Studiu de caz

Ȋntocmirea Planului Decenal pentru arboretele din cadrul UP II Fǎget-

Chinteni, Ocolul Silvic Cluj ṣi calculul posibilitǎṭii produselor secundare
pentru deceniul 2020-2029

Student:……………………………………………..
 Cuprins
INTRODUCERE 3

CAP.1 DATE CU CARACTER GENERAL

1.1.Necesitatea proiectarii lucrarilor silvotehnice 4
1.2.Localizarea studiului 4

CAP.2. STUDIUL CONDITIILOR

STATIONALE DIN U.P.
2.1.Analiza conditiilor geologice si geomorfologice 5
2.2.Analiza conditiilor climatice 5
2.3.Analiza conditiilor edifice 5
2.4.Caracterizare stationala 6

CAP.3. STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE DIN U.P.

3.1.Caracterizarea generala a arboretelor 6
3.2. Structura arboretelor in raport cu varsta 6
3.3. Structura arboretelor in functie de grupa funcṭionalǎ 8
3.4. Structura arboretelor pe tipuri de staṭiune 9
3.5. Structura arboretelor pe tipuri de pǎdure 10
3.6. Structura arboretelor pe clase de productie 11
3.7. Structura arboretelor pe specii 12
3.8. Structura arboretelor pe provenienṭǎ 15

CAP.4.STABILIREA TEHNOLOGIEI DE APLICARE A

LUCRARILOR DE INGRIJIRE A PADURII
4.1.Bazele aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere 16
4.2.Scopul lucrarilor de ingrijire si alegerea arboretelor de parcurs 17
4.3.Planificarea decenala a lucrarilor de ingrijire 18
4.3.1.Consideratii generale 18
4.3.2.Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire 19
4.3.3.Calculul posibilitatii de produse secundare 22

2
 INTRODUCERE

Pentru realizarea structurii funcţionale optime a arboretului, conform ţelului de

gospodărire a pădurilor se impune necesitatea intervenţiei silvicultorului pentru dirijarea
procesului de creştere şi dezvoltare a arboretului de la instalare până la efectuarea tăierilor de
regenerare. Complexul de intervenţii silviculturale prin care se dirijează procesul de creştere şi
dezvoltare a arboretelor, de la întemeiere până la efectuarea tăierilor de regenerare poartă numele
de lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor.
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor au ca scop principal crearea celor mai
favorabile condiţii de creştere şi dezvoltare a arboretelor, ceea ce se soldează cu creşterea
productivităţii arboretelor. Iar prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se modifică, în
mod dirijat, compoziţia, consistenţa, provenienţa şi structură verticală a arboretului în deplină
concordanţă cu ţelul de gospodărire şi cu compoziţia-ţel.
Prin lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor se reglează starea de desime şi
raporturile dintre specii şi arbori în vederea proporţionării amestecului stimulării creşterii
arborilor, dirijării procesului de eliminare naturală şi ameliorării calitative a tulpinilor arborilor.
Aplicarea la timp şi în mod corespunzător a lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor este
o condiţie esenţială în gospodărirea naturală a pădurilor.
După încheierea stării de masiv, o dată cu crearea mediului propriu specific pădurii, în
creşterea şi dezvoltarea arboretelor pe prim plan trec procesele biologice cu caracter de masă,
cum sunt: îndreptarea şi elagarea tulpinilor, diferenţierea arborilor şi eliminarea naturală, procese
de care, în final, depinde modul de desfăşurare a procesului de acumulare de biomasă, deci
productivitatea arboretelor.
Lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor sunt lucrări de rărire dirijată şi de
selecţie, bazate, în principal, pe procesele de diferenţiere şi eliminare naturală a arborilor prin
lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, procesele de diferenţiere şi de eliminare naturală
a arborilor, sunt înlocuite printr-un proces de rărire şi de dirijare a creşterii şi dezvoltării
arboretelor.
Necesitatea aplicării lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor derivă şi din faptul
că se obţine un spor suplimentar de masă lemnoasă sub forma de produse secundare care altfel s-
ar pierde prin procesul de eliminare naturală. Trebuie insă accentuat faptul că aplicarea lucrărilor
de îngrijire şi conducere a arboretelor are ca scop prioritar îmbunătăţirea structurii arboretelor
sub raport calitativ şi valorii prin promovarea prin lucrări de selecţie repetată a celor mai bune
exemplare sub aspect calitativ şi prin mărirea rezistenţei arboretelor la acţiunea favorabilă a
factorilor biotici şi abiotici dăunători.

3
 CAP.1 DATE CU CARACTER GENERAL

1.1. Necesitatea proiectarii lucrarilor silvotehnice

Proiectul de lucrări silvotehnice are drept scop de a stabili cadrul adecvat pentru
executare a lucrărilor de îngrijire şi conducere, precum şi a tratamentelor indicate pentru fiecare
arboret şi ansamblu de arborete din cuprinsul unei unităţi de producţie, in vederea satisfacerii
depline a sarcinilor gospodăririi silvice, cu eficienţă economică şi ecologică optimă. Prin
ansamblul de lucrări menţionate se urmăreşte asigurarea integrităţii şi continuităţii fondului
forestier, ameliorarea continuă a structurii şi funcţionalităţii sale, obţinerea unor maxime efecte
utile, productive şi protectoare, cu eforturi materiale minime, dar fără dereglarea sau degradarea
stabilităţii ecosistemice a pădurii la toate nivelurile sale de integrare.
Pentru soluţionarea judicioasă a acestor sarcini, proiectantul trebuie să procedeze la o
analiză aprofundată a caracteristicilor staţionale, şi de vegetaţie (caracteristici constitutive,
capacitate productivă, de protecţie şi de regenerare), precum şi a condiţiilor tehnico-economice
date pentru pădurea luată in studiu. Pe această bază şi ţinând seama de nivelul ştiinţific şi tehnic
realizat, de condiţiile de producţie, de funcţiile fixate pentru fiecare pădure. Se adoptă pentru
fiecare arboret in parte şi pentru unitatea de producţie in ansamblu, natura şi caracterul lucrărilor
indicate. Se estimează volumul lucrărilor necesare pe o perioadă de l0 ani, se stabilesc so1uţiile
tehnice de detaliu pentru fiecare gen de lucrări silvotehnice, se evaluează efortul economic
necesar pentru executarea lucrărilor fixate şi eficienţa scontată prin aplicarea complexului de
măsuri pentru pădurea care constituie obiect de proiectare.

1.2. Localizarea studiului

Unitatea de producţie (U.P.) II Făget-Chinteni s-a format prin unirea fostelor U.P.III
Feleac-Chinteni şi U.P.IV Făget. Unitatea de producţie II Făget-Chinteni este situată în Podişul
Someşan, subunitatea „Dealurile Clujului şi Dejului”, pe ambii versanţi ai cursului mijlociu al
râului Someşul Mic.
Principala cale de acces în teritoriul U.P. este drumul naţional Cluj – Floreşti – Gilău.
Unitatea de producţie este administrată de Ocolul Silvic Cluj, Direcţia Silvică Cluj, din
cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor.Suprafaţa unităţii este de 3054,9 ha.

4
 CAP.2. STUDIUL CONDITIILOR STATIONALE DIN U.P.
2.1. Analiza conditiilor geologice si geomorfologice
Din punct de vedere geologic, al formării reliefului şi al substratului litologic, teritoriul
U.P. II Făget-Chinteni s-a definitivat în Eocen, formaţiunile geologice caracteristice fiind
formaţiunile sedimentare constituite din depozite coluviale şi eluvio-delulviale ce au acoperit
vechi formaţiuni ante-cuaternare şi cuaternare, formarea reliefului deluros al teritoriului, având
loc în Pliocenul superior-Pleistocenul inferior.
Substratul litologic al teritoriului, ca material parental pe care s-au format solurile, este
destul de eterogen, fiind constituit din argile marnoase, argile, roşii, marne, gresii calcaroase,
silicioase, nisipuri, gipsuri, conglomerate.
Unitatea de producţie II Făget-Chinteni este situată în partea nord-vestică a Podişului
Transilvaniei, în zona dealurilor de tip Someş caracterizate printr-o asociaţie complexă de dealuri
şi muscele, dezvoltate pe o structură monoclinală, slab cutată.
Conform raionării fizico-geografice, teritoriul unităţii este situat în Provincia Central
Europeană, Subprovincia Podişului Transilvaniei, Ţinutul piemonturilor din Podişul Înalt al
Târnavelor şi Someşelor, Subţinutul dealurilor şi musceelor de încreţire, Districtul dealurilor
Someşene (ale Feleacului şi Clujului).
Altitudinea dominantă a unităţii de producţie este între 401-600 m (68%), altitudinile
maxime şi minime fiind 280 m (u.a. 391C), respectiv 820 m (u.a. 42A).
În ceea ce priveşte unităţile morfologice identificate în cadrul unităţii de producţie, predominanţi
sunt versanţii. Alte forme de relief au fost identificate doar insular (luncă joasă, luncă înaltă).
Configuraţia terenului este în cea mai mare parte ondulată, configuraţii de tipul plană sau
frământată înregistrându-se doar în câteva situaţii. Repartiţia arboretelor în funcţie de înclinare
expoziţie şi altitudine este prezentată în cele ce urmează.

2.2. Analiza conditiilor climatice

Teritoriul unităţii de producţie este situat într-o zonă cu climat continental moderat, de
dealuri.
Creşterea treptată a altitudinii de la est spre vest (sud-vest) atrage după sine o etajare
verticală a tuturor elementelor climatice. Astfel, odată cu creşterea altitudinală scad temperatura
şi presiunea atmosferică şi cresc precipitaţiile, nebulozitatea, umiditatea aerului şi viteza
vântului.

2.3. Analiza conditiilor edifice

Amplasarea şi studiul profilelor principale de sol s-a făcut concomitent cu descrierea

parcelară. Practic, după studierea unui profil principal, în u.a. următoare s-au executat numai

5
profile de control. În situaţia în care în profilele de control s-au schimbat orizonturile superioare,
acestea s-au adâncit şi s-au studiat ca profile principale.

2.4. Caracterizare stationala

Se observă ponderea mare a staţiunilor de bonitate mijlocie, care reprezintă 79 % din

totalul staţiunilor. De asemenea, menţionăm că, datorită amplitudinii altitudinale reduse şi
neregularităţii reliefului, nu se poate face o localizare strictă a staţiunilor, răspândirea acestora
având un caracter mozaicat şi cu multe interferenţe

CAP.3. STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE DIN U.P.

3.1. Caracterizarea generala a arboretelor

Studiul carecteristiciler structurale şi calitative ale arboretelor componente prezintă o

deosebită importanţă intrucât înlesneşte formarea unei imagini de ansamblu privind starea,
structura, stabilitatea, capacitatea bioproductivă, bioprotectoare şi bioregenerativă a pădurii.
Totodată, apreciind dinamica dezvoltăril arboretelor şi tendinţele dezvoltării lor ulterioare, se pot
stabili şi direcţiile ce trebuie urmate în dirijarea dezvoltării lor si a pădurii in vederea soluţionării
la nivel optim a obiectivelor de gospodărire fixate.
Ȋn acelaşi timp nu poate fi neglijat faptul că valoarea acestui studiu este in cea mai mare
măsură condiţionată de calitatea descrierii parcelare realizate şi de măsura in care sunt inţelese
şi valorificate de proiectant procesele de nivel ecosistemic ce guvernează existenţa,
productivitatea şi sta bilitatea arboretelor şi a pădurii, ca şi dinamica desfăşurării lor in timp şi
spaţiu. De aceea, este necesar ca studiul arboretelor să fie mereu reactualizat, operându-se de
fiecare dată modificările aurvenite.

3.2. Structura arboretelor in raport cu varsta

Vârsta se determină numai pentru arboretele echiene, ca mărime media a âirstei arborilor
componenţi, iar arboretele se stratifică pe clase de vârstă. Mărimea unei clase de vârstă este de
20 de ani la arboretele de codru şi de 5 sau l0 ani la arboretele de cring. Vârsta arboretelor poate
fi determinată prin măsurători de teren sau după informaţii existente la ocol (amenajamente,
situaţii statistice etc.) şi chiar din informaţii preluate de la personalul silvic sau de la localnici.
Determinarea vârstei arboretelor trebuie făcută cu corectitudine, deoarece această
caracteristică prezintă o deosebită importanţă în stabilirea clasei de producţie, in aprecierea
caracteristicilor productive ale arboretelor, in fixarea urgenţei de parcurgere cu intervenţii

6
silvotehnice etc. După caz, vârsta se poate determina pentru arboretul intreg, dar şi pe specii sau
chiar elemente de arboret.
Rezultatele investigaţiilor se prezintă sub formă tabelară şi/sau grafică şi redau structura
arboretelor componente pe clase de virstă. (tabelul 1)

Tabel 1.
Suprafața Vârstă Suprafată
Nr.crt U.A Clasa de varstă
(ha) (ani) Absolută (ha) Relativă (%)
1 38 2.2 5
2 63C 2.8 2
I
3 36G 0.7 20 12.9 5.7
1-20
4 26C 2.9 15
5 25A 4.3 15
6 5A 6.5 35
7 5B 1.7 35
II
8 6 18.6 35 47.9 21
21-40
9 7A 17.1 25
10 7B 4 35
11 26A 2 50
12 26B 19.3 60
III
13 10A 6.1 45 44.4 19.5
41-60
14 11 7.8 45
15 40A 9.2 55
16 16C 10.4 65
17 9C 2.3 65
IV
18 9D 3.5 65 30.5 13.4
61-80
19 36A 3.9 70
20 25B 10.4 80
21 552B 3.4 95
22 302A 1.9 95
23 306A 4.2 95
24 68D 13.5 90 V
38.2 16.8
25 109 3.8 100 80-100
26 68B 1.2 95
27 68A 9.6 90
28 551C 0.6 100
29 578C 10.4 110
30 552E 5.4 110
VI
31 552C 4.7 110 39.4 17.3
101-120
32 102B 13.2 110
33 102A 5.7 110
34 551D 8.5 130 VII
14.4 6.3
35 107B 5.9 140 121-140
Total 227.7 227.7 100
Se scrie ce se obdervă în talelul de mai sus!

7
3.3. Structura arboretelor in functie de grupa funcṭionalǎ
Tabel 2.
Grua functională Suprafata
Nr.cr
U.A Suprafată Varstă Descrierea Absolută Relativă
t Cod
functională (ha) (%)
1 38 2.2 5 2-1B
2 63C 2.8 2 2-1B
3 36G 0.7 20 2-1B
4 26C 2.9 15 2-1B
5 25A 4.3 15 2-1B
6 5A 6.5 35 2-1B
7 5B 1.7 35 2-1B
8 6 18.6 35 2-1B Păduri destinate sa
produca in
9 7A 17.1 25 2-1B
principal arbori
10 7B 4 35 2-1B 125.6 55.2%
grosi de calitate
11 26A 2 50 2-1B
superioara pentru
12 26B 19.3 60 2-1B lemn de chereste
13 40A 9.2 55 2-1B
14 16C 10.4 65 2-1B
15 9D 3.5 65 2-1B
16 36A 3.9 70 2-1B
17 25B 10.4 80 2-1B
18 302A 1.9 95 2-1B
19 306A 4.2 95 2-1B
20 10A 6.1 45 1-2A Paduri situate pe
21 11 7.8 45 1-2A stancarii,pe
22 578C 10.4 110 1-2A grohotisuri,pe
23 552E 5.4 110 1-2A terenuri cu
24 551C 0.6 100 1-2A eroziune in 46.9 20.6%
25 551D 8.5 130 1-2A adancine,pe
26 552B 3.4 95 1-2A terenuri cu
inclinare mai mare
27 552C 4.7 110 1-2A de 35 g(TII)
28 68D 13.5 90 1-4B Paduri constituite
29 109 3.8 100 1-4B in zone verzi din 28.1 12.3%
30 68B 1.2 95 1-4B jurul localitatilor
31 68A 9.6 90 1-4B
32 102B 13.2 110 1-4A Paduri special
amenajate in scop 18.9 8.3%
33 102A 5.7 110 1-4A recreeativ
Paduri care
34 107B 5.9 140 1-4F protejeaza 5.9 2.6%
obiective speciale
Paduri destinate sa
produca lemn
pentru
35 9C 2.3 65 2-1C 2.3 1%
celuloza,constructii
rurale si alte
utilizari superioare
Total 227.7 100%

8
3.4. Structura arboretelor pe tipuri de staṭiune
Tabel 3.

Tip stațiune Suprafață

Nr.crt U.A Suprafață Varstă
Cod Descriere Absolută (ha) Relativă (%)
1 63C 2.8 2 5152
2 36G 0.7 20 5152
3 26C 2.9 15 5152
4 25A 4.3 15 5152
5 5A 6.5 35 5152 Deluros de Gorunete
Bi,podzolit edafic mic,cu
6 5B 1.7 35 5152
Cytisus-Genista(Luzula 144 63.2
7 6 18.6 35 5152 albida; Vaccinium-
8 7A 17.1 25 5152 Calluna)

9 7B 4 35 5152
10 26B 19.3 60 5152
11 16C 10.4 65 5152
12 9C 2.3 65 5152
20 38 2.2 5 5242
21 26A 2 15 5242 Faget de deal cu soluri
22 40A 9.2 55 5242 schelete cu flora de mull 21.1 9.3
(m)
23 36A 3.9 70 5242
24 109 3.8 100 5242
25 10A 6.1 45 5131 Gorunet cu Poa nemoralis
de productivitate 13.9 6.1
26 11 7.8 45 5131 inferioara(i)
27 578C 10.4 110 5231
28 552E 5.4 110 5231 Goruneto-faget cu Luzula
29 12.7
29 551D 8.5 130 5231 luzuloides (i)
30 552C 4.7 100 5231
31 551C 0.6 110 5131 Gorunet cu Poa nemoralis
de productivitate 4 1.8
32 552B 3.4 95 5131 inferioara(i)
33 302A 1.9 95 6152 Deluros de
cvertete(gorun,cer,garnita)
Ps, brun +- podzolit- 6.1 2.7
34 306A 4.2 95 6152 pseudogleizat edafic
mare.

Deluros de fagete Pm
35 68A 9.6 90 5243 brun edafic mare cu 9.6 4.2
asperula-asarum

Total 227.7 100

Se scrie ce se obdervă în talelul de mai sus!

3.5. Structura arboretelor pe tipuri de pǎdure

9
Tabel 4.
Nr. Tip padure Supraf
crt U.a Suprafața Vârsta Cod Descriere Absolută Relativă
1 63C 2.8 2 5113
2 36G 0.7 20 5113
3 25A 4.3 15 5113
4 26B 19.3 60 5113
5 16C 10.4 65 5113 Gorunet cu flora de mull de
58.7 25.8
6 9D 3.5 65 5113 productivitate mijlocie
7 25B 10.4 80 5113
8 302A 1.9 95 5113
9 306A 4.2 95 5113
10 68B 1.2 95 5113
11 26C 2.9 15 5323
12 5A 6.5 35 5323
13 5B 1.7 35 5323
14 6 18.6 35 5323
15 7A 17.1 25 5323 Goruneto-sleau de productivitate
77.9 34.2
16 7B 4 35 5323 mijlocie
17 9C 2.3 65 5323
18 102B 13.2 110 5323
19 107B 5.9 140 5323
20 102A 5.7 110 5323
21 578C 10.4 110 4242
22 552E 5.4 110 4242
23 551D 8.5 130 4242
24 552C 4.7 110 4242 Faget de deal cu Vaccinium
47.9 21
25 109 3.8 100 4212 myrtillus(i)
26 36A 3.9 70 4212
27 26A 2 50 4212
28 40A 9.2 55 4212
29 10A 6.1 45 5241
30 11 7.8 45 5241
Goruneto-faget cu Luzula luzuloides(i) 17.9 7.9
31 551C 0.6 100 5241
32 552B 3.4 95 5241
33 38 2.2 5 4512 2.2 1
34 68D 13.5 90 5231 Goruneto-faget cu Luzula luzuloides(i) 13.5 5.9
35 68A 9.6 90 4311 9.6 4.2
Total 227.7 100

3.6. Structura arboretelor pe clase de productie

10
 Clasa de producţle se determină pentru fiecare din speciile care participă in compoziţia
arboretelor (excepţie specifle diseminate), ca o medie ponderată (cu suprefaţa) a clasei de
producţie realizate in fiecare din arboretele în care participă specia respectivă. Uneori devine
oportună determinarea clasei de producţle şi pentru unele apecii diseminate, deoarece, in funcţie
de aceasta se poate decide promovarea în proporţia mai mare a unor specii sau eliminarea lor
integrală dln arborete. După cum se cunoaşte, c1asa de producţie se determină cu ajutorul
graficelor din tabelele de producţie, pentru arborete echiene şi pluriene. Rezultatele prelucrării
datelor din descrierea parcelară se pot prezenta tabelar şi/sau grafic (tab.6).
In raport cu datele obţinute (ponderea claselor de producţie pe specii şi pe ansamblul
pădurii) se trece la caracterizarea stării momentane a arboretelor sub raportul productivitătii, a
gradului de concordanţă între productivitatea arboretelor şi potenţialul productiv al staţiunii şi,
mai ales, se analizează posibilităţile de ameliorare a productivităţii arboretelor prin creştrea pon-
derii de participare a speciilor valoroase care realizează niveluri productive superioare in unitatea
de producţie studiata. Dacă este posibil se analizează şi evoluţia in timp a claselor de pruducţie,
valorificând in acest scop datele din amenajamentele existente la ocoalele silvice.

Tabel 5.
Suprafata
Nr crt ua Suprafata Cp Absoluta Relativa
1 5A 6.5
2 6 18.6
2 34.7 15.2
3 68A 9.6
4 38 2.2
5 63C 2.8
6 36G 0.7
7 26C 2.9
8 25A 4.3
9 5B 1.7
10 7A 17.1
11 7B 4
12 26A 2
13 26B 19.3
14 10A 6.1
3 151.8 66,7

15 11 7.8
16 40A 9.2
17 16C 10.4
18 9D 3.5
19 36A 3.9
20 25B 10.4
21 302A 1.9
22 306A 4.2
23 68D 13.5

11
 24 109 3.8
25 68B 1.2
26 102B 13.2
27 102A 5.7
28 9C 2.3
29 551C 0.6
30 551D 8.5 4 19.5 8,6
31 552B 3.4
32 552C 4.7
33 578C 10.4
34 552E 5.4 5 21.7 9.5
35 107B 5.9
total 227.7 100

3.7. Structura arboretelor pe specii

Structura pe specii a arboretelor se prezintă tabelar şi/sau grafic, in raport cu suprafaţa

ocupată de specii in ansamblul pădurii luate in studio.
Compoziţia de ansamblu a arboretelor rezultă din prelucrarea datelor primare privind
compoziţia şi suprafaţa fiecărui arboret component. Ea oferă o imagine privind ponderea ocupată
de principalele specii arborescente in ansamblul pădurii, reporturile dintre speciile componente şi
eventual gradul de modificare a compoziţiei arboreteler naturale, cu efect pozitiv sau negativ
asupra structurii şi funcţionalităţii pădurii. Corelată cu celelalte caracteriatici, constituie o
premiză in funcţie de care se va orienta compoziţia de viitor a pădurii in ansamblu şi a
arboretelor componente prin lucrările silvotehnice. De aceea, in studiul de faţă se poate prezenta
atât compoziţia momentană a arboretelor cât şi compoziţia ţel de dorit, in ansamblul pădurii sau
pe grupe de arborete (exploatabile, preexploatabele, echiene, pluriene etc.). Din analiza datelor
obţinute se pot desprinde şi unele constatări deosebit de utile privind oportunitatea şi sensul de
diriare a compoziţiei arberetelor.

12
 Tabel 6.
Nr Suprafa Pa D Pi
ua Compozitie Fa Fr Ca Plt Br Sc Go Dt Me Mo Dr St Pin Pi
crt ta m m s
4FA 1FR 1PAM 1CA 2PLT 0.2 0.2 0.4 0.2
1 38 2.2 0.88 0.22 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1BR 2 2 4 2
2 63C 2.8 10SC 0 0 0 0 0 0 2.8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0.0
3 36G 0.7 9GO 1PAM 0 0 0 0 0 0 0.63 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7
0.2 0.8
4 26C 2.9 5GO 3ME 1CA 1DT 0 0 0 0.29 0 0 0 1.45 0 0 0 0 0 0 0
9 7
0.4 0.4 0.8
5 25A 4.3 4GO 2ME 2CA 1DT 1PLT 0 0 0 0.86 0 0 1.72 0 0 0 0 0 0 0
3 3 6
0.6 0.6
6 5A 6.5 8MO 1DR 1DT 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5.2 0 0 0 0 0
5 5
0.3 0.6
7 5B 1.7 4ST 2GO 2PAM 2CA 0 0 0.34 0 0 0 0.34 0 0 0 0 0 0 0 0
4 8
13.0 1.8
8 6 18.6 7MO 2CA 1DM 0 0 0 3.72 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 6
10.2 1.7
9 7A 17.1 6MO 2CA 1GO 1DM 0 0 0 3.42 0 0 0 1.71 0 0 0 0 0 0 0
6 1
0.
10 7B 4 8MO 1PIS 1CA 0 0 0 0.4 0 0 0 0 0 0 3.2 0 0 0 0 0
4
11 26A 2 7FA 2CA 1GO 1.4 0 0 0.4 0 0 0 0.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 26B 19.3 10GO 0 0 0 0 0 0 0 19.3 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0.6 4.2 1.2
13 10A 6.1 7PIN 2PI 1SC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 7 2
0.7 5.4 1.5
14 11 7.8 7PIN 2PI 1SC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8 6 6
0.9 0.9
15 40A 9.2 7FA 1PLT 1ME 1GO 6.44 0 0 0 0 0 0.92 0 0 0 0 0 0 0
2 2
16 16C 10.4 10GO 0 0 0 0 0 0 0 10.4 0 0 0 0 0 0 0 0
0.6 0.2
17 9C 2.3 6CA 3PLT 1DT 0 0 0 1.38 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 3
18 9D 3.5 8GO 2CA 0 0 0 0.7 0 0 0 2.8 0 0 0 0 0 0 0 0
19 36A 3.9 7FA 2CA 1GO 2.73 0 0 0.78 0 0 0 0.39 0 0 0 0 0 0 0 0
1.0
20 25B 10.4 9GO 1ME 0 0 0 0 0 0 0 9.36 0 0 0 0 0 0 0
4
578 1.0
21 10.4 9FA 1ME 9.36 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C 4
552
22 5.4 10FA 5.4 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
E

13
 551
23 0.6 9GO 1FA 0.06 0 0 0 0 0 0 0.54 0 0 0 0 0 0 0 0
C
551 0.8
24 8.5 6FA 3FA 1DT 7.65 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
D 5
552
25 3.4 9GO 1FA 0.34 0 0 0 0 0 0 3.06 0 0 0 0 0 0 0 0
B
552
26 4.7 10FA 4.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
C
302
27 1.9 9GO 1CA 0 0 0 0.19 0 0 0 1.71 0 0 0 0 0 0 0 0
A
306
28 4.2 9GO 1CA 0 0 0 0.42 0 0 0 3.78 0 0 0 0 0 0 0 0
A
1.3
29 68D 13.5 7FA 2GO 1DT 9.45 0 0 2.7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5
0.3
30 109 3.8 6FA 3CA 1DT 2.28 0 0 1.14 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
8
31 68B 1.2 10GO 0 0 0 0 0 0 0 1.2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
32 68A 9.6 7FA 2CA 1GO 6.72 0 0 1.92 0 0 0 0.96 0 0 0 0 0 0 0 0 0
102 1.3
33 13.2 7CA 2GO 1ST 0 0 0 9.24 0 0 0 2.64 0 0 0 0 0 0 0 0
B 2
107 1.1
34 5.9 7CA 2ST 1GO 0 0 0 4.13 0 0 0 0.59 0 0 0 0 0 0 0
B 8
102 0.5
35 5.7 8CA 1GO 1ST 0 0 0 4.56 0 0 0 0.57 0 0 0 0 0 0 0 0
A 7
Pa D Pi
Compozitie Fa Fr Ca Plt Br Sc Go Dt Me Mo Dr st Pin Pi
m m s
57.4 0.2 0.6 36.8 2.4 0.2 4.1 64.2 4.1 4.7 31.6 0.6 3.7 3.5 0. 9.7 2.7
Total Abs 227.7
1 2 3 1 8 2 9 7 8 3 8 5 5 7 4 3 8
Rela 0.2 0.
100 25.2 0.1 16.2 1.1 0.1 1.8 28.2 1.8 2.1 13.9 0.3 1.6 1.6 4.3 1.2
t 8 2

14
 3.8. Structura arboretelor pe provenienṭǎ
Tabel 7
Provenienta
Nr crt ua Suprafata Compozitie Provenienta
Necunoscuta Rn
1 38 2.2 4FA 1FR 1PAM 1CA 2PLT 1BR NEC/RN 1.54 0.66
2 63C 2.8 10SC NEC 2.8 0
3 36G 0.7 9GO 1PAM NEC 0.7 0
4 26C 2.9 5GO 3ME 1CA 1DT NEC/RN 2.61 0.29
5 25A 4.3 4GO 2ME 2CA 1DT 1PLT NEC/RN 1.72 2.58
6 5A 6.5 8MO 1DR 1DT NEC 6.5 0
7 5B 1.7 4ST 2GO 2PA 2CA NEC/RN 1.36 0.34
8 6 18.6 7MO 2CA 1DM NEC/RN 13.02 5.58
9 7A 17.1 6MO 2CA 1GO 1DM NEC/RN 11.97 5.13
10 7B 4 8MO 1PIS 1CA NEC/RN 3.6 0.4
11 26A 2 7FA 2CA 1GO RN 0 2
12 26B 19.3 10GO RN 0 19.3
13 10A 6.1 7PIN 2PI 1SC NEC 6.1 0
14 11 7.8 7PIN 2PI 1SC NEC 7.8 0
15 40A 9.2 7FA 1PLT 1ME 1GO RN 0 9.2
16 16C 10.4 10GO RN 0 10.4
17 9C 2.3 6CA 3PLT 1DT RN 0 2.3
18 9D 3.5 8GO 2CA RN 0 3.5
19 36A 3.9 7FA 2CA 1GO RN 0 3.9
20 25B 10.4 9GO 1ME RN 0 10.4
21 578C 10.4 9FA 1ME RN 0 10.4
22 552E 5.4 10FA RN 0 5.4
23 551C 0.6 9GO 1FA RN 0 0.6
24 551D 8.5 6FA 3FA 1DT RN 0 8.5
25 552B 3.4 9GO 1FA RN 0 3.4
26 552C 4.7 10FA RN 0 4.7
27 302A 1.9 9GO 1CA RN 0 1.9
28 306A 4.2 9GO 1CA RN 0 4.2
29 68D 13.5 7FA 2GO 1DT RN 0 13.5
30 109 3.8 6FA 3CA 1DT RN 0 3.8
31 68B 1.2 10GO RN 0 1.2
32 68A 9.6 7FA 2CA 1GO RN 0 9.6
33 102B 13.2 7CA 2GO 1ST RN 0 13.2
34 107B 5.9 7CA 2ST 1GO RN 0 5.9
35 102A 5.7 8CA 1GO 1ST RN 0 5.7
Total 59.72 167.98
26.2 % 73.8 %

15
 CAP.4.STABILIREA TEHNOLOGIEI DE APLICARE A LUCRARILOR DE
INGRIJIRE A PADURII
4.1. Bazele aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere

Lucrările de îngrijire şi conducere a pădurii (operaţiunile culturale) se referă la complexul

de lucrări şi intervenţii silvotehnice privind dirijarea convenabilă a creşterii şi dezvoltării pădurii,
de le intemeierea acesteia până la apropierea termenului exploatării, in vederea realizării
obiectivelor culturale şi economice fixate.
Acest complex de intervenţii vizează cu precădere selecţia treptată şi repetetă a
arboretelor şi de aici şi denumirea lor obişnuită de lucrări de ingrijire şi conducere a arboretelor.
Dirijind însă creşterea şi dezvoltarea arboretelor, se acţionează indirect asupra tuturor celorlalte
componente biotice şi abiotice ale ecosistemului forestier şi ca urmare asupra fiecărei unităţi
amenajistice in parte şi asupra pădurii întregi in ansamblu, potrivit ţelurilor de gospodărire fixate.
Lucrările de ingrijire se execută in pădurea cultivată începInd din momentul întemeierii
sale (moment ce coincide cu constituirea starii de masiv şi a mediului specific propriu) şi
încetează in apropierea termenului exploatării, când aceasta urmează să fie condusă prin
tehnologii adecvate de exploatare şi regenerare.
Prin aplicarea lucrărilor de ingrijire şi conducere se urmăreşte dirijarea susţinută,
continuă şi eficientă a stării şi structurii pădurii, astfel încât aceasta sa ajungă şi să se menţină in
starea optimă structurală şi funcţională, spre a satisface in mod raţional obiectivele social-
economice momentane şi de perspectivă fixate, fără a se diminua stabilitatea sa ecosistemnică.
Intrucât in dezvolterea sa ontogenetică, pădurea parcurge o succesiune de stări structurale
(etape şi faze de dezvoltare) calitativ diferite şi lucrările de ingrijire prin care este dirijată
dezvoltarea ei se diferenţiază prin scopul urmărit, tehnica de lucru, efectele culturale şi
economice, fapt ce a permis diferenţierea şi clasificarea acestor lucrari in raport cu faza de
dezvoltare a pădurii, obiectivele urmărite şi tehnica de lucru prin care acestea se pot soluţiona
(tab.13).
In pădurea cultivată, lucrările de ingrijire şi conducere se execută in toate arboretele,
natura lucrării şi tehnologia de aplicare depzând de faza de dezvoltare in care se gaseşte fiecare
arboret, starea sa structurală, accesibilitatea pădurii, dotarea unităţilor silvice cu personal, fonduri
şi alte mijloace tehnice.
De remarcat că lucrările de îngrijire se execută ca un complex de sine stătător numai in
arboretele echiene şi relativ echiene şi în care structura echienă se menţine din generaţie in
generaţie. In cazul arboretelor pluriene, conduse spre structuri grădinărite, lucrările de îngrijire
nu mai apar ca operaţiuni dinstincte, obiectivele acestora realizându-se concomitent cu cele de
regenerare, întrucât pădurea plurienă se găseşte permanent Intr-un proces de exploatare, îngrijire
şi regenerare şi, ca urmare, prin aceleaşi intervenţii se soluţionează toate obiectivele reclamate de
gospodărirea intensivă a pădurii. De aceea, in acest capitol se vor prezenta numai problemele
specifice proiectării lucrărilor de ingrijire in păduri echiene (de codru regulat, de crâng, sau în
conversiune la codru).
Lucrările de ingrijire şi conducere a pădurii (operaţiunile culturale constituie parte
integrantă a procesului de productie in silvicultura şi, deci, aplicarea lor judicios fundamentată
ştiinţific, tehnic şi economic trebuie să fie precedată de proiectarea in spatiu şi timp. Potrivit
specificului ecosistemic al pădurii şi obiectivelor gospodăriei silvice, proiectarea aplicării

16
lucrărilor de ingrijire şi conducere cuprinde un complex de lucrări privind stabilirea unor soluţii
generale de ansamblu pe o perioadă de l0 ani şi pe natură de lucrări (planificarea decenală a
aplicării operaţiunilor culturale) şi solutii tehnice, tehnologice şi economice detaliate pentru
lucrările ce se execută anual in fiecare unitate de producţie şi ocol silvic (studiul tehnologic de
execuţie).
Planificarea decenală a lucrăilor de îngrijire are drept sarcină să reglementeze natura şi
volumul lucrărilor de executat, ca şi masa lemnoasă probabilă care va rezulta în perioada
respectivă la nivelulu fiecărui UP şi a ocolului silvic. Această sarcină se realizează prin
proiectele de amenajare, dar planificarea fâcută, având un caracter orientativ, poate şi trebuie să
fie revizuită şi reactualizată ori de câte ori şi ori în ce caz este reclamată de schimbări
neprevăzute in structura pădurii (dereglări structurale generate de acţiunea unor factori
vătămători) sau de natură tehnico-economică.
Proiectarea tehnologică de detaliu (P.F.) se execută anual de catre specialiştii din
producţie pentru arboretele ce se parcurg in anul următor şi vizează alegerea arboretelor de
parcurs, stabilirea tehnologiei de lucru, determinarea mijloacelor necesare execuţiei (forţa de
muncă, materiale, unelte, alte dotări), rezultatele economice scontate şi eficienţa cultural-
economică a lucrărilor proiectate. Aceasta contribuie la fundamentarea planurilor anuale de pro-
ductie şi organizarea tehnico-economică a intreprinderii in vederea realizării in bune cundiţii a
sarcinilor de producţie.

4.2. Scopul lucrarilor de ingrijire si alegerea arboretelor de parcurs

Lucrările de ingrijire au drept scop dirijarea continuă şi in mod diferenţiat a creşterii şi
dezvoltării pădurii in vederea ameliorării cantitative şi calitative a producţiei de masă lemnoasă,
concomitent cu intensificarea funcţillor protectoare şi menţinerea stabilităţii ecosistemice a
pădurii cultivate. Obiectivele mai importante ce se pot realiza prin aplicarea lucrărilor de îngrijire
sunt următoarele:
- ameliorarea continuă a compoziţiei şi calităţii arboretelor, ca şi a stării fitosanitare a
pădurii;
- selecţia şi ameliorarea continuă a structurii genetice, prin promovarea exemplarelor sub
raport fenotipic şi genotipic;
- reducerea convenabilă a consistenţei, lărgind treptat şi activ spaţiul de nutriţie al
arborilor valoroşi rămaşi in arboret;
- reglarea convenabilă a raporturilor competitive inter şi intraspecifice la nivelul
arboretelui şi intre etajele de vegetaţie ale pădurii;
- ameliorarea treptată a mediului specific intern al pădurii, in vederea stimulării creşterii
în grosime, ameliorării calităţii tulpinelor, menţinerii unui ritm nurmal de elagaj, creşterii
rezistenţei şi prevenirii riscurilor de dereglare structurală şi funcţională a arboretelor şi pădurii
parcurse;
- pregătirea condiţiilor bioecologice favorabile pentru peoducerea regenerării pădurii,
când aceasta devine exploatabilă;
- punerea in valoare a produselor lemnoase rezultate, care sporesc volumul total de masă
lemnoasă utilizată etc.

17
 Alegerea lucrărilor de ingrijire se face in funcţie de faza de dezvoltare in care se găseşte
fiecare arboret, de starea lui structurală, de obiectivele cultural-economice fixate, de modul de
gospodărie stabilit, de zonarea funcţională a pădurilor, de acceeibilitatea existentă şi proiectată,
de caracteristiciele staţionale şi de vegetaţie ale fiecărei unităţi amenajistice.
Ca regulă generală, fac obiectul aplicării operaţiunilor culturale arboretele echiene de
codru şi de crâng din momentul constituirii stării de masiv şi până 1a l0-15 ani inainte de
termenul exploatării. Se mai pot include in planul de aplicare al operaţiunilor culturale şi
arboretele cu structură inechienă, dar care urmează a fi dirijate spre structura echienă, precum şi
alte păduri, indiferent de structura lor, dar care necesită lucrări de igienă şi nu sunt incluse in
deceniul respectiv în planul de exploatare-regenerare. Vor fi introduse şi acele păduri in care se
apreciază că, in cursul deceniului, seminţişul existent va constitui starea de masiv şi, deci, noul
arboret întemeiat necesită lucrări de ingrijire, chiar dacă arboretul nu a fost integral. exploatat. In
cazul pădurilor de crâng se va avea in vedere că la arboretele exploatate in cursul deceniului,
lăstărişul se instalează şi poate chiar să inchidă starea de masiv in anul exploatării sau in anul
următor şi, prin urmare, pădurea respectivă va fi inclusă şi in planul operaţiunilor culturale.
Situaţii asemănătoare pot apare şi in cazul aplicării tratamentelor de codru cu tăieri repetate şi
perioadă mai lungă de regenerare, în care se pot întâlni un etaj matur in curs de exploatare şi un
etaj juvenil care necesită lucrări de îngrijere.
Nu vur fi incluse in planul de aplicare al operaţiunilor culturale arboretele
necorespunzâtonre structural si funcţional şi mai ales cele cu consistenţa redusa (sub 0,7);
acestea urmeaza să faca obiectul lucrarllor de refacere sau substituire. De asemenea, arboretele in
care se aplică tratamentul codrului gradinărit sau taierile de transformare spre codru grădinărit nu
se includ in planul lucrarilor de ingrijtre, intrucit intervenţiile ce se vor executa au un caracter
complex, urmând să soluţioneze şi sarcinile operaţiunilor culturale, concomitent cu recoltarea
arboretelor exploatabile.

4.3. Planificarea decenala a lucrarilor de ingrijire

4.3.1. Consideratii generale
Planul decenal de executare a lucrărilor de ingrijire cuprinde toate arboretele in care
operaţiunile culturale sunt sau vor deveni necesare in cursul deceniului respectiv. Prin întocmirea
acestui plan se va urmari realizarea unei variante optime prin care sa se reglementeze, în spaţiu si
timp de un deceniu, natura lucrărilor şi suprafaţa de parcurs, precum şi cantitatea probabilă de
material lemnos ce va rezulta (posibilitatea de produse secundare). De regulă, această sarcină
este realizată prin planul lucrărilor de ingrijire cuprinse in amenajamentul unităţii de producţie,
dar acesta va fi revizuit şi reactualizat ori de cite ori este reclamat de considerente legate de
evoluţia structurii arboretelor sau de natură tehnico-economică (vătămări ale arboretelor
provocate de factori abiotici sau biotici, schimbări in zonarea funcţională a pădurii respective,
schimbări în structura reţelei instalaţiilor de transport, reeşalonerea urgenţei de parcurgere a
arboretelor.
Pentru planificarea decenală a aplicarii lucrărilor de ingrijire, proiectantul va examina
atent amenajamentul unităţii de producţie şi realizările ocolului silvic in perioada in care
amenajamentul este operant, va efectua observaţii şi determinări in arboretele ce trebuie parcurse

18
in deceniul următor cu lucrări de ingrijire, aducând la zi descrierea parcelară, va studia
caracteristicile reţelei instalaţiilor de transport şi va face un atudiu de fundamentare privind
reglementarea judicioasă în spaţiu ( la nivelul fiecărei unităţi sau subunităţi de producţie) şi pe o
perioadă de l0 ani. In acest sens, va efectua un studiu de variaţie privind planul decenal al
aplicării lucrărilor de ingrijire, adoptând varianta optimă sub raport ecologic şt economic, iar
după definitivarea variantei optime de planificare va proceda la determinarea (recalcularea)
posibilităţii decenale de produse lemnoase secundare, intocmind un memoriu justificativ asupra
oportunităţii şi eficienţei pieselor elaborate.

4.3.2. Elaborarea planului decenal de aplicare a lucrarilor de ingrijire

Planul decenal al aplicării lucrarilor de ingrijire a padurii constituie o piesă de bază prin
care se stabilese soluţiile tehnice de ansamblu. având drept scop orientarea şi organizarea
raţională a gospodăririi pădurilor echiene preexploatabile pe o perioadă de l0 ani. El se prezintă
sub formă tabelară fie ca un studiu de variante, fie numai ca variantă optimă sub raport ecologic
şi economic.
Proiectantul care elaborează planul decenal trebuie să stăpânească temeinic bazele
teoretice ale operaţiunilor culturale, caracteristicile momentane staţionale şi de vegetaţie ale
unitaţilor amenajistice care fac obiectul planului şi tendinţelor de evoluţie a acestora în perioada
următoare, structura reţelei instalaţiilor de colectare şi transport existentă şi proiectată, dotarea
unităţilor silvice cu mijloacele necesare pentru executsrea acestor lucrări, experienţa dobândita
de personalul tehnic, priricipiile generale de planificare specifice acestui gen de lucrări,
prevederile amenajamentului in vigoare pentru fiecare unitate de producţie etc.
Prin elaborarea planului decenal al aplicarii lucrarilor de îngrijire se urmăreşte realizarea
următoarelor obiective mai importente:
a. din punct de vedere cultural:
- eşalonarea parcurgerii armanioase cu lucrări de ingrijire a arboretelor in intrega unitate
de producţie in ordinea urgenţei şi a periodicităţii impuse de natura, starea şi accesibilitetea
pădurii în cursul deceniului;
- fixarea naturii şi numărului intervenţiilor de executat în fiecare arboret considerat
separat şi la nivelul U.P., astfel încât să indrumăm raţional dezvoltarea pădurii pe linia ridicării
capacitaţii sale productive şi protectoare;
- stabilirea suprafeţelor probabile de parcurs anual şi in cursul deceniului pe natură de
lucrări.
b. din punct de vedere economic:
- evaluarea probabilă a cantităţii de masă lemnoasă ce va rezulta prin parcurgerea
arboretelor inscrise in plan şi stabilirea posibilităţii decenale şi anuaie de produse lemnoase
secundare;
- orienterea in spaţiu şi timp a ordinii de parcurgere a arboretelor cu operaţiuni culturale,
in vederea eşalonării echilibrate a lucrarilor tehnico-organizatorice necesare unei corecte şi
eficiente aplicări a tehnicii de execuţie a lucrărilor proiectate.
Având la baza aceste principii in elaborarea variantei optime se va proceda in felul
următor:

19
 - in modelul de plan din tabelul 14 se vor inscrie la început toate unităţile amenajistice de
parcurs in cursul deceniului, in ordinea în care acestea sunt incluse in descrierea parcelară din
amenajament, precizându-se principalele lor caracteristici staţionale şi de vegetaţie, reactualizate
pe baza investigaţiilor de teren;
- in funcţie de caracteristicile staţionale şi de vegetaţie ale fiecărui arboret din plan şi
ţinând seama de fundamentele teoretice ale operaţiunilor culturale se va stabili natura lucrării de
executat, urgenţa primei intervenţii, periodicitatea probabilă de revenire (tab.15) şi numărul
intervenţiilor la fiecare u.a. in cursul deceniului, elaborându-se astfel o primă variantă de
fundamentare;
- la stabilirea naturii intervenţiei se va avea in vedere şi dinamica dezvoltării arboretelor
ln deceniul respectiv, astfel incât dacă se apreciază că un arboret va trece in altă fază de
dezvoltare pe parcurs, se va schimba şi natura lucrării. Orientativ în tabelul 15 se prezintă vârsta
probabilă la care arboretele trec in altă fază de dezvoltare, in funcţie de speciile componente şi de
clasa de producţie.
Stabilirea ordinii de urgenţă in parcurgerea arboretelor cu lucrări de ingrijire se va face
luând în considerare urmatoarele criterii:
a. Vârsta arboretelor. Se vor parcurge cu prioritate arboretele cele mai tinere, urmând ca
ân continuare să fie parcurse şi celelalte, ţinând seama de periodicitata intervenţiei.
b. Compoziţia arboretelor. Ordinea de parcurgere va începe cu arboretele amestecate cele
mai complexe şi continuând cu amestecurile de specii cu însuşiri biologice asemănătoare şi
încheind cu cele pure.
c.Consistenţa (indicele de densitate). Se va acorda prioritate arboretelor excesiv de dese şi
consistenţă plină şi in primă urgenţă celor mai tinere şi mai complex amesţecate.
d.Productivitatea. Arboretele de productivitate superioară vor fi parcurse inaintea celor de
productivitate mijlocie şi inferioară.
e. Starea fitosanitară. Se dă prioritate arboretelor care nu prezintă o stare fitosanitară
corespunzătoare.
f. Accesibilitatea. În primă urgenţă vor fi parcurse arboretele accesibile din care se poate
valorifica masa lemnoasă recoltată, dar nu vor fi neglijate nici celelalte arborete chiar daca
momentan sunt inaccesibile. Acest criteriu nu operează decât în mică măsură in cazul aplicării
degajărilor şi curăţirilor.
- ţinând seama de aceste criterii, in partea a doua a planului se inscrie (sub formă
fracţionară) natura lucrării şi suprafaţa de parcurs in cursul deceniului (co1.20-24), ca şi
suprafaţa totală de parcurs cu diferite lucrări (co1.25-3o) şi suprafaţa totală de parcurs în deceniu
pentru fiecare u.a.(co1.31);
- se insumează apoi suprafaţele de parcurs în cei l0 ani şi pe natură de lucrări la nivelul
U.P., stabilindu-se astfel posibilitatea decenală pe suprafaţă de parcurs;
- pentru stabilirea variantei optime de plan, se reexaminează varianta realizată iniţial şi se
aduc toate modificările necesare, urmărindu-se echilibrarea posibilităţii anuale in suprafaţă, pe
natura de lucrări, concentrarea şantierelor anuale de lucru, armonizarea eşalonării intervenţiilor
cu structura reţelei instalaţiilor de colectare şi transport existente şi proiectate, respectarea pe cât
posibil a periodicitătii intervenţiilor etc. Pentru aceasta, se examinează mai intâi şi se stabileste
varianta optimă pentru primul an, introducând şi alte arborete care reclamă intervenţii in urgenţa

20
1 sau trecând i arborete in care intervenţia poate fi amânată cu un an, ţinând seama de dinamica
desfăşurării proceselor de nivel ecosistemic (cele care nu riscă dereglări structurale
semnificative), până se ajunge la normalizarea posibilităţii anuale pe suprafaţă şi pe natură de
lucrări.
- la elaborarea variantei optime de plan decenal se va urmări ca, respectând urgenţa şi
periodicitatea intervenţiilor, suprafeţele anuale de parcurs ( şi pe cât posibil şi volumul de masă
lemnoasă de recoltat) să fie echilibrate (se admit abateri de + l0% faţă de posibilitatea anuală
medie), suprafeţele ce se parcurg anual să fie cât mai concentrate şi accesibile (mai ales răriturile
şi curăţirile), permiţând astfel o eficientă organizare, conducere, control şi eficienţă a procesului
de producţie;

21
Tabel 8

22
4.3.3. Calculul posibilitatii de produse secundare Tabel 9

Vi - volum initia n = nr ani din planul decenal

Iv-cresterea la u.a I = indice recoltare
v1= vi+n*Iv v2= v1+n*Iv-pI
p1=v1*I/100 p2=v2*I/100

23