PARTEA SPECIALA

PD-08-2503-2017 PS
Functia Numele Semnăt. Data
Șef catedra Binzari A. Litera Coala Coli
Conducător Dragan A.
Consultant Dragan A. Alimentarea centralizata cu
Elaborat
Țurcan caldura a or. Camenca IP CEC
Vladimir gr. AC 16.12 FF
 CUPRINS:
1. Introducere
2. Calculul volumelor de pamint
2.1. Determinanrea volumelor de pamint in gropi
2. 2.determinarea volumelor de pamint executate manual si mecanizat
2.3 determinarea volumului de umpluturi si a surplusului
2.4. Alegerea metodelor de executie a sapaturilor
2.5. Alegerea schemelor tehnologice de mecanizare la executarea sapaturilor
2.6. Determinarea numarului de autobasculante
2.7. Executarea umpluturilor de pamint si compactarea terasamentului
3. Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor
4. Calculul consumului de timp de munca pentru o portiune din traseu
5. Securitatea muncii la executarea retelelor termice
6. Indicii tehnico-economici
7. Bibliografie.............................................................................................................................

1. Introducere

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 4
Mod Coala Data
document .
 Scopul disciplinei „Tehnologia şi organizarea construcţiilor” este însuşirea bazelor teoretice şi
metodelor contemporane de execuţie a lucrărilor de construcţii, montaj şi instalare bazate pe
organizarea efectivă a muncii, mijloace tehnice şi resurse materiale eficiente.
Pentru fiecare lucrare e necesar de efectuat normarea tehnică prin care se subînţelege stabilirea
în baza unor criterii a consumurilor specifice raportate la o unitate de produs de mijloace necesare
realizării unui produs. Normarea tehnică este o metodă care permite să se stabilească pe baze tehnice
normele de consum ale mijloacelor în condiţiile procesului de muncă raţional şi organizat
(cronometraj, fotomontaj, filmarea). Prin activitatea sa de studiu normarea tehnică conduce direct la
cunoaşterea tehnologiei executării lucrărilor pe şantier şi scoate la iveală posibilităţile reale de
îmbunătăţire a procesului de producţie. Având normarea tehnică sete posibilă rezolvarea principalelor
probleme tehnico-economice ale producţie cum sînt:
1. Stabilirea necesarului de muncitori (numărul, calificarea)
2. Organizarea producţiei
3. Calcularea preţului de cost şi planificarea operativă de execuţie a lucrărilor
Scopul proiectării tehnologice este elaborarea prescripţiilor tehnologice şi organizatorice optime
la executarea proceselor în instalaţie pentru a elabora producţia finală în termenul stabilit folosind
resurse materiale, mijloace de muncă şi forţă de muncă minime. Decizia tehnologică optimă de
execuţie a proceselor în instalaţii se alege la examinarea mai multor variante şi combinaţii posibile.
Pentru a lua o decizie tehnologică şi organizatorică concretă este necesar de efectuat calcule, de
alcătuit calculaţii specificaţii, de elaborat desene, scheme, schiţe, făcînd descrierile explicative
necesare. Deciziile de tehnolog organizatorice a proceselor în construcţie se reprezintă în formă de
grafic de execuţie a lucrărilor, fişe tehnologice şi fişa procesului de muncă. La proiectarea proceselor
în instalaţii este necesar de elaborat mai multe variante tehnologice de execuţie şi de ales cea mai
optimă funcţie de parametrii tehnico-economici, de prevăzut executarea proceselor de instalare în
spaţiu şi în timp, de calculat fiabilitatea de execuţie a procesului.
Un proces de instalare bine prelucrat reprezintă rezultatul muncii colaboratorilor ştiinţifici,
proiectanţilor, tehnologilor şi muncitorilor pe şantier, astfel de proces şi procese pot fi utilizate atît
într-o ramură cît şi într-o organizaţie aparte de instalare. În scopul prelucrării acestui proces pînă la un
proces tip.
Procesul de muncă tipizat permite:
ca colectivele de muncitori să acumuleze deprinderi practice şi cunoştinţe teoretice la realizarea
procesului de muncă.

▪ să se evite elaborarea repetată a proceselor tehnologice pentru majoritatea lucrărilor de instalare.

▪ permite să micşorăm durata de execuţie şi volumul de muncă la pregătirea tehnologică a

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 5
Mod Coala Data
document .
 lucrărilor de instalare.

▪ să reducem timpul de proiectare a proceselor.

▪ să se introducă în practică cele mai raţionale metode tehnologice.

Îndeplinind aceste puncte sus numite se asigură propagarea practicii avantjose la proiectarea
tehnologiei de instalare şi ridicarea productivităţii muncii micşorând costul de preţ a producţiei.

2. Calcularea volumelor de pămînt

Volumele lucrărilor de săpătură se măsoară în starea naturală a pămîntului înainte de săpare.

În dependenţă de tipul pămîntului înainte de săpare şi de condiţiile de lucru săparea tranşeelor
poate fi efectuată prin două metode:

▪ cu secţiune dreptunghiulară;

▪ cu secţiune trapezoidală.

Săparea tranşeelor şi a gropilor cu secţiune dreptunghiulară poate fi realizată numai în pământuri

cu umiditate naturală şi în lipsa solurilor saturate cu apă. În asemenea cazuri adâncimea tranşeelor în
corespundere cu SNiP III-4-80 nu trebuie să depăşească:

▪ în rambleuri, soluri nisipoase şi terenuri cu pietriş – 1m;

▪ în soluri nisipo-lutoase – 1,25m;

▪ în soluri argilo-nisipoase, cu excepţia celor tari – 1,5m

▪ în soluri argilo-nisipoase tari şi argiloase – 2m.

Săparea tranşeelor cu ajutorul săpătoarelor de şanţuri în pământuri coezive (argiloase şi argilo-

nisipoase) pentru pozarea conductelor asamblate în tronsoane cu ajutorul macaralelor se admite la o
adâncime de cca 3m. Iar în locurile de coborâre a muncitorilor în tranşee pentru sudarea rosturilor şi
executarea altor lucrări este necesar de format taluzări locale ori de instalat susţineri cu lăţimea de
peste 0,7m. În celelalte cazuri, când tranşeele sînt mai adânci de 3m, ele se sapă folosind mijloace de
susţinere a pereţilor pe toată lungimea.
Lăţimea minimă a tranşeei obţinută în proiect trebuie să fie cea mai mare din numărul valorilor
care satisfac următoarele cerinţe:

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 6
Mod Coala Data
document .
 ▪ pentru conducte, excluzând cele magistrale, cu taluzări de 1:0,5 şi mai abrupte – după tabelul

3.1;

▪ pentru conducte, excluzând cele magistrale, cu taluzări mia mici de 1:0,5 – nu mai puţin decît

diametrul exterior al conductei adăugând 0,5m la asamblarea conductelor din ţevi şi 0,3m din
tronsoane;

▪ pentru conducte în sectoarele cu intercalaţii curbe - nu mai puţin de lăţimea dublă a sectoarelor

liniare;

▪ la amenajarea paturilor artificiale de fundaţie sub conducte, în afara de umpluturile de pămînt,

colectoare şi canale subterane – nu mai puţin de lăţimea fundaţiei adăugând cîte 0,2m din
fiecare parte;

▪ săpată cu excavatoare hidraulice echipate cu cupă inversă - nu mai puţin de lăţimea muchiei

tăioase a cupei adăugând cîte 0,15m în soluri nisipoase şi nisipo-lutoase, 0,1m în soluri
argiloase, 0,4m în soluri afânate, stâncoase şi îngheţate;

▪ săpată cu ajutorul săpătoarelor de şanţuri – nu mia mică decît lăţimea nominală de săpare.

Pentru calcularea volumului de pămînt e necesar de determinat adâncimea tranşeei în fiecare

pichet al profilului longitudinal. Ultimul proces, care se realizează înaintea de începerea lucrărilor de
săpătură, este acela de trasare şi şablonare.
Pentru calcularea volumului de pămînt în tranşee se utilizează metoda profilurilor.
Metoda profilurilor constă în a determina un profil longitudinal al lucrării şi apoi din el, în
punctele caracteristice ale terenului, să se ridice profilurile transversale. Distanţele dintre profilurile
transversale variază de 5m pînă la 100m. în funcţie de relieful terenului.
Adâncimea tranşeei, la pozarea conductei de gaze ori ale conductelor reţelelor termice fără
canale, se determină cu expresia:

unde:

adâncimea tranşeei, m;

adâncimea minimă de pozare, m;

diametrul exterior al conductei, inclusiv grosimea izolaţiei, m;

grosimea patului de nisip aşternut sub conductă sau în canal, ( 0,1m)

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 7
Mod Coala Data
document .
 Lăţimea fundului tranşeei se determină cu formula:

lăţimea tranşeei la suprafaţa de fund, m

diametrul exterior, m

Lăţimea tranşeei la suprafaţa terenului natural se determină cu formula:

adâncimea tranşeei, m
modul de taluz
Panta maximală admisibilă de taluzare pentru tranşee şi gropi în soluri cu umiditate naturală este
stabilită de SNiP III-4-80* şi prezentată în tabelul 3.2.

Pentru solul argilos şi , panta m=0,25 de unde avem că:

Determinarea volumului lucrărilor de pămînt

Suprafaţa secţiunii transversale a tranşeei se determină cu formula:

, unde - adîncimea tranşeei în pichetul dat, m

Volumul sectorului de tranşee între pichetele 1 şi 2 se determină cu formula:

, - suprafeţele secţiunii transversale a tranşeei în pichetele 1 şi 2, m2;

- lungimea sectorului de tranşee între pichetele 1 şi 2, m.

Volumul total al pămîntului în tranşee pentru tot traseul se determină ca suma volumelor de pămînt
în sectoaerele de tranşee între pichete.
Calculul volumelor de pămînt se execută sub formă de tabel.

Volumele lucrărilor de pămînt la executarea tranşeelor

Tabelul № 1
Nr. Adîn- Lăţi-mea Mod. Lăţimea Supra- Supra- Distanţ Volu-
pi- cimea tran-şeei de tranşeei la faţa faţa a mul
che- tran- la supra- taluz suprafaţa secţiunii medie dintre lucrări-
tului şeei, m faţa de m terenului transver- secţiunii pichete lor de
fund,m natural, m sale, m2 transver- , pămînt,
sale, m2 M m3
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 8
Mod Coala Data
document .
 0 1,464 5,653 1 200
1130,6
1 1,464 5,653 1 200
5,653 1130,6
3 1,199 200
1,464 5,653 1 1130,6

2.1 Determinarea volumelor de pămînt în gropi

În locurile de amenajare a căminelor, tranşeele se lărgesc şi se adâncesc în corespundere cu

gabaritele acestor cămine formând gropi cu anumite dimensiuni.
Lăţimea acestor gropi trebuie să corespundă prescripţiilor SNiP 3.02.05-85 şi se determină cu
expresia:

unde: lăţimea gropii la suprafaţa de fund, m;

lăţimea căminului,m.
Alegem dimensiunile căminului şi tipul – I (9 03-4-11):

exterioare - interioare -

bgf=2,64+0,2=2,84

Lungimea gropii la fund se determină cu formula:

unde: lungimea căminului,m.

lgf=2,04+0,2=2,24

Lăţimea gropii la suprafaţă se determină cu formula:

unde: adîncimea gropii ( ).

Lungimea gropii la suprafaţă se determină cu formula:

Volumul unei gropi se calculează înmulţind semisuma suprafeţelor de teren natural şi de fund la
adâncimea acestei gropi. Din volumul obţinut se scade sectorul corespunzător de tranşee.

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 9
Mod Coala Data
document .
 un

de : aria gropii la suprafaţa terenului natural ( );

aria gropii la fund ( ).

Volumul total de pămînt din gropi se determină cu formula:

unde : numărul de gropi.

2.2. Determinarea volumelor de pămînt executate manual şi mecanizat

Pentru executarea săpăturelor la pozarea reţelelor subterane de alimentare cu căldură şi gaze se

utilizează excavatoare cu cupă întoarsă. Capacitatea uzuală a cupei pentru aceste lucrări este cuprinsă
între 0,5÷1,0m³. Deoarece volumul lucrărilor de păîmînt la executarea tranşeilor este pănă la 5000m³,
volumul cupei excavatorului este 0,4m³.
După executarea săpăturelor cu excavatorul, rămîne un strat de teren sănătos, care se sapă manual.

Grosimea acestui strat se determină în funcţie de capacitatea uzuală a cupei şi anume: dacă

=0,25÷0,4m³, =0,10m.
Volumul săpăturei executate manual se determină din expresia:

unde:

- lungimea tranşeilor, m.

- grosimea stratului de teren sănătos, m.

- suprafaţa medie a unei gropi pentru cămin la nivelul de fund, m².

- numărul gropilor pentru cămine.

Volumul total de săpături se determină folosind expresia:

unde: - volumul de săpătură rezultat din tranşee, ;

- volumul de săpătură rezultat din gropi pentru cămine, 58.1m³

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 10
Mod Coala Data
document .
 Volumul săpăturilor executate mecanizat se determină din expresia:

2.3 Determinarea volumului de umpluturi şi a surplusului

Volumul geometric al umpluturilor se determină folosind expresia:

unde:

- volumul necesar de umplutură,m³

- volumul geometric al construcţiilor din tranşee şi gropi,m³

- indicele de înfoiere remanentă, pentru argilă tare =1,05

unde : volumul conductelor termice,m3;

volumul camerelor termice,m3.

Volumul pămîntului în surplus, care trebuie de deplasat în locuri de rezervă, se determină din
expresia:

Volumul total de pămînt

tabelul №2
Săpături executate cu excavatorul Înlăturarea
Cu descărcare stratului de teren Executarea
În total
În sănătos umpluturii
pe malul tranşeei
autobasculante Manual
1 2 3 4 5

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 11
Mod Coala Data
document .
 2.4 Alegerea metodelor de execuţie a săpăturilor

Alegerea tehnologiei de execuţie a săpăturilor depinde de mai mulţi factori, printre care: natura
terenului, cantităţile de lucrări de săpături, adîncimea de săpare, modul de depozitare a pămîntului
rezultat din săpătură, prezenţa apelor freatice, durata de execuţie a lucrărilor.
Tehnologia de execuţie a săpăturilor prevede următoarele lucrări:
- lucrări pregătitoare.
- executarea săpăturilor mecanizat, folosind maşini specializate.
- transportarea pămîntului rezultat din săpătură.
- ezecutarea săpăturilor manual.
- executarea umpluturilor de pămînt.
- compactarea terasamentului.
Lucrări pregătitoare sunt acelea, care se execută pe amplasament sau în vecinătatea amplasamentului
cu scopul de a face posibilă executarea lucrării de pămînt în condiţii favorabile şi ţinînd seama de
securitatea muncii.
Principalele lucrări sunt:
- preluarea amplasamentului conform proiectului.
- eliberarea amplasamentului.
- trasarea şi marcarea pe teren a principalelor elemente.
- îndepărtarea stratului vegetal (descopertarea).
Săpăturile se clasifică în funcţie de lăţimea lor, de sistemul de sprijinire şi după mijloacele cu care
se ezecută.
Astfel, din punct de vedere a lăţimii,săpăturile pot fi:
- săpturi în spaţii înguste, avînd lăţimea mai mică de 2m.
- săpături în spaţii largi, avînd lăţimea mai mare de 2m.
Din punct de vedere a sistemului de sprijinire există săpături fără srijiniri, cu pereţi verticali. Aceste
săpături se admit pentru perioade mici de timp şi cînd nu ezistă pericolul de înmuiere datorită apelor
pluviale sau freatice.
Pentru ezecutarea săpăturilor în scopul montajului subteran a unor reţele frecvente utilizate, după
cum a fost menţionat mai sus, se folosesc excavatoarele cu cupă inversă. Acestea execută săpături sub
nivelul lor de staţionare, prin retragerea treptată. Se utilizeză pentru săpături în spaţii largi şi înguste,
tranşee pentru conducte, taluzări.
Ca urmare a executării mecanizate a săpăturilor, cantitatea de pămînt dislocată într-o unitate de
timp este foarte mare. În dependenţă de spaţiul avut la dispoziţie pentru executarea lucrării, pămîntul

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 12
Mod Coala Data
document .
rezultat din săpătură poate fi depozitat de-a lungul tranşeei(gropii), într-un depozit apropiat sau
transportat la distanţă de obiect într-un depozit îndepărtat.
Depozitele apropiate sunt construite din pămîntul rezultat din săpătură şi care este necesar
executarea ulterioară a umpluturilor. De aceea acestea se amplasează cît mai aproape de obiectul de
construcţie, lăsîndu-se între ele numai spaţiul necesar desfăşurării în condiţii bune a proceselor
tehnologice de execuţie.
Transportul pămîntului în depozitul îndepărtat se poate efectua cu:
- autobasculante de toate capacităţile.
- remorci auto cu platformă basculantă, trctate de tractoare pe pneuri sau şeuile.
La distanţe mai mari de 1km se preferă transportarea cu autobasculante,în special atunci cînd pe
unele porţiuni transportarea se face pe drumuri publice. În asemenea cazuri se pot utiliza
autobasculante de 4,5÷8t.
Alegerea celei mai bune soluţii în cazul de faţă trebuie să se facă în urma unui calcul, care să ţină
cont atît de factorul tehnic cît şi de cel economic al transportărilor.
Excavarea manuală a săpăturilor se aplică la săparea rocilor slabe de tipul aluviunilor şi deluviunilor
în următoarele situaţii:
- pentru volume reduse – cînd nu este economicoasă transportarea unui utilaj de săpat.
- în locuri înguste – cînd dimensiunele de gabarit ale utilajului de săpat depăşesc dimensiunele
spaţiului de lucru.
- în apropierea unor instalaţii subterane, cu care traseul conductei se intersectează sau merge în
paralel la o distanţă foarte mică.
- pentru săparea ultimului strat de teren sănătos înaintea pozării conductei, montării canalului
vizitabil sau pentru turnarea betoanelor.
- pante mari în care securitatea utilajelor de săpat ar fi în pericol.
În spaţii înguste săpăturile se execută în suprafeţe succesive, iar pămîntul se aruncă la suprafaţa
terenului natural dintr-o singură lopătare pînă la adîncimi de 2m. Pentru adîncimi mai mari, pămîntul
se aruncă la suprafaţă folosind platforme intermediare din 2 în 2m.
Pămîntul rezultat din săpăturile adînci (de peste 2m) mai poate fi evacuat din tranşee şi în
conteinere ce se ridică la suprafaţă cu ajutorul macaralelor trepied.
La săparea manuală se utilizează unelte cunoscute: casmale, lopeţi, tîrnăcoape, şpiţuri, ciocane
pneumatice.
Pentru a evita tasarea în umplutură, este necesară compactarea acestora pentru reducerea la minim a
gradului de înfoiere şi porozitatea. Gradul de compactare, ce urmează a fi realizat, depinde de sarcinele
care trebuie să le suporte umplutura în exploatare, precum şi de intervalul de timp ce se scurge de la
executarea umpluturii pînă la darea ei în exploatare. E cunoscut faptul că umpluturile se compactează

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 13
Mod Coala Data
document .
şi în mod natural sub efectul unidităţii din ploi şi zăpezi, a greutăţii, a greutăţii proprii sau a circulaţiei
unor vehicule.

2.5 Alegerea schemelor tehnologice de mecanizare la executarea săpăturilor

Alegerea excavatorului cu o singură cupă sau a excavatorului cu mai multe cupe pentru executarea
săpăturilor o decide fiecare student în funcţie de adîncimea şi lăţimea tranşeei, felul de depozitare sau
de deplasare a pămîntului rezultat, condiţiile hidrogeologice, volumele de execuţie a lucrării.
Excavatoarele cu o singură cupă au o capacitate înaltă de maneirare, din care cauză sunt utilizate pe
larg la executerea săpăturilor atît în raza oraşelor, cît şi în afara ei.
Excavatorul cu cupă inversă atinge productivitatea maximă prin retragerea lui liniară pe axa
tranşeei, depozitînd pămîntul rezultat într-o singură parte a tranşeei, rămînînd liberă partea opusă
pentru transportarea şi executarea lucrărilor de montaj.
Pentru alegerea excavatorului cu cupă inversă, e necesar de aflat parametrii tranşeei:

- adîncimea maximă ,m

- lăţimea maximă la suprafaţa terenului natural .

În funcţie de valorile şi se determină raza necesară de descărcare

a pămîntului în depozit .

Excavatorul se alege după caracteristicele lui tehnice cu condiţia că unde -

adîncimea maximă de săpare a excavatorului . După aceasta se determină valorile , şi

(înălţimea de depozitare a pămîntului) şi se compară cu parametrii de lucru ai excavatorului: raza

maximă de săpare la nivelul de staţionare , raza maximă de descărcare şi înălţimea maximă de

descărcare Din această comparare se alege schema de execuţie a săpăturii consultînd schemele
prezentate în fig.5.1.
Raza necesară de descărcare a pămîntului în depozit se determină din expresia:

unde:
d- o doime din raza depozitului de pămînt, m.

- lăţimea marginii tranşeei,

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 14
Mod Coala Data
document .
m- modul de taluz, m=0.25

unde:
F- suprafaţa transversală a tranşeului, m²
ir- indicele de înfoiere remanent, i=1,05.

Adoptam:
Tipul excavatorului ЭО 33 22A
Capacitatea cupei-0,4 m³
Adîncimea maximă de săpare-5,0 m

Înălţimea max de descărcare, =5,2 m

Raza maximă de săpare, -8,2 m

Puterea motorului- 59 KW
Masa excavatorului-14,5 t.

Raza necesară de descărcare a pămîntului în depozit trebuie să corespundă razei optime de

descărcare care, se determină din expresia:

unde:

- raza optimă de descărcare a pămîntului rezultat din săpătură în depozit, m

- raza de descărcare a pămîntului rezultat din săpătură după pașaportul maşinii,m.

Dacă notăm suprafaţa transversală a tranşeei prin F, iar suprafaţa transversală a depozitului de

pămînt rezultat prin ,atunci:

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 15
Mod Coala Data
document .
 Dacă şi , atunci axa de deplasare a excavatorului va coincide cu axa
longitudinală a tranşeei.

şi
Pentru cămine:

şi
2.6 Determinarea numărul de autobasculante

Numărul de autobasculante se determină cu formula:

unde: Tciclu – timpul unui ciclu (tur – retur), min;

Tînc – timpul de încărcare, min, care se determină cu relația:

unde: – norma de timp la excavarea în transport, 2.9;

Q – capacitatea autobasculantei, se determică cu formula:

unde: P – capacitatea autobasculantei, pentru autobasculante de tip MAZ-5335, P=8 tone;

ρ – densitatea solului transportat, ρ= 1,8 t/m3.
8 3
Q= =4 , 4 m
1,8

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 16
Mod Coala Data
document .
 2.9 ∙ 4 , 4 ∙ 60
T inc= =7.66 min
100

Timpul unui ciclu constă din:

T ciclu =T înc +T tur +T desc +T retur +T manevrare , min

unde: Ttur(retur) – timpul în care autobasculanta parcurge drumul.

unde: L – distanţa la care e transportat solul, 5 km;

v – viteza de mişcare, v= 25÷35 km/h, adopt v = 35 km/h.

Tdesc – timpul de descărcare, Tdesc = 1÷2 min, adopt Tdesc = 2 min.

Tmanevr – timpul de manevrare, Tmanevr =1÷2 min, adopt Tmanev = 2 min.
T ciclu =7.66+8.57 +2+8.57+2=28.8 min

28.8
Na= =3.75 ≈ 4 autobasculante
7.66
După determinarea numărului de autobasculante trebuie să găsim viteza reală de mişcare a
autobasculantei.
Deoarece numărul de autobasculante a fost mărit până la numărul întreg, este necesar de a
recalcula timpul real al unui ciclu.
tot
T înc=T înc ∙ N a=7.66∗4=30.64 min
tot
T înc−T ciclu=30.64−28.8=1.84 min

T tur+retur =17.14+1.84=18.98 min

Viteza reală a autobasculantelor este:

2 L∙ 60 2 ∙5 ∙ 60
v real= = =27.5 km/h
T tur−retur 21.84

Timpul real al unui ciclu:

T ciclu=7.66+9.49+ 2+ 9.49+2=30.64 min

După datele obţinute se construieşte ciclograma mişcării transportului la lucrul comun cu excavator.

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 17
Mod Coala Data
document .
 Fig. 1. Ciclograma mişcării transportului la lucrul comun cu excavator.

2.7 Executarea umpluturilor de pământ şi compactarea teresamentului

După pozarea elementelor de conductă în tranşeea săpată şi după realizarea controlului calitativ
al acesteia, urmează umplerea tranşeei cu pămînt.
Pentru executarea umpluturilor de pământ trbuie respectate anumite condiţii tehnice pentru
pământul cu care se face umplutura şi anumite reguli tehnologice ca mod de executare a umpluturilor.
Pământul pentru umplutură trebuie să corespundă următoarelor condiţii tehnice:
- să fie permeabile şi cu grad optim de umiditate;
- să nu conţină pietre şi bulgări de pământ care nu se sfărâmă în timpul transportului sau
descărcării;
- să conţină o parte fină suficientă care să umple toate golurile.
Din punct de vedere tehnologic umpluturile trebie executate în două procedee: la început se
umple şi se bate spaţiul dintre canalul termic şi tranşee, apoi spaţiul tranşeei deasupra conductei.
Umpluturile se execută în straturi cu grosimea 200-250mm.
După aşteptarea fiecărui strat, urmează compactarea lui.
Compactarea se realizează prin aplicarea repetată a unor forţe exterioare de scurtă durată,
determinând deplasarea particolelor de pământ unele faţă de altele, prin învingerea forţelor de frecare
şi de coezime, ce există între particole, conducînd la o îndesire a acestora şi implicit la o scădere a
volumului.
Umiditatea terenului joacă un rol foarte important la compactarea umpluturilor. O compactare
optimă poate fi obţinută atunci când umiditatea umpluturii se apropie de umiditatea naturală a
terenului.

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 18
Mod Coala Data
document .
 Pentru pământurile coezive creşterea umidităţii conduce la creşterea grosimii peliculei de apă
ce înconjoară granulele de pământ, din care cauză are loc o micşorare a forţelor de legătură, fapt ce
favorizează compactarea.
Pentru pământurile necoezive o cantitate mai mică de apă decât umiditatea naturală sporeşte
frecarea între granule şi îngreunează compactarea. Sporind umiditatea compactarea este favorizată.
Experienţa practică a demonstrat că umiditatea (ca excepţie a stării saturate) favorează compactarea
terenului.
Compactarea pământurilor poate fi realizată prin diferite metode, în dependenţă de natura
utilajelor folosite.
După modul de aplicare a forţei exterioare utilajele de compactare pot fi împărşite în
următoarele categorii:
- utilaje care realizează compactarea prin apăsare şi rulare (cilindrare);
- utilaje care realizează compactarea prin apăsare, rulare şi frământare;
- utilaje care realizează compactarea prin batere;
- utilaje care realizează compactarea prin vibrare.
Din toate utilajele sus-numite cei mai utilizaţi sunt compactarea pământurilor necoezive, cât şi
a celor coezive.

3.Controlul de calitate şi recepţia lucrărilor de construcţii-montaj

În acest paragraf e necesar de oglindit schemele de control de calitate sau indicaţii la executarea
controlului de calitate şi evaluarea calităţii lucrărilor în corespundere cu cerinţele SniP, STAS, ale
normativelor departamentele, ale instrucţiunelor de la uzinele furnizoare şi ale desenelor de execuţie.
Tabelul de calitate şi recepţie a lucrărilor este reprezentat în partea grafică.

4.Calculul consumului de timp de munca pentru o portiune din traseu

Calcularea consumului de muncă şi a timpului cheltuit de utilaj se face după alegerea maşinelor
de construcşie ţinând cont de volumele de lucru. Consumul de muncă şi utilaj se calculează pentru
fiecare proces în corespundere cu diametrul şi dimensiunele elementelor constructive.
Calculele consumurilor de muncă, utilaj şi a salariului muncitorilor se întroduc în tabel. Acest
tabel se alcătuieşte în următoarea ordine:
- în coloana 2 se înscrie succesiunea tehnologică înşiruirea lucrărilor care trebuiesc executate la
pozarea reţelei;
- în coloana 3 se înscriu unităţile de măsură conform celor stabiliteîn IND;

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 19
Mod Coala Data
document .
 - în coloana 4 se înscriu volumele de lucru stabilite pentru fiecare procedeu în parte;
- în coloana 5 se înscriu numerele IND ale paragrafului, tabelei şi poziţiei după care se iau
normele de timp;
- în coloanele 6 şi 7 se înscrie normele de timp din paragrafele corespunzătoare ale IND;
- în coloanele 8 şi 9 se înscrie tarifele în lei-bani din paragrafele corespunzătoare ale IND;
- în coloanele 10 şi 11 se înscrie consumul de muncă(utilaj), care se determină înmulţind
volumul de lucru la norma de timp de muncă (utilaj);
- în coloanele 12 şi 13 se înscrie salariul respectiv al muncitorilor şi maşiniştelor, care se
determină înmulţind volumul de lucru la tariful stabilit de IND.

Calcularea consumului de timp de muncă, a timpului de utilaj şi a salariului.

tabelul 4

Norma Tariful Cons Salariu

Nr Denumirea Uni Vol Fund
. procesului t . .
Mun Maş Mun Maş Maş Mun Maş
al
. . . . . . .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Nivelarea
traseului natural 100 18, TsE 0,12 10,6 191,
1 - - - 2,25 -
cu buldozer pe m² 02 04 5 2 4
tractor şi şinile
Săpătură
mecanică cu
buldozer pe
tractor pe şinele
100 1,8 TsC1 178, 321,
2 de 65-80CD, - 2,1 - - 3,78 -
m³ 0 8 44 2
iclusiv
împingerea
pămîntului până
la 10m
Săpături
mecanice
excavator de
0,4-0,7 m³ cu
100 25, TsC0 174, 51,6 438
3 motor cu ardere - 2,05 - - -
m³ 20 3 19 6 9,6
internă şi
comandă
hidraulică, teren
carg.II
4 Săpături 100 3,6 TsC0 - 2,25 - 191, - 8,19 - 695,
mecanice m³ 4 3 18 9
excavator de
0,4-0,7 m³ teren
carg.II cu

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 20
Mod Coala Data
document .
 descărcare
Nivelarea
fundului,
săpătură 122 TsA 138, 20 189,
5 1m³ 1,63 - - - -
manuală de ,70 05 5 0,0 33
pământ în spaţii
limitate
Împrăştierea cu
lopata a
pământului
afânat în strat de
122 TsD 22, 20,8
6 10cm cu 1m³ 0,18 - 15,3 - - -
,70 01 1 6
aruncare până la
3m, inclusiv
sfărmarea
bulgărilor.
Montarea
680 TfE0 13,6 34 108, 924
7 conductelor cu 1m 0,5 0,16 42,5 197
,00 1 0 0,0 80 4,7
d=478mm.
Montarea
buc 1,0 TfA2 384, 138, 138,
8 compensa- 4,53 1,63 4,5 1,63 4,6
. 0 0 9 50 5
toarelor
Montarea
buc 1,0 TfB0 186,
9 robinetelor de 2,2 - - 2,2 - 4,31 -
. 0 1 9
închidere.
Montarea
buc 1,0 TfA1 1,42 384, 120, 120,
10 compensatoarel 4,53 4,5 1,42 4,6
. 0 2 2 9 83 8
or cu presetupă

Montarea buc 4,0 TfE0 24,6

11 0,26 0,29 22,1 1,0 1,16 2 98,6
punctelor fixe . 0 8A 4

Împrăştierea cu
lopata a
pământului
afânat în straturi
în forme, de
10cm grosime 469 TsD- 14 136,
12 1m³ 0,31 - 26,3 - - -
pentru aruncare ,20 01 5,5 07
la 3m din
grămenzi
inclusiv
sfărmarea
bulgărilor.
Compacta-rea
cu maiul de
446 TsD 33 308,
13 mână a 1m³ 0,75 - 63,7 - - -
,80 04 5,1 29
umpluturii de
10cm grosime.
Împrăştierea 100 11, TsD 71,3 832,
14 - 0,84 - - 9,79 -
pământului m³ 66 06 7 2

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 21
Mod Coala Data
document .
 afânat provenit
din teren cat.II
executat cu
buldozerul cu
tractor pe şinele
de 65-80CP în
strat de 30cm.
Compacta-rea
cu mai mecanic
cu plăci
vibratoare de
100 11, TsD 373, 416, 48, 54,3 46,1 462
15 0,7t în straturi 4,4 4,9
³ 10 06 868 35 8 9 8 1,5
succesive de
10cm grosimea
pământului
coeziv.

5.Securitatea muncii la executarea lucrărilor reţelelor de gaze

Instrucţiuni generale:
1. la fiecare obisct trbuie să fie trusa medicală.
2. în locurile de trecere pentru tranşee şi gropi cu adâncimi mari, mai mari de 1m, trebuie de
instalat poduri de trecere cu lăţimea nu mai mică de 0,6m.
3. întreprinderea de construcţie-montaj este obligată de a deservi muncitorii cu echipament
special, unde e necesar să fie căşti de protecţie.
4. Lucrătorii ce lucrează în condiţii dăunătoare trebuie să treacă periodic controlul medical.
Lucrări de terasament:
1. Înainte de a începe lucrările e necesar de a instala semne ce indică locurile de amplasare a
comunicaţiilor subterane.
2. Prelucrarea solului nemijlocit înapropierea comunicaţiilor subterane se admite numai cu lopata
fără lovituri bruşte.
3. Solul aruncat din tranşee trebuie amplasat la o distanţa nu mai mică de 0,5m de la marginea lor.
4. În timpul lucrărilor pe taluz a debleurilor şi rambleelor cu adâncimea mai mare de 3m şi
modului de taluz mai mare cu 1:1 trebuie de luat anumite măsuri de securitate.
5. În timpul funcţionării excavatorului se interzice efectuarea altor lucrări din partea utilajului şi
muncitorului în raza de acţiune a excavatorului plus 5m.
6. În timpul deplasării excavatorului cu o singură cupă săgeata lui e necesar de amplasat strict
după direcţia de mişcare, iar cupa de ridicat deasupra solului la 0,5÷0,7m.
Sudarea conductelor:
1. La înseputul lucrărilor e necesar de a controla izolaţia liniei de curent.
2. Legarea la pământ a instalaşiilor de sudare se face până la punerea lor în funcţiune.

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 22
Mod Coala Data
document .
 3. În timpul montării instalaţiilor de sudare e necesară deconectarea lor.
4. La efectuarea lucrărilor cu arcul electric deschis sudorul trebuie să fie echipat cu îmbrăcăminte
şi elemente necesare pentru apărarea feţei, ochilor.
5. Este interzisă efectuarea lucrărilor de sudare în timpul furtunii cu fulgere.
6.Indicii tehnico-economici
Pentru estimarea economică a proiectului de curs se determină un şir de indici tehnico-economici:
1. Coeficient de neuniformitate – 2
2. Numărul maxim de muncitori – 6 muncit.
3. Numărul mediu de muncitori –3 muncit.
4. Numărul zilelor de lucru pe şantier – 19 zile
5. Lungimea totală a traseului –200 m

BIBLIOGRAFIE:

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 23
Mod Coala Data
document .
 1. Organizarea si tehnologii de executie a retelelor de alimentare cu caldura si gaze, Chisinau
2014;
2. Indicatoare de norme de deviz pentru lucrari de terasament;
3. Îndrumar metodic «Tehnologia şi organizarea construcţiilor», Chişinău 1998;
4. «Справочник монтажника тепловых сетей»,Мельников
5. «Строительные краныю Справочник» , В. П. Станевский, Киев 1984;
6. «Proiectarea organizării producţiei în construcţii. Indicaţii metodice Nr.37», Ţurcanu N.G.,
Samis E.E., Sîtnic S.V., Editura „Institutul Politehnic” Chişinău, 1992
7. «Securitatea activităţii vitale», Olaru E. Chişinău UTM. 2004;

Coala

Nr. Semnăt
PC- -73260-2023 ME 24
Mod Coala Data
document .
 Coala

Semnăt
UTM 529.1 031 ME 22
Mod Coala Nr. document Data
.