Proiec AMELIORATII Smoker

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ
ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE Pagina numărul 1
TEMA PROIECTULUI
Să se întocmească studiul de fezabilitate ( SF ) privind ameliorarea silvică a

terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Ursoaia situat pe raza localităţii Pateşti ,
judetul Vâlcea .
Studiul va cuprinde următoarele părti :
1. caracterizareagenerală a terenului de ameliorare ;

2. cartarea perimetrului şi formularea problemelor ce se cer rezolvate ;
3. soluţia tehnică de ameliorare silvică a terenurilor degradate din
perimetru ;
4. detalii tehnice, tehnologice şi organizatorice legate de execuţia
lucrărilor ;
5. figuri şi piese desenate .
BRAŞOV Termen de predare

4 martie 2004 1 iunie 2004
DATE CU CARACTER GENERAL
1. Denumirea obiectivului de investiţii :
Ameliorarea şi valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate

din perimetrul Ursoaia .
2. Amplasamentul obiectivului :
Localitatea Păteşti, judeţul Vâlcea .
3. Faza de proiectare :
Studiu de fezabilitate .
4. Codul proiectului :
5102 / 5 .
5. Titular de investiţii :
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Mediului – R.N.P. .
6. Beneficiar :
R.N.P. – Direcţia Silvică Vâlcea .
7. Proiectant :
Universitatea Transilvania Braşov .
8. Situaţia cadastrală a terenurilor din perimetru :
Terenuri incluse în fond forestier .
9. Modul de finanţare a invrstiţiei :
Alocaţii de la buget .
CAPITOLUL I.Cadrul geografic al perimetrului de ameliorare

Ursoaia
1.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă a perimetrului

Perimetrul de ameliorare Ursoaia este situat în apropierea localităţii Cozia,
judeţul Vâlcea . Aceasta aparţine Munţilor Cozia, situaţi în Muntii Făgăraş.
Teritoriul prezintă coordonatele geografice aproximativ 45010’ latitudine
nordică şi 24030’ longitudine estică. Perimetrul de ameliorare este situat din punct de
vedere administrativ în judeţul Vâlvea, iar în ce priveşte administraţia silvică se găseşte
în raza Ocolului Silvic Jiblea din Direcţia Silvică Vâlcea. Limitele sunt naturale, în partea
de est, perimetrul de ameliorare fiind limitat de părâul Păteşti.
Localizarea perimetrului este evidenţiată şi în figura 1 .
Figura 1 : Localizarea perimetrului
1.2 Condiţii geologice
Unitatea morfo-structurală în care se găseşte perimetrul este unitatea carpatică

muntoasă, subunitatea cristalino – mezozoică, masivul Meridional.
În ceea ce priveşte vârsta geologică a teritoriului, aparţine Mezozoicului,
perioada Cretacic Superior.
Dintre rocile existente în cuprinsul teritoriului, predominante sunt formaţiunile

de şisturi cristaline şi de roci magmatice vechi, intrând aici pânza getică formată din roci
de mezozonă şi catazonă incluzând şi Munţii Făgăraşului.
Rocile din perimetru sunt de natură metamorfică reprezentate de şisturi
cristaline formate prin metamorfism regional. În compoziţia acestor roci predomină
minerale moi spre dure rocile se încadrează în grupa rocilor mijlociu la greu erodabile.
1.3 Condiţii geomorfologice
Perimetrul de ameliorare se încadrează în regiunea geomorfologică a

MunţilorFăgăraş, Munţii Cozia.
Suprafaţa perimetrului este de 37.68 ha şi reprezintă un versant care datorită
proceselor de eroziune s – a transformat într – un perimetru de ameliorare.Configuraţia
terenului este ondulată.
Altitudinea medie a perimetrului de ameliorare este de 690 m, iar altitudinea
minimă 578 m respectiv cea maximă 802 m, inregistrându-se o energie de relief de 224 m.
Panta medie a terenului este de 25% , având o variaţie de la minimum 20% la
maximum 55% .
Versanţii ce alcătuiesc bazinul format în urma eroziunii au expoziţii N-E, iar
expoziţia generală a perimetrului este nordică. Datele referitoare la caracterizarea
geomorfologică a perimetrului se regăsesc în tabelul nr. 1, redat în continuare :
Sinteza datelor geomorfologice tabel 1.3.1

Supra Altitudinea, în m Panta, în % Expoziţia
. Minim Medi Maxim Minim Medi Maxim General Predominant
ha ă e ă ă e ă ă ă
37.68 578 690 802 20 25 55 N N
În continuare se redă panta pe fiecare suprafaţă de ameliorare :
tabelul 1.3.2
Nr. suprafaţă Suprafaţa , în ha Panta , în %
1 2.12 26
2 9.36 25
3 6.28 55
4 3.72 28
5 7.96 33
6 1.4 25
7 6.84 20
Total 37.68
1.4. Condiţii climatice

După Köpen, perimetrul de ameliorare se încadrează în tipul .
Perimetrul aparţine topoclimatului complex al Carpaţilor Meridionali, tipul de
versant cu expoziţie nordică (umed şi rece).
În tabelele de mai jos sunt sinteizate unele din datele climatice :
tabel 1.4.1
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X
XI XII Anual
Temperaturi -2.4 -0.4 4.9 10.8 16.0 19.3 21.3 20.7 16.8 11.0
5.0 0.3 237
medii lunare
Cantităţi medii 45.4 36.5 40.5 59.0 80.6 99.1 83.4 63.4 53.3 56.9 46.9 42.3 707.3
lunare de
precipitaţii
Cantităţi maxime 23 53 99 40 38 40 41 05 24 15 52 45
în 24h
Evapotranspiraţia 0 0 19 52 93 119 136 122 81 44 14 0 680
potenţială
Evapotranspiraţia 0 0 19 52 93 119 136 78 53 44 14 0 608
reală
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de –2.4 0C, iar temperatura medie a
lunii celei mai calde (iulie) este de 21.30C .S – a înregistrat şi ploi torrenţiale cu o
intensitate medie de 0.59, cu o durată de 65 minute şi ocantitate de 38.2 mm . Numărul de
zile cu temperatura medie peste 100C este de 112 .
În ceea ce priveşte regimul eolian datele sunt sintetizate în tabelul de mai jos :
tabel 1.4.2
N NE E SE S SV V NV calm
Frecvenţa(%) vântului pe direcţii
10.2 4.3 1.6 5.1 13.5 8.3 9.6 10.0 37.4
Viteza medie a vântului (m/s) pe 2.0 1.6 0.9 1.5 1.5 1.5 1.4 1.6 -
direcţii
Frecventa vantului pe directii

Viteza vantului pe directii
N
15 N
NV 10 NE 2
NV NE
5 1
V 0 E
V 0 E
SV SE SV SE
SE S
Caracteristicile ploii critice de asigurare 10%.
Pentru calculul intensităţii se foloseşte relaţia Gregory:

a  b lg N F
i= (t  1) n
= (t  1) n ; F=7.5 la munte, n=0.5
S
Durata ploii critice : T=; = 7.67 I
=9.42 ; i=2.324 mm/min
Cuantumul ploii, h = i*t; h = i* = 2.324 *9.42= 27.32 mm; h=21.89 mm
Climatul are un rol primordial în declanşarea şi evoluţia fenomenelor de

degradare.Climatul umed şi rece, precipitaţiile abundente din lunile de vară au
determinat spălarea solului pe suprafeţe întinse din perimetrul de ameliorare după ce a
fost eliminată vegetaţia arbustivă şi ierboasă.
1.5 Condiţii hidrografice şi hidrologice

Perimetrul este situat în bazinul hidrologic al Râului Sălătrucel .
Apele care se scurg din perimetru se varsă în părâul Păteşti, mărind turbiditatea
apelor acestuia.
Reţeaua hidrografică interioară perimetrului este formată din culoarul ravenei
existente. La vărsarea în părâul Pătăeşti acesta are lăţimea maximă de 100 m, lăţimea
minimă fiind de 10 – 12 m. Lăţimea medie a culoarului ravenei este de 20 m. Gradul de
fragmentare al perimetrului este dat de raportul dintre lungimea reţelei hidrografice
interioare şi suprafaţa sa, fiind de 33 m/ha.
Regimul hidrologic este considerat dezechilibrat, ceea ce favorizează
fenomenele de eroziune pluvială.
Ecuaţia bilanţului hidrologic anual:
P=ETP-F+S0→S0=P-ETP+F, unde: F = factor de bilanţ

P = cuantumul mediu anual de
precipitaţii
ETP = evapotranspiraţia potenţială
S0 = scurgerea
S0 = 707,3 – 680 + 50 = 77.30 mm
S = 68% * S0 = 52.56 mm S=scurgerea superficială
Coeficientul scurgerii totale :
S 0
– k0 = P
= 0.11 K0 = coeficientul scurgerii totale
Coeficientul scurgerii în suprafaţă :
S
- k= P
, unde S este scurgerea superficială,
S = 52.56  k = 0.07 K = coeficientul scurgerii superficiale
Volumul scurgerii:
W= 10*S*h*k unde W = volumul scurgerii
W =10*37.68*707.3*0.09 = 23985.96 m3
Ecuaţia de bilanţ a ploii critice de asigurare 10% :
h=hs+hr+hi → hs=h-(hr+hi)
unde : h = cantitatea de apă căzută

hs = cuantumul scurgerii
hr = cuantumul retenţiei (4mm)
hi = cuantumul infiltraţiei (9mm)
21.89 = hs + 4 + 9  hs = 21.89 – 13 = 8.89
Coeficientul de scurgere la suprafaţă al ploii critice
h s
k= h
= 0.406
Volumul scurgerii la ploaia critică :
W= 10*S*h*k=10*37.68*21.89*0.406 = 3348.75 m3
Debitul scurgerii:
Qmax = W/t*60 = 5.988 m3/s

Concluzii: Datorită gradului mare de fragmentare a perimetrului, a regimului

hidrologic dezechilibrat şi a lipsei pădurii pot să apară fenomene de eroziune, care să
conducă la apariţia proceselor de degradare prin eroziune pluvială , atât în suprafaţă cât şi
în adâncime, scurgerile puternice pe versanţi antrenând cantităţi apreciabile de materiale,
pietre şi bolovani .
1.6 Condiţii pedologice
Perimetrul se încadrează în Regiunea pedogeografică carpatică. (Geografia

României, vol. I, 1983).
Principalele tipuri de sol reprezentate în regiune sunt:
- soluri brune eumezobazice: Ao – Bv – C(R);
- soluri brune luvice: Ao – El – Bt – C;
- soluri brune acide: O – Ao – Bv – C.
Solurile brune eumezobazice au o textură variabilă, în funcţie de materialul parental,
care poate merge de la uşoară la grea; structura este grăunţoasă în Ao, slab sau moderat
dezvoltată în Bv; celelalte proprietăţi fizice, fizico-mecanice, hidrofizice, termice şi de
aeraţie sunt favorabile; raportul C/N<15, reacţia solului este slab sau moderat acidă, iar
V<55%.
Solurile brune luvice au textura diferenţiată pe profil, mijlocie (luto-nisipoasă sau
lutoasă) în Ao, mijlocie către grosieră în El şi mijlocie-fină sau fină în Bt, datorită sporirii
procentului de argilă; structura este grăunţoasă în Ao, poliedrică lamelară sau fără
structură în El şi prismatică bine dezvoltată în Bt; restul proprietăţilor fizice, fizico-
mecanice, hidrofizice, termice şi de aeraţie sunt mai puţin favorabile (regimul aerohidric
este defectuos); humusul este de calitate inferioară, V scade până la 50%, pH-ul scade
uneori sub 5,0.
Solurile brune acide au o textură uşoară spre mijlocie, nediferenţiată pe profil;
structura este grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul ao şi subpoliedrică-poliedrică
moderat dezvoltată în orizontul Bv; raportul C/N are valori cuprinse între 16-20 în
orizontul Ao şi sub 14 în orizontul Bv, pH<5,0, iar V<55% în Ao şi sub 30-35% în Bv.
În urma degradării prin eroziune se constată faptul că solurile zonale au suferit
modificări profunde; aceste modificări au determinat caracterul insular al solurilor zonale,
ele alternând cu soluri erodate, erodisoluri, soluri deranjate, constituindu-se un adevărat
mozaic de soluri, neclar determinate între ele, dezvelite, lipsite de vegetaţie arborescentă.
Concluzii: Covorul pedologic din perimetru apare neuniform, are un aspect
mozaicat (manifestând variabilitate la scară redusă). Neuniformitatea terenului se
manifestă şi în ceea ce priveşte gradul de eroziune.
În aceste condiţii de teren, dar şi ca urmare a unei exploatări neraţionale a
pădurii şi a păşunatului excesiv are loc o intensificare a fenomenelor de eroziune. Datorită
acestor fenomene, proprietăţile solului se modifică, textura devine greu diferenţiabilă pe
profil, humusul scade la cantităţi neglijabile, structura este distrusă. Ca urmare a
destructurării solului este afectată şi porozitatea, picăturile de ploaie determinând formarea
crustei. De asemenea este afectată şi fertilitatea sau capacitatea productivă a solului

datorită modificări însuşirilor. De aceea aceasta trebuie ameliorată astfel încât în perimetru
să se poată dezvolta vegetaţia forestieră.
1.7 Condiţii fitogeografice
Marea unitate fito-geografică în care se încadrează perimetrul de ameliorare

Ursoaia este Marea unitate de vegetaţie a pădurilor de tip subatlantic din domeniul fagului.
Unitatea din care face parte perimetrul este cea de păduri amestecate de fag,
molid şi brad. În regiune principalele asociaţii vegetale sunt reprezentate de alternanţe de
grupări forestiere, în care participă în procente diferite, două sau toate trei speciile
menţionate. Pe alocuri se pot întâlni făgete sau brădete pure dar pe suprafeţe mici.În
perimetrul de ameliorare vegetaţia este reprezentată doar de ierburi răzleţe şi de tufărişuri
rare, neoferind protecţia antierozională necesară terenului. Această stare a vegetaţiei se
datorează despăduririlor din zonă, efectuate în trecut, urmate de o exploatare abuzivă, prin
păşunat, a pajiştilor care au rezultat.
Concluzii: Deoarece condiţiile geologice, geomorfologice, climatice, hidrologice şi
pedologice sunt favorabile apariţiei fenomenelor de eroziune, vegetaţia ar trebui să
reprezinte o piedică în calea acestora. Însă în condiţiile unei fitocenoze descheiate
existente în perimetru, pericolul apariţiei degradării este evident, impunându-se măsuri de
ameliorare care să restabilească rolul protectiv al vegetaţiei asupra terenului.
1.8 Condiţii economico-geografice
În ceea ce priveşte aspectul economic se menţionează că majoritatea

terenurilor au folosinţă agricolă sau sunt exploatate ca păşuni sau fâneţe, principala
ocupaţie a locuitorilor fiind agricultura. Pădurile prezintă totuşi un rol destul de
important în economia locală, asigurând lemnul de foc şi antrenând prin operaţiunile
culturale care se execută periodic în cadrul O.S. Jiblea o parte din populaţia activă din
zonă.
Terenurile din perimetrul de ameliorare sunt incluse în fondul forestier
aparţinând O.S. Jiblea. Perimetrul de ameliorare se află situat destul de aproape de
localităţile Cozia, Şerbăneşti . Se apreciază că există posibilitatea recrutării forţei de
muncă necesare din zonă. Materialele necesare: puieţi, pari, nuiele, bulumaci se asigură
din pepiniera O.S. Jiblea respectiv de pe urma răriturilor efectuate în cuprinsul ocolului.
CAPITOLUL II. Caracterizarea perimetrului de ameliorare

Ursoaia sub raportul degradării. Necesitatea şi oportunitatea
investiţiei.
2.1 Procesele de degradare în perimetru şi modul de declanşare a

proceselor de degradare
Procesele de degradare din perimetru sunt determinate de eroziunea pluvială.

Eroziunea pluvială îmbracă două forme: eroziune în suprafaţă şi eroziune în adâncime,
ambele forme fiind reprezentate în perimetru cu grade de intensitate diferite.
Procesele de eroziune în suprafaţă sunt caracteristice pentru terenurile înclinate
cu soluri slab coezive, bătătorite şi lipsite de un scut vegetal protector. În raport cu gradul
de eroziune, terenurile erodate se împart în trei categorii: moderat, puternic şi foarte
puternic erodate, după cum s-a îndepărtat mai puţin de jumătate din orizontul cu humus,
peste jumătate sau dacă eroziunea acţionează la nivelul orizonturilor intermediare.
Eroziunea în adâncime (ravenaţia) este provocată de către şuvoaiele de apă,
pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanţi şi la baza versanţilor. În desfăşurarea
procesului se disting două faze: şiroirea şi ravenaţia. În urma proceselor de eroziune în
adâncime iau naştere făgaşe torenţiale- ogaşe şi ravene. Ravena, în ansamblu, prezintă trei
zone: una de desprindere, una de transport şi alta de depozitare. Zona de desprindere este o
râpă unde se concentrează apele scurse din amonte şi de unde se desprinde sistematic
materialul. Zona de transport este un canal cu un pat şi două taluze şi în lungul său sunt
transportate materialele venite din amonte.
Terenurile degradate întâlnite în perimetrul de ameliorare sunt: terenuri
moderat erodate, terenuri puternic erodate, terenuri foarte puternic erodate, terenuri
stâncoase şi terenuri ravenate.
Statistica terenurilor degradate este redată în tabelul următor:
tabelul 2.2.1
Nr. crt. Categ. de terenuri degradate Suprafaţa Observaţii
ha %
1 E1 – terenuri moderat erodate 6.84 18. Supraf. 7
1
2 E2 – terenuri puternic erodate 17.32 46. Supraf. 2 şi 5
0
3 E3 – terenuri foarte puternic 8.40 22. Supraf. 1 şi 3
erodate 3
4 R – terenuri ravenate 1.4 3.7 Supraf. 6
5 Stc – terenuri stâncoase 3.72 9.9 Supraf. 4
Total 37.68 100
2.2 Estimarea predispoziţiei la eroziune şi al cuantumului

probabil al acestuia
2.2.1 Estimarea predispoziţiei la eroziune prin metoda indicilor

şi metoda Corine
Aria de eroziune în care se încadrează perimetrul este aria terenurilor cu
eroziune moderat-puternică, cu pericol de accentuare a eroziunii. Gradul de erodabilitate şi
predispoziţia la eroziune a terenurilor din perimetru se determină prin două metode.
Prima metodă, pe bază de indici, ţine seama de cinci factori:
- roca R,
- panta morfologică I,
- factorul pluvial P,
- textura solului T
- factorul vegetal V.
În funcţie de valorile şi tipurile acestor factori se stabilesc fiecare indici care
însumaţi dau o valoare care poate caracteriza perimetrul din punctul de vedere al gradului
de erodabilitate şi predispoziţie la eroziune. Asrfel :
- roca R, - roci mijlociu spre greu erodabile - 2 ;
- panta morfologică I, - pantă de 11 –30 % pe bazin şi de 21 –60 % pe
versanţi – 2 ;
- factorul pluvial P, precipitaţii între 601 – 1000 mm (707,3mm) – 2 ;
- textura solului T, textură mijlocie – 1 ;
- factorul vegetal V,fâneţe şi păduri descheiate slab productive-2.
Deci :
Textura 0.fără R+I+P+T+V=9 , rezultă de aici o predispoziţie
solului: 1. grea moderată la eroziune şi gradul de erodabilitate foarte ridicat.
2. uşoară A doua metodă a fost stabilită în cadrul programului
3. mijlocie C.O.R.I.N.E..
Această metodă foloseşte tot indici, însă care se
Grosimea 1. >75 cm înmulţesc astfel încăt în final se poate aprecia un risc potenţial
solului: 2. 25-75 cm
de eroziune şi un risc actual.
3. < 25 cm
Pietruire: 1. >10%
2. <10%
Indicele 1.f. redusă

Fournier: 2. redusă
3. moderată
4. mare
5. f.mare
Indicele 1.f. redusă

Bagnoul: 2. redus
Gaussen 3. moderată
4. mare
5. f.mare
Risc actual
de eroziune: 0. 0
1. 0-5
2. 5-11
3. >11
Riscul actual de eroziune este moderat la fel şi
riscul potenţial de eroziune.
Principalii factori care au favorizat procesele de degradare după dispariţia
vegetaţiei sunt ploile cu un cuantum annual ridicat, panta relativ mare a terenului,
substratul format din roci cristaline.
Procesele de degradare s-au declanşat ca urmare a despăduririi suprafeţei şi a
păşunatului intensiv. Această situaţie se menţine şi în prezent de aceea e necesară
intervenţia cu lucrări de ameliorare ca procesele de eroziune să fie oprite, terenurile să fie
stabilizate şi să reintre în circuitul economic.
2.2.2 Estimarea cuantumului eroziunii
Metoda Gaspar-Apostol
Risc potenţial 0. 0
Cuantumul Erodabilitatea 1. 0-3 de eroziune: 1. 0-5
anual al eroziunii se solului: 2. 3-6 2. 5-11
3. >6 3. >11
determină cu formula
Gaspar-Apostol, în funcţie
Acoperire cu
de ponderea suprafeţelor vegetaţie: 1.
cu diverse folosinţe, din Panta 1. <5% 2.
perimetrul de ameliorare. terenului: 2. 5-15%
3. 15-30%
E=A 
Si* ei
unde, E – 4. >30%
S
cuantumul eroziunii în m3/an/ha
Si – suprafeţele cu diverse
folosinţe Erozivitatea 1. <4
ei – climatului: 2. 4-8 indicii medii de eroziune
corespunzători folosinţelor 3. >8
S– suprafaţa totală
E = 2* 2.12*25 + 9.36*10 + 25*6.28 +50*3.72 +
10*7.96 + 50*1.4 + 10*6.84
37.68
3
E = 37,6 m /an/ha
2.3. Necesitatea şi oportunitatea intervenţiei

Având în vedere gradul ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cât şi

riscul potenţial de eroziune, se conturează o serie de consecinţe grave şi dintre cele mai
diverse.
Consecinţele pedologice sunt cele mai evidente şi numeroase. Astfel solul a
fost bătătorit, destructurat iar orizontul humifer înlăturat în totalitate pe mari suprafeţe
din cuprinsul perimetrului
Consecinţele de ordin hidrologic: în urma aportului de materiale aduse de pe
versant turbiditatea apelor părâului Păteşti creşte considerabil după fiecare ploaie.
Materialele aduse de pe versant sunt în mare parte substanţe organice provenite din
orizontul humifer care este sărăcit continuu.
Din punct de vedere climatic are loc o modificare în plan local a bilanţului
caloric. Datorită lipsei vegetaţiei solul nu îşi îndeplineşte rolul de reţinător de apă astfel
încât seceta atmosferică atrage imediat după sine seceta pedologică. Pe plan local
climatul este mai arid.
Principalul obiectiv pus în pericol de fenomenele care au loc pe versant este
părâul Păteşti, care afectează localităţiile din aval de perimetru. Acesta este un factor
important pentru că se revarsă în emisar, acesta putând provoca alte fenomenele de
degradare.
Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel încât este
posibil ca în urma unor ploi abundente şi de lungă durată materialele aduse din amonte să
nu mai poată fi în totalitate spălate şi transportate iar nivelul apelor părâului şi chiar
configuraţia albiei acestuia să se modifice cu consecinţe puţin previzibile.
Caracterul dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a
intervenţiei face ca aceasta să devină tot mai nesigură şi mai costisitoare, afectând odată
cu trecerea timpului suprafeţe din ce în ce mai mari şi accentuând procesele de degradare
( în special eroziunea în adâncime ).
2.4 Lucrări executate în trecut
De reţinut că în perimetru Ursoaia, în trecut, nu s – au efectuat alte lucrări de

ameliorare.
CAPITOLUL III. Cartarea terenurilor din perimetru de

ameliorare Ursoaia şi problemele ce se cer rezolvate
3.1. Metoda de cartare adoptată

Prin cartare se înţelege operaţia complexă de identificare, descriere şi
caracterizare a unităţilor din cuprinsul unui perimetru de ameliorare, având ca scop
raionarea ameliorativă a terenurilor, stabilirea unităţilor operative de lucru şi în final
formularea problemelor care se cer rezolvate în perimetru.
Metoda folosită pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda
de cartare staţională elementară, scara la care se cartează fiind de 1:2500. Această
metodă utilizează criterii de ordin staţional şi foloseşte notaţii şi unităţi taxonomice

specifice. Concret, criteriile metodei de cartare sunt următoarele:
1. Natura degradării şi forma de teren degradat

2. Poziţia fitoclimatică a terenului
3. Caracteristica definitorie a terenului (aspect)
4. Solul şi proprietăţile sale (caracteristica pedologică)
Se observă că primul şi cel de-al treilea criteriu se referă la specificul ecologic

al suprafeţei, iar cel de-al doilea respectiv al patrulea se referă la potenţialul productiv al
terenului.
Unităţile taxonomice folosite sunt :
1. Clasa de terenuri degradate
Este unitatea taxonomică ce grupează toate terenurile care sunt afectate de o

anumită formă de degradare, neţinând cont şi de amplasarea lor geografică. Clasele de
terenuri degradate cuprind terenuri degradate sub acţiunea factorilor naturali şi terenuri
degradate antropic şi sunt în număr de treisprezece, numerotate cu cifre romane.
În perimetrul de ameliorare Ursoaia se întâlnesc următoarele clase de terenuri
degradate :
I Terenuri erodate generate de eroziunea în suprafaţă
II Terenuri stâncoase generate de eroziunea în suprafaţă, cu eroziune activă sau
stabilizată
III Râpi şi taluzuri naturale rezultate în urma procesului de eroziune torenţială
şi de alunecare sau surpare
2. Seria zonală a staţiunii reuneşte terenurile degradate din diferite clase şi din
acelaşi areal fito-climatic. Există patu serii ce corespund zonelor de câmpie, deal, munţi
joşi şi munţi înalţi notate
C, D, M1 şi M2.
3. Subclasa de staţiuni este determinată după caracteristica definitorie a terenului

degradat care îi conferă un anumit aspect. Pentru fiecare clasă de terenuri degradate s-au
stabilit câte două subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau 2.
4. Grupa staţională ţine seama de caracteristica pedologică fundamentală

(structura, textura solului), grupând terenurile degradate care au condiţii asemănătoare.
În cadrul fiecărei subclase s-au identificat câte două grupe staţionale notate cu a
respectiv b.
5. Tipul staţional este gruparea de unităţi staţionale cu acelaşi specific ecologic şi

potenţial productiv, determinate de cele patru criterii ale metodei, având deci şi aceeaşi
formulă de cartare staţională.
6. Unitatea staţională este unitatea taxonomică concretă, delimitată ca o porţiune

de teren omogenă din punct de vedere al specificului ecologic şi al potenţialului
productiv.
Perimetrul de ameliorare Ursoaia aparţine seriei zonale M, terenuri degradate
din zona munţilor joşi.
3.2. Separarea, descrierea şi caracterizarea unităţilor staţionale din

perimetru
În cuprinsul perimetrului de ameliorare Ursoaia s-au identificat un număr de
cinci unităţi staţionale. În funcţie de formele de degradare, ele au fost delimitate pe teren
prin şiruri de ţăruşi, iar pe planul de situaţie cu linie întreruptă şi notate cu cifre arabe.
Procesele de degradare şi porţiunile degradate din perimetru au fost notate:
E1 – eroziune de gradul I, terenuri moderat erodate

E2 – eroziune de gradul II, terenuri puternic erodate
E3 – eroziune de gradul III, terenuri foarte puternic erodate
R – eroziune în adâncime, terenuri ravenate
Stc – terenuri stâncoase, unde în urma eroziunii în suprafaţă au apărut la zi
aflorimente stâncoase
Descrierea şi caracterizarea unităţilor staţionale se va face sub formă de fişe:
Unitatea Staţională nr. 1

 suprafaţa 2.12 ha
 eroziune de gradul III (E3)
 teren foarte puternic erodat
 teren erodat din arealul fitoclimatic M1-
munţi joşi
 condiţii geomorfologice:
- altitudinea : minimă 578 m
maximă 650 m
medie 614 m
- panta : minimă 17 %
maximă 43 %
medie 26 %
- expoziţia: N-E
- erodisol cu textură mijlocie pe şisturi
cristaline
- teren nud
 formula de cartare staţională: IM12a
Schiţa unităţi
Observaţii:

 eroziune de gradul II (E2)
 teren puternic erodat
munţi joşi
maximă 660 m
medie 619 m
maximă 32 %
medie 25 %
- expoziţia: N-E
- sol brun acid erodat, având spălat
peste jumătate din orizontul cu humus
- teren slab înierbat
Schiţa unităţi
Observaţii:

 eroziune de gradul III (E3)
 teren foarte puternic erodat
munţi joşi
maximă 740 m
medie 700 m
maximă 60 %
medie 55 %
- expoziţia: N-E
- erodisol cu textură mijlocie pe şisturi
cristaline
Schiţa unităţi
Observaţii:

 teren stâncos (Stc)
munţi joşi
maximă 802 m
medie 771 m
maximă 32 %
medie 28 %
- expoziţia: N-E
- solul zonal a dispărut complet,
rămânând doar petice de erodisol litic
- teren nud
 formula de cartare staţională: IIM11b
Schiţa unităţi
Observaţii:

 eroziune de gradul II (E2)
 teren puternic erodat
munţi joşi
maximă 802 m
medie 619 m
maximă 37 %
medie 33 %
- expoziţia: N-E
Schiţa unităţi
Observaţii:

 eroziune în adâncime – ravenaţie (R)
 teren ravenat cu substrat cristalin
munţi joşi
maximă 730 m
medie 654 m
- panta : minimă
maximă
medie 25 %
- expoziţia: N
- erodisol cu textură mijlocie pe
şisturi cristaline
- teren nud
 formula de cartare staţională: IIIM11a
Schiţa unităţi
Observaţii:

 eroziune în suprafaţă moderată (E1)
 teren moderat erodat
munţi joşi
maximă 650 m
medie 614 m
maximă 29 %
medie 20 %
- expoziţia : N-E
Schiţa unităţi
Observaţii:
3.3 Stabilirea şi caracterizarea tipurilor staţionale din perimetru
După cum s-a menţionat, tipul staţional cuprinde toate unităţile staţionale cu
aceeaşi formulă staţională. În perimetrul de ameliorare Ursoaia au fost identificate 4
tipuri staţionale notate simbolic T1, T2, T3, T4, a căror caracterizare este redată în tabelul
următor.
Caracterizarea tipurilor staţionale din perimetrul Ursoaia tabelul 3.3.1

Tip staţional Unităţi
staţionale Caracterizarea tipurilor staţionale Formula
Simbol Supr N Supr staţională
( ha ) r ( ha )
2 9.36 Terenuri cu eroziune în suprafaţă din
T1 24.1 5 7.96 arealul fitoclimatic de munţi joşi, cu IM11a
6 7 6.84 eroziune moderată şi puternică cu soluri
zonale cu textură mijlocie
1 2.12 Terenuri erodate din arealul fitoclimatic
T2 8.40 3 6.28 de munţi joşi, cu eroziune foarte IM12a
puternică şi erodisoluri cu textură
mijlocie
Terenuri stâncoase din arealul
T3 3.72 4 3.72 fitoclimatic de munţi joşi, cu IIM11b
aflorimente necalcaroase cu erodisol
litic superficial
Râpi şi taluzuri naturale din arealul
T4 1.4 6 1.4 fitoclimatic de munţi joşi, terenuri cu IIIM11a
substrat cristalin şi erodisol cu textură
mijlocie
În cadrul tipului T1 s – au diferenţiat în funcţie de pantă două subtipuri T ’1 şi

T”1, dintre care T’1 are o suprafaţă de 10 ha cu o înclinare mai mică de 20 % şi T ”1 cu o
suprafaţă de 14.16 ha şi o înclinare între 20 – 40 % .
Stabilirea tipurilor staţionale prezintă utilitate practică, acestea constituind
unităţi operative pentru care se stabilesc soluţiile tehnice în funcţie de condiţiile de lucru
caracteristice.
În funcţie de condiţiile de lucru, în cadrul perimetrului de ameliorare,tipurile
staţionale au fost grupate în trei grupe de tipuri :
1. tipuri cu condiţii moderate de lucru T1 24.16 ha
2. tipuri cu condiţii grele de lucru T2 8.40 ha
3. tipuri cu condiţii foarte grele de lucru T3 şi T4 5.12 ha
3.4. Probleme ce se cer rezolvate în cadrul perimetrului de ameliorare
Din subcapitolele anterioare rezultă faptul că în perimetrul de ameliorare

Ursoaia se găsesc situaţii dintre cele mai diverse sub raportul gradului şi formelor de
degradare, al solului şi al pantei. Astfel se întâlneşte eroziunea în suprafaţă dar şi

ravenaţia.
Gradele eroziunii în suprafaţă cuprind atât eroziunea moderată şi puternică
cât şi cea foarte puternică întâlnindu-se chiar şi situaţii extreme cum sunt terenurile cu
aflorimente stâncoase la zi.
În funcţie de gradele eroziunii, solurile din perimetrul de ameliorare aparţin
de la tipurile zonale erodate şi moderat înierbate până la erodisolurile litice din terenurile
nude, neprotejate de vegetaţie. Panta este de asemenea foarte variabilă, pornind de la sub
20 % şi ajungând la peste 50 %.
Obiectivele avute în vedere prin activitatea de ameliorare sunt :
 Stoparea proceselor de degradare

 Ameliorarea stării terenurilor şi protejarea solurilor
 Protejarea apelor din aval
 Punerea în valoare a terenurilor
 Estetizarea terenurilor
În condiţiile existente în perimetrul de ameliorare, având în vedere şi

obiectivele urmărite, se pun următoarele probleme care se cer rezolvate :
1. curăţirea de pietre a terenului ;

2. consolidarea versanţilor erodaţi, a râpelor şi taluzurilor ;
3. consolidarea obârşiei albiei de scurgere ;
4. reducerea compactităţii solurilor ;
5. înlăturarea insuficienţei solului şi a carenţelor de nutriţie ;
6. ameliorarea generală a condiţiilor de mediu ;
7. asigurarea liniştii în perimetru prin protejarea lucrărilor efectuate ;
8. corectarea reacţiei solurilor acide .
CAPITOLUL IV. Soluţia tehnică de ameliorare şi valorificare a

terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Ursoaia
4.1Complexul de măsuri şi lucrări ameliorative
( Soluţia tehnică de ansamblu )
Ţinând cont de obiectivele urmărite, de diversitatea situaţiilor existente în

perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer rezolvate şi de suprafaţa perimetrului
( fiind practic scoasă din circuitul productiv o suprafaţă importantă sub raportul
mărimii ), se impune necesitatea adoptării unui complex de măsuri şi lucrări
ameliorative.
Având în vedere în permanenţă problemele existente şi care se cer rezolvate,
se pot determina componentele complexului ameliorativ, cu care sunt în strânsă legătură.
1. Curăţirea de pietre 1. Adunat pietre

2. Consolidarea versanţilor erodaţi, a râpelor şi 2. Terasare
taluzelor
3. Consolidarea obârşiei albiei de scurgere 3. Garnisaje
4. Reducerea compactitaţii solurilor 4. Pregătire în vetre
5. Inlăturarea insuficienţei solului şi a carenţelor 5. Fertilizare cu pământ vegetal
de nutriţie
6. Ameliorarea generală a condiţiilor de mediu 6. Lucrări de împădurire
7. Asigurarea liniştii în perimetru prin protejarea 7. Măsuri de pază şi lucrări de
lucrărilor efectuate împrejmuire
8. Corectarea reacţiei solurilor acide 8. Amendare
Se observă din lista de mai sus că pentru fiecare problemă apărută în

perimetru se găseşte soluţia în lista componentelor complexului ameliorativ.
Măsurile ameliorative care se impun, se referă atât la ansamblul perimetrului
de ameliorare cât şi la terenurile înconjurătoare şi constau în : restricţii de folosinţă,
reguli de exploatare, măsuri de pază şi alte măsuri. Aceste măsuri au drept scop
prevenirea apariţiei şi extinderii proceselor de degradare.
Restricţiile de folosinţă se referă la faptul că terenul din perimetrul de
ameliorare nu poate deveni păşune sau teren agricol, folosinţe care ar reactiva procesele
de degradare.
Regulile de exploatare : în urma lucrărilor de împădurire, arboretele rezultate
nu vor fi exploatate prin tăieri rase, se interzice păşunatul, strângerea de fructe de pădure,
activităţile turistice.
Măsurile de pază vor fi luate de conducerea ocolului şi vor fi aplicate de către
pădurarul în cantonul căruia se găseşte perimetrul.
De asemenea, pe timpul lucrărior şi după, perimetrul va fi scos în evidenţă
prin panouri de atenţionare şi prevenire asupra pericolelor potenţiale.
Lucrările ameliorative sunt intervenţii tehnice care se execută exclusiv în
cuprinsull perimetrului de ameliorare, cu scopul refacerii terenurilor degradate şi se
împart în patru categorii:
a) Lucrări fito-ameliorative
b) Lucrări de pregătire şi ameliorare a solului
c) Lucrări de amenajare a terenurilor
d) Lucrări de împrejmuire
4.2Localizarea şi volumul lucrărilor ameliorative propuse
Stabilirea localizării şi a extensiunii lucrărilor ce se vor executa în perimetrul

de ameliorare sunt de primă importanţă pentru determinarea costului lucrării şi a
necesarului de forţă de muncă.
Lucrările care se vor executa în perimetrul de ameliorare, volumul şi
localizarea fiecărei lucrări sunt prezentate în tabelul care urmează :
Volumul şi localizarea lucrărilor tabelul

4.2.1
Nr Denumirea Can Localizarea
. lucrării U.M. titatea lucrării Observaţii
crt
0 1 2 3 4 5
1 Lucrări de ha 35.54 T1, T2, T3, Sp-0,5*Stc-0,2*SR
împădurire T4
2 Pregătirea solului ha 10.0 T ’1 SE1+SE2+SI<20%
în vetre
3 Fertilizare ha 11.38 T2, T3, T4 SE3+0,8*SR+0,5*SStc
4 Adunatul pietrelor ha 10.58 T2, T3, T4 SStc+0,7(SE3+SR)
5 Terase simple ha 14.16 T’’1 SE1,SE2I>20%
Terase sprijinite cu SE1+E2, I>60%
6 banchete ha 8.40 T2 SE3, I=20-60%
gărduleţe
7 Garnisaje m2 320 T4 pe intrândul culoarului de
ravenă în râpă (100m)
Refacerea 1/4 din lungimea versanţilor
8 sprijinului lateral m 44 T4 subminaţi sau 10 % din
culoarul ravenei
Lucrări de în jurul lungimea redusă la orizont a
9 împrejmuire m 3029 perim. de conturului perimetrului
ameliorare
10 Amendare ha 24.16 T’1 + T”1 SE1+SE2
4.3 Detalierea soluţiei tehnice
4.3.1 Detalii tehnice şi tehnologice privind lucrările de împădurire
a) – Rolul culturilor forestiere
Suprafaţa care urmează a fi împădurită în perimetrul de ameliorare este de

35.54 ha, reprezentând 94% din totalul suprafeţei perimetrului.
Culturile ce urmează a se instala au un rol mixt, atât de protecţie (stoparea
proceselor de degradare, îmbunătăţirea proprietăţilor solului), cât şi de producţie
(urmează a se obţine lemn de foc, lemn de mină, pari, araci, fructe de pădure)
b) – Specii, formule, scheme şi tehnici de împădurire

În activitatea de împădurire a terenurilor degradate trebuie acordată o mare

atenţie acţiunii de alegere a speciilor care urmează a fi folosite. Speciile forestiere se aleg
în funcţie de condiţiile staţionale existente în perimetru, de cerinţele ecologice ale
diferitelor specii şi de rolul principal pe care urmează a – l îndeplini cultura instalată.
Comparând condiţile staţionale, stabilite prin cartare, cu cerinţele ecologice
ale speciilor, pentru lucrările de împădurire a perimetrului de ameliorare Ursoaia s – au
ales următoarele specii :
– specii principale : molid, pin silvestru, anin alb, larice (P) ;

– specii secundare : paltin de munte (A) ;
– specii arbustive : măceş (a).
Formulele de împădurire redau asortimentul şi proporţia speciilor şi se

stabilesc în funcţie de intensitatea degradării prin eroziune. Astfel, pe terenuri moderat
erodate se vor introduce specii arborescente în proporţie mai mare, terenuriloe cu
eroziune puternică vor avea şi un etaj de arbuşti, iar în cazurile extreme din terenuri
foarte puternic erodate şi ravenate se recurge la monoculturi, rezultând molidete, pinete,
aninnişuri de anin alb.
În perimetrul de ameliorare Ursoaia s – au adoptat următoarele formule de
tipul :
– 50% P 25% A 25%a ;
– 70% – 50% P 30 – 50% A ;
– 100% P .
Desimile care se adoptă pentru diferitele suprafeţe diferă la rândul lor în

funcţie de condiţiile existente. Astfel, în suprafeţele apartinând tipului T1 staţional
culturile vor avea desimi de 5000 puieţi/ha, în suprafeţele aparţinând tipului staţional T2,
desimi de 6700 puieţi/ha. La larice, culturile vor avea desimi mai mici, pe suprafaţa cu
stâncărie, respectiv 3500 puieţi/ha. Pe taluzurile de ravenă şi pe culoarul de ravenă se
instalează puieţi de anin alb în cordon cu o desime de 13000 puieţi/ha.
Pentru tipul T1 se vor executa lucrări de împădurire prin plantare în gropi de
30x30x30 (executate manual, primăvara ).
Pregătirea solului se va face în vetre de 60x80 cm, folosindu – se puieţi
obişnuiţi ( cu rădăcină nudă, de talie mică ).
Pentru suprafeţele incluse în acest tip staţional, am ales pentru împădurire
specii din toate cele categorii, dar am acordat o pondere mai mare speciilor principale,
deoarece eroziunea nefiind foarte accentuată în aceste suprafeţe după îndeplinirea rolului
ameliorativ de către specia principală aceasta va continua principala sursa de material
lemnos.
Pentru tipurile T2 şi T3 se prevăd tot împăduriri prin plantare în gropi de
30x30x30 cm, pe teren neamenajat. Se vor folosi puieţi cu rădăcini protejate datorită
condiţilor grele de vegetaţie.
Pe terenurile ravenate din T4 se va executa o plantare în cordon, în gropi de
40x40x30 cm, în teren neamenajat, cu puieţi maturi de anin alb. Aici se execută terasete
de 40 cm pe care se dispun puieţi culcaţi. Distanţa între rândurile de puieţi şi între
terasete este 1,0 m.
Figura 2 . Schema de plantare în cordon

Pentru realizarea gardurilor vii, destanţele adoptate sunt de 0.25x0.25 m.
Formulele de îpădurire, modul de asociere, desimile şi detaliile referitoare la
procedeul de împădurire folosit sunt prezentate în tabelul următor, în funcţie de tipul
staţional.
Detalii tehnice privitoare la lucrările de împădurire
tabel 4.3.1.1
Tip staţional Formule de Modul de Distanţ - procedeul de împădurire
Simbol Sîmp împădurire asociere ă de - pregătirea şi ameliorarea
Formul ha lucru solului
ă Nr. de - amenajarea terenului
puieţi/h
a
’
T1 10.0 70%Mo Benzi din 2x1 - plantare în gropi
IM11a 30%Pa zece 5000 - pregătirea solului în vetre
rânduri de
puieţi
’’
T1 14.1 50%Pi30%P Benzi din 2x1 - plantare în gropi normale
IM11a 6 a zece 5000 - terase simple
20%Mă rânduri de
puieţi
T2 8.4 100%Pi - 1.5x1 - plantare în gropi normale
IIM11b 6700 - fertilizare
- terase sprijinite
T3 1.86 80%La Benzi din 2x1.5 - plantare în gropi
IIM11b 20%An zece 3500 - fertilizare
rânduri de - terase sprijinite
puieţi
T4 1.12 100%An - 1x1 - plantare în cordon
IIIM11a 13000 - fertilizare
- garnisaje
c) – Completarea şi întreţinerea culturilor
După instalarea culturilor se trece la recepţia acestora.Cu această ocazie se

verifică modul de execuţie a lucrărilor. Recepţia lucrărilor de împădurire şi controlul
anual al lucrărilor se vor face utilizând suprafeţe de probă care sunt dispuse regulat şi
însumează 4% din suprafaţa împădurită. În funcţie de cele constatate cu ocazia
controalelor se stabileşte procentul de puieţi necesari pentru completarea culturilor
precum şi durata şi eşalonarea lucrărilor de întreţinere. Pentru zona de munte, procentele
necesare pentru completări se încadrează în intervalul dintre 20% şi 40%, în funcţie de
condiţiile existente în suprafeţele împădurite, de la moderat la foarte grele.
Lucrările de întreţinere vizează îmbunătăţirea stării de vegetaţie a puieţilor
prin îndreptarea lor, acoperirea rădăcinilor cu pământ, în cadrul revizuirilor dar şi
îmbunătăţirea condiţiilor de sol prin mobilizări.
Aşa cum am mai spus, odată cu inventarierea suprafeţelor de probă se face şi
controlul anual din toamna primului an până la reuşita definitivă.
Controlul anual este o lucrare tehnică prin care se urmăreşte cunoaşterea stării
culturilor forestiere instalate, evoluţia lor şi stabilirea lucrărilor necesare în următorii ani
de la instalare. Acest control se realizează în perioada 1 septembrie – 31 octombrie.
Ultimul control se face în anul în care s – a atins reuşita definitivă ( 70% din coroanele
puieţilor se ating la foioase, iar înălţimea tulpinii atinge h=1.5 m la răşinoase ), ocazie cu
care se efectuează şi recepţia definitivă.
Controlul se face prin sondaje, verificăndu – se compoziţia pe specii şi grupe
de specii şi stabilindu – se procentul de completări din primăvara următoare.
Lucrarea de completare reprezintă operaţia prin care se instalează o nouă
generaţie de puieţi în locul celor dispăruţi datorită calamităţilor ( îngheţ ), greşeli tehnice
(alegerea greşită a specilor) şi organizatorice (realizarea în continuare a perimetrului),
dificultăţi de adaptare.
Lucrările de întreţinere se execută din primul an ână la realizarea reuşitei
definitive şi constau în revizuiri (îndreptarea puieţilor, încălţarea puieţilor), mobilizări,
descopleşiri, precum şi alte lucrări împuse de condiţiile staţionale.
Volumul de completări estimat, lucrările de completare şi întreţinere şi
eşalonarea lor, în funcţie de tipurile staţionale din perimetru sunt redate în tabelul de mai
jos.
Lista de completări şi întreţineri
tabel 4.3.1.2
Tip staţional Formule de Procentul Lucrări de întreţinere
Simbol Sîmp împădurire estimat al Durată Nr. de Eşalonare
Formulă ha completărilo (ani) lucrări
r (%)
’
T1 10.0 70%Mo 20 5 9 2+3+2+1+
IM11a 30%Pa 1
T’’1 14.16 50%Pi30%P 30 4 13 4+4+3+2
IM11a a
20%Mă
T2 8.4 100%Pi 40 5 14 4+4+3+2+

IIM11b 1
eT3 1.86 80%La 20 5 9 2+3+2+1+
IIM11b 20%An 1
T4 1.12 100%An 20 4 7 3+2+1+1
IIIM11a
4.3.2 Detalierea lucrărilor de pregătire şi emaliorare a solului
4.3.2.1 Lucrări de pregătire a solului
Pregătirea solului se prevede pe o suprafaţă de 10.0 ha, pe această suprafaţă

culturile având desimea de 5000 puieţi/ha. Această operaţie se realizează parţial în vetre
şi are rolul de a reduce compactitatea solului (mărirea gradului de afânare), distrugerea
crustei, eliminarea vegetaţiei care ar putea stingheri dezvoltarea puieţilor.
Lucrările de pregătire a solului sunt lucrări de pregătire parţială în dimensiuni
de 60x80 cm desfundate la 40 cm.
Vetrele se execută manual ( figura 3) , cu sapa forestieră, pornind de la partea
superioară a versanţilor (pentru a avea în amonte teren stalilizat). După marcarea
colţurilor vetrei se curăţă suprafaţa respectivă de ierburi, se taluzează peretele din
amonte, se mobilizează suprafaţa cu sapa (uneori se face şi o desfundare), vegetaţia şi
bolovanii îndepărtându – se în aval. Se asigură o uşoară contrapantă de 2 – 3 % (pentru
aprovizionarea cu apă).
Numărul total de vetre este de 10.0 x 5000 = 50000. Suprafaţa unei vetre este
de 0.6 x 0.8 = 0.48 = 0.50 m 2, rezultând că suprafaţa totală în vetre este de 50000 x 0.5 =
25000 m2 = 250 ari.
Figura 3 . Schema de executare a vetrelor
4.3.2.2 Lucrări de fertilizare
Lucrările de fertilizare a solului se execută pe o suprafaţă de 11.38 ha

( cuprinzând suprafeţe din tipurile staţionale T2,T3 şi T4). Desimea culturilor este de 6700
puieţi/ha în cadrul tipului T2, 3500 puieţi/ha pentru tipul T3 şi 13000 puieţi/ha pentru
tipul T4.
Fertilizarea se realizează cu pământ de împrumut din apropierea perimetrului
de ameliorare. Aceste soluri trebuie să conţină minim 5% humus de tip moder sau mull –
moder.
Prin aceste lucrări se urmăreşte înlăturarea carenţelor de nutriţie a solului din
terenurile cu eroziune foarte puternică şi ravenată, precum şi suplinirea lipsei solului din
terenurile cu stâncărie. Fertilizarea se face parţial pe suprafaţă utilizând o doză de 10 dm 3
(o găleată) pământ vegetal la fiecare puiet sau la fiecare groapă de plantare.
Tehnologia de lucru constă în aducerea pământului până la marginea
perimetrului, urmând ca aceasta să fie distribuit la puieţi cu ajutorul unor roabe, tărgi sau
găleţi.
Aceste lucrări asigură vegetarea puieţilor în condiţii vitrege, de teren foarte
puternic erodat şi stâncos.
Numărul total de gropi este de 8.4 x 6700 + 0.8 x 1.4 x 13000 + 0.5 x 3.72 x
3500 = 77350. Volumul de pământ necesar la o groapă fiind de 10 dm 3, rezultă astfel un
volum total de pământ necesar de 10 x 77350 = 773500 dm3 = 773.5 m3 = 774.0 m3.
4.3.2.3 Lucrări de amendare
Lucrările de amendare se vor executa pe o suprafaţă de 24.16 ha, suprafaţă în

care culturile au o desime de 5000 puieţi/ha. Amendarea va fi parţială şi se va face cu
filer de calcar. Rolul acestor lucrări este de a aduce reacţia solului la un nivel mai
apropiat de cel optim pentru speciile folosite la lucrările de împădurire. Dozele folosite
în acest caz sunt de 1 kg de filer pentru fiecare groapă de plantare.
4.3.3 Detalierea lucrărilor de amenajare a terenurilor
4.3.3.1 Terase simple
Terasele simple (figura 4 şi 5) sunt lucrări de consolidare a terenurilor

degradate care se prevăd pe o suprafaţă de 14.16 ha.
Terasele simple au rolul de a susţine puieţii în primii ani de instalare, de a

fragmenta scurgere apelor pe versant, de a reţine materialele care se rostogolesc pe
versanţi şi de a asigura stabilitatea versanţilor erodaţi.
Se lucrează cu terase întrerupte care se dispun după curbele de nivel, sub
formă de tronsoane cu lungimea de 5m, cu o întrerupere de 2m între tronsoane. Distanţa
adoptată între şiruri este tot de 2m, iar lăţimea platformei este de 1m. Taluzul de rambleu
este înclinat la 450, iar cel de debleu la 600. Platforma va fi prevăzută cu o uşoară
contrapantă de 5 – 100, pentru creşterea eficienţei în reţinerea apei.
Tehnologia de execuţie presupune următoarele operaţii :
- fixarea şi materializarea traseelor;
- executarea terasei :
+ executarea platformei pornind din aval spre amonte;
+ taluzarea pereţilor platformei.
- finisarea lucrării :
+ mobilizarea solului;
+ mărunţirea bulgărilor de pământ;
+ îndepărtarea pietrelor şi a altor resturi;
+ nivelarea platformei.
Terasele se vor executa toamna, urmând ca primăvara timpuriu să se realizeze
reparaţile care se impun şi să se treacă apoi la plantare.
Aceste lucrări de consolidare s – au adoptat pentru suprafeţele cu eroziune
moderată şi puternică cu pante mai mari de 20% unde există pericolul ca datorită
şuvoaielor formate în urma unor ploi torenţiale puieţii să fie dezrădăcinaţi prin spălarea
solului în care au fost instalaţi.
Figura 4 . Schema secţiunii transversale a unei terase simple

Figura 5 . Schema de dispunere în plan a teraselor simple
4.3.3.2 Terase sprijinite de gărduleţe
Suprafaţa efectivă pe care se prevăd lucrări cu terase sprijinite de gărduleţe

este de 6.52 ha .Terasele vor fi întrerupte.
Ele au rolul de a reduce scurgerea, de a reţine materialele antenete de ape şi
de a susţine puieţii în timp mai îndelungat (4 – 5 ani).
Dispunerea va fi în şiruri paralele de curbele de nivel, cu distanţa între rânduri
de 4m. Terasele sprijinite de gărduleţe întrerupte au tronsoanele uşor arcuite care se
numesc solzi, lungimea unui solz fiind de 6m. Intre solzi se lasă o distanţă de 3m.
Platforma are o lăţime de 0.5m, ea fiind sprijinită în partea din aval de un gărduleţ cu
înălţimea de 30cm. Taluzul de debleu va avea o înclinare de 600.
Tehnologia de execuţie a teraselor sprijinite de gărduleţe presupune mai
multe operaţii în succesiunea următoare :
- fixarea şi materializarea teraselor ;
- construirea unor terasete cu lăţimea de 40cm ;
- baterea parilor pe terasete, realizarea împletiturii de nuiele şi legarea ei din
loc în loc cu sârmă;
- execuţia terasei propriu-zise şi taluzarea peretelui din amonte;
- mobilizarea şi nivelarea platformei;
- acoperirea cu pământ a piciorului gărduleţului şi bătătorirea lui.
Pentru executarea gărduleţelor sunt necesare materiale diverse, precum pari

din lemn rezistent, nuiele verzi de salcie, carpen, alun, anin şi sârmă.
Amplasarea teraselor şi elementele lor constructive dimensionale sunt redate
în figurile 6 şi 7.
Figura 6 şi 7 . Sheme de dispunere a teraselor sprijinite de gărduleţe
4.3.3.3 Terase sprijinite pe banchete
Suprafaţa efectivă pe care sunt prevăzute terase sprijinite pe banchete este de

1.88 ha. Ele sunt tot terase întrerupte cu acelaşi rol şi dispuse ca şi terasele sprijinite de
gărduleţe. Au fost prevăzute datorită cantităţi mari de piatră strânsă de pe terenul stâncos,
foarte puternic erodat şi ravenat, fiind din această cauză mai ieftine şi în plus prezintă
avantajul că susţin puieţii un timp mai îndelungat (10 – 15 ani). Terasele sunt sprijinite
de banchete din zidărie uscată realizate din lespezi de piatră aşezate cu grijă una peste
alta. În secţiune banchetele au formă trapezoidală şi au lăţimea la bază de 0.3m, iar
înălţimea de 0.3m.
Tehnologia de execuţie a teraselor sprijinite pe banchete presupune
următoarele operaţii :
-stabilirea şi marcarea răndului de tronsoane ;
-construirea unei terase în contrapantă cu lăţimea de 50 – 60cm şi cu peretele
amonte uşor teşit ;
-executarea zidăriei din lezpezi de piatră şi consolidarea din loc în loc cu
brazde de iarbă ;
-executarea terasei din spatele danchetei ;
-taluzarea peretelui ;
-umplerea eventualelor goluri şi acoperirea cu pământ bătut a coronamentului
şi piciorului zidăriei.
Lungimea teraselor, intervalele libere şi distanţele între rândurile de terase

sunt la fel cu cele precizate la terasele sprijinite de gărduleţe.
Schiţa unei terase sprijinite de banchete cu elementele constructive
dimensionale este dată în figura 8.
Figura 8 . Schema de dispunere a teraselor sprijinite pe banchete
4.3.3.4 Garnisaje
Garnisajele (figura 9) sunt lucrări de amenajare a terenurilor care su drept

scop consolidarea obârşiei albiei de scurgere. Ele reprezintă saltele de nuiele cu care se
căptuşesc sectoarele terminale ale canalului de scurgere. Se execută pe toată lungimea
intrândului culoarului de ravenă în râpă, respectiv 160m, suprafaţa de garnisare fiind de
320m2.
Pentru perimetrul de ameliorare Ursoaia am optat pentru garnişajul de tipul I
cu un strat de nuiele de 30cm grosime, nuielele fiind dispuse longitudinal. Nuielele sunt
fixate cu pari bătuţi la 1m unul de celălalt şi legaţi între ei cu longrine. Distanţa dintre
rândurile de pari este de 2m, iar longrinele se fixează cu ajutorul cuielor de pari deasupra
statului de nuiele.
Garnisajele, pe lângă consolidarea sectorului terminal al albiei, mai au rol şi
de protejare a patului albiei, de impiedicare a desprinderii de noi aluviuni, de diminuarea
scurgerii pluviale.
- aşezarea unui strat de crăci de 30cm grosime longitudinal pe patul albiei ;
- baterea parilor de fixare printre crăci ;
- fixarea crăcilor cu longrine .
Garnisajele sunt amenajările cele mai rentabile în astfel de situaţii, deoarece
nu necesită materiale deosebite (se pot folosi materiale din zonă) şi sunt foarte eficiente.
Figura 9. Secţiuni longitudinale şi transversale ale unui garnisaj
4.3.3.5 Lucrări de consolidare a malurilor subminate
Pe culoarul de ravenă, pentru consolidarea malurilor subminate, se prevăd

aceste lucrări de consolidare pe o lungime de 44m, reprezentând 10 % din culoarul
ravenei.
Pe această lungime se vor executa arocamente cu cleionaj (figura 10), cu rolul
de a reface sprijinul lateral distrus şi de a asigura stabilitatea versanţilor.
- amenajarea suprafeţei;
- executarea arocamentului :
+ baterea parilor;
+ împletirea nuielelor;
+ fixareanuielelor cu longrine;
+ umplerea golului cu pietre zidite.
- finisarea lucrării.
Materialul utilizat se va procura din apropierea perimetrului.

Figura 10 . Schiţa arocamentelor cu cleionaj

a) – vedere în secţiune transversală ; b) – vedere de sus ;
4.3.4 Detalierea lucrărilor de împrejmuire
Împrejmuirea se va face pe o lungime de 3029m. Lucrările de împrejmuire

constau în ridicarea unui gard de sârmă ghimpată din 5 rânduri şi în plantarea unui gard
viu în interior.
Aceste lucrări au rolul de a asigura liniştea în perimetru şi alături de celelalte
lucrări bine executate are un rol primordial în asigurarea succesului acţiunii de
ameliorare . În mod concret, aceste lucrări trebuie să protejeze şi să izoleze perimetrul de
eventualii dăunători (oameni şi animale).
Împrejmuirea cu gard de sârmă se execută din bulmaci de lemn de foioase sau
răşinoase cu diametre cuprinse între 15 – 25 cm şi cu lungimi de 2.2m. Bulmacii se
îngroapă în pământ la 0.7m şi se dispun la distanţe de 2.5m unul de celălalt. Capătul care
se îngroapă în pământ se va carboniza prin ardere superficială. Cele 5 rănduri de sârmă
ghimpată se prind pe bulmaci cu ajutorul unor cuie speciale. La fiecare al zecelea bulmac
şi la colţuri se întăreşte cu contrafise.
Shiţa pentru gardul de sârmă ghimpată este redată în continuare în figura 11.
Figura 11 . Schema de executare a gardului de sârmă ghimpată

Gardul viu de pe interior se va realiza cu ajutorul puieţilor de molid,

amplasaţi la distanţe de 0.5 x 0.5 m pe 3 rânduri de puieţi. Se vor alege puieţi viguroşi,
repicaţi, pentru a realiza cât mai repede gardul viu.
4.4 Breviar de calcule privind soluţia tehnică
4.4.1 Calcule referitoare la lucrările de împădurire
a) – calculul de puieţi plantaţi pentru instalarea şi completarea culturilor

forestier
tabel de calcul al necesarului de puieţi
tabel 4.4.1.1
Tip staţional Nr. Puieţi necesari la plantare Puieţi
Formula de Nr. de puieţi Total Nr de puieţi pe specii necesari
simbol Sup împădurire puieţi la mii mii Mo Pa Pi La An Mă pentru
ha ha (mii buc/ha buc completări
formula
buc)
T’1 10.0 70%Mo 5 20 50 35 15 - - - - 10.00
IM11a 30%Pa
T’’1 14.16 50%Pi30% 5 30 70.8 - 21.4 35.4 - - 14.0 21.24
IM11a Pa 0
20%Mă
T2 8.4 100%Pi 6.7 40 56.28 - - 56.2 - - - 22.51
IIM11b 8
eT3 1.86 80%La 3.5 20 6.51 - - - 5.21 1.3 - 1.30
IIM11b 20%An
T4 1.12 100%An 13 20 14.5 - - - - 14.5 - 2.91
IIIM11a 6 6
Total 198.15 35 36.4 91.6 5.21 15.8 14.0 57.96
8 6 0
În total, pentru instalarea culturilor forestiere şi pentru completarea lor sunt

necesari 256.11 mii puieţi. Din acest număr 57.96 mii puieţi sunt utilizaţi pentru
completări şi reprezintă cca 23% din totalul de puieţi necesari. La instalarea culturilor se
folosesc 131.89 mii puieţi aparţinând speciilor răşinoase, 52.26 mii puieţi de foioase
arborescente şi 14.00 mii puieţi de arbuşti.
Majoritatea puieţilor sunt obţinuţi în pepinieră, în număr de 237.08 mii iar
puieţii de anin, 19.03 mii bucăţi provin din regenerări naturale.
b) – puieţi plantaţi în gardul viu
Numărul de puieţi de molid necesari la plantarea

N - număr de puieţiînnecesari
gardul viu se calculează
cu ajutorul formulei: L - lungimea împrejmuirii
L*r  Pc  r - numărul de rânduri
N= d 1  100 
  d - distanţa dintre puieţi pe rând
Pc - procentul de completări
L = 3029 m
r=3
d = 0,5 m
Pc = 20
N = 21809 buc puieţi de molid = 21.809 mii buc puieţi de molid
c) – calculul suprafeţei de întreţinere

tabel de calcul al suprafeţei de întreţinere
tabel 4.4.1.2
Tip staţional Lucrări de întreţinere Suprafeţe întreţinute
simbol Supraf număr eşalonare Total Suprafaţa de întreţinut în anii

formula ha 2005 2006 2007 2008 2009
T’1 10.0 9 2+3+2+1+1 90.0 20 30 20 10 10
IM11a
T’’1 14.16 13 4+4+3+2 184.08 56.64 56.64 42.48 28.32 -
IM11a
T2 8.4 14 4+4+3+2+1 117.6 33.60 33.60 25.20 16.80 8.40
IIM11b
eT3 1.86 9 2+3+2+1+1 16.74 3.72 5.580 3.72 1.86 1.86
IIM11b
T4 1.12 7 3+2+1+1 7.84 3.36 2.24 1.12 1.12 -
IIIM11a
TOTAL 35.54 - - 416.26 117.32 128.06 92.52 58.10 20.26
4.4.2 Calcule referitoare la lucrările de pregătire şi ameliorare a solului
a) – calculul numărului de vetre şi al suprafeţei pregătite
Numărul de vetre necesar este egal cu numărul de puieţi instalaţi în suprafaţa

în care s – a prevăzut pregătirea solului în vetre. Tipul staţional în care se fac aceste
lucrări este T’1 cu suprafaţa de 10.0 ha şi desime a culturilor de 5000 puieţi/ha rezultând
50.0 mii puieţi necesari pentru instalarea culturilor forestiere. Se vor pregăti deci un
număr de 50000 de vetre .
Nv=suprafaţa efectivă*numărul de puieţi/ha = 10*5000 = 50000

Suprafaţa totală pregătită în vetre se calculează cu formula :
Sp = Nv * Sv (ari) unde,
Sp – suprafaţa pregătită
Nv – numărul de vetre
Sv – suprafaţa unei vetre
Sv = 0.8 *0.6 = 0.5 m2
Sp = 50000*0,5 = 25000m2 =250 ari
b) – calculul cantităţii de pământ vegetal
Vpv = ∑ (doza pentru un puiet * numărul de puieţi/ha * suprafaţa care se

fertilizează)
=6700*8.4 + 3500*0.5*3,72+13000*0,8*1.4 = 773500 dm3 ≈ 774.0 m3.
c) – calculul cantităţii de amendament
Se face pe baza formulei :
Am = D1puiet * nr. puieţi = 1 Kg * 120800 puieţi

Am = 120800 Kg = 120.8 t filer de calcar
4.4.3 Calcule referitoare la lucrările de amenajare a terenurilor
a) – calculul cantităţii de piatră şi bolovani rezultată din curăţirea

perimetrului
Vp = S * 25 m3/ha = 10.58 * 25 = 264.5 m3 piatră,

unde :
Vp – volumul de piatră rezultat;
S – suprafaţa cu piatră.
b) – calculul teraselor simple
Se construiesc terase simple întrerupte, lungimea lor calculându – se cu

formula :
10.000 * S * l 10.000 *14.16 * 5
Lts =   50572m , unde
d1 * d 2 2*7
S = suprafaţa pe care se propun terase simple;
l = lungimea unui tronson (m) ;
d1 = distanţa între axele rândurilor alăturate (m) ;
d2 = distanţa între mijloacele a două tronsoane succesive (m).
c) – calculul teraselor sprijinite de gărduleţe
10.000 * S * l 10.000 * 6.52 * 6

Ltg =   10867m ,
d1 * d 2 4*9
Numărul de pari necesari :
10000 10000
N=d * S *  2l  1  * 6.52 *  2 * 6  1  23545 buc
1 * d2 4*9
Necesarul de crăci :
C = Ltg * h * 0.06125 mst/m2 = 10867*0.30*0.06125 = 200 mst ,unde

Ltg – lungimea gărduleţului ;
h – înălţimea gărduleţului ;
C – cantitatea de crăci necesară.
d) – calculul teraselor sprijinite pe banchete

Calculul acestor terase este identic cu cel al teraselor sprijinite de gărduleţe.
10.000 * S * l 10.000 * 1.88 * 6
Ltb =   3134m ,
d1 * d 2 4*9
Volumul de piatră din banchete depinde de suprafaţa secţiunii :
 0.3  0.2 * 0.3  0.075m 2
Asect = ,
2
şi se determină cu relaţia :
Vp = Asect * Ltb = 0.075*3134 = 235 m3
Deci din totalul volumului de piatră de 264,5 m 3 se foloseşte la banchete doar
235 m3 , iar restul de 29.5 m3 se foloseşte la arocamentele cu cleionaj.
e) – calculul arocamentelelor cu cleionaj
Volumul de pari :
Vpari = L*0.016m3/m = 44*0.016 = 0.70 m3
Volumul de longrine :
Vlong = L*0.001m3/m = 44*0.01 = 0.44 m3
Volumul de nuiele :
Vnui = L*h*0.06125mst/m2 = 44*1.2*0.06125 =3.234 mst
Volumul de piatră :
Vpiatră = L*A*1.1 = 44*0.6*1.1 = 29.5 m3
f) – calculul garnisajelor
Volumul de crăci :
Vcrăci = S*0.410 mst/m2 = 320*0.410= 131.2 mst
Volumul de pari :
Vpari = S*0.002 m3/m2 = 320*0.002 = 0.64 m3
Volumul de longrine :
Vlong = S*0.004 m3/m2 = 320*0.004 = 1.28 m3
Consumul de cuie :
Vcuie = S*0.02 kg/m2 = 320*0.02 = 6.4 kg
g) – calculul lucrărilor de împrejmuire
Lungimea de sârmă ghimpată :

Lsg = L*5 = 3029*5 = 15145 m
Numărul de bulumaci :
L 3029
Nbul =   1212 buc
2 .5 2 .5
CAPITOLUL V. Eşalonarea şi organizarea lucrărilor
5.1Lista cantităţilor de lucrări propuse
Lista lucrărilor propuse este un deviz cantitativ (antemăsurătoarea), care

cuprinde date privind cuantumul lucrărilor şi serveşte la planificarea lucrărilor, evaluarea
costurilor acestora, stabilind necesarul de materiale şi de forţă de muncă.
Întocmirea acestei liste s-a făcut pe baza detaliilor tehnice (capitolul 4.3) şi a
breviarului de calcul (capitolul 4.4).
Lista cantităţilor de lucrări

tabelul 5.1.1
Categoria de lucrări Codul Denumirea lucrării U.M. Cantitatea
lucrării
A1 Instalarea culturilor mii 198.15
forestiere buc.
A. Lucrări A2 Completarea culturilor mii 57.96
fitoameliorative forestiere buc.
A3 Întreţinerea culturilor ha
forestiere 416.26
B. Lucrări de B1 Pregătire în vetre ari 250.0
pregătire şi B2 Fertilizare cu pământ vegetal m3 774.0
ameliorare a solului B3 Amendare tone 120.8
C1 Adunat pietre şi bolovani m3 264.5
C. Lucrări de C2 Terase simple m 50572
amenajare a C3 Terase cu gărduleţe m 10867
terenului C4 Terase cu banchetă m 3134
C5 Garnisaje m2 320
C6 Arocamente m 44
D. Lucrări de D1 Gard de sârmă ghimpată m 3029
împrejmuire D2 Gard viu mii 21.809
buc.
5.2Eşalonarea lucrărilor propuse
Lucrările propuse pentru ameliorarea perimetrului de ameliorare Ursoaia vor

începe în primăvara anului 2005 şi se vor desfăşura pe parcursul a 5 ani, deci se vor
termina în anul 2009.
Modul de eşalonare al lucrărilor este prezentat în tabel. În primul an se vor
executa lucrări pregătitoare, pentru reducerea eroziunii (adunatul pietrelor, garnisajele,
arocamentele) şi lucrări de împrejmuire, pentru izolarea perimetrului.
În al doilea an se vor executa restul lucrărilor propuse, cu excepţia
completărilor care se fac în al treilea an (60%) şi în al patrulea an (40%) şi a lucrărilor de
întreţinere (eşalonate pe parcursul celor 5 ani).
S-a optat pentru această eşalonare în primul rând din considerente economice,
pentru a se evita aglomerarea lucrărilor (pentru a nu se crea probleme privind asigurarea
forţei de muncă, a materialelor şi a transportului acestora).
Planul de eşalonare a lucrărilor

tabelul 5.2.1
Nr. Codul şi denumirile lucrărilor U.M. Cantitatea de executat în anul
crt. 2005 2006 2007 2008 2009
1 A1 – Instalarea culturilor mii - 198.15 - - -
forestiere buc.
2 A2 – Completarea culturilor mii - - 34.7 23.1 -
forestiere buc. 76 84
3 A3 – Întreţinerea culturilor ha 117.32 128.06 92.52 58.10 20.26
forestiere
4 B1 – Pregătire în vetre ari - 250.0 - - -
5 B2 – Fertilizare cu pământ m3 - 774.0 - - -
vegetal
6 B3 – Amendare tone 120.8 - - - -
7 C1 – Adunat pietre şi bolovani m3 264.5 - - - -
8 C2 – Terase simple m - 50572 - - -
9 C3 – Terase cu gărduleţe m - 10867 - - -
10 C4 – Terase cu banchetă - 3134 - - -
11 C5 – Garnisaje m2 320 - - - -
12 C6 – Arocamente m 44 - - - -
13 D1 – Gard de sârmă ghimpată m 3029 - - - -
14 D2 – Gard viu mii - 21.809 - - -
buc.
5.3 Elemente de organizare a execuţiei lucrărilor
Lucrările de ameliorare din perimetrul de ameliorare Ursoaia se vor executa

de către Ocolul Silvic Jiblea, în regie, fără licitaţie.
Forţa de muncă necesară este de cca 135 muncitori, organizaţi în 45 de echipe
(a câte 3 muncitori), iar echipele vor fi grupate în 9 formaţii de lucru (a câte 5 echipe).
Puieţii necesari pentru instalarea noilor culturi forestiere vor fi procuraţi din
pepiniera silvică a ocolului; pentru împăduririle cu anin se vor folosi puieţi din regenerări
naturale. Pământul vegetal utilizat ca fertilizant se va procura din apropierea
perimetrului, materialele necesare pentru terase, garduri şi alte amenajări (pari, nuiele,
bulumaci etc.) se vor obţine din produsele secundare recoltate de ocolul silvic din zonă,
iar piatra pentru arocamente se va recolta din perimetru. Cuiele, sârma ghimpată şi
uneltele necesare se vor procura din comerţ.
În cuprinsul perimetrului se vor amenaja: gheţării pentru puieţi, adăposturi
pentru nuiele şi materiale, captări de izvoare pentru alimentarea cu apă, poteci de acces
în orice zonă a perimetrului, barăci pentru muncitorii din localităţile mai îndepărtate. Se
vor procura truse sanitare, se vor amenaja locuri pentru servirea mesei şi pentru adăpost
în caz de furtună.
Organizarea lucrărilor se va face cu respectarea prevederilor referitoare la
protecţia muncii şi P.S.I şi anume :
- la plantare şi terasare lucrările se vor executa de sus în jos pe versant, cu
muncitorii dispuşi în linie pe curba de nivel;
- între muncitori se va păstra o distanţă de minim 1,5 lungimi de unealtă;
- se vor folosi unelte corespunzătoare şi în bună stare de funcţionare;
- se va folosi echipament de protecţie: salopete, cizme, căşti şi mănuşi de
protecţie;
- punctele periculoase (teren instabil, dislocări de pietre) se semnalizează cu
plăcuţe avertizoare;
- se prevăd locuri speciale pentru fumat;
- nu se admite aprinderea focului în perimetru;
- se face instructajul de protecţia muncii şi se semnează pentru aceasta.
Capitolul VI .Costul lucrărilor şi principalii indici tehnico-

economici
6.1 Evaluarea costului lucrărilor
Devizul lucrărilor tabelul 6.1.1
Nr. Specificări U.M. Cantitatea Indici de Costul
crt. cost lucrării
(lei/U.M.) (lei)
1 Împăduriri cu puieţi mii buc. 237.08 2.000.000
obişnuiţi 474160000
2 Împăduriri cu puieţi în mii buc. 19.03 6.400.000
pungi 121792000
3 Completări culturi mii buc. 57.96 2.300.000
forestiere 133308000
4 Întreţinere culturi forestiere ha 416.26 1.200.000
499512000
5 Pregătirea solului în vetre ari 250 220000
55000000
3
6 Fertilizare cu pământ m 774 150.000
vegetal 116100000
7 Amendare t 120.8 300.000 36240000
8 Adunat pietre M3 264.5 250.000 66125000
9 Terase simple m 50572 10.000 505720000
10 Terase cu gărduleţe m 10867 35.000 380345000
11 Terase cu banchetă 3134 25.000 78350000
12 Garnisaje tip I m2 320 50.000 16000000
13 Arocamente cu cleionaj m 44 200.000 8800000
14 Împrejmuire cu gard de m 3029 75.000
sârmă 227175000
15 Împrejmuire cu gard viu mii buc. 21.809 1.500.000
112500000
Total 2831127000
CAS – 23% 455811447
Şomaj – 5% 99089445
Sănătate – 7% 138725223
Cheltuieli neprevăzute – 1% 283112700
TOTAL GENERAL 3807865815
6.2 Principalii indici tehnico-economici ai investiţiei

1. Valoarea totală a investiţiei: 3807865815 lei

2. Suprafaţa ameliorată: 37.68 ha
3. Investiţia specifică: 1269288605lei
4. Durata de realizare a investiţiei: 5 ani (2005 - 2009)
BIBLIOGRAFIE
1. I. Ciortuz : „Amelioraţii silvice”, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti –
1981
2. I. Ciortuz, V Păcurar : „Amelioraţii silvice”, Ed. Lux Libris, Braşov – 2004
3. I. Ciortuz: „Îndrumar de aplicaţii practice la Amelioraţii silvice”, Reprografia
Uo2, Braşov – 1991
4. S. A. Munteanu, I. Clinciu,I. Illyes: „Morfometria bazinelor hidrografice
torenţiale”, Reprografia Uo2, Braşov – 1980
5. D. Târziu: „Pedologie şi Staţiuni forestiere”, Ed. Ceres, Bucureşti – 1997
6. Clima României, vol. II
7. Geografia României, vol. II
8. Harta geobotanică a R. S. România
9. Harta solurilor din R. S. România
10.Harta geologică a R. S. România
11.Harta geomorfologică a R. S. România
12.Harta climatică a României (după M Marcu)
Cuprins :
TEMA PROIECTULUI.................................................................................................................................1
CAPITOLUL I.Cadrul geografic al perimetrului de ameliorare Ursoaia......................................................3
1.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă a perimetrului.........................................................3
1.2 Condiţii geologice................................................................................................................................3
1.3 Condiţii geomorfologice......................................................................................................................4
1.4. Condiţii climatice................................................................................................................................5
1.5 Condiţii hidrografice şi hidrologice.....................................................................................................6
1.6 Condiţii pedologice..............................................................................................................................8
1.7 Condiţii fitogeografice.........................................................................................................................8
1.8 Condiţii economico-geografice............................................................................................................9
CAPITOLUL II. Caracterizarea perimetrului de ameliorare Ursoaia sub raportul degradării. Necesitatea
şi oportunitatea investiţiei..............................................................................................................................9
2.1 Procesele de degradare în perimetru şi modul de declanşare a proceselor de degradare....................9
2.2 Estimarea predispoziţiei la eroziune şi al cuantumului.....................................................................10
probabil al acestuia..................................................................................................................................10
2.2.1 Estimarea predispoziţiei la eroziune prin metoda indicilor............................................................10
şi metoda Corine......................................................................................................................................10
2.2.2 Estimarea cuantumului eroziunii....................................................................................................12
2.3. Necesitatea şi oportunitatea intervenţiei...........................................................................................12
2.4 Lucrări executate în trecut.................................................................................................................13
CAPITOLUL III. Cartarea terenurilor din perimetru de ameliorare Ursoaia şi problemele ce se cer
rezolvate.......................................................................................................................................................13
3.1. Metoda de cartare adoptată...............................................................................................................13
3.2. Separarea, descrierea şi caracterizarea unităţilor staţionale din perimetru.......................................14
3.3 Stabilirea şi caracterizarea tipurilor staţionale din perimetru............................................................19
3.4. Probleme ce se cer rezolvate în cadrul perimetrului de ameliorare..................................................19
CAPITOLUL IV. Soluţia tehnică de ameliorare şi valorificare a terenurilor degradate din perimetrul de
ameliorare Ursoaia.......................................................................................................................................20
4.1Complexul de măsuri şi lucrări ameliorative......................................................................................20
( Soluţia tehnică de ansamblu )...............................................................................................................20
4.2Localizarea şi volumul lucrărilor ameliorative propuse.....................................................................21
4.3 Detalierea soluţiei tehnice..................................................................................................................22
4.3.1 Detalii tehnice şi tehnologice privind lucrările de împădurire.......................................................22
4.3.2 Detalierea lucrărilor de pregătire şi emaliorare a solului................................................................26
4.3.2.1 Lucrări de pregătire a solului.......................................................................................................26
4.3.2.2 Lucrări de fertilizare....................................................................................................................27
4.3.2.3 Lucrări de amendare....................................................................................................................27
4.3.3 Detalierea lucrărilor de amenajare a terenurilor.............................................................................27
4.3.3.1 Terase simple...............................................................................................................................27
4.3.3.2 Terase sprijinite de gărduleţe.......................................................................................................29
4.3.3.3 Terase sprijinite pe banchete........................................................................................................30
4.3.3.4 Garnisaje......................................................................................................................................31
4.3.3.5 Lucrări de consolidare a malurilor subminate.............................................................................32
4.3.4 Detalierea lucrărilor de împrejmuire...............................................................................................33
4.4 Breviar de calcule privind soluţia tehnică..........................................................................................34
4.4.1 Calcule referitoare la lucrările de împădurire.................................................................................34

4.4.2 Calcule referitoare la lucrările de pregătire şi ameliorare a solului................................................35
4.4.3 Calcule referitoare la lucrările de amenajare a terenurilor.............................................................36
CAPITOLUL V. Eşalonarea şi organizarea lucrărilor.................................................................................38
5.1Lista cantităţilor de lucrări propuse....................................................................................................38
5.2Eşalonarea lucrărilor propuse.............................................................................................................39
5.3 Elemente de organizare a execuţiei lucrărilor....................................................................................40
Capitolul VI .Costul lucrărilor şi principalii indici tehnico-economici.......................................................41
6.1 Evaluarea costului lucrărilor..............................................................................................................41
6.2 Principalii indici tehnico-economici ai investiţiei.............................................................................41
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................42

Proiec AMELIORATII Smoker

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiec AMELIORATII Smoker

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ

ŞI EXPLOATĂRI FORESTIERE Pagina numărul 1

Să se întocmească studiul de fezabilitate ( SF ) privind ameliorarea silvică a

1. caracterizareagenerală a terenului de ameliorare ;

BRAŞOV Termen de predare

DATE CU CARACTER GENERAL

1. Denumirea obiectivului de investiţii :

Ameliorarea şi valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate

Localitatea Păteşti, judeţul Vâlcea .

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Mediului – R.N.P. .

R.N.P. – Direcţia Silvică Vâlcea .

Universitatea Transilvania Braşov .

8. Situaţia cadastrală a terenurilor din perimetru :

Terenuri incluse în fond forestier .

9. Modul de finanţare a invrstiţiei :

CAPITOLUL I.Cadrul geografic al perimetrului de ameliorare

1.1 Localizarea geografică şi situaţia administrativă a perimetrului

Figura 1 : Localizarea perimetrului

1.2 Condiţii geologice

Unitatea morfo-structurală în care se găseşte perimetrul este unitatea carpatică

Dintre rocile existente în cuprinsul teritoriului, predominante sunt formaţiunile

1.3 Condiţii geomorfologice

Perimetrul de ameliorare se încadrează în regiunea geomorfologică a

Sinteza datelor geomorfologice tabel 1.3.1

În continuare se redă panta pe fiecare suprafaţă de ameliorare :

1.4. Condiţii climatice

Frecventa vantului pe directii

Caracteristicile ploii critice de asigurare 10%.

Pentru calculul intensităţii se foloseşte relaţia Gregory:

Climatul are un rol primordial în declanşarea şi evoluţia fenomenelor de

1.5 Condiţii hidrografice şi hidrologice

Ecuaţia bilanţului hidrologic anual:

P=ETP-F+S0→S0=P-ETP+F, unde: F = factor de bilanţ

S0 = 707,3 – 680 + 50 = 77.30 mm

S = 68% * S0 = 52.56 mm S=scurgerea superficială

Coeficientul scurgerii totale :

Coeficientul scurgerii în suprafaţă :

W= 10*S*h*k unde W = volumul scurgerii

Ecuaţia de bilanţ a ploii critice de asigurare 10% :

unde : h = cantitatea de apă căzută

21.89 = hs + 4 + 9  hs = 21.89 – 13 = 8.89

Coeficientul de scurgere la suprafaţă al ploii critice

Volumul scurgerii la ploaia critică :

Qmax = W/t*60 = 5.988 m3/s

Concluzii: Datorită gradului mare de fragmentare a perimetrului, a regimului

1.6 Condiţii pedologice

Perimetrul se încadrează în Regiunea pedogeografică carpatică. (Geografia

crustei. De asemenea este afectată şi fertilitatea sau capacitatea productivă a solului

1.7 Condiţii fitogeografice

Marea unitate fito-geografică în care se încadrează perimetrul de ameliorare

1.8 Condiţii economico-geografice

În ceea ce priveşte aspectul economic se menţionează că majoritatea

CAPITOLUL II. Caracterizarea perimetrului de ameliorare

2.1 Procesele de degradare în perimetru şi modul de declanşare a

Procesele de degradare din perimetru sunt determinate de eroziunea pluvială.

2.2 Estimarea predispoziţiei la eroziune şi al cuantumului

2.2.1 Estimarea predispoziţiei la eroziune prin metoda indicilor

Indicele 1.f. redusă

Indicele 1.f. redusă

2.2.2 Estimarea cuantumului eroziunii

2.3. Necesitatea şi oportunitatea intervenţiei

Având în vedere gradul ridicat de degradare a terenurilor din perimetru cât şi

2.4 Lucrări executate în trecut

W= 10Sh*k unde W = volumul scurgerii