IRS

STANDARD ROMÂN

SR9156 extras
Septembrie 1996
Indice de clasificare G 53

LUCRĂRI DE AMENAJARE A BAZINELOR

HIDROGRAFICE TORENŢIALE

Prescripţii pentru întocmirea studiilor

1
 1. GENERALITĂŢI

1.1 Obiect şi domeniu de aplicare

Prezentul standard stabileşte prescripţiile privind elaborarea studiilor necesare întocmirii proiectelor de
lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale. Studiile la care se referă prezentul standard sunt:
¾ topografice;
¾ geologice şi geomorfologice;
¾ climatologice;
¾ pedologice;
¾ asupra condiţiilor staţionale;
¾ asupra vegetaţiei;
¾ hidrologice;
¾ hidrogeologice;
¾ economice;
¾ asupra surselor locale de materiale de construcţii;
¾ geotehnice;
¾ asupra lucrărilor de amenajare a torenţilor (inclusiv împădurirea terenurilor degradate), existente în
bazin;
¾ de impact al lucrărilor hidrotehnice asupra mediului.

1.2 Prevederi generale

Studiile pot constitui lucrări distincte sau pot fi cuprinse în cadrul proiectelor de amenajare şi preced
etapele de proiectare, iar dacă apare necesar, se pot completa pe parcurs (pentru proiectele şi detaliile de
execuţia). Studiile se efectuează pe bază de teme de conţinut şi de programe de execuţie, întocmite de
proiectant în colaborare cu executantul studiilor.
Prin teme se stabilesc studiile ce trebuie să se efectueze, zona pentru care se elaborează studiile şi gradul
de detaliere al studiilor, în funcţie de etapa de proiectare pentru care se efectuează, pentru cazurile în care se
colaborează cu specialişti din alte instituţii, geomorfologi, geologi, hidrologi, geotehnicieni şi alţii. Studiile
prevăzute în prezentul standard nu sunt limitative. De la caz la caz, în funcţie de complexitatea lucrărilor şi
de condiţiile locale deosebite, se pot executa şi alte studii, după necesităţi, la aprecierea proiectantului sau la
cererea beneficiarului.

1.3 Referinţe

SR 1628-1:1995, Alimentări cu apă. Surse de apă subterană. Investigaţii, studii de teren şi cercetări
delaborator.
SR 1628-2:1996, Alimentări cu apă. Surse de apă de suprafaţă. Investigaţii, studii de teren şi cercetări
delaborator.
STAS 4068/1-82, Debite şi volume maxime de apă. Determinarea debitelor şi volumelor maxime ale
cursurilor
de apă.

2 STUDII TOPOGRAFICE

Studiile topografice trebuie să redea ca poziţie, formă şi dimensiuni toate elementele planimetrice şi
altimetrice ale terenului, precum şi acoperirile iui, care prezintă interes pentru proiectarea lucrărilor de
amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale care fac obiectul proiectului (inclusiv împădurirea terenurilor
degradate din bazine).
În acest scop se foloseşte materialul cartografic existent şi se efectuează ridicări sau reambulări
topografice.
Studiile topografice se concretizează în următoarele reprezentări grafice:
¾ schiţa de ansamblu a zonei în care se află bazinele torenţiale, la scări cuprinse între 1: 50000 şi
1:200000;
¾ planuri de situaţie ale bazinelor torenţiale, la scări cuprinse între 1:1000 şi 1: 25000, care trebuie să
cuprindă reţeaua hidrografică, folosinţele terenului, evidenţierea suprafeţelor după deţinători, căile
de comunicaţie, lucrările de corectare şi ameliorare existente, zonele cu aşezări omeneşti etc;
¾ planuri de amplasament ale diferitelor lucrări, la scări cuprinse între 1: 50 şi 1: 100, dacă acestea
sunt necesare;
¾ profiluri longitudinale pentru talveguri, în zonele in care se amplasează lucrările, folosind pentru lungimi scăn
între 1: 200 şi 1: 5000;

2
 ¾ profiluri transversale pe albiile torenţiale în punctele caracteristice la scara 1: 50, 1: 100 şi 1: 200;
¾ releveele construcţiilor (inclusiv cele de regularizare) şi instalaţiilor care influenţează semnificativ curgerea
apelor, la scări şi detalieri stabilite de proiectant, în funcţie de necesităţi.

3 STUDII GEOLOGICE Şl GEOMORFOLOGICE

3.1 Studiile geologice trebuie să furnizeze date cu privire la alcătuirea şi structura litologică, starea fizică arocilor şi
modul lor de comportare faţă de agenţii modelatori şi destabilizatori, pentru a se putea trage concluziiasupra
stabilităţii terenului.
Studiile geomorfologice trebuie să evidenţieze şi să descrie principalele forme de relief ale zonei în care se situează
bazinul torenţial şi elementele caracteristice ale acestuia, ca de exemplu:
¾ densitatea şi adâncimea fragmentării reliefului;
¾ altitudinile caracteristice, minimă şi maximă;
¾ clasele de pantă ale terenurilor din bazinele de recepţie.

3.2 Studiile geologice şi geomorfologice se întocmesc pe baza cercetării materialului documentar şi de arhivă,
a recunoaşterii, cartării, prospectării şi explorării terenului şi a încercărilor asupra terenului, când este cazul. Studiile
geologice şi geomorfologice trebuie să se refere la întregul bazin torenţial care constituie obiectul proiectului, iar dacă
este necesar se pot extinde şi la bazinul hidrografic de ordin imediat superior.

3.3 Datele geologice trebuie să prezinte:

¾ natura rocilor şi gradul lor de alterare şi de dezagregare;

¾ stratificaţia rocilor (direcţia şi înclinarea straturilor);
¾ mărimea depozitelor de aluviuni în conurile de dejecţie (pentru lucrările care au ca scop şi protecţia lacurilor de
acumulare contra colmatării);
¾ alte date caracteristice.

3.4 Descrierea stării fizice trebuie să se refere la rocile de bază, la rocile acoperitoare şi
la
soluri.

3.4.1 Pentru rocile de bază constituite din pământuri trebuie să se determine principalele caracteristici fizico-
mecanice, iar pentru cele stâncoase trebuie să se determine gradul şi intensitatea de fisurare.

3.4.2 Pentru rocile acoperitoare trebuie să se indice: grosimea, natura mineralogică etc.

3.4.3 Pentru soluri trebuie să se stabilească tipul genetic zonal sau azonal, profunzimea, structura, textura,
conţinutul de humus, conţinutul de carbonaţi de calciu, pH-ul etc.

4 STUDII CLIMATOLOGICE

4.1 Studiile climatologice trebuie să furnizeze datele referitoare la regimul de precipitaţii, regimul termic şi alte
elemente climatice caracteristice, necesare studiilor hidrologice şi proiectării lucrărilor biologice şi hidrotehnice.
Aceste studii trebuie să se întocmească pe baza observaţiilor staţiilor meteorologice din zona lucrărilor şi din
apropiere, precum şi a documentaţiei de specialitate.

4.2 Studiile climatologice trebuie să se refere la întreg bazinul hidrografic sau perimetrul de ameliorare care face
obiectul proiectului şi, după caz, se pot extinde la bazinul hidrografic de ordin imediat superior.

4.3 Datele asupra regimului de precipitaţii trebuie să se refere la:

¾ precipitaţiile maxime în 24 h;
¾ ploile torenţiale de calcul; intensităţi la durate caracteristice;
¾ precipitaţiile medii, minime şi maxime lunare.Datele asupra regimului termic trebuie să se refere la:
¾ temperaturile medii anuale, minime şi maxime absolute;
¾ îngheţurile târzii şi timpurii;
¾ intervale de îngheţ.

4.5. Alte elemente climatologice, care se furnizează numai dacă sunt necesare la stabilirea soluţiilor de

3
proiectare, sunt:
¾ frecvenţa şi direcţia vântului;
¾ umiditatea relativă a aerului etc.

5 STUDII ASUPRA CONDIŢIILOR STAŢIONALE

5.1 Studiile asupra condiţiilor staţionate trebuie să delimiteze teritorial şi pe planul de situaţie
staţiunileforestiere caracteristice din cadrul zonei pentru care se elaborează studiile, indicând şi tipurile care
aparţinacestor staţiuni forestiere.

NOTA - Prin staţiune forestieră se înţelege porţiunea de teren oare prezinţi condiţiile staţional practic omogene sau da aceeaşi
variabilitate în raport cu necesităţile de dezvoltare a vegetaţiei forestiere, înţelegându-te prin condiţii staţionate, condiţiile naturale de
climă, sol, relief, substrat litologic, ape supraterane şi subterane.

Aceste studii se întocmesc pe baza datelor asupra condiţiilor climatice, reliefului, substratului litologic,
proceselor de degradare a terenurilor, solului şi a altor elemente specifice diverselor categorii de terenuri
degradate.
Trebuie să se precizeze geneza proceselor de degradare şi să se indice stadiile de evoluţie ale diferitelor
degradări identificate.

5.2 Criteriile care stau la baza stabilirii unei staţiuni forestiere sunt:
¾ din punct de vedere fitoclimatic: stepă; silvostepă; zonă forestieră (cu precizarea etajelor de
vegetaţie); subalpin şi alpin;
¾ din punct de vedere al reliefului: unităţi geomorfologice, pante, expoziţii etc;
¾ din punct de vedere al substratului litologic: natura petrografică a rocii pe care se formează solul şi
caracteristicile acesteia;
¾ din punct de vedere al proceselor de degradare a terenului: natura, intensitatea, amploarea, cauzala
şi efectele acestora (alături de procesele de degradare prin eroziune, deplasare în masă, sârăturare,
înmlâştinare, se iau în considerare şi cele de degradare antropică; decopertarea solului, depunerile
sub formă da halde, poluarea cu reziduuri petroliere, pulberi metalice, noxe etc);
¾ în situaţia poluării din incintele de extracţie petrolieră trebuie să se nominalizeze natura poluanţilor şi
anume: produs sau derivat petrolier, soluţii saline sau alcaline, utilizate în lucrări de foraj şi extracţie
şi altele, iar în situaţia poluării industriale trebuie să se nominalizeze substanţele poluante (Pb, Cu,
Zn, FO, NO şi altele) şi concentraţiile acestora, în litieră şi în sol.
¾ din punct de vedere al solului: profunzime, textură, structură, umiditate, conţinut de humus, conţinut
de carbonaţi de calciu, pH etc
¾ din punct de vedere al altor elemente specifice diverselor categorii de terenuri degradate: stabilitatea
terenului, gradul de fragmentare şi amestecare a maselor de pământ afectate de deplasări
gravitaţionale, durata şi nivelul de stagnare a apei, natura şi conţinutul sărurilor solubile etc.

6 STUDII ASUPRA VEGETAŢIEI

6.1 Studiile asupra vegetaţiei naturale şi cultivate trebuie să asigure datele necesare pentru efectuarea
calculelor hidrologice şi pentru stabilirea celor mai indicate soluţii de combatere a proceselor torenţiale şi de
degradare a terenului, a celor mai indicate metode de instalare, întreţinere şi conducere a vegetaţiei pe
terenurile care urmează a se împăduri sau amenaja agricol şi a celor mai recomandate metode de
gospodărire a vegetaţiei existente.

6.2 Pentru vegetaţia naturală trebuie să se precizeze următoarele elemente:

¾ speciile şi modul de dezvoltare a diferitelor specii şi asociaţii lemnoase şi ierbacee, în diverse condiţii
¾ staţionate şi îndeosebi pe terenurile degradate;
¾ solul vegetaţiei în acoperirea, fixarea, protecţia şi ameliorarea solului;
¾ influenţa modului de gospodărire a folosinţelor terenului asupra dereglării regimului hidrologic şi
declanşării proceselor torenţiale şi de eroziune.

6.3. Pentru culturile forestiere de protecţie de pe terenurile degradate trebuie precizate următoarele
elemente:
¾ speciile, modul de asociere a acestora, metodele, dispozitivul de plantare şi procedeele de împădurire
folosite;
¾ rezultatele obţinute referitoare la oprirea degradării terenului, protecţia şi ameliorarea solului;

4
 ¾ eficienţa funcţională şi economică a culturilor forestiere de protecţie.

7 STUDII HIDROLOGICE

7.1 Studiile hidrologice trebuie să furnizeze date referitoare la debitele lichide maxime, volumul de aluviuni
transportate, nivelurile caracteristice etc. Se întocmesc pe baza examinării bazinului de recepţie, a planului
de situaţie şi a studiilor referitoare la precipitaţii, relief, roci, soluri, vegetaţie etc.

7.2. Aceste studii trebuie să stabilească:

¾ parametrii hidrologici: retenţia superficială, categoria de permeabilitate a terenului, coeficientul de
rugozitate, timpii de concentrare, coeficienţii de scurgere;
¾ caracteristicile morfologice ale reţelei hidrografice, cuprinzând şi calcului suprafeţelor bazinelor
hidrografice în secţiunile principale, pe planuri la scara 1: 10000 sau în lipsa acestora pe planuri la
scara 1: 25000 reambulate;
¾ sursele de aluviuni;
¾ eroziunea medie anuală pe bazine hidrografice.

7.3 Debitele maxime lichide se determină prin metode de calcul directe, pe punctele în care există
datestatistice suficiente pentru efectuarea calculelor sau prin metode de calcul indirecte atunci când nu
existăaceste date, ţinând seama de precipitaţii torenţiale, având o probabilitate dată şi de prevederile SR
1628-1 şi STAS 4068/1.

8 STUDII ECONOMICE

8.1 Studiile economice trebuie să furnizeze date necesare evaluării costului şi estimării eficienţei
economice a lucrărilor proiectate. Ca efecte economice ale lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice
torenţiale se consideră, în principal, pagubele înlăturate şi sporurile de producţie vegetală (din sectorul
agricoli şi silvic) care se prognozează că se realizează în urma amenajării bazinelor hidrografice torenţiale.

8.2 La evaluarea pagubelor se iau în considerare atât pagubele efectiv înregistrate de diverse sectoare
economice, la viituri anterioare, cât şi la cele care ar putea fi provocate de viiturile prognozate prin calculele
hidrologice şi de unele procese de degradare a terenurilor.

8.3 La stabilirea sporurilor de producţie trebuie să se aibă în vedere rezultatele ce se obţin ca efect al
măririi producţiilor specifice sau prin schimbarea folosinţelor.

9 STUDII ASUPRA SURSELOR LOCALE DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII

9.1 Aceste studii trebuie să furnizeze date referitoare la rezervele de materiale existente în zonă sau în
apropiere şi dacă se asigură cantităţile apreciate ca necesare pentru realizarea lucrărilor.

9.2 Studiile trebuie să aibă în vedere calitatea materialelor, posibilităţile de exploatare, distanţele şi
mijloacele de transport şi costurile pe categorii de lucrări.

10 STUDII GEOTEHNICE

10.1 Studiile geotehnice se fac dacă proiectantul stabileşte că sunt necesare şi trebuie să prezinte
date cu privire la stabilirea versanţilor sau malurilor şi a condiţiilor de fundare necesare pentru proiectarea
construcţiilor hidrotehnice.

10.2 Prin studiile geotehnice se stabilesc următoarele elemente:

¾ presiunea maximă admisibilă pe teren;
¾ granulometria şi porozitatea aluviunilor din aterisament;
¾ greutatea volumică a aluviunilor;
¾ unghiul de frecare interioară a aluviunilor;
¾ coeziunea şi unghiul de frecare interioară ale terenului de fundare.

5
 11 STUDII ASUPRA LUCRĂRILOR DE AMENAJARE A TORENŢILOR (INCLUSIV ÎMPĂDURIREA
TERENURILOR DEGRADATE), EXISTENTE ÎN BAZIN

11.1 Studiile asupra lucrărilor existente în bazin, de amenajare a torenţilor trebuie să stabilească date
asupra
^ comportării şi asupra rezultatelor obţinute în ceea ce priveşte aportul lor la restabilirea echilibrului
hidrologic
şi ecologic la nivelul bazinului hidrografic torenţial.

11.2 Aceste studii trebuie să prezinte date referitoare la vegetaţie conform capitolului 6 din prezentul
standard şi la lucrările hidrotehnice, pentru următoarele elemente:
¾ felul lucrărilor executate;
¾ natura materialelor folosite;
¾ dimensiunile caracteristice;
¾ data execuţiei;
¾ modul de funcţionare şi comportare;
¾ capacităţi de retenţie directă, disponibile.

12 STUDII DE IMPACT AL LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE ASUPRA MEDIULUI

12.1 Studiile de impact sunt necesare pentru evaluarea efectelor pozitive ale lucrărilor care se
proiectează asupra morfodinamicii bazinelor torenţiale (stăvilirea eroziunii, reţinerea aluviunilor în
aterisamente, stăvilirea deplasărilor de teren etc), dar mai ales pentru evitarea unor efecte negative ale
acestora: activarea eroziunii de adâncime sau de mal, în anumite sectoare ale albiei, crearea pericolului
de inundare a unor terenuri de cultură sau vetre de sat etc, amplasate în lungul văilor torenţiale care se
amenajează; dereglarea regimului de scui nre a apelor supra şi subterane; blocarea accesului pe văi;
întreruperea sau stânjenirea circulaţiei vieţuitoarelor acvatice îndeosebi a păstrăvului pe cursul apelor
etc.

12.2 Stabilirea soluţiilor de amenajare trebuie să se facă în raport cu condiţiile specifice ale
bazinelorhidrografice în cauză, în scopul preîntâmpinării oricăror efecte negative asupra mediului ambiant. în
caz»il în careprin lucrările de amenajare a torenţilor ce se proiectează, este influenţată funcţionarea sau
existenţa unor obiective, ca de exemplu: amenajări piscicole, căi de comunicaţie, reţele de energie
electrică, diverse lucrări de artă etc, prin studiile care se fac trebuie să se arate modul în care sunt
influenţate de lucrările ce se execută, în vederea stabilirii prin proiect a măsurilor necesare.