Cuprins

1. Introducere……………………………………………………………………..
2. Compartiment tehnologic………………………………………………..
2.1. Descrierea tehnica a produsului……………………………………….
2.2. Algoritmul de executie a lucrarilor ………………………………….
2.3. Descrierea procesului tehnologic…………………………………….
2.4. Caracteristica materiei prime…………………………………………..
2.5. Controlul tehnic a produsului…………………………………………...

3. Compartiment calculi…………………………………………………

3.1. Calculul volumului de materie prima necesara ………….

3.2. Calculul suprafetei lemnoase si aplicate cu lac……………
3.3. Calculul volumului de lucrari efectuate…………………….
3.3.1. Calculul volumului de lucrari efectuate intr-un
schimb……………………………………………………………………...
3.4. Calculul timpului necesar la fabricarea produsului ……
3.5. Calculul timpului masinilor aflate in lucru …………………
3.6. Calculul numarului de masini, anexa schita hala de producere….
3.7. Calculul de energie necesară………………………………………
3.8. Calculul numarului de executanti……………………………….

4. Protecţia muncii şi a mediului ambiant……………………………

5. Prevenirea şi stingerea incendiilor…………………………………….

6. Bibliografie…………………………………………………………………………...

1. Introducere
.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Pavilionul de odihna din lemn este ideal in cazul in care nu ai terasa la casa sau vrei sa iti faci un
colt de relaxare intr-un loc linistit din gradina. Multi dintre cei care au o asemenea constructie in
curtea casei spun ca acolo isi petrec majoritatea timpului, de primavera devreme si pana toamna
tirziu. Pavilionul din lemn poate fi folosit atit pentru a lua masa in aer liber, cit si pentru primirea
musafirilor in sezonul cald. În poiectul dat am ales lemnul masiv de pin.

Pinul este specia cea mai solicitată la noi in tara.Are lemn alb-galbui,fără duramen,cu canale
rezinifere mici,usor,moale,cu raze medilare fine,numeroase,care îi dau un luciu mătăsos.Lemn
ușor( densitatea este de 0,416 g/cm3 ),cu umflarea si contragerea reduse (αl=0,2; αr=3,8; αt=8,9;
αv=12,4),modulul de elasticitate 103000 daN/cm2,rezistența la întindere paralelă cu fibrele 311
daN/cm2.Uscarea,relativ usoară , artificiala.Se prelucreaza ușor prin taiere,despicare ,debitare ,
costituînd principalul material pentru industria de cherestea.Se folosește în constructii în toate
domeniile de activitate,ca stîlpi, grinzi, piloți, șarpante, cofraje, tțmplarie ,îmbracaminți
interioare,lemn de mina, stîlpi de telecomunicații ,bile, manele, prăjini,araci,etc.În industrie este
materialul de baza folosit ca: cherestea pentru mobile ,panele, furnire, placaje,
butoaie,jaluzele,diverse obiecte de uz casnic.

Fiind un lemn moale,rezistent,elastic,este mult utilizat in construcția pavilioanelor, caselor de

odihnă, lmn zonanță in industria istrumentelor muzicale.Se mai folosește în cantități mari ca
lemn pentru celuloza și hîrtie,sitasindrilă,făină de lemn în industria de plăci din așchii de lemn și
plăci din fibre de lemn.

Este lemnul cel mai căutat pentru consumul intern și export și cu cele mai largi si variate utilizări

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Figura 1 Aspectul general al pavilionului

2. Compartiment tehnologic
2.1 Descrierea procesului tehnologic la fabricarea
1.Descărcarea materiei prime.
Descărcarea materiei prime se efectuează mecanizat cu ajutorul macaralei.
2.Recepţionarea maeriei prime.
Această operaţie se face cntitativ şi calitativ.
Cantitaiv - prin verificarea dimensiunilor (lăţimea, grosimea, lungimea).
Calculul volumului, folosind instrumente de măsurat şi tabele de cubaj.

Calitativ - se face vizual, urmărinduse folosirea dacă este corectă, iar

defectele lemnului să fie în limitele admise în STAS. Şi controlul umidităţii
lemnului care nu trebuie să depăşească de 8 - 12%.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Condiţiile dimensionale si calitative,atit cele din grupa materialelor prime brute
si a semifabricatelor superioare sau primare din lemn sint stabilite de standarte
sau norme interne cu indicaţii privind prescripţii de marcare,receptie cit si de
depozitare.Este recepţionată cherestea cu dimensiunile:L=
mm;l=0mm;g=mmbuc pentru foaia mesei. L=mm;l=0mm;g=mmbuc pentru
picioare si longeroane.
La controlul de calitate al materiei prime si materialelor se utilizează
următoarele dispozitiveimetrul/rigla .
3. Transportarea in depozitul de materie prima se efectuează mecanizat cu
ajutorul macaralei.
Stivuirea cherestelei. Cheresteaua este adusă la locul de depozitare pe linii de
manipulaţie cu vagonetele sau pe drumuri cu auto sau pe electrostivuitoare. Ea
trebuie să fie stivuită în cel mult 72 ore de la intrare în depozit. înainte de
aşezare în stive, trebuie de curăţat de rumeguş şi fibre smulse. Stivele se fac pe
platforme executate din elemente de beton aşezate la o înălţime de minimum 40
cm de sol. Stivuirea se face cu spaţii folosind în fiecare rînd de material şipci din
răşinoase care se vor aşeza între rîndurile de cherestea pe aceeaşi verticală, la
distanţe între 1 şi 1,5 m, în funcţie de grosimea cherestelei. Piesele de cherestea
se vor aşeza în stivă cu faţa interioară în sus între piesele de pe acelaşi rînd
lăsîndu-se spaţii libere pentru a crea posibilitatea aerisirii. Pe stive se marchează
o tăbliţă unde este înscris: numărul stivei, data terminării stivei, specia,
dimensiunile, calitatea şi cantitatea, numărul de scînduri.

4.Transportarea în hala de fabricare se face manual cu ajutorul căruciorului

5. Croirea cu adaos de prelucrare.

Secţionare cherestelei,- prin secţionate se elimină defectele neadmise şi se
delimitează unele sortimente de cherestea care în continuare se vor prelucra în
mod diferit. Selecţionarea este o operaţie de tăiere transversală, prin care se
obţin piese de cherestea la lungimile cerute plus un adaos de prelucrare .
Secţionarea se efectuiază uneori şi fără a urmări eliminarea unor defecte, cazul
cînd se urmăreşte reducerea dimensiunilor unor piese care, din cauza greutăţilor
mari îngreunează manipularea lor ulterioară.Această operaţie se execută la
ferastraie circulare pendule . Se face retezarea cherestelei la dimensiunile
.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 aproximativ corespunzătoare, în funcţie de comenzi. Prin retezare se urmăreşte
şi eliminarea defectelor naturale ale lemnului pe lungimea piesei.
11. Burghierea
Burghierea - la această operaţie executăm la maşina de burghiat, pentru
burghierea locaşurilor la canturile semifabricatului.
12. Şlefuirea .
Şlefuirea - este operaţiea de netezire a suprafeţelor pieselor cu ajutorul
materialelor abrazve. Şlefuirea se poate realiza manual pentru piese mici
profilate şi mecanic pentru piese lungi. Scopul şlefuirii este înlăturarea şi
smulgerea fibrelor şi petelor pentru a se obţine suptafeţe uniforme cu un aspect
estetic şi igienic. Se poate spune că şlefuirea suprafeţelor este o operaţie de
pregătire la finisarea materialelor din lemn şi a materialelor pe bază de lemn
pentru executarea operaţiilor de finisare mai departe.Şlefuirea trebuie să se facă
în trei reprise:
- mai întîi la început facem o şlefuire brută cu granulaţie de 60 - 80 - a doua
operaţie se face o şlefuire fină ca granulaţie de 100-120 -şi ultima operaţie se
face şlefuirea finală cu o granulaţie de 150-180.După toate aceste trei şlefuiri
obţinem o suptafaţă a elementelor trimoului mai netedă şi mai frumoasă.
13. Asamblarea .
Asamblarea şi montarea produsului - cuprinde o operaţie de grupare
(asamblare) a părţilor componente repere complexe şi subansambluri.
- aplicarea cepurilor rotunde, muncitorul va aplica în gaură un cep rutund
după ce la uns cu adeziv.
- muncitorul va fixa cele două piese una în alta
- muncitorul va efectua două găuri în canturile de sus ale pieselor
- muncitorul va aplica în fiecare gaură un cep rotund după ce la uns cu
adeziv.
Asamblarea reperelor comlexe se va face cu imbinarea executata in lamba si uluc
In coada de rindunica
14. Marcarea
Marcarea se face cu perogravorul sau se aplică aptibild (imagine adeziva) avind
marca firmei.
15. Ambalarea .

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Prin ambalare se urmăreşt înpachetarea mobilei în aşa fel ca să fie protejată.
După ambalare mobila se depozitează în magazii ferite de umezeală, variaţii de
temperatură, curenţi puternici de aer şi lumina solară.
Fluxul procesului tehnologic
Receptionarea materiei prime se execută conform actului de primire-predare (facturi,
descarcari) – consta in masurarea, inventarierea si marcarea peselor, cheresteaua se
masoara lungimea, latimea si grosimea, apoi se noteaza in caietul de receptie numarul
de piese si calculul volumului.
1. Depozitarea materiei prime – bustenii sunt sortati si depozitati in stive separate pe
clase de calitate, serii de diametri si categorii de lungimi.
2. Transportarea materiei prime in atelier conform volumului necesar – transportarea
se executa cu ajutorul vagonetelor sau pe linii de manipulatie.
3. Croirea materiei prime – la aceasta operatie executam taierea transversala a
materiei prime pe lungime cu un adaos de prelucrare de 50mm, aceasta operatie se
executa mechanic la utilaj.
4. Tivirea materiei prime – este operatia de taiere a marginilor pentru formarea de
canturi perpendiculare pe fete, operatia se executa pe ferestraie circulare sinple sau
duble, la care una din pinze este mobila pentru a se putea obtine gama necesara de
latimi.
5. Transportarea la alta operatie – operatia de transportare se executa de catre
muncitor, asezind piesele pe carucior si le transporta la urmatoarea operatie.
6. Spintecarea materiei prime +5mm adaos – este operatia de croire a pieselor dupa
marimile necesare dar cu un adaos de prelucrare + 50mm.
7. Rindeluirea pe fata si un cant – aceasta operatie se executa la masina de rindeluit pe
fata si un cant, se asaza cheresteaua pe masa de lucru si se executa operatia de
rindeluire.
8. Rindeluirea la grosime - aceasta operatie se executa la masina de rindeluit la
grosime, un muncitor transmite piesa iar alt muncitor primeste piesa prelucrata.
9. Croirea imbinarilor – la aceasta operatie se executa forma de imbinare a cepurilor.

10.Spintecarea la dimensiunile necesare – la aceasta operatie spintecam piesele dupa

dimensiunile necesare.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 11.Slefuirea – operatia de slefuire se executa de catre un muncitor la masina de slefuit
portabilelectrica.
12.Desprafuirea – se executa la utilajul de desprafuit cu perie, operatia este executata
de catre iun muncitor sau doi.
13.Antiseptizarea - tratare cu diferite substanțe antiseptice a materialului lem-

nos pentru prevenirea atacurilor de ciuperci și insecte.

14.Transportarea materiei prime la destinatie- aceasta operatie se executa cu ajutorul

masinilor de transport a materiei prime, material prima prelucrata este transportata
la destinatie.
15.Transportarea instrumentelor necesare la destinatie - trusa de instrumente
necesare este transportata in transoprtul muncitorului.
16.Dimensionarea locului pentru constructive – la aceasta operatie se masoara cu
ruleta lungimea si latimea unde va avea loc constructia pavilionului.
17.Saparea in adincime – saparea se executa cu hirletul de catre muncitori sau cu
excavatorul.
18.Inmuierea stilpilor in smoala- smoala se pune la foc si se incalzeste pine e fierbinte,
apoi stilpii se inmoaie in smoala cit vor fi in fundatie.
19.Punerea stilpilor la uscat – dupa inmuiere se pun la uscat sa se usuce bine.

20.Dupa uscare stiplpii se pun in gaura pentru betonare – dupa ce sau uscat bine si sunt
gata pentru a fi folositi se pun in fundatie cin au fost inmoiati in smoala.
21.Regularea stilpilor – stilpii se regleaza masurind lungimea si latimea unul fata de altul
jos si sus si desigur diagonalele se masoara sa fie egale jos si sus, apoi se verifica
unghiul de 90 grade sa fiiba.
22.Fixarea stilpilor – dupa ce sau reglat se fixeaza cu cherestele fiecare stilp din toate
patru parti jos si sus petru a nu cauza dereglari in vremea betonarii fundatiei.
23.Construirea gardului pentru betonare – gardul se construieste din cherestele.

24.Betonarea – la aceata operatie se face fundatia si polul pavilionului.

25.Lasam sa se usuce 24 ore – dupa betonare lasam sa se usuce pentru a continua

munca.
26.Indepartam gardul pentru betonare de la locul betonat – dupa ce sa intarit betonul
gardul se inlatura.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 27.Construim caseroaba – caseroaba se imbina in imbinarile stilpilor si se insurubeaza
samurezuri la 150 si 180mm.
28.Montam gardul pavilionului – gardul este format din mai multe piese se imbina si se
incleie cu clei pentru lemn.
29.Ansamblam gardul pavilionului – dupa ce lam montat ansambla gardul prin imbinari,
incleiem cu clei la imbinari si insurubam samurezuri pentru a fi rezistent.
30.Construim capriorii – la aceasta operatie construim partea de sus a pavilionului.

31.Montarea capriorilor – capriorii se vor monta conform imbinarii si se va insuruba

samorezuri.
32.Lacuirea pavilionului de odihna – inainte de a pune acoperisul trebuie sa-l lacuim,
lacuirea se va face cu pulverizatorul.
33.Lasam sa se usuce 24 ore – dupa lacuire lasam sa se usuce bine.

34.Punerea acoperisului – la aceasta operatie punem acoperisul pe pavilion.

35.Control final – la controlul final se verifica calitatea muncii.

2.2 Descrierea tehnica a produsului

..
Destinatia Pavilionul din lemn poate fi folosit atit pentru a lua masa in aer liber, cit si pentru
primirea musafirilor in sezonul cald: in gradina
Dimensiunile: L -7000; l-3850 ; H - 3612.
Materia prima a) Lemn masiv de pin.
Furnitura folosita: a) Euro surub
b) Suruburi
c) Samurez
La executarea produselor finite din lemn, se folosesc diferite accesorii care servesc la asamblarea
pieselor, îmbinarea şi consolidarea elementelor de construcţie sau se folosesc ca piese cu rol
funcţional: de manevrare, de susţinere, de blocare, de protecţie.
1.3 Algoritmul de executie a lucrarilor

1. Receptionarea materiei prime conform actului de primire-predare (facturi,

descarcari).
2. Depozitarea materiei prime .
3. Transportarea materiei prime in atelier conform volumului necesar.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 4. Croirea materiei prime.
5. Tivirea materiei prime.
6. Transportarea la alta operatie.
7. Spintecarea materiei prime +5mm adaos.
8. Rindeluirea pe fata si un cant.
9. Rindeluirea la grosime.
10. Croirea imbinarilor.
11. Spintecarea la dimensiunile necesare.
12. Slefuirea.
13. Desprafuirea .
14. Antiseptizarea.
15. Transportarea materiei prime la destinatie.
16. Transportarea instrumentelor necesare la destinatie.
17. Dimensionarea locului pentru constructive.
18. Saparea in adincime.
19. Inmuierea stilpilor in smoala.
20. Punerea stilpilor la uscat.
21. Dupa uscare stiplpii se pun in gaura pentru betonare .
22. Regularea stilpilor.
23. Fixarea stilpilor.
24. Construirea gardului pentru betonare.
25. Betonarea.
26. Lasam sa se usuce 24 ore.
27. Indepartam gardul pentru betonare de la locul betonat.
28. Construim caseroaba.
29. Montam gardul pavilionului.
30. Ansamblam gardul pavilionului.
31. Construim capriorii.
32. Montarea capriorilor.
33. Lacuirea pavilionului de odihna.
34. Lasam sa se usuce 24 ore.
35. Punerea acoperisului.
36. Control final.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 2.5. Caracteristica materiei prime

2.1 Materia primă este pinul . Pinul este o specie de arbori coniferi care pot avea înălțimea
până la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) și Diametrul trunchiului până la 1-1.5 m, cu coroană
piramidal-conică, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis.El are un temper-
ament de semilumină, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere / invadatoare
(plop,mesteacan).

Forma conic-piramidală a coroanei se datorează creșterii din ce în ce mai scurte a crengilor,

dinspre bază spre vârf. Copacii mai bătrâni, care cresc în desișul codrilor, își pierd crengile de la
bază (acest fenomen se numește elagaj natural și se datorează faptului că lumina nu mai pătrunde
la baza arboretului), coroana urcând spre mijlocul tulpinii. De asemenea, în condițiile unei
lumini naturale slabe, aceștia prezintă o creștere laterală slabă, în comparație cu arborii mai
izolați.

Florile molidului sunt unisexuat-monoice, cele mascule producând foarte mult polen anemofil,

care primăvara formează, în bătaia vântului, adevărați nori de praf gălbui în jurul arborelui.
Florile femele apar ca niște mici ghemotoace, care după fecundare se transformă în conuri ai
căror solzi adăpostesc sămânța; conurile sunt pendente , sămânța este înaripată.

Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuști etc., fiind
compus în majoritate din celuloză și lignină și în mică parte
din gume, rășini, materii tanante și materii colorante.

Lemnul, o materie de origine organică, este produs de plantele lemnoase care fac parte din
grupa vegetalelor superioare cormofite- plante vasculare care sunt formate din țesutul lem-
nos xilen și țesutul liberian - floem.

Structura lemnului

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 0  Măduvă; 1 Inele anuale; 2 Canal de rășină; 3 Raze primare; 4 Raze secundare; 5 Cambiu;
6 Razele bastului; 7 Felogen; 8 Bast; 9 Scoarță

Microscopic lemnul este diferit privit, în funcție de planul în care este secționat. Lemnul este
alcătuit din mai multe tipuri de țesuturi vegetale: țesutul vascular, fibre, parenchimul de rezervă.

 Fibre: fascicule de celule rezistente, dispuse într-un sens axial, care asigură rigiditatea si
rezistența mecanică a lemnului. Sunt constituite dintr-un amestec de celuloză, hemicelu-
loză și lignină.
 Țesutul vascular: este compus din vase, celule tubulare prin care se conduce seva brută
de la rădăcini la frunze. La conifere aceste vase sunt numite traheide. Vasele conductoare
sunt adesea asociate cu celulele parenchimatice (numite și parenchim), care contribuie la
transportul de nutrienți în arbore.
 Celulele de rezervă parenchimatice, cu pereti îngroșați și lignificati, care însoțesc țesutul
vascular. Aceste celule participă la funcția de sustinere. Orientarea lor este transversală și
radială pornind de la axa longitudinală a arborelui.

Lemnul are o structură anatomică specifică fiecărei specii de arbore, astfel încât acestea pot fi
recunoscute în funcție de diferențele structurale. Descrierea științifică a structurilor lemnului și
de determinarea speciilor de arbori ține de anatomia lemnului.

Compoziția chimică

Lemnul constă în principal din substanțe organice, precum și din substante anorganice (1 până
la 1,5%). De asemenea, poate avea umiditate variabilă. Are în compoziție:

 Celuloză (40 - 50%)

 Lignină (20 până la 30%)
 Hemiceluloză (15 la 25%)
 Alte substanțe organice: polizaharide, pentozani, hexozani, rășini, taninuri, coloranți,
ceară, alcaloizi
 Apă

Există trei tipuri de apă în lemn:

1. Apa liberă este apa prezentă în lemnul verde.

2. Apa legată este apa care intră în compoziția fibrelor. Ea este cea care cauzează con-
tracții în timpul uscării.
3. Apa de compoziție este apa care intră în compoziția moleculelor. Eliminarea acesteia
duce la distrugerea lemnului (de exemplu, în incendii).

Proprietăți fizice
.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
  Reziliență;
 Rezistență la tracțiune și comprimare;
 Durabilitatea;
 Proprietăți izolatoare.

Anizotropie

Aproape toate proprietățile structurale ale lemnului sunt diferite în cele trei direcții principale
(axială, radială, tangențială). Aceasta cauzează contracții inegale a lemnului în timpul uscării.
La unele specii de lemn, contracția axială maximă este de de 0,3%, radială de 5% și tangențială
de 10%.

Proprietăți higroscopice

Proprietățile higroscopice ale lemnului cauzează o stabilitate dimensională relativ scăzuta în

diferite umidități ambientale. Lemnul uscat este mai higroscopic decat cel umed, iar calitatea
lemnului depinde de umiditatea climei. Variația concentrației de apă sub punctul de saturare
determină schimbări ale structurii lemnului. Unele tipuri de lemn, precum cel de tec, au o
contracție scăzută de umiditate din cauza substanțelor hidrofobe prezente. Pentru a micșora
caracterul higroscopic al lemnului, acesta este acoperit cu un strat subtire de vopsea.

Proprietăți acustice

Viteza sunetului în lemn, de-a lungul fibrelor lemnoase, are o valoare de 4000 până la
6000 m/s, pe când în cereale este de doar 400 – 2000 m/s. Parametrii care influențează viteza
sunetului sunt densitatea, elasticitatea, lungimea fibrelor, unghiul, conținutul de umiditate,
fisurile. Datorită proprietăților sale acustice excelente, lemnul este utilizat la
fabricarea instrumentelor muzicale. Dar lemnul poate fi utilizat și ca material de izolare fonică.
Placa cu o densitate de suprafață de 15 – 20 kg/m2 realizează o izolare fonică de 24 - 26 dB.

Proprietăți termice

Datorită porozității sale, lemnul este un conductor slab de căldură, prin urmare este foarte
potrivit ca izolare termică. Molidul are o conductivitate termică de 0.22 W / mK (pentru
comparație betonul are 0,69 W / mK), iar plăcile izolatoare - 0.14 W / mK sau mai mică. Plăcile
aglomerate poroase ajung la 0.05 W / mK. Conductibilitate termică crește cu conținutul de
umiditate și densitatea materialului.

Capacitatea termică la lemn este de aproximativ patru ori mai mare decât la fier. Expansiunea
termică poate fi neglijată în practică la lemn, deoarece aceasta va fi compensată de contracția
la uscare.

Descompunerea termică lemnului începe la temperaturi de peste 105 °C; la 200 °C este foarte
mult accelerată și atinge cota maximă la 275 °C. O degradare termică a lemnului poate să

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 apară în timpul expunerii prelungite la temperaturi mai mici de 100 °C. Punctul de aprindere al
lemnului este între 200 și 275 °C. În absența oxigenului se poate produce piroliza.

Formarea lemnului

Lemnul se formează din cambiu, situat între lemn și scoarța copacului (creștere secundară).

Utilizări

Lemnul este utilizat în scopuri multiple și în mai multe forme:

 Cea mai importantă utilizare la nivel mondial este cea de combustibil: lemnul oferă circa
3,5 kWh/kg (1 metru cub de lemn este echivalentul caloric a 0,147 tone petrol = 1480 kWh).

Arderea are loc în trei etape: în prima, lemnul este uscat la temperaturi de până la 150 °C,
evaporând apa conținută. Apoi, între 150 °C și 600 °C are loc piroliza. Componentele gazoase
din lemn sunt apoi eliberate și este format cărbune. În sfârșit, de la 400 la 1300 °C, are
loc oxidarea(arderea).

 Lemnul mai este utilizat ca material de construcție: case de lemn, poduri, traverse de
cale ferată, mobilă, parchet, diferite elemente de design interior.
 Lemnul este utilizat și în industrie; din acesta se folosește în special celuloza și lignina:
din lemn se face hârtie (celuloză), plăci aglomerate din lemn (PAL), plăci din fibre de lemn
(PFL) și alte sortimente de panouri prefabricate, lacuri și vopsele, lipici (lignină), diferite ma-
teriale sintetice, rășini etc.
 Lemnul mai este folosit în artă, alimentație etc.

Produse din lemn

PAL (plăci aglomerate din lemn) repezintă panouri obținute din coajă și resturi de lemn,
provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate în industria mobilei, dar în procent
extrem de mic se pot găsi și în formă brută în magazinele de bricolaj[1][2]

MDF (medium-density fibreboard) este tot un material folosit în industria mobilei, însă de o

calitate mai ridicată față de PAL[1]. MDF-ul se obține din bușteni, dar și din resturi decojite[1].

OSB (Oriented strand board) - plăci din fibre orientate reprezintă plăcile folosite în special în
industria construcțiilor pentru pereți, podele, acoperișuri, dar pot fi folosite și pentru cutii de
transport sau paleți.

2.6. Controlul tehnic a produsului

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Obiectivele controlului tehnic sunt:

verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate, forma,

dimensiunile produsului, , gradul de finisare sau alte caracteristici ale

produsului; - respectarea condiţiilor prevăzute de STAS - uri, norme interne,

caiete de sarcini sau alte condiţii stipulate prin contract;

- prevenirea şi eliminarea debuturilor, a produselor declasate din procesul de

fabricaţie;

- respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării materialelor pînă

la livrarea produselor finite.

Produsele din lemn sunt concepute şi realizate pentru a satisface anumite funcţii

c u un cost de producţie cît mai scăzut. Mobila face parte din categoria bunurilor

de larg consum cu folosinţă îndelungată şi satisface nevoile utilitare precise în

mobilarea locuinţelor sau a spaţiilor social -administrative, hoteliere etc. în

condiţii de confort, folosire economică a spaţiului şi la un cost de producţie cît

mai scăzut.

Toate aceste însuşiri calitative pe care trebuie să le îndeplinească mobila se

ralizează în procesul de producţie, calităţi care se vor remarca la consumator,

prin folosirea mobilei.

• Calitatea producţiei determină calitatea produselor prin folosirea unor

tehnologii perfecţionate, ca vom obţine şi produse cu însuşiri calitative

superioare.

• Calitatea produselor reprezintă totalitatea proprietăţilor unui produs,

măsură în care el satisface necesităţile societăţii, ca rezultat al

performanţelor tehnico - economice şi estetice, al gradului de utilitate şi

eficienţă economică pe care le asigură.

Calitatea se reprezintă sub două aspecte distincte: calitatea industrială şi

calitatea comercială. Se înţelege prin calitatea industrială conformitatea

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 produsului cu normele tehnice de fabricaţie şi standartele şi se referă la calitatea

materialelor, calitatea prelucrărilor, calitatea finisării, a feroneriei etc.

Se înţelege prin calitatea comercială satisfacerea nevoilor utilitare, estetice, de

confort, nivel de preţ, calitatea finisării, modul de prezentare şi concordanţa cu

gustul publicului la un moment dat. Formele controlului tehnic sunt:

- preventiv - lucrările pregătitoare, maşini, materii prime, forţă de muncă,

documentaţii, finanţare etc.

- în cursul executării producţiei - verificarea cantitativă şi calitativă a lucrărilor

ce se execută forme şi importanţă;

- la sfîrşitul lucrării - recepţia definitivă, introducerea în magazie pentru

livrare, ştampilare şi eliberarea certificatelor de calitate.Controlul de calitate

într-o fabrică de mobilă cuprinde următoarele etape:

Controlul de recepţie a materiilor prime, semifabricatelor materialelor şi

materialelor tehnologice sau al subansamblurilor sosite de la furnizori. Controlul

de recepţie respinge materialele necorespunzătoare calitativ, pe

baza normelor de calitate standartizate sau stabilite prin contracte.

Introducerea unor materiale de proastă calitate are urmări nefavorabile atît

asupra calităţii procesului tehnologic cit şi asupra calităţii şi fiabilităţii

produselor finite.

Controlul

procesului tehnologic sau controlul pe fluxul de fabricaţie, care se

efectuiază de controlor în posturi fixe sau în posturi mobile, (la mai multe locuri

de muncă ) controlorii verificînd calitatea pe operaţii, pot măsura sau compara

rezultatele cu lumitele admise ( compararea dimensiunii efective măsurate cu

limitele admise ale toloranţei). Controlul de recepţie se efectuiază în scopul de a

face posibilă luarea uneia din următoarele decizii: acceptarea sau respingerea

lotulu, în funcţie de numărul defectelor constante. Fiecare material introdus în

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 fabricaţie trebuie să corespundă condiţiilor de calitate de fabricaţie şi livrare

prevăzute separat pentru fiecare material, standarde în care este înscris şi modul

de verificare a calităţii. Condiţiile de calitate ale materiilor prime,

semifabricatelor şi materialelor pentru fabricarea mobilei sînt reglementate în

STAS - 770/80 " Mobilier din lemn. Condiţii tehnice generale de calitate." Pentru

a asigura calitatea precisă a produsului, trebuie să se introducă în fabricaţie

materii şi materiale de calitate corespunzătoare, a căror caracteristici trebuie

sever controlate. Calitatea produselor de mobilă se realizează în producţie, pe

fluxul tehnologic, la fiecare loc de muncă. Fiecare muncitor la locul său de

muncă îşi poate aduce contribuţia la realizarea calităţii produselor prin

realizarea calităţii operaţiei pe care o realizează. Pentru respectarea condiţiilor

de calitate la fiecare loc de muncă fiecare muncitor trebuie să cunoască: ce se

urmăreşte din punct de vedere al calităţii, ce se controlează, cu ce se controlează

şi mărimea abaterii de la calitate prescrisă în documentaţia tehnologică.

Verificarea calităţii produselor de mobilă se face prin verificarea bucată cu

bucată sau verificări individuale ( control 100% ) aplicate produselor la controlul

final, fiind controlat fiecare produs dacă corespunde condiţiilor generale de

calitate prescrise. Controlul final reprezintă un supracontrol şi constituie ultima

barieră în calea pătrunderii produselor necorespunzătoare în circuitul econemic.

Controlul final oferă posibilitatea de a verifica competenţa şi exigenţa cu care

lucrează controlul interfazic şi să stabilească măsuri pentru eliminarea

deficienţelor de calitate.

Nr. Operatia Parametri de Locul Periodicitatea Metode de Executant

supusa control efectuat control
operatiilor
1. Receptionarea Se verifica Afara Fiecare in ----------- Maistrul
materiei prime materia parte
conform actului prima
de primire- caliatativ si
predare cantitativ

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 (facturi,
descarcari).

2. Depozitarea Se verifica Depozit -------------- Termometrul Maistrul

materiei prime incaperea sa
corespunda
temperaturii

3.
Transportarea Se verifica Hala Vizual ---------------- Muncitorul
materiei prima defectele de
in atelier transport
conform
volumului
necesar
4. Croirea Lungimea , Hala Din 10 in 10 Ruleta Muncitorul
materiei prime latimea
5. Tivirea Cantul Hala Din 10 in 10 Echer Muncitorul
materiei prime
6. Spintecarea Lungime, Hala Din 10 in 10 Ruleta Muncitorul
+50mm latime
7. Rindeluirea pe Suprafata Hala Din 10 in 10 Pipaitul Muncitorul
fata si un cantneta
8. Rindeluirea la Suprafata Hala Din 10 in 10 Ruleta, rigla, Muncitorul
grosime neta pipaitul
9. Croirea Lungime, Hala Fiecare in Ruleta, Muncitorul,
imbinarilor latime, parte sublerul, maistrul
adincime echerul
10. Spintecarea la Lungimea Hala Fiecare in Ruleta Muncitorul
dimensiunile parte
necesare
11. Slefuirea Lungimea, Hala Fiecare in Hirtie, disc Muncitorul
latimea parte abraziv
12. Desprafuirea Lungimea, Hala Fiecare in Perie Muncitorul
latimea parte
13. Antiseptizarea Lungimea, Camera de Fiecare in Pulverizator Maistrul
latimea si lacuire parte Muncitorul
grosimea
14. Controlul Se verifica Hala Fiecare in Ruleta, echer, Muncitorul
tehnic fiecare piesa parte cu ochiul
sa nu aiba liber, pipaind
defecte
15. Marcarea Se verifica Hala Tot produsul Stilou, Maistrul
sa fiiba carioca
insemnat in
catalog

3. Compartiment calculi

3.1. Calculul volumului de materie prima necesara

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Nr. Denumirea Material Lungimea Latimea Grosimea Bucati Vm3
piesei

1. Stilp Lemn ma- 2850 150 150 7 0.43

siv

2. Montant Lemn ma- 700 150 150 18 0.28

siv

3. Balustrada din Lemn ma- 1850 150 150 4 0.15

fata siv

4. Balustrade Lemn ma- 3450 150 150 4 0.30

laterale siv

5. Longeron Lemn ma- 3650 150 150 2 0.15

siv

6. Suport Lemn ma- 7000 150 150 3 0.47

siv

7. Balustrada din Lemn ma- 2800 150 150 2 0.12

dreapta usei siv

8. Balustrada din Lemn ma- 2301 150 150 2 0.12

stinga usei siv

9. Montanti mici Lemn ma- 1120 150 150 2 0.05

siv

Total 2.07

10. Capriori Lemn ma- 2500 150 50 16 0.32

siv

11. Cherestea Lemn ma- 7000 150 20 34 0.68

siv

Total 1

Total final 3.07

3.2. Calculul suprafetei lemnoase si aplicate cu lac

Nr. Denumirea pie- Material Lungimea Latimea Grosimea Bucati Vm2

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 sei

1. Stilp Lemn 2850 150 150 7 0.16

masiv

2. Montant Lemn 700 150 150 18 0.41

masiv

3. Balustrada din Lemn 1850 150 150 4 1.02

fata masiv

4. Balustrade lat- Lemn 3450 150 150 4 2.01

erale masiv

5. Longeron Lemn 3650 150 150 2 1

masiv

6. Suport Lemn 7000 150 150 3 0.07

masiv

7. Balustrada din Lemn 2800 150 150 2 0.8

dreapta usei in masiv
spate

8. Balustrada din Lemn 2301 150 150 2 0.82

stinga usei in masiv
spate

9. Montanti mici Lemn 1120 150 150 2 0.04

masiv

Total 6.33

10. Capriori Lemn 2500 150 50 16 6.08

masiv

11. Cherestea Lemn 7000 150 20 34 35.7

masiv

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Total 41.78

Total final 48.11

3.3. Calculul volumului de lucrari efectuate

1. Descarcarea materiei prime - 15 buc.

2. Receptionarea materiei prime - 15 buc.
3. Transportatrea in deposit de materie prima - 15buc.
4. Transportarea in hala de fabricare - 15buc.
5. Croirea - a)Lemn masiv – 3.07m3
6. Executarea imbinarilor – 85
7. Slefuirea – 49.11m2
8. Desprafuirea – 49.11m2
9. Marcarea – 94 buc.
10. Depozitarea - 94 buc.

3.3.1. Calculul volumului de lucrari effectuate intr-un schimb

VP.f.s.=P/N
Unde: P-productivitatea
N-nr. De zile lucratoare intr-o luna Vp.f.s.-volumul de produs fabricat intr-un schimb
Vp.f.s.=P/N=48/20=2.4=2

Fabricatia produsului pe saptamina este 2 buc.

Calculul produsului fabricat intr-o luna 2x 4 =8 bucluna

3.4. Calculul timpului necesar la fabricarea produsului

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Nr. Denumirea operatiei Timpul necesar (in minute)

1. Receptionarea materiei prime conform actului de 2

primire-predare (facturi, descarcari).

2. Depozitarea materiei prime 10

3. Transportarea materiei prima in atelier conform 10

volumului necesar
4. Croirea materiei prime 9

5. Tivirea materiei prime 10

6. Spintecarea +50mm 10

7. Rindeluirea pe fata si un cant 15

8 Rindeluirea la grosime 15

9 Croirea imbinarilor 60

10 Spintecarea la dimensiunile necesare 10

11 Slefuirea 30

12 Desprafuirea 20

13 Antiseptizarea 30

14 Controlul tehnic 10

15 Marcarea 5

Total 244

Timpul necesar pentru fabricarea produsului este de: 244 min; 4 ore si 4minute.

3.5. Calculul timpului masinilor aflate in lucru

Nr. Denumirea utilajului Timpul de lucru (in minute)

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 1 Ferestraul universal circular 10
2 Masina de indreptat 20
3 Masina de rindeluit la grosime 25
4 Masina de frezat 15
5 Masina de executat imbinarile 60
6 Masina de slefuit 30
7 Masina de desprafuit 20
Total timp necesar

3.6. Calculul numarului de masini

Nr. Denumirea utilajului Numarul necesar de masini

1 Ferestraul universal circular 1
2 Masina de indreptat 1
3 Masina de rindeluit la grosime 1
4 Masina de frezat 1
5 Masina de executat imbinarile 1
6 Masina de slefuit 1
7 Masina de desprafuit 1
Total numarul necesar 7

3.7. Calculul de energie necesară

Maşina de croit - 1 maş.

l h ........................................3kw
10 minute..........................x kw
X=30/60= 0,5kw
.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Maşina de indreptat - 1 maş.
lh...................................................1,5 kw
20 minute.......................................x kw
X= 30/60 = 0.5kw

Masina de rindeluit la grosime

lh...................................................15 kw
25 minute.......................................x kw
X= 375/60 = 6,25kw

Masina de frezat
lh...................................................1,5 kw
15minute........................................x kw
X= 22,5/60 = 0,375kw

Maşina de executat imbinari - 1 maş.

lh...................................................15 kw
60 minute.......................................x kw
X= /60 = 15kw

Masina de slefuit 1 masina

lh...................................................7.5 kw
30 minute.......................................x kw
X= 225/60 = 7.75kw

Masina de desprafuit
lh...................................................1,5 kw
20minute........................................x kw
X= 30/60 = 0,5kw

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 3.8. Calculul numarului de executanti

Nr. Denumirea utilajului Numarul necesar de

muncitori
1 Ferestraul universal circular 2
2 Masina de indreptat 2
3 Masina de rindeluit la grosime 2
4 Masina de frezat 2
5 Masina de executat imbinarile 2
6 Masina de slefuit 2
7 Masina de desprafuit 2
Total numarul necesar 14

4. Protecţia muncii şi a mediului ambiant

41 Măsuri de protecţie a muncii la maşinile de prelucrat lemn

Instalaţiile şi maşinile cu care se prelucrează lemnul se caracterizează prin scule tăietoare
(cuţite, pînze, lanţuri) cu dimensiuni şi viteze de tăiere sau turaţii foarte mari.
Pentru prevenirea accidentelor la aceste maşini (tăieri, leziuni), este necesar să se
folosească dispozitivele adecvate de protecţie.
Înainte de a începe lucrul, operatorul este obligat să treacă un instructaj introductiv
referitor la chestiunile de ordin general ale tehnicii securităţii muncii la întreprindere şi un
instructaj iniţial de reguli ale tehnicii securităţii la locul de muncă.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 În afară de aceasta, muncitorii trebuie sa treacă periodic, o dată la trei luni, instructaj de
producţie repetat, referitor la tehnica securităţii. Rezulatele instructajului cu nota cunoştinţelor în
domeniul tehnicii securităţii se înscriu într-un jurnal special.
Muncitorului i se înmînează o instruire referitoare la regulile tehnicii securităţii, elaborate
la întreprindere.
Înainte de a începe lucrul pe maşină, se studiază îndrumarul de exploatare a maşinii şi
îndrumarul de exploatare a sculelor aşchietoare şi aparatelor de măsurat.
O primă măsură a cărei aplicare aduce un raport deosebit la îndeplinirea sarcinilor de
producţie, cu eforturi fizice reduse pentru muncitori şi contribuie la prevenirea unor accidente de
muncă în fabricile de prelucrare a lemnului, este organizarea locului de muncă.
La locul de muncă al lucrătorului din industria lemnului nu trebuie să se găsească nici un
obiect de prisos, care să-l stînjenească în executarea diferitor mişcări şi mînuiri legate de munca
sa productivă.
Platformele, cărucioarele sau containerele cu piese brute trebuie aşezate în partea dreaptă a
muncitorului, iar cele cu piese prelucrate – în partea stîngă. Această aşezare îi va da posibilitate
muncitorului să simplifice şi să reducă numărul mişcărilor sale.
Reglarea şi ajustarea utilajului se execută numai atunci cînd întrerupătorul de intrare este
deconectat. În timpul lucrului, lîngă maşină într-un loc vizibil se agaţă o tăbliţă, purtînd inscripţia
,,lucrări de reglare”.
Toate elementele metalice ale maşinii se leagă la pămînt.
Înainte de începutul lucrului, se pune în ordine îmbrăcămintea de lucru: capetele mînecilor
se încheie sau se leagă, capetele halatului se strîng, părul se acoperă.
Se interzice blocarea cu deşeuri şi piese prelucrate a locurilor de muncă şi de acces la
maşină, la mecanisme şi la aparatajul electric.
Locul de lucru trebuie pregătit conform cerinţelor tehnologiei executării operaţiilor.
Se interzice avansarea în maşină a pieselor ale căror dimensiuni sînt mai mari sau mai mici
decît cele prevăzute de procesul tehnologic.
Nu este indicat de a da sau de a lua nişte obiecte oarecare peste maşina în funcţiune.
În timpul funcţionării maşinii nu se permite deschiderea sau îndepărtarea dispozitivelor de
protecţie, strîngerea şuruburilor, piuliţelor.
La executarea lucrului pe maşinile care produc zgomot de un nivel ridicat, se folosesc
mijloace individuale de protecţie contra zgomotului.
Nu se recomandă împingerea în maşină cu mîna sau cu obiecte de metal a pieselor de
prelucrat.
Se interzice măsurarea piesei de prelucrat pe maşina în funcţiune.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 La apariţia vibraţiilor, maşina se deconectează, se verifică fiabilitatea fixării sculei şi
calitatea echilibrării acesteia.
Scoaterea curelelor de pe roţi de curea sau aşezarea lor pe roţi, deschiderea dispozitivelor
de protecţie a sculei se execută numai după oprirea totală a elementelor rotative.
Este interzisă folosirea pilelor, răzutitoarelor şi a altor scule care nu au mînere de lemn sau
a carora mînere sînt defectate. Suprafaţa mînerelor trebuie să fie netedă, şlefuită uniform, fără
crăpături sau aşchieri.
Muncitorul trebuie să cunoască şi să respecte cu stricteţe regulile tehnicii securităţii la
executarea lucrului cu dispozitive de agaţare şi ridicare.
Se interzice staţionarea în zona de acţiune a încărcătorului automat şi în locurile deasupra
cărora se deplasează încărcături.
Securitatea contra incendiilor
Incendiile la întreprinderile de prelucrare a lemnului se întâmplă mai ales din cauza
dereticării neglijente a încăperilor, manipulării greşite a instalaţiilor electrice, încălcării regulilor
de stocare a materialelor inflamabile, fumatului în locuri interzise.
În secţiile de prelucrare a lemnului este concentrată o cantitate mare de materiale uşor
inflamabile: deşeuri de lemn, aşchii, surcele, scânduri, lacuri, vopsele, etc. Praful de lemn este un
material deflagrant, din care cauză nu se permite acumularea lui la locurile de muncă, pe
elementele maşinilor, pe motoarele electrice şi pe radiatoarele sistemului de încălzire.
La apariţia focului este necesar de chemat urgent echipa de pompieri la telefonul 901 sau
prin sistemul de alarmă de incendiu şi până la sosirea pompierilor de luat măsuri pentru
lichidarea focului cu ajutorul mijloacelor prezente de stingere.
Pentru prevenirea incendiilor în secţii şi la locurile de muncă se impune respectarea strictă
a următoarelor reguli.
Toate conductoarele electrice trebuie să fie izolate minuţios, aparatele şi motoarele
electrice legate la pământ şi protejate contra pătrunderii unor obiecte străine. La terminarea
lucrului şi în timpul întreruperilor acţionarea electrică se deconectează, iar liniile de alimentare
se decuplează.
În secţii şi la locurile de muncă se interzice fumatul şi executarea de lucrări care ar putea
cauza apariţia scânteilor sau a flăcărilor deschise.
Praful de lemn şi aşchiile se îndepărtează sistematic de pe elementele utilajului, de pe
motoarele şi cablurile electrice.
Se interzice uscarea hainelor de lucru, cherestelei şi a altor obiecte inflamabile pe aparatele
sistemului de încălzire, pe sobele industriale şi de încălzire.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Locurile de lucru care prezintă un pericol mărit de incendii trebuie utilate cu strîngătoare,
lăzi de nisip şi apă.
Executarea lucrului pe maşinile de şlefuit când ventilaţia prin aspiraţie este deconectată se
interzice.
Materialele de şters, cârpele, etc. îmbibate cu petrol lampant, benzină, uleiuri şi cu alte
lichide inflamabile se strâng în lăzi speciale de metal, prevăzute cu capace. Deasupra locului de
instalare a lăzilor trebuie să fie agăţată o tăbliţă cu inscripţia: «Ladă pentru cârpe de şters».
Vopselele pe bază de nitroceluloză, lacurile şi alte chimicale se păstrează în încăperi
speciale izolate sau în dulapuri şi în lăzi.
Rezerva de carburanţi lichizi, lubrifianţi şi lichide inflamabile care se găsesc în încăperea
de lucru nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea necesară pentru 24 de ore. Aceste materiale
se păstrează numai în receptacole speciale prevăzute cu capace etanşe care la terminarea lucrului
se închid cu cheia în lăzi sau în dulapuri de metal.
Pe măsura accelerării progresului tehnico-ştiinţific creşte rolul ştiinţei şi tehnicii în
transformarea calitativă a forţelor de producţie, transferarea economiei pe făgaşul intensificării
multilaterale, creşterea eficienţei producţiei sociale. Se aplică tehnologii noi care permit creşterea
multiplă a productivităţii muncii şi eficacităţii, folosirii resurselor, micşorarea cantităţii de
materiale necesare pentru producţie prin crearea de maşini şi complexe de utilaje tehnologice,
linii automate flexibile, secţii şi sectoare care pot fi repede reglate pentru a produce alte
fabricate.
Deservirea unor utilaje de acest fel va cere de la operatori şi muncitori ridicarea nivelului
cunoştinţelor şi a deprinderilor de muncă.
Ca rezultat al însuşirii materialului din acest manual elevii capătă noţiuni referitoare la
bazele prelucrării mecanice a lemnului, despre elementele maşinilor de prelucrat lemn şi sculele
de prelucrat lemn, despre construcţia şi exploatarea corectă a maşinilor de prelucrat lemn de
destinaţie generală, precum şi despre liniile automate pentru prelucrarea semifabricatelor din
rigle şi a panourilor.
Elementele constructive a sculelor aşchietoare şi parametrii de bază
La discurile circulare diametrul exterior D este numit diametrul circumferinţei duse prin
vârfurile dinţilor. Fiecare disc de ferestrău are o gaură centrală pentru a putea fi aşezat pe
arborele de ferestrău. Diametrul acestei găuri este diametrul interior d al discului de ferestrău, el
trebuie să corespundă diametrului arborelui de ferestrău.. între arborele de ferestrău şi arbore se
admite un joc de cel mult 0,1-0,2 mm

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Figura 4.1 Disc de ferestrău
Discurile de ferestrău trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:
1. pânza de ferestrău trebuie să fie îndreptată , adică partea centrală trebuie să fie ceva mai
slăbită prin lovituri de ciocan, aplicate pe ambele părţi ale discului , aşezat pe nicovală.
2. dinţii de ferestrău plat trebuie ceprăzuiţi, adică vârfurile lor trebuie îndoite alternativ:
vârful unui dinte la dreapta, vârful dintelui vecin – la stânga. Mărimea ceprăzului pe una din
părţi constituie 0,3-0,5 mm. Ferestraiele destinate pentru debitarea în lung a lemnului uscat şi a
lemnului de foiase tari au un ceaprăz mai mic, în timp ce ferestraiele destinate pentru debitarea
lemnului de răşinoase şi de foioase moi proaspăt tăiate au un ceaprăz mai mare.
3. dinţii de ferestrău trebuie să fie bine ascuţiţi. Nu se admit bavuri mari şi vârfuri îndoite
4. ferestraiele cărora le lipseşte chiar şi un dinte sau care au fisuri în partea periferică a
discului sunt considerate rebutate , iar instalarea lor pe arborele de ferestrău este interzisă.

Suprafeţe de prelucrare şi tăiere la

executarea unei găuri:
a) suprafaţa prelucrată
b) suprafaţa de tăiere

Figura 4.2 Burghiele spirale

L0- partea utilă

L1- partea tăietoare
L2-coadă
C- canal elicoidal
f- faţetă
ω- unghiul de înclinare a
canalului elicoidal
PE =Dtgω

Figura 4Burghiu spiralat pentru prelucrări mecanice

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 Figura 4.2lementele şi suprafeţele burghiului spiral

Figura4.3Freze

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 1. Prevederile protecţiei muncii
2. Protecţia muncii are ca obiect apărarea vieţii şi sănătăţii celor ce muncesc, cuprinzând
totalitatea măsurilor ce trebuie luate în scopul asigurării celor mai bune condiţii de lucru,
prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

2.4 Norme generale de protecţie a muncii

3. Ţinând cont de faptul, că utilajul, agregatele şi instalaţiile de prelucrare mecanică a
lemnului au caracteristic viteze şi rotaţii foarte mari, care sporesc riscul de accidentare a
personalului, apare necesitatea executării stricte a tuturor cerinţelor de deservire a
mijloacelor tehnice, precum şi protecţie a muncii.
4. Angajaţii sunt obligaţi să cunoască şi să respecte:
5. Normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii, corespunzătoare funcţiei ce o deţin şi
muncii respective.
6. Regulamentul de ordine interioară.
7. Regulamentul pentru revenirea şi combaterea incendiilor.
8. Instructaje de ordin tehnic.
2. Angajaţii sînt obligaţi să folosească în mod corect echipamentul şi materialele de
protecţie acordate pentru locul de muncă.
3. Toate maşinile şi mecanismele vor fi asigurate cu dispozitive metalice de protecţie, care
vor evita atingerea muncitorului de toate părţile şi transmisiile utilajului.
4. Se interzice pornirea maşinilor la care nu lucrează nimeni.
5. Este necesar ca atenţia muncitorului să fie maximală pe tot parcursul activităţii, să nu să
se distragă de la lucru şi să nu sustragă pe alţi muncitori, care lucrează la alte maşini.
6. Este strict interzisă părăsirea utilajului în timpul funcţionării acestuia.
7. Este strict interzisă utilizarea utilajului contra destinaţiei.
8. La depistarea diferitor defecte a utilajului, angajatul este obligat să înceteze activitatea şi
să ia măsurile de rigoare pentru înlăturarea lor.
9. Angajatul care observă o situaţie care nu corespunde prevederilor, normelor de protecţie
a muncii sau prezintă pericol de accidentare, este obligat de a lua măsuri imediate de
înlăturare a pericolului.
10. Se interzice utilizarea focului deschis pe teritoriul întreprinderii.
11. Este strict interzis folosirea aerului comprimat la efectuarea curăţeniei, în acest caz pot fi
folosite aspiratoarele.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 12. Este strict interzis stivuirea semifabricatelor pe utilaj, dispozitive metalice de protecţie,
semifabricatele pot fi stivuite lângă utilaj, dispozitive metalice de protecţie având un
echilibru stabil până la înălţimea de 1,7m de la podea.
13. În caz de accidentare angajatul este obligat să deconecteze utilajul şi să acorde primul
ajutor medical victimei.
14. Fiecare angajat este obligat să cunoască şi să poată acorde primul ajutor medical în caz de
accidentare.
15. Se interzice aflarea pe teritoriul întreprinderii a persoanelor în stare de ebrietate şi
bolnavilor.
16. Este interzis oricărei de a umbla la panourile de distribuire electrică, orice defecţiune se
va înlătura numai de persoane autorizate în acest scop.
17. Se interzice fumatul pe teritoriul întreprinderii, fumatul este permis numai în locurile
amenajate special.
18. Pentru ne-respectarea normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii precum şi a
instrucţiunilor de lucru şi a sarcinilor repartizate cu legislaţia în vigoare.
Protectia Muncii si a mediului ambiant
Conditiile de munca sunt determinate de caracterul procesului de munca si factorii mediului
extern, ce-l înconjoara pe lucrator în sfera de productie. În timpul activitatii de munca a omului
are loc interactiunea mediului de productie si a organismului. Omul transforma, acomodeaza
mediul de productie la necesitatile sale, iar mediul de productie actioneaza într-un mod sau altul
asupra lucratorilor.

Actiunea mediului de productie asupra organismului omului este conditionata de factori

fizici, chimici si biologici.

Factorii fizici includ umiditatea relativa si temperatura aerului ambiant, circulatia si

tensiunea barometrica a aerului, radiatia radioactiva si termica, zgomotul si vibratia etc.

Printre factorii chimici se numara impurificarea aerului cu gaze otravitoare si praf toxic,

mirosurile neplacute, acizii si alcaliile agresive.

Factorii biologici: microorganismele patogene, unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Actiunea factorilor enumerati asupra omului este conditionata de caracterul activitatii de

munca, alimentatie, conditiile de menaj.

Pentru asigurarea conditiilor sanatoase de munca proiectul prevede urmatoarele masuri:

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
      angajatii întreprinderii vor fi asigurati cu încaperi sanitaro-igienice în conformitate cu
normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori în cel mai numeros schimb de
lucru;

     microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut în limitele normelor cu ajutorul

sistemelor de încalzire, ventilatie si conditionare a aerului în conformitate cu cerintele
standardului de stat GOST 12.1.005-88 în dependenta de categoria lucrarilor si perioada
anului;

     nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele iluminatului

natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe suprafetele de lucru de 700 lx.
În calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite lampele luminescente de tipul LDŢ cu
caracteristici îmbunatatite de transmitere a culorilor;

     în scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si temperaturile

înalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale termoizolatoare;

     pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se vor folosi
capote fonoizolatoare usor demontabile;

     pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje sub
picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti;

     surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din încaperile de productie cu ajutorul

sistemului mecanic de ventilatie aspirativa;  

     în scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfârsitul primei
jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o înviorare de productie cu o
durata de 5-7 minute.

2.1 Masurile principale de protectie contra electrocutarilor

Masurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt urmatoarele:

-                     partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul

lucrului sa fie inaccesibile la o atingere întâmplatoare, ceea ce se realizeaza prin izolari,
carcasari, îngradiri, amplasari la înaltimi inaccesibile, blocari(protectie prin inaccesibilitate);

-                     folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

-                     izolarea de protectie;

-                     separarea de protectie;

-                     protectie prin legare la pamânt;

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 -                     protectie prin legare la nul;

-                     deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere

periculoasa;

-                     deconectarea automata în cazul aparitiei unei scurgeri de curent

periculoasa;

-                     egalizarea potentialelor;

-                     folosirea mijloacelor individuale de protectie;

-                     organizarea corespunzatoare a lucrului.

Protectia prin legare la pamânt si protectia prin legare la nul sunt principalele masuri
de protectie contra electrocutarii prin atingere indirecta.

Alegerea unui sistem de protectie (prin legare la pamânt sau prin legare la nul) se face
numai cu avizul întreprinderii de electricitate în raza careia se gaseste unitatea respectiva.

Pentru protectia oamenilor împotriva accidentelor prin electrocutare, conductorii

circuitelor aeriene din incinta unitatilor se amplaseaza la urmatoarele înaltimi deasupra solului,
masurate sub sageata maxima a conductorilor respectivi;

-                           6 m pentru conductorii neizolati;

-                           4 m pentru conductorii protejati contra intemperiilor si totodata izolati la o

tensiune de minimum 500V.

În toate cazurile, traversarile cu conductori aerieni peste drumuri carosabile se vor

face la înaltimi minime de 6 m deasupra solului, masurate sub sageata maxima a conductorilor.
Odata cu receptia instalatiei electrice se vor preda personalului din unitati instructiuni
scrise, prin care se interzice atingerea acestor conductori cu orice fel de obiecte.

Izolarea de protectie se aplica în afara de izolarea de lucru în cazurile în care protectia

de baza contra electrocutarilor (legarea la pamânt sau prin legare la nul) nu przinta suficienta
siguranta. Aceasta se realizeaza astfel:

-                     aplicând o izolare suplimentara izolarii de lucru, pentru ca partile metalice

din instalatie, care nu fac parte din circuitul curentului de lucru, însa care pot fi atinse sa nu
primeasca tensiune în cazul nefunctionarii izolatiei de lucru;

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 -                     aplicând o izolare exterioara pe carcasa utilajului electric;

-                     izolând amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante (covoare de cauciuc,

îngradiri cu placi electroizolante etc.) se realizeaza astfel izolarea omului, atât fata de pamânt
cât si fata de elementele care se gasesc în legatura cu pamântul în raza de
manipulare. Izolarea suplimentara de protectie a echipamentului electric se executa prin
acoperirea solida si durabila cu material izolant atât a echipamentului propriu-zis cât si a tuturor
partilor metalice accesibile unei atingeri si care în caz de defect pot primi direct sau indirect
tensiune.

Izolarea de protectie se va aplica de la caz la caz, la aparatele si receptoarele electrice

fixe si în special portative utilizate în unitati, în functie de tipul si fabricatia echipamentului
utilizat.

Separarea de protectie se aplica în special receptoarelor electrice, alimentate la

tensiunea de maximum 380V si din care anumite parti vin în contact cu corpurile oamenilor sau
animalelor, în cazurile în care protectia prin legare la pamânt sau la conductorul de nul nu
prezinta siguranta suficienta (unelte si scule electrice portative sau alte utilaje fixe sau mobile
folosite în locuri periculoase si foarte periculoase).

Separarea de protectie poate constitui un mijloc principal de protectie la utilajele

portative.

Protectia prin legare la nul se va putea aplica numai în cazul retelelor de curent
alternativ trifazat, cu neutrul legat la pamânt si cu o tensiune pâna la 1000V între faze. Se va
aplica totdeauna când nu este posibila obtinerea cu mijloace economice a unor tensiuni de
atingere sub valorile admise cu ajutorul unei protectii prin simpla legare la pamânt.

Prin protectie de legare la nul se întelege legarea la conductorul de nul de protectie a

instalatiei electrice, a partilor electrice, care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care se
pot afla la un moment dat sub tensiune din cauza unui defect de izolatie. În aceasta categorie
se gasesc între altele:

a)     carcasele masinilor, transformatoarelor si aparatelor electrice;

b)     carcasele dispozitivelor de actionare a aparatelor electrice;

c)      înfasurarile secundare ale transformatoarelor de masura, daca instalatiile de

protectie prin relee permit acest lucru;

d)     partile metalice ale tablourilor de distributie si panourilor de comanda.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 În retelele de curent alternativ cu patru conductori punctul neutru (nulul) se leaga la pamânt.

Partile metalice ale instalatiilor si echipamentelor enumerate mai sus se vor lega la
punctul de nul printr-o instalatie speciala de protectie. Aceste legaturi trebuie astfel
dimensionate încât sa asigure posibilitatea separarii printr-o deconectare rapida, de catre
sigurante fuzibile sau întrerupatoare automate, a portiunilor în care s-au produs scurtcircuitele;
de asemenea, sa asigure realizarea unei tensiuni de atingere sub limita admisa pentru locul
respectiv.

Conductorul de nul de protectie se va lega la pamânt, urmarindu-se prin aceasta

realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase în cazurile când nu a avut loc o deconectare
rapida a partii de instalatie cu izolatia deteriorata.

Masuri privind protectia împotriva incendiilor

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmareste scopul de a mentine un nivel înalt de

securitate împotriva incendiilor si exploziilor în orase, localitati, locuri de concentrare a bunurilor
materiale si la alte obiective prin stabilirea unui regim de paza antiincendiara exemplar.

Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea masurilor

orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spatiu a posibilelor
incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale în caz de
incendiu; asigurarea conditiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anuntarii rapide a
serviciului de combatere a incendiilor si lichidarii cu succes a incendiului.

Pentru combaterea incendiilor la întreprinderea de confectii sunt prevazute urmatoarele

masuri:

-   toti angajatii vor trece un curs de instruire speciala privind protectia împotriva
incendiilor, iar toate subdiviziunile întreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propaganda si
agitatie cu privire la combaterea incendiilor;

-   prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiara a sectoarelor,

depozitelor si altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;

-   întreprinderea va fi asigurata cu mijloace de stingere a incendiilor si de comunicare

rapida despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri,
care se vor mentine în ordine exemplara;

-   toate utilajele vor fi mentinute în stare buna functionala, se vor curati la timp, se vor
regla si unge, pentru a preveni supraîncalzirea lagarelor, arborilor si pieselor ce se afla în

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 contact de frictiune, precum si formarea scânteilor, iar zonele si agregatele ce se afla în miscare
se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;

-   la sfârsitul zilei de munca responsabilii de securitatea incendiara vor controla minutios
toate locurile, mai cu seama locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta instalatiile
electrice si sistemul de iluminat, vor încuia usile sub lacat.

Mijloace de stingere a incendiilor

      apa

      nisipul

      paturi îmbibate cu apa

      substante chimice

      stingatoare : - cu pulbere Flores si dioxid de carbon ( Co2)

Folosirea stingatoarelor

o       se trage siguranta

o       se apasa puternic pârghia si asteptati 5-6 secunde

o       trageti furtunul

o       apasati pârghia din nou si îndreptati jetul spre baza focului.

Nr. de telefon: Pompieri 901

                          Salvare   903

                          Politie      902

5. Bibliografie

1. Arcadie Hinescu “Manualul maistrului din industria lamnului” Editura Tehnica

Bucurest 1992.
2. Vasile Lupu “Ghid practice de prelucrare primara a lemnului” Editura Bucuresti
1991.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 3. P.Suciu “Materii prime in industria lemnului” Editura Bucuresti 1993.
4. Rambu I., Florescu I., Doganu V. “Tehnologia prelucrarii lemnului volumul II.
5. Constantin Lazarescu, Eugen T. “Tehnologia lemnului” indrumar pentru anul I.
6. Constantin V. “Productivitatea muncii si factorul uman” Editura Politica, Bu-
curesti 1977.
7. Curtu I. “Calculul de rezistenta in industria lemnului” Editura Tehnica, Bucuresti
1981.
8. M.A.Kuznetov – Atlas de constructii.
9. V.I.Korotcov – Masini, unelte si utilaje folosite in industria lemnului.
10. N. Taran - intretinerea si folosirea masinilor unelte si utilaje din industria lemnu-
lui.

.. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME
 .. Coala

Mod Coala N. docum Semnat Data

PD -72220 – 2121- ME