluj-Napoca încurajeaza şi susţine
mobilităţile, atât cele de tip incoming cât şi cele de tip outgoing, atât în ceea ce priveşte studenţii,
dar şi cadrele didactice, cercetătorii şi personalul din administraţia Universităţii.
USAMV Cluj-Napoca este semnatară a cartei Erasmus și are încheiat un număr de 152
acorduri internaționale active cu 47 de țări (inclusiv ERASMUS+): 115 acorduri ERASMUS+ cu
22 ţări UE și 9 acorduri ERASMUS+ cu 9 ţări non-UE (Anexa I.29.). În baza acestor acorduri au
avut loc mobilităţi,atât ale studenţilor, cât şi ale cadrelor didactice, din şi în Universitate.
C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII
PARTEA II
RAPORT DE AUTOEVALUARE PENTRU EVALUAREA DOMENIULUI
MASTERAL SILVICULTURĂ
In cadrul universității, în anul 1977 a luat fiinţă Secţia de Horticultură, aceasta devenind
ulterior Facultatea de Horticultură. Pentru primii doi ani de studiu nu au fost necesare amenajări
speciale, deoarece activităţile didactice şi practice, prevăzute în planul de învăţământ, s-au
desfăşurat în incinta institutului (universităţii), unde disciplinele dispuneau de laboratoare,
amfiteatre şi bază materială.Disciplinele de specialitate (Legumicultura, Pomicultura, Viticultura,
Floricultura, Arboricultura Ornamentală, Arhitectura Peisageră, Ameliorarea Plantelor Horticole
şi Tehnologia Prelucrării şi Păstrarea Produselor Horticole), prevăzute a fi studiate în anii III şi
IV, au funcţionat de la început (anul universitar 1979-1980) în clădirea de pe str. Mănăştur nr.
63, care a devenit pa vilionul Secţiei de Horticultură. În această clădire, pentru disciplinele
amintite s-au amenajat cabinete de lucru şi laboratoare pentru lucrări practice şi seminarii.
Activităţile practice se desfăşurau în câmpurile didactice şi experimentale ale Institutului (situate
la: Şapca Verde şi în incinta institutului), ferma horticolă a S.D.E.- ului, Staţiunea de Cercetare şi
Producţie Pomicolă precum şi la Grădina Botanică a Universităţii clujene. Această colaborare a
oferit studenţilor horticultori clujeni cea mai completă bază materială de specialitate. Din toamna
anului 1989, disciplinele din pavilionul Secţiei de Horticultură au fost transferate în spaţiile din
universitate, unde îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.
În urma evenimentelor din 1989, Senatul Universităţii de Ştiinţe Agricole a decis, în
ianuarie 1990, înfiinţarea Facultăţii de Horticultură, decizie confirmată de MIS prin ordinul nr.
7751/27 aprilie 1990. Prin HCM 224/1990 s-a statuat revenirea învăţământului horticol la durata
de cinci ani. Perioada de după anul 1990, de profunde transformări sociale, funciare etc. a
solicitat o permanentă adaptare a procesului de învăţământ la condiţiile concrete, realităţile şi
cerinţele sociale, ale pieţei de muncă din România. Astfel, s-a stabilit structura facultăţii, s-au
dezvoltat programe de studii la învăţământul de lungă şi scurtă durată, s-au elaborat, revizuit,
modernizat planuri de învăţământ şi programe analitice, s-au introdus discipline noi şi s-a
completat personalul catedrelor cu noi cadre didactice şi tehnice.
Ca urmare a preocupărilor Consiliului Facultăţii de Horticultură de a diversifica oferta
universitară, în anul 1991, au luat fiinţă forme de învăţământ superior de scurtă durată (colegii),
cu durata studiilor de trei ani: Colegiul de Legumicultură-Floricultură; Colegiul de Pomicultură-
Viticultură. Datorită succesului pe care l-a avut în acea perioadă învăţământul de scurtă durată, în
anul 1997 s-a înfiinţat Colegiul de Tehnologia Vinului şi Produselor Derivate, la Blaj, care a
beneficiat şi de experienţa şi aportul cercetătorilor de la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru
Viticultură şi Vinificaţie Blaj. Pentru a satisface necesarul de specialişti ceruţi de aplicarea Legii
18 şi a celorlalte legi privitoare la circulaţia terenului, în anul 1999 s-a înfiinţat Colegiul de
18
Cadastru Agricol, care a funcţionat în cadrul Facultăţii de Horticultură Cluj-Napoca, iar din 2001
şi în Sibiu. La învăţământul de lungă durată, pe lângă programul de studii Horticultură, sau
înfiinţat următoarele specializări:
- în anul 1997 Managementul Dezvoltării şi Amenajării Rurale, care a devenit ulterior
Inginerie Economică în Agricultură;
- în anul 2001 s-a înfiinţat specializarea Silvicultură;
- în anul 2002 specializarea Peisagistică şi specializarea Inginerie şi Management în
Alimentaţie Publică şi Agroturism;
- în anul 2005 s-a înfiinţat specializarea Măsurători Terestre şi Cadastru;
- în anul 2010 s-a înfiinţat specializarea Inginerie şi Management în Industria Turismului.
Din anul universitar 2000-2001 s-a organizat Învăţământul la Distanţă, respectiv cu
Frecvenţă Redusă, pentru următoarele specializări: Horticultură şi Inginerie Economică în
Agricultură.
Conform Legii 288/2004, prin care învăţământul universitar din ţara noastră s-a structurat
pe trei nivele: studii de licenţă, masterat şi doctorat, studiile de scurtă durată sau desfiinţat, cele
de licenţă desfăşurându-se pe “sistemul Bologna”, respectiv pe patru ani la toate specializările
existente în cadrul Facultăţii de Horticultură din Cluj-Napoca.
O atenţie deosebită a fost acordată învăţământului de tip masterat care a funcţionat la
început cu o singură direcţie de specializare, Cultura plantelor horticole în climat controlat.
Ulterior, specializările de master la Facultatea de Horticultură s-au diversificat, la învăţământul
de zi funcţionând: Managementul Ecosistemelor Forestiere, Managementul producţiei horticole
în climat controlat; Ştiinţe horticole; Proiectarea, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi;
Cultura ciupercilor; Inginerie genetică în ameliorarea plantelor; Biodiversitate şi bioconservare;
Tehnologia producerii şi valorificărilor vinurilor speciale şi a produselor derivate; Agribusiness;
Economie agroalimentară, Gestionarea Durabilă a Biodiversității șiResurselor Forestiere.
În prezent, la Facultatea de Horticultură din Cluj-Napoca studiază la învăţământul de zi,
la distanţă şi cu frecvenţă redusă, licenţă, masterat şi doctorat aproximativ 2.500 de studenţi.
Facultatea dispune de o bază tehnico-didactică şi de cercetare modernă, de cadre didactice de
specialitate, titulare şi asociate, care formează un corp academic recunoscut în ţară şi
străinătate.Biroul lărgit al Consiliului Facultăţii include, pe lângă conducerea executivă,
directorii de departament, reprezentantul studenţilor, reprezentantul sindicatului pe facultate şi
secretarul şef pe facultate. Consiliul Facultăţii organizează şi conduce întreaga activitate din
cadrul facultăţii, desfăşurându-şi activitatea pe baza “Regulamentului de funcţionare al
Consiliului Facultăţii de Horticultură” (publicat pe pagina de internet a facultăţii, la adresa
http://horticultura.usamvcluj.ro), adoptat în concordanţă cu legislaţia în vigoare şi Carta
USAMV. Regulamentul a fost supus dezbaterii publice în cadrul facultăţii şi aprobat de Consiliul
Facultăţii, devenind funcţional din data de 13 martie 2012. La nivelul departamentelor
funcţionează consilii alcătuite din şapte membri, conduse de către directorii de departament.
Evoluţia specializărilor şi structura lor actuală. Dacă până în anul 1990 în cadrul
facultăţii funcţiona doar specializarea de Horticultură, în anii care au urmat dezvoltarea Facultăţii
de Horticultură a fost cu adevărat spectaculoasă. Astfel, pe lângă specializarea iniţială
(Horticultură), au luat naştere noi specializări, atât la învăţământul de lungă durată cât şi la cel de
scurtă durată: Colegiile horticole (Legumicultură - Floricultură, Pomicultură - Viticultură, în anul
19
A. CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ
De asemenea, absolvenții masterelor din cadrul Facultății de Horticultură își pot continua
studiile și programele postuniversitare abprobate de MEN și organizate în cadrul Centrului de
Învățare pe Tot Parcursul Vieții (Life Long Learning)
(http://www.usamvcluj.ro/index.php/didactic/centru-de-invatare-pe-tot-parcursul-vietii).
B. EFICACITATEA EDUCAȚIONALĂ
B.1. Conținutul programelor de studii
de studiu din planul de învăţământ sunt prevăzute într-o succesiune logică şi ele definesc precis
competenţele generale şi de specialitate, pregătind absolvenţii programului de studii universitare
de masterat (ciclul II) pentru activitatea din producţie, consultanţă sau doctorat (ciclul III)
(Anexa B.1.12.a. Planul de învățământ; Anexa B.1.1.b. Procedura privind organizarea
activității didactice pentru studiile universitare de masterat; Anexa B.1.13.a. Procedura de
elaborare a planurilor de învățământ; Anexa B.1.1.c. Organizarea mobilităților de studii pentru
studenții care pleacă (outgoing) în cadrul programului pe Tot Parcursul Vieții, secțiunea
Erasmus; Anexa B.1.15. Convenții/Stagii de practică).
Fișele disciplinelor reflectă centrarea pe student a procesului de învățare-predare-
evaluare, includ activități didactice și specifice studiului individual, precum și ponderea acestora
în procesul de evaluare finală (Anexa B1.12.a. Planul de învățământ; Anexa B1.17. Fișele
disciplinelor; Anexa B1.18. Conținutul activităților practice și de cercetare).
specializării în care se organizează învățământul la nivel de masterat, în format fizic şi/ sau
electronic.
USAMV Cluj-Napoca dispune de o bibliotecă centrală, având regulament propriu de
funcţionare cu aproape 170.000 de volume şi se depun eforturi continue pentru sporirea şi
diversificarea fondului de carte
Biblioteca dispune de un fond carte propriu relevant pentru domeniul Silvicultură, cu
titluri din literatura română şi străină specifică domeniului suficient pentru a acoperi integral
disciplinele programului de master Managementul Ecosistemelor Forestiere și permite accesul
gratuit la baze de date internaționale precum Springerlink, Science direct, etc (Anexa A.2.3.a.
Biblioteca si fond de carte; Anexa A.2.3.b. Baze de date internationale/nationale). Dintre titlurile
existente, cel puțin 50% reprezintă titluri de carte sau cursuri de specialitate apărute în ultimii 10
ani în edituri recunoscute la nivel național și internațional.
În afara acestora, există abonamente pentru un număr de 69 periodice româneşti şi străine
din care 35 sunt cu referire directă la domeniul silviculturii (Anexa A.2.3.c. Abonamente la
reviste și publicații). Pe lângă resursele de învăţare pe care studenţii le pot consulta sau folosi la
bibliotecile universităţii, cadrele didactice pun la dispoziţia studenţilor, gratuit, materiale (cursuri
şi îndrumătoare de laborator) în format electronic.
Disciplinele din planul de învățământ sunt acoperite cu bibliografia didactică necesară
(tratate, manuale, îndrumare, note de curs, suporturi de curs) la dispoziția studenților masteranzi,
în format electronic și/sau în număr suficient de exemplare tipărite (Anexa B.2.2. Acoperirea cu
material didactic a disciplinelor din planul de învățământ).
Stagiile de practică/cercetare se desfășoară pe baza unor acorduri de colaborare cu agenți
socio-economici, instituții, organizații non-profit cu activități de producție, proiectare, cercetare,
relevante pentru domeniul de studii Silvicultură (Anexa B1.15. Convenții/Stagii de practică).
Instituția de învățământ superior oferă studenților sprijin relevant pentru procesul de
învățare: consiliere în carieră, consultanță și asistență, pentru fieecare an de studii existând un
tutore- îndrumător ,,decan de an” (Anexa B.2.6.a. Îndrumători de an). Îndrumătorul de an ține
legătura cu studenții, stabilește care sunt studenții cu reale probleme sociale și îi ajută în
obținerea de burse, cazări sau alte drepturi, în baza documentelor justificative și a legislației în
vigoare.
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj Napoca și Facultatea de
Horticultură oferă studenților masteranzi sprijin relevant pentru procesul de învățare: îndrumare
privind studiul, consiliere în carieră, consultanță și asistență psihologică şi educațională, asistenţă
socială, tutorat etc (Anexa B.2.6.b. Raportul anual al Centrul de Consiliere și Orientare în
Carieră). Pentru cei cu dificultăţi de învăţare şi pentru cei care au neclarităţi în înţelegerea
anumitor aspecte la o disciplină sau alta, sunt organizate consultaţii la fiecare disciplină din
planul de învăţământ. Programul de consultații este afișat la avizierul disciplinei
Există programe de stimulare și recuperare a studenților cu dificultăți în procesul de
învățare, a studenților netradiționali sau a celor aflați în situație de risc. (Anexa B.1.28.a. Centrul
de învățare; Anexa B.1.28.b. Proiecte pentru reducerea abandonului școlar).
Prin Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră studenţii sunt consiliaţi pe diverse
probleme, se întocmesc profile profesionale, se organizează workshopuri și dezbateri pe tema
36
C. MANAGEMENTUL CALITĂȚII
http://www.usamvcluj.ro/
http://horticultura.usamvcluj.ro/
http://usamvcluj.ro/ICHAT/
https://intranet.usamvcluj.ro/
40
LISTA ANEXELOR
nr
Conţinut
Anexa pagini
Data certificării: