Sunteți pe pagina 1din 208

~

"

j,./.!

I!I'~:,-;) / /-

? er;'-; .. ~. ..,rf~f

Normarea tehnica peptru D~elucrari prm aschtere

c. Pico~
Gh. Coman N.Oobre O. Pruteanu C. Rusu $t. Rusu Sf. . Trufinescu

Prof. dr. ing. Constantin Pico~, prof. dr. ing. Gheorghe Coman ing. Nicolae Dobre, conf. dr. ing. Octavian Pruteanu conf. dr. ing. Costache Rusu, conf. dr. ing. ~tefan Rusu, ~tefan Trufinescu

NOJ'maJ'ea tebHjca JOeHtJ'U fDJ'eBucJ'dJ'j fOriH aqc&iere

~
j\!
;1

~; i t3

~<

,<::

}~J

Editura

t e h n I c a

Bucuresti-1982 ,

Lucrarea "Normarea tehnica pcntru prelucrari prin aschiere" este publlcata in dou a volume. In volumul 1, aparut in anul 1979, au fost cuprinse capitolele : 1. Structura proceselor de productie din intreprinderile constructoarc de masini; 2. Normele de munca : 3. Procedeele de masurarr, si determinare a tin~pului de munca ~i a timpului de folosire a utilajulul In i~dustria construetoare de masini ; 4. Calculul eticientei ceonomice a normarli muncii; 5. Normarea lucrarilor de strunjire pc strunguri normale, caruscl ~i revolver; 6. Normarea lucrartlor de rabotare ~i mortczare; 7. Normarea lucrarilor de filetare; 8. Norrnarea lucrarilor de frezare. Volumul 2 al lucraril prezinta calculul normei tehnice la urrnatoarele prelucrari : gaurirca, Iargirea, alezarea, adincirea si lamarea gaurilor ; prelucrarca danturii ro tilcr dint ate ; prelucrarea prin brosare : prelucrarca pe masinl de rectificat rotund exterior, interior, pe masini de rectificat plan, pe masini de rectificat fara centre; prelucrarea prin rectificare a rotilor dinta te ~i a canelurilor; prelucrarea de netezire prin honuire, prin supranctezire, prin lepuire ~i prin rod are manuala ~i semlmccaniza ta : prelucrarea mccanlca en mai multe scule simultan. Pentru toate prelucrarllc tratate sint prezentate exernple de calcul constituic 0 modalitate eficientii de introducere in mctodica de lucru. care

Lucrarea este adresata muncirnrllor de tnalt a calificare, maistrilor, subinginerilor tchnologi ~i economtstilor din Intrcprinderile constructoare de masini. Este de asemenea foarte utila ~i studentilor de la facultatile de tehnolog!a construetiilor de rnaslni ~i de mccanica.

Redactor: ing. V ASII.E nUZATU Tehnoredactor I V ALERIU MORARESCU Coperta : Sll\IONA NICULESCU

Bun

de t.ipar t 10.05.1982. Format 16170 X 100. Coli de tipar 13. C. Z. 62i.91.658.54

C. 315 - 1. P. "INFOR.MA TIA"


Str. Brezoianu Nr. 23-25

Bucurestl

CUPRINS

CAPITOLUL l\'ormarca 9.1. 9.2. 9.2.1. 9.2.2. 9.3. 9.3.l. 9.4. 9.4.l. 9.5. 9.6. 9.7. 9.8.

9
lutriirilor de ganl"ire 7 7 7 8 19 19 22 22 28 29 32 36

11.2.6. 11.3.

Determinarea timpului de odihnti ~i nccesitati fiziologiec Exemplu de calcul al normci tellnice de timp la brosare CAPITOLUL Normarea

77 78

Generali tiit.i Gaurirea si Iargirea cu burghiul Dctr-rminarca timpului de prcgatire-incheierc. . . . . . Determinarca timpului de baza Liirglrca gaurilor ... Dcterminarea timpulul de baza Alczarca gaurrlor ... Dcterminarea t.impulni de bad Adincirea Iroutala ~i conica a gaurilor ~i lamarca . . . . . . . . llcterminarea limpului ajutator Determniarea timpului de dcservire ~i de odihna Exemplu de calcul a normei tchnice de timp la gaurire CAPITOLUL

12
lucriirilor de reetiflenre 81 81 83 84

12.l. 12.1.1. 12.1.2. 12.1.3. 12.2.

12.2.1. 12.2.2. 12.2.3. 12.2.4. 12.2.5. 12.2.6. 12.2.7.

10
pretuernrea 39

Normarea tehnlea la dantnrll rotllor dlntate 10.l. 10;2. 10.2.1. 10.2.2. 10.2.3. 10.2.4. 10.2.5. 10.3.

Introducere Norma tehnica de timp la prelucrarea danturii rot ilor dint ate Dcterminarea timpului de pregutire-Incheierc . . . . . . . . Dcterminarea timpului de baza Elemente ale regimului de aschiere Detenninarea timpilor ajutatori Dcterminarea timpilor de des en-ire 5i de odihnii si necesitiit.i fiziologice Exempln de calcul al normei tehnice de timp la prelucrarca danturi i rotilor dint.ate

12.3. 45 12.3.1. 45 45 48 55 65 12.3.2. 12.3.3. 12.3.4. 12.3.5. 12.3.6. 12.3.7. 65 12.4.

Introducere Heetificarea rotunda exterioara F\cctificarea rotunda mtenoara Hectifiearea plana Norma tchnica de timp la prelucrarea pe masini de rcctificat rotund exterior Determinarca timpului de pregdtire- tncheiere . . . . . . . . . Determinarea timpului de bazii Elemcnte ale reglmului de aschlcre Dcterminarea timpilor ajutiitori Determniarea timpilor de descrvire Dcterminarea t.impului de odihna ~i necesitatl fizlologice Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la rectificarea rotunda exterioarii Norma tehnicii de timp la prelucrarea pe masini de rectificat interior Determinarea timpului de prcgatire-lncheicrc .. . . . . . . Dcterminarea timpului de bazii Elemente ale regimului de aschiere Determinarea timpilor ajutiitori Determinarea timpilor de deservire Dcterminarea timpilor pentru 0dthna si neccsitatl fiziologiee Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la rectificarca rotunda

85 85 85 86 91 95 95

95

98 98 98 98
100 101 101

interioara
CAPlTOLUL NOI'marea 11.l. 11.2. 11.2.1. 11.2.2. 11.2.3. 11.2.4. 11.2.5.

101 la timp la prelucrade rcctificat plan timpului . tlmpului timpilor timpilor de bazii de aschiere de prega107 107 107 115 116 116 116 107

11
Iuerartlor de hrosare 68 70 70 71 71 73 77

Norma tehnica rea pe masini Determinarea tire-incheiere Determinarea Elemente Determinarea Determinarea

12.4.1. 12.4.2. 12.4.3. 12.4.4. 12.4.5. 12.4.6. 12.4.7.

Introducere Norma tchnicii de timp la prelur.r'ar'en prin brosarc ..... Dcterminarea timpului de prcgritire-incheiere. . . . . . . . . De tcrminarea timpului de b aza Elcmente ale regimului timpilor timpului de aschlere ajutatcri de dcscrvire Dcterminarca Dctermtnarca

ale regimului

ajutatori
de dcservire

Determinarea t impului de odihna s l necesltiiti fiziologicc .. Exernplu. de calcul al normei tehnice de timp la rcctificarea plana

6
12.5. Norma tchnica de timp la prelu, crarea pe masini de rcctificat fara centre. . . . . . . . . . . . Determinarea tlmpulul de prega. tlre-tncheiere . . . . . . . . Determinarea timpulul de baza Elemente ale regirnulul de aschlere Dcterminarea timpilor ajutator! Dctermlnarca timpilor de deservire Dctermtnarea timpului de odihna ~i nccesitat! Iiztologice ..... Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la rcctificarea fara centre CAPITOLUL 14.2.1. 14.2.2. 120 14.2.3. 120 121 121 12,1 125 125 14.3. 14.3.1. 14.3.2. 14.4. 14.4.1. 14.4.2. 14.4.3. 14.5. 14.6. 14.6.1. 14.6.2. 14.6.3. 128 132 132 140 145 146 147 15.1. 15.2. 15.2.1. 15.2.2. 15.2.3. 15.2.4. 15.3.

Cuprins
Principii ~i notiuni de bazii Detcrminarea normei tehnice de timp . Exemplu de calcuI al normci tehnice de timp la honuirc Supranetcztren Principii ~i notiurn de baza , Determinarea normci tchnlcc de timp Lepuirea Principii ~i notiuni de baza Determinarca normei tehnice de timp ............ Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la lepuire Hodarca manuala ~i semimecanizata Slef'ulrea si lustruirea Principii ~i notiun! de baza Determlnarca normci tehnice de timp . Exemple de calcul at normei tehnice de timp la slef'uir'e ~i lustruirc 156 158 164 165 165

12.5.1. 12.5.2. 12.5.3. 12.5.4. 12.5.5. 12.5.6. 12.5.7.

166
168 168

125

169
172 ~> 1'.J 175 175 176 184

13

Normaren telmica la preluerarile de rectificat roli dintate sl cane-

Iuri
13.1. 13.2. 13.2.1. 13.2.2. 13.2.3. 13.2.4. 13.2.5. 13.3. In troducere Determinaren normei tehnice de timp Determinarea timpului de haza Deterrninarca timpilor ajutatorr Determinarea timpilor de deservtrc Determinarea timpilor de odihna ~i necesitatt fiziologice . . . . . . Determinarea timpilor de pregatire-lnchcicre. . . . . . . . . . Exernple de calcul al normei tehnice de timp la rcctificarea danturii rot.ilor dintate si canelurilor

CAPITOLUL

15

NOrmHl'ea tehnlea la preluerarea prln asehiere cu mai mutte seule

slmultnn
Introducere Determinarea normei telmice de timp Dctcrminarea timpului de prcga. tire-lllcheicre. . . . . . . . . . Detcrminarea timpului de baza Elerncntc ale rcgimului de aschlere Determinarca timpulul ajutiitor Exernplu de calcul al norrnei tehnice de timp la prclucrurca eu mal multe scule simultan IJibliografie

188 193 194 194 197 198


20& 208

H9

CAPITOLUL Normarea

14
tehnlea la preluerarlte

de netezire
14.1. 14.2. Introducere Honuirea 155 156

~,

Capitolul

NORMAREA

LUCRARILOR

DE GAURIRE

9.1. Generolitoti Preluerarea gaurilor se executa prin urmatoarele gaurirea prin burghiere ; largirea prin burghiere; largirea en largitorul; alezarea ; adineirea cilindrica ~i conica ; Iamarea. procedee de lueru :

9.2. Gourirec

si largirea cu burghiul

Gaurirea ~i largirea en burghiul se folosesc ea opera.tii prealabile, in cazul eind sint urmate de alezare, sau ea operatii finale, cind conditiile tehnice de exeeu tie prevad 0 precizie redusa, in cadrul treptelor de precizie9-12 ~i o rugozitate de suprafate, pina la Ra = 12,5 [.Lm. Burghiele utilizate pentru operatia de gaurire ~i largire sint din otel rapid, pentru prelucrarea otelurilor, sau sint prevazute en placate din carburi metalice, pentru prelucrarea fontei ~i pieselor din otel calit. Parametrii principali ai geometriei partii asehietoare a, burghiului elicoidal sint mentionati in luerari de specialitate ~i normative. Determinarea normei tehnice pe bucata ~i operatie se obtine folosindu-se relatia de calcul mentionata in capitolele anterioare: Ntb
=

T pi!n

+ (tb + ta) + tat + tao + ton'


de preqotlre-inchelere

(1)

9.2.1. Determinarea

timpului

Tp,

Timpul de pregatire- incheiere la masinile de gaurit este acelasi pentru toate procedeele de prelncrare. Timpul de pregatire-Incheiere poate fi pentru operatii curente sau pentru operatii suplimentare. Valoarea timpului de pregatire- incheiere la masinile de gaurit, in cazul operatiilor curente, depinde de mo dul de prindere ~i fixare a picsei, pe masa masinii sau in dispozitiv, de marimea piesei, de diametrul gaurilor, de numarul sculelor de Iucru ~i de modul de primire ~i predare a cornenzii. In tabelul 9.1 sint trecut e valorile timpilor de pregatire-incheiere la operatiile diferitelor procedce ce se executa pe masinile de gaurit.

8
T'abelul 9.1. Tlmp psntru A. Pentru pregiitire-incheiel'e operatlt

Normarea

lucrarilor

de gaurire

Tpi la rnaslnlle

de !li'iurit

Modul de prindere a piesei

I
1

enrente
Diametral .; 15 maxim 16-25 Timpul al gaurii D, mm
I

Numarul burghielor necesare la I 0 opera tie

26-35

>

35

Tp;' min

~5

2.00
-

Pc masa

Fara

fixare

6-10 !> 10 ~5 6-10 to> 10 ~5 6-10 !> 10


~5

3.00 4.00

3,00
-

4.00 5.00
-

3.00 4.00 6.00 4.00 6.00 7.00 5.00 6.00 8.00

4.00 6,00 7.00 5(00 6.00 8,00 6,00 7.00 R.OO 8,00 9.00 11.00 8.00 10.00 11.00

Cu Iixare

Fiirii fixarea dispozi tivului

4.00
-

4.00 6.00 6,00 8,00


-

<
In dispozitiv avlnd masa,
ko-

25
Cu Iixarea dispozitivului

------ ----I

G,OO
-

I
Fiirii fixarea dispozitivului

6-10 e- 10
~5

7,00 8,00 10.00 8.00 9.00 11,00

"
> 25

6-10 s- 10 ~5 6-10 s- 10
~5

7.00 8,00

-----9.00 11,00
-

-----

----11,00 12.00 13,00 15,00 16,00 17.00 4.00 6,00

Cu fixarca dlspozitivului

10,00

ir.o
13,00 12,00 12,00 14,00
-

Alatun de mas a, pe un suport, sau


suspcndat

6-10 !> 10 si predarca doeumentelor ~5


t>

11.00 12,00

Prirnirea comcnzii

5
-

B. Pentru

nperattl supllmentnre
Diarnetrul maxim
16-25

al gaurii

D, mm

Modul de prindere

a piesei

"' 15

26-35

>' 35

Timpul

Tpt. min

Asezarca Rotirea

unci mesei unui

rnese suplimerrtare

2,80 2.10

Montarea
l\1ontarea

opritor surub eu brida suplimentara

1.00 0,50

1.40

Ilecarui

9.2.2. Determinarea

timpului

de bczo tb

'I'impul de baza, in"cazul burghierii in plin sau al largirii prin burghiere, se determina pe baza unor rela.tii de calcul prevazute in tabelul 9.2, relatii in care parametrii de baza sinb cursa de lucru a burghiului ~i viteza de avans.

Giiurirea

fi liirgirea tu burghiul
Tubelul 9.2. DetCl'lllinarca tlmpulul de baza
tb la

9
burghiere

Gaurire in plin

Gaurire de largire Largtrea -gaurilor eu fund sau prag

Caur i

ell

fund

G:,l.lJri

pa trunse

I .
I

Largirea gaurilor patruose

~t i '
~-i

d
I

"s

Iji T

-.Jr~i
Li

~;'j<'

\1 .... . .. :;r
(0,5 ... 3) mm

"'i

it)

= l.lu,

c=

(I

11 + 12)i/v. [rnin ]

La hurghie 11 = dj2 ctgx La burghie 11 = dj2 ctgx 12 = 0

en ascutirc

simplii :,) mm duhla 6) IIUll 12 = 0 4) mm 12 = (1 ... 4) mm

+ (0,5
+
(1 ...

...

11=

(d -

do)

ctgx/2

cu ascutire

12 = (0,5 ...

Lunqimea eursei de lueru est.e fermata din lungimea axiala a gaurii de preluerat L, distanta de patrundere II ~i distanta de depasire l21aorifieiile strapunse. ExpI'esiile de calcul pentru distantele de patrundere ~i de depasir precum 9i valnrile acestora, obtinute in eazuri determinate, sint cuprinss in tabelul 9.3. Valorile avansnrilor p entru gaurire in plin, cu burghin din otel rapid sau en placute' dure sirit cuprin se in tabelele 9.4 ~i 9.5. La prclucrarca gaurilor cu diametre sub 1 mm, pentru gaurirea In plin a gaurilor strapunse pina la 0 ad}ncime de 2,5 D sau a orifieiilor nestrapunse pina la 0 adincime de 4 D, la otel ~i ronta, avansurile sint date in tabelul 9.. La largirea en burgh iul din otel rapid sau cu placute dure, pentru otel ~i tonta, valorile avansurilor recornandate sint date in tabelul 9.7 ~i 9.8. Viteza de asehiere 1.'p se calculeaza eu urmatoarele relatii : - pentru burghiere: = Tm.

Ov' De.
8"

K~fJ

[mjmn}:

Vp

(9.2)

- pentru largire :

'('p -

Tm.("e8fl

O~'

DZe

KVfJ

[m/min].

(9.3)

Valorile coeficientilor 0,. ~i ale exponentilor din rela.tiile (9.2) ~i (9.3) sint date in tabelul 9.9, pentru burghie din otel rapid, ~i in tabelul 9.10, pentru burghie cu placute dure.

10
Tobelul
Gaurire in plin Unghiul la v irf 2X Diametr-ul

Normarea

lucrarilor

de gaurire

9.3. Dlstanje

de piitl'Ulldel'e ~i dejJii~ire
Gaurire de largire

90

120

I
I

125

130

I
140' Dista n t a de depasire la g{wri patruusc 12' mm
0

Unghiul la virf 2x

burghiului
d, mm

Distan ta de patrundere 11~ dctgxf2 = t.ctgx


0,500 d

lv mm [mm]

Adin- \90 cimea de ascbierc 11,ot

i
I
i

120
l1

I
(d -

125

130

140'

Di'.3tanta de depasire la

do) ctgx

[nun]

gau!i P at r unse
l2' nun

I~
0,29 0,58 0,87 1,15 1,45 1,74 2,31 2,89 3,46 4,05 4,62 5,20 5,78

0,260 d

0,233 d

0,182 d

0,578t

0,520t

0,466t

0,3641

0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0

0,26 0,52 0,78 1,04 1,30 1,56 2,08 2,60 3,12 3,64 4,16 4,68 5,20
o , 1""") i ..

0,23 0,47 0,70 0,93 1,16

0,18 0,36 0,55 0,73 0,91 1.45 1,82 2,18


'~:: I1

1 2 3
1

1 2
c

0,58 1,15 1,73 2,31 2,901 3,48 4,62 5,80 8,10 9,25

o ,0 .') ..
1,04 1,56 2,08 2,60 3,12 4,16 5,20

0,,17 0,93 1,40 1,86 2, :3:, 2,80


o , la
....0)

0,361

o.vs
1,09 1,46 1,82 2,58 3,921 3,641

0,5 1,0 1,0 1,0 1,0 1,5

"

4 5 6 8 10 12 14 16 18

5 6 8 10 12

1,:10 1,0a 1,86 2,30 2,78

4,66

1,5 1,5 1,5


1,5

6,9'1 6,23 7,28 8,30

:3,26 2,55 3,7,1 2,91 4,18 4,70 5,13 5,58 6,05 6,52 7,00 7,45 7,92 8,38 8,85 9,30 3,28 3,G4 4,00 4,38
,1, 7,1 5,10

14 16 18

5,GO 4,:361 6 t.J'-') ... 5,10 7,45 5,8,1

2,0

@
25 :30

11.0 1,.35 12,0 6,95 13.07.50 14,0 18.lO 15,0 8,66 16,0 17,0 9,25 9,82

2,0 2,0 2,0 2,0 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 3,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4,0 4.0

10,401 9,351 8,,10 6,56 20 61,50110,40 9,3'1 7,28 ( 25 ~~-:-;()1~' 00111, 60 9,10'
30

6,25 6,75 7,28 7,80 8,32 8,84 9,35 9,86

11,30 b,6 20,20

11,00 10,90 18,60 14,60


1

35

35

18,20 IG,:10 12,70

5,46 5,89 6,18 6,55 6,92 7,26 8,20


a,10

'~.:'
Obsernaiii,

40 12:1,00,20,80

18,0 10,40 19.0 11,00 (

1. La gauril'ea in plin, la valo se adauga (0,5 ...3) mm clnd In este ell ascutire simpl a 9i (1... ctnd burghiul este cu ascutire 2. La gaurirea de Iargtrc, la valo se adauga (0,5..,3) mm pentn
asigura accesul libel' burghiului

1
ID
1

20.0 11,50 10,40

pratata de prelucrat.

22,5 13.00 11,70 1Q,50 25,0 14,50 13,00 11,65 30,0 32.5 35,0 37,5 40,0 42.5 15,60 16,90 18,20 19,50 20,80 22.10 45.0 \26,00 23,40 47,5 27,40 24,70 50,0 128.90 26,00 17,40 18,70 20,20 21,70 23,10 24,00 14,00 15,20 16,30 17,50 18,70 19,80 21,00 22,20 23,30

27,5 15,90 14,30 12,80 10,00 10,90 11,80 12,70 13,60 14,50 15,50 16,40 17,30 18,20

a
in pliu a o!elurilor
Cocficien]i
f{S = Ki31'!('i2,J{sa,Ks4

Tubel itl 9.1. AWUlSuri pentI'll giiurirea


AV<-lHSl1ri

~i Iontelor
de corectie ai avansul ui

ell hurqhie

din o!el rapid

;;;

5.

-"---'ill

~.
c.
~.

Cl

Gaurire

plin Funte Matcria lul de preh-crat

Ojclur! Grupa
Ilf J[

--1III Ojelur i
Or"

;;;

Burghiu din ot cl rapid, de avausuri da;..l/mm2

a
Fou tc H B, da;\!mm2

ell

... c
0-

d, nun

II

ID
170i171--1\1O ----~--------~--------~
1(\'1

~
1>190

7
]{S2

10
,..,./1

11-15
rt
t . _11 LL'iI 11. /.11_11 .. '}(II

16-20

30

45'
]{S"

60'

90'

21-25

26-30

31-35
0':~2 __0'3.01()'70-0'83Io'56-'0'7()1 40 0 ')3- 0 320 74,-{l 40 0: ;5-0:
1
"" n" '"

36-40 0,"11-0,5611
n
,'"

41-45
34 0: 80-~:~;

0,38-0,46

0,30-0,38

]{".j
en
_ ,,_

(se aplicii la giiurirca


""1A
,-" '" {l IU A'> --

tevilor)
v. f\ ~ r;!l

46-50

40-0

49 0 "')-0

u"

3 mm

>

3 mm

50

0: 43-0:

52 0:

~:-O:

I~: ~~-~:

741 0,46_0,63

11------------------0,80

1,00

Obseruafii.

Grupa 1. Giiurlre in plese rigide. Grupa 11. Gaurire in piese rigide, clasa 7-a de precizic, fiira Grupa I H. Ganrire in piese nerlgide, eu precizie ridicata, pentru alezare sau Ii letare.

prelucrarI ultc r ioare.

... ...

1.2
Tobelul 9.5. Avansurl pentru giiuril'ea in plin ell scule

Normarea
din earhuri
Fonte Otcluri calite en duritate HRC
HB 200

lucrarilor degiiurire
melaiice

I
Gru pe de avansur-i 1I

HB

200

Diarnetrul burghiului d, mm, pina la:

35 ... 45

45 . 56

57 ... 60

I
SJ

II

Avansul

mm/rot

6 8 10

0,040 0,045 0,050 0,060 0,070 0,085 0,100 0,120

0,025 0,030 0,035 0,042 0,055 0,065 0,075 0,090

0,020 0,025 0,030 0,037 0,045 0,050 0,060 0,070

0,16-0,24 0,24-0,28 0,28-0,36 0,32-0,LlO 0,40-0,48 0,44-0,52 0,48-0,56 0,560, 64

0,12-0,16 0,16-0,20 0,20-0,24 0,21-0,28 0,28-0,32 0,32-0,36 0,36-0,40 0,40-0,48

0,12-0,16 0,16-0,20 0,20-0,24 0,24-0,28 0,28-0,32 0,32-0,36 0,36-0,40 0,40-0,48

0,10-0,14 0,13-0,16 0,16-0,20 0,16-0,20 0,20-0,24 0,24-0,28 0,28-0,32 0,32-0,36

13
16 20 25 30

Coeficien t de corectie de lungimca ganrii

K LS

in Iunctie

Lungimca alezajului
l{LS

!
L

3D 1,00 iar

I 5D

I 7D

0,90

0,80 de prede pre-

Obseroatii.

Grupa lucrarca

I. Piese
ell

rigide,

pin a la clasa scule. Grupa H.

I-a de precizie, Piese nerigide,

gaurirea

este urmata este urmata

mai multe

lucrarca cu

iar gaurirea

singuri; scula,

Tobelul 9.6. Viteze ~i avansurl

de asehiere pentru yaurirea in plln din otel rapid ell 0.::; 1 mm


I1

a o!eluri!or

~i Iontelor,

en bUI'gWa

Fclr{t

raclre

1' rr Diarnet rul burghiului


d,

ce
mm

racirc

0,20
1

0,30
I

0,40

0,50
1

0,60

,0,70,0,80 1
I

! I 0,911,00 1'1 O,2010,30I0,40jO,50I0,600,7010,8010,9o.1,OO

Viteza

de aschicre

u, mjrnln

5,718,5\11.3114,1117

119,8122,6125,4128,2117,5111,3

15118,8122,6126,313~

134137,6

Avansul s, mm/rot
0,001 0.0015 0,0020 0,002

11

0.004

0.007

10,01

..~

Tabelul
!Janrirea
(udiciculi Foute _
]{s }\Sl'}{S2']{S3,As.1

D.7. Avansurl
ell hUl'!Jhie:tUn Gi11Jrire du l;lrgirt~ de corctiu

pentru

de liil'!Jirtl a o!elul'lIor

~I a Iontelor,

orel rnpld

G') c.

. 0;
Q

Burghiu dill ojel .__ Grupa --,.II III Ojeluri, or, cl:tN/mm2 Fonte Avansu1 III L
=

Diamc-I

Oteluri ..:..

11
lW,

Q. '_~~--,-_:_::-:--II

rapid cu .truJ Inldiarne- [ial .1 trul g'.urii cl,mm

I
s (mm/rot)

de avansuri -r-' I I

.e.
daN/mm'

0;
Q

n
C C" C

20
1(SI

10

0.3;'-0.431, ~~-0.32IO.15- 0, 2310'57- 0, 6810'43-0. 591,;8-0. 4311 ~50 151-70171- 801 81-110 I> 1101171-2001>200 0,3<>-0.45 0,20-0,350,15-0,250,65-0,830,46-0,650,_8-0,46

cC

21-251 10 0,36-0,451.26-0,35/.17-0,26/,67-0,83/,48-0,65/,31-0,48 __ .__15 .0,41-0,52 0,29-0.400,17-0,290,76-0,960,54-0,7'10,31-0,54 11 1,27-0,411.20-0.271.76-1,01,50-0, 0.35-0,470,22-0,350,87-1,100,65-0,87 0,36-0,500,22-0,360,93-1,200,67-0,930. 761,37-0,511 0,41-0,65 '11-0,67 ~3d

I-~---~ I-~-~ 10,85 1 I 1,15 1.00 0,90 0,80

~ 5..
1.00 10,78

10 1,41-0,56 26-301 15 0,47-0,60 __ .~ 0,50-0,63

Lungimca burghiului ---:---;I--'[---'I--'r----;I-I 4d sa 6d 7d 8d 10d


J(S2

15 1,53-0.691.38-0.531.230, 381,98-1.271,70- 0, 9810''13- 0, 7011 31-351 20 0,57-0,72 0,40-0,560,25-0,401,10-1,280,74-1,000,46-0, 74 ----;-------,--------,------__ ~ 0,58-0,73 0,41-0,570,26-0,411,07-1,350,76-1,100,46-0.76 1,00 0,90

0.80

I I I

0,75

15 1,59-0.751,43-0,590,27-0,431,09-1,390,80-1, 36-401 20 0,61-0,77 0,44-0,600,27-0,441,13-1,420,8 __ .~ 0,61-0,77 0,44-0,610,27-0,441,13-1.420.

41-451

15 1,62-0,80 20 0,64-0,81 30 10,64-0,81

1010, 50-0, 80 Unghiul dintre axa sculei sl supralata de prelucrat [-1, 121U, - 5U-U, 11111 81-1.1'l,IO. R1 30 r -I - fiO-D. ~ 45 60 90 11 0.45-0.621.28-0,451,15-1,4810,83-1,1110,52-0.83 l{s3 0,46-0,640,29-0,461,181,5010,115-1,IIlIU. 54-0, 11511 0,46-0,641.29-0,461,18-1,51,85-1.181,54-0,85 0,70 0,80 1,00 0,90 1

46-501

20 1,65-0,841,47-0,651,29-0.471,20-1,55 0,87-1,2010,54-0,87 30 0,66-0,85 0,48-0,67 0,29-0,481,22-1,57 U,/5\.1-1'24IU'04-U,/5\/II 40 0,67-0,85 0,48- 0, 670,29-0,481,24-1,590,89-1,240,54-0,89

Grosimea

peretelui tevii de giimit --,-~ 3 mm 3 mm 1(84 (se apllca la giiuril'ca tcvilor) 0,80 1,00

50

30 /0,68-0,88/0,49-0,68/0,30-0,49/1,26-1,63/0,91-1,26/0,56-0,9111 40 0,70-0,90 0,50-0,700,32-0,501,30-1,670,93-1,300,59_0,93 50 0,70-0,90 0,51-0,710,32-0,511,30-1,670,94-1,31 0,59-0,9!J

Obseroaiii. Grupa I. Sistcm rigid dc lucru plna la clasa a 7-a de precizle, eu prelucrarl ulterioare cu rnai multe scule. Grupa I I. Sistem insuficient de rigid plna la clasa a 7-a de preczle, picse Cll perett subtlri ~i forme complicate, prclucrare ulterlonrn cu mal multc scule, Grupa ill. Largtrea precisii pentru prclucrarea cu l1irgitor sau alezor,

....
~

14
Tabelul 9.8. Avansurl pentru gi'iul'irea de li'irgire a fontelor
Fonta Grupa Diametrul final
D mm
1

Normarea

lucrorilor de gCiurire

si a otelurllor,

ell

seule din carburl nu-tallce


01e1

Material de prelucrat

I
de avansur-i
II

Diarnetr ul initial Do, mm

1
Avansul s, mm/rot I

I
1

11

'r _0 30

10 15 10 15 20 15 20 30 20 30 ,10

0,5~0, 7 O,6~0,8 0,5~O,8 O,6~0,9 0,6~1,0 0,5~0,9 0,6~1,0 0.7~1,1 O,G~l,O 0,8~1,1 0, 8~ 1, 1

0,3~0,4 O,3~0, 0,3~0,4 O,3~O,4 0,4~0,5 0,3~0,1 0,4~0,5 0,5~0,6 0,4~0,5 0,5~0,6 0,5~0,6
pontru

0,4~0,6 0,5~0,8 O,4~O,6 0,4~0,6 O,5~O,8

O,3~O,4 O,3~O,4 0.30.4 O,:3~(), 4 O,4~0,'15

~
0,5~O,7 0,5~0,8 1

~
0,:3-0,7 n. 4~O,,~

40

I
50

0,6~0.8 0,8~1,0

0,:3~0,1 0, i~0,5

Coeficienji de corecjie ai avansului KS

KxKg

gaurire de largire, s~uEi din carburi metalice

Unghiul X sau Xt In grade

Grosimea peretel.ui, rr.m

30 0,7 Obseruatii, Grupa Grupa

45 Coeficicntn! 0,8 Kx

60

90

~3
Coeficientul Kg 0,80

>

:l

0,9

1,0

1,0

I. Sistem rigid, precizie clasa a 7-a, prcluerare ulterloara 11. Sistern rigid, prelucrare ulterioara eu 0 singura scul a. Cv ~i ale cXjlonenli!or
Gaurire

eu mai multo

scule-

Tabelul

9.9. "alOl'He coeficientlllni


11

zv, m, xv, !lv. pentI'll JJUrghie din D!el rapid


Largire cu burgbiul

Materialul

prelucrat

Avansul] s, mm/rot

I I

Cv

ZV

1n

Yv

Cv

111

.t'

t-

Yv

Burghie cu ascutire simple

?L,~, err = 70 daN/mm" atel aliat ar=75daNfmm2 atel

~O, 2 > 0,2 ~ 0,2

en Ni, Cl'

~M-~~~
0, G~

~,O 1,0

0,4

o,t

O,~ 0,2

O,? 0,0 0,7~

111,13

o,~~

0,2

.11 0,5

>0,2 -_.

5,2 .. 0,1 0,5 -~ ~ ---.--~ --1--

1,2

-8,5--(;~~1~
1

0,20 0,25

~~-~ ~-~. --.-

~'Cfract'~r 10TNC180

--=-; _~ 2, ~
I~O,v

..!!, 4~ cl

0, ~911~

0, 5~

L~,-~
I I
0,1250,.1

o.5-1-~I
I_~'~~.
I
0,4

0, 0.3

Fonl.a ccnustc, HB=190 Bronz, HB = 100 .. ,1-10

10,0 0,20 1>0,312,20,250,12510,41

0,1200,05 ,.16,13 0.1251 0,125 1 0,55 0,4 1137'2~

I~

0,3 --;3,4 > 0,3 27,2

0,25-0,25

I
I

'-;'-;~1-0,~~1~

Burghic cu ascutire dubla

atel

carbon $i aliat, ar = 75daN /mm2

~ 0,2 > 0,2 ~ 0,3 > 0,3 ~ 0.3 > 0.3

--17,6 20,5 26,2 30.3

8,9 12,4

0,4 0, ,1 0,25 0,25 0,25 0,25

0,2 0,2 0,125 0,125 0.125 0.125

0,7 0,5 0,55 0,4 0,55 0,4

20,7/0,4
---

0,2

--0,25

--0.125

,') I --I--~
0,5 0,1

Fonta ccnusie,
HB= Fonta HB 'i-' 90 maleablla, 150

28,0

0, ,1

-~"-r--~
41.6 0.25 0.125 0.1

0.4

",'

-c

GCiurirea~i largirea tu burghiul


Tabelul 9.10. Valorile eoeficlentului C; ~i ale cxponentilor Zv, m, xv, lh pentru din earburl metallce
Giiuriro ).Iatcriaiul prelucrat
Cv

15
burqhie en pli\eu!8

11
m

Largire eu brughiul
Cv

I
1

Zv

:Vv

'v

Xv

:v"

Otcl
(Jr

de constructle

sau turnat 75 da::\'/mm", eu racire


fiirii racire,

cui
--

Fonta cenusic, JIB = 190 iFontii mnleabila, HB = 19D

1-----43,6 0,5 59,3 0.5

0,5

10.8

0.6 0,5

0.25 0,40 0,40

0.2 0,15 0,15

0.3 0,45 0,45

0,4

I 56,9
177.4

fiirii racire,

0.4

0.5

0.5

Valorile durabilitatilor eeonomiee la gaurirea in plin eu burghie din otel rapid, la preluerarea otelurilor ~i fontelor, sint trecute in tabelul 9.11, iar eele pentru gaurirea In plin a fontelor eu burghie cu placute dure sint cuprinse in tabelul 9.12.
Tubelul 9.11. Dnrabilitatea ecouomica Tee la gaurirea in plin din olel rapid
Diametrul :\{atl2rialul de prclucrat biu-ghlulul

a otelurllor

~i fontelor

en

burghie

D,

mm

~5

6-10

11-20

21-30

31-40 Tee'

41-50 mm

51-60

61-70

Durabilitatea

econornica

Otcluri . Fonle T'abelni

10 15
.1.12. Durahilltatea

16 24

31 45

51 75

71 106

91 135

111 165

131 195
en burghie

economlea Tec la gHurirea in pUn a Inntelor ell pliicllle din earburi metalice
10-20 21-30

~i a ojeturllor

Diarnetrul burghiului d (ram)

31-40

Durabilitatea

econorrnca

Tec (min)

25

42

60

Coefieientul de corectie Kvp este produsul unor coeficienti ee tin seama de tactorii ce influenteaza procesul de burghiere ~i se calculeaza astfel: - pentru burghie din otel rapid: Kvp = KM"' KTV' Klv' K.v;
=

(9.4)
(9.5)

- pentru burghie cu placnte dure : ]{vp

KMV . KTV

Klv . Ksv Krv'

Valorile coeficientilor eomuni utilizarii burghielor din otel rapid sau cu placute dure sint cuprinse in tabelul 9.13, iar valorile eoefieientului Krv' care tine seama de racire, sint trecute in tabelul 9.14. In cazul burghielor cu diametrul pina la 1 mm, vitezele de aschiere recomandate, pentru conditiile de aschiere en racire ~i fara racire, sint date in tabelul 9.15. Durabilitatile eeonomiee la gaurirea in plina otelurilor ~i fontelor, en burghie din otel rapid, pentru gauri ell diametrul pina la 1 mm, sint date in tabelul 9.16.

16
Tabelul
Matertalul de prelucrat

Normarea lucrdrllcr de gaurire


9.13. Yalorile eoellelentulul [{Tv, KLt" [{sv peutru
Ojel carbon cu or = 75 da:\'!mln2 ojel alia!

[{M,,,

hurqhle

din orel
Fonta

rapid

I
I

Ojel pentru automate

0r=

Ojel carbon ell i5daNimn12

Cenus ie

:'fak'.:lbiii

il) KM"

(:: ros I (::rO,9 I


0,25 11,32 ~ 0,5
I

(75 f9
0'.,-

HB I (~r3 I
I

( 150 ) 1,3

HB
12

2) Raportul durabtlltatilor reala ~i recomandata TT! T


Otel KTv

1,0 1,

Fonta 3) Lungimca gauri! Iunctle de diametru


KLV

~~~I~_
3d

__~
I

2,0

4,0

__~.:! ~_~~ __ ~
1_,79--' 0,76
0,73 /10d 0,5~-

16,0

18,0

,0

0,91

0,84

~I
Tras la rece
1,1

I
I
I

4d 0,85

5d 0,75

6d 0,70

8d

-o~Recopt

4) Starca otclului

Laminat la I Normalizat cald


1,0

Imbuuatattt
(amellornt) 0,80

Ksv

I
l{rv

0,95

0,90

Tobclul
Felul prelucrfiri i

9.1-1. Yalorlle

eoei"icientului
Burgbtere

peutru

preluerarea

fonlei
Largire

Fara racire Cu racire

1,0 1,2-1,3

1.0 1,1-1,15

Tobelnl

9.15.

Vnlorlle

vltezelor
0,2

de asehlerc,
0,3

in mjmln,
0,4 0,5

pentru

burqhle

en D

<1

mm
0,9 1,0

Diarnet rul D, mm

0,6

0,7

0,8

Condi tii de aschiere

Vitcze de aschlere In m/rnln


11, 3 15,0

Fara racire Cu racire

5,7 7.5

--

8,5

--

--

14,1

17.0 22.6

19.8 26,4

22.6 30,0

25.4 34,0

28.2 37,6

11,3

18,8

Tabelul
Diametrul

9.16. Durabllltatea
mm

eeouomlca

T pcntru

burghle
0,5

eu dlametrul
0,6

D
0,8

1 mm

ds,

0,2

I
0,5

0,3

0,4

I
1.0

I
1

I
2.0

0,7

0,9

1,0

T, min

3,0

Gaurireo ~i largireo cu burghiul

17 HRO

Vitezele de asehiere la burghierea otelurilor calite cu duritatea 35 ... 6;;, en burghie cu placute dure, se calculeaza cu relatia

v __ --:;0.5

DO,2

ET'

(9.6)

in care cocficientii C, ~i E1' au valorile euprinse in tabelul 9.17.


Tobelul
Durabilitatea

9.17.

Vnlol'lle

coe llelentltor

]{T

~i C,.
Durabili tatca otelul.ui , 1-1RC 57-65

T, min

[I

1
KT

15

18

1
1,13

21

24

30

I
I

36

40

45

11

131-45146-561
c,
I

\ 1,19

1,09 \1,06 11,00

0,96

0,93

0,90 11

7,9

4,2 \

2,7

Valorile vitezelor de asehiere la burghierea aluminiului ~i a aliajelor acestuia in functie de diametrul gaurii ~i de avans, la prelucrarea cu burghie elicoidale din otel rapid, sint cuprinse in tabelul 9.18.
Tubelul 9.18. Viteze reeornandate pen tru gaurirea aluminiului eu burghie cllcoldale din otel rapid
Diarnetrul Avansul s mm/rot
5

,i al lajelor

de alumlulu,

burguiuhu,

mm

JCl

15

20

26

I
-

30

0,06 0,08 0,10 0,12 0,15 0,18 0,20 0,25 0,30 0,40 0,50 0,60 0,80 1,00

150 133 116 102 87 77


71

lH 98 85 80 72 66 57
-

98 94 87 80 69 62 56
-

--

105 9(\ 89 80 73 63 57

100 94 90 78 70 63 52
-

104 98 94 81 74 66 57 46

95 88 85
74

67 60 50
-

Viteza de aschiere a aluminiului se corecteaza cu coeficientii EMv (tabeluI (tabelul 9.20), u; (tabelul 9.21), KTv (tabelnl 9.22), care depind de materialul piesei, de lungimea gaurii, de materialu l sculei ~i de durabilitatea
9.19),

aeesteia.
Durabilitatile recomandate la burghiele din otel rapid la prelucrarea aluminiului i aliajelor lui, in functie de diametrul burghiului, sint date in tabelul 9.23.
2 -

c. 315

18
Tabelul .9.1.9. Valorile coeiicientului1[{J/v
10 ... 20 daN/mm' daNfrnm2 da~/mm2

Normarea

lucrarilor de gaurire

Silumin si aliaje t urna tc cu HB = 651 \Silumin ~i aliaje turnate Duralurniniu cu HE

ar~

Dura.lurniniu,
Aluminiu ,

ar
Cif =

20-30

daN/mm~

100, cali te

Duralurniniu, Alurniniu,

C5

30-40

7 -16

da:Jjmrn2

or = 17-28

Aliaje

de

magnez.iu

1,0

I
Tabelul
D.?!}.

1,25
Valorile eoetlclen tului

I
Kz
V

1,50

Adincimea

de

burghiere

functie

de diamet ru

I
I
Tabelul

3D

I
I

4D

5D

I
I
KSv
90e

6D

8D

10D

-Kzv

1,0

0,8.5 I

0,75

0,70

0,60

0,50

.9.21 Valorile eoellelentulul


Rp3; Ep4

Mater ia lul

sculei

180

05(10

; OSC12

Ksv Tubelul
Raportul durabi litfi'[ilor reala ~i recomandat.a, r.n:
0,2

1.0
9.22. Valorile
0,3 0,5

0,6
eoei'icientului
0,75 1
[{TV

0,5

I
i
I

I
1,38 I 1,27

I
i
i

KT"
Tobelul

1,15

i I

I i
1,06

1,0

I
I

1,5

2,0

3,0

I
I

5,0

8,0

1,0

0.92 [ 0.87 I 0,8 1_0,72 I 0,66

9.23. DurabiIitatea

reeomandata a burghielor din otel rapid la preluerarea aluminiului sl a aliajelor lul


6-14

Diametrul

burghiului,

mm

115-19120'-.24125-29130-341

:35-39140-44145-50

12

18

24

30

36

42

55

80

95

La preluerarea maselor plastice prin burghier e, vitezele de aschiere recomandate, in functie de diametrul burghiului ~i de ava ns, sint trecute in tabelele 9.24, 9.25, 9.26.
Tobelul 9.24. Viteze de asehlere la gallrirea textolltulul
eu seule din otel rapid,

m/mtn

Avansul s, mm/rot Diametru l D, mm 0,06 0,1


I

0,15

0,2

0,3

0,4

0,5

,
4 6 10 15 20

60,5 66,0 77,0 88,0

55,3 60,0 70,2 73,1 76,0

, I

, 51,3 55,8 65,2 68,0 70,7 48,6 52,9 61,7 64,3 67,0

49,8 58,3 60,0 62,3

54,5 58,8 59,1

54,7 57,0

-----------------------------------------------------------------------------Tabelul. 9.23. VHeza de asehiere


min
0,06

largirea

9aurilor

19

la !l3nrirea

pcrtlnaxulul
Avansul 0.13
S

en scule din
mm/rot

otel rapid,

m/mill

Diametr ul DJ

0,30

4 6 10

39,5 41,3 48,1

20 25
Tabelul 9.20.

32,0 34,4 '10,2 39,8 36,2


Vitezele de asehlere reeomaudate la g3urirea materiale nemetallee, m/rnln
\SCUIC ell placu [e
di-re

29,9 34,9 33,9 31,3


diferitelor

Matcrialnl

de prclucra t

Scule din old rapid

Matcrialul

de prclucra t

Scule din otel rapid

II

Scule cu placu te durc

Cauciuc Materiale sint.et icc

dur

Dure :\Ioi

I I

15-30
\

St icla organica :tIlaterialc Marrnura, Grafit presate roci

15-30 10-15
-

10-20
-

20-35

Ccluloid

40

I I

6,0
-

6,0

9.3. L6rgirea gaurilor Largirea gaurilor eu largitorul este mai productiva deeit eu alte seule deoareee largitorul este prevazut eu trei sau patru dinti aschietori. Pentru prelucrarea otelului necalit ~i a aliajelor neferoase se folosesc largitoare din otel rapid. La prelucrarea otelului calit se folosese largitoare eu placute PlO' iar pentru prelucrarea fontei, largitoare eu placute J{40' 9.3.1. Determinarea tirnpului de bozo

to

Timpul de baza la largire9<i gaurilor eu largitorul se determina folosindu-se relatiile de ealeul prevazute in tabelul 9.27, care au ea elemente de baza lungimea eursei de lucru, avansul ~i viteza de aschiere. Lungimea cursei de lucru este sum a lungimii ga,urii 7, a distantei depatrundere 71 ~i a distantei l2 de depasire a orificiilor strapunse. Determinarea lungimilor 11 ~i 12 se ef'ectueaza conform indicatiilor corespunzatoare din tabelul 9.27.
Tobelul 9.27. Determinarea
tlmpulul de baztt la lurf/ire
ell

laI'gitor

~t 1

tb

= (I

+ 11 + 12)
11

(n s)

[min];

tb

= (I

+ 11 + 12)
[mm]

[min]

(d -

do) ctg '/../2

+ (0,3....2)

11 = (1. ... 4) [mm]

20

Normarea

Iucrdrilor

de gaurire

Valorile avansurilor in cazul largirii cu Iargitorul depind de materialul de prelucrat, de materialul sculei de lucru, de adineimea de lucru ~i de caracteristicile procesului tehnologic ~i sint prezentate in tabelele 9.28 si 9.29.
Tabelul 9.28. Avansurl pentru liirgirea ell liirgitoare diu otel rapid
LArgire
ell

a otelurllor

~i Ion telor

largitorul Fonta

tLargitor din otel rapid . mm, ptnala

ell

d, .t, mm pin:;' ! la:

I
I

el

Crupa de avansur r

II

III

JI

III

Ava ns s, mm/rot

15 20 25 30 35

0,55

0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05 1,15 1,25

0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,80 0,90 1,00

0,25 0,30 0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75

0,75 0,80 0,85 0,90 0,95 1,05 1, 15 1,25 1,35 1,45 1,55

0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 1,00 1,10 1,20

0,35 0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85

0,80 1,05 1,30 1,35

(40
'4-iJ 50 60 70 80 Obsertraiii,

Grupa I. Piese riglde, largirea ea operatic Iinala, la alezaje fara tclerants sau ca operatic ce precede finisarea sau filetarea (Rz = 160 ... 180 fLm). Grupa 11. Piese rigide, largire pentru prelucrarea ulterloara sau filetare (Rz = 40 fLm); piese nerigide pentru largirea finala a alezajelor (Rz = 80 fLm). Grupa Ill. Piese rlgide-liirgtre la cota Iina la (Rz = = 20 fLm; Ra = 2,5 (.tm) piese nerigide, larglrca Iinala (R; = 40 (.tm) si p entru piese cc se fin iscaza prin alezare. Tabelul 9.29. Avansnri
pentrn liirgirea giiurilor in otelurl liirgitoare dill, earburi metaIice
Largire eu largitor din carburi metalice Fonte, duritatea : Ojeluri HB> 200 HB~ 200 ~;:::;:;~~::::=:;_--.J..--------------Grupa de avansuri II Avansul s, mm/rot I I II

~i Ionte

eu

Diametrul bur-I ghiului d, mm I If

i;

15 20 25 30 35 40 50 60 80

0,40-0,50 0,50-0,60 0,60-0,70 0,65-0,80 0,70-0,90 0,70-1,00 0,90-1,10 0,95-1,10 1,00-1,20

0,30-0,35 0,35-0,40 0,40-0,50 0,50-0,60 0,55-0,60 0,60-0,65 0,65-0,70 0,75-0,80 0.80-0,90

0,60-0,70 0,70- 0, 90 0,85-1,00 0,90-1,10 1,00-1,20 1,15-1,40 1,30-1,60 1,45-1,75 1,60-1,90

0,45-0,50 0,50-0,60 0,65-0,70 0,65-0,75 0,75-0,90 0,85-0,90 0,90-1,10 1,00-1,20 1,15-1,30

0,40-0,55 0,50-0,65 0,60-0,65 0,65-0,70 0,70-0,80 0,80-1,00 1,00-1,15 1,10-1,20 1,15-1,40

0,30-0,35 0,40-0,45 0,45-0,50 0,50-0,60 0,55-0,65 0,60-0,65 0,70-0,80 0,70-0,90 0,80-1.00

Gbsetuaiii.

Grupa I. Largirea alezajelor pentru prelucrarea cu mal multe scule ~i pentru tarodare. Grupa Il. Larglrea alezajelor pentru prelucrarea cu 0 singura scula in vederea ridicari! preciziei ~i a calitatii supraletei prelucrate.

::

Uirgirea

9aurilor

21
din otel rapid

Viteza de asehiere 'vp la prelucrar ea gaurilor eu largitoare se ealculeaza en relatia Cv

vp = Tm

-r- .sJ'v

-ir-

[m/min].

(9.7)

date

Valorile coeficientilor ~i exponentilor relatiei vitezei de aschiere sint in tabelnl 9.30.


coeficientului C; sl ale exponeutllor m, z" Yv, xv, pentru de tarr,ire, cu liirgitoure din olel rapid caleulut vitezelor

Tabelu! 0.30. VuloriIe

Materialu l prelucra t

Fclel liirgitorului

l:c~
I

Zv

Yv

z.

Otel carbon, vr = 75 daN/mm2 Fon t.i cenusie, ill B = 190 Pont;'! maleabila, BB = 150 Bronz, .'-IE = 1000 ...140

Cn coada Cn alezaj Cn eoadi\ Cu alezaj Cu eoadii Cu alezaj ClI coada Cn alezaj

16,3 14.6 18,8 16.9

0,3 0,125 0,125

_.

0,3 0,2

I
1-

0,5 0.4

0,2 0,1

I I

27,9 25.1 41,8 37,5

0.2

0.125

I 0.2

0.4 0.4

I I
I

0.1 0,1

In eazul prelucrarii gaurrlor cu largitorul prevazut eu placute din earburi metalice, viteza de aschiere, in functie de eonditiile de lucru, se caleuleaza cu relatiile cuprinse in tabelul 9.31.
Tabelul 9.31. Caleulul vitezelor la largirea cu largitoare cu ptaeute din carburi metaIice

:'fJteri31ul

de prelucrat

I Materialul
PlO

placujci

Conditii de aschiere

Viteza vp, m/ruin

Otel necallt Ot el crom Otel er-Ni Otel ciilit de constructre cu a- = 160-180 daN/mm2 ;onUi cenusie
'F- i

Racire ell cmnlsie

8T ;) Do,6/

TO,25

<S

0,3

/0,2

Cir

0.1l

PlO

Racire ell emulsic

10 DO6

TO,45

'sO,6 /0.3

maleabila

K~o

Fiirii raclre

96500 Do,4 / To,4

'sO,45

.to ,15 .H B1,3

Durabilitatile economice ale largitoarelor din otel rapid, la prelucrarea otelurilor ~i fontelor, sint cuprinse in tabelul 9.32, iar ale largitoarelor eu placute dure - in tabelul 9.33.

22
Tabelul 9.3,2. Durabltltatea eeouomiea
Tee la lar!)irea

Normarea
In otelur!

lucrdrilor de gourire
din o!el ral':~

~i Ionte , en liir!Jitoare
d,

Diamctru l nominal Materialul prelucrat .;; 10

mm

I 10-20

21-30

31-40

! i

41-50

51-EO

61-j(;

IU

Durabilitatea

econornicfi

Tee. mill

Ot eluri Fonte Tobelul

15 20
.9.33. Durabllltatea

,
I

22 30
economicii

37

50

52 70
guuritor

68 90
ell

I
d,

82 100

! 103
; 130
din carburi

115 150
metutice

Tee la largirea

liirgitoarc
mm

Diamctrul Materialul prelucrat

nominal 41-50

I I
I

.; 20

21-30

31-40

51-60

.)1-80

Durabilitatea economica Tee. min ;

O~cl

Fonta

25 25

I
9aurilor

42 42

58
58

75 75

92 92

116 186

9.4. Alezarea

Alezarea gaurilor se Ioloseste la prelucrarea fina a gaUl'ilor precise (treapta de precizie 5 ... 8, rugozitatea supratetei R, = 0,4 ... 3,2 [.Lm). Alegerea alezorului ~i a regimului de aschiero se efectueaza tinind sea ma de conditiile de lueru. Alezoarele pot fi exeeutate din otel rapid sau pot fi prevazute cu placate din carburi metalice. 9.4.1. Determinarea timpului de bozc tb Determinarea timpului de baza la alezarea cilindrica ~i cornea pentru alezaje patrunse sau infundate, se ob tine utilizind relatiile de calcul din tabelul 9.34, in care ea elemente de baza sint lungimea cursei de lucru, viteza ~i avansul de aschiere. Lungimea eursei de lueru, prin elementele ei componente, se deterrnina cunoscindu-se lungimea gaurii L, distanta de patrundere 11 ~i distanta de depasire lz, care se calculeaza cu relatiile din tabelul 9.34, sau se folosesc datele valorice continute in tabelul 9.35. Valorile avansurilor reeomandate in cazul alezari! cilindrice sint date in tabelul 9.36, pentru alezoare din otel rapid ~i in tabelul 9.37, pentru alezoare prevazute ell placute din carburi metalice. In cazul aleza{'ii eonice cu alezoare din otel rapid, avansurile recomandate sint trecute in tabelul 9.38. La alezarea aluminiului ~i aliajelor acestuia, avansurile admisibile sint date in tabelul 9.39. Viteza de asehiere u, se determina in cazul alezarii de degrosare en alezoare din otel rapid, eu relatia Cv Dz" [mjmin], (9.8)

vp

= T"> t"v -sr-

'\'

Alezarea

sauriJor
Tubelul 9.34. Determlnarea timpulul de bnzii la ulezare, adinelre, lama re

23

Alezare cilindrica Alezare cornea Alezaj pat runs Alezaj Infunda t sau cu prag

!~

Ib = (I

+ 11 + Iz)!ns

[mm] =(1

+ 11 + 12)lv

[mm]

1=

lurigimea

gauri], mm

1= 2) mm 11 = 0+

(d -

dz)/(2tgx)

[mm]

11 = (d -

do)!2 ctgx

+ (0,5 ...

(0,5 ... 2) mm

12

(0,2 ... 0,5) le

12
Adlncire conica

Lamare cu adincitor

Adlncire fronta la

ib

=
mm

(I

+ 11 + Iz)/(ns) =

(I

+ 11 + Iz)/(ns)

[mm]

I = lungimea

giiurii,

l![mm]

11 =

(0,5 ... 2) mm

l2 =

24
Tabel 9.3:3. Dlstante
Adincimea de aschiere t=:1-do/2, mm p i na la;
I I 10 30 I'

Normarea
de piitrundcre ~i depii5il'e la atlhwire

lucrarilor de giiurire

~i la aleznre

UnghiLiI principal

ele atae

'I

45
.

50
w

! Diarne'I I 70
t

60

80

8~

1
,

I (11.

[cu adln-,' citorul

'SCUlt"l

La

prt".hi(Tan:-c1 cc: ."Lcorlll

Distunta

de patrundcrc,

11 mm

I
0,02 O,(H 0,05 0,06 0,07 0.09
-

d, mm

':;:':':':::':"',!-_-,--:--,-_,,Distunj a de (itp:"t::-it"I:", mm

I .,
-

0,05 0.10 0.125 0,15 0.20 (J,25 0,30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,0

0.2810.09 0,57 0,17 0,22 0.71 0,85 0,25 1, 13 0.36 1,42 0,43

.i,;)

2,0 2,5 3,0 4,0

0.0510.01 0,10 0,08 0.]3 10.11 0,15 0.13 0,17 0,20 0,25 0,21 0.30 0,40 0,50 0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1.50 2,00 2,50 3,00

0.03 0,06 0.07 0.09 0,12 0,15 0,17 0.23 0,29 0, :35 0,41 0, ,16 0,52 0,62 0,87 1,16 1, 45 1,71 2,32

O,Ol
0,02 0,02 0.03 0,04 0.05
-

0,01 0,01 0,01 0,01 0,02 0.02


-

4 6 8 10 12 1-1 16 18 20 25 30 35 40 '15 50 5.5 60 65

4,00

90 100

;g

1,0 1,0 1,0 1.5 1,5 1,5 1,5 2,0 2,0 2,0 2,5 ') -,;) 3,0 (0,2., ;3,0 3,0 3,0 3,0 4,0 ,1,0 4,0 4,0 4,0

,0,5)/"

Obseroatii,

1. La valoarea 11 din tabel se adauga 0,5 ... 2 mm, pentru a permitc accesul Iibcr al scule.i la supraf'ata de preluerat. 2. In cazul prclucraru gaurilor ell t:und sal! eu prag, = O.

'2

Tabelul 9.36. Avansur! pentru alczaren

Cililldril'ii en alezoare
Alezare ci lindrica,

din ofel rapid

Old
Diaruet rul alezoru lu! D, mm

,
I

alezor

01<:1 rapid

Font

a
I
I /If

Urupc de avansurj I

I
i
!
s

J[

i
Adincimea

III I. mm,

~i avansul

1
s, mm/rot

,
s
I I

II

I t

5 10 ]5 20 30 40 50 GO 70 SO WO

I 0,031
0,051 0,071~1

0,60 0,80

0,021

0,40 0,60 0,80

0,015\

0,20

~I
0,051 0.11

I
~~

!
~ ~

0.041

0.70

0.03

0.55 0.80

I 0.02
0,03 O,O~

0,021~~~~ . 0,025! 0,035 0,50 ~ll,30

-"""'-1-"'-"'I'-""'-I ., ---1-------------1--"""'0,11 0,13

0,75

_t,.'<>"
],60 1,80 2,00 2,20 2,40

1,40

I 0.07 10,09

-"- ""1,20 1,60

0,70

0, 10 0,12

1,90

0. 0 8 '-""'0,10 1,55 1,80 2,05

0,06

n~

1,(15

1,400.040,800,1.52,20 0.0451 a,90

0,1:{ 0,17 0,20 0,22

(J,07

1,:20 -1,30_ ~,5~ 1.80

I~
I..Q~
0,21 -0~23

0,15

0.1:1 0,1~,~

0.17

2.50 ~,80

0,15

0,051~L!~:_~1 0.0551~' 0,06 1,20 O,065jl,30

2,3~1 2,5;) 2,80 3,0.5

~12,00_ 0,19 2,20

2,601---0:2112,40

I 0,27-j3,70

0,2213,1_1 10,24 3,40

I~I~
~I
0,12 0,131-1.95;

O,OS

0.24

Obseroaiii,

Grupa I. Pentru alezarc prcalabila in vederca finisiirii (cl. 4 de prcclzie). Grupa II. Pentru alezarea de Iinisare, Ra = 1,25 ... 2,5 urn (cl. 2- 3, dc precizie). Grpua 1II. Pentru alezare fina, Ra = 0,G3 fJ.m(cl. 2 de precizle),
!.

Alezoreo

gQurilor

25

Tubelul

9.37.

Ava nsur] la prelurrarea ('11 alezoare diu earburl metnllee

eu pliicll!C

dure

Olel Diamct.rul ajc-orului D, mm I


I

I I

Fonta .;;;200
Grt.pn de II avansr ri III

ClI

cturitate

H B

I
I

I I
j

>

200

rt
0,4

I
I

[[I

[[

III

10 15 20
-;)

0,5 0,55 0,6 0.65

10,3 0,35

0,45 ---'-1--

~I-;;I~-;;~~-;I
1, 611. :3 1.1

1,31

1,0 1 0,8

1,0

0,8

0,6

~O'401~1~,~~~~_ 0.5

'r

30 35 40 50 60 80 ~i peste Gbsc.ooiii,

I O.70 ~
. 0.75
0,8 0.'

~I--;:;~::;--;:;~
0'''1''91

0,45

1.3

1.1

0,9 0.'

1.1 1.2

~I~~I~~~~ ~I~I
0.0 1.5 1.2 1.5 2.21-"-'-~~
.. _.4 1,0 0.9 3.0

0.'
1.0

1.3

1.1

1.0,0.90.812.52.011.72.0

1.~

. 0

2, ..

1.8

1,;:J

Grupa I. Alezarca de dcgrosare pentru finisare ultcrioara. Crupa If. Alezare de Iinisare la 0 singul'>l treccre CLl clasa de precizic 3 sau Ha = 3,2 ... 1,6 fl.m; alczare pcntru Iustruirc sau hnnuire. Grupa I If. Alczare de Iin isare, dupa alezarca de degrosare ell elasa de precizic 2 sau R" = 0,8 !L1Il.

T'abelul

9.33. Avnnsurl

la alezarea
Ob-Juri

('onica en alczoure

diu 0tel rap id


Foute

,Diam.etn:l. aiczor-ului D, mm, pina la:

I
R::

=20

Hug07itatea R::

5l'prafeleL

=-0,63

jJ.tn

R:

20

Ra

0,63

~
10 15 20 30 40 50 60 70 80 1(;0 0,08 0,1:3 0,17 0.25 0,30

Avansul

s. mm/rot

0,34
0,42 0,52 0,55 0,60

0,06 0,09 0.11 0,16 0.19 0,21 0,25 0,27 0.30 0,3'1

0,13 0.1'7 0.21 0,30 0,:'35 0,42 0,51 0.55 0,63 0,75

0.09 0.13 0.17 0,25 0.30 0,34 0, ,12 0.52 0.55 0.60

26
Tcbelul
Diametr ul ale zorului Djmtn Grupa

Normarea
9.39. Avansurl la alezarea alumlniulul ~i a allajclor

lucrfirilor de gaurire

aeestula

10

20

30

40

50

60

80

100

120

I
0,45 0,3 0,6 0,9 0,6 -0,8 1,05
.-'--

Avansul s, mm/rot

Grupa Grupa Grupa

I II III

1,3

1,5

1,6 1,1
----

1,8 1,2
--

2,1
---

0,4 '--0,2 0,15

--

0,7 0,35

--

0,9

--

1.0

1,4

2,4 -1,6 1,8

0,4

0,5

0,5

0,6

0,7

Obsernaiii,

Gru pa I. Alezare prealabila, du pa gilurirc sa u largire, inaintea alczarii de finisare. Grupa I I. Alezare de finisare cl. a 2-a de prccizie si Ra "" :3.2 ... 1,6 IJ-m, dilpa ale zare de dcgrosare, Alezarea dupa gaurire sau l argire pina la cl. 8-a de precizie sl Ra = 3,2 ... 1,6 IJ-m. Grupa Ill. Alcznrca fina (dupa alczarca de dcgr osare) in cl.a 2-fl de precizie si R,,= 1,6 ... 0,8 r..ll11.

Tube/uI9.40. Yalorlle coefici('ntlllui Cv ~i ale expone nrilor m, =v, Xv, Yv pcntru alezonrcle cllludrlee din otel rapid

Xlatcrialul prelucrat

Cv

=v

Xv

l'v

O~el

carbon,
Ga

Cll

il

'.

= 75

ClaN/111m2 Fonta cenusie,


FIB = 190

10,5

0,4

I I
I

0,3

I I
1

0,2

I I
1

0,05

115,6 I
1

0,3

0,2

0,1

0,5

Fonta
maleabila, FIB = 150

I~

Bronz,
FIB100 ... 140

28 ,2 84,8

I
I

0,3 0,3

0,2 0,2

0,5 0,5

0,1

I i

Tabelul

9.'11. Durahilitatea CIl alezoare

economica Te,' la alczarca din otcl rapid


Diamet.ru l nominal D, mm

Materialul de pre lucrat

<; 10 111-20121-30,31-40141-50151-60,61--70 Durablltatea eccuomica,

,.

'

I > 70

Tee, mill

~.!

O~cluri

115

/' 2,1 32

~157 58 1 75

~ 97

~II061122 1171138 160

C >. Fonte

':,',

_C~

-rl~j

i~

;:'-':

Valorile coeficientului C,. ~i ale exponcntilor se detormina in functie de materia.Iul prelucrat ~i sint prezentate in tabelul 9.40. Durabilitatea economica <1, alezoarelor din otel rapid ia valorile date in tabelul 9.41.

~'~

. .""."n'it~

Alezarea

gaurilor

27

La alezarea de finisare, pentru a se asigura 0 calitate corespunzatoare suprafetei prelucrate, vitezele de aschiere nu trebuie sa depaseasca anumite valori lirnita. La alezarea de finisare a gaunlor in piesele de otel, fonta 9i bronz, vitcza de aschiere nu trebuie sa depaseasca valorile prescrise in tabelul 9.42. Yiteza de aschiere la alezarea otelului carbon de constructie, a otelurilor en Cr 9i Cr=-Ni necalite, uti1izind a1ezoare cu placute PlO, se calculeaza cu relatia
4900 'Do,3
") Lp -

[m/min],

1'0,3

'so, 05 IJ 0,9
r

(9.9)

in care IJ,. este limita de rezistenta la rupere a otelului, in daN /mm2. La a1ezarea otelului dilit cn alezoare cu placute dure, viteza de aschiere se derermina en relatia
vp

Tm

c. 'DSv
-t/
sYv

[mjrnin]

(9.10)

La prelucrarea
eu relatia

fontei cu alezoarc cu placute dure, viteza se calculeaza


100 000

". t

jJ

To,45 'so, 5 . HBl,~l _

'I!~

[mjmin].

(9.11)

Durabi1itatea alezoarelor cuplacute dure, la prelucrarea otelurilor calite, pentru D = 10 ... 50 mm, este de T = 30 minute .
'Tobelul 9.12. Yalol'ile limitil ale vlt ezol de ast hiere la alezarea de Hnisnre
Rngoaftatea
:'L:(":r:_,lt:l de prcluorat l,G Ha,

TubelLll9A3. Durahllltatea alezoarelor cHle dure la prelucrarea Io ntel ell HB=190

en pIadurltatca

suprefetei,
p.. m

Diamct rul D, mm
0,8

I
Durubilitute a T, mini 30

10

15

20

I
I !
!

30

40

O!el en C. < 90da"-'/mm" Ot cl cu er> DOcb"-'/mm" FonEi, Lroriz

12 8

15

6 4 8

45

60

90

120

Durabilitatea alezoarelor en placute dure, la prelucrar ea fontelor en duritat e HB = 190, are valorile treeute in tabelul 9.43. Valorile eoeficientilor ~i ale exponentilor relatiei pentru caleulul vitezei la prelucraroa otelurilor calite, en alezoare cu placute dure, sint date in tabelul 9.H. Vitezele de asehiere la alezarea eoniea se dotermina in aceleasi conditii ea la alezarea eilin'driea. ' , Dnrabilitntea economica Tee a alezoarelor conics din otel rapid este data in tabelul 9.43.

23
Tobelul

Normarea

lucrcrilor

de gourire

9.44. Valorile eoeftclentulul Cv ~i ale exponentllor xv, Vv' ~i m, la alezarea otelului caIit en alezor en placu!e dure

Zv

Materialul

de
Gr,

prclucret

da:N/mm2

Cv 53 41 33 22 19

Xv

Yv

In

Cromansil

115 125 135 145 155

0,33 0,37 0,43 0,53 0,52 0,75

0,43 0, ,19 0,56 0,74 0,85 1.01

0,26 0,27 0,29 0,32 0,3,1 0,39

0,4 0,45 0,52 0,60 0,70 0,85

30 HGSNA

170

14

Tobclul

9.45. Durnhllltnt ea eeo nomleu

Tee la ul ezmea
Diametr ul

eonieii

CII

alezor

din orel rallid

nominal,

a,

mm 51-60 01-70 ::> 70

Ma teria lu l de prelur-ra t

.;; 10

11-20

21-30 Durabilitn

3140 tr-a

41-50 cconomica

T fc, mill

t I )J

I
I I

O\eluri Fonte

15 23

21 32

l
I

41 53

57 75
I

73 95

90

106 138

122

1--

117

loO

9.5. Adincirea frontala

~iconicc a gaurilor ~ilamarea

1 I

Ji

Prelucrarea partii superioare a gaurilor se realizeaza cu adincitoare cilindrice, care au un eep. de ghidare, sau eu adincitoare conice (tesitoare). 'I'impul de baza se determina cu relatia din tabelul 9.34. Avansurile recomandate pentru adincirea cilindrica (frontala) ?i conica a gaurilor sint prezentate in tabelul 9.46, iar vitezele de aschiere sint cuprinse in tabelul 9.4 7. Lamarea gaurilor constituie 0 adincire exterioara a partii superioare a gaurilor, cind diametrul acestora depaseste 35 mm, ~i se foloseste, mai ales, la preluerarea supratetelor plane, perpendiculare pe axa gaurii.
Tubelnl u .46. Avausurt recomandate la adlnclrea ~i Iamareu eu seule din o! cl rapid ~i din earbur] metalice
Materialul Diametrul de prelucra t , mm
Or

de

pr clucrat

1 f

..;;:

cupru

01cl CH 60 daN/mm2 , a larna

Otel
j

or

>

60

cu da1\jnlm2

Fonta, bronz ::.i aliajc de alumil~iu

,i;:~

15 20 30 40 50 60 70 80 90 100

0,08-0,12 0,08-0,15 0,10-0,15 0,12-0,20 0,12-0,20 0,15-0,25 0,15-0,25 0,20-0,30 0,20-0,30 (),20 -0, 30

0,05-0,08 0,05-0,10 0,06-0,10 0,08-0,12 0,08-0.15 0,10-1,18 0.10-0,20 0,12-0,25 0,12--0,25 0.15-0,30

0,10-0,15 0.10-0,15 0,12-0,20 0,15-0,25 0,15-0,25 0,20-0,30 0,20-0,;)5 0.25-0,40 0,25-0,40 0,25-0,50

Determinarea

timpului

ajutator

ta
la prelucrarea
Dp,

291
eu adlncltonre m/mill
60daN/mm2

Tabelul

9.47. Vlteze reeomaudate

~i scule de Iarnat

diu otel rapid,

Matcrlalul

prclucrat

ojet,

cupru,

Or~

60da~/mrn2 alama

Old,

Or>

Aliaje

de aluminiu

Fonta

~i

bronz

Cu racire

Fara
40-60 Tee la adtncire
Diarnetr ul

racire

rip,

mjmin

10-18 Tobelul 9.48. Durabilitii!i

7-12 economlce

12-25

~i Iamarc
d,

sculei

mm
51~60

Mat erialul

Sucla

I ~2ol

21~30

31~40

41--.'0

I > 60
280_. 100 aluml-

Oteluri Fonte Oteluri ~i fonte

I ate!
I

rapid

Carburi

metalice

I~I-I
30
Materialul sculei

~I

2t

56
85 50

I
I

60
150 60

1_~_L~3'<~_

42 __ 1

I__
I

~I
80

40

Tubelul 9.49. Avansurtle

~i vltezele recomu ndate pentru adlueire nlului ~i a aliajelor acestuia

~i lamare

la prclucrarea

Viteza Operatia Avansu l pc dinte Sd, mm/dinte


Starca

" m/ruin
ma

tertalelor
Recoapte

C'-tlite

Tesirc
Larnare

0.02-0,04 0,04-0.06

Rp3, Rp4 Rp3, Rp4 Pliicute dure

80-100 60-80 120-160

120-140 80-100 160-120

Timpul de baza se calculeaza cu relatia din tabelul 9.34. la operatia de lamare sint aceleasi ca i}i pentru adincirea gaurilor i}i sint date in tabelul 9.36, iar vit.ezele recomandate pentru lamare sint indicate in tabelul 9.48. La prelucrarea aluminiului 9i aliajelor acestuia, avansurile 9i vitezele recornandate la adincirea conics 9i la lamare sint cuprinse in tabelul 9.49.
~L\. vansurile recomandate

9.6. Determinarea timpului cjutctor Timpul ajutator ponente: ta" ta, ta3
i:
-

ta
prin gaurire are urmatoarele . piesei ; corn-

in eazul prelucrarii

pentru pentru pentru specific

prinderea ~i desprinderea comanda masin ii-unelte; evacuarea aschiilor ; fazei de lucru.

Timpul ajutator t., se determina in Iunctie de sistemul de asezare 9i tixare a piesei in dispozitiv sau pe masa masinii iar valorile sale sint prezentate in tabelul 9.50.

\"~""~~Wt:~i"~'iIi".",~,,,_

__ !I

Tobelul 9,50 Thupul


njll/MOl'
Manipularea pieselor Manua lii Masa picsei , kg, pin;'i la:

1(1l pentru

prlnderea

~i desprhlllel'ea

p iesel

=
Cu rnijloace de ridicat

Schi ta

slstemului

cl:; priudcre
:J
t/, .....

Modul de pr'indere :;.i fi xarc a picsei JVIoclul ceutriiri i

Starca suprafejei de ba zare a picsei

~ ~

-8 ~ x

I I
1-

~ ~

I
a,5
1 3 5 8 12 20

I
G:3

I
I
1,20

I
I

30

r
2,27

50

I
I
2,45 2,_~~_,

80

I
,

120

B Surubur c> si bride i


,

P"nT
Fiira 1-----1 Cn I__ V 2 (J,80 10,98 11,20 2_~ =~~~_~_;,98J_~1_~J~' 22 V

I -I

1 0,

I 0,7:31

0,8,1

0,95

1,05

d
P sau L 1,3G

::l
,N.p.

pe un) snport

',,"

I~~~' E '
I
I
11,57
'

_. _

1,82

,LOO

3,30

~__ I

IN.
P sau L

G2 .,-~-

,--

~ Suruburi

_,

_p
I
N./). 2 1,/10 1 1.,57

~ ,i l:'id" '" fara ~ suport,

(-

~~

D=

=~~=~,_:?~l_t,j~J_~,~J ;~I~--1-~~~-1<:_~;~1~;~~~1~~~_;-'~-'~5--'~~~:::~ :;~:~-I<-~;-~-I~:~~I ~~I-~~~


I 1,82 I 2,lO
0,24 10,25 10,28 10,31 10,35 10,38 10,45 0, 42 1 (J, 4.5 O,GG 10,73

~ suspeudat

-J
1"------ ------'1

P..

c, I-~-I------'--~--I-----'---~-I-.----'~-----'.---.

r:

1_

mccanlcri

P sau L I_!':.iirii_ V

t;1
I Cu

1-----V
N
-

0, 50 10,80

0, 56

0, 62

0, 71 10,8711,0011,1711,40

0, 87

z o

.8lpnclImatieii P sau L
---

r.
]"iirii Cn V
L

...
V

Obseroalii; 1. In ca zul prinderii picsei ClI un numar mai marc de surnburi decit eel provazut In normattv, pentrn fiecare surub in plus se adaugii. 0,3 mill. 2. Legen da : P - prclucrata : N.p. - lleprelucratii.;L Iamtnatii : V - verificare 0,15 (J,:1(j 1 O,lG 10,18 10,21 10,24

3
I I
(J,ll 10,45 10,52 10,59 0,29 10,35

ii)
Q

'"

;:l

)~"'

O,G7 10,77

.5

fn
_~.l! .

511-----------1

~_I---1-9-,-52J-Q.,!~J O,GG

I
1~'~--1-~,-1-8--1..0-~0-1~24

0,7c1

10,8'1

0,97

1,12

g:
~
Q.

..s

E lmecauir.a

en exccntric

P sau L 1 Fiir!} V 1~
I

I~'2~
Cu V
0,:17 10,41

I
I
O,,1G 10,52

0,34

I
I
0,57

0,41

ID

O,GG 10,80

IQ Q<

c:

iD

Tubelul
C'urajirca mauuala
plllala Ivloc1ul de curajiro

9.50
dispozitivuhli de ascbii

(cont inuare).

Timp

ajutiitor

lal pcntru

priuderea

~i dcsprinticrt,a

p iesei

o RI
iii

ill dispo zi t ive specialc ell uu singur lac de pr-inderc

~ c

Cu manipular a

~. :I
C

Moclul de ba zurc ~i prindcrc a picsci


Modu l de ro

Schi ta dispoz.i tiv nlu i de rindcrc Curactcrist ici ale dispoz it ivului fixare a ptcsci

]
Masa PiCSCi,. kg,

I
I
20

leu acr corn- jell poria sau pri IBa t tcx tile 'Limpul, min

1;'
0,251
0,50 1 3 5 8 12

1
"limpul, mill

I
1
10jO,1310,14 0,18.1
--~-

...
C

iD

7i

~
-

3' "0 =

F.f. - 0,050,060,080,090, --.----"--~----- -- -- ---,-

-- --

..

or
.;1
'o:l ;:i c> +'

", -0
..
'" Z '-'
a;)

...s

5:
C<

--I

Cll$(1I1), sau en I
-~~-----.

1 O'lOO'110'130'~70'190'200'?20'271 2 O,lGO,170,200,240,27IO,28IO"l20,36
--

.~

--- ~- -~- --

-- ----

+' o:l .o:l

...--

0'"

...

Pc prism.i dupii suprarata ciliudrica sau dupii douii planuri

////

"

~: ..
... ;:i
,
';j)~ -0 . o:l

~
"""

'

Cu P sau,5(C)

1 2

0,190,220,310,340,370,390,46 0,280,320,430,480,520,570,66

'" -o~ . c: ~)Clj .: r;J..00 '""' o:l .'" 00

100 200 300 500 >500

x x x x x

100 300 500 1000 1000

0,05 0,06 0,07 0,08 0,10

0,06 0,07 0,09 0,10 0,12

______
I__ I I__ ~' __ .I __ -1---1---1--

I. ....,.
<l)

I__

l~r
0_,_0_8 0_,_0_9 0_,_1_11~~ 0_,_1_51~1~_0_,2_119~~! 0_,1_80_,_2_2 0_,_2_5 (_l,_2_8 0_,3_1~ 37
;:i

="-< o:l
Cl)

... r;J..

_C~ly~_1I1_a __
v;

=__-_
o. 3?
1 0,150,170,200,240,270,28:0,37

-~

. ".,---

-----

CuP

c3"
~

.S::
c: ;;::
;:i "oD

100 x 100 200 x 300 ~r;J.. 300 x 500 ;:i~ 500=1000 '" 2 >500 x 1000

0,07 0,08 0,09 0,10 0,1;,)

0,08 0,09 0,11 0,1;3 0,15

111 ulcza] sa 11 in locas dupii suprarat a clllndrlca

~
CU

r,

77;7:

_S~ll_1:.~1~_~ __
0_,_2_0 0_,_2_3 7~ P l~a~I_~(C) 1 2 __

=_
~~2 0_,_3_1 0_,_3_4 ~~~I~_~
.: 0 u
~---

...

.-~
'" .:
0

~ S c:
sa c>

;:i

___
---------

1__

F.f.
---

-._- ----- -------

0,220,270,3'10,380,410,450,43 0,36 ~~ 0,51 ,57 ~~4'O, 1 0,060,070,080,100.120,140,160,19

=- ~--'-~~

'in

.-~

--

Cu un ~urt dupii alczaj

Cu P sau 8(M)

t5
Obscrootii,

" S i5

100 x 10O 200 x 30() soo x 500 500 x 1000 >500 x 1O0O

0,08 0,10 0,12 0,1,3 0,17

0,09 0,13 0,14 0,17 0,20

7/~77 I.-:~~ 8(_C_) F.{. 1


--------')------

c;;--p--I--i- ---

0,24 0,

___ --

10,12,0,130,150,170,200,210,240,27 2 o, 180,180,200,240,270,280.32 ,36 ()~20 310-,-35 1-0-,3-6-o,-4i -o,-4-5 1 l 4 __ 2 __ 0_,2_9~,_3.!l_0_4~~_,4-5. (_l _' 5_0

-=_

~:'~I~~.
------

\ 1;11\".
--

C ]. v------'tfl~~la ~~' CuP, sau ,5(M) Cn P sau $(C)

( llpd

a czuj

//,~77

I~
75.-f-. -IlI.cue,".
1 1

,'.

0,100,110,1:30,140,1(;0,18 ,2 ,22 --- --------- ---- --- ---11 1 10,160,170,180,200,2:2 0,250,27(l.;l2 1 2 0,210,220,230,270,;)1,330,35.1,42
-----

=:
2 0, 1,

1 O,A 0,25 0,27 0,34,0,381,410,431,53 2 0,330,340, se 0,470,5210,570,621,70 0,12 0;13 o;-T510~ (C:f61-=-- --

--

In dlspoziliv cu capac rnbatabil en ;


P sau _$(M)_ P. sau 5(C)

10,140,150,do,180,210,2310,2510,28

1. La timpnl din tabel se insumcaza ~i Limpul pentru curatirca dispozitivului cle aschii. 2. Timpul pcntru curiitirca dispozf tivului de aschri se aclaugii la timpul cle priudcre si desprindcre a picsci cln d se consldera ncccsar, in Iunct ie de condltfile tehnologice concrete ale prclucriirit. 3. Lcgenda : F.], - fara fixarc; .5- surub : I' - plullta : M - manual; C - en cheie; C. de f. clanl a de fixare; 111. cu manivclii en exceu trlc.

e,". _.
21jO' 2210'

~T'
I --

~~IO'2~1'0' 3~110'~4 10,2810,310,3410,380,400,4/0,::>2

~2

Normarea lucrarilor de gaurire Tubelul 9.50 (eontinuare).


Timpul ajutiitor
tal

Modu! de pr-indere ~i Iixare a piesci sau a sablonulu!

Schita

ststemului prindere

de

Manipularea Nr. Manuala organelor 1-----------------Masa piesei, in de fi xare I---c---;---cc---:---,---:---:--0,25 , 0,5 1 3 5 , 8 12' 20

,~'~

Filril Iixarc ~f]

0,0610,0710,08!0,0910, 1010,1210,1510,17
~

~~ '0.,5

~S~.~

~~
'e:;

_,_< ~
"',

i~. is
<J>

------1
~l

e.. '.. ~

1---1--1--1---1--1---'1--'--

~u ~:ll'Uburi bndc

~& /1 ..... '.


." .

0,31,330,3611,41,410,491,561',66 0'430"150'5010'5r~620'700'7r'8~

I;!

_~

Fara fix~rp. 1 _____

1_-_--=-0,06,~~O,10i~J~/~-'~0,241~~ 1 10,110,120,13/0,lGO,200,250,33

.~ I
'5..
c.>

CU st if'uri dupa I oriIieiu

-~' :_~

~ _

"",:; ::; ~ -=
c.>

c>

cu

2 ~ o'C

:0
'"

w "uz-: Co

,=
'"
<.>

Ill1a~"~1
I
I
piulitii ell chcic

surub ~i pillJi~ii

~I

0.2~0.30(.38 I_~--=-1'140'150'17Io'21 I 1 - - _ - 0,150,200,250,29,0,36


2 1

CU surub ~i

--=--=-I-=-

,0,2510,3010,3610,43!0,52 O,3610,4310.5110,GOIO,70

f:'C
c,

eo

surub si bridii Cn clcrne eu surub

r
~

it

-~ 1 2
---I-

--=- --=- --=- --=-I--=- ~.


-

0,41,490,59 0,G9 0,80 0,570,700.800,951.08 82 0,86 0, 95


1, 10 1, 15 1,27

'I'impul ajutator i., depinde de caracteristicile masinii de gaurit ~i de felul ' minuirilor ~i miscarilor de comanda, Valorile timpului ta, sint cuprinse in tabelul 9 ..51. Timpul ajutator t-; pentru evacuarea asehiilor depinde de caracteristicile dimensionale ale sculelor aschietoare ~i de natura materialului de prelucrat, Valorile timpului ta" in functie de parametrii tehnologici, sint prezentate in tabelul 9.52. 'I'impul ajutator t, specific Iazei de lueru, are valorile mentionate In tabelul 9.53.

9.7. Determinarea timpului de deservire si de odihnc


'I'impul de deservire tehnica tdO timpul de deservire organizatorica tdO si timpul de odihna 9i necesitati fiziologice ton se calculeaza in tunctie de timpul de buza, respectiv timpul operativ, luindu-se in considerare masa piesei ~i diametrul maxim al giinrii .

Determinarea timpului de deservire ,i de odihna pentru prinderea ~i desprlnderea piesei


pieselor Palan electric sau pneumatic kg. pinil. la: ;0 Pod rulant

33

50

I ~;;-I I
120

200

300

500

800 11200

30

I; I

SO

120

200

300

500

SOO

11200

2,62

3,0

3.50

--'--'--'--'--1---1--1--1
_ 1-'-1_1_1_1_1_1_1_1_1_'-

__ 1--1--1--_1---1----1---1---1--_'--

2.1012.1712.3412.5512.813.1513.3+.8514.412.65/2. 7312.9513.22 13.50 1390 1. 14!11. 2311.33 1.23 -

4.05

4.6

5.25

Obseroatii,

1.40 1.23 -

1-=-1-=. -

1. In cazul prinderii piesei sau a sablonului supra pus cu mai mult de douii organe de fixare, pentru fiecare organ de fixare in plus se adauga 0,3 min. 2. In cazul prelucrarii piesei eu sahlon, la timpul de prindere si desprindere a piesei se insumeaza timpul necesar prinderii ~i 'desprinderii sablonului.

1.33, 1.40, -

1. 6011.7812.10 1.51 - I 1.96 2, 1712,38 1.4811,9612,17 2.172,34i2.66 Tabelul 9.51. TimpuI ajutator taa pentru eomanda maslnll-unelte
Diametrul Felul minuirilor !}i miscarllor de comanda <;15 116-25126-351 > maxim 35\ Timp al gaurii '~'~

.;;30 '13\-50'151-75 (min)

! >75

Cuplarea ~i deeuplarea misciirii de rotatte a arborelui principal cu ,-Scltimbarea turatiel sau a avansului Pornirea sau oprirea sistemului de racire Montarea sl demontarea bucsel de ghidare eu diametrul interior d, mm, p!nii la:

buton maneta buton maneta 0.02, 1002\ 0,04 1 0,03 0.03 0,04
1:

0.02 0.03
i

0.04\ 0,05

0,02\ 0.031 0.041 0,04 10,04 0,05

0.04 0,05

\ 0,02 12,5 20.0 31,5 50,0 80,0

0,02\

0,031 0.03

! 0.021
0,05 0,06 0,07

0,03\

0,03\

0.03

I
-

0,06 /),07

0.06 0,07 0,08

0.06 0,07 0.08 0,09

0,06 0,07 0,08


-

0,06 0,07 0,08 . 0.09

0.06 0.07 0,08 0,09

3-c.315

34
Tabel 9.51 (continuare)
Diametrul Felul mlnuirilor ~i miscarilor de cornanda

Normarea lucrarilor de gaurire

maxim

al g~urii

.; 15 !16-25126-35

! > 35!

.;30

]31-50

!51-75!

>75

Timp (min)

Rotirea dispozitivului pe ax; cu fixare

Dimensiunea dispozitivului

1300 X 500 500 X 1000 >500x X 1000 5 15 30 5 15 30 5 15

0,07 0,09

0,11 0,02 0,04 0,05 0,03 0,04 0,06 0,04 0,05 \0,12
10,15\

Deplasarea Masa piesei, eu .::;200 piesei, en sau farii fiirii -- sau dispozitiv, pe dispozltiv, Iungimea, >200 kg, mm plna la: Rabaterea dispozitivului avind masa, kg, plna la : In mandrina Montarea ~i demontarea burghiulni, adincitorului, alezorului !n dispozttiv eu sehimbarea rapida pentru un diametru al saibei d, mm

,
\ 0,09 0,181

0,121 0,05

0,151

0,18!

0,20

25

>25 1 ~i 2 3 4 5 6 0,06

0,06

In eon morse

0,09

0,09 0,12

0,16 0,21

0,06

0,09

0,09 0,12

0,16 0,21

Tabelul 9.~. Timpul ajutato tas pentru evaeuarea asehlilor la maslna de g8urit ..
.!l!

aIel ar

"" .9

<

45 daNfmm2

I
Raportul

or ~ 45 daN/mm' lld, pina la: 8

'"

I
17 21

Fonta

..;
CD

I 4

11

14

17

21

I I

I I

11

14

I
I

11

14

17 21

:; :a ..

Numarul de retrageri,

pina la : 7 10

12

15

19

12

17

11

15

~ " ' J'~


~.

Timpul, min

3 -5-8-

0,050,100,180,310,470,660,98 0,03 0,060,11 0,20 0,36 0,55 0,78 0,130,240,410,62

0,04 0,060,100,210,360,560,88

0,040,060,140,280,440,78 0,060,080,190,360,61 0,080,100,240,46 0,090,130,31 0,11 0,18 0,13 -

i ':~j
:t4

:1-

12 20 0,04
30 50 0.06

0,070,150,280,47 0,080,180,320,090,21 0,10 -

-,:-F~

80 0.07

0,06 0,08

0,070,130,270,440,68 0,080,160,330,53 0,100,200,39 0,130,26 -

- - -

0,10 0,17 0,13 0,16

- - -

;)t-

tt
_~;~

:;g~

']i.; J...

Determinarea

timpului de deservire
T'abelul

~i de odihnii
ta4

35
legat de Iaza
maxim al gaurii, (mm) 51-75 min

9.53. Timpul ajutiitor

Caracterul

lucrarii

I Pe

lungime, mm pina la:


0

I
I

Diametrul 15-30

31-SO

> 75

Timpul,

Gaurlre dupa trasaj


\

Gaurlre eu bucse de ghidare, Iarglre eu liirgitor, alezare

50 150 250 500 50 150 250 500 50 150 250 500

0.12 0.14 0.15

0.13 0.15 0.16

0.09 0,11 0,12


-

0.08 0,10 0.11 0,06 0,08 0,10

0,06 0,09 0,10

0.15 0.17 0.18 0.19 0.11 0.14 0.15 0,17 0,09 0,12 0,13 0,15

0.16 0.18 0.19 0.20 0.12 0.15 0,16 0,18 0,10 0.13 0,14 0,16

La masinile de gaurit radiale se va adauga la timpul indicat in tabelul de mai inainte si timpul pentru deplasarea capului portcutit in plan orizontal, dat In tabelul urrnator :

Deplasarea eapului portcutit, in plan orlzontal, la masinile de giiurit radiale

500 1000 1500 >1500

0,4 0,6 0.8 1,0

0.5 0,7 0,9 1.2

0,6 0,8 1,0 1,4

Valorile procentuale din timpul de baza sau din timpul operativ, pentru caleulul timpilor tat, ton, tao sint trecute in tabelele 9.54 ~i 9.55.
Tabelul 9.54. Timpul de deservire a loeuluide munca pentru masinl de gaurit
Diametrul Caracterul timpului de deservire 15 maxim al gaurii

I
Timpul de deservire tehnicii in % din timpul de baza
A B

30

I 1

16-25 31-50

I
I

26-35 51-75

> >

35 75

2,0 5.0

2,5 5,5

3,0 6.0

3.5 6.5

1,3 Timpul de deservire organizatorie1l 1,5 1.0 1.7 in % din timpul operativ Obseroaiii, A se acorda cind ascutirea burghtului se face eentralizat. B se acorda clnd ascutirea burghiului se face de muncitor. Tobelul 9.55. Timpul de odihna ~l neeesltatl fire~ti ion pentru maslnl de gaurit
Masa piesei, in kg, pina la: Timp operativ Timp ajutator mecanic ~i manual in ~fo din timpul operutiv 0,5 1,0 3,0

I
tnnl

5,0

8,0

12,0

20,0

>20

, <1,00 1,01-2,50 2,51-5,00 >5,00 50 50 50 50 50 50

3,0 3,5 4.0 4.5 5.0 3.0 3.5 4,0 4.5 3.0 3:-54':"0 3,0 I 3,5 3,0 3.0

Timp

in % din timpul operativ

5,5 5,0 4.5 4,0 3,5

5.0-=4,5 4,0 3.5 3.0


--

6.0 5.5

I-

4,0

36

Normarea lucrarilor de gaurire

9.8. Exemplu de colcul 01 normei tehnice de timp la gaurireSa se prelucreze semifabricatul din fig. 9.1, prin urmatoarele operatii : - gaurire de ambele par~i; - Iargire eu largitor, la 21 mm; - alezare eu alezor, la 21,2 mm; - adincire de ambele pa~i. 10 bucatd. Material OL 60, cu a; = 70 kgf/mm2. Se prelucreaza 1. Burghierea Se burghiaza in plin la ~ 8 mm ~ila ~ 20 mm, cu. burghiu Rp, x = 45. a. Timpul de baza (tabel 9.2 ~i 9.3) va fi dat de relatia .:tl ~ ~ 'Go
~I ~.

~,

- l1 t/)-

+ l2 + l [mm . ].
'V,

Fig.

Pentru burghierea la ~ 8 mm, l.= 14,5 mm, l1 = 4 mm, l2 = 1 mm, iar pentru burghi9.1. Piesa tip bucsa prelucrata prin gaurlre, erea la ~ 20 mm, L = 35,8 mm, l1 =10 mm, Z2 = 2 mm. Viteza de aschiere se calculeazii ell expresia (9.2)

v =

o, -irTms'Y.

K"p[m/min].

Se iau urmatoarele valori pentru avansurile de burghiere (tabel 9.9): s = 0,07 mm/rot in cazul P 8mm ~i s = 0,13 mm/rot in cazul P 20 mm. Valorile coeficientilor ~i ale exponentilor, cuprinse in tabelul 9.9, sint urmatoarele : O; = 7 ; Zv = 0,4; m = 0,2; Yv = 0,7. Durabilitatea burghiului (tabel 9.11): - pentru P 8 mm, T = 16 min; - pentru P 20 mm, T = 31 min. Coeficientii de corectie Kpv = K''VltKT"KLvKsv au urmatoarele valori: KMv
=

1,86; KTv

= 1,32;

KL"

1; Ksv

1, pentru P 8 mm; 1, pentru P 20 mm.

~-;",,

KMv = 1,86; KTv

1,14; KLv = 1; Ksv

Bezulta urmatoarele valori pentru vitezele de aschiere : = 59 mjmin, pentru P 8 mm; '011 = 34 mjmin, pentru ~ 20 mm. 'I'uratiile respective, calculate corespunzator acestor viteze de aschiere vor fi: n = 2360 rotjmin, pentru P 8 mm ; n = 541 rotjmin, pentru P 20 mm. Utilizind masina de gaurit G40 se adopt a turatiile : n = 1400 rot/mm, pentru P 8 mm; n=450 rotjmin pentru <I> 20mm.
'Op
_i

,
i

Exemplu de calcul la gaurire

37'

Vitezele de avans in cazul noilor turatii vor fi : V8 = 98 m/min, pentru <I> 8 mm; V8 = 58,5 mjmin, pentru <I> 20 mm. Conform datelor obtinute, rezulta urmatoarele valori pentru timpii de baza : tb = 0,2 rnin, pentru <P8 mm; tb = 0,81 min, pentru '<I>20 mm. b. Determinarea timpului de pregiitire-Inoheiere (tabel 9.1). Tpi = 0,3 min, pentru <I> 8 mm ~i pentru <I>20 mm. e. Determinarea timpului ajutator, Timpul ajntator' tal' pentru prinderea i desprinderea piesei (tabelul 9.53) ; tal = 0,14 min pentru <I> 8 mm i pentru <I>20 mm. Timpul ajutator ta2, pentru comanda masinii (tabel 9.51); ta2 = 0,14 min, pentru ,<I> 8 mm; ta2 = 0,18 min, pentru <I>20 mm. Timpul ajutator tU3 pentru evacuarea aschiilor (tabel 9.52) : tus = 0,03 min, pentru <I>8 mm; tus = 0,04 min, pentru <I>20 mm. d. Determinarea timpului de deservire a locului de munca (tabel 9.54). Timpul operativ (tb tal : tb ta = 0,51 min, pentru <I> 8 mm; tb ta = 1,17 min, pentru <I> 20 mm. Timp total operativ : Top = 1,68 min. Timp de deservire tennica : tat = 0,05 min. Timp de deservire organizatorica : tao = 0,02 min. Se neglijeaza timpul de odihna, 2. Largirea ell Hirgitor Rp

Se executa Iargirea de la <I> 20 mm la '<1> 21 mm pe adincime l = 35,8 mm. a. Timpul de baza (tabelul 9.27)) : L = 35,8 mm; II = 11 mm; l2 = 2 mm. Determinarea vitezei de aschiere v se etectueaza cu relatia (9.7), iar datele necesare se iau din tabelele 9.30, 9.32 i 9.28 : Ov = 16,3 ;1n = 0,3; Zv = 0,3; Yv = 0,5; Xv = 0,2, T = 37 min ; 8 = = 0,40 mm/rot. Pe baza datelor mentionate mai inainte se determina : v = 25 m/min ~i n ' 379 rot/min. Se adopta masina de gaurit G40 i din gama de turatii se ia n = 355 rotj /min, rezultind viteza de aschiere vp = 22,5 mjmin, iar viteza de avans Vs = 142 mm/min. Timpul de baza va fi tb = 0,34 min. Considerind acelasi timp auxiliar de la burghiere, pentru <I>21 mm, timpul operativ va fi tb ta = 0,70 min. b. Timpul de pregatire-incheiere ; Tpi= 0,3 min (tabel 9.1). c. Timpul de deservire a locului de munca (tabel 9.57) va fi: - timpnl de deservire tehnica : tat= 0,017 min; - timpul de deservire organizatorica : tao= 0,007 min. Se neglijeaza timpul pentru odihna, TbUC = 1,02 min.
=

38

Normarea lucrarilor de gaurire

3. Alezarea eilindrlea pe lungimea de 35,8 mm la cD 21,2 mm, alezaj en prag a. Timpul de baza (tabel (9.34. Lungimea de lucru : Z = 35,8; Zj = 2 mm; l2 = 0. Determinarea vitezei de aschiere, la alezarea eu alezor Rp (tabe19,40) : C; -Ds. vll = [m/mm].

T":> t"v

8Yv

= 0,2; Jjv - 0,05. Durabilitatea economica T = 41 min (tabel 9,41). .Adineimea de asehiere t = 0,1 mm . Avansul admis la alezarea cu alezor Rp: 8 = 1,2 mm/rot Din datele de mai sus rezulta urmatoarele : vp = 9,30 mjmin ; n = 140 rot/min.
Zv Xv

O; = 10,5; m = '0,4;

= 0,3;

(tabel 9.36).

Viteza de avans va fi: Vs = 160 mm/min. Pe baza datelor obtinute rezulta to = 0,23 min. h. Timpul de pregatire-incheiere: Tpi= 0,3 min (tabel (9.1. e. Oonsiderind timpii ajutatori de la burghiere, ta = 0,36 min, timpul iperativ va fi: to ta = 0,59 min. d. Timpii de deservire la locul de munca (tabel 9,54 : - timpul de deservire tehnica : tat= 0,011 min. - timpul de deservire organizatorica : tao = 0,006 min. Se neglijeaza timpul de odihna, Tbuc = 0,90 min.

4. Adineire Irontala

eonlea,

de ambele

parti,
V

ell adtneitor [min].

Rp

a. Timpul de baza (tabel 9.24):

to = l

+ Zl + Z2

Viteza de asehiere vll = 12 m/ruin (tabel 9.47). Avansul 8 = 0,1 mm/rot pentru cD21,2 mm ~i 8 = 0,08 mm/rot pentru <It 8 mm (tabel 9.46). Turatiile corespunzatoare vitezelor sint : n = 477 rot/min la cD 8 mm ~i n = 180 rotjmin la cD 21,2 mm. Vitezele de avans Vs corespunzatoaro sint: Vs = 38 mm/min la cD 8 mm ~i Vs = 18 mm/mtn la cD 21,2 mm. 'I'impul de baza : tb = 0,19 min pentru cD 8 mm, ~i tb = 039 min pentru cD 21,2 mm. b. Timpul de pregatire-incheiere Tpi =0,6 min (se adopta timpul de pregatire-ineheiere de la gaurire) . e. Considerlndu-se timpii ajutatori de la burghiere, ta = 0,67 min, timpul operativ va fi: tb ta = 1,25 min. d. Timpii de pregatire tehnica ~i organizatorica iau urmatoarele valori (tabel 9.54): tat= 0,03 min ~i tao= 0,01 min. Se neglijeaza timpul de odihna. TbUC = 1,89 min.

Capitolul

1111

TEHNICA LA PRELUCRAREA DANTURII ROTllOR DINTATE


NORMAREA

10.1. Introducere In industria constructoare de masini se folosesc roti dintate eilindriee salt eoniee, eu dantura dreapta, inclinata sau curba. a. Hotile dintate eilindriee en dantura dreapta sau Inelinata se executa eu qeneratoarea materializata pe much ill,aschietoare a sculei (metode de eopiere) sau eu qeneraioarea cinemaiic (metode de rulare-rostogolire). Preluerarea eu generatoare materializata se realizeaza prin frezare, mortezare ~i brosare, eel mai raspindit proeedeu fiind frezarea prin copiere eu freze disc modul sau eu freze deget rnodul. Ultimele sint recomandate la preluerarea rot.ilor dintate cu modul mare (m >20 mm), la prelucrarea danturilor in V sau W sau acolo unde, din motive de gabarit, nu este posibila _ utilizarea frezelor disc modul. Pentru prelucrarea danturii drepte (fig. 10.1) freza modul se regleaza la 0 cota corespunzatoare inaltimii dintelui si executa miscarea principal a de rotatie in timp ce piesa, fixaMJ pe masa masinii, realizeaza misearea de avans longitudina.la, pentru preluerarea intregii latimi a danturii. Danturarea efectuindu-se gol eu gol, dupa preluerarea tiecarui. gol este necesara 0 miscare de divizare, prin rotirea piesei cu unghiul 2rr:fz, unde z este numarul de dinti a.i rot.ii de preluerat. La frezarea danturrlor cilindriee inelinate este necesara ~i 0 rotatie sincronizata a piesei, pentru generarea elieei dintilor. Prelucrarea eu generatoarea cinematica se realizeaza pr in frezare eu freza-melc sau prin mortezare eu cutit-roata sau eutit cremaliera, ~ig, ,10,1. ,Prelnc:area danturii ,rotil?r dint ate ci, '. Imdnce prm copiere en freze dISC SI freze degct Frezarea danturii eilindrice prin modnl.' rulare eu Ireza-melc (fig. 10.2) este 0 metoda de danturare eu divizare continua, eu generate indirecta, dupa prineipiul dreptei mobile. Ca urmare, cinematica procedeului simuleaza angrenarea dintre cremaliera generatoare (materializata de prof'ilul normal al frezei-mele) ~i roata dintata de preluerat. Freza-melc executa miscarea principala de 1'0tatie, iar piesa realizeaza miscarea de avans circular, ea 0 component a a mi~earii

40

Normarea tehnica la prelucrarea rotilcr dlntote

de rulare. Deoarece contactul dintre tlancul rnelcului seulei si eel al dintelui rotii este teoretic punctiform, este necesara 0 miscars de avans, realizata de scula sau piesa ~i dirjiata in directia flancului dintilor. Notind cu ~as unghiul de inclinare al elicei sculei, pentru obtinerea danturii drepte este necesara
0:, ........rt~ . rrezo ell ~lJc~
~drMf'ta

Sl~t.p:~.'~. mrrnm
t~

\!

,~srl

Sv

'n

~
Fig, 10,2 Prelucrarea danturii rotilor dintate eu freza melc. cilindrice eu dlnti dreptt

inclinarea saniei portscula cu unghiul (- ~a.). Prelucrarea se realizeaza in una sau mai multe treeeri, in ultimul caz fiind necesara ~i 0 miscare de reglare a pozitiei scula~piesa pe dircctie radiala. Frezarea prin rulare a danturii inclinate are, in principiu, aceeasi schema cinernatioa. Este necesara insa inclinarea axului sculei cu unghiul
~ = ~dp ::b ~ds,

unde ~dP este unghiul de inelinare a elicei danturii de preluerat, iar semnul (+) coincide cazului cind elicea sculei ~i cea a dintilor de prelucrat au sen~ suri contrare, in timp ce semnul ( - ) corespunde eacc I , zului cind cele doua sensuri sint identice (fig. 10.3). Mortezarea danturi101' cilindrice prin rulare cu cutit-roata (fig. 10.4) este un proeedeu de danturare cu divizare continua, f ~d bazat pe rnetoda de gene~~:; (X. +.fJ rare direeta a profilului (J dintilor. Scula aschietoare ~ ~ este 0 roata dintata cu ~ 2 ~ J profil evolventic ~orectat Fig, 10,3. Sensul de inelinare al frezei rnelc. ~i detalonat, iar principiul de lucrn se bazeaza pe reproducer ea conditiilor de angrenare dintre roata-scula ~i roata dintata de prelucrat. Misearea principals de aschiere este translatia rectilinie alternativa a cut-itnlui-roata, deosebindu-se 0 cursa aetiva (vertical descendenta) ~i 0 cursa pasiva (vertical aseendenta). Simularea angrenarii mentionate se realizeazf pr in miscacile sincronizate de avans circular ale sculei, respectiv piesei. Pentru asohierea intregii ini1ltimii a dintelui este neeesara ~imiscarea de avans de
I

fl

Introducere

41

patrundere (pc directic radiala) executc.ta de scula. La prelucrarea danturilor drepte inclinate este necesara ~i 0 rota tie suplimentara a sculei, care, combinata ell translatia acesteia, determina traiectoria elieoidala a dintilor robii de prelucrat . Mortezarea danturii cilindrice prin rulare cu cutitul cremaliera este un procedeu de danturare en divizare discontinua cn gonerare indirecta aplicin-

~.

-+----r--

\--4--/' rr
' I

jt\tl ~:~JU+ -mIIL-__

"'-

Fig. 10.4. Prelucrarea dantur.t rot ilor dintate cilindrice cu dmti drepti sau tnclinatl en cutit-roatii de mortezat.

Fig. 10.5. Succesiunca Irazclor pentru prelucrarea danturii rotitor di nla l.e cilindricc ell dint.i drcpti en cutlt-cremalicr a pe maslni tip Sunderland.

du-se aUt in var-ianta cu dreapta fixa (procedeul Maag) cit si in aceea en dreapta mobila (procedeul SUllderla,nd). In principiu, schema cinernatica a mortezarit cu cntit cremaliera consts din miscarea prineipala de translatie alternativa a sculei pieptene, avansul circular 311 piesei ~i avansul tangential executat fie de piesa, fie de scula, Este necesara ~i 0 miscare de avans de patrundere, realizata de scula sau piesa, cu scopul indepartarti intregului strat de asehiere. La prelucrarea pe masini tip Sunderland (fig. 10.5) sint necesare urmatoarele faze: - apropierea sculei de semifabricat (a); - aschierea prin deplasarea sculei cu unul sau doi pasi (b); - retragerea sculei in directio radical a (c); - deplasarea sculei in sena invers aschierii cn unul sau doi paai la care se adaoga ~i jocul (j) din lantul cinematic (d); - de la faza (d) pina la urmatoarea (e), scula se deplaseaza invers sensului de la faza (d) eu marunea jocului ; - apropierea sculei de piesa ~i reluarea ciclului (e). Succesiunea Iazelor in cazul prelucra1'ii pe masini tip Maag este prezenta.ta, in fig. 10.6 ~i se compune din: - aschiere (a); - deplasare inapoi eu unul, doi sau trei pasi, fura rotire, a piesei (b); - rotirea in sens invers sensului de Iueru ~i deplasarea pe distanta egala en jocnl lantului cinematic (c); - reinceperea proccsului de aschiere (cl). Rotilo dintate eu dinti inclinati se executa prin lnclinarea sanioi portscula. b. Hotile dintate eoniee eu dinti dreptl sau Inelinati se prclucreaza pr in eopiere sau rulare,

42

Normarea

lehnica

la prelucrarea rotilor dlntote

Prin copiere danturile conice se prelucreaza eu ajutorul frezei-disc modul prin pozitionarea piesei ea in fig. 10.7, astfel incit fundul golului dintre dinti sa se afle in poziti or izorrtal a. o metoda de prelucrare pr in eopiere este ~i brosaroa pr in procedeul Revacycle, la care scula, un disc cu diametrul foarte mare, este a~ezata or izontal ~i are fixate cutite pentru degrosaro ~i finisare (fig. 10.8).

e
<9

Fig. 10.6. Succesiunea fazelor pentru prelucraraa danturii rotilor dintate cilindrice ell dinti drepti ell eutit-eremaliera pc masini

tip Maag.

~ -+~

R. -L !I.+c=h ....!!.!...-.,.C I :2 Rot'

Fig. 10.7. Preluerarea prin eopiere ell freze disc modul a rotilor dintate conice cu dintl dreptl sau inclinati.

i.;

f;.-..

~i

Alta metoda este prelucrarea dupa sablon (fig. 10.9), prin rabotare. In fig. 10.10 se prezinta rabotarea dupa sablon cu doua cutite. Dantura rotilor dintate eoniee eu dinti drepti sau inclinati se executa prin rulare cu ajutorul urmatoarelor proeedee: a) proeedeul Bilgram (fig. 10.11) - rabotare eu un singur eutit ; b) proeedeul Gleason (fig. 10.12 a ~i b) - rabotare cu doua cutite ; c) procedeul Beale (fig. 10.13) - frezare cu doua freze disc . . c. Rotile dintate ~oniee eu dantura eurba se 'prelucreasa cu metode care depind de forma curbei. Danturarea in arc de:cerc se poate executa prin copiere dupa procedeul Formate-Gleason (fig. 10.14). Danturarea. in arc de evolv.enta (paloi?-a) se executa ?-upa .procedeul Khngelnberg, prm generare cu ajutorul unei freze-melc COUlee (fig. 10.15).

Jll

... ___

Introducere

43
A - Axa sCl/le/si j'flCfpulul orCfflSU/U/ .AB - AY(JIls de degrosore BC -AYGns de semlj'-nisl7le CD - AV(Jns de (in/sQre la 1't'lenire IJA - Divizare

Wrll/l conulill

tJll/;77t// cult! tit finisore jJor/lilneClpentrl/ d/vizoFe rtiFd dil7{t Pr/mul cup' de dtyro,sQre lroQ/a de don/UFO!
Fig. 10.8. Brosarca prin rotllor dinta te coniec procerlcul Revacycle a danturii ell dintl drepti sau Inclinatt.

soma de ru/are
Fig. 10.9. Rabotarea dupa sahlon cu un cuttt a rotilor dintate coniee ell dinti drepti sau Inclinati.

Con de ros/o!lO/ire

"
Pion de pos/ogo/ire
<,

Piesd

K IJ) H .ffi-={.~~
Fig. 10.10. Rabotarca dupa sahlon eu don a eutite a rotilor dintate conice en dinti . dreptf ~i'incllnati. . Fig. 10.11. Rabotarea rottlor dintate eoniee cu un cutlt prin proccdeul Bilgram.

.Con de rostogolire

\
Fig. prin 10.12. Rabotarea rotllor dintate coulee cu dou a cutite proeedeul Gleason: a - dantura dreapta : b - dantura Inclinata.

I y.

Fig. 10.13. Frezarea rotilor dintate conice eu doua freze disc prin procedeul Beale-

~~itmiL~O~~fE'i~~'j'rlifll"'tl~i,j1fIlU_ll.It_11
11

r I
' 7 U! 111.111II.'

-t'
m

"m

,t..,-

?f~':<.-~'\
~ <V-'_">.'

JJon/tI/T) 1'0./;/,o/u178 - ~~<9et7e/'oloort! 1i . ,k' rOlec,l}/'/q


et/oil/Ill/
,J.J,I'

..,.

"

,,\\
-, "//l

mjJort Cl! 'piesa

. __L .' I~
!

Ce/'co'e~

CQ'jJ jJOl'tCl/jit

re/ore
Fig, 10.16. Prelucrarca t tato coniee epicicloide danturii rol.ilor dineu cap portcutite.

Fig, 10,14, Prelucrarca dauturl! eonice in arc de cere prin procedeul FormateGleason.

z 3 a
;
a

;(ultt iiltet'ior definjs(l/7! [ullYexterior de/inistJN!


:::l ,,'
Q.

::r

~~QQ~QfQ~

C;;ri;;kc-;;&eJ''1I--cume:r~

"0

iii C n Q

ckjlUJt!le su,kfore ~lrulloflc , I/!{'flla- Culile extedor Cui:!l! re;.m- inhn: er'(:trtlfhl OO~ rJlK1~ inftniJr decrJ: deco~ ree/le reefl!
Fig. 10.17. Prelucrarea danturil rotllor dlntate conice cielopaloide prin procedeul Klingelnberg, Fig. 10.18. Prel ucrarea danturii rotilor dintate coniee clclopaloide prin procedeul FiatMammano.

.g..
[
11.

'c

:i"

iD

Norma "tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate

45

Dantura epicieloida (eloida) se executa prin mai multe metode: Spirornanic, prin generare cu ajutorul unui cap porteutite grupate cite doua sau trei, asezate peispirale diferite (fig. 10.16), procedeul ciclopaloid (Klingelnberg), la care golul dintre dinti se ob tine cu doua capete portcutite (fig', 10.17) ~i procedeul Fiat-Mammano, care ut.ilizeaza un cap portcutite frontal (fig. 10.18). 10.2. Norma tehnica dintate de timp la prelucrarea danturii rojilor

Norma de t.imp pe bucata N,


=

se ealculeaza cu relatia to

Tpt/n+

+ to, + tdt + tdo + ton

[min ],

(10.1)

in care definirea elementelor eomponente s-a facut in cap. 3 (Vol. I). 10.2.1. Determinarea timpului de preqdtlre-Incrieiere

Timpul de pregatire-incheiere depinde de tipul masinii folosite, de natura operatiei, de gradul de organizare a productiei etc. Pentru preIucrarea danturii rotilor dintate cilindrice cu dinti dropti sau inclinati prin frezare cu freze-disc sau deget modul ~i prin mortezare eu eutit-roata sau cutit-cremaliera, sint da~i timpii de pregatire-incheiere in tabelul 10.I. Pentru prelucrarea danturii rotilor dintate conice cu dinti drepti, timpii de pregatire-incheiere sint dat] in tabelul 10.2, iar pentru dantura cornea en dint! curbi - in tabelul 10.3. 10.2.2. Determinarea timpului de bozc Timpul (le baza (tehnologic), indiferent de masina executa danturarea, se calculeaza cu relatia
tb = (l

~i seula cu care se (10.2)

+ ll)i/(sn)

[min], in care:

l este lungimea dintelui, mm; II - Iungimea de patrundere ~i iesire a sculei, mm; 8 avansul sculei in lungul flancului dintelui, mmjrotatie a seulei ; n - turatia sculei, rotjmin ; i - numarul de treceri. tu tunctie de felul preluctarilor, timpul de baza se calouleaea cu relapiile specifice, astfel: - frezarea danturii rouilor dintate cilindrice ell freze-mele modul
t/}

(l

+ ll) . zl(s
melcate

. nt . k) ;

(10.3)

- frezarea danturii rotilor avansului radial


tjJ=

cu freze-rnelc modul, pr in metoda 3z +--; k

(h

+ 0,8 m)z
1tt

. s,

.k

n,.

(lOA)

46
Tabelul

Normarea tehnica la preluercrec retilor dintate


10.1. Timpii pentru pregatire-incheiere, T 1Jh mln, la maslul de danturat
Procedeul Freza-melc Modul de prindere a rotii Pozijia , 350 moduI
I

de danturare,

eu sau
_

Cu[it-cremaliera cutit-rotaa rotU, mm

Diamterul 3511000

I>

1000

I . 350

351-1 1000

I> 1000

A. Pentru

operalii

curente

Timpul

Tp;. min

virfurl Pe dorn sau pe dorn $i In consola Pe suporti (eu sau fara dorn sau in dispozitiv) Primirea ~i predarea doeumentelor, eomenzii eu Indlcatia SDV-urilor etc.
B. Pentru

In tre

1 2 3

26 19 38

32 24 50

~~ 1 20 1 60
7,0-10,0
Timpul T pI. min

18

22.51
25
J

27,5 31

operatii suplimen!are

Reglarea pentru tiiierea danturii tnclinate

eu diferen tial Fiirii diferentlal

5 6 -

5,0 4.0
-,-

6,0 4.5 4.5 4,0 12,5

5,0

7.51

6.5 ,

8.0 I 10.5

Reglarea rnaslnll pentru tiiierea danturil drepte Montarea 9i demontarea dornului portfreza Montarea 9i demontarea sculei aschletoare Schimbarea lungimii cursei berbeeului Schimbarea bucsel de ghidare Schimbarea camel

7 8 9 10 11 12

4,0 2,5 7.5

5,5 5,0 18,6

5,5 . 7.5 5,5 7.5 5.0 6.0 4,0 5,0

13,0 10,0 7.5 6,0

Tabelul 10.2. Timpii de pregiitire-inehciere T1J1> min. pentru preluerarea ro!i1or dlntate coniee eu dinti drepfi pe maslnl de rabotat
Modulul maxim, m, [mm] pina la : Metoda de asezare a piesei Pozitia 6 Timpul

I
Tp;,

12 min

Pe dorn sau en mandrinii cu huc$ii elastica

cu regla rea calelor pentru cutlte eu asezarea unor adaosurt calibrate pentru cutlte

22 20 rotlloe dlntate

30 28 eonlee en

Tobelul 10.3. Tlmp de prgatire-inehetere Tpb mln, pentru prelucrarea dinti eorbl pe maslnl de trezat

I'
Metoda de asezare a piesei Poz itia Timpui

Tpt,

min

''"' I<
Pe dorn In mandrlna eu bucsa elastica
1

~.

30

~~

l"

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate

47

- frezarea danturii rotilor melcate cu freze-melc modul, prin metoda avansului tangential, intr-o singura treeere
tb

[(0, llz
=

+ 7,6) m + 5Jz
nj'8tk

(10.5)

prima treeere la frezarea rotii din doua treeeri


tb =

[(O,l1z

+ 6)m + 5]z
nf
81'

le

(10.6)

"a doua treeere la frezarea rotii , din doua treceri


....:,;

tb

[(0,11 z

+ 4,4) m + 5J z ;
nf8tle

(10.7)

- prelucrarea rotilor dintate eilindriee ~i eoniee cu freze-dise modul, pe masini de frezat longitudinal (orizontal)
tIJ

= (1 ~

lSz ; n-s
~i eoniee cu freze

(10.8) modul pe

- prelucrarea rotilor dintate eilindriee masini semiautomate de frezat roti dintate


tb = [

+ 11 + 1 + 11 + 't'J ~1n ;
8M 81

(10.9) cu eutit-roata (10.10) dreapta sau curba, prin

- prelucrarea

rotilor

dintate

eilindriee prin mortezare


--,

_ zm.+ t b---1, n '8c

n -s;

- prolucrarea rotilor dintate eoniee cu dantura rabotare ~i cu capete port-cutit


t~ =

60'

Ta z

(10.11)

In aeeste relatii s-au folosit notatiile: 1 - lungimea dintelui, mm; , 11 - lungimea de patrundere ~i de iesire a sculei, mm; z - numarul de dirrti ai rot.ii dintate care se prelucreaza ; 8 avansul sculei, mm/rot; nf - numarul de rotatdi jale frezei, rotjmin ; le - numarul de inceputur! ale frezei-mele modul ; h - inaltimea dintelui, mm; m modulul, mm; avansul radial la 0 rotatie a piesei, mm/rot; 8r avansul tangential la 0 rotatie a piesei, mm/rot; 8t 8M = 8. Z n - avansul pe minut, mmjmin ; s, - avansul pe dinte al frezei mm;

'{8

Normarea tehnica la prelucrarea rotller dlntote

avansul pe minut in eursa de lucru, mm; avansul circular; -r - timpul de revenire a frezei in pozrtie de lucru, min ; Ta - timpul de preluerare a unui dinte, secunde. Lungimea lu in cazul prelucrarii rotilor dintate cilindrice cu dint.i drepti, cu freze-melc modul ~i cu freze-disc modul ~i a rotilor dintate conice cu dinti, dreptd, cu ajutorul frezelor-disc modul, se determina cu rela.tia
81
-

8c

l1 = Vh(D -

h)

+3

[mm].

(10.12)

In cazul prelucrar'ii rot.ilor dintate cu dinti inclinati cu freze-mele modul, Iungimea l1 se calculeaza eu relatia
l1
=

(Re

+ R)

unde R

D . 4 . sin

+ m' ctg a sin cp + 3 [mm] (1 ")cp -. - + -.1) - - 1 , cu e = arc tg sm. e sin e sin cp
sin atg cp

(10.13)
;

arc cos

(1_

Re

+R

In relatiile anterioare au fost folosite urmatoarele notatii: D ~ diametrul sculei, mm; , h - inaItimea dintelui de prelucrat ; R. - raza exterioara a piesei, mm; e, a, R - valori intermediate pentru determinarea lungimii l1; m - modulul, mm; cp - unghiul de asezare a frezei pe masina, grade; a - unghiul de presiune a profillului dintelui frezei melc. Atunci cind precizia de prelucrare ceruta nu este mare (in eazul prelucrarilor de degrosare), se poate folosi 0 relatie simplificata (in locul relatiei 10.13)

i, = (Re

+ R)

sin a tg cp

+3

[mm].

(10.14)

10.2.3. Elemente ale regimului de cschlere In relatiile de calcul pentru timpul de baza intervin, ea parametri ai regimului de aschiere, avansuri, turatii, numar de treceri, numar de curse duble, etc. pentru care se dau in continuare citeva date. Preluerarea rotilor dint ate eilindriee prin copiere se face cu ajutorul frezelor-disc ~i deget modul folosind parametri ai regimului de aschiere conform tabelelor 10.4, 10.5 ~i 10.6. Grupama~inilor se alege astfel: - grupa I pentru modul m = 6 ~i putere N = 2,5 kW; - rgupa Il pentru modul m = 5 8 ~i putere' N = 3,5 kW; - grupa III pentru modul m = 6 10 ~i put ere N = 6,0 kW; - grnpa IV pentru modul m. = 10 ~i putero N = 6,0 kW. In cazul prelucrarii prin generare, cu freza-mele avansul se alege din tabelele 10.7 ~i 10.8.
I

:j

:a

i
I

:;.

Norma tehnica de timp la prelucrarea ro\ilor dintate


Tabelul. 10.4. Regimuri
de asehlere pentru preluerarea rotllor dlutate disc modul din otel rapid
la rupere

49
ciIindriee din OLe, eu Ireze-

Rezistenta Dia metrnl Irezei, Mo dulul rotii, Numarul de treceri 50-60

pentru otelul care se prelucreaza, 60-70 70-S0

ay

daN;mm2

mm

mm

t'p
m/min

HIs

Vp
m/min

I
I

I_
s

80-90

lrot/minlmm/min

I " s rot/minlmm/min I

m/min

vp

Irot/rninlmm/min

I " I
75 G3 54 47 41 :16 29 25 23 21 19 18 16 14 13 12

m/min

"p

jrot/min.

I "

mm/rnin

70 80 90 100 110 120 145 IGO 170 190 200 220 240 260 280 300

3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30

1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3

29,4 28,1 27,1 26,2 25,2 24,1 23,2 22,8 22,3 22,0 21.6 21,2 20,9 20,6 20,1 20,1

134 147,0 111 119,6 95 193,0 83 92,0 72 76,0 64 65,5 51 57,5 45 51,7 41 47,1 37 43,6 35 40,3 31 38,0 28 35,6 25 34,5 23 32,0 21 31,0

25,61116 24,5 97 23,8 83 72 22,8 21,2 63 21,0 56 44 20,3 19,8 39 19,4 36 19,1 32 30 18.8 18,5 27 18,2 24 17,9 22 17,6 20 18 17,5

128 104 90 80 66 57 50 45 41 38 35 33 31 30 28 27

16,G 15,9 15,3 14,8 14,2 13,6 13,1 12,\1 12,G 12,4 12,2 12,0 11 ,8 11 ,6 11,4 11,4

83,2112,0 67,.5 11,5 58,0 11,7 52,0 10,7 43,0 10,2 37,0 9,9 32,5 9,5 29,2 9,3 26,6 9,1 24,7 9,0 22,8 8.8 21,4 8,7 20,2 8,5 19,5 8,4 18,2 8,3 17,6 8,2

54 GO,6 46 49,0 39 42,6 34 37,6 30 31,0 26 26,8 21 23,5 18 21,2 17 19,3 15 117.9 14 16,5 13 15,5 11 14,6 10 14,1 9 13,2 8 12,7

Obseruaiii. 1. La preiuerarea rotilor dintate pe maslni orizonlale de frezat, daca rigldttatea prinderii ~i eea a maslnit nu sint sufieiente, mar lmea s se va Inrnultl en le = 0,8' 2. La prelucrarea rotilor dlntate eu dintt lnclfna ti , miirimca s se va In multi eu urmiitorii coeflclentl : pentru ~ = 35 ... 50, eu k = 0,8, iar pcntru ~ = 50 ... 60, eu k = 0,67.
T'abelul 10.5. RegimUl'i pe asehiere la preluerarea rotilor dlntate dlse modul din ote) rapid Duritatea Diametrul de Modulul INumarUI prelucrat rojii de . D,mm mm treceri 160-180 materialului IS0-200

cilindrice
H.B

din

fonta,

en

Ireze-

de prelucrat,

200-220

""I

vp
mm/min

n
rot/rnin

vp
m/min

!mm/min

I =v=] " I
91 78 69 61 54 49 40 36 33 30 28 25 23 21 20 18

S,,,,
mm/ruin

vp

m/min

.z: I
83 71 63 55 49 45 36 33 30 27 25 23 21 19 18 16

5f"

mm/min

70 80 90 100 110 120 145 160 170 190 200 220 240 260 280 300

3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30

1 1 1
1

2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 3 3

22,5 22,0 21,8 21,6 21,1 20,8 20,5 20,2 20,1 20,0 19,9 19,7 19,6 19,5 19,4 19,3

102 87 77 68 60 55 45 40 37 34 31 28 26 24 22 20

215 180 160 142 120 105 94 85 80 75 70 66 62 60 57 55

20,1 19,6 19,5 19,3 18,8 18,6 18,3 18,0 17,9 17,0 17,8 17,6 17,5 17,4 17,3 17,2

192,0 161,0 143,0 126,8 107.0 94,0 84,0 76,8 71,5 67,0 62,5 58,9 55,4 53,6 50,9 49,2

18,3 17,8 17,7 17,6 17,1 16,0 16,6 16,4 16,3 16,2 16,2 16,0 15,9 15,8 15,7 15,6

175,0 146,5 130,0 115,5 85,5 84,5 76,5 80,0 65,0 61,0 57,0 53,6 53,4 52,8 46,3 44,8

Obseruatii. 1. La prelucrarea

rotllor dintate pe rnasini orizontale de frezat, daca rigiditatea prlnderii si rigiditatea rnaslnii nu stnt sufieinte, martmea 517 se va inrmrtltt eu k = 0,8. 2. La prelucrarea rotilor dinta te ell dlnt i Inclinatt, marlmea 5m se va tnmultt eu urmiitorii coeficien \i : pcntru ~ = 35 ... 50. ell k = 0,8. iar pentru ~ = 50 ... 60, k = 0,67.

4 -

c. 315

50
Ttibelul 10.6. Regimurl

Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintcte


de asehlere pentru danturarea rotllor dln~te deqet din 01e1 rapid
Grupa masinilor-uuelte Il A. Avansul s, mm/rot Felul prelucrarii Degrosare III

elltndrlee dill, OLC ell

Ireze-

Modulul [olii' 11~, mm

Semifinis , I

Finisare

Degrosare

Seminfinis.

Einisare

Degrosare

ISemitinis.

!Finisare

AvasuI s, mm/rot I

I 0,150 0,165 0,175 0,185 0,200 0.220 0.230 0,28 0,35 0,36 0,38 0.41 0.45 0.47 0,33 0,37 0,41 0,46 0.50 0,55 0,58 0,165 0,180 0,195 0.205 0.220 0,235 0.245 0,34 0,38 0,42 0.44 0,47 0.50 0.53 0,43 0,53 0.58 0.63 0.68 0,72 0,75

6 10 15 20 25 30 40 50 50

0,105 0,120 0,135 0,150 0,160 0.165 0,180

0,21 0,24 0,26 0,28 0,30 0.33

0,23 0,26 0,30 0,34 0,37 0.39 0,42


-

B. Viteza de ~chiere! v p!. m/min

Rezistenja Modulul rojii, mmm 50-60 60-70 70-80

la rupere a materialului 50-60 Viteza

de prelucrat,

a,

, daNfmm.2 50-60

60-70 de ascniere, m/min

70-80

I 60-70 170-80

l
6-10 15-20 25-40 40 20,5 20.5 19,5 16.0 18 18 17 14 14,5 14.5 13.5 11.0

18,0 18,0 17,0 14.5

16,0 16;0 15,0 12,5

13,0 13,0 12,0 10.0

16.0 16,0 15.0 13.0

14,0 14.5 13.5 11.5

12,0 12,0 11.0 9.0

C. Numarul

de treceri

Denumirea Modulul rotii,


mm
1nJ

trecerilor De finisare

De degrosare

De semifinisare Numarul de treceri,

Plna la 45 Peste 45

.\

1 1

1 1

Obseroaiie. Pentru preluerarea de dcgrosare, a dintelui in doua treceri, la prima trecere se ascluaza o adincime egaJa eu 1,6 din modul.

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilcr dintate

51

In tabelele 10.9 si 10.10 sint dati coeficientf de corectie pentru avans atunci cind se prelucreaza roti dintate cu dantura inclinata si, respectiv, in functie de proprietatile materialului. In tabelul 10.11 se dau valorile avansului pentru danturarea de degrosare a rotilor dintate cilindrice prin mortezare cu cutit-roate din otel rapid,
Tabelul

10.7..Avansul la Irezarea de deqrosare a rotllor dlntate elllndrlee, eu Ireza-mele din otel rapid
Modulul rojii rn, mm Grupa masinilor de frezat 3-4
I

Materialul care se prelucreaza 9i proprietatilo lui mecanice

5-6

7-8

10-12
SI

14-16

I I

18-22

24-30

Avansul

mm/rot

Otel carbon de calita te (jr .:;; 70 da NjrnmOtel aliat cu


(jr .:;;

I If If I IV I If If I IV I If If I IV

2,0-2,4 2,5----:3,0
-

1,7-2,2 2,0-2,5 2,5-2,8


-

1.6-1,9 2,0-2,4 -

1,3-1,5 1,8-2,0 2,0-2,5 1,1-1,3 1,4-1,6 1,6-2,0


-

1,9-2,0 2,0-2,8 1,5-1.8 1,6-2,2 -

1,8-2,0 1,8-2,5
-

70

da NjrnmFonta cenusle cu
HB = 18O ... ... 200

1.4-1,8 1.5-2,0 2,O~2,3


-

----

1,3-1,8 1,6-2,3

1,2-1.8

1.3-1.6 1,4-2,0
-

1,0-1,4 1,3-1,8 -

1,0-1.4
-

2,5-2,7 2,7-3,0 -

2.3-2.7 2,6-2.8 2.8-3.0

1,8-2,0 2.0-2.4 2,7-3,0 -

1,7-2.2 2,4-2,6
1

2.4-2,7 3,0-3,2

2,2-2,6 2,'1-3,0

1,7-2,0

Modulul Rugozitatea suprafejei prelucrate, Ra; urn

rot ii 10-12

11Z,

mm

2-4

5-6

7-8

I
S,

14-16

18-22

24-30

Avansul

piesei,

12,5-6,3 3,2 Tabelul

1,4 -1,6/1,3 -1,611,2 -1,511,2 0,85-1,0 0,7-0,85 0,65-0,8 0,65-0,8

--~~I-;'o
15

mm/rot

-1,41,9-1,2 -1,8-1,0 0,65-0,80,65-0,750,65-0,75

10.9. Coeflelentl pentru eoreejla avansulul la Irezarea rottlor dlntate

elllndrlee eu din]]

Inellnatt
Unghiul de Inclinare a dintilor in grade 30 45 60

C!nd dtrectla dintelui ~ia elicei frezei sint identice Clnd dlrectfa dintelui ~i a elicei Irezei slut diferite
Tabelul

0,87 0,72

0,78 0,65

0,63 0,50

0,54 0,45

10.10 Coeilcient1de eoreetle pentru avans, in eazul proprietatilor meeanlee diierite

ale

materialului de prelucrat
1Iaterialul de prelucra t

OLe Rezistenja 50-60 1

I
la rupere a ojelului 1 70-80 1

Ojel aliat pentru constructii de masini

Fonta cenusie Duritatea HB

0"

daN/mm2 1 peste 90 140-160 1

60-70

80-90

160-180

1180-201200-220

Coeficlent

1,1

1,0

0,9

0,8

0,7

1,1

1,0

1,0

0,9

52
Tabelul 10.11 Avansul la daaturarea

Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintate


de degro~are a rotllor dlntate mortezat din otel rapid
Modulul rojii, tn, mm
:~. J

elllndrlee,

en

eufit-roatii

de

E:; 2 2,5

6 Numar de treceri, i 2
0

10

Materialul

~I
o OLC 45
CIr ClI

'" El

I
Avansul de rulare pentru

cursa dubla a rotii de mortezat sr. mm/cursa dublii

11,350,50,45-0,5%,20-0,400,15-0,250,10-0,15 00,40-0,500,30-0,500,20-0,400,15-0,20 pina la 75 III 0,30-0,500,20-0,500,15-0,5010,15-0,25 daN/mm2 IV 0,45-0,500,25-0,50


Il Otelur! Il III

l
i

.alia te
pentru

10,300,50,40-0,450,15-0,350,13-0,200,08-0,13 0,35-0,450,25-0,450,15-0,350,13-0,15 0,25-0,450,15-0,450,13-0,450,13-0,20 0,40-0.4510,20-0,25 0,50 0,50 0,50 0,15-0,350,15-0,20 0,35-0,500,25-0,450,15-0,30 0,40-0,500,30-0,500,25-0,500,15-0,35 0,500,40-0,50

construetla de

IV, -

masini Fonta 10,400,5 cenusle eu I I HB = III 100...200 IV -

I -

j I
j

'in tabelul10.12 se da avansul pentru danturarea de finisare, in aceleasi conditii, iar in tabelul 10.13 sint dati coeficientii de corectie pentru prelucrarea danturii inclinate. La prelucrarea danturii rotilor dintate ciIindrice eu dintii drepti sau intnclinati, tmatia axului principal, a sculei, se determina cu relatia
nf

1000 vp /. [rot mm], it D

(10.15)

In care vp este viteza periferica a piesei, mnnin, pentru care sint stabilite valori ~i relatii de ealcul in literatura de specialitate, iar D - diametrul frezei, mm.
Tobelul 10.12. Avansul la mortezarea de flnlsare a rotllor dl ntate cillndrlee eutlt-reata de mortezat din otel rapid
Adaosul de prelucrare, mm !Avansul de rulare s, mmjcursa

(en

orlee

modul];

en

Materialul

dUblal

Nr. de treceri

Otel
Fonta Tabelul

0,5-0,8 0,5-0,8
10.13 Coeilelen!.i de eoreetle ai avansului,
O'

I
pentru
10'

0,25-0,30 0,35
preluerarea

I
i

1 1 eu dinti Inellnat!

rotllor din~te

Unghiul de inclinare a dintilor, grade

Coeficient

J{,

I
I

20'

1,0

1,0

0,99

30'

0,1l8

45'

0,96

De regula, in cartea masinii, avansurile sint date in mm/min. Pentru a verifiea ~i alege un avans existent in gama masinii-unelte trebuie siL se faea. transferarea avansurilor date in tabelele 10.7 ~i 10.8 pe baza relatiei
8M
--'

8'

nf k/z

[mm/min],

(10.16)

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate

53

in care 8 este avansul piesei, mm/rot (dat in tabelele indicate mai inainte), k - numarul de inceputuri ale frezei si z - numarul de dinti ai piesei. Preluerarea danturii rotilor dintate eoniee eu dinti drepti sau inelinatl se face eu treza-diac modul, prin brosare, sau prin rabotare, toate dupa principiul copierii, sau prin generare eu unul sau doua cutite (rabotare) sau prin frezare.

In tabelul 10.14 se prezinta regimul de asehiere pentru preluerarea rotidintate conice din OLC45 si fonta cu froze-disc modul din otel rapid, iar in tabelele 10.15, 10.16, ~i 10.17 sint da~i coefieienti de corectie pentru avans atunci cind se schimba conditiile de lucru.
101' Tubelul 10.14 Regimnrl de asehlere pentru preluerarea rotflor

dintate conice din OLC 45 ~i ion ta, en Ireze-dlse modnl din otel rapid
Prelucrarea pe masini orizontale de frezat cu cap divizor

Diametru! Ire- Modulul ro t ii zei mm D,mm

fniU!imea dintelui h, mm

Treeerea Trecerea Trecerea 1; ITrece:ea ITrece~ea vp s 1; 2 ; t, mm 2, 3, mmjmin mm/min t,mm -t, mm t, mm t, mm OLe 45

Treeerea
3; I,

I ,.

mm

m/~in

s,
m/min

Fonta eu lU! = 180-200

60 7D
80

90 100 110 120 145 160 170

2 3 4 5
6

8 10 12 14 16

4,4 6,5 8,7 10,9 13,0 17,6 22,0 26,0 30,8 35,2

4,4 6,5 8,7 10,9 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0

4,6 9,0 13,0 13,0 13,0


-

4,8 9,2

28 28 28 28 28 28 22 22 22 22

152 128 107 95


80

72 60 50 45 41

4,4 6,5 8,7 10,9 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0 13,0

4,6 9,0 13,0 13,0 13,0

4,8 9,2

23 23 23 23 23 20 20 20 20 20

228 192 161 143 120 108 96 85 78 72

Tubelu l 10.15 Coeficienfi de eorec!ie pentrn ava ns, in fnnctie de unghinl de inclinare al dinlilor

Unghiul de inclinare al dinjilor

15"

20

25

30

40

45

50

60

Coeficient pentru otel ~i font1i.

I 0,96 I 0, 94 to,

90

I 0,86 I 0,77 I 0, 70 I 0, 64 I 0, 60

Tabelul 10.18 Coeilclentl de eoreetle pentrn avans, in eazul modiiiciirii dnritiitil materlalului care se prelucreazil.

Duritatea

fontei, RB

140-160

160-180

180-200

200-220

Coeficient de corectle

1,25

1,10

1,0

0,90

Tabelul 10.17 CoeIlcienti de eerectle pentru avans, la prelucrarea otelurllor de diferite calitall

Rezistenta

!a rupere Or. daN/mm'

60-70

70-80

75-95

Peste

95

Coeficient de corectie

1,0

0,90

0,75

0,55

54
Tabelui 10.18. Avansurl de rulare pentru

, Normarea tehnica la prelucrarea ro\ilor dintate danturarea


Incllnat!

rotiIor

din!ate

conlce en dln,!i dreptl ~l

Numarul de dinji ai rotii dictate

de prelucrat 61-70

I
Grupa masinii Modulul rotiil m mm' I Malerialul 10-20

21-30

31-40

41-50

[ 51-60

71-80 [81-90

91-100

I
!

Avansul de rulare pe cursa dubla a cujitelor

5,

nun/cursa dubld

2
-

Fontii

otci
Fonta O~eJ

0.30 0,18 0,28 0,17 0.25 0;15 0,22 0,13 0,3,1 0.18 0,31 0.16 0.25 0.15 0.25 0.13 0.24 0.12 0.27 0.17 0.26 0.15 0.25 0.14 0.24 0,13 0,22 0,12 0,21 0.11 0.20 0,10 0,19 0.10

--0,29

0,36 0.20 0.31 0,18 0,16 0,25 0.14 0,38 0,20 0.36 0.19 0,32 0.17

---

0,42 0.23 0,36 0,20

---

0,45 0,25 0.39 0.23

0.48 0,27

0.48 0.28

0.48 0.30 0,42

0,48 0,31 0,42

0.48 0.32
-

---I

-----Fonta"

0.,12 0.42 0,25 0,26 0,40 0.23


-

0,30 0~~1~~9

4 6 3 4

otei
Fonti'i O~e! Fonts Otel Fonti'i Ote! FOllta Ote! Fonta Ote! Fonta OW Fonta Ote! Fonti'i

0,33 - 0,36 0,18 0,20 0,28 0,16 0.44 0,23 0.41 0,21 0.28 0,18 0,50 0,25 0.46 0,23

0,40 0,24
-

0,20 0.50 0.27 0.48 0,25

0,50 0,28 0.48 0.26

0.50 0.29 0.48 0,27 O,H 0.26

---

-----

-------

0.50 0.29 0.48 0.27 0.44 0.25


-

--

0.50 0.29 0,48 0.27


-

---

11

6 8 1O 6 8 10 12 14

-------

---

0.37 0.19

0.40 0.21 0.37 0.17

0,41 0.44 0.23 0,24 0.41 0.21 0.37 0,18 0.46 0,25 0,42 0,23 0.40 0,20 0,30 0.19 0,37 0.18
-

0.29 0.15 0.27 0.13

0.34 0.17 0.31 0.15 0.43 0.21 0.39 0.19 0,36 0.17 0.35 0.16

0.41 0.22

0.35 0.17 0.47 0.23 0.42 0.21 0.39 0,19 0.38 0.18 0.35 0.17 0.29 0,16
-

0.46 0.28 0.42 0.26 0,40 0,23

0.46 0.29 0.42 0.27


-

----

0.38 0.19 0.37 0.17 0.33 0,15 0.30 0.14

0.46 0.27 0.42 0.25 0.40 0,21


-

0.46 0.29 0.42 0.27


-

I
!

te]
Fonta Ote! Fonta Otel FOllti'i Ote! Fontii Otel Fontii Ote!

-----

----

---

---

III
~i

IV

--- ------0.28 0.13 0.25 0.12 0,25 0.11

~
j
s

0.32 0,15 0.29 0,14

--

16 18 20

---

--,
-

---

---

--

I otei I
Fonta

--- --0,22 0.11

0.27 0,13 0,25 0.13

--- ---

---

--

---

---

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotller dintate

55

In tabelul 10.18 se dau avansurile de rulare in cazul danturarii rotilor dintatc conice cu din-Vidrepti sau inolina.ti prin metoda rularii, in tabelul 10.19 avansul de spargere pentru danturarea acelorasi roti dintate, iar in tabelul 10.20 sint dati coeficienti de coroctie.
Tabeiul 10.19. Avansurl de spargere peutru danturarea

rotltor dlntate

coulee cu dinti

dreptl

~i

Ineltnatl
Modulul rotii de prelucrat m, mm 1 4-7

8-9

10-17

18-20

Avansul de spargere, mmfc.d.l


Tube/ut

0,10

0,12

10.20. CoeHcien!.ide eoreetle a avansulnl

Rezistenla

la ["upere,

(1r

daN/mml

0,13

0,145

Duritatea

fontei, HB

40-50

51-60

61-70

il-80

81-S0

191-100

<>:160 1181-200

201-220

1 > 220

Coeficient de corectie

1,35

1,15

1,0

0,85

0,72

0,55

1, 1

1,0

0,1)0

I 0,70

Prelucrarea danturii rotilor dintate conice cu dantura cm b a se face dups o metodologie speeiala descrisa, de regula, in earWe tehnice ale masinilor de danturat. 10.2.4. Determinareo timpilor ojutotorl Timpul ajutator ta este format din mai multi timpi, in funeti de actiunile muncitorului efectuate in vederea executarii timpului de baza. tn tabelul 10.21 se prezinta timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei, la prelucrarea en freze modul (melc, disc sau deget), pe masini de danturat, iar in tabelul 10.22 se da timpul ajutator pentru prinderea-desprinderea piesei la prelucrarea cu Ireze-disc modul pe masini de frezat. tn tabelul 10.23 se prezinta timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei, la prelucrarea piesei cu cutdt-roata de mortezat ~i in tabelul 10.24 se da timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea pieselor, la prelucrarea danturii en cutit-cremaliera. tn tabelul10.25 se da timpnl ajutator pentru comanda masinii, la prelucrarea danturii cu freza-mele modul sau prin mortezare cu cutit-roata sau cutitcremaliera, In tabelul 10.26 se preainta timpii ajutatori la prelucrarea pe masini de frezat, indiferent de tipul rotii dintate. In tabelul10.27 se dau timpii ajutatori pentru preluerarea rotilor din1;iate oonice cu dinti drepti prin rabotare. In tabelul 10.28 sint da1;iitimpii ajutatori pentru preluerarea danturii rotilor dintate conice en dinti curbi, prin frezare.

56
Tabelul 10"21" TimpuI

Normarea tehnic:a la preluc:rarea retiler dintate


ajutator pentru prinderea-desprinderea [mele, disc sau degct) pe maslni plesel, la preluerarea de danturat eu Ireze modnI

Modul de asezare a piesei

Numarul pieselor
prinsc

Masa piesei si a dorm.h.i, kg, ptna la : Pozitia 3 10 20

impreuna

Timpd, min A.

en

manipulare

manuala

cPIn universal sl virful papusil mobile

jl

3,25

1 4,70 1 6,20 1 8,00

-------------1

1-

1--'--'--'--

In universal

sl console

4,10 I 5,00 I 7,20 110,00

-------------1

1--'--

p, dorn, In universal

sl

'M""

g
~"-I

1 2

3 4

1,65 1,25

2,00 1,50

2,40 2,00

2,80

2,40

--------------1

1---,--,--,--,--

Pe

suporti

~i dorn

./J 11J;~ II~ ..

5
6

4,50 3,50

G,OO 4,50

--

Pe

supor]!

A
,/.:-1 .

I
,
1

-11
, 7,60 6,50

7 8

,
-

,
-

I 9,00
7,50

Norma tehnica de timp la prelucrarea ro\ilor din\ate

57

Tabelul

10.21

(contin uare]
Masa piesei l?i a dornul ui, kg, pina la: Poai'[ia

Nr. de piese Modul:de asezare a piesei preJucrate impreuna

30 I 50

SO

11201200 1300 1500 IBOO 1100011200115001200013000150001BOOOI 100


Timp, min
7

41 51 61

81

110 111 112113114

115 116117 1181

19

B. Cu palan electric sau pneumatic

In unl versa I ~i virful papusli mobile (v. fig. tab. 10.21, a)

12

15

20

24

29

33

38

44

49

56

64

-In
universal sl 1 10

10

14

19

25

42

49

56

- - - 65

--

consola
(v, fig. tab. 10.21,b)

30

3u

77 92

-Pe dorn, in universal sl consola (v. fig. tab.l0.21,c)

5 4 6 5

7
6

- - 11 14 9 10 15 12

- - - - --

1 2

11 12

3,4 3

-Pe suportt (v. fig. tab.


~j

dorn 10.21,d)

1 2

13 14

~
Pe suportt
(v. fig. tab. 10.21,e), 1 2

-15 16

- - - - - - - - - - - - - - - - - - -8 10 13 15 18 21 25 29 33 36 39 43 50 - 6 9 10 12 14 17 20 23 26 28 31 34 39 - - - - - - - - - - - - - - - - -8 10 8 7

11 14 9. 11

16 14

20 16

23 20

27 23
electric

32 27

38 42 32. 36

46 42

50 43

56 48

64 55

76 63

81 74

100 90

C. Cu pod rulant

In universal ~i virful papusii mobile (v. fig. tab. 10.21,a) In universal consola (v. fig. tab. st

17

16

20126

32 39

3)

42 53

48

54

60
--

67

76

-1 10.21b) 18

20
'-

- 25 33

46

60

68

- - - oo 106
-

--

77

-Pe dorn , in universal ~i consola (v. fig. tab. 10.21c) Pe suportt sl dorn (v. fig. tab. 10.21d) 1 2 19 20

5 4 6 5 -

8 6

9 7 19 15 -:112 8; 10 23 18

--

- - - -

- - -- --

I
_________

-1 2 21 22

'-

16 13

26 21
1 _____

14 171 18 11 12 14 - - 31 25 35 28 39 31 42 33

45 36

49 38

- 56 43 -

10 14 8 11

Pe suportl (v. fig. tab. Obseroaiie.

10.21e),

1 2

23 24

15 19 121 15

21126 19 21

301 35 41 26\ 30, 35

48 41

53158 4uI 40 pcntrn

---1-62 69 55,. 59 79 67 verificarea eentriirii

-120 106 piesel

93110 76 89

In valorile date eu comparatorul

in tabclul 10.21 este incJus ~i timpui ell preclzla de 0,05 mm.

Tubelui
ell

10,22.

Timpul

ajutator

pentru

prtnderea-desprlnderea

plesel la preluerarea manuala]


Masa p icsci, kg, pba la :

Ireze-dlse

modul

pe maslnl

de frezat

(eu manlpulare

I~

Modu I de prindere a piesei Po zitia


1 1 I

I
0,5 Timpul , rnin 1

I
3 5 8

12

20

In universal Prln dere Dcsprindere 0,40 0,43/ 0,4!l/ Ficcare lntoarcere 2 0,40 / 0,4:3/

~i virful

papusll

mobile

0,54/

0,60/

0,66/

0,80 , _1----_ 0,54/ (),60/ (),GG/ 0,80

.-

00

----------I---,----I---~--I--~I------I---, 0,49/

c:::_ ~

1
Prindere D esprin d ere

/---1---1----1---'-----,---,-----,---

In unl versa]

~i sprijini la in crie

1~6><):#~ Fiecare in toarcere 4 , mobile Prindere Desprindcre ~i

~-t"-~_",_9

__

8 .as 0,40/ (),44/ 0,48/ 0,581 0,591 1----1----1---'--1----'----,---,---,---0,35 0,40/ 0,441 0,,18/ 0,58/ 0,591

0,75

c_-._::.b

~~~11:

tftl:-=f']-5

0,75 o 0,50 0,521 O,GOI 0,64/ 0,71/ G,iil 0,93

----------------/

1---1---1-----1---'---,---,----,---

In universal,

vlrtul sprijinita

papusll In cric

z
;;;
Q Q

3
CD
::r :-:J
G

CIa

of,)

.'

-----I----,----'---I----I---'---I~~-

c,o

. ~ ~ . __

Fiecare in toarcere

0,50

0,52/

G,501

G,641

G,n/

0,771

0,9:3

n' Q.
I ------,----,----,---,----,----,---,
Prin dere Desprindcre Flecare ln toa rcere '_~1~)8 Il Prinderc Desprindere '

/
1 l

,-

Q
"Cl

Intre

virfuri

'-'?..0_~1

0,441

0,56/

0,581

G,721

0,i9

iD

Fara montarea antr-enornlu

a ;;;
9 0,45
1

C c
0,48

o-

00

-'~o-R .

~-.

r:..:......:._.~~H:::J ~

eu
montarea an trenorului

~~

-~--------I---'----'--Fiecare in toareere 10 0,46


1

0,591~~1~~~1~_~'~1_~ 0,48 0,591 0,"1 0,071

!f

0,,,1

1,13

'0

c, 5'

CD

z o
11
---

In tre virfur-i ~i sprIjin itfi in cric


antrcnorulul

Fiirii montarea 0,43 0,46 0,46 0,57


----

Prtndere Desprlndere 0,57 0,72 0,72 0,78 0,98 0,98 0,78 1,11 Fiecal'c intoarccre 12 0,43
----

a 1,11

El ;---

::r :J

-----0,7:) O,~)O 0,73 0,57 0,H5 0,90 0,98 0,75 0,98

---

---

0'

_ .

"

n' ae
1,23 1,22 1,45 1,45 0.9P.

~
13

Cll montm-ea antrenorului

Prindcre Desprlnderc

-----0,4.3 --0,56 0,60 0,49

0,56 O,HO

go

Fiecare intoarcere 14 15 Prindere Desprindere

'C

3'
Q
'C

Pe dorn neted sau canelat, Intre vlrfurl, ClI mon tarea piesel : Manual Flecare mtoarcere

---- ---

---

---

n,86 ----0.75

~
--n.86

S"
n

--17

11,

----0.5:~

0.43 0,63 0,63

0,49 0,57 0,65 --- --- --- ---

-----

0.9B 0.73 0,73 0,85

~
a --1.00 1,20 1,45 ------ ---

._

~
Fiecare intoarccre 1H
-.-

Cu presa mecanica

Prindere Desprlnderc

---

.&
---

--cu piulita :
potcoava

---

0,53

----

--

0,85 O,HH 0,8H

---

1,00 0,96

--- --O,HO 0,7H -----

1,20

1,45 1.07 -._-1,1E

0" a..

..
--0,68 0,76 0,86

a
O,GO

S' iD

Pc dorn neted, Intre vtrtnrt, Fiecare in toarccre Prindere Desprln dere Ficcare in toarcere Prlndere Desprindere Ftecare Intoarcere tntre vrrfurl, a flccal'el piesc 20
21

ClI ~aibii

Prtndere Desprindere
HI

-.--- -------0,83 ----

"DOl

--0,88 22 23 24 25

--0,95

,,0

..

.-

0,96 1,07 1,H --_. -----

.-.--. ~

C--'--.:-.J

:!:::.

Cu ~aibii normala

---- --- -0,83 --0,42

1,05 0,88 0,95 1,05

------ -----

1.16 1,16

-----

1,27

---

1.4( 1,27 ----1,4C O,:H 0,56 0.62

Pe dorn lntre virfuri , flira montarea sl demontarca

piesei

---

---

0,44 --0,34 ---0,10 0,34 --0,11


----

---

--0.44 0.12
---

0,72 0, 7~ ----0.56 0.13

---

0.62

---

0.72

0.78 ---

Pentru fiecare prindere ~i dcsprlndere pe dron. urmatoare, peste una, se adaugd :

numai timpul

nccesar pentru

Obseroaiie

Clnd montarca pieselor se face pe un dorn de rezerva In timpul de ba~ii, se la In considerare prlnderea ~I desprinderea dornului tntre virfuri.

I~

60
Tabelul 10.23. Timpi ajutiitori pentru

Normarea tehnica la preluereree rotilor dintah;i


prlnderea-desprlnderea roatii de mortezat
A. Cu manipulare manuala

piesei, la prelucrarea

danturlt

eu eujlt-

rotll

Numarul pieselor prinse imprcuna

I
3

Masa piesei, kg, pina la:

I Pozijia I

I
Timpul, rnin

10

20

Asezarea piesei pe man

I
1 2 3 1 2 3 4 4 6 1 2 3

I
1,50 1,15 1,00 1,90 1.35 1,15
masinilcr

Centrare dupa periferia

I--I

1,70 1.30 1,15 2.10 1.50 1,25


de rfdicat

2,10 1.60 1,40 2,50 1,75 1,50

2,60 2,00 1,75 3,00 2,10 1.80

Centra re dupa dinte

B. Cu ajutoruJ

NumarUll
Asezarea piesei pe dorn (v. fig. de la poz. A)

Masa piesei, kg, pina la

pieseIor Poprinse z.ifia lmpreuna

I'

30

50

8lJ

120 1200

300

wo;
min

EGO1100011200!

1500 12000

Timpul,

Palan electric sau pneumatic

Centrare perif'eria

dupa rotii

Centra re dupa dinte Centrare dupa pcriferia rotii Centrare dupa dinte

Pod rulant electric

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

7 8
!l 10

11 12

13
14 15

16
17 118

3.414,0 4,9 5,5 6.5 7.218,5 9,5 11 2.4 2.8 3,3 3,9 4.5 5.2 6.0 7.6 2.0, 2.4 2.8 3,3 4.0 4,5 5,1 ---- 17 19 4,2 5.5 7.0 8.6 10 12 14 3,0 4.0 5.0 6.2 7 9 10 12 2.6 3.5 4.0 5.0 6.0 7.5 8.7 4.6 5,3 6,4 7,1 8.2 9.0 10 1113 3,23.74,3,5,0 5,7 6.5 7,4 8.1 2,713,2 3.714,2 5.0 5.5 6,2 5.7i 7,3' 9.2 ~ 13 16 4,15,31 6,5 8.0 8,9 11 13 15 3,5, 4,6, 5,2 6.4 7,6 8,4 11 1-

12

14

16

22
-

25
-

30

15
-

17
-

19

~:n-

~I~I~
danturii eu ell!it

34

Tabelul

10.24.

Ttmpt ajutiitori

pentru

prinderea-desprinderea erernallera
A. Cu manipulare manual

pleselor,

la prelucrarea

"a:,
Pe dorn

Numart!J pieselor prinse Impreuna

Masa piesei, kg, ptna la; Pozi!ia 3


1

I I
Timpu l, min.

10

20

--1 2
3

Centrare dupa
periferia rotti

1 2 3

1,70 1,25 1.1"

2,00 1,50 1,30

2.50 1,90 1.65

3.00 2.25 2,00

f,.
Tabelul 10.24 (continuare) Centrare dupa dintc 1 2 3 4 5
6

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintate

f',,- I
/

c ~t3.40 2.40 2.00

61

2.10 1.45 1.25

2.40 1.65 1.40

2.90 2.00 1.65

Masa piesci, kg, ptna la: Pa platou Numarul pieselor prinse irnpreuna

~
,
I

-,

.
,
I

Poeiria

1 1

10

I
I

20

".~. !

Tirnp, min

--Centrare dupa periteria rotii Centrare dupa dinte 1 2 1


2

--7 8 9 10 2,50 1.85 2.90 2,00 3.00 2.20 3.50 2.50 3.90 2.85 4.60 3,35 5.00 3,75 5,90 4,50

B, Cu ajutorul

masinilor de ridicat

I
Pe darn (v. fig. de la pea A) Numarull pieselor . . prinse 1 PO~Iimprc_!11a una 30 1 50 \ 80 \120

Masa

piesei,

kg,

plna

la:

200 1 300

500

800 11000 11200 11500 12000 12500

1-3-1-4-1
I

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10T;m::
3.8 4.014.5 2,2 2'5 3'0 ~ 5,5\6,5

n;in:2

13

I 14 \15
, ,-

llG

117

1
2

11 12

7,5 9,0110 112 113 115 I 17 I 20 1

A.

3,7j 4,3 5,2 6,5 7,2, -

Palan electric sau pneumatic

il,
I
1

3_ ~ 14
!

2,3 2,7 ~14,0 1 4.6 4.91 6.3 8.0[to

5,0 5,51-=-1-=-1-=-'-=-' 12 15 17 20 23

I 27

31

36

I BI
-1

2153,13,5 5.67,1,8.5,10

!
1 -;A

-,-.-.-.-.-.7,0 8,3 - - - 112 111 ~ -;-,~

16

2,8 3,0 3,4 4,215.6 5.1 5.315.9 3,0 3,914,6

-;;-

7.1' 8.2 9. 4 ~

-;;-1 1
19
1 -

22

I
\

18 19

5.5 6.5 8.0 8,7 -

I-1-

, -

Pod rulant electric

2,8 3,1 3,5 4,0 5,1 6.2 6,8 6,3 ~ 8.2 ~-;;-15 ~ 13 20 16 -

1--11--1--;-

-;;-1--;-145140

2 21 4.2 4,6 5,6 7.2\9,0 11 1 13223,84,04,515,47,1118,7110

-1- --,-.-

----_

..--

.< :"~,.: '

U~(--

..
_ ~~__ ~_-

7.t~

---,-",4

62
Tabelul 10.24 (continuare)

Normarea tehnica la prelucrarea rotilor dintate

Masa piesei, kg, ptua Numarul Pe platou (v. fig. de la


pOZ.

la

A)

r;:l~~
una

IPj~~-130

50

80 1 120 1 200 I 300 1 500

I 800

1100011200115001200012500

Timp, min

Palan electric sau pneumatic

I '

!_A_I__
I,

12315.517.018.610 5.0

2_1~14.0 1
1

I
B "ci 1_2

25

~~1~~-=--=--= ~~~II~~~~~~~'~_~-=-'-=1

13

16

18

22

,125129

32

36/40

6.51~~,~~~~1 117 21

__

6.810

13

24

27

31

33

36

38

41

42

Pod T111ant electric

1 2

27 28

7.4 5.4

9.311 13 6.6 8.510 ~1117 13 -

~'-II--l-Il-; .:
2 30

6.9 10

~I~;;-1 11~~I~~~137 16 19 22 25 27 30 32 -,rotil, iar B pentru centrare dupa dinte. danturii eu freza-mele, eu
Procedeul de danturare, Freza-rnelc modul cu : sau cutit-cremaliera

16 12

20 14

23 16

27 119

130 121

34 25

36140 -

43 -

Obseroatie. A este pcntru

centrare

dupa periferia

Tabelul

10.25. Thnpul

ajutator

pentru eomanda ma~inii, la preluerarea eu!it-roata sau eutlt-eremallera

I
I

Cutit-roata

F elul minuirilor ~i miscarilor de comende

Poz itia

Diametrul rotii, mm

~350

351-1000

I>

1000 ,,350 1 351-1000 1


Timp, min

>

1000

Cuplarea sau decuplarea miscarii prlnclpale Cuplarea sau decnplarea avansului de lucru sau a avansulul aecelerat Schirnbarea marimii I tnlocuirea rotllor avansului sau a I de schirnb vi tezei prin : manete Deplasarca manuala a mesei masinli Fixarca sau slablrea saniei Montarea si demontarea sculel

1 2 3 4 5 6 7 8 9

0.04 0.04 2.50 0.20 0.20 0.20 3.00 0.05 1,80

0.06 0.07 4.00 0.35 0.30 0.30 4.50 0.07 2,50

0.08 0.10 6.00 0.50 0.40 0.40 6.00 0.10 3,60

0.04 0.04 0.50 0.50 0.15

0.05 0.06 0.70 0.70 0.25

0.06 0.08 0.90 0.90 0.35

I
4.00 0.06 2,00

6.00 0.07 3,00 0,05

nschletoare
Fixarea sau slablrea mesei maslnli Rcglarea fata de dinte a pozrtiel sculei aschietoare dupa inloeuire Pornirea sau oprirea sistemului de

10.00 0,09 4,00

racirc Obseroatie. Timpul


pentru miisurari

10

I
cu timpul

0,04 de masina.

se snprapune

Norma tehnica de timp la prelucrarea rotilor dintete

63
de tipul rotll dlntate ~i a

Tabelul 10,26, Thnpl aj utatori la preluerarea

pe maslnl de frezat lndiferent danturii

A. Prelucrarca cu deplasarea manuala a capului de frezat

Mesa Nr. LungiPo- trezitia ceri mea,


mm

piesei,

kg,

plna

la :

Metoda de asezare

Avansul frezei

Manual 0,5

I
1

12

I
20 min

30DiSIO:~iV dee:idiiarel20

Timpul,

0
I 2

6[

10

11

12

13

14

[ 15

Pe dorn eu pilllita de fixare

In

lungnl
-

axei roW

1 2 1 3 4
5

--

50 0,72 0,80 0,88 1,00 100 0,84 0,92 1,02 1,13 200 - - 1,24 1,35 300 - 1,53 1,65 100 200 300 -

-- --

--

--

6 2 7 Radial
Tangnetial (in lungul
1

--

- -- -- --

8 1 9 1 10 2
11

0,87 0,95 1,05 1,15 1,25 1,35 1,47 3,60 1,1711,27 1,37 1,46 1,59 3,70 -

--

1,84 1,95 2,05 2,16 4,30 2,26 .'2,372,47 2,60 4,70 2,85 2,96 3,06 3,20 5,30

--

1,00 - 1,23 1,33 1,45 3,50 1,45 1,55 1,67 3,80 1,75 1,85 1,07 4,10

=[ ---

I
-

--

--

---

--

-- --

--

---

--

--

axei frezei)

Pe dorn in consola

In lungul
axei rotii

12 1 13
141

50 100 200 300 100 200 300

- 1,76 1,86 0,96 2,07 4,20 --. -4,40 5,90 7,40 9,7012,40114,90 4,50 6,00 7,50 9,8012,5015,00 4,72 6,22 7,70110,20(2,7015,20 5,02 6,52 8,0010,50 13,00115,50

-=-- -=--I--=-

----

--------

1-1 1~ 2 17 Radial Tangential

18 1 19 1 20 2 21 22 23 1 24 25 26 2 27 28 1 29 1 30 2 31 ,'321 33

5,22 6,72 8,2010,7013,2015,70 5,62 8,14 8,6011,1013,4016,10 6,22 8,74 9,20 11,70 14,00 16,70 4,53 6,03 7,53 9,83 12,50 15,00 4,65 6,15 7,65 9,95112,1015,10 5,15 6,65 8,15 10,5012,6015,60

---50 100 200 300 100 200 300 1

------

In consola

in lungul axei rotil

-------------

12,90(5,9018,90 13,0016,0019,00 13,20j16, 2019,20 13,50116,5019,50 -----12,00 14,00 16,00 18,0021,0024,00 12,40 14,40 16,40 18,4021,4024,40 13,00 15,00 17,00

6,90 7,00 7,22 7,52

8,90 9,00 9,22 9,52

10,90 11,00 11,20 11,52

In consola

Radial Tangential

------

--

--

Intre virfuri

In lungul axei rotii

- ------

100 0,66 0,73 0,79 0,85 0,88 0,95 200 - - 1,00 1,07 1,10 1,17 300 - - 1,27 1,37 1,47

-- --

--

7,03 9,03 1,00 13,0016,0019,00 --1---7,15 9,15 11,20 13,2016,2019,20 7,65 9,65 11,70 13,70 16,70 19,70

19,001'" 001'" 00
--

--

-- --

--

--

-- --

34 35 2 36

100 0,95 1,02 1,10 1,20 1,26 200 1,37 1,44 1,52 1,62 1,68 1,77 300 - 2,21 2,27 2,37

-1,35 -

--

--------

=1 -I

=1

G4

Normarea tehnica la prelucrarea ro\ilor dintate


Tabelul 10.26 (continuare)

B. Prelucrarea

eu deptasarea

automata

a capului de frezat

o
Pe dorn cu piulitii

2 1

I
--

I
--

I
--

I
--

I
--

I
--

10

I
--

11

I
--

12

l
--,

13

14

15

xle Iixare

I I
1

In lungul I axei rotii

37 1 38 2
-

0,6.10,721,8010,921,02 1,381,48
--

1,12 1,58 1,23 1,70

1,24 1,78 1,27 1,80 5,80 6,26 5,50 6,00 6,50

3,30 3,80 3,70 4,20

-, -

-,

Tangential In lungul axei rOfii Radial

39 1,10,901,001,061,151,19 40.~~1,301.401.501,601,65 41 1 42 ~ ~ 43 44 -145 2 ~ __ .~ -

Pe dorn

I
r

.
-

...:=_-=_

4,30 4,76 4,00 4,60 5,00

an conso a ____ tn consola

I Tangential
In lungul axei rotii

-=- -=- --=--=- --=--=-

7,30 9,6012,3014,80 7,7010,2012,70 15,20 7,00 9,3012 0014,50 7,50 9,8012: 0015,00 8,0010,4012,5015,50

-----1--------46 1 . 47 ~ -

--

--

--

--

--

--

--

I
Intl'e virturi

-=- ~ __ ~ ~ _-=-

6,80 8,8010,8012,8015,80 18,80 11,50 13,50 15,5017,5020,5023,50

II
I

~:~:~tial
1__

_____

:: -~5_ 2 51 1 52 2

In lungul axei rotii

-=-

= . = = = = -= ~:~ci:: ~~~~:~~:~:~oH:~~~::~~
7,509,5011,5013,5016,5019,50 ~ ~ 0,460.530,59 0,650,68 10,750,81 0. 75 -~ 0,90 -

Tabelul

10:27. Timpi aJutatori pentru preluerarea rotllor dint-ate eoniee eu dln]! drepti prin rahotare

Masa piesei, kg, pina la: Po. Nr. zitia trccen 1

Metoda

de asezare

a piesei

12

20

TimpuI, min

I
Piulila saiba cu Rapid bila Sirnpla SChimba-! La alegere

1 2

---0,80 0,92

0,581 0,70

0,64 0,76 0,85 0,95

0,70 0,82 0,92 1,04 0,73 0,85

0,78 0,90 1,00 1,12

0,88 1.00 1,10 1.22

.. '" Cl
~
x

Hidroplast surubului Piulita saiha en

cu ajutorul Rapid bila Simpla cu ajutorul schimbaCu suprapunerea profilului piesei ~i sculei

1 3 4 2 - 1 5 6 ~2 7 1

-- --- --- -0,82 0,60 -0,72 0,66 0,78 0,90 1,00 1,10

---


6 8
2 4

E
;:: 0 '0

0,94 0,94 1,06 ---1,24 1,38

..

-- -Hidroplast surubului

0.. '"

- - ---- --- -1, 12 1,46 1,32 1,21 8 1 --- --- --- -1,28
9 1 0,92 1,02 1,13

--1,60 --1,44

- --ell

--0,58

-0,68
1

--

---

In mandrina elastica

bucsa

La alegere Cu suprapunerea profilului piesei ~i sculei

10
11

\----1--'
1 0,52

0,82

0,92

1,06

I -

lilil

Exemplu de calcul al normei tehnice

de timp

65
rotllor dlntate eonice en dinli eurbi, prin

I
Tobelul 10.28. Timpi ajutator! pentru preluerarea danturii Irezare

I
Metoda de asezare
r

~' Po 1

Masa piesei, kg, pinii la:

IZilia

,I

12 ~

20

Tirnpul, min
c.;
C"l

...

~ ;::.
p <.i ;:: ';;;J

I
I

Ph,lit. ~alba

cu

I
.

rapid schimbablla simpla surubului rapid schlmbalnla . simpla surubului

La alegere

El

I Piulitii . .'
saiba

Hidroplast cu

cu aju torul

I Cu .

_1_ 0, 58 0,65 0, 701~~ 0,88'0,98 2 0,800,850,921.001.101,20 :30,60 0,66 0,730,820,941,06


SI

c,

n .... I u I' UI preset


La alegere

suprapunerea

4 0,901.001,101,241,381,52 pro -.- -------o 1,121,211,321.461.601,74 seu I'el _____________

1 Hidroplast rnandrina

eu ajutorul elastica

'6
7

0,921.021.131,281,441,60 0'520'58Io'68~~~ ------------

In

cu bucsa

Cu suprapunerea proIilului picsei ~i sculei

8 0,830.921,061

10.2..J. Determinareo

timpilor

de deservire si de odihno ~i necesitoti fiziologice

In tabelul 10.29 sint prezentati timpii de deservire tehnica, deservire organizatorica si de odihna ~inecesitati fiziologiee psntru prelueararea danturii en freza-melc modul, en cutit-roata de mortezat sau en cutit-cremaliera.
Tobelul 10.29. Timpi de deservlre tehnicii, orqunlzatortea, de odihnii sl necesltatl fiziologice la prelucrarea danturii en freziimelc, cu!itroatii sau cutlt-crernaltera de mortezat, pentru oricare dlametru a l rotii dintate preluerate
Procedeul de danturare eu: Caractcrul
t impului

I
1

Po Zi ia I'

l 1 2 3

Freza-melc modul

Cutit-roata sau cujft-cremaliera

Timp Tirnp Timp

de dcservirc tehnica, in % din tlmpul de baza de dcservire organizatortca, in % din timpul efectiv de odlhn a si necesitati fiziologice, in % din timpul efectiv

2,5 1,0 3,0

2,5 0,7 3,0

Exista ~i indicatia generala ea timpii de deservire tehnica ~i organizatorica, precum ~i timpul de odihna ~inecesitatd fiziologice, sa se ia 8,0 % din timpul efeetiv, inditerent de tipul masinii de danturat sau de metoda de danturare. 10.3. Exemplu de calcul al normei tehnice de timp la prelucruren danturii rotilor dintote Sa se determine norma tehnica de timp pentru frezarea en freza-melc modul a unei roti din~ate cilindrice en dinti drepti, din OLe 45, en ni = 3 mm, z = 45 dint! si latimea de 50 mm. Norma de timp se determina eu relatia (10.1).
12

66

Normarea tehnka

la prelucrarea

rotilor din!ate

Din tabelul 10.1 timpul de pregatire-incheiere, in functie de eonditiile prelucrarii, va fi: - prinderea piesei pe dron i in consola . . . . . . . 19 min - primirea ~i predarea documenta.tisi tehnice . . . . " 10 min - reglarea masinii pentru taieI'ea danturii drepto 4 min - montarea ~i demontarea dornului portfreza 2,5 min - montarea ~i demontarea seulei . . . . . . . . . . 7,5 min 43,0 min Tp; = Se presupune ca se Iuereaza un lot de 100 bucati. 'I'impul de baza se determina cu relatda (10.3), in care: l = 50 mm; z = 45; i = 1. Lungimea II se calculeaza cu relatia (10.11), II = Vh(D - h) 3 in care: D = Dp 2m = mz 2m = 141 mm; h = =m 1,2 m = 6,6 mm. Rezulta II = V6,6(141-6,6) 3 = 32,79 mm. Din tabelul 10.7 se alege avansul pentru frezarea de degrosare, care, pentru OLe 45 ipsntru masini de grupa I (modul < 6 mm), va fi 8 = 2 mm/rot. Tura~ia frezei se calculeaza cu relatia (10.15) in, care viteza periterica a piesei se determina cu relatia

+ +

~~

'vp

312
TO,S3. 80,5

_
-

312 = 36 m/min. 6,1' 1,41

Din STAS 3092-57 se alege freza melc cu De = 90 mm. In aceste conditi! rezulta ea

n, =
Timpul

1000 vp _.D
" e

1000 36
7t . 90

= 127 rot/min.

de baza pentru (50

degrosare

va fi
= 14,66 min.

tbd

+ 32,79).45 127
n .<J.

Pentru frezarea de finisare se foloseste aceeasi I'ela~ie pentru timpul de baza in care avansul, din tabelul 10.8, se alege 8 = 1 mm/rot. Viteza piesei va fi 560. mO,s v1' = Turatia
TO,S. 80,85

- 2400,5. 10,85

560. 30,5

= 62 m/min.

frezei este

n, =

1000'
7tD.

'L\ l'

100062
7t90

= 218 rot/min.

Exemplu de calcul al normei tehnice de timp

&7

'I'impul de baza psntru tinisare va fi (50+32,79)' 45 218 total


tbd

= 17,04 min.

tbJ

'I'impul

de baza
tb

va fi
=

tbJ

14,66 + 17,04

31,7 min.

Din tabelul 10.21 se determine timpul ajutator psntru prinderea ~i desprinderea piesei eorespunzator pozitdei 3 pentru piese ~i dorn cu masa pina la 10 kg, tal = 2,4 minute. Din tabelul 10.25 se stabileste timpul pentru comanda masinii, eorespunzi1tor rubricii "a", astfel : _ ouplarea sau dacuplarea mi~earii prineipale . .... 0,04 _ schimbarea avansului prin tnloeuirea rotilor . . . . . . 2,50 _ deplasarea manuala a mesei masinii , 0,20 _ montarea si dsmontarea sculei 3,00 _ reglarea fa~a de dinte a pozttiei sculei dupa inloeuire. . 1,80 ta2 = 7,54 min. 'I'impul ajutator va fi
ta = tal

+ ta2 = 2,4

7,54

9,94 ;::;10 min.

Din tabelul odihna" astfel:


_ timpu!

10.29 se stabilese eoefieien~ii psntru timpii de deservire ~i pentru deservire tehnica: 25.31,7 _ 08 ' 100

t'lI =

-,

mini

_ timpul

pentru

deservire

organizatoriea:

tao = (31,7 + 10)/100 = 0,42 min;

_ t.impul de odihna

~i neceaitati

fiziologiee:

ton = 3(31,7 + 10)/100 = 1,25 min.

Aplicind relatia NI Pentru


=~

(10.1) se datermina

norma de timp

pe bucata 44,6 min.

+ 31,7 +
=

10 + 0,8 + 0,42 + 1,24~ lot (100 bucati}:


=

100 preluerarea N10t


3

intregului 100.N,
=

100'44,60

4460 min.

Cap

t 0

I u I

'111'll~
lUCRARllOR
DE BROSARE

NORMAREA

1T.1. Intrcdueere Brosarea reprezinta prelucrarea mecanica prin aschiere, exeeutata cu brose care efeetueaza, in cite 0 singura trecere, 0 mi~care rectilinie, eirculara sau elicoidala, piesa raminjnd in general imobila (STAS 5456-60). Brosarea se poate aplica ca procedeu de Iucru la prelucrarea supratctolor interioare (fig. 11.1) sau la prelucrarea supraf'etelor exterioare (fig. 11.2). Brosarea se poate executa prin tragere (brosare normala), cind brosa este solicitata la intindere, sau prin impingere (presare), cind brosa este solieitata la compresiune.

il9

I' i

:9
a

~v

r-

c,~.it4F 1'1
,-.r",~~~

r,3l \! IlL
,-:]1

tr~Lf ,
i

Jf-rl

8
.\.;

vr-

i~~.,4.~1 q'9iPl
-I

8'

~ !, FFl

==>::

1'.'!11. ~L
f

c Fig. 11.1. Brosaroa supratetelor interioare filii! fixarea semifabricatului:

111

1- semifabricat ; 2 - brosa ; 3 - adaos de prelucrare; H -lungimea curse! de lucru executata de brosa sau semifabr-inat r vvitezei de lucru ; Vg - directia vitezei cursei in g')l; a - brosarea orizcntala prln tragere ; b - bro~,area vertica la pr.in tragere sus in jos; c - brosarea vert icala prin tragere de jos in sus; d - brosare orizcntala ell brosa elicoidal<1; e _ brosare verticala prin tmpingere ; f - calibrare '

[
v
I

.
,

I[

--- -::-:'.~::ii' ---:

0.

I:
n
(1)

""-:':':::C:'Y'hJ-'-" '.'
---1

I:. .

.J::'f:~11

'I

2/~:,]F'
1

:l ... ..,-r -," '~'::'T"l'

iD

':?i?~1lI~3
~~---l ~

,1[J
'... ------If'h--'----',-"'..
V,

~z. f
2

J, t';\
f.:l

'\ I
I:J

~:a::-~:" ~:-~-:

/
('

~/ /,.;
'L .. __ L
I

i /> a
1 ..... ~~~~

,~ :
il . /.
3.~

'/'
2/

s:

I;:' ~
'l~n '.' .. <tt~-:::<, .;-. _." ."W, f"! '" . l' ::==:::..:.:v;~:'-~~)
"

,'/'/

/"///'/'

;;l

//n'

2ItD
ill" ->
.

, / ',/ r
... ~";; -:
,/ J/ /' /.7/

/ .....+".':: '.' ; ,/ .. /~;


~ ~ ~,~;~
Vq\

'

W '//1/ . '~'. ,1- .


vI

.'.

'~

/;

,-+~ ,.;.

. /%

/~/m . : ,/,/;' . ' . ' " . ,/. : ' m


~3
obtinutc

//,

-> r r /

-. / //:

~~\~
prin brocxterioare.

~t!)

~~

~~~

=>,

g
Fig. 11.2. Brosarca supratctelor exterloal'c
ell

Fig. 11.3. Forme ale supralctelor sare : a - intcrloare : b -

fixarca scmifabl'icatului

1 _ semifabricat : 2 _ brosa ; 3 _ adaos de prelucrare ; H - lungimea cursei. de Iucr u executat i de bro~a sau scmifabricat ; v _ dir'ecfia vitczei de l11c1'1.1; v: direct ia vitezcl cursci 'Ill go}; a -- brosare plana verticala; b - bro~arc plana orizoutala ; c _ brosare plana continua; d - brosarea rojilor dintate conice; e - brosare frontala ; f - 'hrosar ea vcrticalu a suprafetelor cilindrlce : ({- brosare orizontala a suprafetelor cilindricc ; h - brosarea darrtur ii ro filor dmjatc cilindrice.

~ ~

70

Normarea

lucrorilor

de brosare

Dupa felul preluerarii, brosarea poate fi de degrosare, finisare sau calibrare. Suprafetele obtinute prin brosare pot avea sectiuni transversale de diferite forme (fig. 11.3). Ca metoda de prelucrare meeanica, brosarea este in continua extindere, datorita avantajelor pe care le prezinta in comparatie en alte metode de pre-

lucrare mecaniea :
- productivitate ridicata, de 3 ... 12 ori rnai mare decit prelucrarea meeanica prin irezare, rabotare, mortezare etc.; - precizie de preluerare ridicata, care depinde in special de preeizia de executie a brosei ; - calitate buna a supratetelor preluerate, care poate ajunge, la brosarea de calibrare, pina. la Ra = 0,1 ... 0,2 [Lm; - simplitate a procesului tehnologie de prelucraro mecanioa ; - durabilitate ridicata a sculelor aschietoare, ea urmare a timpului redus de contact a tai~ului sculei aschietoare eu materialul de prelucrat ~i a vitezei de asehiere mici; - lipsa avansului de lucru ea miseare separata in procesul de generare a supratetelor prelncrate. 11.2. Norma tehnicd de timp la prelucrarec prin brosnre Norma tehnica de timp pe bucata, relatia in eazul brosarii, se determina ell

Nt = Tpi/n
in care definirea elementelor

+ to + to + td + to,
s-a facut in cap. 3.

(11.1)

componente

11.2.1. Determinarea timpului de pregatire-incheiere Timpul de pregatire-incheiere se determina in functie de tipul maainii ~i de masa pieselor de brosat, conform datelor din tabelul 11.1.
Tobelul

11.1. Timpul de pregiitire--ineheiere, T pi, mln, la brosarea pe ma~ni de bro~.at


Timpul de pregatire-lncheiere T pi, min

veetteate ~l ortzontale

Conjinutul

Jucrariii

Prlmlrea comenzii, a documentatiei tehnice si a SDV-urilor. Pregatirea locului de munca. Inst~larea ~ireglarea SDV-urilor la conditiile de lucru. Reglarea parametrilor rcgimului de lucru. Demontarea si curtlrea SDV-urilor la sttrsitul preIueraril mecanice a lotului de semifabricate. Predarea documentatiei tehnicc ~i a SDV-urilor la sttrsttul prclucrurti mecanicc

Masini verticals s.i orizontale de brosat Masa piesei, kg, pina la: 3

10

25

80

I>

80

Tfmpul,

T , min

9.0

111.0

14.0

19,0

24.0

-Norma tehnica de limp la bresere

71
timpului de bozo en relatia
A

11.2.2. Determinarea

'I'impul de baza la brosare se determlna


tb =

Hk
1000
V

[mi ] rmnj,

In care :

(11.2)

H este lungimea cursei de lucru, mm (fig. 11.1 ~i 11.2); k - eoefieient dependent de raportul dintre viteza eursei de lucru ~i viteza cursei de mers in gol; 'v - viteza cursei de lueru, m/min ; q - numarul de piese brosate simultan. Lungimea eursei de Iueru H este data de relatia
H = lb

+ Ip + la.

[mm], in care:

(11.3)

Ib este lungirnea utila a brosei, mm; lungima suprafetei de brosat, mm; Id = 30 ... 50 mm - lungimea de depasire a seulei asehietoare. Coefieientul k este dat de relatda
111

k =1

+ v/Vg,

(11.4)

in care: V este viteza eursei de lueru, mjrnin, iar Vg - viteza eursei de mers in gol, m/min. Pentru masini de brosat cu un singur plunjer, fara viteza rapida a eursei de intoarcere, k = 2 1}i pentru masini de brosat eu doua plunjere, cu aepiune continua, k = 1. 11.2.3. Elemente ale regimului de oschiere Determinarea regimului de aschiere la brosare, presupune stabilirea avansului pe dinte ~i a vitezei de aschiere. De asemenea, pentru caleulul puterii necesare la brosare, se determina ~i forta de aschiere. a. .A vansul pe dinte Sa. reprezinta grosimea stratului de metal indeparta1J de un dinte si este determinat de diferenta in inaItime a doi dint] succesivi ai brosei. Valoarea avansului pe dinte se stabileste anterior proieetarii brosei ~ depinde de procesul de brosare ~i de proprietatile fizico-meeanice ale materialului de prelucrat (tabelele 11.2 ... 11.4). b. Viteza de asehiere la brosare depinde de proprietatile fizieo-meeanice ale materialului de preluerat, materialul dintilor brosei, profilul supratetei preluerate, precizia dimensiunilor supratetei preluerate ~i calitatea prescrisa suprafetelor prelucrate. Viteza de asehiere la brosare se alege din tabelul 11.5, eorespunzator grupelor de viteze stabiIite (In functie de materialul de prelucrat) date in tabelul 11.6.

72
Tabelul 11.2. Avansul pe dinte, sa'
mID,

Normarea

lucrarilor

de broscre

pentrn din!ii de degro~are ai brosel, la bro5area exterloaru


Materialul prelucrat I[ Fonta cenusie, fonta, maleabila ~l bronz
I

Tipul brosei

Schema

de ascruere \

--

Orel
or

ell

j
I

<

or>

~i dN 90-mm2
50

ojet cu
or~50_,.90

I I I
I

daN/mm2

II

Aluminiu

Plana, unghiulara, sau pentru canale

Dnpa profil Prin gel] erare Progresiva Dupa profil


Prin generare

<0,10 0,10-0,20 0,20-0,30 <0,08 0,05-0,10 0,10-0,15

<0,12 0,15-0,50 0,20-0,60 <0,10 0,10-0,20 0,15-0,30

0,05-0,20 0,30-0,80 0,40-0,80 0,05-0,15 0,15-0,30 0,20-0,40

0,03-0,20 <0,30 <0,80 0,03-0,10 <0,15 I <0,30

Cillndrlca sau prof ilata


Obseroa]ie.

Progresiva
Avansul pentru dintti dintii de degrosare

de f'inisa re se ia de pin a la 60% din valorile

rccomandate

pentru

Tabelul

11.3. Avansul pe dlute,

sa, mm, pentru

brose care asehiaza

dUlla

prom

sau

prln

generare

Tip;J1 suprafejelor

brosate

Materialul

prelucrat Aluminiu

atel
Giiuri rotunde Giiuri patrate si hexagonale Caneluri dreptunghiulare Caneluri in ovolventa si trlunghiulare Canale de pana Obsernatie. 0,015-0,04 0,015-0,08 0,05 -0,08 0,03 -0,10 10,05 -0,20

Fonta

Bcouz ~i <llama

0,03-0,10 0,08-0,15 0,04-0,10 0,04-0,08 0,06-0,20

0,02-0,05 0,02-0,10 0,02-0,10

0,05-0,12 0,05-0,20 0,05-0,120

0,05-0,08

0,08-0,20

Valorile mal mici ale avansurilor se folosesc in cazul uno]' conditii mal rldicate privitoare la calitatea supratetci ~i pre cizia dimensiuniior si pentru piese ell rigiditatc mica. 11.4. Avansul pe dlnte ,

Tabeiul

Sa, mm,

pentru

brosarea

aliajelor

retraetare
I

~i aliajelor
Felul brosarfi

de titan

Materialul

prelucrat

Materialul

pariii

aschietoare Prealabl la Finala

Aliaj refractar Aliaje de titan pe dinte

i
I

Otel rapid Otel rapid Aliaj dur K 40 asigura rugozitatca

0,03-0,03 0,06-0,10 0,07-0,12

0,04-0,08 0,02-0,06 0,03-0,07

Obseroatie. Avansurile

recomandate

supraretet

Ra

1,6 ...

0,8 fLm

Viteza de aschiere aleasa din tabelulll.5 se compara eu viteza de aschiere admisa de puterea motorului masinii-unelt.e, determinata cu relatia
Vu

6120 . (N / Pz)

-I),

in care

(11.5 )

N este puterea motorului, kvV; P z - for~a de aschiere la brosare, claN; "I) randamentul masinii-unelte. De asemenea, viteza de asehiere se compara en vitezele limita ale same! in eursa de lucru, ale caror valori sint date in eartea masinii-unelte, In final,

Norma tehnica de timp la bresere


Tubelul 11.5. Vitez3 de asehlere la brosare, v, mjmln

73

Goiuri cilindrice Grupa de viteze


.~ 1

Gauri canelate

Suprafe'[e

exterloare si ea nale de pana


I

Toate tipurile de brosare

Ra =. .:>;2 eau treapt~, ~ de precrzre

Ra = 6,3 sau \treapta 9 de preci zie

I -12,5

s ~ 3,2 sau tr"apta. 6 de prectaie

II

R - 6'~ "":f2-:5;~u treapta 9 de precizie

Ra ~ 3,2 ~i toleranta 0,03 -0,00 mm

Ra ~ 6,3-12,5 sau toler~nla peste 0,00 mm


I

Ra ~ 1,6-0,8

I I1 III IV
Dbsenratii.

6-4 5-3,5 4-3 3-2,5

8-5 7-5 6-4


I

4-:>

5-4 4,5-3,5 3,5-3 2,5-2

I
I

8-5 7-5 6-4 4

II I
I

7-4 6-4 5-3,5 3,5-2

10-5 8-6 7-5 4

I
I

4-2,5 3-2 2,5-2 2

1. Grupa de viteze la brosare se stabilesto tn Iuncti de materialul de prelucrat, dupa tabclul 11.6. 2. Valorile mari ale vitezclor de aschiere se vor Iua pentru brosarea eu brose din ote! rapid, iar valorilc mici pentru hrosc din otel MC\V 14, STAS :3611-66. Otelul MeW 14 se recomanda pentru brosele destinate hrosaril pieselor din ali ajc nefcroase. 3. Miirirea prcciz!cl de prclucrare ~i Imbunatattrca cali tatii supraf'etel pot fi obtinutc prin micsorarea vitezci de aschicre pinii la 1,5 m/min. 4. Rugozitatea Ra = 1,6 ~i R~ = O,S se obtine la vitczelc recomandate din tabel eu conditia ea brosa sa aibii dinti: de finisarc ~i dint.ii de calibrarc ascutitt dcosebit de !ngrijit. 5. La hrosarea aliajelor usoare se poatc lua v = 4 ... 14 m/min. Tabclui 11.6 Grupele de vlteze la hrosare
'laterialul prelucrat

Otelur i carbon si otelur'i aliate Duri tatea

HE

Old' i i i i I ! carbon .! I I Ojet I Otel ~i oj el 01e1. aiel I O,el Cr-Si: oiei 01el"ol Olea! Ojel cr"':MJ 0lel pen tr 1 C,,"In cram 'lcr-"-101 si ICr-Mn Cr-_'I eu Cr-Ni! -~lo INi-MO r-V I Si--~,.rn, I -Mlli nichcl I' 'I mate I I I I

auto-I
IV III

'~I

Fonta

oja ]

I
I

cr-, Otel cenu~iel'M~l~Mu Cr"':'Ni _ TI -Mo abila

<

156

I
I

Il I I Il III

II
1

156... 187 187 ... 197 ... 229 ... 269 ... 197 229 269 321

11

I I Il

III Il Il Il III

Il Il Il III III

III Il Il Il III

Il III IV

I Il III

11 11

IV III Il
-

~I-

Il Il
-

1 I

III

I Il III

III III Il III

III IV

I1
11

Il
-

I -

se a1ege ea viteza de aschiere valoarea minima a ce101'trei viteze : dupa tabel dupa putere ~i dupa viteza saniei. c. Forta de aschiere la brosare se poate determina pe baza datelor din tabelul 11.7. Viteza de aschiere stabilita pe baza metodologiei preeentata mai inainte Se va lua in eonsiderare la determinarea timpului de baza en relatia (11.2). 11.2.4, Determinarea timpilor ojutotorl La determinarea normei tehniee de timp pentru brosare intervin urmatorii timpi ajutatori : timpul tal de prindere-desprindere a sculoi, in cazul brosarii fara fixarea semifabrieatului; timpul tal de prindere-desprindere a piesei ~i sculei, in cazul brosarii cu fixarea semifabrieatului; timpul t,,2 de comanda a masinii-unelte ~i timpul ta5 pentru masurar! de control. In cazul brosarii, timpnl ta3 pentru luarea asehiilor de proba nu intervine, deoarece brosarea se face fie cu brose dimensionale, fie en reglarea prealabila a broselor la dimen-

74
Tabelul 11.7. Forta
de asehlere pe 1 mm lunqlme a tlii~ului dintelui

Norma lucrdriler de broscre


brosel

F, dai'-i/mm

I
Avansul pe I' dintre sd, mm Otel carbon ' HB 197

Materialul de prelucrat

! [

.-- __ HB.;; 197!

O!el aliat __ ----,

I
:
I
cenusie HB.;; 180

-;1,

Fonts

-,-

_ maleabila

I
1 i

I
1

HB 198-229

I
6,5 9,5 12,3 14.3 17.7 21,3 24,7 28,5 32,4 36,0 39,5 42,7 45,6 49,5 56,4

! HB I> 229

I
i

HB 198-229

1 HB> 2291

I
'I

cenusie HB> 180

I
I

i
5,5 8,1 10,4 12,1 15,1 18,0 20,7 24,3 27.3 30.5 33,4 36,0 38,5 42.1 47,6 7,5 8,9 11,6 13,4 16,6 20,0 23,6 26,8 30,3 33,6 37,0 40,2 42,7 46,5 52,2

0,01 0,02 0,03 0,04 0,06 0,08 0.10 0,12 0,14 0,16 0,18 0,20 0,22 0.25 0,30

7,1
10,5 13,6 15,8 19.5 23,5 27,3 31,5 35,7 39,8 43,6 47,3 50,3 54,5 61,5

8,5 12,5 12,6 16,115,7 18,7 18,4 23,2 23,8 i 28,0 28,0 32,5 32,8 37,537,8 42,5 42,3 47,2 47,1 52,0 52,5 56,2 57,6 60,0 62,0 65,0 68.0 73,0 78,5

7,61

8,5 13.6 16,9 19,8 25,5 30,2 35,4 40,7 45,7 51,0 56,5 62,0 66,7 73,0 84,5

9,1 15,8 18,6 21,8 28.2 33,5 39,0 45,0 50,5 56,0 62,5 68,5 73,8 81,0 93,3

6,3 7,3 9,4 10,9 13,4 16,4 19,2 22,0 25,0 27,6 30,2 32,6 34,9 37,6 43,1

Observatie. Pentru determinarea fortei de aschiere din acest tabel, grupa de duritate a materlalului de prelucrat se alege pentru limita superloara a durttatii date pentru piesa consideratii.

siunea de lucru, De asernenea, timpul ta4 pentru evacuarea asehiilor nu intervine la brosare. La insumarea. timpilor ajutatori, pentru determinarea normei tehnice de timp pe bucata, se va avea in vedere faptul ca unele elemente ale acestora se suprapun eu timpul de baza, cum ar fi timpul consumat pentru curatirea brose101'de aschii, timpul psntru deschiderea ~i inehiderea sistemului de ungereracire, timpul de control etc. in tabelul 11.8 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea t;\i desprinderea brosei la brosarea alezajelor pe masini orizontale de brosat, fa1'a Iixarea semifabricatelor.
Tabelul 11.8. 'I'lmpul, tal' de prlndere-desprlndere
fabricatului a brosel la brosarea alezajelor pe maslni orfzontale de brosat
kg, pin3 la:

rara

Ilxarea

semi-

Masa semifabricatului, D bro~a Poz.!~' 0,5


1

i
p

15

25

40

i
p

> 40

1"~ni'
!

11

I
!

11[

I
r

Modul de fixare a l brosei ,


M

~1

p min

AI

1\1

1110 jO,09iO,10',),100,110,120,130,l:Jlo,100,18 O,19 -. 2 160 iO,10!O,11IO,110,120,130,150,160,170,190,200,240,2:J - 13180 iO'l1l:0'1210'12!O'130.1~O'1510'170'180'2010'210'~70'280,320,331 4 I 80 1i1 10,1;):0,1710,18,0,21,21,0,240,.:>1,310,350,36,0,40,

I, ---I

--- --

.!
I

Timpul,

---T - -- ---

----

-1-

0,40

Otnerotut. Valorile

timpilor din tabel presupun cfeetuarea nrrnatoarelor mlnuiri de catre lucrator I a) luarea sernifabricatului din stelaj sa u transporter, de la 0 distanta sub 1,5 m; b) fixarea brosei in mandrina (fit) sau eu pana (P) ; c) depunerea piesei In stelaj san pe t ransportor ; d) desprinderea brosel,

Norma tehnica

de limp la brescre

75

In tabelul 11.9 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea ~i desprinderea pieselor ~i broselor in cazul brosarii interioare si exterioare pe masini verticale de brosat, iar in tabelul 11.10 se prezinta timpul ajutator tal pentru prinderea ~i desprinderea pieselor ~i broselor in eazul bro~arii interioare pe masini orizontale de brosat, cind brosarea se face cu fixarea semifabricatelor.
Tabelul li.9. Timpul t"" de prlndere-desprlndere a brosel 5i semllabrleatulul ;;i exterioara ell Ilxarea semifabri eatului pe rnaslnl vertieale la brosarea de brosat interloara

!
~,Iodl11 de a~ezarel Modul 0.5 " la semllabricatulllljde fixare _--.:..'__ 10 '--...:.' __ :
.1.I

l\1a5a piesci, kg, prn~ la: 3,0


-'

5,0

8,0

.L,

15

-'-

25

-'

40

I > 40
'-

:.!

Timpu l, min

I supratata
Pe 0 plana Pe ~rismii sau III mandrinii

_I
I
4

21

31 Pe 0 supratata
plana ~i bolturi
0

I Pe

suprafata
plana si prisma'

Obsercatii,

1. Valorilc timpilor din tabel presupun efectuarca urrnatoarelor minuiri de catre lucratori : a) luarea semifabricatuJui din stelaj sau transportor ~i asezarea lui in dispozittv ; b) fixarea semifabricatului ; c) dcsprindcrea picsei; d) dcpunerea piesei in stelaj sau pe transportor. 2. Mo dul de fixare (co]oana 3) se refera la: 1 - en pirghie eu exeentric; 2 - cu pirghie basculanta si excentric; 3 - cu pirghie actionata pneumatic; 4 - cu pirghie actionata hiraulic.

Tabelul

11.10. Thnpul,

ta'I' de prludere-desprlndere a semtrabrleatulul la bro~arca nalelor ~i canelurilor pe masiui orizontale de brosa t


Masa piesei, kg, plna la:
25

Interloarii

ea-

Poz,

~letoda de instalare a semifabricatului

0,5

1,0

3,0

5,0

I
1

8,0 tal'

! I

15

40

>

40

Timpul,

min

1 2

Pe un bolt Pe doua bolturt Pe un bolt st prism a de curattre

0.0611 0.10 0.09


de aschli

0.0751 0.090 0.10 11011 10.135110.20 10.25 0.11 0.12 0.13 0.14 0.17 0.25 0,30 0.12 0.13 0.15 0.225,0.27 0.10 10.11
se snprapune eu timpul de

'

0.32 0,38 0.35


baza

Obseruaiie. Timpul

a brosei '1i dispozitivulul

76
In tabelul 11.11 se prezinta timpul ajutator unelte, In tabelul 11.12 se prezinta timpul ajutator prelucrarii mecanice.
Tabelul 11.11. Timpul, la2' peutru eomauda mtsearllor ~i vertieale de Iueru ta2 ta5

Norma lucrarilor

de broscre

de comanda a masinii-

pentru controlul calita~ii

la

masintle

de

brosat

orizontal

Poz ,

Denumirea

comenzii

Metoda

de cuplare

a comenzii

I
1 Cuplarea si deeuplarea miscarti lucru a pistonului glisierei de

t.,

ta-v min

Cuplarea

~i decuplarea

miscarlt

mesei

3 4 5 6

Fixarea

adaosului

plan sub brosa

Obseroatie,

Timpul de la poz. 7 nu se include pune pe timpul de bazii, 11.12. TUnllUI la;' pentru

in norma tehnicii

de timp pe bucata,

deoareec

se supra-

Tubelul

masuratorl

de control
Metode de

dupa

brosare , pe mastni

de brosat

I
POl~

masurare

Dl~metrul de nlas~r~t ~mJ pma la.

ell

Cu calibre cilindrice duble, precizie de rnasurarc, mm. ClI calibre dt~blCI Cu calibre pentru. aleza~e tampon plate !. eu caneluri I .:; 0,05 I > 0,00 Timpul tas min

.!

I
If

Cu sablou, ~In ll~ul sat! il~! prirnul punct

~ II
I
1

Calibre tampon netede pentru alezaje cu canelur i

1 2 --3-'
I

10 25 5C 100 150 >150

II
I

0,09 0,11

0,07 0,08 0,09

0,18 0,20 0,25 0,31 0,38

0,125 0,15 0,18

0,06 0,06 0,062 0.065 0,075 J

0,05 0,06 0,08 -

i
!

1--0,13

__ 4_1

------I
5

i---------I,-----------I------------I------------I------------I-----------0,165\ 0,20 0.22 0.11

0,24 0,27 I 0,30

--6-1

0.13 0,15

0,45

Obseroaiii,

1. La controlul ell sabloane in mai multe puncte, pentru fie care punet de masurare in afar a de primul, se adauga 0,035 min. 2. Intructt eontrolul se face prin sondaj, la stabilirea norrnci tehnicc de timp pe bucata, timpul normat in tabel se va tnmultt eu eoefieientul 0,1. 3. Daca timpul de masurare se suprapune pc timpul de baza, se va neglija complct la determinarea normei tehnice de timp pe bucata,

Norma tehniea de tirnp la brescre

77

Intrucit brosarea se face cu scule dimensionale sau cu reglarea prealabila a sculelor la dimensiunea de lucru, la determinarea timpului ta;" pentru norma tehnica de timp, se are in vedere faptul ca controlul pieselor se face prin sondaj de 1 : 10 ... 1 : 25. De aceea, timpul de masurare luat din tabelul 11.12 se inmulteste eu un eoefieient Km = 0,1.
11.2.5. Determinarea timpului de deservire In cazul brosarii, se determina suma timpilor de deservire tehnica a utilajului cu timpul de deservire organizatorica a locului de munca, proeentual din timpul efectiv, conform relatiei
ta = (tb

+ ta)lea/100

[min]. 11.13.

(11.6)

in care eoeficientul lea se alege valeric din tabelul


Tubelul 11.13. Timpul de deservlre teuntea ~i organizatoricii,
rea pe maslnl orlzontale sl verticale

proeentual din timpul electlvc de brosa t

la brosa-

)'lasa piesei, kg, pina la: Poz, Grupa utilajului 25 Valoarea


>25

coeficientului,

kd,

1 2

'1

Masini de brosat Masiui de brosat

cu
Cll

pozitie de lucru doua pozttii de lucru

3 4

3.5 4.5

11.2.6. Determinareo timpului de odihno ~i necesitoti fiziologice Timpul de odihna ~i necesitati t.impul efectiv, en relatia
ton = (tb

fiziologice se determina

procentual

din

+ ta)

lean/lOO

[min] ,

(11.7) de eoeficientul de ocu-

in care kon se alege valeric din tabelul 11.14, in functde pare a lucratorului ko ~i masa semifabricatului.
'Tobelui 11.14. Timpul

de odlhnii. ~i necesltatl iiziologiee, in procente dIn timpul rea pe masint orizontale ;;i vertieale de brosat
Masa piesei, kg, pin a la :

eieetlv,

la

brosa-

Poz.

i
I

Cocficicntul de ocupare a lucrdtorului

i
!

!
Valoarea

8 coeficientului

! i
1

i
",,"0,25 0,26-0,50 0,51-0,75 0,76-1,00 4 4 5 6
I

I
son.

15

25

2 .3 4

I
I

I,

4 4

5
7

4 4 5 8

I
I

4 5 8

78
Ooeficientul de ocupare a lueratorului
k
0-

Normarea

lucrarilor

de bresere

se determina cu relatia
,

tan

tb

+ tas + tan

(11.S)

in care tan este suma timpilor ajutatori care nu se suprapun pe timpul de baza iar ta. este suma timpilor ajutatori care Se suprapun pe timpul de baza.

11.3. Exemplu de calcul

01 normei tehnice de timp la brosore

Se supune prelucrarii mecanice de finisare prin brosare cilindriea alezajul roW dintate din fig. 11.4, a, dupa schema din fig. 11.4, b. Roata din~ata este realizata din otel Or-Ni eu duritate HB 156 ... 187 ~i a; = 52 ... 60 daN /mm2. Masa piesei este 0,5 kg. Prelucrarea mecanica se face pe 0 ma~ina de brosat orizontal model 7510, iar brosarea se face fara folosirea liehidului de ungerera.cire. Sa se determine norma tehnica de timp. Rezolvare. Determinarea parametrilor l'egimului de aschiere. Din 'tabelul 11.3, pentru brosarea gaurilor rotunde, se adopta avansul sa = 0,025 mmjdinte,

~~.:va .lli~ 11 ~~~I~


i

~ '~l~
'"
I~

1:.:::."

.)1).

I
1

~~

I I

------.-t

~!~w..J?/
L'

~~} ~I

t,
I ,

Fig. 11.4. Semis fabrieatul cu supratata de hrosat.

Fig. 11.5. Brosarca unei gauri

Din tabelul 11.6, pentru otel Or-Ni cu duritatea HB 156 ... 187, se stabileste grupa In-a de viteze de brosare. In continuare, pe baza tabelului 11.5, considerind ca brosa se confectioneaza din otel MOW 14 :(STAS 3611-66), se alege viteza de aschiere v = 3 m/min. in tabelul 11.15 se prezinta datele din cartea masinii de brosat model 7510, de unde se observa ca viteza respectiva se gase~te in gama eursei de lucru a eilindrului hidraulie. Parametrii constructivi ai brosei sint : unghiul de degajare y = 12 ; unghiul de asezare 0: = 4; pasul dintre dint! t = 7 mm. :tn aceste conditii rezulta pentru lungimea utila a brosei, lb = 140 mm.
I I

I.

Norma tehnica de limp la bresere


Tabelui

79

11.15. Datele din cartea maslnll de brosat orlzontal, model 7510


Viteza, m/min

For ta de tragere a brose-i, tone

Lungirnea cursei cilindrului hidraulic, mm

Pentru cursa de lucru

i-----:--:-~-I
maxima minima maxima minima

I
35
J

Pentru cursa de Intoarcer~ maxima minima

Puterea electromotorului de actionare, kW

10

1400

120

0.5

19

9.5

7,5

Pentru determinarea tortei de brosare se procedeaza in telul urmator : prin interpolare, din tabelul 11.7, se stabileste ca, pentru avansul pe dinte sa = 0,025 mm, Iorta specifiea de aschiere este de 14,15 daN /mm. Se determina numarul de dinti ai brosei existenti simultan in lucru, cu relatia Zl = lp t + 1 =30/7 + 1 = 5,3, rotunjindu-se la Zt = 5. Se determina lungimea totala a tai~urilor care se gasese in lucru simultan, cu relatia ~b = 7t.d.z! = 3,14 23 5 = 361 mm. Forja total a de brosare v a fi P; = F.~b = 14,15 361 = 5100 daN = = 5,1 tone, mai mica decit forta de tragere a masinii de brosat prezentata in tabelul 11.15. Se procedeaza la verificarea vitezei de aschiere din punctul de vedere al ma~inii de brosat cu relatia (11.5) v = 6120NY'J!Pz = 6120'7.5.0,9/5100 = = 8,1 m/min, deci superioara vitezei de aschiere adoptate. Determinarea timpului de baza, se face cu rela.tia (11.2). Se considera H = Zb lp la = 140 30 30 = 200 mm ~i, de asemenea,

+ + + v/Vg

k =1

+ 3/19

= 1,158.

Introducind

valorile obtinute H.k

in relatia 200 '1,58 1000.3.1

(11.2) rezulta

t, = 100.v.q

= 0,078 min.

Determinarea timpuZui ajtttator. Din tabelul11.8 se stabileste timpul ajutator tal de prindere-desprindere a semifabricatulni. Oonsiderind ca fixarea brosei se face in mandrina si, intrucit masa piesei este de 0,5 kg, masa semifabricatului in aceasta faza a prelucrarii va fi intre 0,5 ~i 1,0 kg, din tabelul 11.8 rezulta valoarea tal = 0,10 min. Din tabelul 11.11 se stabileste timpul ajutator ta2 de comanda a mi~carii de lucru a masinii de brosat. Comanda miscarii de lucru a pistonului glisierei la masina de brosat orizontal model 7510 se face eu pedala. Din tabelul 11.11, de la poz. 1, se adopta taz = 0,18.2 = 0,036 min (se adopta dublu, deoarece se comanda atit cursa activa cit ~i curs a de intoarcere).

30

Norma luercrllor de bresere

Din tabelul 11.12 se stabileste timpul ajutator tas pentru masurari de control. Oonsiderind ca masurarea se face cu calibru cilindric dublu, conform poz. 2, tas = km 0,11 = 0,011 min. In continuare se determina suma timpilor ajutatori care se suprapun cu timpul de baza. Astfel, se poate eonsidera ca controlul preluerarii mecanice se face in timp ce se a~chiaza piesa urmatoare ~i ea atare, timpul tas pentru masurari de control se suprapune cu timpul de baza. De asemenea, se poate considera ca in timpul bro~arii unei piese, se pregateste de prindere semifabricatul urmator si , ca atare, se suprapune pe timpul de baza jumatate din timpul tal de prindere-desprindere a semifabricatului. Rezulta deci ca suma timpilor ajutator! care se suprapuno pe timpul de baza va fi tas = 0,011 0,10/2 = 0,061 min. Intrucit tas < tb' se poate considera posibila suprapunerea timpilor ajutatori respectivi cu timpul de baza, Se poate determina acum suma timpilor ajutatori care nu se suprapun pe timpul de baza:

tan

0,10

+ 0,036 + 0,011 -

0,061

0,086 min.

Determinarea timpului de deseroire a locului de munoa se face cu relatia, (11.6). Din tabelul 11.13 rezulta 71,a = 3 ~i, ea atare, ta = (tb latia

+ ta) 71,a/100=

(0,078

+ 0,086) 3/100

= 0,005 min.

Deierminarea timpultti de odihna?i neoesitati jiziologioe se face cu re(11.7). Se deterrnina la inceput coeficientul de oeupare a lucratorului cu relatia, (11.8) :
71,0 = tan

tb

+ tas = + tan

0,086 0,078

+ 0,061 + 0,086

= 0,896.

Din tabelull1.14, in functie de valoarea coeficientului de ocupare a Iucratorului k; = 0,896, se alege valoarea kan = 6. Introducind valoarea kon = 6 in relatia (11.7) rezulta ton = (tb Deierminarea NT=Tp;/n

+ ta) kon/l00 = (0,078 + 0,086) 6/100 = 0,01 +

min

normei tehnice de timp se face cu relatia (11.1) :

:+tb+t,,+ta+ton=Tp;/n+0,078+0,086+0,005+0,01=Tp;/n+ 0,179min. -

Daca se cunoaste lotul de fabricatie n ~i se stabileste din tabelul 11.1 timpul de pregatire-Incheiere, se poate determina complet norma tehnica de timp pe bucata.

AW'I 11'<:1!

Capitolul

Im

NORMA REA LUCRARILOR DE RECTIFICARE.

12.1. Introducere Rectificarea se foloseste in scopul eresterii preciziei dimensionale, de forma si de pozitie reeiproca a supratetelor pieselor, s.iin special pentru obtinerea unei mai bune calita~i a supratetelor. Prin rectiricare se pot prelucra supratete cilindriee, conice sau profilate de revolutie, exterioare s.i interioare, precum s.i supratete plane. 12.1.1. Rectificarea rotunda exteriooro Se face pe masini de rectificat rotund exterior, pe masini de rectificat universale s.ipe masini de rectificat fara centre. Pe masinile de rectificat rotund exterior s.ipe masinile de rectificat universale piesa se prelucreaza cu prinderea intre virfuri, scula abraziva lucrind, de regula, cu partea sa periferica, 12.1.1.1. Ileetifiearea lntre virfuri se poate face: a) on aoan lonqiuuiina; Miscarile necesare prelucrarii abraz.iv I, miscarea de rotatie o cursa sirnpla sau dubla III de piesa sau scula. realizat de pieSrLsau de discul abraziv (fig. 12.1). sint : miscarea principala de rotatie a discului a piesei 11, miscarea de avans de patrundero la s.i miscarea de avans longitudinal IV, realizata,

:J
~

JI\
(
Fig, 12.1. RectiHcarea

I1~1~ --------, .,
L ------,. ~I:_J
r ____ ---~--_..J

.
Sf inLre virfuri

. 1Y
en avans longitudinal.

b) rectificorea cu aoan de patrnndere conform fig. 12.2. Psntru prelucrare, discul abraziv are la~imea mai mare decit lungimea shpraretei care se prelucreaza, fiind necesare miscarile : miscarea principala de rotatie a discului abra6-c. 315

32

Normarea

lucrdriior de rectiflccre

ziv I, miscarea de rotatie ~1piesei 11 9i miscarea de avans de patrunders la 0 rotatie a piesei Ill. Pe masinile de rectificat rotund exterior se pot prelucra 9i arbori in trepte, rectificindu-se suprafata cilindrica cu periferia disculni abraziv 9i supratata frontala :JJ piesei cu partea frontala a diseului abraziv (fig. 12.3).

.>

W~1tI ~.R' nrl! L


fi1)i.,.'''"'':ilS48'
I ,
j

I.

-,L--rt
I

1--' ,I
]I

\
--I \

t;,1'.': . 7T771J.71JJill... 8(1 u/ua: .... ..:..~ - +'-+---:1-~-;::"rr77!T';7i f'--''''' . ;7]7! t /i ! I' ' /I /, L
! '<..::i.!i /
11"
I , I

~t;~ )1_4.-:_,
prin

'Fig. 12.2. Rcetificarea intre virf'uri de patrundere.

ell

avans

Fig. 12.3. Reclificarea intre virfuri a arhorilor in trepte : Lrniscarea de patrundere a diseului abraziv : H-mlscarea de avans longitudinal.

12.1.1.2. Ileetifiearea metode:

13.1'3.vlrfuri

se poate

realiza

urmatoarele

a) rectificorea C'/I avans lonqiuuiino: (fig. 12.4). Discul abraziv asehietor 2 asigura miscarea prineipala de rotatie, iar discul abraziv eonducator 1, care se roteste in acelasi sens cu discul asehietor, asigura misearea de avans a piesei. lVIi9careade avans longitudinal a piesei ,3in lungul Iinealului 4 are loc ea urmare a inclinarii axei discului conducator cu un unghi IX, care are valorile de 5... 6 pentru rectificarea de degrosare.

;'
.:J

J![ Fig. 12.5. Heetifiearea fara virfuri avans longitudinal plna la opritor eu :

Fig. 12.'1. Hcctificarea fara vlrfuri ell avans longitudinal.

I - rniscarea de rotatie a discului abraziv aschietor ; II - miscarca de rota tie a piesci ; III - miscarea de rota tie a discului abraz iv conducator ; {V- miscarea de avans longitudinal plna la oprftor J V miscarea de retragere a discului abraz.iv conducator,

b) reetificarea cu avans longit1!;dinalpina la opritor (fig. 12.5). Pe linga misearile de rotatie ale discurilor abrazive este necesara 9i 0 miscare de avans a piesei pina la opritorul 1. Avansul se realizeaza prin inclinarea axei discului conducator cu un unghi de circa 0,5.... 1. Cind piesa ajunge la opritor, diseul eonducator se retrage in directia sage~ii V pentru scoaterea piesei.

Introducere

33

c) reotificorea cu avans transversal (de patrundeJ'e) (fig. 12.6). Avarisul transversal este realizat de discul abraziv conducator. manual sau mecanic. Pentru asigurarea contactului permanent al piesei cu opritorul, discul abraziv conducator are 0 inclinare a axei cu un unghi de 0,5 ... 1. Prin a.ceaeta metoda se pot prelucra supraf'ete exterioare cilindrice, eonice sau profilate, in care caz diseurile abrasive au profilul piesei. 12.1.2. Rectificarea rotunda interloord Se poate efectua prin urmatoarele procedee : a) rectijicarea c'u rotirea piesei (fig. 12.7). Piesa de prelucrat 1 se fixeaza in mandrina masinii de rectificat ~i se realizeaza miscarea de rota tie 11, iar discul abraziv 2 executa miscarea principala de rota.tie I, misearea de avans

b,df= nt::-----!lf!If

Ec~';2',~
Fig. 12.G. Rectificarea fiil'ii Iuri eu avans transversal: vir1- miscarea de rota tie a discului abraziv ascoietor ; [1 - miscarea de rotatie a piesei ; III - miscarea de rota tie a discului abraziv conducator : IV - miscarea de oiltrundcre si retragere a discului conducator.
+

-F
Fig, 12.7. Reetificarca intcrioaru

V//:;;r
L.
!

-rn

:)~t=++' '7' ::::;:If[' \r


s{
piesei.

eu rotirea

longitudinal III ~i miscarea de avans de patrundere IV, la 0 cursa simpla sau dubla a discului abraziv. Prin aceasta metoda se pot prelucra supratete interioare cilindrice sau eonice. b) rectijicarea cu p iesa fixa pe ma$ini de rectificat interior cu miscare planetara (fig. 12.8). Metoda se foloseste la rectificarea unor gauri cu diametru mare in piese care nu pot fi antrenate in miscare de rotatie. Piesa este fixata ":):' .. I. pe masa masinii, discul abraziv executind miscarea principal a de rotatie I, t:~ __ ,' miscarea planetara pe circumferinta su~ -1 prafetei interioare 11, miscarea de avans 1 longitudinal III ~i miscarea de avans ILY .~ I transversal IV. Miscarea de avans lonWPZl ;t.l..~c-,:r 1 ; gitudinal III se poate executa ~i de I ! ! ! i masa masinii de rectificat. I i I c) rectificarea pe maeini. de recti- r---.:r..-~ : I L .J [ica: interior fa1'avirfw'i, care se poate face pe masini speciale de rectificat cu asezarea piesei pe reazeme fixe (fig. Fig. 12,8, He ctlfi carea intcrloara ell picsa fixii. 12.9), sau pe masini de rectifieat cu asezarea piesei pe trei role (fig. 12.10). La prelucrarea dupa schema, din fig.

iT
!

LP

i \

:fH

Normarea

lucrorilor de redincore

12.9, piesa 1 este a~ezata pe platoul magnetic 3 ~i pe reazemele fixe 2 ~i este antrenata in rnisearea de rotatie. Discul abraz iv 4 executa misoaroa principala de rotatie, miscarea de avans longitudinal :;;i de avans de patrundere. La schema din fig. 12.10, piesa 1se a~aza pe J. doua role 2 ~i 4, prima fiind rola / conducatoare, iar a doua rola de sprijin. Pentru men~inerea pozi~iei dorite, piesa este apasata de rola 3. Discul abraziv 5 executa miscarea principala de rotatie, misearea de avans longitudinal ~i de avans de patrundere. 'j2.1.3. Rectificarea plana In tunctie de suprafata cu care aschiaza discul abraziv ~i de tipul masinii de rectificat poate fi : a) en perijeria discnlui abraziv: Fig. 12.9. Rectificarea Interioara pe mastni .~e r::la~ini CU InaSa drepde rcctificat Hira virf'url. tunghiulara (fig. 12.11, a) i - pe masini cu masa rotunda (fig. 12.11, b); b) cu. partec jrontalii a discutu; abraeio : - pe masini cu masa dreptunghiulara (fig. 12.12, a);

1tpr te __ ~ff;~ ~
I /' ~ JY -m

][

a
ma-

Fig. 12.10. Hectifiearea Interloaru pc masmi de rectificat fari! virturi a picsclor eu pcrcti subttri.

Fig. 12.11. Reetiiiearea plana eu periferia disculul abraziv :


a - pe masini cu masa dreptunghiu lara , b-pe sini eu masa rota ti va .

- pe masini eu masa rotunda (fig. 12.12, b). In toate situatiile, diseul abraziv are miscaroa principala de rotati I iar piesa executa miscarea de avans longitudinal sau circular 11. Miscarea de avans de patrundere III este realizata de diseul abraziv, Le prelucrarea cu periferia discului abraziv este necesara ~i miscarea de avans transversal IV, pentru preluerarea piesei pe toata la~imea. Rectificarea supraf'etelor frontale plane la piese cilindrice se reahzeaza fie pe masini de rectificat rotund exterior (fig. 12.13, a), fie pe rnasini de rectificat interior (fig. 12.13, b).

Norma tehnica

le rectificct rotund exterior

35

Norma tehnica de timp se va determina la prelucrarea 1)8 masini de reotificat rotund exterior, pe masini de rectificat rotund interior, pe masini de rectificat plan ~i pe masini de rectificat fad virfuri.
I

I ]y

~r

~r---r-].(

,-

[',-",J i:, L " - \

.-r-.... .,

t lllili
,........-~ ,t
T

i-T:~~ITfqYill~
I

~T/~~~~?' ~~~<~~~~~~~~~ , // / //~( ///:1 ?--t--",,1

-t-.
,

I -

JI

, ~ ri . ...\~~_~~_~.t ~,V
l"",,, \\~][/ 7"-..<' I )'. \',
-'-<:';'

/--r--."J
f'

/'

-::.~>~
.... ""

I"\,

\J1.<'0:19 /J

/0~ ({t 1-'1\


\~ \-:.. I
,/
I

b
Fig. 12.12. Rectifiearea plana ell partca a discului abraziv:
a-pe masini ell masa dreptunghiulara

f'rontala

; b - pe masi ni cu masa rotunda.

,. It0\'17\__1E{~/
b

Jt;'r~
!
l

(\ I 'S:";) I n~~-T;:;;+
1I

) .7'_"T.----~.'

~'''''' .,.

-ryi_,----~
r~>r'f -Ll d~] {---~ I I [ :.'r~..\~
1 -\ ,-

j
-

U-I--_..J

i--'pJ

'J

1I

~
suprarctclor plane:

Fig. 12.13. Rcctificarca

a _ pe masini de rectificat rotund exterior; b - pe masini de teetificat iuter ior ; I - mi scarca de rot atie a disculul abraziv ; II-mi~carea de rotati e a pi esei,

12.2. Norma tehnice de timp la prelucroreo pe mosini de rectificot rotund exterior Norma de timp pe bueata NT se caleuleaza eu relatia :
tat

= Tpj

+ + ta
tb

+ iao + ton

[min J,

(12.1)

in care definirea elementelor componente

s-a facnt in cap. 3.

12.2.1. Determinarea

timpului

de preqotire-incheiere

TimpuI de pregatire-incheiere, Tpi, este stabilit in funcvie de tipul masiniiunelt.e, de tipul Iabricatiei ~i opera.tiei ~i este dat in tabelul 12.1. '12.2.2. Determinarea timpului de bczo 'I'impul de baza se poate determina prin calcul analitie cu ajutorul unor relatii care tin seama de Iungimea suprafetei de prelucrat, de parametrii regi-

86

Normarea lucrarilor de rectificare

mului de aschiere ~i de adaosul de prelucrare, eu ajutorul normativelor baza unor valori stabilite prin ob servati! , sau eu ajutor ul nomogramelor.
Tabeltil 12.1. Timpul de pre!Jii.tlIe-inchciere, Tp,' mill, pentru mastnt de reetificat
Distanja Poz , Modul de prindere a piesei
.;; 1000

pe

exterior
vlrturi, min mm

intre

I
I'pf)

> iooo

Timp .-\. Uperafii curente

2 3
4 5 6

Intre vtrfuri sau Intrc virfur! pe darn in universal sau in mandrlnii In universal ~i luneta In platou

In platou ~i luneta Primirea si predarea

7,0 10.0 12.0 14,0 16.0


ell

8.0 11.0 14.0 16.0 18.0 8.0 - 10.0

documentat

iei, corneuztl

indicatille

necesare, a sculelor, dispozltlvelor ~i aparatelor


B. Operattt

de masura etc.

suplimentare

i
7

8
9

Rectificarea bacurilor trul de, mm Schimbarea Montarca de tip: unui bac

universalulul

eu dia me-

<:;250 >250

I
I

I,

8,0 10,0 0,70


2,6

10,0 13.0

I,D
3.6 3,9 2,0 10,0 2.0 2.G 0,7

10
11

~i reglarea

unet lunete

suplimentare

I
I

tnchis deschis

12 13

3.3 1.3 8,0

Rotirea la un unghi oarecare a piipu~ii mobile portpiatrii Inlocuirca discului ahraziv cilindrice

a mesei masini i, papu~ii fixe sau

_~I
16

14

Rectificarea pictrei pe partea :

dupa

inlocuire

I Raionarea

periterica
front alii

1.3 2,0

(lndreptarea)

discului

abraziv

In tabelul 12.2 sint date relati! psntru ealculul timpului de baza la reotificarea cilindrica exterioara en avans longitudinal si cu avan s de patrundere, 12.2.3. Elemente ale regimului de cschiere In relatiile de caleul al timpului de baza intervin, ea parametri ai regimului de aschiere, avansul longitudinal SI, avansul de patrundere St, turatia piesei np, la rectificarea eu avans longitudinal, ~i avansul de patrundere s, l?i turatia piesei np la rectificarea eu avans de patrundere, Avansul longitudinal SI, (mm/rot) se caleuleaza eu relatia
S!

= f3 B (mm/rot),

(12.2)

in care [3 este avansul, in fractiuni discului abraziv, mm.

din latimea diseului abraziv, ~i B -latimea

Norma te!mica la rectificat

rotund exterior

87

Pentru avansul in fractiuni din latimea discului abraziv. se recomanda urmatoarele valor i ale unghiului ~: ' , - Ia rectificarea de degrosare, psntru diametrul piesei : i1 ..;; 20 mm, - la reetificarea
13 = 0,50;

cl> 20 mm,

~ = 0,63 ... 0,80;

de finisare, pentru
=

rugozitatea

suprafetei :

Ro,= 2,5 ... 1,25 !J..m, ~


~=

0,50 ... 0,75;

Ro,= 0,63 [Lm,

0,25 .... 0,50.

Tabelul 12.2. Timpul de baza, tb' mln, pentru masini de reetltleat rotund exterior
A. Cu avans longitudinal

Pentru

fiecare cursa simplii a mesei,

LAck tb=--(SI np SI) tb = 2L Ack (SI np 'St)

LAck

(~. B np 'St)

[min]

Pentru

fie care

cursii

dubla

a mesei,

2L Aa k

(3'B np

[min]

'5/)

La rectificarea La - rcctificarea

cu iestrea plnii la

Iibera un

a discului

abrazin,

=
L

1- (0,2 ... 0,4) B [mm] 1- (0,4 .. 0,6) B [mm)

prag,

Coetlcientul "k" pentru degrosare k = 1,2 ... 1,4; pentru Iinisarc k = 1,25 ...
B. Cu avans de patrundere

1,7

.~>19;~"~
-,-,-, .J ,y' ~~ .. /.--; . /

. ,

r~,
I

I "'.7/p.: ; '.)\ iJ I

iTI r)~'L ~n, -'-, -)'1:; ,-littl .' I : r < -:~-\.; __ ,-

d~1

-- -

'<,

tb=
Coeflcicntul i.L" pentru degrosare

Aa -k: [min] (Stnp)

~i pentru finisare k

1,2 ... 1,3

83

Normoreo

lucrarilor

de rectificare

Psntru avansul de patrundere e, (mm/cursa sau mm/cd), la rectificarea, cu avans longitudinal se reeomanda valorile date in tabeluI12.3, la rectificarea de degro sare, ~i in tabelul 12.4, la rectificarea de finisare.
Tobclul 12.3 . Avansul de patrundere longitudinal, (transversal] , mm/cursu, la rectltlcarea pe maslni de rectilicat rotund exterior
Vitcza de avans 'fa, m/min, plna la :

de defJro~~ue

ell

avans

Avans in fractiuni din, Iatiumea discului abraziv, S 0,50 0,63 O,SO Diametrul piesei, d, mm plna la 1O,O~12 5

I ,
I

10;0 10,5-12,5

I
20

16 10,5-12,5

25

20
16

32

25 20

I
I

32 25

32

Avansul de pfit rundere {transversal}, mm/cursa

16-25 40 63 100 160 250 400


Obsernatie,

II
I

I
I

0,022 0.025 0.030 0,Oil4 0,040 0,046 0,054

0,017 0.020 0,02-1 0,027 0,032 0,037 0,042

I
,
I
I

I I

o ,OH
0.015 0,020 (},021 0,025 0,029 (},034

La prelucrarea

cu a vans

de patrundere la 0 cursa tabcl se dubleaza.

0,011 0.012 0,015 0,017 0,020 0.023 0,026


dubla,

0.009 0,010 0,012 0.013 0.016 0,018 0.021


rnmjcd,

0,007 0.008 0,010 0,010 0,012 0,014 0,016


valorile

0.005 0,006 0,007 0,008 0,010 0,011 0.013


din

avansnlui

In cazul rectificarii dupa metoda avansului de patrundere se recornanda urmatoarele valori pentru avansul de patrundere (transversal) in mm/rot: - pentru rectificarea de degrosare, s, = 0,0025 0,075 mm/rot; - pentru rectificarea de finisare, s, = 0,0010 0,005 mm/rot. Pentru viteza avansului principal Va, m/min, slnt date valori recomandate in tabelul 12.5. Daca se modifica condrtiile de lucru, avansul de patrundere se corecteaza cu coeficientii din tabelul 12.6. Turati;t pieeei np (rotjrnin) se deterrnina cu relatia
oVp=

10aovp Tod

[rotjmin],

(12.3)

in care vp este viteza piesei, m/min, ~i d - diametrul piesei, mm. Viteza piesei vp (mjmin), la rectificarea cu periferia discului se calculeaza cu relatiile : - rectificare cu avans longitudinal: 017 , vp= - rectificare prin
dO'3

abraziv,

TO,5. ~

-s,

[m/min] ;

(12.4)

patrundere: 0,165
'dO,3 TO,5. 8,

K K2
I

vp =

[m/min],

(.2.5 )

Tubrlttl

1.?.,1. A vansul

de p:itrundere

(transversal),

eu a vans

lonqltudlnal,

la

preluerarea

lie maslnt

de

mmjeursn, la rcetltlcnrcn reetlrleut rotund

de Ilnlsare exterior

2
a

Vitcz.,a (h~nvans principal, t'n' Avuusul


... __ . __ . .

I
longitudjnnl , Sz

-----_ .._-------_._--_._=
13.Tt, rnm/rot, ])111,1 la:
-:-~

lIl/rUill

'
16,0 12,5 8-10 25,0 16,0 12,5 8--10 25,0 25,0 16,0 12,5 8-10
---,-

8--10 32,0 25,0 20,0 Hi,O 12,5 8--- JO

12---Ui 20 25 32 '10 GO

12,5 8-10

I -

g;
;p ~ n' e.

~ ::l

('" l,.

gO

I
Avausul de pritrundcre (transversa 1), mrn/cllrSrt

40,0 :l2.0 25,0 20,0 16,0 12,5 8 --10 50,0 40,0 :12,0 25,0 20,0 16,0 12,G 8--10 63,0 50,0 10,0 :32,0 25,0 20,0 16,0 63,0 50,0 40,0 32,0 25,0 20,0 63,0 50,0 40,0 32,0 25,0 6:3,0 50,0 40,0 32,0 63,7 50,0 110,0 32,0 25,0 20,0 16,0 12,5

6:-),0 50,0 40,0

I 63,0
50,0

::s a,
I'D

~ !::

Diarnetrul piosci, a, mm

I
O,OO,!7 0,005G 0,0075 o ,OO\l6 0,0120 0,0030 0,0037 0,0044 O,OOGO 0,007;) (),OO\l6 O,()l20 vnlorile 0,0037 0,00,17 O,OOGO 0,0075 0,000G

~ ~

2'

Hi

25 10 6:l 1 :l() 1~O 2 50 4 :)0 0,012 O,015 0,010 0,02:1 O,O:H 0,039 O,019~ 0,0096 0,0120 0,0150 0,0190 0,02JO 0,O:-l1O O,O:HJO 0,0075 0,0096 0,0120 0,()150 0,0100 0,0210 O,O:-llO 0,0050 0,0075 0,0095 0,0120 0,0150 0,0100 0.O2,lO

0,019 0,02:1 0,031 (),03\) O,O4\) O,O();) 0.070

0,015 0,019 0,02,1 0,0:31 0,()30 0,(Jl0 0,OG:3

o.orso o.otzo
0,0100 O,OlGO

0,00:30 0,0037 0,0047 O,OOGO 0,007:') O,O()\l6

0,00:10 0,0037 0,00:10 0,0017 O,0037jO,0030 I --O,OOGO 0,00470,00370,0030 __ 0,0075 (),OOGOiO,OO'170,00:37 0,0030 1

Obsernatic : La preluc rarea ell avans de p:ltrllndcre Viteze reeomnrulnte pentru mlsearea

In 0 cmsi! duhlil, mm/c.),


principalii

avansulu i din label se dllhleazl1.


pe ma sln! de redilieat
Dfamct rul pjesci, d, mm, pILd la:

Tobclui 12.5.

rotund

exterior

Nlctoda de rectificare

==~'~=--L __-~~=I __ -10--24


~j

6~ __ \__
Vitcza

~o __
uvansll]ui_.prindpal,

I
11--28 12-28

l~j
o. m/min 13-30 ---- .._--

2:.:~
15-- :32

L__
J~I(]

I{ceti l'lcarcn f'ontii 2'!-32 14-:12

de dcgrosare

10--251 15-3\) 26-39

16-:i1 16-46 28-40 17-53 30--53

H ectltearcn Ilnisare Inoxldabil

de

Otel

neciilit

---

18-55 38-- 55

21-75 ;)9-75

32-

85 ,J3- 85

Otel

ciilit,

si rerractar

ee ~

90
Tabelul 12.6 CoefieieD}i de eoreetie a avunsulul de patrunderc,

Normarea

lucrarilor

de rectificcre

pentrn

ma~lni

de reetlricat

rotund exterior
A. in functie de durabilltatca Diametrul Durabilita tea, T, mm
i
i

discului abraziv discului abra ziv, D, mm pina la: 500 Coeficient

,
I I

400

600

750

de corectie, KT

6 9 15 24

I!
E.

1,23 1,00 0,80 0.63 In


functie

I
I

II

1,40 1,12 0,90 0.71

I
I

1,50 l 25 1,00 0,80


t

1,80
1,40

1.12 0,90

cc

matertalul de prelucrat Cccficient de corecjie, K iU

Materialul de prelucrat

Otel inoxidabil si retractar Otel ca lit Otel neciilit Fonta c.


Trepte de preciaie ISO !n fcnctte de precizie

0,85 0,95 1.00 1,05

Adaosul de prelucrarc, 2Acl mm, pina la; 0,15 0,20 0,30 0,50 0,70
I

1.C:.G

Coeficient de corectie 1{p

6
7 S

0.40 0.50 0.63 0,80

0,50 0.63 0,80 1.00

0.63 O,SO 1.00 1.25


de prelucrat

0,80 1,00 ;1,25 1,50


discuIui abraziv

1.00 1.25 1,60 2.00

1,25 1,00 2.00 2.50

D. In functie de materlalul

~i de diametrul

Diarnetrul Matcrialul de prelucrat 400 500

discului abar ziv, D1 mm, pina la!

!
I

600

f'

750

901)

Coeficient de corectie KM D

Otel inoxidabil si refractar Otel cwit Otel necalit Fonta

I I
,
I

0.55 0,80 0.95 1,30

0,60 0,90 1,10 1,45

0,70

1.00 1.20 1,60

0,80 1,10 1,30 1.75

0.85 1.12
1, 45 1,gO

in care Teste durabilitatea discului abraziv, min, iar K1- coeficient care tine seama de natura materialului care se prelucreaza, psntru care se recomanda valorile : - prelucrarea otelului necalit, - prelucrarea - prelucrarea otelului calit, fontei, KI KI KI
= = =

1,00; 0,95; 1,05.

Norma teh nica la rectificat

rotund exterior

91 diseului 0,82 ; 1,12. abraziv,

Prin coeficientul I{2 se tine seama de dimensiunile pentru care se recomanda valorile : diametrul diamerrul diametrul diametrul discului abraziv discului abraziv discului abraziv diseului abraziv 400 500 600 700 mm, mm, mm, mm,
J{2 =

I{Q = 0.91 ; J{; = 1;00 ;

K2

In tabelul 12.7 se dau valori pentru durabilitatea


Tabelul 12.7 DuraJJilitatea
discurltor abraztve,

economics T, min.
maslni
cilindrice D, mm

T, min, pentru

de rectWeat

rotund

exterior

A. Rectiffcarea

de degrosarc a suprafetclor Diametrul

discului abraaiv,

La!imt'a
mID,

discului E, pina la:

350

4';0

500

I
T,

600 min

750

900

Derabilitatca,

40 40-63 >63

5 6

5 7

6 8

7 10

11

12 rala 6 40
racordare

12 15

15 20

B. Recttficarea de finisare a suprafetelor ctllndrlce

Treapta de precizie ISO Durabilitatea T, mill

7-8 33
racordare Suprafete fronta le ale discului

9 25

C. Rectificarea

de finisare a supratetelor

ciHndrice cu

Suprafcre cilindrice ale discului Raza de racordare, k, mm

Treapta de precizie ISO 6

7-8

I
TI

6 rnin

i I

7-8

Durabilitatea,

~0.5 0.5-1.0 1.0-2.0 2.0-3.0 >3.0

15 20 25 30 40

10 14 20 25 33

10 15 20 25 I

8 10 12 15

4 6 8

5
I)

10 12

8 10

D _ Rectificarea suprafetelor Irontale

Precizia la Iungimea de prelucrat, mm Durabilitatea suprafetei frontale, T, min

0.03 10

0.05 7

0.08
5

12.~.4. lJeterminarea timpilor cjutotori La rectificarea rotunda exterioara s-au stabilit normative pentru timpi ajutatoI'i; pentru prinderea ~i desprinderea piesei tall pentru comanda masinii ta2, pentru masuratori de control tar,. In tabelul 12.8 sint consemnati timpii ajutator! tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei.

92
Tabelul 12.8 Timpii alutiitori pentru prlndcrea-dcsprlndcrea de reetlflcat rotund

Normarea

lucrdrilor

de rectlficore

piesei, tal. mln, exterior


Masa

la preluerarea

pe

masln

picsei , kg, pln~i

la: 12,0

Poz.

11001-;1 de prindere a piesei

o.s
A. Cu manipulare

1,0

3,0

5,0 Timpul
tal

8,0

20,0

min

manuala

I
i

1n

universal 5~ ll:neta,..
~I

I 1,21

I
10,23

'
10,25

I
, 0,291

,0,33 0,57
1

i 0,381
11 0,5S

,----.

0,53

2i In un~versal 31 III universal

i<lOoo

vtrtul

papusn

mobile ~i virIul

0,38 I 0,40 I I I '1:0:; 1000 i 0,36 I 0,38 to,


1

1,431,48
I

i G,92
I
I

41

I 0,45
1,72

0, 19 0,81

'I

o. 54 I G, 64
11,07 I 4,90

--'
71' 8 9 10

41 In universal, luneta 1 papu~ii mobile 51t11 platou 61 In platou ! si luneta ", cu falci en fiilci fixa

I
! -

:
1

, I
I'

,:0:;20001 Cell-

Verifiearcn

!-I---l---~-I---I----l-~I-I I - I 13,10 3,50 3,90 14,40


I'

0,63

10,96

trari! en cornpara torut

I.

11.

! - ' - I 0,~~rO,3'1 0,37-1-~~-43 _I

5,10

5,70

I.~~~fl~t
! Fara
montarea

Intre vtrrurl

Intre vil!uri

I Cu

I-~ JI I
I
-

I
0,18 0,20

antrenorulni

,-

montarea antrenorulni

1"(; 1000

11>1000~_---=:0:;10001' 1>1000,_-:-_

I--=-I
0,70

!
i
0,22 -

I
10,25 __

o,~~J
I
0,291,34

II 6,40
O,7~_

0,5;j

I
i
'I'

I
0,39 1,001,07 0,65 O,_~

~--I'0,63'~

11i en Inn eta 12 ' 131 ~


I.

I Fara

~~I
0,66 Jl-,~~! 0,69

0,80 (),

82 0,91J

I
,

montarea antrenorulut

<:::

14:;> 10

"I' ~
<~

Pe ~orn neted en fix are prin piulita

-=

i~ "I _1 i: I
.g
1

"" canclat
Pe don, extensibil Dorn ncted en piulitri

I Pe

dorn

~aib~ I potcoava Cu saiba normala ICu mOI1- I:\fallnIta~.ea Pie-I al

I Cu

I'
I

11 0,48 0,51 0,5'1.1,57 -=-_!-=__ -_ . 0,60 __0,66


"

I
I

i
I ~

I 0, /2

I
I

10,4910,52

i----,
i

I
I I

0,61 11 . 0,75_Jl,80,Jl:.85

0,;)6!

! , ! 0,80

I
, I

sei
I

Presarei
leoniea

I -

I'
I
I

1,08

1,'15

0,51 0,70_ 0,53 0,74 0,32

1,59

0,69 0,97_ 0,41 0,75

0,75 1,05

19 20 I

'5
211 '8

I~
221

I I

I F"" piulil' Cu pinlitii I Cn ~aib{t potcoava , Cu saiba normalii

I
I

I
I'

!1_-__ 'I

~---=-_'-0,63

I 0,48
1

0, 77 Jl....~I~}J~2~ 0,58 ~~ 0,35 0,64

-=-_...<~,57 1,30

0,38

1,45
1

,----I~1
I' 11 'I

0,6~1Jl:.62-'~~1
'I

--

')')

co

I
Dorn lextenslbll

g
_ ;:;

')01 _0

, -"

2"1
~ 1

,.g
~'"

I "'"

1 J!

1 Cu tampon permanent si stril:gere eu chew Cu piulitii ~i [ strl~gere cu I cheie Fixare cu i.v.olanprinax I F' I' , - rxare en (ISpozitiv en i strlngere

II
i

I
!

I1

I 0,28 0, 34

I -

!
!

I I
I
I

I I
I
1

0,2:)

I 0,261

0, 38 I

I I!

I I
1

~~

1I

1,29

0,32

I' ~ 0,3/
I

I
0,41

.
0,48

I I I."

l o.sr

1,140,1610,180,200,2411,27
I

!
j
I

I
,
I

! 0,26 I
)

1,29 I
J

0,33

0,37

pncumatica

1,41 I

I I'

Norma tehenico la rectificot

rotund exterior

93
Tabelul
Masa p iesei , kg, pina

12.8. (continuare)
la: 12,0 20,0

Modul de prindere

a piesei

Lung imea p iese i, rnm

I
1

0,5

1,0

3,0

~,5 Timpul,
tab

,,8
min

251 Punerea
1

~i scoatere,a
'

aparatorii

___

1,25 10,09

' 0,25J 0,11

I'

0,25 0,13

0,25 -

I 0,30I~, I
I

'I

0,35

261 Prindcrca si desI prinderea fiecarei I piese urmatoare, 271 se adauga :

1 Pe darn nete d sau cxtensibil

I
!

' Pc dorncanclatl
B. Cu ajutorul

, I

I
I
I

iI i
I

10,11

10,12

10,15

0,18

masinilor de ridicat

s
" c
Q.) ~

::'Iasa picsci, kg, pin a la:

POL:.

Xlodul

de

prmdere

picsei

"b.o'0

El

so

50

so
Timpul
tal

120 rein

200

300

28:

i In
In

'1

universal

(A) .
(B)

'1"

...:IP<

.S

:~'
~~
.J1

291

'---1--

[2,80[3,00'13,201 ----\.--_-\---_3,2D 3,00

-! - 1--::-1.--1----"-".--,------3 , ~O - , ,-::
3,70! -

(:1) universal 5i
I'

I ~ 1000
i >1000

--

I I
-

v~1

')') lunet a 33 31 In universal ~i vir35 fulpapu~iil11obiIe, -~ In. uniyc~sal, .~ullet~ si 3, virf'ul papu~ll mobIle 3S!lnplatoucufalei 391 401nplatoucufalci 41 .)i luneLl! fixa 4~ 43 .' vtrfur i

'I

I > 1000 I
..1000 "" 1

3, 40 3, 8~ 3 ' 90

.i-..~~_4, 00 , .i-..~-l~
'10 4 ,"Je, '0 'Je, 4,8~y,2~U 3,50 4,10 90 4,50! 3,i51 4,35
i
-

3 , 6~

~
i

(B) (A) (B) (A) (B)

'

I~
1

5,eO .,. 6,30 -

7,00

I :<1000 I
I'" \ ~2000

3,25 13,SO

I~I
1

14,20

---;,-:7:-;,

T~~~i-I-"':--I-=4, ro 18,4~T---=---=---=-

I
I

-=-

(A).

[Verificarca ceutrar ii

'I

1'7,20 8,30

i,iO 8,90

9,65

I -

(A) )' (E) (~l)

l"" I

cu.c~n:-l
CC"

1_-__
-

17,7019,50111,001 1~1"1,0~ 13,10 12,iO

.!_~..2~1-:._

1-=---. -

'_,--

0,80 4,60

(C)

I Intre

1---,
1\

(D) (C) (D) C

44i 4511 46

(B)

1 __

I I -

,--~1000

--3,90 3,40 3,40' 3,00 3,60

I I

471
4St 49j Intrevir~uri
v

I I

I
(A)

i
1

( )
(D)

1 >1000

3',~,'1,30

I~~I ",0 1_",0 I G,60


3,80 1

---1--3,4013,90 2,85 3,10 4,25 4,90


1

--~I-5,90 4,i5

4,/010,30 3,80 ,1,20

--~
i,30 Y-,i5_ 7'40, -

6,65 5,25

~O I eu luneta
I

I
J

1__

~1000 1>1000 /---1000 ::::::::::. ,>1000


1

3,25 ~_~i..<1.'20 4~"iD

1_5,15
I

I 5,5_'?..1 6,2c:..,

I
I
1

(C)

:J.'11

. (B)

4 , .... '),;), 4,90

I.

.-.

I
I

~~I
~I

:
~i scoaterea

1~.2c?'_

6.,i5

i,6.5

8,25_~9,25 ~--:, . i,oO

(D)

11~1000 >1000

3'i5114'~~ ,-,I-_li~1~1~~_0,2~_:~_/,OO

5:d Punerca Obseroatii;

aparat.ori!

I 0,35 I 0,35 I 0,35 I 0,35


electric; C -

0,35

I 0,:35

A - en palan electric sau pneumatic: B - cu pod rulant antrcnorului ; D - fiirii montarea antrenorului.

ell

moritarea

~4

Normarea

tehnica la preluerarl prin a~chiere

In tabelul 12.9 sint dati timpii ajutatori ta2, pentru eomanda masmu, iar in tabelul 12.10 - t.irnpii ajutatori ta5, pentru masuratori de control.
'Tobelul 12.9. Timpii ajutatorl Iega!i de comanda maslnll, exterior
la2

mln,

pentru

maslnl

de

reethlcat

Lungimca Poz , Felul minuir'ilor 9i miscarilor de cornanda ~ 1000

prelucrata,

>

1000

I
I
I

2
~

Apropierea sau retragerea :

piesei de piatra p ietrei de pie sa

0,06 0,04 0,03 0,03 0,07 0,08

I I

0,12 0,06 0,04 0,04 0,09 0,09

I-C-u-p-la-r-e-a~a-,-'a-n-s-u-l-u-i-d-e-tr-e-e-e--r-e------'-------------1

4 5 6 7

I I

Cuplarea sau deeuplarea vitezei de avans Sehimbarea vitezei de avans sau a avansului de treeere Sehimbarea lungimii eursei de apropiere a suportului pietrei, a papusli mobile portpiatra sau portpiesa, a axului portplatra Pornirea ~i oprirea slsternulul de raclre 1. Deeuplarea avansului de treeere decuplarea avansului de patrundere pentru se suprapune se suprapune

0,04
2. Cuplarea ?i

Obsernatii,

ell t.impul de haza. en timpul de baza

Tubelul

12.10. Tlmpil ajut:ltori

miisuriiri de control, exterior


Diametrul masurat mm, r-1nA la:

tu., mln,

pentru

maslnl

de reetltleat

Lungimea prelucrata, 50
100

mm, pina la: 500 1000

Poz ,

Instrumentul

de masurat

250 Timpul tara min

1 2 3 4 5 6
7

Mlcrornetru

50 100 250 500


I
I

0,29 0,31 0,38 0,63

0,31 0,33 0,40 0,66 0,26 0,29 0,36 0,50 0.20 0,24 0,29

0,37 0,39 0,46 0,71 0.31 0,35 0,42 0,57 0,25 0,31 0,37 0,20

0,46 0,48 0,56 0,80 0,40 0,45 0,53 0,70 0,33 0,46 0,61

1,63 0,67 0,75 1,00

Micrometru eu plrghie

50 1100 250 500 50 100 150 1

10,23 . 0,26 0.34 0,47 0,18 0,22 0,26 0,14


-

0,56 0,61 0,74 0,86 0,50 0,56 0,79 0,41

-_.
9 10
11

Pasarnetru

12 13 14 15

Calibru Iurca

dublu

I
1__

50

I 0,15
I
0,14 0,16 10,21

1,26 0,22 0,24 0,30

Calibru turca
simplu en potcoava

I
I

---

50 1100 250

0,13 0,15 1,20

100,19 ,17
0,24

1,32 0,34 0,42

'I'impul ajutator ta, pentru 0 faza sau 0 operatie, se determina ea suma a timpilor ajutatori Iegati de minuirile executate (ta = t"1 taz ta5)'

+ +

Norma tehnicc

la rectificct

rotund exterior

95

12.2.5. Oeterminarea timpilor de deservire Pentru operatia de rectiticare sint dati timpii tall pentru deservirea tehnica, in procente din timpul de baza, ~i timpii tao, pentru deservirea organizatorica, in procente din timpul operativ (to tal. Timpul pentru deservirea tehnica este eonsumat in special pentru indreptarea discului abraziv. :tn tabelul 12.11 sint dati timpii pentru 0 indreptare a discului abraziv in minute. Pentru determinarea 'timpului de deservire tehnica se foloseste relatta

c(1t

11t. '-.!:tu T

[min ],

(12.6)

in care ti este timpul de indreptare, min, dat in tabelul 12.11; T - durabilitatea discului abraziv, min; to - timpul de baza, min. In tabelul12.12 este dat timpul tdo, de deservire organizatorica, in procente din timpul operativ.

12.2.6. Determinarea timpuiui de odlhno ~i necesitcf


In tabelul 12.13 sint dati timpii in procente din timpul operativ.

Itzloloqlcs fiziologice,

ton, de odihna ~i necesitati

12.2.7. Exemplu de calcul cl normei tehnice de timp la rectificarea rotunda exterlocrc Sa se calculeze norma tehniea de timp pentru reetificarea rotunda exterioara a unei piese din OLO 45, tratata termie, eu diametrul de 80 mm pe lungimea de 500 mm. Prelucrarea se face eu asezarea piesei intre virfuri pe 0' ma~ma de reetifieat tip RU 250. Masina, are discul abraziv cu dimensiunile 400 X 50 X 205 mm eu caracteristicile E50KO. Adasoul de preluerare 2,Ac = = 0,5 mm. Norma tehnica de timp se calculeaza cu relatia (12.1) in care 110 se considera 50 bucati. Timpul de pregatire-tncheiere din tabelul 12.1 se stabileste pentru distanta intre viriuri de 1000 mm, format din timpii dat! la pozrtiile 1, 6 ~i 16 ~ Tpi = 7 10 0,7 = 17,7 min. Timpul de baza se caleuleaza eu relatia (tabelul 12.2)

to

2L,A
SI

.K
'St

[min] ,

'np

in care L = 500 mm, ..de = 0,25 mm, K = 1,5 (tabelul 12.2). Avansul longitudinal se calculeaza cu relatia SI = ~B [mm/rot], in care ~ = 0,3 pentru rectiticarea de finisare pentru R; = 0,63 (J.m ~i B = = 50 mm, rezultind SI = 0,3 50 = 15 [mm/rot]. Avansul de patrundere 8/ se alege din tabelul 12.4 pentru viteza de avans, de 40jmin (tabelul 12.5 pentru (l :;:;;; 100 mm ~i rectificarea de finisarea oteluri101' calite) ~i avansul SI pina la, 16 mm/rot, s, = 0,0096 mmjcursa, Se lucreaza

96
Tabelul 12.11. 'I'lmpul pentru indreJltarea
Schija

Normarea

lucrarilor

de rectificare

discurilor abrazive, exterior


supratejclcr
cc se

ti'

min,

pentru

maslnl

de

reetlfleat

lndreapta

2~~~~~~~23 3 ! " !
I

A. Indreptarea suprafetelor cilindrice ~i Irontale [ Inaltimea Latunea pietrei B, mm pina la 3,2 150 R virfurilor, mm~ pina la
! I 't ..

Poz.

I
!

Scula

de

iudreptat

I
Suprafafa .

250
( t'
i

II I
I

UgOZl

a~ea supra.e.CI. OA

a,

~m (1,8

'

0,8

,"

J:2

I
I

I,
I

O,~

I
1

I
20 40 80 1, 3 1, 6 1, 8 ') 3 -, 1, 4 1, 7 2,0 2 4 ,

11ITIrUI\ ,tmm
1, 5 1, 4 1, 8 , 1, 7 2,2 I 2,0 2 5 2,5 ,

1 2 3 4

D'

t (

mal multe

I~man

umc sau cu granule)

II

--,-I
6 7 8 9 Role din carburi m~talicecarelllcreaza

I ' II
prm rulare

I,60

1---I 20 40 60 80 1,2 1,5 1,8 12,1

I~
I

--------

1, 5 1, 8 2; 1 2,6

1, 6 1, 9 2,3 2,7

1.' 1,3 1,6 2,1 2,4

-"~!_'.'
2,0 2,6 3,3 3,9 11,3 1,6 1,9 2,2

1.3 1,4 1,7 2,2 2,5

I >.3
2,2 2,8 3,4 4,0

_'~J
11 12 13 14

I
Piatra

I'
I

, "20

--1.1

---

--..':. 1,8 2,4 2,7

---

---

. '''-...':.

-'-"--'-"2,0 3,0 4,~ 4,;:;

15

di:l carb?rundum lucrmd prm rutare

I
2

40 60 80

1,7 1,9 2,9 2,02,23,52,12,33,6 2,3 2,5 4.1 2,6 2,8 4,4

2,6 2,9

I -

\1.5
frontale
;:;i

1,6
a

~I~-mm ptna la

B. 1ndreptarca suprafetelor

razelcr

fn~11imea virfurilor,
I

Poz.

Scula

de

indrep ta t

Suprafata

Raza R, mm , pina la:

150

I
Adaosul pe raza, mm

250

0,2

0:5

1,0

!
t

(\2 min

0,5

0,1

Timpul

16
17 18 19 Bare de carborun dum
I

I
I

2
~i 3

1
2 5 10

0,49 0,45 0,47 0,61 0,76 0,59 ,0,79\0,61

0.29 0,46 0,48

0,5310,49 0,6510,51 0,80 0,62 10,83 0,61

0,33 0,50 0,52

Norma tehenice
Tubelul

la rectilicat

rotund exterior
organizatol'icii, 1,10' min, pentru
In5.1iimea

97
maslnl
virfurilor,

12.12. Timpul

de deservire

de reetifieat
mm, plna la 250 Top

exterior

Poz.

:\Ietorltl. de rcctlficarc

150 Timpul

\
tdo. in ~~ din

2
Tubelul

I
I

Cu rikire

Fara

racire

1,5 1,2
~i neeesitjitl iiziolo!Jice. Ion. min, maslnl

2.0 1.5

12.1'";. TiJTIjl!l1 tie "tllllll't

llentl'll

de

l'ectif1cat

e xtertor
Masa piesei,
PUi.

kg. pina la
i

'limp opcrativ, Top, min

'I
>

'Limp ajutator In ~~, diu Top

. 0,5 I,O! 3,0

,
1 2 --,
3

I
I 1

5,0

S,O

12 Top

30

> 20

:::::; 1.0

>50 :::::;50 >50 :::::;50 >50

_41
5
i

I I,,

I
1

I~~I~I~I~I~
I
I
3.0 3.0 3.5 4.0 3.5
I

Ttmpul,

ton in ~~ din

4.5

5,0
4.5

1.01-2,50

I
I
i

3.0 3.0 3.0

----

-=-I-=-

140

------4,5 4,0

5.0

3,5

4.0 .., " ,).;)

_61 1
!

2.51-5.00 >5.0

--

--

4,5

:::::;50

3,0 3,0

3,5

4,0

en avans de patrundero pe cursa dubla ~i conform observatiilor de la tabelul 12.4: St = 2 '0,0096 = 0,0182 [mmjcd]. Din tabelul 12.6 se adopta urmatorii ceoficienti de corectie ai avansului de patrunderc : KT = 0,63; KM = 0,95; KJ[D = 0,80. In aeeste conditii 8/ = 0,0182 '0,63 '0,95 '0,80 = 0,004 [mm/cd]. Turatia piesei se determina en relatia (12.3), in :eare vp se stabileste cu relatia (12.4). Fata de datele problemei: d = 80 mm, ~ = 0,3, 81 = 0,004 mmjcd, '1' = 33 min, din tabelul 12.7, pentru rectificarea suprafetelor cilindrice far3. racordare, in clasa de precizie 2 ... 3 ISO, se ia KI = 0,95; K2 = O,82.Re0,17 0 ,95 .0 ,ts~ = 7,... '),[m/mln , . ] ~l. t-lira,la t' . . zu It,a ca vp = _ '80,3 D plesel 33,0'0,3 'O,OO,!,
V ~

c>o

n = 1000 '7,25 p 'It80

28 [rot/m in]. .. ,

2 500 0 25 . '1,5= 23 mm. 15 28 '0,004 'I'impul ajutator tal' pentru prinderea ~i desprin derea piesei, din tabelul 12.8, pentru piesa cu greutatea de 20 kg, la, asezarea intre virfnri en antrenor, poz. 7, (1 = 0,73 min.

In aceste conditii to =

7 -

c. 315

93

Normarea lucrdrilcr de rectificare

Timpul ajutator ta2, pentru comanda masinii, se ia din tabelul 12.9, pentru lungimea < 1000 mm, de la pozttiile 2,3, 4 ~i 7: ta2 = 0,04 0,03 0,03 0,04 = 0,14 min. Timpul ajutator' tu5, pentru masuratori de control, se ia din tabelul 12.10 (pozitia 2): ta5 = 0,48 min. Rezulta t; = 0,73 0,14 0,48 = 1,35 min. Timpul tdt, pentru deservirea tehnica, se deterrnina cu relatia (12.6), in care t. = 2,1 minute (din tabelul 12.11 pozitia 3), va fi

tdt

1,1 '!i t = ~ '2,1 =T a 33

.23

= 1,6 min.

Timpul tdo, pentru deservirea organizatorica, din tabelul 12.12 (pozitia 1), va fi tao = (23 1,35)2,0/100 = 0,49 min. Timpul tOM de odihna ~i necesitati fiziologiee, din tabelul 12.13. (pozitia 7), va fi ton = (23 1,35)3,0/100 = 0,73 min. Norma tehnica de timp pe bueata va fi NT = Tpdn tb ta+ t,u+ tde + ton= 17,7/50 + 23 1,35 1,6 0,49 + 0,73 = 27,52 min.

+ + +

+ +

12.3. Norma tehnico de timp la prelucrarea

pe mosini

de rectificot interior
Norma de timp pe bucata se calculeaza cu relatia (12.1). 12.3.1. Determlnorea timpului de preqotire-incheiere Timpul Tp;, de pregatire-incheiere, este dat in tabelul 12.14.

12.3.2. Determinarea timpului de bozfi Timpul de baza se poate determina prin calcul eu ajutorul unor relatii care ~in seama de lungimea supratetei de prelucrat, de parametrii regimului de aschiere ~i de adaosul de preluerare, eu ajutorul normativelor stabilite pe baza de observatii sau prin caleule, eu ajutorul nomogramelor. in tabelul 12.15 sint date relatii pentru calculul timpului de baza la rectifiearea interioara. 12.3.3. Elemente ale regimului de oschiere Pentru calculul timpului de baza eu relatiile date in tabelul 12.15, trebuie sa se determine avansul longitudinal 81, mm/rot, avansul de patrundere 80 mm/cd si turatia piesei np, rot/min. W"Avan8ul longit'ildinal 8z se determina eu relatia (12.2), in care valorilo avansului longitudinal ~, in fractiuni din H1timea discului abraziv, sint date in tabelul 12.16, iar B este lay:imea discului abraziv, in mm. Avans~tl de patrundere 8t se da in tabelul 12.16.

Norma tehnicf
Tubelul

la rectificat

interior
Tp'j, mtn, pentru masini de rectiHcat interior

99

12.14. Timpul

dc IJl'cgiitire-incheiere,

A. Operatll curente

I
Poz:

Modui de priudere

a piesei

I
la rot: eu dintate neccsare,

DiametruI, ~60

mm

I ~ 60
14,0 17,0 25,0 28,0 30,0

1 2 ., .., 4 5

In universal

In In In

universal platou platou ~i In dispozitiv

sau in mandrina si luneta . luncta special pentru rectifiearea

9,0
11,0

20,0 22,0
alezajului a comenzii de masura 21,0 indicatllle

Primirca si predarca documentatlei, a sculelor, dlspozitivclor ~i aparatelor

8-10

B. Operatii suplimentare
..

7 8 9 10
11

Hectificarea faleiloI' univcrsalului


Schirnbarea unei fiUei Rottrea eu un unghi oarccare

eu diarnetrul,

mm:

!
I
fixe,

<250 >250
papusil

10,0 12,0 0,7

---

16,0 19,0 1,0 2,0 3,2 2,6 1,2

a mesei

masinlt,

papusn

portpiatra
Inlocuirea pietrci 12 Rectificarea piesel eilinclriee dupii lnlocuirea, pe partea : perif'erica

1,3 2,3

13 14

!
tb_

trontala

1,0 0,7 0,7

Indrcptarea
Tabelul

pietrei 12.15. Tlrupul de haza, min, pentru maslnl ""de reetitleat interior

I I

I11
1I

!f
Pentru
tb

Iiecare cursa simpla a rnesel :

L .4.c k/(St np 'St)

L '.4.. k/(~B np 'St) [min ],


dnblii a mesei :

Pentru Itecare cursa to = 2L Ac k/(st np 'St)


La rectincarea

2L '.4.. k/(~B

np s/) [rnin].
a discului

en Iesirea llbera

L = 1- (0,2 ... 0,4) B [mm].


La reetificarea L pina la un prag,

=
-

1- (0,4 ... 0,6) B [mm]

Cocficlcnt ul k:
12

pentrn degrosare : l: = 1,2 ... 1,5; - pcntru finisare:

I: = 1,3 ... 1,6.,

I
i
I

100
Tobelul

Normarea lucrdrllor de rectificare 12.16. Avansut longitudinal, In Irnetlunl din la!imea dlseului aurazlv ~i avansul de piHrun. dere, la reerltlearea rotunda Interloara
A. Avansul longitudinal in fractluni din Iatimea discului abraaiv,
[j

Materialul de prelucrat

Raportul dintre diametrul Felul rectificarii

gallrii 1:1

I
I

~1 lungimea aces.teia 1 :2
, .3

1:4

2: 1

Otel

Degrosare Finisare Degrosare Finisare

10,6?-0,75 0,2;)-0,40

0,60-0,70 0,25-0,40

0,50-0,60 0,20--0,30

0,45-0,50 0,20-0,30

0,40-0,45 0,20-0,30

Fonta ~i bronz

10,07-0,80 0,30-0,45

0,65-0,70 0,30-0,45

0,50-0,60 0,30-0,40

I 0,50-0,55
0,30-0,40

0,45-0,50 0,30-0,40

B. AvansuI Otel Diametrul gaurli, mm Rectificare de degro~are!

de patrundere,

StJ

mmjcursa

dubla OteI neciilit ~i fonta

diEt Rectificare de finisare

I
Rectificare St' mmycursa dubla

de degro~are

Rectificare

dC'finisare

Avansul de patrundere,

20-40 41~70 71-100 Obsertiatie,

0,0025-0,0030 0,0025-0,0035 0,0025-0,0040

0,0015-0,0020 0,0015-0,0020 0,0015-0,0020

0,0025-0,0030 0,0025-0,0040 0,0025-0,0050

0,(}015-0,0020 0,0015-0,0020 0,0015-0,0020

Valorile din tabel sint date pentru prelucrarea pe masinl de rcctificat interior ell ciclu semiautomat. La prelucrare pe masini de rectificat interior unlversale, avansul de patrundere St se mareste de doua ori, iar avansul longitudinal, In fractiunl din latimea discuIui ahraziv, ~ rarntne neschimbat.

Tumtia piesei

11p:

se ealculeazi; en relatda
np

lOOOvp
Ttd

[rot/min],

(12.7)

in care cl este diametrul gaurii, mm,

~i vp - viteza piesei, care se determina cu

relatia vp

c, d
Tm
'SX t.

11 .5 ,

[mjrnin],

(12.8,)

in care Teste durabilitatea discului abraziv, minute, data in tabclul 12.18 iar Cv, p, In, x, y sint coeficient ~i exponenti dat,i in tabelul 12.17. 12.3.4. Determinorea tirnpilor cjutdtori Ca ~i 13J rectificarea rotunda exterioara s-au stabilit normative de timp i ajutatori t"H lega~i de prinderea si desprinderea piesei, ta2, de comanda masinii, ta5, de masnrari de control.

Norma tehnica la rectificat

interior

101
Cv ~i a e xponentilor

Tabelul

12.17.

Vnlol'ile

coeficicntului

asehlere la reeuttearea
xfaterialul de prelucrat

rotunda

p, m, x ~i y din relatia tntertoara

vitezel

de

I
I

Caracterist icilc discului abraziv

Cv

I
I

.
m

I
J

:v

Ote] necalit

Electrocorindon, liant ceramic, granulatie 50 Electrocorindon nobil, granulatie 25 liant ceramic, granulatie 50 Electrocorindon nobil, granulatie 40 Electrocorirrdon nobil, granulatie :!5

0,054 0,054 0,050 0,058 0,054

II 0,5
I
0,5

0,6

0,9

Otel calit

II Electrocorindon,

I -----1-----.----_
I 0,6 I 0,9 I 0,9

0,9

In tabelul 12.19 sint prezentati timpii tal pentru prinderea ~i desprinderea piesei, In tabelul 12.20 sint da~i timpii ta2, pentru comanda masinii, iar in tabelul 12.21 sint da~i timpii ta5 pentru masurar! de control. 12.3.5. Determinarea timpilor de deservire Timpul de deservire tehnica tat' in procente din timpul de baza, se da in functie de timpul pentru indreptarea discnlui abraziv tt, prezentat in tabelul 12.22. Pentru determinarea timpului de deservire tehnica se Ioloseste relatia
tat = 1,15

tt .. tb

[min] ,

(12.9)

in care Teste durabilitatea diseului abraziv, min. Timpul pentru deservirea organizatorica trio, in operativ, este dat in tabelul 12.23. 12.3.6. Determinarea timpului

procente

din

timpul

pentru odihno ~i necesitof

fiziologice

In tabelul 12.24 este dat timpul ton, de odihna i necesitati fiziologice, in proeente din timpul operativ. 12.3.7. Exernplu de calcul al normei tehnice de timp ia rectificarea rotunda interioorc Sa se calculeze normat tehnica de tirop pentru reetificarea interioara a unei piese din otel ealit ell diametrul interior de 70 mm ~i lungimea rectificata de 140 mm. Reetifiearea se executa cu disc abraziv En24JO cu diametrul de 50 mm ~i latimea de 20 mm. Se prelucreaza 50 bucati, avind fiecare adaosul de prelucrare 2Ac = 0,4 mm.

:-5

102
Tabelul 12,18, Durabllltatea
economten a discurilor abraztve, interior

Normarea

lucrarilor

de rectificare

T. min, la mastnl

de reetlficar

rotund

Diametrul piesei, dp, mm, pina la:

La1'imea discului abraz.iv E, mm, plna la:

i
16 50 160 320

25 1

25

32

25

32 25

40

40 32
I

SO

32 -

I I

50 40

63 50 -

63

80

80

63

80

80

50

63

I
'

Adaosul do,1 1 prelucrare Clasa de precizie i

Durabilltatea

economic; T ec' min

0,15

\1

si ~ '1

5.0 \6,3 8,0 110,0 12,5\16,020,0 20,0 20.0 120,0 20.0 20,0 20,0 20,0 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10,012,5 16,0 20,0 20,0 20,0 20,0 20.0 20.0 4.0 6.3 8,0 10,0 12.5 16.0 20.0 20,0 20,0 20,0 2,5125 3.2 4.0

---0,20 1 ~i 2 3 4 1 si 2 3

------

----

-_._----

3.2140 5.0 6.3 8,0 10,012,5 16,0 20.0 20,0 20,0 20.0 20,0 20.0 2,5 2,5 3,2 4.0 5.0 6.318,0 10.0 12.5 16,0 20.0 20,0 20,0 20.0 2~ 5 2,5 2,5 2,5 4.2 4.0 5.0 6,3 8,0 10.0 12.5 15.0 20,0 20.0

---0.30

------

----

------

:1

2,5 2.5 3.2 4,0 5,0 2,5 2.5 2.5 2.5 3.2 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5

6,3 8,0 10.0 12,5 16.0 20.0 20.0 20,0 20.0 4.0 5,0 6,3 8,0 10.0 12.5 16,0 20,0 20.0 8.0 10,0 12,5 16,0 2.5 3,2 4,0 5,0 6,3

-0.50 1 si 2 3 4 1 ~i 2 3 4 1 si 2 3 4

--

-- -- -- -- -- -5,0 6,3 3,2 4.0 2,5 2,5 3.2 4,0 2.5 2,5 2,5 2.5

--

--

--

--

--

--

2,5 2,5 2,5 2.5 3,2 4.0 2,5 2,5 2.5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

8,0 10,0 12,5 16,0 20,0 20,0 5,0 6.3 8.0 10,0 12,5 16,0 3,2 4,0 5,0 6,3 8,0 10.0

_. -0.70

--

--

-- -- --

-5,0 3,2 2,5

-6,3 4.0 2,5

--

--

--

--

2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5

8.0 10.0 12,5 16,0 5,0 6.3 8,0 10.0 3.2 4,0 5,0 6.3

-- -- -- -- -- -- -1,00 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,512, 5/ 2,5 2,512,5 12,5 2,5 2,5 2.5 2,5 2,5

r5

-3.2 2,5 2,5

-4.0 2,5 2,5

-5,0 3,2 2,5

-6.3 4,0 2,5

-- -8,0 10.0 5,0 6,3 3,2 4,0

Co.ficimN

de coreciie ai d"rabilitd!ii

pentru. raportu!

dia~'etrelor

disc aorazio] gaurii, Dldl}

Raportul diametrelor Ccefic ient de corectie

0,4 0,5

0,5 0,63

0,63 0,8

1,8 1,0

Rcctif icarea stcprafeielor

[ronlale

pentrw

raza de racordare

a pM/itor

ciiindrice

$;

[rontal,

R..,l

"""

Dfametrul discului abraziv, Durabilitatea T, min

D, mm

10 0.8 115 1,2.


1 frontale

20 1,7

I
I

30 2,5

I 40

3,3

50 4,2

60 5.

\100
=

\ 115 10

Obseroaiie.

La rectif icarea

suprafetclor

cu R> I mm, durab ilitatea

se ia T

5 min.

Norm(l tehnico
Tobclul

!a rectificat interior
aj~ltittOl'i pentru prlnderea-desprtrulerea Iieat rotund interior plesel, tal min, la maslni

103
de recti-

12.19. Timpii

A. Cu manipulate

manuals

Mesa piesei, kg, ptna la: Poz. Modul de prindere a piesei


0,5

1,0

3,0

5,0

8,0

12,0

20,0

Timpul tal

min,

In universale cu doua \ Fixare cu cheie sau trei falci Fixarea mecanica sau pneumatrca verificareacentrariil comparatorul

1,21

1 0,231,26

0,29 0,21

0,331 0,38

I 0,53

O,151~1~

0,24 I 0,27 I ~~-----

28

'-1 4 I In platou
6 7 8

Cll

0,36 10,40

I 0,43

10,48

I 0,57 I 0,68
90 14, 40 5,10 5,70

1 0,92

cu falci

Verificarea centriiriil----i--~I~I~I~, cu comparatorul

I~
6,40

5 11 In platou cu fiilci ~i luneta

In mandrinii cu bucsa extensihlla

Fixare

Cll

cheie

I 0,24

1-0,26

I~I-;';-I~I-;;~;'-

B. Cu ajutorul

masinilor

de ridicat

i
Poz. Modul de prindere a piesei

Masa piesei, kg, pin'" la 30 50 TimpuJ ta, min, 80

13

In universal ~i luneta fixa

~II
--17
19 16 18

14 ,

IPlatou e~ectric sau pneumatic Pod rulant electric

I
I
i

3,40 3,90 7,20 8,80 7.70


11

3,60 4,10 7,70 8,90

I 3,90
4,40
I,

------~-

In platou cu falci

I In platou cu fiilci ~i Iuneta

Palan electric sau pneumatic/ Verificarea Pod rulant electric centriirii cu compa[Palan electric sau rator Ipneumatic I ,Pod rulant electric I

"

8,40 9,65

9,50 111,00

8,50 11,00 12,70 0,08

lnchtderea

si deschiderea aparatorit

104
Tobelul 12.20. 'I'impil ajlltMori pentru eomanda masinll,

Normarea lucrarilor

de rectificare

ta2, min, pentI'll masl ni de rc{,tiiicnt interior

Poz.

Felul miuuirilor ~i miscarilor de cornanda

I Di';::Ul ';'0Xi:,

6:m

Timpul

la,

min
0.10 0,04 0.04

1 2 3 4 5 6

Aproplerea

sau retragerea

I
I
i

Picsei de piatra Pietrei de piesa

0.08 0.04 0,03

0.05 ~~--

Cuplarea Cuplarea Schimbarea

avansului

longitudinal vitezei de avans longitudinal a papusii

----- ---0,03 0.05

sau decuplarca

--- ---~~

marlrnti vitezei

de a vans sau a avansului

0.08

--~
7
Obseroatii,

Schimbarea miirimii cursei de apropiere a suportului pietrei, mobile portpiatra sau portplesa, a axului portpiatra Pornirea ~i oprirca sistemului de racire

0,051-::-

I
la;,' min, peutru

0.04

1. Decuplarea a vansului
deeuplarea de baza. avansului

longitudinal de patrundere

se suprapunc en tirnpul de masina. 2- Cuplarca ~i ~i schimbarea marirnii lui se suprapune ell timpul

Tabeiul

12.21. Timpii

ajutator!

penrru mrlSlU'al'i de eontrol, rectHicat interior

mnslnl

(le

. Poz.
I

I.
Aparatul de m?Lsura

Dimensiunea ffias~r~ta ImmJ ptua la :j


I

I
50 j
I

Ltmgimea prelncrata: 100

mmJ

pina la: 500 1000

I
Timpul

250
taG

I
11110,

1 2 3 4 5 6 7 8

100 250 Micrornetru de interior Micrometru de adincirne Comparator


peritru en cadran alezaje 500

1000
-

0,40 0,42 0,52 0,85 _ ....__ .. 0.30 --_.0,31

0.42 0,45 0.56 0.94 0.33 0.37 0,38 0,61 0,3:3


0,37

-----

0.51 0.55 0.77 1.17

0,70 0.98 1.56


-

- .

-----

1,05 2,36

--9 10 11 12 13 14 15

100 200 500 25 50 100 .. _-25 50 75 100 25

0.36 0,59 0,25 0.29


-----

0,39 0.44 0,69 0,38 0,47

--

0.78
.. _-,. ------

-----

Pasimetru

-_

{),37

----

0,37

-----0.34 0,44 n,51 0.57

0,45

-_

--

Calibru

tampon

--I

i
Calrhru tampon pentru verlflcarca coaxialita ~ii

----

-----

0,18 0.23 0,26 0.30

--

0,24 0,30 0,34 0,39


.....

--_._.-

-- -----0,23

--

16 17

0,16

0,18 0,22 0.26 0,34


0,'10 0,1u
I

50 75 -_._-100 150 250 350

-.~-19 20 21 22

18

_J:~~_I
I

o.:n
---------0,l5
I

0,36
-

0, :31

------

I Calibru tampon I sau incomple t

plat

a,30 0, :13 0,33 0,52

0.63

a.oz
0,90

0,54

--

Norma

tehnica

la rectificat

interior
Indreptarea lliscurilOl' abrazlve, I., min, pe ma~ini de J'cctifie-:lI rotund interior la preluerarea

f05

Tubelui 12.22. TiIllI}\I\ llentrll

;~
Pox.

.,. [ndreptarea

suprafetei

cillndrice,

,--_8_'_J ,.~

3
ScuJa de Indreptat , discul abraziv

~5 !1

'"
'"

~ ""

'E
.~ 130

Diarnetrul maxim 31 galirii prelncrate, mm, piJla la:

260 Rugozitatca
Ra,fJ,.m

I I
0,4
I

.000

~
0

e
if;

c,

:3~
20 ;,0
10 --

3,2-1,6/

0,8

0,4

\3,2-1.6 Timpul

0,8

! 3,2-1,6! '

O,H

0.4

de Indreptare,

1. mill

,
1

2 DiamanL unic 3 4 5 6 Hole din placutc


7 dure

1.9 2.1 2,1


2,5

--;;;-1
30 -to
---

GO

2.62,9
---

--- ~ --2.6 2,9


3.1.

1.9 2,1 2.1 2,5

2.0 2 2.1
, 1 <

2,5

---2.8 3.1 3,4 3.9

2.1 2.:~ 2. t 2.8

2.2
2,3

2.1
---

2,8

---- --3.4
3,8

2.2 2,8 2.4 2.8

2.4 2.6 2.8 3.0

--3.2 3.4
3,7
---

2.4 2.6 2.8 3.0

--3.8 4.2 4.6 5.4

2.& 2.& 2.8 3.0

8
9 Bara de carbo10 rundum san 11 SlI port CIl gra12 nu le de diamant

60

3,1 3.7

3.2 3.G 4.0


.1. 8

2.8
:3,1 3. cl

:3.7

--0,44 0.57 0.83 0.96

--0.53 0.68 1.10 1,10

3,9

5.0 _._--0.68 0.88 0.73 1.50 0.48 0.60 0.73 1,00

4,2

3.1 3.4 3.6 4.1

4.2

--.

20
:30
1

40 GO

0,38 ~-::;TO.G2 0.51 0.62 0.82 0.77 1.00 0.70 0,90 1.10 1.40

0.56 0.71 0.86 1,20

0.73 0.93 1.11 1,50

B. Indreptarea

suprafete! Irontalc, 2 $i a razei 3 Diarnctrul maxim al geurfi. mm, pinil la :

s
Poz..
SC1.11a de indreptnt discul nbraziv

.s

~
I

~~
;J

iao

260 Adaosul Pe raza, nun 1,0

i
I
I

500

'" ~ ~ :ii
2

0
1

0,2

0,5

1,0

0,2

0,5

0,2

0,5

1,0

Timpul

de indrep tare, t , min

13 14 15 IG 17

Barii de carbo-I rundum sau suport cu granule de diamant

sau

I
I

I
I I

.3

2 5 10

0.20 0.49 0.61 0.76 I 0.79

I 0.26 0.45 0.55 0.47 0.29 0.67 0.59 0.4610.82 0.611 0,48 0.85
frlo. min. intel'ioara

0.53 0.51 0.65 0.67


in

0.35 0.52 0.54


din

0.37 0.57 0.69 0.84 0.87


timpul

0.55 0.55 0.67 0,69

0.37 0.54 0.56


la

Tobclul

1.?,.~3. Tlmpul

lie deserYire

orgnnizutorleri, reetiliearea

proceute

operutlv,

Diametrul maxim a l g~urji, mm, pin[l la: Poz , Mctorla de r ect ificare
J30 260

soo
din
T (JP

Tirnpul

ttl

o. in proecnte,

Cu rucrre

1,7
1, cl

2'.0
1 ,6

Fara racire

2,3 1.8

106
Tubelul 12.24. Timpul de odilma ~i necesitiiji iiziologicc, ion, in reetlflearea intel'ioHI'a
~ .. a."a.

Normarea 'Iticrarilor de rectificare


proecnte diu tlmpul operativ, la

Poz.

Timpul operativ Top, min

I
I

"'Will a jut ator ta, in pro cente din Top

I
\

F~""'''''''~

0,5

I I
3,0

1,0

3,0

5,0

I
I

8,0

12,0

20,0

I>

20,0

Timpul ton,

in procente

din Top

1 2 3

>50 ~1,0 ~50 >50 ~50 2,51-5,00

3,0

3,51~

I
3,0

3,4

~I
4,5 3,5 3,0 3,0

5,0 4,5 4,0 3,5

I
_..

5,5

;;--=-- ._-

1,01-2,5

I
I

3,0

~~-

4,5 4,0

5,0 4,5 4,0_

~~.~~4,5 4,0

4 5

>50 ~50

3,0

3,51

6
7 >5

I
+ +

I
I

3,5

va

Norma de timp se calculeaza cu relatia (12.1). Timpul de pregatire-tnchedere, din tabelul 12.14, pozitiile 1, 6, 7, 14, fi TPI = 9 10 10 0,7 = 29,7 min. 'I'impul de baza se ealeuleaza en relatia data in tabelul 12.15

"tb~=" 8

c.

<>

2 L Ac .K [mi "].
l' t "

-s,

Avansul longitudinal se calculeaza en relatia (12.2), in care ~ = 0,3, luat din tabelul 12.16, pentru reetificarea de finisare cu raportul L/cl = 2 : 1. Bezulta 81 = 0,3 20 = 6 [mm/rot]. Avansul de patrundere 80 in mm/cd, din tabelul 12.16, pentru reetificarea de finisare a otelului calit, are valoarea s, = 0,002 mm/cd, 'I'uratia piesei se caleuleaza en relatia (12.7), iar viteza piesei en relatia (12.8), in care, din tab elul 12.17, Ov = 0,054, p = 0,5; OJ = 0,9; Y = 0,9. Durabilitatea discului abraziv, T = 2,5 minute, se ia din tabelnl12.18. Bezulta vp

= 2,506'0,00209.0 309 = 32 [m/min]. ,

0,054 .705

Turaua t" loarea

.. piesei va fi1 np

2'140'0,2. '1,5 = 47,4 mm. 6 145 '0,002 .. 'I'impul ajutator psntru prinderea ~i desprinderea piesei, din tabelul 12.19~ poaitia 1, pentru piesa cu masa de 3 kg, va fi tal = 0,26 min.
=

Ooeficientul K = 1,5. ~ va f i t; T rmpu 1 d e b aza

1000 . 32 145 [ro t/ mm. . ] " ~Tc 70 K, din tabelul 12.15, pentru rectifiearea de finisare, are va-

Norma tehnica la rectificat plan

107

Timpul ajutator pentru comanda masinii, din tabelul 12.20, pozitiile 2, 3, 7, va fi ta2 = 0,04 + 0,03 + 0,04 = 0,11 min. Timpul ajutator pentru masmari de control, din tabelul 12.21, pozitia 2, va fi ta5 = 0,55 min. Timpul ajutator, ta = tal + ta2 + ta5 = 0,26 + 0,11 + 0,55 = 0,92 min. Timpul telt pentru deservirea tehnica se ealeuleaza cu relatia (12.9), in care tl = 1,9 rnin (din tabelul 12.22 poz. 1):

t,u -' -

115 1,9 4142 min. _. 4'" I,D~ , C) 5

"",

pozitia

Timpul ajutator pentru deservirea 1, se caleuleaza astfel:


telo

organizatorica,

din tabelul

12.23,

= (47,51+(0,92) 1,7/100i=(0,82Jmin. 12.24, pozitfa 7,

va fi

Timpul de odihna ~i necesitat! fiziologice, din tabelul ton = (47,5 + 0,92) 3,0/100 = 1,45 min. Norma tehnic2v de timp pe bucata va fi: +
tb

NT = Tp;/n

+ i; +

tell.

telo

ton

= 29,7/50 + 47,5 + 0,92 + 41,42 N T = 92,7 minute.

+ 0,82 + 1,45 = 92,7 minute;

12.4. Norma tehnicd

de timp la prelucroreo

pe mosini de rectificat

plan

N orma tehnica de timp pe bueata se calculeaza cu relatia (12.1).

12.4.1. Determinarea timpului de preqotire-incheiere


Timpii de pregatire-incheiere pentru prelucrarea pe masini de rectiticat plan sint dati in tabelul 12.25, pentru rectiticarea suprafetelor plane pe masinf de rectificat cu masa dreptunghiulara, ~i in tabelul 12.26, pentru reetificarea supratetelor plane pe masini eu masa rotativa.

12.4.2. Determinarea timpului de bczo


Relatiile pentru calculul timpului de baza si lungimilor de patrundere ~i iesire, pentru rectifiearea plana eu periferia diseului abraziv ~i eu partea frontala a discului abraziv, sint date in tabelul 12.27.

12.4.3. Elemente ale regimului de cschiere


!

Pentru determinarea timpului de baza este necesar sa se calculeze viteza, de avans a mesei (piesei), sa se stabileaaea avansul de treeere s, ~i avansul de patrundere sp.

108
Tobelul 12.25. Timpul

Normarea

lucrdrilor

de rectificare

de pregatire-incheiere, Tpl, min, pentru pe masinl en masa dreptunqhlulara


A. Operati! curente

rectiiicarea

plana,

Lungimea maxima a suprafctci de lucru a mesei, mm, pina la: Poz. 11-'lodul de aseaarc a piesei 1000 Timpul

2000

T frZ, min 4.0 6,0 8,0

1 2 3 4

Pe masa magnetica
In dlspozitive sau menghine asezate pe masa rnagnettcaIara fixare

3,0 4.5 7.0 de 10.0 6.0 a sculelor, 8,0-10.0

In dispozitive sau menghine asezate pe masa magnctica eu fixare prin suruburi sau placi :
Pe masa magnetica prln fixare eu suruburt

Manual Cu dispozitiv ridieare si placl necesare,

.-

11,0 7.0

--6
I

Primirea sl predarea documentatiel eu lndtcatlile dispozitivelor si aparatelor de masura

B. Operatii suplimentarc

~
7 8 Montarea Inlocuirea si de moatar ea mcsei rnagnetice discului abraziv pe masini cu :

4,0 Ax orizontal Ax vertical 6.5 7.5 21.0

5.0 8.5

9.5
26,0 4,0 2,0 0.7

---I

10

Rectifiearea

mesei magnetice dupa

~!

11

I
I

Reetificarea pietrei eilindriee inloeuirc, pe partea : Indreptarca disculul abraziv

I Frontala

Periferiea

3.0 1.3

13

a. Reetifiearea in milimetri pe relatia


8(,

plana en periferia diseului abraziv. Avansul de trecere rotatie a mesei sau la 0 cursa dubla, se determina en
~t

8, =

-BD

[mm/rot

S!1JU

mm/cd],

(12.10)

in care (3t este avansul de trecere in fractiuni din latimea discului abraziv BD, mm. Valorile avansului de trecere in fraetiuni din latimea discului abraziv sint date in tabelul 12.28. ' , .Avat1sul de patr11Ulere Sp, mID, s-a stabilit, pentru operatia de rectifieare de degrosare, in tabelul 12.29 ~i, pentru operatia de reetifieare de finisare, in tabelul 12.30. Gradul de acoperire a mesei, pentru care sint dati coeficientii de corectie in tabelul 12.29, se calculeaza cu relatiile : - pentru masini eu masa rotunda,

Am

B D!

b Ap
.1t

D", ..

(12.11)

Norma tehnicd la recitfica! plan

109
Tpt, mln, pentru rectificarea plana pe maslni

Tobelul

12.26. Tlmput

de

pl'egatire-incheiere,

en masa rotativa
A. Operatli curente IDiametrul maxim al mesei mm, pina la:
POZ.

Modul de asezare

a piesei

900

1500

I
1 Pe masa magnetlca sau mandrine autocentrante asezate pe masa magnetica

Tirnpul

Tpi. min

4,0 5,0

2 3

In dlspozitlve fara fixare In dlspozitive si placi

r
I
I

5,0 7,0 9,0

speciale asezate pe masa masinii prin fixare cu suruburt

-4

7,5
nece-

Primirea Id prcdarea documentattei, a comenzilor cu tndicatlile sare, a sculelor, dlspozitlvelor si aparatelor de masura

8,0-10,0

B. Opcretil suplimentare

__ 5_1 Montarea 6 7 8

sl dernontarea discului

mesei magnetice eu forma: Disc

3,5 Segment!
Oala

5,0 10,0 12,0 10,0 4,0 2,2 0,5 2.0 3,0 25,0 0,7

Schimharea

abraziv

._-9 10 11 12 13 14 15
Rectificarea Indreptarea mesei magnetice discului abraziv

r
Indreptarea schimbare dlscului abraziv dupa

I Disc
Segmenti Oala

Pe diametru Pe 0 parte Iron-

tala

I I

6,0 7,0 7,0 2,5 1,5 0,5 1,5 2,5 20,0

I
masini cu maea

raza

--

- pentru

dreptunghiulara, ~Ap , (12.12)

Am

BMLM

in care, asa cum se prezinta in fig. 12.14, 2:Ap este suprafata efectiva de rectifieat, mm-, BM - li;l,~imeade umplere a masei, mm, Dm - diametrul mediu al zonei de umplere a mesei, mm, ~i LM -lungimea de umplere a mesei, mm. Suprafa~a efectiva se determina cu relatia,
2:Ap

A'n

[mm"] ,

(12.13}

in care ~ci este suprafata unei piese, mm2, n-numarul de piese care se rectifiea simultan.

Tubelul

12.27. nelafii

pentru eulculul
de inf:rarc ~i ie~ire, la maslul de rectilicat

thnpulul lIe baz1i, Ib' mln, ~i a Iuuqhnllor


v

plnn

10O

~
..c:::

s
~,Isp,~t
80<B~~

~!.i~!i~~ \:y t:::~':l+t,


I ." '~

f I' -tT1

~.1. "~" /1

r{:i~~l~
Vb~ it=f~
Pcntru 1+/,-1-/,
ill'

!.~'~~,

Fl v-
L
'-j

" ~'-'ficcarc -I- liD -I- 5 ~ tb = " ha = 1,15 ",1,35; "f .~ 1,25, ,1,50 de rectificat Bp, 111m
250 \

Pentru
!;;
=:::

fiecare

cursa st-upl.i a mcsei ,

cursu -t k, I+l~_

simpla

de trccerc, Ac 1 -_ ..
11

l.~ .. ll+_l'}._~

f()

~'.~

-I~U-.~.~~~
1,15 ... 1)35; [It,BD

ha

"
"f.: 1,25" ,1,50 (10",15)
111111;

to= WoO~~;;'il, + I, =
La1imc.-1. suprafcjci

-100'0, v,,,

k;

Ra = 1,2 ... 2,0;

It -I-

/2 ':':'-: (10 ... 15) uun ;

1, = 0,5 (D D2 I. _ (5 ' " 10) mm;

-1/
I

B~);

/'f = I,~ ,.'

1,5

- ci'
40
50 GO 80 \ lOO 120 140 ~OO

~l

,!j ... '

"
1
160 180 Distan ta de patmuderc, I"

20

25

1 m",
[I, = 0,5 (D -

30

I
1 1 225-1

300 B; ) )

350

400

450

500

600

E~ ee c ~ A~

V i -

i5s

t;s "

~ ".

--f5'o-

100 110 124 130

1,0

1,6 1,5 1,3 1.1

3,0 2,0 1,7 1,7

-=-

7 o

-'200--

160 175

--=----:=---. --------,--

225

4,5 7,511,525,0 -~4,0 6,0 9,017,032,0 3.4 5,3 7.814.525,035,0 -3,2 5,0 7,313.523,5'10,0 W 1;5 2,8 W 6,8 U,5 19.5 30,0 5-6'~O ---=:-'--'------1.01,42.54,05.910.717,527,041.050,0--- 1,0 1.2 2.2 3,5 5,5 9.515,523.735,051,0 1,2 2.0 3,(i 4,8 8.213,220,028,540,05'6-:0 100.0 --=--'-'----'----'--,'--'-----'---'---'---2,5 4.0 7.511.517.024,533.544,5 60,5 112.5

z 3 Cl

;;

~-=--=---=--_~.:~_ 6.5 ~~~ 15.~~~:~ 20~ 38.,~_~Q.:g ~~_ -5.5 8.512,51'7.523.030.0 33,0 52,0

J--=_ -=

--=_I_~_I-=--I_-=---I-,-~--31,0 27.0 23.0 -9 ~25,0 67,0 150.0 46,0 52,5 85,0 175.0 35,0 44.0 67,5 104.0 200.0 30.0 37.6 57,0 84,0 116.0 225,0 -, -18,0 22,0 32.0 43,0 58.0 faza de Iinisare. 75.0 96.0 150,0 2. Cu n s-a notat numa-

Cl

C
n

~50,_-= 300 350 400 450

., ---

--

7,010.515,019,525.0 6.0 9,012.516,021,0 --, 15,018.0

g:

~gg = = =
-

750

=r. -:=-- --=- --:=-

=-----=- --:=- -= -- ~ff;~:g-~:g---~g:r~~:f l~~:g -}ci~:rl~~~:g I~~~;I~-Q.. Cl)

--

O/lseruafii. 1. S-a notat : ka-coelicielllul k pentru Iaza de degro~are; kf-coclicientul le pentru rill de piese prelucrat e simultan, 3, Drstanta lz se ia indiferent de liitimea Bp.

n' Cl iD

Norma tehnka

la rectificat plan

111 Daca pe masini de rectificat eu masa dreptunghiulara se rectifica scule, se reeomanda urmatoarele valori pentru avansul de trecere s, ~i avansul de patrundere
8p:

Tabelul 12.28. Valort pentru avansul de treeere, in fraenunt din la!imea dlseului, la rnaslnl de rectificat plan en perllerla dlsculul abrazlv

Natura operafiei

i
I

Rugozitatea suprafejei prelucrate Ra urn


1

!'t

I
Degrosare

6,3--3,2 3,2--1,6 1,6--0,8 0,8--0,4

0,80 0,63 0,50 0,25

Finisare

----;--"'-

pentru avansul de trecere: -- degrosare, 1. .. 2 mm/cd ; . -- finisare, 1. .. 1,5 mmjcd ; pentru avansul de patrundere : -- degrosare, 0,05 ... 0,150 mm. V iteza de avan8 a mesei (pie8ei) Vm se determina, in functie de masina de rectificat, astfel :

-t-ty;~,1f1~'~~~~-r\ ~

/~"'1.,/ -{--~)?f \ I ",'1/.5.) \


\1
"
f <,;

/~~,

Fig. 12.14. Gradul de acoperire a mesei: a -- rotative; b-- dreptunglnulare.

\ ,.....
\L..

I "~L--

:'-

'~
Pt

I~~
I
8,0 6,3 10.0 8.0

~LM
b
pentru maslnt

a
Tabelul

12.29. ~Avansll.l de piitrundere sP' mm, pentru operatla de degro~are, de rectificat plan en pel'iferia discului abraziv
Viteza de avans a mesei
t'1n1

,----~~--~----~----20,0 16,0
sp, mm

m/ruin, pin a la:

0,63 0,80
Durabilitatea Iie , TJ min

12.5 10.0

16,0 12.5

25,0 20.0

32,0 25,0

32,0

Avansul de patrundcre,

4,0

6,3 10.0 12,0

I I,

0,040 0,030 0,025 0,020

I
I

0,030 0,025 0,020 0016

I I

0,013 0,010 0,008 0,006 0,010 0.008 0,006 0,005 0,008 0,006 0,005 0,004

0,025 0,020 0,016 0,013

0,020 0.016 0,013 0,010 (i,-Cavan-sului

0,016 0,013 0,018 0,008


de piUr'u,nde,e de prelucrat

Coeficienlii-de-corecl'ie

A. In functie de natura -materialului Natura materialului

Diametrul discului abraziv DJ mIDI pina la: 250 320 400 500

Otel necalit

aiel caltt cu H RC 35 ... 40 Otel cillit cu H RC > 40 Fontii


B. In functte
-i -

0.82 0.78 0,70 0,86

0,91 0,87 0,78 0,96

LOO

1, 12

0.95 0.85 1,05

1,06 0,96 1,17

degradUldeacoper1re

Gra dul de acoperire, Am


Coeficient de corectie

0,25 1,40

---1--

0,32 1,25

-a mesei

0,40 I 1.12:

0,50 1.00

0,63 0.90

0,80 0.80

1,00 0,71

112
Tobelul 12.30. j\nmslIl de piitrundCl'e pentru periferia rectlllearea dlseulul abrazlv

Normarea

lucrdrilcr

de rectificore

de Ilnisare,

pe maslnl

de rectifieat

plan

ell

Viteza ~,c5ei, Vm m-rum

I
I ,

I
63
f

Avansul de trecerc, SI, mm/rot, pina la: I


f

8,0

10,0

12,5

16,0
sp,

I
mm

20,0

2;;,0

32,0

Avansul

de patrundcrc,

10,0 12,5 16.0 20,0 25,0 32,0 40,0

0,045 0,036 0.029 0.022 0,018 0.015 0,012


I

0,036 0,029 0,022 0.018 0.015 0.012 0.009

0,029 0.022 0.018 0015 0.012 0.009 0,007

0,022 0,018 0,015 0,012 0,009 0.007 0,005

0,018 0.015 0,012 0,009 0,007 0.005 0.00,1


de patrundr-rl!

0,015 0,012 0.009 0.007 0,005 0,004 0,003

0,012 0.009 0,007 0,005 0.()()4 0,003 0,002

0,009 0.007 0,005 0,00'1 0.003 0,002 0,001

Coejicienf.i

de corectie ai avansluui

_~. Functie de precizia dimensiunii

de prelucrat

~i

de adaosul de prelucrare

Adaosu! total de prelucrare, P:-e::izia dirncnsiuriii, mm, pma la:


0,15 0,20

A C,pill;:i

13.:
0,55

0,25

\
Coeficien

0,32
1i de

I
corect ic

0,45

0,65

0,02 0,03 0,05 0,08

I
I

0.32 0,40 0,50 0,63


B. In functic

0,40 0,50 0.63 0,80

0.50 0,63 0,80 1,00


materialului

0.63 0,80 1,00 1,25


de prelucrat

0,80 1,00 1,25 1,60

1,00 1,25 1,GO 2,00

1,25 1,60 2,00 2,50

de natura

Diametrul Natura materialului 250

discului 320

abra ziv, D, mm, ptna la :


400

500

Coeficienti

de corcc'[ie

Ote 1 necali t Otel ealit ell H RC 35 .., 40 Otel callt ell H RC > 40 FOllta

0,96 0,80 0,56 1.28

1.10 0,90 0,63 1,45

1,20 1,00 0,70 1.60

1.30 1.10 0,80 1,75

c.
Gradul de acoperire

in functie de gradul de acoper ire a mesei

~i
a mesel, Am
Coefieient de corectle

1,25
I 1.40

1,32 1,25

0,40 1,12

10,50

1,00

1 0,63 0.90

1 0,80 O,SO

11,00 0,75

pentru

masini en masa dreptunghiulara :


Vm

~ i ~~

Ova ---=--TO,7 . ~I

to,iS

[mjmin] ;

(12.14)

, i

Norma tehnica

la reclificat

plan

113

pentru masini eu masa rotativa :

c;
'D", = TO.35.
~I

.t

[m/min],

(12.15)

in eare GUI iji C sint coeficienti care depind de natura materialului de preluerat pe masini de rectifieat cu masa dreptunghiulara, respectiv rotativa, pentru care se recomanda valorile : - pentru otel calit, Gnl = 2,25; G,., = 0,48 ; - pentru otel necalit, Crel = 2,50; Grr = 0,53 - pentru Ionta, G"'l = 2,90 ; Grr = 0,62. Pentru durabilitatea discurilor abrazive T se recomanda valoarea de 15 minute. Daea se alege alta valoare, din tabelul 12.31, se vor folosi coeficienti de corectie pentru viteza dat.i in tabelul 12.32.
tr

Tabelul

12.31. Durahllltatea

medie a diseurilor
Natura

abrazlve,
opera tiei
!

T, min,

la rnll~illi de reetlfleat

plau

Degrcsarc Felul

Finisare

prelucrarii Cu partea trontala a discului abra z.iv Prccixia dimensiuni i de prelucra t , mm 0,05

Cu perifcria discului
I

abraz.iv
j

" Diametrul 250

discul ui abra ziv J), nun 320

L.'i.!.imeadisci.lui nbruziv
B~mm

I.,' 400
6.3
8.0

500

; 0,02

0,03

O,OH j

0,05

0,08

0,12

Durabilita tea medic, T. min

~40 >40 Tobelul

LO

6.3

5.0 7.0

7.0
10.0

40

32

25

30

:5

,
la
40

12.32. Coerlelentl

de cOl'ec!ie a dlel.ei mesei ill Iunetle tic uUl"abilitatea prsluerarea pe ruaslnl de reetltlcat plan
T ming 10 15 20

discului

ahraziv,

Durabilit

atea d isoului abraziv

30

Coerlclent

i de corcctie

1.3

1.0

O.S

O.G

0.5

b. Beetifiearea eu partea frontala a diseulu iabraziv, LR rectificarea eu partea frontala a discului abraziv, indiferent de tipul masinii de rectificat, exista numai avans de patrundere 8p, in mm/rot sau mm/cd. Valorile avansului de patrundere sint date in tabelul 12.33, pentru rectifiearea de degrosare, ~i in tabelul 12.34, pentru rectificarea de Iinisare. Latimea de aschiere raportata Bn mm, fata de care se dau valorile avansului de patrundere se calculeaza ell relatiile : - pentru masini ell masa rotativa,
Br ~Ap
1C 8-c.S15

[mm] ;

(12.26)

'D",

114

Normarea

Iucrdrilor

de rectificare

Tubelul 12.33. Avansul de patrundere pentru reettflcarea de degro~are, la maslnl de rectificat plan en partea Irontala a dlseulul abrazlv
Latunea de aschiere raportata, Er, mm pina la: Viteza mesei Vm, m/min
I

20

32

50

80 sp,

I
Dun/rot

125

I
I

200

320

Avansul de patrundere,

sau

mm/c.ds

10,0 12,5 16,0 20.0 25,0 32.0 40.0

'0,065 0,054 0,044 0.033 0,026 0.022 0,016 0,048 0,040 0.032 0,024 0,019 0.016 0.012 0,033 0,027 0,022 0,016 0.013 0.011 0,008 0,023 0,019 0,015 0,012 0,009 0,008 0.006 0,017 0,014 0.011 0,009 0.007 0.006 0,004
de prelucTal Coeficient de corectie

0,012 0,010 0.008 0.006 0.005 0.004 0.003

0,009 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003 0.002

Coeficienji Materialul

de coreciie func;ie

de natura mater!al'ului

Coeficient de corectfe

I
Fonta

Materialul

Otel calit en H RC 30 ... 40 Obseroaiie,

O. 95

o tel calit en I OW necalit

El RC

> 40

0,85 1.00 1,05

.... ..

Pentru viteza mesei se recomanda : Dm = 10 ... Dm = 20 ... 40 m/min pentru otel calit.

20 m/min pentru otel necalit ~i fonta ;

- pentru

masini en masa dreptunghiulara, ~Am

Br=

LM

[mm],

(12.17)

in care D". ~i LlYI au semnificatiile din fig. 12.14, iar ~Ap se caleuleaza eu rolat.ia (12.13). Viteza mesei Vm, m/min, la preluerarea pe masini cu mass rotativa, se determina cu relatiile : - pentru prelucrarea otelului neealit,
V-m

Gv
TO.85 . B~9 t otelului calit,

[m/min] ;

(12.18)

- pentru

prelucrarea

vm- pentru prelucrarea


'VJn

Gv
TO.65 . B~7 .t fontei,

[m/min] ;

(12.19)

Gv
T Br
to,75

[mjmin],

(12.20)

~i

Norma tehnica la rectificat plan


Tabelnl 12.34. Avansnl de patrundere la reetirlearea de Iinisare, pe partea frontnlii a discnlui abraziv
Latimea de aschiere raportata, Viteza mesei
'Cm.

115
maslnl de reetlflcat plan en

Br, mm, plna la:

,m/min

20

32

I
A vansul

50

80

125

200

320

de patrundere,

sp, mm/rot

sau mm/cod.

10 12,5 16 20 25 32 40

0,024 0,020 0,016 0,013 0,010 0,008 0,007


Coeficie.nti

0,020 0,016 0,013 0,010 0,008 0.007 0,006

0,016 0,013 0,010 0,008 0,007 0,006 0,005

0,013 0,010 0,008 0,007 0,006 0.005 0,004


de p4trunder&

0,010 0,008 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003

0,008 0,007 0,006 0,005 0,004 0,003 0,002

0,007 0,006 0,005 0,004 0.003 0.002 0,001

de corectie ai avansultd

A. in funct ie de precizia

dimensiunii

~i de adaosul

de prelucrare
A
Cl

.Adaosul de prclucrarc, Prcciz.ia dimensiunii, rum, pina la 0.15 0.20 0.25 0,35

mm, pl1l3 la:


0,45 0,55

0,65

Coeficienti de corecj ie

I 0,03 0,05 0,07

,I

0,40 0,50 0,63


B.

0,50 0,63 0,80


Funct ie de natura

0,63 0.80 1,00

0,80 1,00 1,25


de prelucrat

1,00 1,25 1, 60

1,25 1,60 2,00

1,60 2,00 2,25

fn

materfalului

Diametrul discului abraziv, DJ mm, pina la: Natura materialului 320 Coeficienji 500 de corec [ie 800

Otel ne calit
Otel calit cu H RC 35 ... Ote! calit cu H RC > 40 40

Fonta
Obserua]ie,

1,00 0,80 0,55 1,20

1,20 1,00 0,70 1, 60

1,60 1,20 0,88 2,00


Om

Pcntru viteza
16 ...

40 m/min pentru

rnesei se recoman da : n = 10 ... 25 otel cali t 5i Ionta.

rn/min pentru

of cl necalit :

Coeficientul Cv, care ~ine seama de natura materialului care se prelucreaza, este dat in tabelul 12.35. 12.4.4. Determinarea timpilor ojutotori Pentru rectificarea suprafetelor plane pe masini de rectificat plan cu masa rotativa sau drsptunghiulara se considera ea timpi ajutaton, timpul tau pentru prinderea ~i desprinderea piesei, timpul ta2 pentru comanda maeinii, ~i timpul ta5 pentru masurar! de control. Timpul pentru prinderea ~i desprinderea piesei este dat in tabelul 12.36 iar timpul pentI'll comanda masinii este dat in tabelul 12.37. '

116

Normarea

lucrarilor de rectificere

Tabelul 12.33. Valorlle eoellcleutulul Cv din relarille vuezel mesel, la prelucl"lrea pe maslnl de rectiiicat plan cu partea rrontaln a dlscului abrazlv
:\Iateriahl1 de prelucrat Caracteristicile discului abrazi y

c
90 92 106 15
17

Otcl ncdiJit

Elcctrocorindon, Electrocorlndon, Electrocorinclon, Electrocorindon, Elcctrocorindon, Electrocortndon, Carburii Carbura Carbura sillclu, siliciu, siliciu,

liant Jiant liant liant liant liant Iiant liant Jiant

ceramic, ceramic, ceramic, ceramic, ceramic, ceramic, ceramic, ceramic, ceramic,

circular, 80; K - L circular, 50; K - L segmentl, 50; K - L circular, circular, segmenti 50; K - L 80; K - L 80; K - L

ot-i

calit

21
570 594

Font a

segmenti, 50; L - M circular, 80; L - 1\1 segmenti, 80; K - L

912

Timpul pentru masuran de control se va lua din tabelele 12.10 sau 12.21, in functie de instrumentnl de masura folosit. 12.4.5. Determinarea timpi!or de deservire Timpul de deservire tehnica tat se determina
tdt

cu relatia (12.21)

1,1 t, . toj T

[min],

in care t, este timpul pentru indreptarea discului abraziv dat in tabelul 12.38, T - durabilitatea diseului abraziv, min, tb - timpul de baza, min. Timpul de deservire organizatorica, tdo se da in tabelul 12.39 in procente din timpul operativ. 12.4.6. Determinarea timpului de odihno si necesitcti fiziologice Timpul de odihna ~i necesitati fiziologice to", pentru prelucrarea pe masini de reetifieat plan se va lua din tabelul 12.24. 12.4.7. Exemplu de calcul

~ ~

sa, se determine norm}' tehnic1 de timp pentru rectificarea de finisare a unei piese din otel, tratata termic, cu dimensiunile ~i amplasarea pe masa magnetiea rotativa a masinii de rectificat plan ell perlteria discului abraziv conform fig. 12.15. Se Ioloseste disc abraziv E40KC - 400 XI50 ~ 205. Se prelucreaza un lot de 100 bucati. Adaosul de prelucrare Aa = 0,5 mm. Timpul de pregatire-incheiere din tabelul 12.26, poz. 1, 4, 9 ~i 15, va fi Tp; = 4 +- 10 +- 2,5 +- 0,7 = 17,2 min. Timpul de baza se determina cu relatia (tabelul 12.27)
to
=

+- ~ +10 0 O-v".

l2. Bp

+- BD +~t

BD

5 . A =, ~J[, t n

~ ~

Norma tehnica
T'abelnl

la rectificat

plan
pentru prtnderea-desprlnderea plan plesel, tuz min. In maslnl

117
de reethieat

12.36. Timpi ajutatori

A. Manipulare

manuala

i
Poz.

Modul de prindere

a piesei

!
~1
2 4 .5
'Q

Numar de I Verificarea piese centraru prelucrate \ , simultan


I

Masa piesei, kg, plna la : 0,25


1

0,50

1,00! 3,001 5,001 8,00112,001

20,0

Timpul de bucata, tal: miu

Pe masa maguetica

Fara verificare

7 S 9 10

1 3 5 1? 2:> 50 75 100 150 200

0,42 0,46 10,500,540,6010,64'0,71,86 0,190,24 0,240,280,320,360,400,44 0,130,16 0,200,220,260,280,30,0,32 0,080,110,13 ,150,160,180,200,22 0,060,07 0,08 0,050,06 0,07 1 0,040,05 0,05\ 0,038 0,046 0,036 0,040 - \ - 1 10,034 -

I- - -

-1- -

--

----- ---- -- -I
In menghinii cu strtngcre mecanica cu ~urub, Fiirii vcrificare 1 2 3 4 6 0,32 0,21 0,16 0,14 0,12

--

-- ---

----

1?
131 14 ~5

11

I
~
-

r----l .,

0.340,370,410,460,580.69 0,240.271.31 0,37 0.180.220.270.32 0.160,20,0.24 0,140.1;.1 -

16
17

I1
18

II

"

if; '
/

8
10

0,11 0,120,1,,1 0,1040,11 0,141 -

~-

'%?/'

----I
'Cu veri-I ficare

1-- --

-- --.--.--.-10.6210,6810.7510,8310.9411,19

.0.57

B. Manipulare

eu ajutorul

masinilor de ridicat

----I --------------------------------------------------~---------------------Masa piesei, kg, pin a la:

'i'oz,
) I ,

30

50

I 80 1120

I 200 1 300

~
19 1 Palan 20 electric sau pneumatic Fiirii verificarca centriirii Cu verificarea centrarii
1

Timpul , lal min

2,913, oof3, 313, 613, 914, 30 3.703,90/4. 304.705,205,70

--I

21 Pod 22 i

I
Fiirii verificarea centriirii Cu verificarca ccntriirii 3,4013.5013.814,214.5/5,00 ,4, 30j1, 505,005,40. 6,006,50

ruJant

electric

Obsetvuiii. 1. Valorilc

date slnt pcntru prinderea farii aparatoare. La pririderca aparatorll se adauga 0,4 minute pentru fiecare set de piesc prinse impreuna. 2. In cazul prlnderii pieselor eu mai mult de doua suruburi, pentru fiecare surub in plus se va a da uga cite 0,4 minute. 3. Pentru curatlrea mesel de aschii se adaoga 0,16 minute la fiee are set de piese prinse

tmpreuna.

118
Tabelul 12.37. Timpi ajutator! penu-u comanda maslnit,

Normarea lucrcirilor de rectificare ta'2' min, la maslnl (le rcctificat


plan
mm

I
Poz. Felul mfnuirflor !?i miscarilor de comanda

!_----,---

Dirnensiunea prelucrata,

I . \500
I

>1500 mill

Timpul

ttl,~,

1 2 ----

I Apropicre
Pornirea CupJarea

a san retragerea

picsoi de piatra pietrei de piesa

I 0,06
0,10 0,03 0,03

0,17
-,

0,20 0,04

'" " ---4 5 6

avansului

de trecerc vitezci mesei

sau decuplarea

o.or
0,07 0,09 0,04

Schimbarea marimli vitezei de avans san a marirnii avansului de treccre

--I
7

II
I

I 0,05
0,08

Schirnharea Iungimii cursei de apropiere a suportului pictrci, papusii mobile portpiatra sau portptcss, sau a axului portpiatra Pornirea si onrirea lichidului de riicire

Obseroaiii. 1. Decuplarca
decuplarca baza.

avansului de trccerc se suprapunc eu tirnpul de baza, 2. Cuplare a sl avansului de patrun dcrc ~i schimbarea marimii lui se suprapune cu tirnpul de

l2 = 15 mm (tabel 12.27), n= In care l = Drn = 328 mm (fig. 12.15), II 10 bucatd (fig. 12.15), Bp = cl = 30 mm, BD = 50 mm, Ac = 0,5 111m, K = 1,5 (tabelul 12.27).
=
Tobelul. 12.38. Timpul de Indreptare a discului abraziv, ii. mln, la maslnl de rectiiicat
(diametral] mesei, mm, pina la: 2000(1500)

plan

Scula de indreptat Poz.

W'~
-1_8
1

r:~ c, ~.g

~-c

.3 E.~

I ]~
~ S
-cq

,?~-, . ,

I
(400)

Lungimea

I
Rugozitatea 3,2-1,6 Timpul

1000(900) suprafetei,
Raj

!
urn ti' min

~.~ ~~ ~~ ~ ~
20 40 60 10 10

3,2,-1,6

I 0,8 I 0,4 I
1,3 1,4 1,6 1,7 1,9 2,0 1,4 1,6 1,2 1,3 1,3 2,1 1,5 2,7 1,7 3,3

I 0,8 I 0,4 I
I

3,2-1,6

I 0,8 I 0,4
1,

de indreptare,

1 -

I
1 Diamant

2 3 4 5

I
Role cu placute dure sau pietre ahrazive

-2
-1

1,2 1,5 1,8 1,3 1,1 1,2 1,4 1,6 1,4 1.6 1.8

it

1,4

1,7 1,9 1,4 1,2 1,4 1,6 1,8 1,5 1,7 1,9

,5 1,8 2,0 II 1,5 1,3


1

1,6 1,9 2,2


1,7 1,4

----

1,6 1,8 2,1 1,6 1,4 1,5 1,7 1,9

J
I

1, 8

----

1,9 2, 2,2 2, 1,/ 1,8 1,5 1,

--- --

6
7 8

20 40 60 20 40

1,5 2,3 1,7 2,8 1,9 3,5


-

---

1,7 2, 1,9 3,o 2,1 3,


-

9 10

Disc metalic

I--~I
Bare de carborundum

--- --

---

----0,4 0.7 1,0 0,3

1,6 1.9 2,1 0,5 0,7 1,0 0.4

-1- 1-=
0,61 O. 0,911, 1,2 0,4 -

;; I 14
15

II

1 2

I ~~ I

20 40

0,4 0,6 0.9 0.2

0,5 0,6 0,8 1,1 0,1 1,2 1 -

0,5 0,8 1,1 0.3

0,7 1,1

~ ~

Norma tehnicfi la rectlflcatplcn


Tobelul 12.39. 'I'impl de deservire orqanlzaterlea, iao, in procente din tlmpul opemtiv, la masinl de rectilieat plan
!Lungimea (diametrul) mesei, mm, pina la: Poz , Metoda de rectiticare
(400)

1000(900)

I 2000(1500)
din Top

Timpul tao. tn- %

1 2

Cu racire

1,5
1,1

1,8

Fara

r acire

1.3

2.1 \ 1,6

Fig. 12.15. Asezarca

pleselor

pe

masa

masinii.

Avansul de trecere, in fractiuni din lai;;imea dfscului abraziv, ~t = 0,25 [tabel 12.28 pentru finisare). Avansul de trecere longitudinal, se d etermina eu relatia (12.10) s,

~t

BD

= 0,25 50 = 12,5 [mm/rot].

Avansul de patrundere, din tahelul 12.30, 8p = 0,015 mm. Viteza periferiea a mesei se determina cu relatia (12.15) v rn -

Cvr
TO,35.

0,48 ~t.t - 32,35 '0,25 '0,015

37 [m/m in],

in care Our

0,48 ~i T = 32 minute ('Gabelul 12.31).

~ va fi1 tb = . 328 -$- 15 ... 30 +f50 5 15 , = 3"8 ,llnm [mi J TImpu 1 d e b aza 1000 37 12,5 Timpul a jutator pentru priuderea ~i desprinderea piese i (tabelul 12.36, poz. 4), tal = 0,08 [rnin], 'I'impul ajutator p ontru comanda masinii (tabelul 12.37, poz. 2, 3, 7 este ta2 = 0,1 0,03 0,04 = 0,17 [min]. 'I'impul pentru masurari de control (tabelul 12, 10, poz. 1) este ta5 = = 0,29 [min]. 'I'impul ajutator ta = tal ta2 + ta5 = 0,08 + 0,17 + 0,29 = 0,54 [min]. Timpul pentru deservirea tehnica se detennina cu relatia tat = 1,1.2.3,18/32 = 0,22 [min], in care tj = 2,0 min (tabelul 12.38, poz 3). Timpul psntru doservirea organizatorica (tabelul 12.39, poz. 1) tao = 1,8(;3~18 0,54)/100 = 0,07 min. Timpul de odihna ~i necesitai;;ifiziologice (tabelul 12,24, poz, 6) va fi toa = (3,18 0,54) 3,0/100 = 0,11 minute.

120

Normarea lucrarilor

de rectilicare

+t
=

do

Norma tehnica de timp pe bueata va fi 1V T = TJii/n+ tb ta J... t 17,2 '3 18 0 "4' 0 9'>. 0 07 J... 0 11 - 4 29 min : un 100 T , j 'v' j ,.. T,
i
I I I

+ +
,"':'1

tdt

,.

';\~-, T -,

4,29 minute 12.5. Norma tehnica de timp la prelucrarea pe mcsini de rectificat fora centre 12.5.1. Determinarea timpului de preqctire-incheiere Timpul de pregatire-ineheiere
Tabelul

T pi esto dat in tabelul


Tp;, min, la mnslnl

12.40.
1111'8 centre

12.40. Tlmp] de pregiitire-fnclleiel'e,

de reetifieat

A.

Opc~ratii

curentc Adaosul de prelucrarc, mm

Poz.

Modul de asezare C3 piesei

Metoda de rectiflcare

~ 0,03

> o.oa

Tlmpul, Tp., miu

I
Pe lineal
de susttnere

I
i
Hcctlf'icare longitudinal!i sau de patrundere fara opritor longitudinal

Cll

schimbarca de sustmcre

Ilncalului 17,0

--3

Fara lului

schirnbarca Iincade sust.inerc liriealuhri

L~-~,
D,O
18,0

11,0

Rectiflcarca de patrulldere cu opri tori longitudinali

Cu schirnbarca de sustlncrc

20,0 Iinca-

'l
'I

---,
5 Prirniren nccesarc,

Fiira schimbarca Iului de sustincrc

I
I

1:3,0

11,0

si prcdarca documcn tatiei sau a comcnzii, cu a sculelor, dispoztttvclor ~i aparatetor de masura


B. Operatti supJi.mcntare

indicut.lilc S,O .,.10,0

,,~
6

:\Ionlarea :\lontarea

8
!J 10 11 12

si demontarca jghe aburilor Implngatorului hidrauli c Montarea si dernontarea opritorului Jongilndinal (fara Schimbarra disellllli abraziv a5chi c tor sau conduciltor

impingiitor)

2,0 8,5 1,5

S,O
3,0

Indrcptarca discn lui abrazi v (de dcgrosarc)


i

13
14 lndreptarea Prelucrarea discului din ctteva conducator treceri -

15

la Iiecare

pe diamctru (eilindrie) pc diametrul (profilat) frontal sau pc razii Fara rcglarca unghlului de Inclinarc a axei discului conducator Cu rcglarea Inclinarll axei discului

4,0
0,5,

~
" ~
~ ~ ~

o.o
9,0 7,0

conducator
trecere se schimba una din condit ll

I'

Norma tehnica

la rectificat

fara

centre

121

12.5.2. Determinarea timpului de bozo 'I'impul de baza la rectiticarea determina en relatia :


_ l

pe masini

de rectiticat

fil..ra

centre

se

4 in care:

+ II + l2i
s 'n])

l'n
S

",'p'n

+ B.i.k

[min],

(12.22)

L esto lungimea piesei, mm; II 12 = B, eu B notindu-se h\i:imea discului abrazrv, mm; 8 avansul in mm/rot; np turatia piesei rot/min ; i - numarul de treceri : k - coeficient care depinde de natura operatiei ; sm - viteza de avans longitudinal, mm/min ; n - numarul de piese din 10tuI care se prelucreaza. Pentru k se recomanda Y810ri1e: a) rectificarea cu avans longitudinal: - de degrosare, k. = 1,05 ... 1,2; - de tinisare, k = 1,05 ... 1,2 ; b) rectificarca ell avans de patrundere, - de degrosare, le = 1,05 ... 1,1; - de finisare, k = 1,10 ... 1,2.

12.5.3. Elemente ale regimului de cschiere


Auansul 7ongit'lJelinal

gitudinal, se calculeaza

al piesei, la rectiticarea ou relatia


SI = it

prin metoda avansului 10n-

'clp tga

[mm/rot],
Cl.. -

(12.23) de inclinare a axei dis-

in care ell' este diametral

piesei, mm, iar

unghiul

cului conducator, grade. V itee cle aram longitttcHnal


Sm

se calculeaza
"1)

cu relatia
[mm/min], (12.24)

=n

~D(/c -nc/c -sin

in car e Dac este diametrul discului conducator, mm; ?ldc - turatta discului eator, rotjmin, iar 'r, = 0,9 ... 0,95 este un coeficient de alunecare a piesci p e discul conducator, I.Ja rectificarea prin metoda avansului de patrundere, pentru avansul de patrund.erc se recomanda: - la rectificarea de degrosare, 0,002 0,010 mm/rot. - la rectificarea de Iinisare, 0,002 0,005 mm/rot. Pentru operatia de rect ificare de Iinisare numarul de treceri care se executa este in functie de diamctrul piesei, latimea discului abraziv ~i clasa de precizie (tabelul ]2.41). Unghiul de inclinare a axei discului conducator ~i avansul de patrundere la. rectificarea prin metoda avansului longitudinal sint date in rabelul 12.42.
COlHl'U

122
'I'urat.ia piesei se calculeaza eu relatia
1000 'Up 'it .cl )
J

Normarea

lucrariJor de. rectificare

np

[rot/min],

(12.25)

!j
Tabelal 12.42. Avansul de patruudere ~i unqhiul de lnelinare la rectiiicarea cu avans lougitudinal, pe mastnl de rectltleat f~lrii centre

I1

I~

Tabelul 12.41. Xwniirul de treceri la rectificarea de finisal'e prin metoda avansului longitudinal, la masinl (le reetlltcat filra centre

~ ~ }]

.g
et +'
I!.l"

I
\

~'g 0

'N

Latimea discului abraziv, B, mm

Dia met rul picsei mm, pina la: 16


1

.
100 Diametru! \ Avansul de piesei dp; mm patrundere St' mm
I

40

Unghiul lnclinare

de a:

, .. 1-<(...')

r o.~

Numar de treceri,i

fj
~ ~
I

~100 101-250 >250

3 I1 2 123 3 2 1

,1 3

~5
5 4 6-10 11-20 5 4 3 4 3 2 3 2 1 21~45 46-70

0,04-0,05 0,05-0,06 0,06-0,10 0,10-0,20 0,15-0,30 0,20-0,35

3,0-4,0 3,0-4,0 2,5-3,5 2,5-3,5 2,0-3,0 1,5-2,5

---4
3

-I
8 , 9

__ I I
,

6-7

~100 101-250 :>250 ~100 101-250 :>250 ~ 100 101-250 :> 250

~1 '1

2
'3 2 1

13
,2

11
I

11

--2
I,

71-120 121-180

0,25-0,40

1,5-2,0

I'

3 2 1

in care vp este viteza piesei care se determina eu relatiile : - la prelucrarea prin metoda avansului longitudinal, .vp - la rectificarea C" d~,3 -'2-t-.-s! [m/min], (12.26)

= -T-O-,::-5

prin
V
P

patrundere, C" d~3 ~ TD,5 . (2t)O,65 [m/ruin] ; (12.27)

In care:

piesei, mm; durabilitatea discului abraziv, min ; avansul de patrundere (adincimea de rectificare) in mmjtrecere ; 8 avansul longitudinal in mm/rot; un coeficient de corectie care tine seama de natura materialuCv lui de preluerat pentru care' se recomanda valorile : ) la rectificarea cu avans longitudinal, - pentru otel necalit, C; = 28; - pentru otel calit, C; = 23 ; T t -

ctp este diarnetrul

Norma tehnica

la rectificat

faro centre

123

b) la rectificarea

- pentru
0,85 ... 0,90.

prin patrundere, otel necalit, Cl' = 0,90 ... 1,0;

- pentru

otel ealit,

C; =

Durabilitatea economica a discurilor abrasive se recomanda T = 15 min. Pentru rectificarea prin metoda avansului de patrundere, in tabelul 12.43 se recomanda valori pentru viteza de rotatie a diseului conducator vdc, m.min, i pentru viteza avansului de patrundere Vt, mmjmin, pentru rectiticarea de degrosare, ~i in tabelul12.44 valori pontru viteza de rotatie a discului conducator ~i viteza avansului de patrundere la rectiticarea de finisare.
Tobelul 12.43. yiteza dlsaulu] enndueato sare, ~i vlteza avansutul de reetlficat de ldtnmllere la l'ectifle:ll'ea de l1e(l1'ope masini

fal'a
40

centre

Diametr ul piesei, dp, mm 6,3 Durar-ilitatca


discu.lui abraaiv T, min 10-20 12-22

10

16

25

63

100

I
I
I

160

Vitezu avansul ui principal, rdc, m/min


12-~5 Vi teza 14-28 avansului de 16-32 16-32 18-35 20-40

patrundere,

vtr, mm/ruin

10 16 25

8,0 G, :1

5,0 4,0

5,6 4,5 3,55 2,8

4,0
3,15

2,5 2,0

2,8 2,28 1,8


1,4

2,0 1,5 1,25 1,00

1,4 1,12 0,9 0,71

1,0 0,8 0,63 0,5

0,71 0,56 0,45

0,36

Coelicienii de coreclie ai oilezei ouonsului de piiirundere

[unclic de starea maierialului


la: 630

Diametrul discului aschietor D, ruin, pioa Matct ialul de prelucrat


250

400

Otc! neciilit
Otel callt HRG 35-40 { IlRG> 50

0,91 0,87
0,78

Fontii
Tobelul 12.44. Yiteza avunsutul rectificarea
Viteza

0,96
principal de Ilnlsare, (diseul eunduciitor)

1,00 0,95 0,85 1,05


~i vlteza avansulul

1,12 1,06 0,95 1,17


de lliitl'unlere la

pe mastnl

de rectificat

f.lnl centre

Diamctrul piesei,
111111,

a vansul ui principal ~'dcJ mi min 25

Lungimea de rect ificat., L, mm, pina la: 40


63 100 160

la:

Oj el necalit ,

font.a

Olel calit

Viteza avansului de pat.rundere vtr. mm/rnin

6,3 10,0 16,0 25,0 40,0 53,0 100,0 160,0

I I

12-20 13-22 14-25 15-28 17-35 18-40 20-50 22-56

I
I

18-22 20-25 22-28 25-32 28-40 32-45 3.5-56 40-63

5,00 4,00 3,15 2,50 2,00 1,60


1,25

4,50
3,55

3,55

1,00
\

2,80 2,24 1,80 1,40 1,12 0,90

2,80 2,24 1,80 1,40 1,12 0,90 0,71

2,80 2,24 1,80 " 1,40 1,12 0,90 0,71 0,56

2,2'1 1,80 1,40 1,12 0,90 0,71 0,56 0,45

124
TabeZ'ul 12,44 (continuare)
Cocfjcienli de corectie ai avans,,!u;

Normarea

lucrcriler

de rectificnre

de pit/fund.,.

A. Fuuctie de Ireapta de preczie ~i de adaosul total de prelucrare

Treapta

de pr ecizie, ISO

I 1

Adaosul total de 0,20

prelucrare,

2A c. mm, 0,40

5 6-7 8 9

0,25

0,30

,
I

pina la: 0,50 0,65

II
I

0,40 0,50 0,63 0,80

0,;)0 0,63 0,80 1,00

0,63 0,80

l,()[)

1, 25

0,80 1,00 1,25 1, 60

1,00 1,25 1,60 2,00

1,25 1,60 2,00 2,25

B_ in functle

de natura

materialului

I Diametrul
Matcrialul de prelucrat 200

discului abraziv a~chietor D, mm, pina la:

400

630

Otel necalit Otel eu H RC 35 .. .40 Ote! calit eu H RC Ponta


Obseruatie.

> ,50
ea marimea la operatia

I
vitezei avansului
de degrosare.

1,ilO 0,90 (),60 1,45

1, 20 1,00 0,70 1,60

1,30 1,10 0,30

1,75
dcpaseasca

Se recomanda pc cea folosi

de piitrundere

la finisare

sa nu

ta

12.5.4, Determinarea

tirnpilor ojutotori

ta2

In cazul rectificarii fara centre, timpul ajutator este format din t.impul legat de trecere (tabelul 12.45), ~i timpul ta5, pentru masuratori de control (tabelul 12.10).
Tabelul 12.45. Timpi ajuliitori
legali de trecere,

ta2 min,

la maslnl

de recthtcat

Iiml eentre

I 1

""'I
1

Metoda de rectificnre

~,[etoda de asezare a picse i

i ~

1 2

Prin patrundere

I I
.

Pc lineal

--I
I i. i

II

Diametru! piesei , dp, mm ?';etocla de scoarere a piesei : 10

20 min

30

~ 50;;

Timpul, ta2

~ranua~ . ----"';.-0-,-0-,1"""'1,.-0-,-05""""-0-, 0-6-"'-0-'-0--;"""""1'-0-'-1-0D1SPOZltlV

1---'
3

i automat

,-----I----~:--~

0,03

0,03

0,0-1

0.05 0,03 0,04

0,07 0,04

I Longitu-

4 I dina!

Pe jgheab sau in dispoz i. tiv de atimentare Pe lineal

I Cad

/' 0,02
in bazin

0,02/ 0,03

0,025 0,035

I 0,025

0,05

Controlul pieselor se face periodic, in functie de metoda de prelucrare, de adaosul de prelucrare ~i de diametrul piesei, Numarul de piese prelucrate dupa care se face controlul este dat in tabelul 12.46.

Norma tehnica la rectifica!

faro

cent le

125
care se face m.lsuratoare de rectificat fiirii centre
II,Jetode de rectificarc Longitudinal Diametrul piesei , dp,
5

Tobclul

12.46.

Xum,lr

de

Illese nupa pe masml

de

control,

la

prelucrare:,

Prl]) :~'t03.0Sul de prel11?~re mm, plna la: 5

patr-undere mm
10

10

20

30

50

SO

20

30

so

80

Xumar de piese

0,01 0,02 0,03 ~0,O5

I I

2
.:1.

6 8

II
I

I
I

2 ;3 5 7

I
i

1 2 3 6

I I

<

2 3 5

1 1 2 4

I,
I

1 1 2
o
,)

30 40 60 70

22 30 50 60

I
I

15
'v -0 35 40

10 22 30 35

7 20 27 30

6 18 25 27

12.5.5. Determinarea timpilor de deservire 'I'impul de deservire tehnica


=
tdt

se calculeaza eu relatia [min],


(12.28)

tdt

1,1i!tb T

in care Teste durabilitatea discului abraziv, min, tu - timpul de baza, min, t, - timpul de indreptare a, discului abraz iv, rnin, dat in tabelul 12.47. Timpul de descrvire organizatonca tela este dat in tabelul 12.48, in procente din timpul operativ. 12.5.6. Determinarea timpului de odihno ~i necesitoti fiziologice Timpul de odihna si necesitati fiziologice, procente din timpul operativ, 12.5.7. Exemplu de colcul este dat in tabelul 12.49, in

01 normei teHnice de timp


la rectificarea

fora

centre

Sa se determine norma tehnictl de timp pentru rectifiearea de finisare , pe masini de rectiticat faxa centre, a unui bolt eu dimensiunile clp = 45 mm ~i lungimea 1 ,= 75 mm, din 01-,045 tratat terrnic. Masa piesei este de 0,86 kg. Adaosul de prelucrars 2.Ac = 0,5 mm. Se preluereaza un lot de 100 bucati en disc abraziv E400C - 500 x 150 x 305. 'I'impul de pregatire-incheiero (tabelul 12.40, poz. 2, 5,6,10,14) va fi T~'i = 9 10 2 3 9 = 33 minute. 'I'impul de baza se calculeaza ell relatia (12.22) in care L = 75 mm, n = = 100 bucati, B = 150 mm,i = 1 degrosaro si i = 4 finisare (din tabelul12.41 pentru clasa 2-21, B = 150 mm ~i d., = 45 mm), k = 1,2 pentru degrosare ~i Iinisa.re. Adaosul de prelucrarc pentru finisare, penru 0 treeere, este 0,04 mm, deci adaosul de prelucraI'e pentru toato cele patru treceri va fi 2t = 2 '0,4 '4 =

+ + +

126
Tubelul 1.2.47. 'I'lmpnl de Indreptare a dlscului abrazlv,

Normarea Iuerarllor de reciificare

i.,

min la ruaslnl

de rcctilicat

fal'a

centre

1. Indreptarea Scula de indreptat

supraf'etelor

cilindrice drepte sau

prof'Ilate Diamctrul maxim de rectificat , mm

I
Suprafaja tndrcptata Latimea discului abrazlv, E, mm ,
I

Poz.

:::z;tatoa

sUp~afejei' Ra.,>v_n:O
13,2-1,610,8

13,2-1,6/0,8

1,4

0,4

1 2 3
: 'I

r--l0-o---/3,71
~~a~:~tal~l~liC sal! err-ion
I,

Tirnpul de indreptare,

tt,

rnin

:3,7:,5'
4,'1 5,~_7,0 ~, ~ ~,6

I
Q

150

4,4 5,5 :' 3 ;:,,6

5,7 I

I_"::~~_

II~~~
I
~, ;),7

3,8 4,5

3,8 '1,5

/1

'1, G 5,3

Ci

__ 6_
1

I
" , Role din aliaje durc disc de carborundurn sau

I
I

i~~~_I~_;)'9_~I_~..!.I~I~

1~0 100

~,~

4, ~

41

~,6 ~,7

4, ~ ~'"

7 8 9 10 11 12

1! -------, .,

I
I I

100 150 200 100 150

I
I

3,0 3" ,1, '1 4,1 5':-)1 G, 5,

----

3,2 4,0 ,j, 7 4,4 5,7 6, 9

5,51
7,3 8,7

----I -5,8

3,1 3,8 '1,5

--- --4,5 5,8 7, 0

3,3 ki,l '1,8

5,6 7,4 8,8

I 200
frontale

8.9 1~~1

4,2 5,4 6, G

5,9 9,0 11, 2

2. [ndreptarea

suprafctclor

si

razelor Diametrul <60 maxim de rectificat, nun

.
Poz:
5Cl:iJ de

> 60
Adaosul pe [aza, mm 0,2

indrcpta t

Suprafaja Indrepta tii IH.:lza R, llunl 0,2 0,5

1,0

i
t.,

0.5 rnin

1,0

.'

Tirnpul

de tndreptare,

~.

,.,
i.J

Bare de carborundum
sau crcioane diamant de I
3 I?i 4

14

15
16

0 1 2 5 ~i

I I

0,24 0,68 0,84 1,10

0,24 0,54 0, ~6 0, ,4

I
I

0,24 0,31 0, ~3 0,~1

I
i

I O,;~
1,_3

0,40 0,70

0,40 0,61 0,63 0,86

0,40 0.40 0,40 0,58

= 0,32 mm. Pentru

i~

degrosare se calculeaza 2t = 0,50 - 0,32 = 0,18 mm. Avansul longitudinal se calculeaza eu rclatia (12.23) 81 = ~45 -tg 3 = = re '45 '0,0524 = 7,4 [mm/rot], in care ctp = 45 mm ~i Cl. = 3 (tab el 12.42). Viteza perife-rid a piesei se" calculeaza en relatia (12.26)
t'p

.~ ~

1.

:;

at. a~3
TO.5

-u -s,
v

23 .45. =~21,62 [m/mill J. 153 '0,2 '7,4


?lrlc =

t.i di d T uratia iscu lui UI con neater

1000't,p
~Ddc

= 1000 '21,62 =

'It300 Din cartes masinii de rectificat UTa centre tip 3180 se alege

95 [1'0tj mm . ]i. :c.~,.


0)"

ndc =

22 rot/min.

Norma tehnico !a rectificct

fara

centre

~-,-~----. ------------'lc l clt.l


12 . .;.~8. 1;rr]TI
j

127

Viteza de avans se determina eu relayia (12.24)


Sm

e r.nu

{c~('I\iJe

C!~I:i::n::'{(Hitt1.,

tdo' la masini

de reetifieat

Hira centre

=
'It

'It

Ddc

'fl.dc

'SIn

IX ~

Diametrul maxim al piesei, d , mm, pina la: Metoda de rect.ificare 60 150

>

150 T

300 22 '0,523 '0,95

=
1 Cu racire

T'impul , t , in ~'; (KL din timpul

operativ

= 1030 [mm/m in]

Para l'acire

1,5 1,2

1,8

2,8

1,4

1,6

tdo = Top [(/100 Timpul de baza tb = 75 150 .5.15 = 006 Tnbeinl 12.49. Timpnl de odihna ~i neeesltatl fiziologice, ton 1030 22 ' , la= maslnl de rectificat fal'a centre minute. De precizat ca t.impul de i 'Limpul operat iv, min baza s-a determinat global, ! ~O,l Poz'11Iasa picsei, kg > 0,1 pentru treeerile de degrosare Ttmpul ton' in ':;, din T ~i tinisare; eonsiderind aceI easi viteza de avans srn' Daca 6,0 5,0 1 0,5 se schimba viteza de avans 7,0 6,0 2 1,0 prin schimbarea unghiului de 8,0 >1,0 7,0 3 inelinare a axei discului eonducator la finisare faya de degrosare, bimpul de baza se va caleula separat. Din tabelul 12.45 poz. 3 se ia ta2 = 0,04 min, iar din tabelnl 12.10, poz. 1 se ia ta.5 = 0,31 min. Timpul ajutator va fi, ta = ta2 ta5 = 0,04 0,31 = 0,35 min. Timpul de deservire tehnica se determina en relatia (12.18) tat 1,1'4,4 '0,06 = 0,02 mill, in care tt = 4,4 minute (tabelul 12.48 poz. 2).

r ~D

'I'impul de deservire organizatorica (tabelnl 12.48 pot. 1) va fi tao = = (0,06 0,35) 1,5/100 = 0,006 min. 'I'impul de odihna ~i necesitati fiziologice (tabelul 12,49, poz. 2) va fi ton= (0,06 0,35) 6,0/100 = 0,025 minute. Norma de timp pentru prelucrarea unei piese va fi KT = Tptfn +t" ~ 't fit ,. 0D! 0 ,or:. ...L ()"~ n r\') 0 ,cl nOn , 0 ,o')~ . IT""-'''I-dtl doTton= 100 I V 1),o0 i V,c-, Q T ~u = 07q1 , mIn/,JUC.

..

'J~.

'~.iij ~ .

<11"'\~'%

Cap

u I

i111

!!III""~

NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRARILE DE RECTIFICAT ROTI DINTATE $1 CANELURI

13.1. Introducere Rectificarea rotilor dintate este 0 operatic cc se aplica frecvent numai pentru finisarea rotilor dintate care lucreaza cu turatii inalte ~i suporta etorturi ridicate. Sint rnai raspindite masinile-unelte de rectifieat rotile dintate eilindrice cu dantura dreapta sau inclinata, prin rulare, masini ce functioneaza dupa principiul cremalierei generatoare. Met.odele de reetifieat prin rulare dantura cilindrica pot sa fie cu divizare periodica (Niles, Maag, Less-Bradncr etc.) ~i prin rulare continua (Reishauer). La primele metode, generarea profilului in evolventa se realizeaza dupa schema eu dreapta fixt'1 iar divizarea , necesara rectificarii tuturor flancurilor dintilor, se efectueaza in mod discontinuu, in Limp cc la ultimele, obt inerea profilului evolventic se face dupa schema dreptei mobile, iar divizarea este continua, dupa nn principiu analog generan; en freze melc. La proeedeul Niles, roata dintata ruleaza alternativ, fara alunecare, pe ambele flancuri active ale unui disc abraziv biconic. Acesta materializeaza un dinte al unei crcmaliere generatoare cu grosimea ceva mai mica decit cea teoretica a danturii de reetificat (procedeul de rectificare flanc eu flanc) sau egala eu aceasta (procedoul de rectificare simultana a doua flaneuri vecine), Cinematica procodeului este asigurata de urmatoarele miscari (fig. 13.1) : misearea principal a de rotarie a diacului abrazrv I; miscarea de avans rapid, rectiliniu alternativ, in lungul dintelui 11; miscarea de rotatie Ienta, in ambele sensuri, a piesei Ill; misearea de deplasare transversals lenta, rectilinie alternatrva, a pieeei I V; rniscarea de divizare periodica Y, executata dupa rcctifiearea flancurilor unui got Suceesiunea fazelor, la rectificarea flanc cu flane (fig. ];3.2) este urmatoarea : reetificarea flaneului drept al golului 1, cu miscarea de rulare spre stinga ; inversarea sensului miscarii de rulare ~i cornpensarea diferentei dintre grosimea pietrei ~i latimea golului dintelui, printr-o deplasare suplimentara a piesei ; rectificarea flancului sting al golului 1, en rniscarea de rulare spre dreapta ; retragerea radiala a discului abraziv, efeetuarea divizarii pentru golul B, revenirea discului in pozitie de lucru ; rectificarea flaneului drept al golului 2, en miscarea de rulare epre stinga etc. Succesiunea fazelor la rectificarea simultana a doua flancuri este urmatoarea (fig. 13.3) : rcctificarea flancurilor drept :)i sting ale golului 1, cu miscarea de rnlare spre dreapta ; retragerea radiala a pietrei, inversarea senaului mi~earii de rrilare ; c1eph1sarca suplimentara a piesei cu divizarea la golul 2,

- - Introducere

129

Il

Js='R:;~r.
1"-''-

o.'i

11

::.")

111

IV

L,

I.

Fig. 13.2. Rectificarea simultana a ambelor flancuri prin procedeul Niles.

'j? ::~Y'" VV
Fig. 13.1. Succesiunea fazelor de lueru la reetifiearea flane cu flanc a danturii cillndrlce prin procedeul Niles.

9 -

c. 315

130

Normarea la rectificat roii dinfate ~i caneluri

revenirea pietrei in pozitia de lucru ; rectificarea flancurilor drept ~i sting ale golului 2, cu miscarea de rulare spre dreapta etc. Productivitatea rectificarit simultane a doua flancuri este de 1,25 ... 1,66 ori mai mare decit productivitatea rectificarii prin procedeul flanc cu flanc. Deplasarile de avans care conditioneaza marimea normei tehnice de timp la rectificarea rotilor dintate cilindriee prin procedeul Niles sint : avansul de trecere 80 mm/c.d., (avansul transversal al rotii de prelucrat la 0 cursa dubla a capului portpiatra), deplasare in cursul careia se genereaza profilul dintelui; avansul de patrundere 8P1 mmrtrecere, care corespunde unei miscar! de reglare pentru indepartarea intregului adaos de prelucrare de pe flaneurile dintilor,

-+-fj--ff
:':::.:::

rt\.
1"""1
T

;;:/ 00
]J

-.-&-::/ff!
I

I~

00
][

~
Fig. 13.3. Rectificarea danturii cilindrice prin procedeul Niles :
1 - disc abraz.iv; 2 - cremaliera de referinta ; 3 - roata dintata ; I,ll, Ill, IV, V - miscarile de lucru.

Fig. 13.4. Rectificarea danturii cilindrice prin .procedeul Maag : J, 11; 11J, J V, V - mlscari le de lucru.

prin treceri succesive de xiegroeare, semifinisare ~i finisare. Instalarea rotii dintate de prelucrat, la procedeul Niles, se face cu axa rotii verticala, pe un dorn centrat pe masa rotativa portpiesa. La procedeul J\lIaag cremaliera generatoare este materlalizata cu ajutorul suprafetelor frontale a doua pietre-taler, care pot rectifica fie flancurile aceluiasi gol (fig. 13.4), fie alte doua flancuri neomoloage ale danturii. Oinematica procedeului este asigurata de miscar! similare eelor de la metoda Niles, cu urmatoarele observatii : miscarea II de avans rectiliniu alternativ, in lungul dintelui este executata de catre piesa de prelucrat ; miscarea de rulare circulara, III ~iIV, este alternativa in cursul rectificarii flancurilor aceluiasi gol al danturii ; miscarea de rulare, prin componentele sale In ~i IV, este 0 miscare rapida, in timp ee avansul longitudinal II este 0 deplasare lenta. Unghiul er. (fig. 13.4) al axelor pietrelor-taler, in raport eu un plan orizontal, are valori de 15 sau 0 ~i difera de valoarea standardizata de 20 a unghiului de angrenare. Ca atare, la procedeul Maag, cereul de rulare difera, in timpul prelucrarii, de cercul de divizare de la angrenarea cu eremaliera generatoare standardizata, fiind necesara 0 reglare corespunzatoare a masinilorunelte de rectificat dantura. Deplasarile de avans care conditioneaza valoarea

Introduce re

131

normei tehnice de timp la procedeullVIaag, sint : avansul de trecere, 80 mmjrulare, adica avansul longitudinal la 0 rulare si avansul de patrundere 8p mmjtrecere. Instalarea piesei de prelucrat, la procedeul Maag, se realizeaza cu axa rotii dintate orizontala pe un dorn fixat pe sania transversala portpiesa. Procedeul Lees- Bradner este varianta a procedeului lVIaag,la care datorita contactului Iiniar dintre suprafetele frontale ale pietrelor taler ~i flancurile dintilor de rectificat, nu mai' este necesara miscarea de avans longitudinal. tn acest caz, tnsa, nu pot ' fi rectificate danturi a CarOl' la~ime depaseste 0 anum ita valoare, functie de diametral pietrelor-taler (spre exemplu, pentru diametre ale pietrelortaler de 500 mm, la~imea maxi1-~...... _ ma a danturii rectificate este Fig. 13.5. Rectificarea danturii cilindrice prin procedeul de 40 mm). Reihauser. La toate procedeele de rectificat dantura cilindrica, prezentate mai Inainte, productivitatea operatiei tehnologice este limitata, in special, de operatia de divizare ~i de necesitatea unor misear! suplimentare asociate acesteia (retragerea sculei, inversarea sensului mi~carii de generare etc.), Proeedeul Reihauser de rectificare a rotilor dintate cilindrice, prin rulare continua, Ioloseste drept scula abraaiva un melc arhimedic cu 1-:-2 inceputuri, avind un profil cu flancuri rectilinii in sectiunea axiala, Cinematica pro.cedeului este asigurata de urmatoarele miscari (fig. 13.5): misearea principals de rotatie a melcului abraziv I; miscarea de avans rectiliniu, executata de catre piesa, pentru rectificarea dintilor in lungul flancurilor Il; miscarea de divizarea rotii dintate III ; miscarea de avans radial IV, stabilita la inceputul prelucrarii, ea 0 miscare de reglare. Piatra-mele cu un singur inceput se foloseste la rectificarea rotilor dintat cilindrice, cu dantura dreapta sau inclinata, avind clasa de precizie 6, iar cea cu doua ineeputuri, pentru rectificarea rotilor dintate din clasa de precizie 7. Datorita dimensiunii mari a scnlei, orice dezechilibrare dinamica a acesteia, ea ~i orice eroare data de lantul cinematic al miscari! prineipale se repercuteaza asupra preeiziei danturii rectificate. De aceea, este necesara dotarea masinii-unelte cu dispositive pentru eehilibrarea dinamica a sculei, iar lantu cinematic de antrenare are 0 eonstructie deosebit de simpla, permitind lueI'ull cu 0 singura turatie a meleului abraziv. Productivitatea procedeului este afectata de timpul destul de mare consumat cu profilarea repetata a sculei. Unele masini-unelte moderne sint prevazute atit cu dispozitive pentru compensarea uzurii sculei, cit ~i pentru realizarea automata a profilarii sculei in timpul lucrului, Roata din~ata de prelucrat se monteaza eu axa verticala, pe un darn fixat pe sania portpiesa. Reetifiearea eanelurilor exterioare (arbori canelati) se realizeaza in mai multe variante (fig. 13.6), in functie de forma discului abraziv, schema de

39

132

Normarea la rectificat

roti dintote ~i caneluri

reglare a acestuia ~ide numarul de operatii necesare. Daca se utilizeaza un disc abraziv profilat, rectificarea unei caneluri se poate executa intr-o singura operatio (fig. 13.6, a). Rectifiearea unei caneluri poate avea loc ~i in doua operatii : in prima, eu ajutorul unor discuri abrasive simple, se rectifica flancurile canelurii (fig. 13.6, b), iar intr-o a doua operatic se rectifica fundul cilindric al acesteia (tigura 13.6, c).

Fig. 13.6. Proccdee de rectificare a canelurilor : I, ll, Ill, IV - miscarile de lucru.

Cinematica rectificarii eanelurilor este realizata prin urmatoarele miscari : miscarea principala de rotatie a pietrei abrasive I; miscarea de avans rectiliniu, in lungul eanelurii 11 ; miscarea de divizare, intermitenta, executata la sfirsitul prelucrarii unui flanc sau unui gol al canelurii Ill; miscarea de avans de patrundere pentru indepartarea intregului adaos de preluerare IV, intermitenta, efectuata la sfirsitul fiecarei curse duble a diseului abraziv. In Iunctie de schema de reglare a discurilor abrazive, poate avea loc 0 rectiticare simultana a mai multor flancuri ale canelurii exterioare. 13.2. Determinarea normei tehnice de timp Norma tehnica de timp la rectificarea rotilor dintate ~i a canelurilor, se poate determina cu relatia

~NT

Tpdn

+~tb

+ ta + tdt + tdo + t

OJl'

[(13.1)

in care semnificatia notatiilor folosite s-a prezentat in cap. 3. 13.2.1. Determinarea timpului de bczd La rectifiearea rotilor dintate cilindrice, prin proeedeul Niles, timpul baza se determina cu ajutorul relatiei de

t,

= 2z

[Lr (
-

id Std 'na

is Sts ' n.

if ) Stf' nf

'r' (id

+ is +i,)],

in care:

(13.2)

z este numarul de dinti ai rotii dintate :


L, ia, i.,
if

lungimea eursei de lueru in directia miscarii de rulare, mm (tabelul 13.1); numarul de treceri pentru rectificarea de degrosare, semifinisare si, respect iv, finisare ;

Determinarea normei tehnice de timp Tobelui 13.1 Lungimea


eursel de lucm in direcJia mi~cii.rii de rulare, la procedeul Niles

133

Modulul normal mn, mm Numarul de -------,-------,-------,------,-------,------,-------,------,-------,------dinti, Z, 3 3,5 4 4,5 5 6 7 plna la:

I .

10

Lungimea curse! de lucru in directia mircarii

de rulare, Lr, mm
I

I
32 33 33 34 34 35 36 36 36 37 38 38 39 40
4-1 '11

1" .)

16 20 25 32 40 50 60 80 100

43 44
,14

49 50
50

41 42 43 43

45 46 47 47 48 48 50

51
52

53 53 54 55 55

54 55 55 56 58 58 59 60 60 61

65

se
66 68 68 70 71 71
72

76 77 78 79

Rl
82 83 84 95 86

73

86 88 89 90 93 94 95 96 97 98

I
!

97 99 100 102 104 105 106 107 109 110

108 110 111 113 116 117 118 119 121 123

Tabelul 13.2. Adaosul de prelucrare la rectlfiearea rotllor dlntate cilindrice, prln proeedeul Niles
I i

Tobelul 13.3. Avansul de patrundere la reetltlearea rottlor din, ate ciIindrice, prln procedeul NiJes
Adaosul de prelucrare, Ac. mm, ptna la:

I
Natura

Numar 1\ Avansul de patruntrecerti de treceri dere, sp, mmftrecere

Diametrul

de divizare Dd., mm, ptna la : I

Mod"lul '\---'I;-----.,-i normal 100 i 200 tnn pina la r] I


I

---,----'1---300 I 000 100


0.16 0.18
0,20

0,20 0.20 0.25 0,30 0.35 0.30 0.35 0.40

2 3 .. .4 5 8

0,10 0.12 O.lu

0,12 9.16 0,18 0.20

I
I
1

Degrosara Semifinisare Finisare Degrosare S~n:inifisare Finisare Degrosare Sernifinisare Finisare

I
I

..
1 1

9 13

12 15

0.25 0,30

0,25

0.35

I. I

*
1 1 *' 1 1

I
\

0,070-0.080 0.030 0,020 0.080-0.090 0.0'15 0.015 0.080-0.110 0.050 0,015

*) A se vedea relatia

(13.3)
prln procedeul Niles

Tabetul 13.4a. Avansul


Adaosul de 1 prelucrare, ACI ! mm pina la:

de trecere

la rectiiicarea

rolilor

dintate

cillndrice,

Di ametrul de di vizare Dd,mm, pin a la: Natura trecerii

i I Finisare

I
I
i
1

< 40

40-80

SO-160

160-250

> 250

I De grosare

~i semifinisare ~i semifinisare ~i semifinisare

0.20 0.25 0.35

I
I

Degrosare Finisare

Degrosare I Flnisare

1,7 0.7 2.3 0.5 2.0 0.5

I
I

2.1 0.9 2.9 0.65 2.5 0.65

I
I
I

2,7 1.1 3.7 0.8 3.2 0.8

3.3
1. 1

,, I

I
I

4.6 1.0 3,9 1.0

I
I

4.6 1.8 5.3 1.4 4.6 1.4


avansului de

Obseroatie. La reetifiearea
trecere Std, 8e., StI -

rotilor dintate cementate ~i calite va fi corectata eu coeficientul kst= 0,8.

eu HRCi> 56. rnarimea

nd, ,

't' -

avansul de trecere la rectificarea de degrosare, semifintsare si, respectiv, finisare, mmjc.d, (tabelul 13.4, a i tabelul 13.4, b). n" nf -- numarul de curse duble pe minut la degrosare, semifinisare ~i finisare, e.d.jmin ; , timpul de comutare - divizare, min (tabelul 13.5).

134

Normarea la rectifica!

rOfi dlntcte ~i conelurl

Numarul de treceri pentru rectificarea de semifinisare si finisare, is = 1. Pentru rectificarea de degrosare, numarul de treceri id se determina eu ajutorul relatiei . A" - (Spf 8ps) 1'a = , (13.3)
=

if

Spa

unde Ac este adaosul de preluerare pe un flanc al dintelui, mm (tabelul 13.2); spa, SPSl Spfavansul de patrundere la rectificarea de degrosare, semifinisare ~i, respectiv, finisare, rnm/trecere (tabelul 13.3). Dad roata dintata este realizata in clasa de precizie IIl, sau superioara acesteia., atunci se va efectua 0 treeere suplimentara fara avans de patrundere, Numarul de curse duble pe minut njU = d, 8,1) se determina eu relatfa [c.d.jmin], U = d, s,1), (13.4) unde , este viteza de avans longitudinal la reetificarea de degrosare, sernifinisare ~i finisare (in directia mi~earii 11, fig. 13.1), m/min ; pentru rectiticarea de degrosare, va = 13 ... 18 mjmin, pentru reoTabelul 13,4b, Avansul de treeere la rectifiearea de sernifinisare, Vs = 9 ... 13 mnnin tificarea rotllor dlntate elllndrlee, prin iar pentru rectifioarsa de finisare, vf = 7 ... 9 proeedeul Niles, pentru treeerea de finimjmin ; L - lungimea eursei, mm, determisare, in eazul unel rugozi~iHi a supranata cu relatia ietei prelucrate Ra<!O,8 [1.ffi
nJ =1000 vj/(2L)
Numarul de dinti,

z, ai rotii, ptua 35

la :

MOdUIUl! normal,

15

mn.

211

mm

1
11

50

I>

50

=-!!-.
cos ~o

+(5 ... 10) mm,


.

(1.35)

Avansul de trecere la Iinisare St mm/c.d.

1 2 3 4

> 4

0,40 0,45 0,50 0,55 0,6U

0,45 0,50 0,55 0,60 0,65

0,5J 'O,551 0,60 0,55 0,60 U,65 0,601 0,651 0,70 0,651 0,71 0,75 0,70 0,75 0,80
1

in care B este latimea rotii dintate de rectificat, mm, iar ~o 'este unghiul 'de inclinars de rererinta al danturii, grade. La rectificarea rotilor dintate cilindrico prin proeedeul lVi:aag, timpul de' baza se determina cu relatia
Ta' la

tb

-- L nr

( -- ia
Sta

if ) + ( + -'Stf

"+

Tf'

if

')'

In care:

(13.6)

este numarul de dinti ai rotii de prelucrat ; n; - numarul de rulari simple ale piesei, rularijmin (t.abelul 13.6); ia,f - numarul de treeere pentru rectificaroa de degr osare, res pectiv tinisare ;
Tobelul 13,-5. Tlrnpul de eomutare ~i dlviznrn, pantru elllndrlce pe maslnl de l'ecHficat..!'''~1
Diaraeirul

de

n tree ere, la l'ectificnl'ea dln!ate de tip Nile_s


al ro

ro!ilol'

alnlate
_

de divieare

tii, Dd, m:n, pina la;


250
0

Modulul
mm,

r:or~mal 1nn,
pma la:

150

200

>

250

'Tirnpul de comutare ~i divizare, pentru

t.recere,

:2 3 4 5 i3 7

>7

0,035 0,0,40 0,040 0,040 0,040 0,040, 0,045

0,040 O,Ole5 0,045 0,050 0,050 0,050 0,055

0,045 0,050 0,055 O.OGO 0,060


0,065

0,055 0,060 0,065 0,070


0,075

'- I
i

7,

min

0,070

0,030 0,085

0,060 0,065 0,070 0,075 0,080 0,085 0,090

Determinarea

normei tehnice de timp

135
rorilor dintate

Tabelul

I3.G. Iliumarul

de rnl:ki pe mlnut ale plesal, la rectlfiearea elliudriee, prin proe edenl llIang

l-lodulul normal, 11ln, mm, plna la :

Unghiul

inc linar e de

de

I
'

I refer-in'[a,

13: ..

1'------,
40

Dlametru! de divi zarc Dd, mm, ptna la : 63 100 160


1lr,

250

>

250

pin" la:

I
150 100 75 60 145 95 70 55
I

Numarul de rulari simple pe minut.,

2,5

4,0

6,5

I 10,0

I
1

0 15 30 45 0 15 30 45 0 15 30 45 0 15 30 45

I
j

160 110 85 65 150 105 80 60 140 100 75 55

170 120
90

70 155 115 85 65 145 110 80


60

I,,

130 \l0 70 50

190 130 100 75 180 125 95 70 160 120 90 65 135 \l5 75 60

I I

200 140 110 80 190 135 105 75 170 130 100 70 140 100 80 65

200 150 115 85 190 145 110 80 180 140 105 75 145 105 85 70

Tabelul 13.7. Adaosul de preluerare pe un fl-lnc 111 dintelui, la reetiflearea rotllor dintate cilimll ice, prtn proeedeul Maay

Tabelul 13.8. Avansul de patrunder e la rectiiicar ea rotnor dlntate cilindrlce prin proeedeul Jliaag
\ Numar de treceri

MOdU.IUInormal
1nn, mm

I
I

100

Diametrul de divizare Del. mm, plna la: . 1 200 300 1 500 ! 1200 I I!

Natura

trecerii

Avansul de patrundere, sp mmftrecere

Adaosu!

de prelucrare

A c. mm

Finisare

if id

0,005-0,015 0,030-0,075

:;;;2

3-4 5-8
!)-12

0,10 0,12 0.16

13-15

0,12 0,16 0.18 0,20

0,16 0,18 0,20


0,25

-.

0,30

0,20 0,25 0,30 O,35

0,30 0,35 0,40

Dcgrosare

Tabelul 13.9. Avunsnl de treeer e la reetillearea rotilor dlntare eillndrlce prln procedeul Maag
. Natura treceri i \ Lungimea dill~telull l, mm

T'abelul 13.10. Ttmpul de eomutare sl divlzare la reetlflearea rotllor dlntate eilindrle pe maslnl de rectifieat rotl diu late de tip JHaag
Natura Dlametrul pietrei -taler, D., trecerii

mml

Degro~re

Finisare 'r/. m in

.; 20 : > 20 1--------_ -----\Avansul de trevere s t, IDn1frulare

220

----I ~' :~)-J).'u:rO~[lre Finisare 3, ;~


I' ~'

O,O?O

I
I

0,015

70-2, 9~

12,c.U-l,OD

1,45-0,8D.

2S0 1 0,030 ----;-';-'--0,035

0.020 1--0-,025

Std,

Stf

Ta,

':f -

avansul de trecere In, mm/rulare (tabslul timpul de eomutare pectiv finisare, rnin

rcc+ihcarea (io U(';':IO~are, respectiv de f'inisar e, 1:3.9); ~i divizare psntru 0 trecere de degrosare, res(tabelul 13.10);

136
L -

Normarea la rectificat

roti dlntote ~i caneluri

lungimea totala a cursei de rectificare rezultata din relatia L


=

pe directia

dintelui,

mm,

B 2 Vh iD, - h) 20 [mm], in care: (13.7) cos ~o B este latimea rotii dintate, mm ; f30 - unghiul de inelinare de ref erinva al danturii; h - inaltimea dintelui, mm (h = 2,25 mn; mn - modulul normal, mm); D. - diametrul exterior al pietrei-taler, mm. Diametrul exterior al pietrei-taler DB are valori uzuale de 220,280,340 mm. Numarul de treeeri pentru re etificarea de degrosare 1:d se determina cu

relatia
id in care
Ac Ac -

(8pf'
8pd

if)

(13.8)

este adaosul de preluerar e pe un flanc al dintelui, mm (tabel ul 13.7); avansul de patrundere la rectifiearea de degrosare, respectiv de finisare, mmjtrecere (tabelul 13.7). Intrucit if = ifp ifu, (13.9) unde ifp este numarul de treeeri la rectificarea de finis are in plin (eu avans de patrundere 8pf); ifg - numarul de treceri la reetificarea de finisare in gol (Hka avans de patrundsre 8py) ~i ifp = ffg = 1, rezulta, if = 2. La rectificarea rotilor dintat e cilindrice, prin .rulare continua, eu piatramelc [masini Reihauser), timpul de baza se determina cu relatia
8pa, 8pf -

to =

tbS

L . Z kz [ . ] min , In care. 60

(13.10)

tb este timpul de baza specific, sec/l mm ~i 1 dinte ; valorile acestu ia sint date in pasaportul masinii-unelte ; in tabelul 13.11 sint mention ate valorile timpului de baza specific corespunsatoare masinilor-unelte tip N.Z.A.Reihauser, pentru reetifiearea rotilor din~ate din otel e alit ;
Tabelul 13.11. Timpul de baza specific la rectilicarea rotllor' dlntate pe maslnl de raetlfieat rotl dlntate de tip Helsha uer
Modulu l normal, mn, mm Adaosul de prelucrare, Ac] mm 1,0

ciIindriee eu piatrii meie,

1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

Timpul de baza specific tbe, sec/! mm ~i 1 dinte

0,16 0,20 0.25 0,30 0,35 0.40 0.50 0,60

0,340 0,430 0.500 0,560 0,630 0,715 0,810 0,960

0,385 0,465 0,535 0,610 0,680 0.765 0.875 1,030

0,435 0,505 0,575 0,635 0.720 0.815 0.950 1,100

0,470 0.540 0,600 0,685 0.770 0.860 0,995 1,170

0,495 0,580 0.640 0.725 0.815 0,925 1,060 1,250

0,535 0.610 0.690 0.780 0.865 0.980 1,120 1,310

0,560 0,650 0.735 0,820 0,910 1,030 1,180 1.360

Determinarea

normei tehnice de limp

137
pe directia dintelui, mm, deter-

Iungimea totala a cursei de rectifieare minata cu relatia L B


=

cos . ~o

+ 2.m",

(13.11)

mll

z
k.,

B Iiind latimea rotii dintate, mm, iar ~o - unghiul de inclinare (de referinta al dintelui) ; modulul normal, mm; - numarul de dinti ai rotii de prelucrat; - coeficient de corectie in tunctie de numarul de dinti ai rotii de prelucrat (tabelul 13.12).
-

Tabelul

13.12. Ccefielentl de coreetie a tlmpulul de baza in Iunetle de numarul la rectificarea rotllor dlntate cilimlrice ell ptatra mele
Numarul de din] i ai rofii de prelucrat ,
I

de dlntl,

12

14

16

18

I
!

20

I II

22

24

26

28

30

30

Coeficientul de corectie, kz

1.50

I
I

1.45

1.40

,
1

1.35

1,30

1.25

11.2011.1511,1011.0511.00

La rectificarea cu rela tia

arborilor eanelati, determinarea


tb

timpului de baza se face (13.12)

2.L.z.i 1000.vs

K [min ], in care:

Vs

este viteza avansului principal, mjmin, pe directia miseari! de avans 11 (fig. 13.6, a) ~i are valorile date in tabelul 13.13 in tunctie de lungimea canelurii de rectificat lp, mm ~i de timpul de comutare ~i divizare, T, sec, caracteristic fieearei masini-unelte ;
Tebelul 13.13. Viteza avansulul
prinelpal la rectlfiearea
lp,

eanelurllor
mm, pma la: 220

exterioare

Lungimea canelurii lie rectificat, Timpul de comutare ~i divizare, 't sec


55

1
I

70

90

Ilf)

HO

ISO

280

350

440

HO.

Viteza avansului

principal,

v"

m/min, pin~ la:

0.40 0.65 0,80 1,00 1,25 1,60 2.50

6.3 5.0
-

8.0 6.3 5,0

10.0 8.0 6,3 5,0


I

12.5 10.0 8,0 6,3 5,fl


-

---

16,0 12.5 10,0

16,0 12,5

---

-----

16,0 12,5

---

8,0

10,0 8,0 6,3 5.0

16,0 12,5 10.0 8.0

16.0 12.5

6,3 5.0

10.0 6.0 6,3

16,0 12,5 10,0

16.0

138 L

Normllrea

la rectificat

roti diniate

~i caneluri

- lungimea cursei de rectificat, perlireetia


L

eanelurii,

mm, (13.13)

lp

+ II 'v.,

z
I{

(ll Hind lungimea de depasire, mm, cu valorile date in tabelul 13.14: in tunctie de viteza adoptata a avansului principal in m/min, ~i de tirnpul de comutare ~i divizare -r, in sec); - numarul de caneluri ; coeficient de corectie in Iunctie de natura fazei de rectificare; pentru rectificarea de degrosare, J{ = 1,25, iar pentru rectificarea de sernifinisare ~i tinisare a canelurii, K = 1,50 ; numarul total de treceri pentru reetificarea canelurii, dat de relatia

id

+ is + if'

(13.14)

un de id, is, if sint numarul de treceri pentru rectificarea de degrosare, semitinisare ~i respectiv finisare. Valorile is (pentru Ra = 3,2 ... 1,6 fJ.m) :;;i if (pentru R; = 1,6 ... 0,8 f1.m) sint date in tabelul 13.15 in functie de raportul dintre
Tabelu! 13.14. Lungimea de depii~ ire la reetlflearea
Vitera Tirnpul de comutare divizare, "C', sec ~i 5,0 6,3 avansului 8,0 Lungimea principal
10,0

eanelurilor
t'8,

sxtertoare

m/min, 12,5

pina la: 16,0

> 16,0

: 0,40 0,65 0,80 1,00 1,25 1,60 2.50 Tabelul 31 40 50 62 80 100


1'Y ~;)

de depasire, lv - mn

40 50 62

50 62 80

I I
I

55 70 88 111 142 178 222

70 88 111 142 178 222 278 caneturllor

88 111 142 178 222 278 356

111 142 178 222 278 356 445

----

80

100 12" 160 de treceri

I
I

-uJii125 160

178
la

I
>

13.15. Numiirul

rectlflearea

exterloare

Raport ul lplD

i.o
Rugoaitatea supr-afe[ei prelucrate, Ra, urn , 5,0

2,5

4,0

6,3
l'S,

10,0 ... 16 m/ruin 12,5 ... 16 mrn/c.d.

16,0

Viteza avansului principal, 6,3 8,0 Avan.5i.il de patrundere,

10,0
5p.

> 16,0

3,2-1,6 _~~.:, 8

10,021-0,011

0,019-0,010[0,017-0,00910, 0, 004~
Numarul de treceri , ,

015-0, 0~:-0-'0-1-3---0-'-0-0-7'-10-'-00-9---0-'0-05 0,0031,004-0,002,0, 003-0! 001

10, 005- ~, 0040,006-

005-0,00310,005-

3,2-1,6 1,6-0,8 Obseruaiii. efectua

3 2

3
2

4 3

,1 3

5
4

6 5

< 0,01 mm se vor dou a treceri supllmentare, farii avans de patrunderc, indiferent de valoarea raportului Ip r ID. 2. In cazul rcctiricarii senarate a flaneurilor canelur ilor eu doua diseuri abrazive (figura 13.6). numarul de treceri din tabel se va micsora ell 0 trecere.

1. in cazu! in care Ra < 0,8 urn ~i abate rea pasului circular este

e
Tabelul
Matcriulul Olel cementat-calit Diarnetrul 26-40 Adaosul de prclucr -ire unilateral,
Cl

lS.16.
de prclucra t Ojcl Imbuniitajit exterior al cauel uri lor D, mm <; 25 A mm 26--40 41--63 (indinte de cauelare]

Adnosurl

lIe preluerare
unilaterale la reclificarea cune lurllor

exterioare

;'

f!)

:i"
Cl

iD
Cl

Lungimea canelurii de rectificat lpl mm 41--63

::J > 63

..; 25

> 63

3
~"

------;----.....,------;.----."---~-.
0,15-0,20 0,20-0,25 0,25-0,30 0,20--0,25 0,25-0,30 0,30-- 0, :)5 0,35-0,40 0,05- 0,10 0,10-0,15 de patrundere de dC!lfOprc la reetltlearea
lp/D

----0,15-0,20 0,15-0,25 0,25-0,30 0,30-0,35 e sterloare

.--0,20-0,25 0,25-0,30 0,30-0,35 0,40- 0, 45

tii

:T

::J

n" m
c.

";;160 161-400 401-1000 >1000 0,2;i-O,30 0,:30-0,:i5 0,35-0,40 0,45-0,50 ennelurllor 0,10-- 0,15 0,15--0,20 0,20--0,25 Tobelul 13.17. Avansul

0,10-0,15 0,15-0,20

3" .,
III

------------------------~-,-~~~
Raport ul
G,3

1,0

I I I
Viteza avansului principal, 6,3 5,0

2}5

4,0

l
'vs' m/min, \ spa, mm/c.el.

10,0

Adaosul de prelucrarc unilateral, A c mm, pina la: 4,0

!
10,0

16,0

I
12,5

> 16,0

I I
Avansul de patrundcrc,

8,0

16,0

-0, 055 0,040O,03[)-0,045 0,040-0,050


...

0,16 0, 050 0,045-0,055

0,045-

I
_0,035-

0,030-- 0, (1'10 0, 045 0,040-0,050 0,045--0,055

0,025-0,035 0,030-0,040

0,020-0,030 0,0250, 035

0,015-0,025 0,0200,030

0,20 0, 065 0,0550,0500,060-0,070 0,065-0,075 [ 0,065 0,050-0,060 0,045--0,0[)5 0, 060 I

0,050-- 0, 060

0,25

0,055-

I
-

0,035-0,045 0,040--0,050 0,050-0,060 0,055--0,065 0,0450, 055 0,050-0,070

0,030-0,040 0,035-0,045 0,040-0,050 0,0450,055

0,025-

0, 030 0,030-0,040 0,035-0,045 0,0400, 050

0,075 0, 080 mai mici ale avansului

0,40

0,060-0,070

0,40

0,065-

0,055--0,065 0,060-0,070 de patrundere

0,50

0,070-

Obsernaiie.

Valorllc

spa se u tilizeaz a la rcctlficarea

otelurilor tmbunatiititc, otclurilor cementa te


$i

iar vaJorile

mai rnarl, la rcctlf'icarea

callte

140

Normarea la rectificat ro;i dintnte ~i canelmi

lungimea canelurii lp ~i diametrul exterior D al acesteia, de viteza avansului principal Vs ~i de avansul de patrundere Bp (pe directia miscari! IV, fig. 13.6, a). Numarul de treceri pontru rectificarea de degrosare se determina eu relatia

id

Ac -

(if

Bpf

is

Bps)

, in care

(13.15)

8pd

Ac este adaosul de prelucrare unilateral,

mm (tabelul 13.16), iar 8pd, Bp81 B111 sint avansul de patrundere la rectificarea de degrosare, semifinisare ~i respectiv finisare, mm/c.d. Valorile Bps ~i Bp! stnt date in tabelul 13.15, iar valorile BpI/, sint cuprinse in tabelul 13.17. La rectificarea canelurilor interioare, relatia de calcul a bimpului de haza este analoaga rela.tiei (13.12), notatiile fiind similare. In tabelul 13.18 sint date valorile vitezei aavnsului principal vs, m/min ~i ale avansului de patrundere, 81" 10-3.mm/c.d., la rectificarea canelmilor interioare, in func~ie de adaosul de prelucrare unilateral Ac mm, de raportul dintre lungimea canelurii lp ~i diarnetrul interior d al canelurilor ~i de natura materialului de prelucrat, Numarul de treceri pentru semifinisare ~i finisare se determina prin analogie eu rectificarea canelurilor exterioare, iar numarul de treceri pentru degrosare se calculeaza cu relatia (13.15). Coeficientul de corectie K are valorile K = 1,45, pentru rectificarea de degrosare, ~i K = 1,60 pcntru rectiricarea de semifinisare i finisare a canelurii interi oare. 13.2.2. Determinarea timpilor cjutdtori Timpul ajutator ta la rectificarea rotilor dintate ~i a canelurilor se cornpune din suma timpilor ajutatori partiali : timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei tal' timpul ajutator legat de faza ta2 i timpul ajutator pentru masurari de control ta3'
Obsetuaiie. Prin natura sa, timpul pentru cornu tare ~i divizare la rectificarea rotilor dint ate cllindrlce prin rulare eu divizarea periodica (proeedeele Niles, Maag etc.) este, de asemenea, un timp ajutator. El a fost insa inclus in relatla tirnpulul de baza, pentru a veni in intirnpinarea unci practiel uzuale in norrnarea tehnica a acestor lucrari.

Pentru rectificarea rotilor dintate cilindrice, prin procedeul Niles, timpii ajutatori (tal ta2) sint dati in tabelul 13.19, iar timpul ta3 - in tabelul 13.21. Pentru rectificarea rotilor dintate eilindrice prin procedeul Maag, timpii ajutatori (tal ta2) sint dati in taheluI13.20, iar timpul ajutator pentru masurari de control ta3, in tabelul 13.21. Timpul ajutator ta' prin componentele sale tall ta2, ta3 (cu menpionarea mtnuirilor curprinse), pentru rectificarea rotdlor dintato cilindrice prin rulare continua (pe masini Reishauser), este dat in tabelul 13.22. Pentru rectiticarea canelurilor exterioare, timpii ajutatori sint mentionati in tabelul 13.23. Pentru rectificarea canelurilor interioare, timpii ajutatori tal ~i ta3 sint dati in tabelul 13.24, iar timpii ajntatori lega~i de faza ta2 pot fi luati similar cu cei de la rectificarea canelurilor exterioare (tabelul 13.23 - sectiunea B).

+ +

Determinarea

normei tehnice de timp

141
de piHrnndel'e la rectificarea canelnrilor

Tabelul

13.18. Valorile avansulul

principal sl avansulul interioare


A. Rectificarea

de degrcsare Oteluri cementate-calite

I
Adaosul Ull!Ia- ~ teral d crare, Ac,- mm, ptna la:

Oteluri

imbunatatite RaportuI lp/D, pina 0,2 la: 0,5

0,2

I I

0,5

I
I

1,0

I I

2,0

i
I

4,0

I I
1

>4,0

I
I

1,0

2,0

I I I

4,0

I
I

>4,0

Viteza avansului principal, vs, m/ruin, 0,3 0,5 0,7 0,9 1,2 1,5 0,5 sp

I
.10-3

0,7

0,9

1,2

1,5

2,0

Avansul de patrundere,
I

mm/c.d

0,10 0.15 0,20 0.25 0,30 0,35

9 10 11 12 13 14

8 9 10 11 12

7
8 9 19

11 12 13 14 15

7
8 9

61=-~ __ __ 7_1 __ 6_-

10 -1-1-

9 10 11 12 13
~-

8 9 10 11 13

7
8 9 10 11 12

7
8 9 -----ro

12
-----14 13

11----10
------

I~

12

11

~ 1~

I-~
lp/D,

16

15----:u-

-11

B. Rectificarea Ojeluri Imbunat atite

de finisare Ojelur-i cementate-calite

Raportul AdaosuI unilate-I ral ~c;r:;,~are'l


plna

ptna 0,2

la:

0,2

I I

0,5

I I

i,c
0,9

2,0 I

4,0

I
1
I

>4,0

Viteza avansului
- ,2

principal,

I
'Vs,

la:

0,6

0,7

I
Avansul

1,5 de

2,0

0,7
51h

I
10-3 mm/c.d

oatrundere,

0,03 0,06 0,10 0,15

_5 ____ 4_

__ 2_--1_'_-_8_1

7 6 5 --43 2 9 8-1--7 - ---6 --5 - --4 - --3-1-09 - --8 -1--7 - --6 - --5 - --411-

-----ro

__ 7___ 6_1__ 5___ 4_--38 7 6 5 4 -9- ---8 -1--7- --6- --5--9--8-- --7 - --6-

Tabelul 13.19. Timpi ajutator! Ieqatl de fazii [Ineluslv pentru prtnderea-desprtnderea piesei) la rectificarea rotllor dlntate ciIindrice pe maslnl de rectificat rotl dlntate tip Niles
Masa piesei, impreuna Modul de ba zare a piesei Numar de treceri
2

cu dornul, kg, pina la:

13 min

I>

13

Tirnp ajutator,

Pe dorn cu axa verticala, intre virfuri

Cu asezarea dintelui dupii discul abraziv

1 2 3 4

1,0 1,3 1,6

1,1 1,4 1,7 1--2,-0-

1,2 1,5 1,8 2,1

1,3 1,6 1,9 2,2

I j
Observatii.

1,9

1. Pentru fie care treeerc, urmiitoare treeerii 4, se va adauga 0,1 min. 2. Minuirilecare sint cuprinss in timpul ajutiitor, dat mai sus, sirrt : a - stergcrea virfurilor masinll ; b - prinderea piesei eu dorn, intre virfurile masinii ; c - rcglarea adincimii de rectifieat (avans de patrundere sp); d - reglarea rniscarli de rotatte a discului abraziv; e - cuplarea rntscarii de rulare; f - reglarea pozltiei rotii dintate in Iunctle de neuniformitatea adaosului de prelucrare; g - aducerea conturului in pozit.ie lnitf ala ; h - comutarea mecanismulut de divizare; i - cuplarea avansului longitudinal al caputui portpiatrii; j- decuplarea miscarit de rctatie a discului abraziv; k - desprinderea piesei, impreuna eu dornut, de pe masina-unealta.

142
Tabelul 13.20. Timpi ujuhitori la reetlflearea rotilor dlnjate

Normarea la rectlficct

roti dintcte i'i coneluri

Ieqatl de faza (Inelusiv pentru prlnderea-desprlnderea piesei) eiltndriee pe maslnl de rectifieat roti dlntate de tip Maag
Masa piesei, tmpreuna ell dorrrul, kg, pina la: 13 13

Modul de ba zare a piesei

Numar de treceri

Timp ajutator, min


I

Pe dorn eu axa

Cu asezarea dintclui dupa piatra abraziva

1 2 3
4
1

orizontalii, intre
virfuri

2,0 2,3 2,6 2,9 1,7 1,9 2,2 2,5

----

2,1 2,4 2,7 3,0 1.8 2.0 2,3 2.6

2,2 2,5 2,8 3,1 1,9 2,1


2,4 2,7

2,:1 2,6 2,9 3,2


2,0

Fara
Obseroaiii,

asezarea din-

tclui dup a piatra abraziva

2 3
4

2,2 2,5 2,8

1. Pentru fie care trccerc, urmatoare dupa a -l-a, se va adauga 0,1 min. 2. Minuiri le care sint cuprinse In timpul ajutator, dat mai sus sint: a - stergerca virfurilor masiniinnelte; b - prinderea piesei, eu dorn, Intre virfuri; c - reglarea adincimii de rectificat (avansnl de patrundere sp); d - cuplarea miscarti de rotatie a pietrelor-taler; e - cuplarea mlscarn de rulare : reglarea pozl tiei rotli dintate in nmcttc de unirormitaten adaosului de prelucrare; g - aduccrea conturnlui in pozitiu initial a ; h - comutarea mecanismulul de divizare; i - euplarea avansului de trecere St ; j - decuplarea miscarii de rotatie a discurilor abrazive; le - desprinderea piesei cu dorn, de pe masina-unealta.

r-

Tobelul

13.21. Timpul ajutator pentru masnrarl de control, la reetlflcacea rotllor cilindrice pe maslnl de rectlfieat rotl dmtate tip :lIaag sl NiIes
A. Numarul considerat de masurar! pentru
0

mntate

singura piesa

Clasa de precizie a danturii (STAS 6273-60)

Numarul de dinti z ai ro tii de rect iticat, pina la: 10


1 30 1 50 65 Numarul de masuratori pentru

I
0

80 i 100 singura piesa

I>

100

;:;;6 >6

3 2
B. Timpul pentru masurari

---

6 5

7 8 ------6 7

9 8

3
de control

Dimensiunea de masura t, mm, pfna Mijlocul de masurat Tipul sau parametrul masurarii

I ~
Timpul

pentru

= I=
masurati,

la;

I ~

>~

rnin/ I masurare

Mierometru pentru roti dint ate

Subler

pentru

roti dintate
Subler optic pen'tru roti dintate

I m<5 = 5 ... 10
m m> mm

Cu asczare prealabila la cot a Cu asezare la cot a in timpnl masurfirii mm

0,15 0,23 0,60 0,75 1,00 0,80 1,00 1,30


Pentru Pentru

0,171 0,20 0,27 0,60 0,75 1,00 0,80 1,00 1,30 0,32 O,GO 0,75 1,00 0,80 1,00 1,30

I 0,22
0,36
---

0,25 0,40

0,30 0,43

10 mm
mm

CaIibru potcoava bilateral limitativ

Im m < 5 mm = 5 ... 10
m>

10 mm

ce

P'"'' "t",,"
cornpleta

prima masurare fie care masurare

0,10 0,07 0,14 0,10

urmatoare
Masurare

Pentru prima masurarc Pentru fie care masurare urrnatoare

Determinarea

normei tehnice de timp

143
la rectifiearea rotllor :dintate eilindriee en piatra mele

Tabelul 13.22. Timpi ajutiitori

Musa piesei , kg, ptna la: Poz.


i

Mlnuirile cuprinse in tirnpul ajutator

0,5

1,0

3,0 Timp- aju tator , min

5,0

8,0

,
Prius, dcsprins piesa Reglat masina-unealta Prins piese lntre virfuri Inchis eeran de protcctle Pornit sistem ungere Heglat pozit.ia pietrei Pornit, oprtt maslna-uncalta Introdus In span Reglat perpcndicularitatea Reglat adincimea de reetificat Seas din span Seos piesa dintre virfuri Spiilat piesa Masuratori de control

1 2 3
4

5 6
7

0,29 0,10 0,16 0,10 0,05

0,32 0.20 0,16 0,10 0,05

8 9 10 11 12 13 14

0,05 0,20

0,20 0,10 0,16 0,10 0,80

0,05 0,20 0,10 0,30 0,10 0,16 0,20 0,80 2,74

0,42 0,20 0,16 0,10 0,05 0,50 0,05 0,20 0,30 0,30 0,10 0,20 0,20 0,80 3,58

0,51 0,30 0,25 0,10 0,05 0,50 0,05 0,20 0,40 0,40 0,20 0,30 0,40 0,80 4,46

0.65 0,30 0,40 0,10 0,05 0,60 0,05 0,25 0,40 0,50 0,30 0,50 0,50 0,80 5,45

I
Tobelul

Total

I 2,31
eanelurllor

13.23. Timpi ajutiitori

la rectiiicarea

exterloare

pe maslni

de r ectlfleat

eanelurl

A. Timpul ajutator

pentru prlnderea-desprinderea

picselor Masa piesei, kg, pina la:

Modul de prlndere a a piesei

Lungimea piesei, mm

Fe!u! manipularii

I
min

12

20

Timp ajutator,

Intre virfuri

~
<::;1000 >1000

Intre virfuri en Iuneta Hxii


mandrina ~i virf In mandrina si vlrf en Iunet a fixii

In

<::;1000 >1000

Manual Manual Manual Manual Manual Manual

0,52 0,73

0,62 0,83

0,75 0,96

0,85 1,07

0,69 0,90 0,96 0,96 1,17 1,23

0,80 1,01 1.09 1,05 1,27 1,34

0,85 1,05 1,15 1,23 1,44 1,53

Modu! de prindere a piesei

Felul manipular ii

Masa piesei, kg, pina la: 30 50

I
I

80

I
I

>80

1ntre

en lunet a fixii In mandrina ~i virf In rnandrin a si virf cu luneta

vlrfuri Intre vlrturi

Mecanic Meeanic

Mecanic
fixil. Mecanic

2,65 3,90 4,15 4,55

2,8'0 I 4,10 4,45 4,85

2,95 4,50 4,70 5,10

3,20 4,90 5,00


5,45

B. Timpi ajutiitcri Iegati de faza ICursa Denumirea minuirilor componente ale tirnpilor ajutatori grupa t i j longitudinala ::::;; 1500 Timp ajutator-, maxima a masinii, mm

>

1500

I
Apropierea accelerata a piesci prin deplasarca rnesei masinii sau a capului portpiatra Reglarea pozttici canelurii in vederca rectificiirli

min

0,04 0,40

0,05 0,50

144
Taaelul 13.23 (conttnuare)

Normarea la rectificat

roti dintate ~i cane!uri

Cursa longitudinala maxima a ~inii, Denumirea minuirjJor componente ale timpilor aiutatori grupali

mm

< 1500

> 1500
min

Timp ajutator,

Retragerea accelerata a piesei prin deplasarea mesei masinil sau a capului portpiatra Reglarea cursei prin montarea opritorilor Cuplarea miscarli de deplasare alternativa a mesei masinii sau capului portpiatrii Cuplarea sistemului de racire Decuplarea miscarli de deplasare alternativa a mesei masinil sau capului portpiatra Decuplarea ststemulut de riicire Total timpi ajutatori grupati Apropierea sau retragerea semirabrlcatulul prin deplasarea mesei sau capului portpiatra, pe Iungimea de : Deplasarea manuala a mesei masinii sau a capului portpiatrii, pe Iungimea de : Schimbarea numarului de curse duhle Coborirea sau ridicarea ecranului de protectle
C. Timpul ajutator pentru masuratorl de control Lungimea Mijlocul de masurat Dimensiunea masurata, mm, pina la: 50

0.04 0.24 0.02 0,03 0,02 0,03 0.82 0,08 0,16 0,06 0,12 0.04 0.15

0.05 0.30 0,03 0,035 0,03 0,035 1,03 0,10 0,18 0,08 0,16 0.05 0,20

200 mm 500 mm 50 mm 100 m

de rect ificat,

mm, pina. la:

100

250 Timp

500 ajutator,

!
min

1000

> 1000

Micrometru Calibru limitativ Comparator eu eadran

50 100 ~100 50

0.29 0,31 0,38 0,14 0.21

0.31 0,33 0,40 0,15 0.23

0,37 0,39 0,46 0,20 0,28

0,46 0,48 0,55 0,26 0.36

0,63 0,65 0.75 0,41 0,53

0,75 0,78 0,85 0,54 0,65 de

Tabelul 13.24. Tlmpi ajutatori pentru prinderea-desprinderea plesei ~i pentru masurater! control la reetltlearea eanelurllor interioare
Masa piesei, kc, pin!> la: Modul de prindere a piesei Lungimea piesei,
mm

1,0

3,0

5,0

10,0

20,0 piesei, min

Timp ajutator

pentru prinderea-desprinderea

In universal sau mandrinii

~100 >100
Lungimea masura-I ta, mm

0,46 0.55
25

I
1 I

0,52 0,65
Luagimea 50

I
de
1

0.59 0,75
100

I I
I

0,76 0,90
mm 200

I
1

1,00 1,50
200

rectificat,

A a atul de mlsurat

Timp ajutator

pentru masuratori

de control; mia

l4icrometru de interior

I
1

~100 1>100 ~100 1>100

0,90 1.20 0.70 1.00

Comparator eu cadran pentru alezaje

I I

1,55 1,70 1.35 1,60

2.40 2,80 2,20 2.60

3,26 3.80 3.00 3.60

4.,00 4.,60 3.80 4.49

Determinarea normei tehnice de timp

145

13.2.3. Determinarea timpilor de deservire Timpii de deservire tehnica, la rectificarea rotilor dintate eilindrice prin procedeele Niles ~i Maag sint da~i in tabelul 13.25 si, respectiv, tabelul 13.26.
Tobelul 13.:25. Tlmpul de deservlre tehnlea,
pe maslnl de reetltleat la reetlflcarea rotllor rotl dintate de tip Niles
tit"

dlntate

cillndrlce

Modulul normal al danturii rectificate, mu mm

Calitatea pratetelcr prel ucra te Ra, urn

""I
1

Timp de baza t 50

. -I

100

200

300

I
ta,

500

700

900

Timpul de desrevire tehnica,

in ~~ din t b

3,2 1,6 0,8 3,2 1,6 0,8 3,2 1,6 0,8 3,2 1,6 0,8 3,2 1,6 0,8 3,2 1,6 0,8 3,2 1,6 0,8

3.8 5,0 7,5 4,5 5,8 9,0 6,0 7,2 12,0 7,0 8,3 14,0

2,5 3,7 5,0 3,0 4,2 6,0 5,0 6,2 10,0 6,0 7.3 12,0

1,9 3,1 3,7 2,0 3,3 4.0 4,0 5,3 8,0 5,0 6,2 10,0 6,5 8,5 13,0 7,5 10,0 15,0 10,0 15,0 20,0

1 " >,;)

2,7 3,0 1,5 2,7 3,0 3,0 4 .~ 6,0


, v

1,0 2,2 2,5 1,0 2,3 2,6 2,0 3.3 4.0 3,0 4,2 6,0 4,5 6,5 9,0 5,5 8,0 11.0 8,0 11,0 16,0

0,8 2,0 2,3


0,8

0,7 1,9 2.1 0,7 2,0


.

2,1 2,3 1,4 2,7 3,0 2,2 3,4 4,5 3,5 5,5 7,0 4,5 7,0 9,0 7,0 9,0 14,0

-_.

2,2

-----2,0 3,1 4,0 3,0 4.5 6.0


3,5

1,3 2,4 2,5

4,0 5,3 8,0 5.5 7,5 11,0 6,5 9,0 13,0 9,0 13,0 18,0

6,0 7.0 6,0 8,0 12,0

Tabelul 13.26. TimpuI de deservire

Diametral or al pietrelor[tal, D. mm

=r
I

pe masint

'tehnlea la rectificarea 1'011101' dlntate de rectiiicat roll din late tip lIaag
Timpul de baza 300 tb, min, plna 500
1

cillndJ'ice

la:
700 1

50

I I

100

200

BOO

1200

-I>

1200

Timpul de deservire tehnica,

uu,
4,5 5.0

In % din Ib

::;;220 ~220

6,5 7,0

6,0 6,5

5,5 6,0

5,0 5,5

4,5 5,0

4,0 4,5

I!

4,0 i 4,5 I

3,5 4,0

In cazul rectificaril rotilor dintate eilindrice pe masini Reishauer, timpul de deservire tehnica se determina eu relatia
tdt

= 0,024

to ,
cu relatia (13.10).

(13.16)

in care tb este timpul de baza determinat


11 -

e. 315

146
La rectificarea oanelurilor detel'mina cu relatia

Normarea la rectificat roti dintote ~i caneluri

exterioare, tat
=- T

timpul

de deservire

tehnica se (13.17)

tan tb

,
de mune:!. tat la l'ectificarea

Tabell1/

13.27. Timpul

de

deservire

telmicii

a locului

eanelurilor

Cursa longitudinala maxima a masinii, mm Opera [ia de rectificare ~1500

> 1500

Timpul tdtl1 min

Rectificare pe partea :

perifericii perlterica perifericii perlferlca

~i piirtile cilindrlca conica ralonat a

frontale

2,3

3,2
1,6 1,6

1,0 1,0 1,4

2,0

n care tan este timpul specific de deservire tehnica, min (tabelul 13.27), to- timpul de baza obtinut eu rela.tia (13.12) ~i T - valoare conventionala, egala cu 15 min. La rectificarea canelurilor Interioare, timpul de deservire tehnica se determina cu relatia tat = 0,03 to, (13.81) pentru cursa Iongitudinala maxima a masinfi-unelte de 1000 mm, ~i cu relatia tat= 0,035 tb' (13.18') pentru 0 eursa Iongitudinala maxima a masinii-unelte peste 1000 mm. Timpii de deservire organizatorica se determina pe baza unor cote procentuale din timpul operativ, dupa cum urmeaza : a) la rectificarea rotilor dintate cilindrico prin procedeul Niles
0

tao
b) la rectificarea c) la rectificarea
d) la rectiticarea

0,025 top;

(13.19

rotilor din~ate cilindrice prin procedeul Maag i: = 0,030 top; (13.20) rotilor din~ate cilindrice prin procedeul Reishauer

tdO

0,016 top;

(13.21) (13.22) de 1000 mm, ~i

canelurilor,

tao = 0,015 top, pentru valoarea maxima a cursei Iongitudinale


pentru
0

eursa longitudinala

tao = 0,021 top, (13.22)' maxima a masinii-unelte peste 1000 mm.

13.2.4. Deterrninoreo timpilor de odihno ?i necesitoti fiziologice La rectificarea rotilor dintate cilindrice prin rulare eu divizare periodica (procedeele Niles, Maag), timpul de odihna ~i necesitatf fiziologice se determina cu relatia (13.23) ton = 0,04 top.

J
Determinarec normei tehnice de timp

]47
la reetiflcarea
la: 20,0

~~
Tabelul 13..28. Tlrnpul de odihnii ~i necesitii!i Ilzloloqice,
eanelurtlor
.}

Timpul operativ, min

Masa piesei, kg, pina Timpul ajutator, manual sau mecano-manua l, In % din t.impul operat iv 3,0 5,0
8,0

I I

;2,0

> 20,0

Timpul ton. in ~.~)din t impul operativ :

') _'~'':' >:J

.0,

>50 :(50

3.0 3.0 3,0

3,0 3,0

3,0

3,5

4,0
3,5

3,5

3,0

3,0 3,0

3.0 3,0

3.0
3,0

3.0

In

eazul procedeului Reishauer ,


ton =

:i

0,03 top

(13.24)

"

'I'impul de odihna ~i necesitati fiziologice la rectificarea canelurilor este prezentat in tabelul 13.28. 13.2.5. Determinarea timpilor de preqotlre .. incheiere Pentru procedeele Niles si Maag, de rectificare a rotilor din~ate cilin drice, timpii de pregatire-incheiere sint da~i in tabelul 13.29, iar pentru rectificarea canelurilor - in tabelul 13.30.
Tobelul 13.29. Tlmpul
de p!'cgiitil'e-incheiere In rectlflearea rotllor pe maslnl de reetltloat rotl dlntate tip Ni/cs ~i Maag dlntate cilindrice,

I
Foz. Metoda de pr indere a semifabrica tului

Tipul mas.inii de rectificat eo un disc abraziv (Niles)

I
I

Cu doua pietre taler (Maag)

Tlmpul
I

de pregatire-incheiereg Tp1, min

1 2

conic si hucsa elastica cillndric intre virful antrenor Denumirea Iazelor suplimentare Montarea

Pe dorn Pe dorn

~i luncta

50 -

3 4 5 6 7 8 9 10 11

sau demontarea

I
I

I I

80
85

papusii lunetei

mobile

2
-

Inclinarea pictrelor abrazive ell unghi Rotirea suportulul si glisierei la unghiul 130 = 0 ... 45 Inloculrea pietrei abrazive Corectarea pietrei ahrazive pe

de 0, 15, 20 de i ncfinare a danturii

II
I

3 2

4 15
7 3 0,8 4

11

supratata

15
radiala frontal a ~i dispozitivelor, 4 4 0,4

I aparatclor
Primirea

Primlrea

~i predarea documentatlei, sculelor de miisurare etc. lndicatiilor tehnice de la maistru

Obseruaiie.

In cazul corectarii pietrelor abrazive in timpul lucrului, fara inlocuirea acestora, timpil de prcgatire-tnchelerc de la pozitiile 8 ~i 9 se vor core eta eu coeficientul K = 0,50.

148

Normarea la rectificat

ro~i dintcte ~i cane!uri

In cazul rectificarii rotilor dintate cilindrice prin procedeul Beishauer, timpii de pregatire-incheiere se determina astfel: - pentru roti dintate cilindrice eu dantura dreapta,
Tpi = =

25 min ;

- pentru roti dintate cilindriee en dantura inclinata, Tpi

35 min.

Tabelul

13.30. Timpi de pregiilile-inclleiere

la reetlflearea

eauelurllor

pe maslni

de rectificat

eanelurl

Cursa longitudinala maxima a masinii-unelte, mm, ptna la: Poz. Metoda de ., dere a br'icat ului

semifa-I
\

Procedeul de rectificare

1500

I
Tpil

> 1500

Tirnp de

I
Re ctittcarea fundului eanelurii eanelurii eu
0

pregjitire-Incheiere, min

eu

piatrii

raionata

----5 3 4

Rectifiearea In universal sau con de antrenare

piatrii

profilatji

Rectificarea suprafetelor laterale eu doua pietre Rectifiearea suprafetelor Iatcrale

9.0 11.0

12.0 14.0 16.0 18.0

eiJi~driee

comce

I
I

13.0 15.0 17.0

prin pen dUIare

20.0

Den umirea fazelor suplimentare

I --8

6 7

Capului

de reetificat

cancluri

exterioare interioare

14.0 16.0 2.0 2.0 1,6 1,8 1.0 0.6 2.4 5.0

16.0 18.0 2.5 2.5 2.0 2.,0 1.2 0.8 3.0 6.0 2.0 2.5 3.5 4.0 2.0

Montarca 9 10
11 sau demontarea

Dispozitivului de centra re a profilului cancluril in raport eu axa pietrei abrazlve Dispozl tivului de eorectare a pietrei abrazive Automatului de pcndulare a brosei pietrei de reetifieat

Universalului
Conului de autrenare Lunetei Piipusll mobile

12 13 14 15 16 17 18 19 20
Inlocuirea

pietrei

abrazi ve radial a

Corectarea

pietrei

abrazive

pe suprarata

Irontala
profilata si dispczi tivelcr,

1.5 2.0 3.0 4.0 2.0

Primirea Primirea

~i predarea docurnentatici, sculelor aparatelor de m asurat etc. indicatii lor tehnice de la maistru

Obseruaiie. In cazul corectarii


de preg attre-tncheiree

pietrelor abrazive In tirnpul lucrului, fara inlocuirea acestora, de la poz. 16, 17 si 18 se vor multiplica en eoeficientul K

= 0,50.

timpii

i:xempJe de calcul a roti dintete ~i caneluri

149

13.3. Exernple de colcul 01 normei tehnice de timp la rectificorea danturii rotilor dintcte ~i conelurilor 13.3.1. Rectificarea rotilor dintote cilindrice prin procedeul Niles Se considera urmatoarele date ale problemei : Denumirea piesei : roata dintata cilindrica cu dinti drepti. b. Elementele de definire a danturii : - numarul de dinti, z = 64 dintl ; - unghiul profilului de referinta, CZo = 20 ; - coeficientul inaltdmii capului de referinta, fo = 1 ; - coeficientul jocului de referinta, Wo = 0,25 ; - deplasarea specitica, ~ = - modului, m = 7 mm. c. Materialul rotii : 15 C 08 (STAS 791-80), cementat-calit ; dupa tratament duritatea flaneurilor dintilor este 58 ... 60 ERC. d. Olasa de precizie 6 (STAS 6273-81), rugozitatea supratetelor flancurilor dintilor Ra = 0,8 [J..m. e. Serie de Iabricatie, 120 buo. f. Masa piesei = 60 kg. g. Caracteristicile pietrei abrazive, piatrs; conica plana HI, (STAS 603-76), structura En, 25 ... 16 R.C., diametrul pietrei 210 mm. h. Verificator: micrometru pentru roti dintate. i. Masina-unealta : masina de rectificat roti din~ate cilindrice, tip Niles, WIVfvV 600 Xl0. Sa se determine norma tehnica de timp. Reeoloare. Din tabelul 13.1 rezulta L, = 85 mm, iar din tabelul 13.2, pentr u Dd = m.z = 7 64 = 448 mm, se obtine Ac = 0,25 mm. Din datele problemei i, = 1, if = 1, 8p = 0,09 mm/trecere, Spd = = 0,045 mm/trecere, 8pf = 0,015 mm/treeere (tabelul 13.3) ~i deci,
3.

~
;1

.~

id

Ac-(8pf
spa

+ d.d)

_ 0,25 -

(0,015 - 0,045) 0,09

2 treceri.

Din tabelul 13.4, a ~i 13.4, b rezulta, Std = St.= ,~i stf = 0,80 mmje.d. Numarul de curse duble pe minut va fi: pentru degrosare
,

5,3 '0,8

4,2 mmjc.d.

n d---~ _ 1000.vd 2L 2L

1000.15 _ d / min . ; . --- 94 c .. 2.80 2.80

pentru

. sem ifllllsare,

d /mm; . n.= 1000.v. = 1000.10 = 63 c..

!~

150 pen t.I'Tl f mUiare, nf


= ~--

Ncrmcreo la rectificat

ro~i dintate ~i ccnelurl

100 1000.8 =50c.d.(min, undeL=B+(5 ... 10) 2L 2.80 mm = 70 (5 ... 10) = 80 mm. Din cartea tehnica a masinii-unelto WMW 600 X 10 se adopta, na = = 100 c.d.zmin, 118 = 71 c.d.(min ~i nf = 50 c.d.(min. Din ta,beIul13.5, pentru Dd = 448mm~i1n = 7mm,seobtine timpul de eomutaro ~i divizare, T = 0,085 min(trecere. Conform relatiei (13.2) rezulta timpul de baza

tb=2.z [ L; (id 8
I ')

is id) ~-+----+-'n 8 d
td d 18 n8

8tf

+Ttd+tS''/,f

(. .

.)

= 2.63

[ 85( 4,2 ~100

1 , '1 4.2 .71 -t-. 0 8 .50 ) J + 0,085(2+1+1)=


r , /

4265 ' min " .

Din tabelul 1.3.19, tal + ta2 = 3.2,2 rnin = 6,6 min, iar din tabelul 13.21, = 7.0,42 = 3,01 min, deci t-= tal + ta2 + ta3 = 9,61 min ~i top = tb + ta = = 426,5 9,61 = 436,11 min, Din tabelul 13.25, timpul de deservire tehniea va fi tat = 0,09 tb = 0,09' '426,5 = 38,4 min, iar din relatia (13.19) rezulta timpul de deservire organizatorica t{!o= 0,025.top= 0.025 '436,11 = 10,9 min ~i ton = O,04.top= 0,04' 436,11 = = 17,45 min. Din tabelul13.29, pozitiile 1, 6, 7, 10, 11, rezulta Tpl = 50 + 11 + 15 + ,1 + 2 = 82 min. tn fina! rezulta norma tehnica de timp
ta3

NT = Tpl!n + tb + ta + tdt + tao + ton = 81/120 + 426,5 + 9,61 + 38,4 + + 10,9 + 17,45 = 503,6 min.

13.3.2. Rectificarea rotilor dintcte cilindrice

prin procedeu! Maag

Se considera urmatoarele a. Denumirea piesei: b. -

date ale problemei : cilindrica cu dint! tncunati.

roata dintata

Elementele de definite ale danturii : numarul de din~i, z = 45 din~i; unghiul profilului de referin~a, 0:0 = 20 ; coefieientul inaltimii eapului de referin~a, fo = 1 ; coeficientul jocului de referinta, 'Wo = 0,25 ; unghiul de mclinare de referinta, ~o = 1.5 deplasarea specifica normala, ~n = 0 ; modulul normal, m.; = 4 mm.
0 ;

Exemple de calcul a roti dlntote ~i caneluri

151 dupa trata-

ment,

c. Materialul rotii, 13 ON 35 (STAB 791-80), cementat-calit, duritatea flancurilor dintilor fiind de 60 ... 62 HRO.

d. Olasa de precizie 6 (STAB 6273-81), rugozitatea supratetelor flancurilor dintilo r , Ra = 0,8 [Lm. e. Serie de fabricatie, 100 buc. t Masa piesei, 3,2 kg. g. Oaracteristicile pietrei abrazive : piatra taler tip H, STAS 603-76, structura En, 25 ... 16 K.O., diametrul pietrei D. = 220 mm. h. Verificator : mierometru pentru roti dintate. i. Masina-unealta : ma~ina de rectificat roti dintate Sa se determine norma tenhica Resotoare. Pentru m; de timp. cilindrice tip Maag.

Z = m,. . z = 4 . 45 = . cos~o cos 15 = 186,345 mm, din tabelul 13.6 ~i tabelul 13.7 rezulta n; = 135 rularijmin si Ac = 0,16 mm. Din cartea tehnica a masinii-unelte se adopta n, = 136 rularijmin, fnal~imea dintelui este h = 2,25 fin = 2.25 4 = 9 mm ~i, cum latimea danturii este B = 24' mm, rezulta L = B/cos~o 2 n(Ds - h) 20 = 24/cos 15 2Y9(220 - 9) 20 = 132 mm. Din tabelul13.8 se adopta if = 2, Spf = 0,01 mmrtrecere, spa = 0,35 mm/ trecere si, deci,

= 4 mm si Da = mf

+ Y

'/,a

Ac -

(Spf' Spa

if)

='

0,16 - (0,01.2)
0,035

= ~

At.

reCerl.

Din tabelul 13.9 se adopt a Sta = 3,6 mm/rulare ~i Stf = 1,35 mmfrulare. Din tabelul 13.10 se adopts va = 0,02 min ~i "r = 0,015 min. Bezulta timpul de baza
to=z

L ( ia if ) [ -'YI -+Sta St!


r

+ ('a''/, . +

Tt''/,f),

J =45-- r

132 ( --+-L 136 3,6 1,35

2)

+(0,02-4+

+ 0,015 . 2)

1
.J

= 118,4 min .

Din tabelul 13.19, tal tU2 = 2.3,2 min = 6,4 min, iar din tabeluI13.21, ta3 = 50,32 = 1,60 min ~i, deci, ta = tal ta2 ta3 = 8,00 min. 'I'impul operativ va fi top = to ta = 118,4 8,0 = 126,4 min. Din taoelul13.26, timpul de deservire tehnica va fi tat = 0,055 tb = 0,055 . . 118,4 = 6,51 min, iar t.impul de deservire organizatorica tao = 0,03 top = 0,03' 126,4=3,8 min (relatia 13.20). De asemenea, ton = O,04top = 0,04 '126,4 = 5,06 mm ~i din tabelul13.29 pozitlile 2, 5, 6, 7, 10,11, rezulta Tp! = 85 4 15 7 -+- 4 2 = 117 min.

+ +

152

Normarea

la rectificat

roti dintate

~i caneluri

tn final, norma tehnica de timp va fi NT


=

Pp1/n

+ tb + ta + tdt + tdo + ton = 117/100 + 118,4 + 8 + 6,51 + 3,8 + 5,06


rotilor dintote cilindrice prin procedeul Reishauer

: = 142,94 rnin ~ 143 min.


13.3.3. Rectificarea

[~; 1

Se considera urmatoarele date ale problemei : a. Denumirea piesei : roata dintata cilindrica cu dinti drepti ; b. Elementele de definire ale danturii : - numarul de dinti, z = 63 dinti ; - unghiul prof ilului de referinta, ~o = 20 ; - coeficientul inaltimii capului de reterinta, io = 1 ; - eoefieientul joeului de referinta, 'leo = 0,25 ; - deplasarea specitica, ~ = 0 ; - modulul, m = 3 mm. c. Materialul rotii : 36 MoO 10 (STAS 791-80), eMit la 50 ... 60 HRO. d. Olasa de preeizie 7 (STAS 6273-81), rugozitatea suprafetelor flancurilor dint ilor , R; = 1,6 fLm. e. Seria de fabricatie : 300 buc. f. Masa piesei: 2,7 kg. g. Oaracteristieile pietrei abrazrve : mele abraziv eu diametrul exterior 350 mm ~i grosimea 62 mm. h. Verifieator: micrometru pentru roti dintate. i. Masina-unealta : ma~ina de rectificat roti dintate tip N.Z.A.-111 Reishauer. Sa se determine norma tehnica de timp. Reeoioare. Lungimea totala a eursei de rectifieare pe direetia dintelui, relatia (13.11), pentru 0 latime a danturii B = 20 mm. va fi L = B 2m = = 20 2 3 = 26 mm. Pentru Ac = 0,25 mm ~i m = 3 mm, din tabelul 13.11 rezulta tb = 0,630 min, iar din tabelul 13.12, k, = 1,00. Timpul de baza se determina ell relatia (13.10):

tb =t6sLzk.!60 Din tabelul 13.22, ta


=

=0,640.26.631/60 3,58 min; din relatia

=17,47

min.

(13.16), tdt = 0,024 tb =

= 0,024 '17,47 =0,42 min ; din relatia (13.21), tdO = 0,016' top = 0,016 (17,47

+ 3,58)

= 0,34 min; din relatia (13.24), ton = 0,030 top= 0,03 (17,47 = 0,63 min ~i din 13.2.5, Tpi = 25 min. in final, norma tehniea de timp va fi HT

+ 3,58)

+
=

= Tp1/n

+ 0,34

+ t; + ta + tdt + tao + ton = 25/300 + 17,47 + 3,58 + 0,42 + + 0,63 = 22,52 min.

It

Exemple de calcul a roV dintate ~i caneluri

153

13.3.4. Rectificarea conelurilor Se considera urmatoarele date ale pro blemei : a. Denumirea piesei: arbore canelat. b. ElementeIe canelurii: caneluri dreptunghiulare, seria mijlocie, STAS 1769-68; numarul canelurilor, z = 6; diametrul exterior 301 canelurilor, D = 52 mm; lungimea canelurii, L = 200 mm.

c. Material: 13 ON 20 (STAS 791-80), cementat, calit la HRO 50. d. Bugozitatea suprafctelor rectificate, R; = 0,8 [Lm. e. Masa piesei: 4 kg. f. Seria de fabricatie 100 buc. g. Scula abraziva . piatra cilindrica plana (STAB 601-75), structura En 25 ... 16 L. h. Fixarea piesei: intre virfuri ell antrenor. i. Verifieator: mierometrn. j. Masina-unealta : maaina universala de rectificat eaneluri. Reeotoore. Din tabelul13.16, pentru l1' = 200 mm, D = 52 mm ~i material cementat ~i calit, se obtine Ac = 0,28 mm. Din tabelul 13.15, numarul de treceri pentru fazele de semifinisare ~i finisare sint, is = 4 treceri cu 1's = 8 mjmin, if = 3 treceri eu Vs = 8 m/min ~i e, = 0,015 mmjc.d., Spf = 0,005 mm/c.d.
!" : R ezuIt.a l

a -

At - (if'8pf is'8ps) --=---'--'---~--'---"-8pa

0,28 - (3 '0,005 + 0,015) 0,055

4 treceri,

In care spa, mm/c.d., s-a adoptat din tabelul 13.17 pentru .Ae = 0,28 mm, ~i lp/D = 4. Din tabelul 13.13, viteza avansului principal la degrosare este, Vs = = 6,3 m/min. Timpul de baza se determina cu relatie, (13.12).
t
b-

2Lzi
100
Vs

7. _ 'I~---'--'

2.z Ld id k L, (.' , .) k _ 2.6 2404 a+Is,l/ f--1000 1.'sa 1.18f 1000 6,3

.,

125

+ +

250 (4+3) .1,50 8

= 6,225 min,

in care, din tabelul 13.14, La = lp + lld = 200 + 40 = 240 mm ~i L, = 1p llf = 200 50 = 250 mm. Din tabelul13.23, tal = 0,62 min, ta2 = 0,82'3 0,04 0,15 = 2,65 min. Timpul ajutator pentru masurari de control se suprapune pe timpul de baza

154
si deci, ta = tal = 6,225 3,27

Normarea la rectificat

ro~i din\ate ~i conelurl

= 9,495 min. Oonform relatiai (13.17) si tabelului 13.27 :


t(lt

+ ta2

= 3,27 min, iar timpul

operativ

va fi top = tb

+ ta

= tan tb/ T = 2,3 6,225/15 = 0,955 min.


t(lo

De asemenea, pe baza relatiei (13.22) ~i a tabelului 13.28,


=

0,015

top

= 0,015 9,495 = 0,145 min, ton = O,03.top = 0,03 9,495 = 0,285 min ~i Tp!
11 min. Prin urrnare, norma tehnica de timp va fi

= =

Np = Tpi/n

+ tb + ta + + tdo + ton = 11/100 + 6,225 + 3,27 + 0,955 + + 0,145 + 0,285 = 10,99 min ~ 11 min.
tdt

Cap

4llilll
t
0

I u I

III

TEHNICA LA PRELUCRARllE DE ~jETEZIRE

NORMAREA

'J

4.1. lntroducere

Operatiile de netezire reprezinta acele prelucrari finale ale pieselor prin care se urmareste obtinerea unci ealita,~i Ioarte ridicate a suprafetelor. Unele procedee de netezire asigura ?i cresterea preciziei dimcnsionale ?i a preciziei formei geometrice, ?i corectarea pozitiei reciproce a elementelor geometrice ale piesetox, precum ~i maril'ea eriei de contact la, piesele conjugate. Adaosul de prelucrare la opratitle de netezire este, in general, foarte mic ~i de multe ori este cuprins in cimpul de toleranta a] dimensiunii respective. De aceea este foarte important ea operatia tehnologica anterioara netezirii sa

asigure

preeizie de prclucrare

eorespunzatoare.

N etesirea suprafetelor se poate realiza prin urrnatoarele metode: a) aschicre mecanica, utiliztndu-se un abraziv dur (electrocorindon, carbura de siliciu, borazon, diamant etc.) , metoda folosita la honuire, supranetezire, Iepuire ; b) aschiere mecano-chimica, cind are lac ~i 0 actiune chimiea a mediului abraziv, ell influenta asupra inmuierii stratului superficial de oxizi ai metalului, Iavorizind indepartarca lui usoara eu ajutorul unor abrazivi mai putin duri - metoda utiliztndu-se la Iepuire, rodare ?i slefuire cu paste abrazive ; c) aschiere mecano-tcrmica, la care, datorita temperaturii ridicate in zona de contact scula-piesa, are lac 0 curgere plastica superficiala a materialului - metoda utilizindu-se la ~lefuirea cu granule abraz.ive pe discuri din Ietru , pisla, bumbac. Producrivitatea prelucrarilor de netezire este esential conditionata de calitatea impusa suprafetei netezite ~i de diferenta dintre calitatea' suprafetei rezultata la operatia tehnologica anterioara ~i cea de dupa netezire. Cu cit calitatea supratetci preserisa pentru neteziro este 11:1a1 rtdicats., en atit se impune utilizarca un 01' particule abrasive de granulatie mai HIla" ceea ce conduce la, cresterea t.impului de baza al prelucrarii. Pe de l11ti'u parte, daca operatia tehnologica anterioara a, condns la 0 calitate mai redusa a supraf'etei, este necesal'a realizarea mai multor faze de netezire, en micsorarea consecutiva a granuIatiei abrazrvului tolosit. , Datorita difienltatii de evaluare exacta a avansului transversal, relatiile de calcul al timpului de baza sau timpului operativ 18J prelucrarile de netezire sint stabilite ne baza oxnresiei emnirice a volumnlui de metal detasat in unitatea de timp. In plus, c~ urmarc ::L~ complexiUi,i)ii ~i varietatii cinemat.ice a pro-

II

156

Nomarea

tehnica la netezire

cedeelor de netezire, nu sint determinate relatii de calcul al timpului de baza. pentru toate aceste procedee. In aceste cazuri sint indicate in tabele valori determinate statistic pentru timpul de baza, in conditii de prelucrare specificate. Toate valorile timpilor de baza ~i ajutatori, indicate in acest capitol, corespund productiei de serie mijlocie. In cazul productiei de serie mare, la prelucrarile prin honuire, supranetezire, lepuire ~i rodare, valorile timpului de baza se micsoreaza, fata de cele date in tabele, cu 35 ... 40 %, iar la slefuire ~ilustruire - cu 20 %. De asemenea la productia de serie mare, se reduc valorile timpilor ajutatori, pentru toate procedeele de netezire, en 20 ... 40 %. In conditiile productiei de masa la honuire ~i supranetezire, timpul de baza se mic~oreaza cu aproximativ 5) %, iar timpii ajutatori - cu 30 ... 50 %. Norma tehnica de timp la prelcurarile de netezire, executate pe masini-unelte specializate, automate sau semiautomate, intr-o productie de masa, Se va stabili prin experimentdri directe, in functie de conditiile concrete de prelucrar e.

14.2. Honuirea
14.2.1. Princioii si , . notiuni de bozc Honuirea reprezinta un procedeu de prelucrare final a a suprafetelor erlindrice interioare si, mai rar, exterioare, prin care se asigura 0 precizie dimensionala ridicata (treptele 4 ... 6 de prcciz ie) ~i 0 calitate foarte buna a, supratetei (pina la Ra = 0,025 p.m ). Procedeul se aplica pentru un domeniu foarte larg de dimensiuni ale supratetei de prelucrat. Frecvent se prolucreaza suprafete avind diarnetrul Dp :;;;; 750 mm ~i caracterizate prin rapoarte lpjDp = = 1 ... 50.2 unde lp este lungimca generatoarei supraf'etei ~i D p - diametrul acesteia. In cazul suprafetelor interioare, pe masura cresterii raportului lpjDp, finisarea prin honuire se realizeaza in conditii mai avantajoaso fata de finisarea prin rectificare interioara.

" !~ I I

Si

H r+,
ji
=arc
f" ~~ '.'!v

lJ,
It; > IQ Ip'" la lb <~ l/; =la

I
Fig. 14.1. Cinematica procesului lucru la honuire. de

Oinematica honuirii rezulta din figura 14.1. Atit miscarea principala de rotatie 1L, cit l}imiscarea de avans 8!, rectilinie-alternativa in Iungul axei s u,

Honuirea

157

prafetei de prelucrat, sint efectuate de catre capul de honuit. Pentru eliminarea intregului adaos de prelucrare este necesara ~i miscarea de avans transversal 8t a barelor abrasive. Productivitatea preluerarilor prin honuire este influentata in principal de caracteristicile fizico-meeaniee ale materialului de preluerat, earacteristicile abrazivului folosit, marimea unghiului ~ de inclinare a traiectoriei miscaa-ii efective (fig. 14.1), valorile parametrilor regimului de aschiere, montajul simetric sau asimetrie al barelor abrazive (fig. 14.2) ~i de tipul masinii-unelte, Pentru honuire se utilizeaza bare abrazive cu liant ceramic. tn ultimul t.imp au -l .....1._ -- -. ""-t .---+--- .-." inceput sa se foloseasca ~i bare abrazive din l granule de diamant incorporate in liant me'r -t . "- / talic (bronz). Oaracteristicile recomandate ale 1'--:/ IT! '=2 I [ I abrazrvului, in functie de rnaterialul de pre!,~~-~I Iucrat, sint date in tabelul 14.1. ~~~~ Unghiul de inelinare ~ are valori eu~~ prinse intre 15 ~i 50. Pe masura cresterii unghiului ~, se marest produetivitatea pre- Fig. 14.2. Mont~re~ barelo.r abrazive in luerarii prin honuire, dar se inrautate~te caput ne honmt. calitatea suprafetei. Montajul asimetric al barelor abrazive eonduce la 0 productivitate mal. ridicata a prelucrarii, intrucit tavorizeaza autoascutirea, barelor abrazive.

'<-U

n't:~~

\.

'.' .c

~.M

~;~7J~

Tobelnl
Materialul

14.1. Caraeterlstlelle

reeomandate
I

ale

ahrazlvulul
I

la

honulre
:3

de prelucrat

Calitatea suprafetei prelucra te,


Ra,lJ..m

I Natura I

abra.z.ivului 111

Grunulajia
H-

Duritatea

I
Otel calit,

HRC> 60

I
Otel imbunatatlt, HB = 320 ... 363

0,8 0,4 0,2 0,1


O,F;

E,CB E,CB E,CB E,CB E E E E E E Cn Cn Cn E,CB E,CB E.CB


I

0-5

5-4
4-1\128 M28-1vr20 o-G 5-4 M28-M20

I
I.

K I-K I-J I L K I-K L-M L K 1-K I-K 1-J L L K P O-p N Q-R P O-P

I
I

o ~)
0,8 0,4 0,2 0,8 0,4 0,2

0,4

Otel necalit

I I

6-5 5-4 4-M28 6-5 5-4 4-M28 5-4 4-l\I28 :\128-1"\120 8-6 5-4 4-M40 6-5 5-4 4-M28

Otel ni trura t,

HRB 80
Otel cromat

0,1 Fonta 0,8 0,4 0,2

,.)
I

0,4

Cn Cn Cn Cn Cn Cn

Aliaje neferoase Obseroatii.

0,8 0,4 0,2

1. Simbolurile utilizate pentru natura abrazivului sin t : E - electrocorindon; CB - carhura de bor (borazon, elbor); Cn - carbur a de slliclu : 2. Granulatin pietrci abrazive este cxprimata prin nu mere granujornetrice conform STAS 1753-76.3. Duritatea pletrelor abrazive este data conform STAS 1469-68.

153 '14.2.2. Determinorea normei tehnice de timp

Normarea tehnicc la netezire

Norma tehniea de timp, la prelucrarea prin honuire, se determina cu ajutorul relatiei


NT =

TPi n

+ + la, + tat + tao + ton,


tb

(14.1)

in care apeciticatia notatiilor folosite s-a prezentat la cap. 3. 14.2.2.1. Determinarea timpului de baza. Luind in considerare volumul de material indepartat in unitatea de t.imp, t.impul de baza la prelucrarile prin honuire, se poate determina cu relatia

tb =

'1t

D ' lp' Ac

2Vm

mIn,

. ]

(14.2)

in care Dp, lp sint diametral, respectiv lungimea generatoarei supratetei cilindrice prelucrate, mm, Ac - adaosul de prelucrare simetric, mm (tabelul 14.2), 'Fm - volumul de material indepartat in unitatea de timp, mm3Jmin.
Tobelui 14.2. Adaosnri de prelucrare slmetrlce la honuire
Adaosul de prelucrare, Caracterul prelucraru 0iel A e. mm Font"

----------.-.,: ~;.~~~~;:~~ ~~~~a!~i I


(
r r-

i Intr-o

'~'0

I
!
1

singura trcccre sau degrosare

Ftnisarc

0,020-0,040 0,008-0,010 0,030-0,050 0,010-0,015 0,040-0,0751 0,01'1-0,020

Intr-o singura
Finisare

treccre sau degrosare

130- :)00

I I

0,020-0,100 0,008-0,012 0,080-0,160 0,012-0,020 0,120-0,200 0,081-0,025

> ~1QO

Intr-o singurii trecere sau dcgrosare Finisare

Volumul de material indepartat in unitatea de timp Vm depinde de dimensiunile suprafetei prelucrate prin honuire, dimensiunile ~i numarul ba1'e10l'abrasive ale capului de honuit, de precizia preluorarii. Se poate determina ell relatia = o.: TO,4. l a [mn13Jmin] , (14.3) V 'in v D p . EX. a in care: Cv este un coeficient a carui valoare depinde de materialul de calita tea supraretei honuite (tabelul 14.3); de prelucrat ~i

R;
T
to

rugozitatea
[lID ;

suprafetei

rozultata

la operatia

tehnologica

anterioara,

tolerant?" dimensionala

de la prelucrarea

anterioara,

mm;

exponent a carui valoare depinde de proprtetatile materialului de prelucrat ~i de calitatea suprafetei : pentru otel, valorile

Honuirea

159 exponentului x sint: x = 0,4 daca R; = 1,5 ... 0,4 daca R; < 0,4 [Lm; pentru fonta : X = 0,5 daca R; ~i X = 0,7 daca 'I'; < 0,4 [Lm;
[lID

si X = 0,6 1,6 ... 0,4 [Lm in directia


Cv ~i CT

la

lungimea suprafetei active a barelor axei supratetei prelucrate, mm.

abrazive, masurata

Conform fig. 14.1, a ~i b se poate scrie la


=

Tobelul. 14.3. Valorile

eoetlclentllor,
Calitatea suprafetei prelucrate
f

min {lp, lb},

(14.4)

Materialul de prelucrat

Valorile coeficien1ilor

unde lb este lungimea barelor abrazive ale capului de honuit. Pentru a tine seama ~i de conditiile diferite de prelucrare, in relatia (14.2) a timpului de baza la honuire se introduc coeficientii de corectie KI in functie de gradul de acoperire ~i K2 in functie de natura materialului de prelucrat, coef'icienti dati in tabelul 14.4. Marimea gradului de acoperire Ga se determina cu relatia

Ra,

fl.I11

Cv

CT

Otel necalit

I_
I

>0,2 ~0,2 >0.2 ~0,2 >0,2 ~0,2 >0.2 ~O,2

3,54 1 0,441 0,58 2,70 ' 0,58 0.78 0,71 0,93 2.70 2.02 2.22 1.68 1.62 1.26

Otcl imbnnatatit, HB 320 ... 363 Otel calit, HRC> 60

I
\

--

Fontii

l~
1.25

Ga
Tobelul 14.4. Coerieleut!

1t.

Bb . Zb Dp
ai timpulul de baza la bonuire

(14.5)

de coreetle

A. Coef icientul

de corecpe

K 1) in functe de gradul

de acopcrire

Gradul

daacoperire

Ga
Ell,
I

0,10
71

0,11 1,57

0,12 1.46

~IO'16 1.36 11.26

0.18 1.17

Coeficientul

de corectie,

----1-0,20
I

0,22

I 0.25
0,93

0 , 30 -

1,08

1,00

1.84

B! Coeficientul

de corectie l{2' in functie de matcrlalul

prelucrat

Materi alul de prelucrat

Oteluri aliate superioare Cr-Si-Mn (tipuri 31 CMS 10; 30 SMCN 16)

Oteluri aliate superioare ell Cr sau CrMoAI (tip 38 MoCA 09)

Coeficientul

de corectie

Kz

1,2
materiale de prclucrat, Ez = 1.0.

1,5

Obseruaiie,

Pentru

ce!elalte

C. Coeficientul

de corectic KaJ in functie

de adaosui

de prelucrare

Ad"", d, P:""""" mmlo


Coeficientul ue corectie

.01010 ':'~'~I'~'+:~01!0'0401~~~~IO'050[1080!~' 100,12+ 18li~.


:0 .:>0 0.00 10, I;) 1,00 11,25 !1.;)0 2,00 b.50 3,00

20

E3iO.2<:>

i4.OO 0.00

-I
160
Normarea tehnica la netezire

in care B; este H1-vimeabarelor abrazive ale capului de honnit, mm, iar Zb - numarul barelor abrasive. Cu aceste precizari, relatia de ealcul a timpului de baza la prelucrarile prin honuire ia forma: a. daca lb;;;' lp, rezulta
tb =

la

= lp ~i deci
Ac
TO,4
..Hl
TT

R";, .

o-.

[min], unde

(14.6)

aT=---
b. daca lb

te

2Cv '

<

lp, rezulta
tb

la

lb si deci . KI K2 [min]. (14.7)

R~'

aT'

TO,4

Ac . (~) lb

Faptul ca diametrul D p 311 suprafetei de prelucrat nu influenteaza direct marimea timpului de baza la honuire se explica prin aceea ca la cresterea diametrului D p se mareste numarul ~i la-vimea barelor abrasive l;\i deei ereste l;\i numarul ngS de granule abrasive care prelucreaza simultan 0 arie unitara a supraretei de prelucrat. In aceste conditii se poate considera ca raportul Bp/nur este practic constant, pentru 0 aceeasi lungime activa la, indiferent de valoarea diametrului Dp, ceea ce explica fizic absenta parametrului Dp ca factor de inJluenta in relatiile (14.6) ~i (14.7).
Tobelul 14.5. Ttrnpul de lJazii la honuirea alezajelor
Materialul O,el nedilit

(pentru
de prelucrat
'I

I .,,;;500 mm), pe masinl

de honuit

Toleran 1;- di"


M~

I
1,6

I
0,-1

Otel irnbunatatlt , HB ~ 320 . _,360


Cl

Olel ciillt, HRC 60 I

'

Fonta

rneli~~oT,
!-lIT

Abaterea medie aritmetica

rugozitatii suprafetei prelucrate Ra, um

0,8

0,2

0,8

0,4

0,2

0,4

0,2

0,1

1,6

0,8

0,4

0,2

Timpul

de baza,

tb, rnin

10 15 20 30 40 50 60 80 100

0 ,83 0 ,72 0 ,G3 0,54 0 ,48 0.44 0 41 0 .36 0 ,33

1,10 0,95 0,84 0,71 0,63 0.58 0,54 0,48 0,44

1,43 2,12 1,25 1.85 1,09 1,62 0,93 1,37 0,83 1,23 0.76/1,12 0,70 0,04 0,63 0,93 0,57 1 0,85

0,84 0,73 0,64 0,64 0,48 0,44 0,41 0,37 0,34

1,09 0,95 0,83 0,71 0,63 0,58 0,53 0,48 0,43

1,59 1,38 1,21 1,05 0,93 0.84 0,78 0,70 0,64

0,90 0,78 0,69 0,58 0.52 0.48 0,44 0,49 ,0.36

1.32 1.15 1,00 1,86 0,77 0,70 0,64 0,58 0.53

2,00 1,75 1,53 1,30 1,16 1,06 0,99 0,88 10,81

0,37 0.32 0,28 0,24 0,21 0.19 0,18 0,16 0,15

0,53 0.46 0,40 0,34 0,30 0,28 0.26 0,23 0,21

0,74 0,65 0,57 0,48 0,43 0,39 0,36 0,32 0,30

1,19 1,03 0,90 0,77 0.68 0,63 0,58 0,52 0,47-

In tabelul 14.5 sint date valorile nominale ale timpului de baza la honuire, calculate pe baza relatiei (14.6), in functie de natura materialului de prelucrat, de calitatea supraretei ~i de toleranta dimensionala, pentru Kl = = Kz = 1. Valorile timpului de baza din tabelul 14.5 sint calculate in ipoteza in care adaosul de prelucrare simetric la honuire este Ac = 0,04 mm. Daca Ac #- 0,04 mm, atunci valorile timpului de baza tb din tabelul 14.5 se multiplica cu coeficientul Kg dat in tabelul 14.4 (aectiunea C). Pentru lp u, ace39

Honuirea

161

Ieasi valori ale timpului de baza din tabelul 14.5 se vor inmulti eu raportul lp/lb' conform relatiei (14.7).
Obseruaiie. ValoriIe coeticientilor Cv s i cT (tabelul 14.3) ~i ale t impului de baza tb (tabelul 14.5) slnt determinate In ipoteza in care operatia anterioara honuirii (alezare, brosare etc.) conduce la 0 calitate a supratetei inler ioara de 2 ... 3 clase celei ohtinute dupa honutre.

j
!

14.2.2.2. Determinarea timpiIor ajutatori. Timpul ajutator tal pentru prinderea-desprinderea pieselor la honuire ~i timpii ajutatori legati de faza sint prezentati in tabelul 14.6. De asemenea, timpul ajutator ta3 pentru masurari de control este dat in tabelul 14.7. in cadrul t.impulul ajutator legat de faz3. ta2 au fost considerate urmatoarele minuiri : cuplarea mi~carii de avans, apropierea axului portscula ~i introducerea capului de honuit in alezajul de prelucrat, centrarea diametrului exterior al piesei in raport cu axul, reglarea ~i stringerea eapului de honuit pe diametrul interior al alezajului de prelucran, cuplarea miscarii de rotatie ~i de avans a sculei, cuplarea ~i decuplarea pompei pentru lichidul de ungere-racire, decuplarea miscarii de rotatie a axului principal, decuplarea mi~carii de deplasare in directie verticala a axului principal, desfacerea capului de honuit.
Tabelul
14.6.

Timpul

ajutiitor

pentru

prinderea-desprinderea

pieselor la houulre

pe maslnl

de honuit

:I{odul de bazare a piesei de masa masinii

II

Manipularea piesei

INumilrul pieselor asezate simultan

I
I

Masa piesei, kg. plna la: 0,25

0,50

5
tol

I
min

12

20

Timpul

ajutator,

Manuala
Strlngerea prin bride (1- 2 suruburi), asezarea pe

1 2 3

0.59 1.07 1.48

0,62 1.18 1,64


-

0.72 1,34 1,86 2,46

0.83 1.51 2,06 2.76

0.97 1.82 2,44 3,20

1.14 2.02 2,87 3,76

1.42 2.62 3,56 4,72

1.67 3.14 4,38 5,65

suprafata prelucratii, centrarea

I
!
30

Masa piesei, kg, pina la:

dupa alezaj

Pr in mijloaee meeanicc

I
! 1

50

80

120

160

Ii

200

250

300

Timpul

ajutator,

ta.l' min

2 3 4 Obseroaiii,

3.1 5,3 7,2 9,8

3,3 5.8 8.1 10.5

3,6 6,3 8,9 11,4

4,0 7,0 10.7 13.1

4.2

7,4
10,9 13.7

4,4 7,8 11,1 14.4

4.6 8.1 11.8

4,9 8,5 12,5

1. In timpii ajutiitori din tabelii au fost grupate urmatoarele mlnuiri: luarea piesei de la 0 distanta de eel mult 10 m si asezarea ei pe masa masinii-unelte, centrarea piesei C;ifix area ei pe masa, desprinderea piesei de pe masa masinll ~i deplasarea ei la 0 distanta de eel mult 10 m, curatirea mesei de aschii , 2. In cazul fixiirii pieselor prin bride cu mai mult de doua suruburi, timpii ajutiitori de mai sus se majoreazii pentru fiecare surub in plus cu 0,4 minute, pentru piese a caror masa este plnii la 80 kg, ~i cu 0,5 minute, pentru piesc peste 80 kg.

'I'impul ajutator

total la prelncrarile prin honuire rezulta din relatia ta


=

tal

+ t"2 + ta3

[min].
.r-~~

(14.8)

11 -

c.

us

'"

.:-,

-..~
~~1
',.r: .

,
j

- --~~o;--,-

162
Tabelul 14.7. Timpi ajutator!

Normarea

tehnica

la

netezire

Mijlccul de masurat

Xumarul de' masurator!

D"_'
alezajului de honuit,
mm

legali de faza ~i pentru


Lungimea 50

miisnriiri de control la honuire


de honuit , mm, plna la: 200

100

300

I
min

500

750

-Timpul ajutator

(la2 -i- la:J.

11.

50 100 200 300 500 50 100 _ 200 300 500 50 100 200 300 500 50 100 200 300 .500 50

0.60 0.62 -

1.07 1.10
-

0.62 0.65 0.68 0.70

1.08 1;12 1.15 1.18

0.64 0.67 0.70 0.73 0.80 1.12 1,14 1.17 1,20 1.28 1.58 1.61 1.64 1.66 1.74 2,05 2,08 2,12 2.14 2.24 0,75 0,85 0,96 1,05 1.15
,

0.69 0.72 0.75 0.83


-

0.72 0.75 0.78 0,85

0.85 0.92

1.20 1.22 1.24 1.32 1.66 1.70 1.72 1,80

1~32 1,40 -

Comparator de interior, clasa de preeizie 2_ .. 3

1.54
-

1.16 1.19 1.22 1.30 1.63 1.66 1.68 1. 76


-

1.56 1.59 1.62

1,80 1,88

----

2,00
-

2.03 2.06 2,10

2.14 2,18 2.20 2.30 0.95 1.05 1.15. 1,25

0.70 0.80 0.90 1,00

2.10 2.14 2,16 2,26

2.28 2.40

WO
1 200 300 500 50 100 200 300 500 50 100 260 300 500 50 100 200 300 500

0.66 0.75
-

0.90 1.00 1.10 1.20 1,44 1.54 1.64 1,75


-

--

1,20 1.30 1.40 1.50 1;72 1,82 1, 92

'asametru entru masur iri interiare. eu p recizia de o ,002 mm

1.16 1,25 -

---_.

1.26 1. 36 1,45 1.55 1.65 1.78 1.88 1,98 2.10 2,20 I


I

1.52 1.64 1.75 1.85 2.04 2.14 2.25 2.35 2;60 2.70 2.82 2,95

1.66
-

,
,
I

') ')-.-<> 2,35 2.47 -

I
4

1. 96 2.06 2. t o 2.25 2,50 2.62 2.75 2,88

I
Obseroatii.:

II
/

2.18 -

,,

I I

2,35 2,42 2,55 2.70 2.82

1. Numarul de masuratori variaza, de regula, in intervalul 2 ... 4, in tunctie de precizia impusa a piesei, 2. Daca la 0 anum ita piesa existii n alezaje care se prelucreazii prir honuire, valorile timpului ajutiitor (ta2 + (a3)' date mai sus, se multtplica de n ori. ~. Valortle timpulut ajutator sint determinate astfcl tnctt sa includa ~i verificarea abatenIor de forma (ovalitate etc.) la alezajul prelucrat prin honuire.

Honuirea

163

14.2.2.3. Elemente ale regimului de asehiere la honuire. Viteza prineipalii, de rotatie vp f}i viteza de avans rectiliniu-alternativ Vs a capului de honuib se aleg din tabelul 14.8, in funetie de natura materialului de preluerat ~i de caliTabclul 14.8. \,iteza
prtnelpaln de rotatle la prelucl'ariJe
T' '

Materialul de prelucrat

I
I

Viteza de ro~a!le a capului Vp, m/min

i
I

~i vlteza de nYaDS rectiliniu-alternntiv prln bonuire


Viteza de avans rectiliniu-c altemativ a capului va, mlmin, pentru 0 calitate a suprafetei, Ra, J.,Lm, pina la: 1,6

o,s

0,4

0,2

I
8

0,1

Otel ciilit eu H RC> 60 ~i otel nitrurat cu If RB> 80

12-30
20-30

5-10

4-

1 3-6

Otel trnbunatattt HB = 320... 363


0te} neeiilit

Cll

10-18

-'

8-15 110-18 8-12

30-35
40-50

20-::-28_110-18 13-20 I 10-16

,I I

6-12 9-14 6-10

1----

Fontii

tatea suprafetei. Pentru obtinerea unei caHtati foarte bune a suprafetei preluerate exista recomandarea ea turatie, capului de honuit sa fie un multiplu al numarului de bare abrasive ~i sa nu coincida cu numarul de curse duble pe minut ale acestuia, in deplasarea sa in Iungul axei suprafetei, Avansul transversal se determina cu ajutorul volumului de material indepartat in unit,atea de timp, din relatia
8t = 8j'

Vm
Vp'

'

103

[mm/rot].
'

(14.9)

'in care Vm este volumul de material indepartat in unitatea de timp, mm3/min, iar 8/ - avansul longitudinal al capului de honuit, mm/rot, determinat eu relatia . 1000 . Vs 8l == .----, (14.10)
n

in care n, este turatia capului de lucru, rot/min:, Lungimea cursei longitudinalea capului de honuit se alege astfel incit la capetele eursei, barele abrasive sa depaeeasca lungimea generatoarei supratetei prelucrate eu aproximativ 25. mm. Presiunea de lucru a barelor abrazive se recomanda sa fie del ... 4 daN! jcm2 la honuirea de degrosare si de 0,5 ... 2,0 daN /cm2 la cea de finisare. 14.2.2.4. Determinarea timpilor deservire, de odihna ~i neeesitati fiziologice ~i a timpului de preqatire-lneheiere. Suma .timpilor de deservire tehnica ~i organizatorica a Iocului de munca ~i a timpului de odihna ~i necesitati fiziologiee la prelucrarile prin honuire se determina cu relatia
tat

de

-+-

tdo

+ ton = O,l(tb + ta)'

(14.11)

Timpul de pregatire-incheiere del'a a fi de 5 min.

la honuire, pentru un lot de piese, se consi.

164
14.2.3. Exernplu de cclcul

Normarea tehnico la netezire

01 normei tehnice de timp la pornire

Se supune operatiei tehnologiee finale de netezire prin honuire un cilinm:u de eompresor (fig. 14.3), avind diametrul interior Dp = 65t&:g~g mm, lungimea lp = 96,25tO,1 mm ~i masa 8 kg. Cilindrul respeetiv se confectioneaza din fonta Fe 25 (STAS 568-75) cu duritatea HB = 200 ... 240. Se considera ca honuirea se face in doua trepte, una de degrosare ~i una de finisare. La honuirea de degrosare se indeparteaza un adaos de prelucrare simetric Ac = 0,060 mm ~i rezulta 0 rugozitate R; = 0,8 um , iar la honuirea de finisare se indeparteaza un adaos de prelucrare Ac = 0,010 mm ~i rezulta 0 rugozitate R; = 0,3 um, Capul de honuit folosit are 4 bare abrazive cu latimea B; = 10 mm. Honuirea se face pe o ma~ma verticala de honuit eu un singur ax, deci exista 0 singura piesa instalata pe masina. Dupa prelucrare, controlul dimensional se face cu un comparator de interior. Considerind ca lotul de fabricatie este de 100 bue, sa se determine norma tehnica de timp pe bucata. Rezlooare. Alegerea abrazivului, atit pentru Fig. 14.3. Cilindru de cornprehonuirea de degroeare cit ~i pentru cea de finisare, 501' 5UpUS prelucrar ii mecanice prin honuire. se realizeaza conform recomandarilor din tabelul14.1 Barele abrasive au lb = 125 mm. Intrueit lb> lp, se vor putea utiliza direct valorile timpului de baza din tabelul Ls.n, pentru R; = 0,8 [Lm(honuirea de degrosare.) Bezulta tb = z;' K1 Kz' K3, unde t~ = 0,40 min (pentru T = 20 [Lm, tabelul 14.5).

= 0,196, rezultind KI = 1,08; Kz = 3,14 . 65 = 1,00 (tabelul 14.4) ~i ]{3 = 1,50 (tabelul 14.4, pentru Ac = 0,06 mm). Va rezulta tb = 0,4 '1,08 '1'1,5 = 0,648 min. in conditiile problemei date, din tabelul 14.6 se obtine tal = 1,14 min, iar din tabelul 14.7, taz t'as = 1,09 min. Pentru Dp = 65 mm, lp = 9u,25 mm, efectuindu-se un numar de dous masurar], rezulta ta = tal ta? ta3 = 2,23 min ~i, respectiv, top = tb to, = = 2,878 min. Timpii de deserviresi pentru odihna ~i necesitati fiziologice se determins cu relatta (14.11):
Se calculeaza Go, =
Bb' Zb

=. 10,4

7t

Dp

+ +

tdl

+ tao +- fa,. = O,l(tb + tal


T:tl n
tdt

0,288 min

iar, in final, norma tehniea. de timp va, fi !LVT<z1=

+ tb + to, + + tao + ton = 5/100 + + 0,648 + 2,23 + 0,288 ~ 3,22 min

Pentru honuirea de finisare, R; = 0,3 [Lm ~i, intrucit in tabelul 14.5 nu siut calculate valori.ale timpului de ba-za corespunzatoare acestei rugozitati,

Supranetezirea

165

se va aplica relatia (14.6), in care CT = 1,62 (tabelul 14.3); Ac = 0,01 mm; R; = 0,3 [Lm; X = 0,7; T = 0,015 mm; KI = 1,08; K2 = 1,00. 77 1,62 . 0,01 9. . Rezu Ita tb = eT . Ac . K I' .ll.? = . 1 ,0'8 1 = ,.. 18 lum. R~ . TO,4 ~ 0,3,7. 0,015,4 Honuirea de finisare se realizeaza pe 0 alta masina-unealta decit cea folosita la honuirea de degrosare, astfel incit toate marimile grupate in timpii auxiliari se repeta in aceleasi conditii. Deci fa = 2,23 min; tdt tdt ton = = 0,1 . (tb ta) = 0,245 min, ~i in final N T! = Tp;/n t~ ta td tdo ton = 5/100 0,218 2,23 0,245 = 2,74 min. Norma tehnica de timp pentru prelucrarea eompleta prin honuire de degrosare ~i finis are a alezajului respectiv va fi
v

+ + + +

+ +

NT

NTa

NT!

= 3,22 + 2,74

= 9,56 min

14.3, Supranetezirea 14.3,1. Principii si notiuni de bozo Supranetezirea este un procedeu de prelucrare finala a supratetelor prin care se asigura numai 0 imbunatattre a calitatii acestora (uzual, pina laRa = = 0,1 [Lm,dar la prelucrari foarte netede se poate ajunge ~i la Ra = 0,01 [Lm). Nu pot fi eliminate abaterile dimensionale ~i ale formei geometrice a supratete101' prelucrate. Adaosul de prelucrare este mai mic decit la honuire ~i, de multe ori, este inclus in cimpul de toleranta al dimensiunii supratetei. Prelucrarea prin supranetezire se realizeaza cu ajutorul unor bare abrazive de granulatie foarte fina, care executa mi~cari de lucru eomplexe, in functie de forma ~i dimensiunile piesei de prelucrat. In general, pentru suprafete cilindrice, cinematicasupranetezirii (fig. 14.4) rezulta. din suprapunerea urmatoarelor miscari : miscarea principala I, oscilatie rec16 tilinie - alternativa, cu 0 frecventa de pina la 1500 A-A c.djmin ~i amplitudine de II 2 ... 6 mm; miscarea de avans axial 11 si miscarea de avans circular Ill. 3Ii~llll c:::s carile I si 11 sint efectuate de catre barele abrasive, iar miscarea 111 - de eatre piesa de prelucrat. Presiunea de contact dintre ~ barele abrazie ~i piesa are valori reduse, asttel incit Fig. 14.4. Cinernati ca procesutui de lucru la supranetezirc. se elimina, in primul rind, virturile microneregularitatilor supratetei. La prelucrare se utilizeaza drept lichid de ungere-racire petrol lampant sau amestec de petrol cu ulei (5 ... 25 %). Prin supranetezire se prelucreaza frecvent suprafete avind diametrul Dp = 5 ... 450 mm si Iungimea 1p = 10 ... 500 mm. Datorita avantajelor legate,

166

Normarea tehnidi la netezire

in special, de cresterea durabilitatii in exploatare a pieselor supranetezite, se urmareste extinderea procedeului ~i la supratete cu dimensiuni mai mari decit cele specificate mai inainte. Productivitatea prelucrarii prin supranetezire depinde in principal de: caracteristicile materialului de prelucrat, natura ~i granulatia abrazivului folosit, dimensiunile si numarul barelor abrazive, valorile parametrilor regimului de; aschiere, calitatea eupratetei obtimrta la operatia tehnologiea anterioara, marimea presiunii de contact dintre barele abrazive ~i piesa de prelucrat, cornpositia Iichidului de ungere-racire utilizat, tipul masinii-unelto ~i forma ~i dimensiunile suprafetei prelucrate. Pentru supranetezire se folosesc bare abrazive din electrocorindon sau din carbura de silieiu, cu liant ceramic, avind duritatea I-L ~i granulatia, in functis de ealitatea impusa supratetei, asttel : - pentru Ra = 0,4 [-Lm,granulatia 4 ... 1\1:40 ; - pentru R; = 0,2 [J.m, granulatia 1\1:28 1\1:20 ; - pentru Ra = 0,1 [Lm, granulatia JYIl4 1\110. Rugozitatea suprafetei R; obtinuts, la operatia tehnologica anterioara nu trebuie sa fie mai mare de 2 ... 3 [Lm. Presiunea de lucru intre barele abrazive ~i suprafata de prelucrat are valori optime de 1,4 ... 1,8 daNjcm2 ~i numai la supranetezirea materialelor cu duritate foarte mare poate ajunge la 4,2 .. 5,7 daNjcm2. tn general, cresterea presiunii de lucru peste 0 anumita Iimita, speeifica fiecarui material de prelucrat, nu conduce la imbunatatirea calitaW supratetei, ci, dimpotriva, favorizeaza aparitia unor rizuri adinci, ea urmare a aderentei materialului de prelucrat pe barele abrazive. 14.3.2. Determinarea normei tehnice de timp Norma tehnica de timp la prelucrarile relatia (14.1). 14.3.2.l. zirea pieselor a. Daca cu lungimea de supranetezire, se determina cu

Determinarea timpului de baza. Timpul de baza la supranetedin otel sau tonta, se determina cu ajutorul relatiilor : Iungimea barelor abrazive lb este mai mare sau eel putin egala lp a generatoarei suprafetei preluerate,

OT . Dp . K 1 - tbn . K 1 t; - ---

"

R~

[nnn, . J

(14.12)
eal-

Tabellll 14.9. \'alorile coeficientnIui CT ~i ale exponentulul x pentru ealculul ttmpulul de haza la supranetezirc
Rugozitatea suprafetei dupa supranetez.ire, Ra, urn

Tobelul

14.10. Valortle eoellclentnlui Kl pentru eulul tlmpului de baza la supranetezire

0,8-0,4

0,2-0,1

! . I Diferenta dintre clasele de rugozttate I.Numarul de bare lale suprafetei inainte ~i dupa prelucrare }Iaterialul abrazi:!~ dilnddis~! 1 clasa I 2 clase 3 etas e I pozitivu .e 'I I I supranetez.it -----''-C--f'-' ---'K----I ' oe icient.ul 1

Valoarea coeficientulut CT Valoarea exponentului X

I
I

0,086

0,067

atel
Fon ta

1 2 1 2

1,00 0,62 0,80 0,50

1,32 0,82 1,06 0,6{)

1,55 0,96 1,24 0,77

0,4

I 0,6

Supranetezirea

167

in care Op este un coeficient a carui valoare depinde de calitatea suprafetei prelucrate (tabelul 14.9), x - exponent (tabelul 14.9), iar Kl - coeficient de corectie (tabelul 14.10). b. Daca

t, <
tb -

lp, atunci
0'1"

n, .( lp
-

) .

TT _ ,,(1-1 -

R~ Rugozitatea
Tubelui

t,

tbn . ( - lp ) . K i,

[min] mmJ

(14.13)

RM in relatiile (14.12) ~i (14.13), este data in [lm.


de baza la supranetezlre
Diametrul

14.11. Timpul

pe maslnl-unelte
suprafejei prelucrate,

speciale
DpJ

de supranetezit

mm 120

Rugoz.itatea suprafetei dupa suprauetezire,

Ra,

urn

25

30

40

SO

60

80

lOO

150

200

, 0,8

. Timpul

de baza,

tbn, min

9-. ol0,2 0,1

0,73 0,96 1,47 2,20

0,81 1,08 1,64 2,50

0,96 1,22 1,95 2,90

1,10 1,45 2.20 3,30

1,23 1,62 2.40 3,70

1,4611,67 1,93 2,20 2.90 [3,30 4.40 5,10

1,87 2,50 3,70 5,70

2,10 2,90 4,30 6,50

2,50 3,30 5,10 7,20

In tabelul14.11 sint date valorile timnului de baza nominal tbn, in functie de diametrul suprafetei prelucrate Dp ~i de calitatea acesteia Ra, valori ealculate pe baza relatiei (14.12). Evident, daca lb < lm aceste valori vor trebui multiplicate prin raportul lpjlb' conform relatiei (14.13). 14.3.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. 'I'impii ajutatori Iegati de Iazfi, la prelucrarile prin supranetezire, sint dati in tabelul 14.12. Timpul ajutator
Tubelul H.12., Timpul ajutator le!Jat de fazii la supranetezlre

Modul de avans a barelor abrazive Mecanic Inaltlmea lOO virfurilor 200 Manual de centra re ale rnasinii-unelte, >200 Tirnpul ajutator, 100 min 200 mm >200

0,21

0,27

0,38

0,27

0,38

0,50

pentru prinderea-desprinderea pieselor este conditionat de dispozitivul de fix are a, semifabricatului. Timpul ajutator pentru masurari de control (daca nu se suprapune pe timpul de baza) se determina in functie de mijlocul de masuraf utilizat. 14.3.2.3. Elemente ale regimului de asehiere. :tn cazul supranetezirii pieselor din otel, in tabelul l4.13 sint date recomandari privind alegerea elementelor regimului de asehiere.

168
Tobelul 14.13. Elementele regimului de asehiere

Normarea tehnica la netezire

la supranetezfrea

pleselor

din otel

Elernente.e

regirnului de aschiere

Unita tca de masura

Valoarco paramet rului

Viteza a) la b) la e) la Presiune

de rotatie a piesel : tnceputul ciclului de prelucrare srtrsitul ciclulul de prelucrare prelucrarea en regim constant exercitatii de barele abrazive de barele abrazive in

mrmin mrmin m/min da Njcrn '

6-15 20-40 15-30 0,85-5.7

!
!

Numarul rniscarea

curselor dnble pe minut efectnate oscilatorie rectilinie-alternativii mlscarll oscilatorii al barelor a barelor abrazive

c.d./min mm mrmin

400-1500 2-6 0,5-1.5

Amplituctinea Avansul

longitudinal

14.3.2.4. Determinarea timpilor de deservire, pentru odihna si neeesitati fiziologiee ~i a timpului de preqatire-Ineheiere. Timpii de deservire tehnica ~i organizatoriea, pentru odihna ~i necesitata fiziologice, la supranetezire, se determina cu relatia
tdt

+ tdo + ton

O,l(tb

+ ta).

(14.14)

Timpul de pregatire-Incheiere, in medie, de 10 min.

pentru un lot de piese, se considerii a ti,

14.4. Lepuirea 14.4.1. Principii ~i notiuni de bozc


Lepuirea este un procedeu de netezire care se aplica, in special, cu seopul asigurarii un or conditii ridicate de precizie a formei geometrice a supraf'etelor ~i a pozrtiei reciproce a supratetelor ~i axelor piesei. 'I'otodata, prin Iepnire se ob tine 0 precizie dimensionala corespunzatoare treptei 4 de precizie ~i 0 calitate foarte buna a supratetei (uzual pin a la R, = 0,05 [Lm,dar pot fi atinse ~i valori Ii; = 0,01 [Lm.) Aschierea este realizata cu ajutorul unor granule abrasive in suspensie, introduse intre piesa de prelucrat ~i 0 suprafata conjugata (scula) de lepuit, executata din fonta aliata cu crom ~i cupru, cu duritatea HB = 140 ... 260. Daca rolul seulei de lepuit este indeplinit de piesa conjugata celei prelucrate, atunei procedeul se numeste rodare meeanica. Pentru lepuire se pot utiliza ~i scule (discuri de lepuit) realizate din particule abrasive, avind 0 granulati e foarte fina, (pina la granulatia 4). 0 varianta a lepuirii consta in Improscarea sub presiune a suprafetei de prelucrat eu 0 suspensie de material abraziv in apa (lepuirea cu jet abraziv, numita ~i hidropolizare), procedeu utilizat, III primnl rind, la netezirea alezajelor cu diametre mici.

Lepuirea

169

Se pot prelucra prin lepuire supraf'ete plane ~i cilindrice, exterioare sau interioare, la piese din otel, fonta sau bronzuri dure si, mai rar, la piese din aliaje din aluminiu, carburi metalice etc. Cinematica lepuirii este exemplificata in fig. 14.5, in cazul prelucrarii unor supratete eilindrice exterioare, folosindu-se doua discuri de lepuit, intre care sint introduse piesele, intr-o colivie. Mif;lcarea principala oonsta in rotatia discurilor de lepuit. Ca urmare a vitezelor tangentiale diferite, in punctele de contact discuri-piese, piesele obtin 0 miscare de rotatie in jurul propriei lor ndS~ " '. axe. Pentru indepartarea adaosului de prelu-':='=-:r-+~or ;, i crare este necesara si 0 miscare de avans tranr-: el sversal, realizata prin exereitarea unei presiuni I !ldi 9.~7:_' __ crescatoare intre diseurile de lepuit f;li piese. Productivitatea lepuirii este influentata, in special, de materialul ~i forma piesei de prelucrat, caracteristicile abrazivului, precizia preFig. 14.5. Cincmatica procesului delucru Ja lcpuirc. Iucrarii anterioare lepuirii, marimea adaosului de preluerare, tipul masinii-unelte. Cel mai bine se lepuiesc otelurile de cementare, de constructie ~i aliate, tratate termic, avind 0 duritate de 55 ... 62 HRC. De asemenea, se lepuiesc bine bronzurile dure en Sn ~i Al ~i fontele (insa fara lustru). Folosirea diseurilor abrasive de lepuit conduce la 0 productivitate mai mare decit cea atinsa in cazul utilizarii pastelor abrazive. De asemenea, folosirea pastelor abrazive de diamant sintetic realizeaza 0 productivitate de :3 ... 4 ori mai mare decit cea obtinuta eu electrocorindon sau en carbura de siliciu. Acelasi avantaj 11are ~i pasta de carbura de bor, dar, datorita pretului de cost ridicat (de 10 ... 25 ori mai mare deeit eel al carburii de silieiu sau eleetrocorindonului), utilizarea ei este limitata. Granulatia abrazivului utilizat la Iepuire este:

I~-=--- . ,
---1 .! I

0':

a) pentrn

discur i abrazive

de lepuit :

- granulatia - granulatia b) pentru

6-3, pentru Ra = 0,4 fLm; ;5-4, pentru Ra = 0,2 [.Lln; abrazive in suspensie : lVI28-:M:20,pent-m R; = 0,2 [.Lm; 1I120-:JI14, pentru R; = 0,1 !.Lm; M14-3I10, pentru R; = 0,05 [.Lm

pulberi

- granulatia - granulatia - granulatia

Adaosul de prelucrare la lepuirea pieselor din otel are valori intre limitele 0,004-0,050 mm, In functie de diametrul suprafetei prelucrate ~i de caracterul lepuirii (preliminara sau definitiva ). 14.4.2. Determinarea normei tehnice de timp

:x orma tehnica de timp la prelucrarile prin lepuire se determina la tia (14.1), prezentata mai inainte.

en re-

170

Normarea

tehnica la netezire

14.4.2.1. Determinarea timpului de baza. Datorita diversitatii metodelor Ijli dispozitivelor de lepuire, materialelor prelucrate, formei Ijli dimensiunilor supratetelor lepuite ea Ijli cinematicii procedeului nu s-au stabilit relatii funetionale pentru timpul de baza al prelucrarii. In tabelul 14.14 sint date valori
Tabelul 14.14. Timpul
Rugoaitatea suprafe'[ei dcpa lepuire, Ra,
I

de hazii nominal

la lepulrea
a suprafetei
I

pieselor

din o!el

'I

Aria totala _

Iepuite, cm2, p'ina Ja: ,

Materia lul de pre lucra t

urn

I
I

20

_ ~O

100

200

400

800

Timpul de baza, tbn, min

Otel calit

0,2 0,1 0,05

2,0 3,2 4,5 2.2 3.7

2,2 3,6 5,3 2.5 4,2

2,6 4,2 6,0 2.9 4.9

2,9 4,8 6,8 3,4 5,6

3,4 5,5 7,9 3.9 6,5

3,8 6,3 9.1 4,4 7.7

Ote1 necalit
Obsettuilii,

0,4 0.2

1. Timpul de baza pentru a singura piesa, in cazul prelucrarii simultane a mai multor plese, se deterrnina prin tmparttrea timpului de baza dat in tabel, la nurnarul de piese prelucrate simultan. 2. In cazul ut.llizarl! pastelor abrazive din oxlzl de crom, timpnl de haza din tabel se reduce Cll 20 %.

ale timpului de baza nominal la lepuirea pieselor din otel, in Iunctie de calitatea supratetelor Ijli aria totala a suprafetei preluerate, in cazul utilizarii drept abraziv a carburii de siliciu, a electrocorindonului sau a oxizilor de crom. Timpul de baza se determina apoi cu relatia
tb

= tbn 11.,,,

]{Ac

(14.15)

in care tbn este timpul de baza nominal, min, Ea - coeficient in tunctie de natura abrazivului (Ea = 1,0 pentru suspensii din carbura de siliciu Ijlielectrocorindon ~i Ea = 0,8 pentru pasta abraziva fermata din 75 ... 80% oxizi de crom, 2 ... 3% silicagel, 15 ... 20% stearina Ijli2% petrol Iampant), iar EA. - coeficient a carei valoare este tunctie de marimea adaosului de prelucrare (tabelul 14.15).
Tobelttl 14.IJ. Coellele ntl de eorectle ai timplliui de baza la Iepulrea o!el in Iunetle de marimea adaosului de prelucrare pleselor din

Adaosul de prelucrare simetric, Ac. mm

i
de

I
i
1{Ac

0,006

I 0,008
0,73

0,010

I
I

0,015

0,020

0,030

I
1

0,040

Otel

calit

Coeficientul

corectie,
Otel necalit

I i I I " i~I~'-~i~,~I~~1_2.2~
~ : 0.63

I 0.8211,00

11,1511.41

1.65

Aria totala a suprafetei prelucrate a) pentru supratete


o

se determina

en ajutorul

relatiilor :

cilindrice
!J~

" . Dp l1' . q, 100 -

[cm"] cm-

(14.16)

_,........i

lepuirea

171 cilindrice, mm,

unde Dp, lp sint diametrul ~i, respectiv, lungimea suprafetei qs - numarul de piese prelucrate simultan ;
b) pentru

suprafete

plane S" ... = B .l pp. 100 q, [cm'']


0 ,

(14.17)

unde Bp, lp sint latimea, respectiv lungimea suprafetei, mm; c) pentru suprafete inelare
re'

s'

(D2e

D2) <r

q8 [cm 2'J,

(14.18)

in care Del Di sint diametrele exterior ~i, respectiv, interior, ale suprafetei lepuite, mm. 14.4.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. In tabelul 14.16 sint dati timpii ajutatori tau pentru prinderea-desprinderea pieselor, ta2 legati de faza .,:,i ta3 pentru masurarile de control. In final se obtine ta
=

tal

+ ta2 + tas'

(14.19)

14.4.2.3. Elemente ale reqimului de asehiere, La lepuirea suprafetelor cilindrice exterioare ~i plane ale pieselor de otel se reeomanda urmatoarele valori pentru elementele regimului de aschiere : turatia discurilor de lepuit, 100 ... 120 rot/min ; viteza de asehiere, pina la 100/min; presiunea de lucru discuri-piesa, 0,5 ... 3,5 daN /cm2 Se utilizeaza, ea lichid de ungere-racire,
Tobelul 14.16. Timpi ajutiitoJ'i la Iepulre

A. Timpul Mfnuiri componente

ajutator

pentru

prinderea-despr inderea pieselor de ordine al piesei Masa 0,1 Timpul piesei, kg

Numarul

a) luare a piesel ~i asezarea ei pe masa rna sin ii-unel te b) desprinderea piesei si deplasarea ei la locul pentru piese finite
B. Timpul Denumirea

> 0,1
m in

Prima

piesa piese

Urmatcarele
ajutator mimriri i

0,040 0,025

tal'

0,050 0,035

legat de faza Timp ta21 min

Asezarea ~i ridicarea placi! protectoare Rotirea si coborirea disculu i superior Ridicarea sl retragerea disculu i superior Cuplare a ~i decuplarea ro tat iei arborelui

prtnctpal

0,08 0,12 0,06 0,01

172

Normarea tehnica

la netezire

Tabetut
C. Timpi ajutator! pentru masurari de control Mijlocul de masurat Calibru Dimensiunea de masurat mm, pina la; Lungnnea suprafetei prelucrate, mm, pina la: la Micrometru

14.16

(continuare)

I
I

Cudru ('.11 ceas comparator

I
I

Pa ramet ru

Gasa de prccizie a mijloculu.i de rnasurat

2-a

I-a

2-a

I-a
ta3!

I
min

2-a

I-a

2-a

Timpul

ajutator,

-i0

25 30 35 50 60

10

-I
1

15
-I

60 80 100 100 1<)_0 150 150 150

<)'>
-i0

60 100

petrol lampant cu adaos de 2,5 % ulei ~i acid stearic. La lepuirea supratetelor cilindrice interioare, turatia dornului de lepuit poate ajunge pin{t la 600 ... ... 800 rot.min in cazul alezajelor cu diametre mici. 14.4.2.4. Determinarea timpilor de deservire, pentru odihna ~i neeesitat! fiziologice si a timpului de preqatire-Ineheiere. Timpul de deservire tehnica ~i organizatorica a locului de munca ~i timpul pentru odihna ~i neeesitat! fiziologice, la prelucrarile prin lepuire, se detormina cu relatia
t!lt

+ laD + ton

0) . (tb

+ ta)'

(14.20)

avind

Timpul de pregatire-incheiere, pentru 0 valoare medie de5 min. 14.4.3. Exemplu de colcul

un lot. de piese, se apreciaz a ea,

01 normei tehnice de timp la lepuire

Si'i se determine norma tehnica de timp la lepuirea alezajului cu dimensiunile 0 16tg:gg~ X 60 mm, pentru piesa [din fig. 14.6, a. Materialul piesei, 015 (STAS 3611-80), este calit si revenit la ERG = 60 ... 62. Adaosul de prelucrare, simetric, este 0,020 mm. Se utiliseaza drept scula de lepuit un dorn din fonta (fig. 14.6, b) ~i, drept abraziv, electrocorindon cu granulatia M20 ...

Rodarea

manuala

~i semime<anizata

173

... MH. Calitatea impusa a suprafetelor preluerate piesei este aproximativ 0,51 kg.
Obseroalie. Dornul de lepuit este prevazut eu un canal elicoidal, care permite accesul usor al mediului abrazi v la capatul interior al alezajului de prelucrat. Dad dornul ar fi fost previizut cu un canal rectiliniu, accesul abrazivului ar fi fost neuniform pe lungimea alezaj ului, ceea ce ar fi condus la o conicizare a gaurh prelucrate.

este Ra = 0,1
60

[Lm.

Masa

Rezolvare. zulta S~ =
rr :

Din datele problemei re-

n, . lp'

qs = 3,14' 1,6 6 1 =

= 30,14 cm".

~
!

.~.-=-9-

b Din tabelul Ls.Ld, pentru Ra =0,1 [Lm, s~ obtine tbn = 3,28 min. Intrucit Ka = Fig. 14.6. Piesii supusa procesului de lucru ~l KAc = 1,58 (Ac = 0,008 mm), rezulta la Iepuire (a) ~i dorn de Iepuit (b). i~ = ton' K; . KAc = 5,18 min. Din tabelul14.16 rezulta tal = 0,05 min, ta2 = 0,27 min ~i ta3. = 0,11 min. Valoarea ta2 a fost adoptata prin analogie eu lepuirea supratetelor cilindrice exterioare. Ca urmare, ta = 0,05 0,27 0,11 = 0,43 min si, deci, tdt tdo ton = 0,1 (tb ta) = (0,1 '(5,18 0,43) = 0,56 min. Daea se admite 0 serie de fabricatio de 200 piese, se obtine in final norma tehnica de timp pe bueata NT = Tpifn to t; tdl tao ton = 5/200+ 5,18 0,43 0,56 = 6,20 min.

+ + + + +

+,

14.5. Rodarea manuala ~i semimecanizata


Pro cedeul de netezire a suprafetelor prelucrate prin rodarea pieselor se aplica in scopul imbunatatirii preciziei formei geometriee, a calitatii suprafetei (pina la Ra = 0,2 pm) ~i a preciziei dimensionare (treapta 4 de precizie), precum <~i la tmbunatatu-ea contactului efectiv dintre suprafetele conjugate respective. Preluerarea se realizeaza cu ajutorul unor particule abrazive libere (din carbura, de silieiu, oxizi de bor, oxizi de crom, miniu de fier, praf de diamant sintetic etc.), amestecate intr-o unsoare si introduse intre placa sau dispozitivul de rodat ~i suprafata de prelucrat. La rodarea manuala, toate componentele mi~cal'ii relative scula-piesa sint executate manual. La rodarea semimecanizata, actiouarea dispozitivului de rodat este realizata mecanizat, restul miscarilor fiind efectuate manual. Productivitatea procedeului este, in general, scazuta, rodarea manuala ~i semimeeanizata aplicindu-se in prezent, numai la productia individuala ~i de serie mica. Se pot prelucra prin rodare suprafete plane, cilindrice ~i coniee, extericare sau interioare, supratete profilate. Forma sculei este conditionata de forma geometrica a suprafetei prelucrate. Materialul dispozitivului de rodat are in general 0 duritate cu atit mai mica cu cit creste duritatea abrazivului utilizat. Se Iolosesc ca materials pentru sculele de rodat : fonta, cuprul ~i alezajele acestuia, plumbul ~i aliajele acestuia, sticla, lemnul.

I I I

I
174
Normarea tehnica la nelezire

Faotorii de influenta ai productivitatii operatiei de rodare sint: caracteristicile materialului de prelucrat ~i ale abrazivului utilizat, aria suprafetei preluerate, forma, dimensiunile ~imaterialul sculei de rodat, marimea adaosului de prelucrare, calitatea prescrisa a suprafetei de prelucrat, abaterile de forma. admisibile ale suprafetei rodate etc. Adaosul de prelucrare este determinat de .marimea. abaterilor geometrice ale suprafetei. La rodare el trebuie sa fie cit mai uniform, pentru a evita producerea unor noi abateri de forma, generate de asehieri inegale. Valorile adaosului de prelucrare la rodare sint cuprinse intre 0,02 ... 0,10 mm. Regimul de aschiere la rodare este caracterizat prin valori mici ale vitezei de aschiere (5 ... 30 mjmin) ~i prin presiuni de lucru relat.iv scazute (~ 2,5 daNjcm2).
Tubelul 14.1'7. Timpul open~tiv la rodarea pleselor din orel

Materialul piesei conjugate (scula)

Aria supratetei rodatc, cm2 Tipul rodarii


3

12

20

30

50

80

120

200

300

400

500

,
Fontii Rodare Rodare zatii Rodare manuala sernimecani-

Tirupul operat iv, min

1 \0,40 0,:00,

63io, 80/1,

l~ll'

5 2,3 1,3 2,1

3,4 2,0

4,7 2,7

7,5 10,0 1,4 6,7

9,7

0,240,,,00,38(,46 ,6;) manuala 0,360,45/0,56,O,701,00,W 1

0,9

5, ~ 8,1 9,1

---Sticlii

3,1 4,2

Pilla in prezent nu sint generalizate relat.ii functionale intre timpul de baza la otel prelucrarile rprin rodaresi parametrii proi Rugozt t atea suprafetelor p relucrnte cedeului de lucru. Pe baze statistice, in I Ra. urn tabelul 14.17 sint date valori ale t.impului Adaosul la I rodare, mm 3,2 ,L6 i 0,8 0,4 operativ la rodarea manual a sau semimeca1 Coef t cientul de corectj e nizata a supratetelor plane ale pieselor din , otel, in functie de materialul plaeii de rodat 1,07 1,51 2.11 0.02 0.63 si de aria suprafetei prelucrate. Este evident 0,03 0.77 1.32 1.86 2.64 ca timpul operativ la rodarea semimecani1,00 3,40 0.05 1.70 2.40 zata este mai mic decit eel corespunzator 0,08 1,27 2.16 3.04 4.30 0,10 2,40 1.41 3.40 4.80 rodarii manuale. Timpul operativ, dat in tabelul 14.17, include ~i consumul de timp pentru-verifioarea vizuala periodica a suprafetei rodate. Valorile timpului operativ curpinse in tabelul 14.17 corespund urmatoarelor conditii de prelucrare: contactul relativ dintre suprafata rodata ~i placa de control (determinat cu ajutorul vopselei indicatoare), 50 ... 100 %; abaterea de la planeitate a suprafetei,0,03 ... 0,10 mm; calitatea suprafetei rodate, Ra = 3,2 fLm; adaosul de prelucrare, 0,05 mm. Pentru alte valori ale calitatii suprafetei rodate 9i ale adaosului deprelucrare, timpul operativ dat in tabelul 14.17 se multtplica cu coeficientul de corectie mentionat in tabelul 14.18.
Tobelul 14.18. Coefielentl de eoreerle ai timpului operativ la rodarea pleselor din

1---1-'

~Iefuirea fi lustruirea

175

14.6. $Iefuirea

~ilustruireo de bozd

14.6.1. Principii ~i notiuni

1;llefuireaeste un procedeu de netezire care se realizeaza cu ajutorul unei paste abraz ive depuse pe periferia unor discuri din filtru, pisla, bumbae, piele etc. 1;llefuireaare drept scop eliminarea neregularitatilor de pe suprafetele piesei ~i imbunata~irea calita~ii acestor suprafete (pina la R; = 0,50 fLm).Prelucraroa se poate executa ~i cu discuri elastice cu Iiant de cauciuc. Miacarea principals, e~te data de rotatia discului de ~lefuit, iar miscarile de avans sint executate de piesa. Pot fi prelucrate prin ~lefuire supratete plane, de revolutie ~i profilate. Lustruirea, realizata cu ajutorul unor pinze (hirt ii, benzi) abrazive, urmareste numai eliminarea microneregularitatilor rezultate din prelucrarea anterioara ~i obtinerea unui aspect lucios al suprafetei prelucrate, Nu se impune respectarea unor conditii dimensionale ~i nici modificarea Iormei geometrice a suprafetei piesei. De altfel, realizarea acestor eonditii prin lustruire ar conduce la consumuri mari de timp, prelucrarea nemaifiind rationala din punet de vedere economic. La Iustruirea neteda se pot realiza suprafete cu Ra = = 0,05 fLm,la lustruirea foarte neteda ajungindu-se pina la Ra = 0,025 fLm. Se preluereaza suprafete de revolutie, miscarea principala fiind rotatia piesei, iar miscarile de avans - mi~carile pinzei abrasive de-a lungul suprafatei de prelucrat. Factorii principali ce infl uenteaza produetivitatea preluorarilor prin ~lefuire ~i Iustruire ~i, implicit, marimea timpului de baza sint : dimensiunile suprafetei prelucrate ; caracteristicile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat ; marimea parametrilor regimului de aschiere ; starea suprafetei obtinute la operatfa tehnologica anterioara : calitatea impusa suprafetei prelucrate prin slefuire sau Iustruire ; forma supratetei prelucrate. La lustruirea en pinze abrazive a suprafetelor cilindrice sau conice ale pieselor rotative, lungimea suprafetei are o influenta mai mare asupra timpului de baza decit diametrul, Aceasta deoarece, la cresterea diametrului se mareste ~i portiunea activa a pinzei abrazive, care participa la procesulde lustruire. In mod analog, la slefuirea supratetelor plane si profilate, lungimea lp a supratetei, masurata perpendicular pe axa discului de slefuit (in domeniul lp> 80 mm), are o influenta mai mare asupra timpului de baza decit latimea Bpa aceleiasi suprafete (fig. 14.7). Fig. 14.7. Cinematica proStarea suprafetei, obtinuta la operatia tehnolocesului de lucru la lustruire. gica anterioara, caracterizata prin rugozitateasupratetei ~i prin adineimea stratului superficial defect, influenteaza rnarimea adaosului de prelucrare la slsfuire sau lustruire. Adincirnea stratului superficial defect, in functie de natura prelucra.rii anterioare, are urmatoarsl valori : - dupa frezarea de degrosare, 60 ... 70 f.l.m; - dupa frezarea de Iinisarc, 20 fJ.lll; - dupa strunjirea de degrosare, 50 urn ;

176

Normarea tehnka

la netezire

- dupa strunjirea de f inisare, 20 [.Lm; - dupa rectificare, 8 ... 15 [.Lm. Marimea adaosurilor de prelucrare la slefuire ~i lustruire, in functie de calitatea suprafetei obtinuta la operatia tehnologica anterioara, este data in tabelul 14.19. Tabelul 14.19. Adaosuri de preluerare Oalitatea supratetei dupa slefuire sau la slerulre ~i Iustruire Iustruire este determinata, in primul rind, de granulatia abrazivului utilizat (tabelul Adaosuri de prelucrare, mm, Calitatea supraplna la: 14.20). i~~~r;;,uP;nfe~:------------~------------Regimul de aschiere la slefuire 1?i Iusoars RaJ J:1m Sletuire I Lust ruire truire este caracterizat prin urmatoarele valori ale parametrilor sai : 0,080-0,100 25,0

12,5 6,3 3,2 1,6 0,8 0,4

0,070-0,090 0,050-0,0800,040-0,060 0,040-0,0700,030-0,040 0,020-0,050 0,018-0,030 0,015-0,0400,012-0,018 0,012-0,0300,010-0,015 Tobelul 14.20. Granuhl!iH abrazivului

v iteza de rotatie a discului slefuit, 25 .. : 40 m/s; viteza truire,


utUizat
I

de

de rotatie a piesei de Ius10 ... 20 m/so


la sterutre ~i Iustruire
i I I

Calitatea impusa a suprafetei


Ra,(J.ffi

. 6,3 \ 3,2

I! I

1,6

0,8

Granulatla
abrazivului

I
I

0,4

0,2

0,1

0,05

! I

40-32

32-25

25-12

12-6

6-5

I
i

I
4-M28

IM20-M14, Ml0-M5

14.6.2. Deterrninarea

normei tehnice de timp

Norma tehnica de timp la prelucrarile prin slefuire ~i lustruire se determina cu ajutorul rela.tiei (14.1). 14.6.2.1. Determinarea timpului operativ. La slefuirea suprafetelor plane, cilindrice ~i profilate ale pieselor nerotitoare din otel, timpul operativ se determina cu relat ia
top =

eT . B~5 . l~ . KI

. Kz . Ks,

(14.21)

in care: OT este coeficient ce depinde de forma suprafetei prelucrate (tabelul14.21);

x
KI K2 K3

exponent; pentru lp < 80 mm, x = 0,5 ; pentru lp = 80 ... 250 cm; a: = 0,8; pentru lp> 250 mm; x = 1 ; coeficient de corectie in functie de marimea adaosului de preluerare ~i de calitatea supraf'etei slefuite ; coeficient de corectie, in functie de calitatea supratetei obtinuta prelucrarea anterioara slefuir ii ; la

coeficient de corectie, in functie de natura materialului de prelucrat ;

Bp1 lpsint H'i,timea~i, respectiv, lungimea suprafetei prelucrate (fig. 14.7).

~Iefuirea ~i lustruirea

177

Valorile coef'ieientilor de corectie K1' K2' K3 sint date in tabelul 14.22. Se observa ea t.impul operativ este aproximativ proportional eu Ae, unde AD este adaosul de prelucrare, restul conditiilor fiind identiee. Tabelul 14.21. Valorile eoellelentulul GT din relatia (14.21) , In tabelele 14.23 si 14.24 sint date valor ile t.impului operativ la slefuirea Lungimea suprafejei prelucrate, mm suprafetelor pieselor nerotitoare din otel, Forma suprafetei < 80 I 80-250 I >250 eu ajutorul discurilor din pisla ~ifetru, prelucrate calculate pe baza rela.tiei (14.21) penCoeficien t uJ eT tru K1 = K2 = K3 = 1. Valorile mai Planii sau mar i ale timpului operativ la slefuirea 0,0066 0,00184 0,000625 cilindricii supratetelor profilate, in comparatie cu cele corespunzatoare supratetelor Profilatii 0,0132 0,00368 0,001250

Tubelul

14.22. Coeflelenti

de eoreetie ai tlmpului dlscurllor

operatlv,

la ~lel uirea pieselor din ojel

en aj utorul

din ptsla

sl fetru

A. In Iunctle de rugozitatea

suprafetei

prelucrate!;ii de marimca Rugoaitatca suprafetei 0,4 Coeti cientul

adaosului

de prelucrare Ra, p.m

prelucrate,

Adaosu! de prclucrare, A c,
IDlTI
I

1,6

0,8

0,2 de corectt e K 1

0,1

0,03 0,04 0,06 0,10 0,16 0,25

0,80 1,00 1,25 1,55

1,00 1,25 1,55

0,80 1.00 1,25 1,55

1,00 1,25 1,55 1,90

1,40

suprafetei exprlmata

B. In functie de calitatea Diferenra dintre calitatea suprafetei ina inte ~i dupa slefuire,

inainte de slefuire in c1ase de rugozitatej Coeficientul de corecjie K2

3 ... 4 clase de rugozitate 2 clase de rugozitate 1 clasa de rugozitate c.


)!<::teria!ul de prelucra t In functie de
I

1,30 1,00 0,75


materialul de prelucrat

i.,

necalite

Ojelur i

calite !O!elUri refractare]

I Alia je
!

!
1,00 1,16 1,40

terrnorealst ive

Aliajele

alurniniului

Coeficientul de corectie, l{3

Ii

1,70

0,60

plane sau cilindrice, pentru aceleasi valor i ale parametrilor Bp ~i lp, se expliea prin micsorarea, in primul caz , a ar iei de contact disc-piosa, ea urmare a conliguratiei snprafetei prelucrate.
12 -

c. 315

33

178

Normarea

tehnica

la nelezire

Tabelul 14.23. Timpul operativ la sletulrea en discuri din pish! ~i din fetrn a suprafetelor pleselor nerotitoare dill ofel
A~ Suprafcte plane sau cilindrice Bp, mm 80

. Lungimea Lp a suprafetei prelucrate, mm

La!imca suprafejei prelucrate, 20

25

30

40

50 Timpul

60

100

10_0

160

200

to. min

20 25 30 40 50 60 80
ilOO

125 !160 200 250 300 400 500 600 800 11000

0,13 0,14 0,16 0,19 0.21 0.23 0.28 0.33 0.39 0,48 0,57 0.68 0.84 1,13 1.40 1.68 2.30 2.80

0,15 0.16 0.18 0,21 0.23 0.26 0.31 0.37 0.44 0.54 0.64 0.77 0.94 1.26 1,57 1.88 2,50 3.10

0,16 0,17 0,20 0,23 0,26 0.29 0,34 0.40 0.48 0,59 0.70 0,84 1,03 1,37 1.72 2.10 2.70 3.40

0,19 0.20 0.23 0,27 0.30 0.33 0.39 0,46 0.55 0.68 0.81 0.96 1,19 1,59 1,98 2.40 3.20 3.90

0,21 0,22 0.20 0.30 0.33 0,36 0.44 0.52 0.62 0.76 0,91 1,09 1.33 1.77 2.20 2.70 3.50 4.40

0,24 0,26 0.30 0,34 0.38 0.42 0.48 0.57 0.68 0.83 0.99 1.19 1,45 1,93 2.40 2,90 3,90 4.80

0,26 0,28 0,32 0,37 0.42 0.46 0,55 0,66 0.79 0.96 1.14 1,37 1,68 2,20 2,80 3,20 4.40 5.60

0,30 0,32 0.30 0,42 0,47 0.51 0,62 0.73 0.88 1.07 1.28 1.54 1,87 2,50 3,10 3.70 5,00

0,33 0,35 0.41 0,47 0.52 0,57 0.69 0.82 0.98 1,20 1.43 1,72 2,10 2.80 3.50 4.20

0,37 0,40 0.46 0,53 0,59 0,65\ 0,78 0.93 1,11 1.36 1,62 1,9.3 2.40 3.20 4,00 4.80

0,42 0,15 0.52 0,59 0,67 0.73 0,87 1,04 1,24 1.52 1,81 2,20 2,70 3.60 4.40

--

B! Pereti

interiori ~i funduri rectangulare Tipul suprafejei

de canale

slefuite

Lungimea suprafetei prelucrate, Ip~ mm

Funduri

de canale Litimea suprafetei 50

I
prelucrate, 90 Bp, mm 15

Pere]! interior!

15

20

25

30

40

I I
70

I
toP,

10 min

20

I I
25

30

4,)

50

Timpul

operativ

20 25 30 40 50 60 80 100 1125 160 200 250 300 400 500

0.148 0.159 0,183 0.21 0,23 0,26 0,32 0,37 0.45 0,56 0.66 0,79 0,97 1.30 1.60

0.17 0.18 0,21 0,24 0.27 0,30 0,36 0.43 O,SO 0,62 0.73 0,88 1,09 1.46 1,80

0.19 0.20 0,23 0,27 0,30 0,33 0,40 0.47 0,57 0.70 0,83 1,00 1,21 1,63 2.04

0.21 0,22 0.26 0,30 0,33 0,36 0,44 0.52 0.62 0.76 0.90 1,08 1.33 1,77 2,22

0.24 0.25 0,30 0.35 0.39 0,42 0,50 0,59 0,71 0.88 1,04 1.24 1,54 2,06 2,56

0.27 0.310.36 0,151 0.28 0.340.40 0.160 0.33 0.390,45 0,185 0,39 0.440,49 0.21 0,63 0.4910,55 0,24 0,36 0,540,62 0,26 0.57 0,62,0.68 0,31 0.67 0.73iO,80 0,38 0.80 0,88'0,96 0.45 0,98 1,07 1,16 0,55 1.17 1,28 1.40 0,65 1,41 1.54 1,67 0.78 1.721,872,03(,96 2,292,502,721.30 2,853,103,351,60

0.185 0.20 0,23 0,26 0.29 0,32 0.40 0.46 0,56 0,70 0,82 0,98 1.21 1,60 2,00

0.21 0.24 0,26 0.3010.34 0.22 0.25 0.27 O. 31 0,35 0.26 0.29 0,320,3710.41 0.30 0.34 0,37 0.44 0.49 0.34 0,38 0,410,49,0,54 0,37 0,41 0,45 0,5210,57 0,45 0.50 0,55,0.620,71 0,54 0,59 0, 6510, 73 0, 83 0,62 0,71 0,770.89 1,00 0,78 0.87 0,95 0,22 1,34 0,91 1,04 1,12 1,30 1,47 1,10 1.25 1,35 1,55 1,76 1,361,50 1,65 1.90 2,15 2,57 2,85 1,802,002,20 2,25,2,55 3,20 3.50j 3,90

Timpul operativ pentru slefuirea suprafetelor cilindrice sau conice ale pieselor rotitoare, cu ajutorul discurilor din fetru sau pisla, se calculeaza cu

$!efuirea

~i lustruirea

179
operativ profiIate la sletulrea eu diseuri ale pleselor nerotitoare
Lajimea suprafetei

Tabelul 14.24. Tirnpul

din pislii ~i Ietru din otet


Bp, mm

a suprafetelor

Lungimea lp a supraf erei prelucrate, mm

prelucrate,

I 25 I 30 I 40 I 50 I 60 I 80 I 100 ------'-------'-------'------'------'------!-----..!...----20 Timpul operativ, top, min

20
')-;)

30 40 50 60 80 100 125 160 200

0.26 0.28 0.32 0,37 0.42 0,46 0.56 0.66 0.78 0.96 1,14

0.29 0.31 0.36 0.42 0.46 0.52 0.62 0,74 0.88 1.08 1,28

0.32 0.34 0.40 0.46 0.52 0,56 0.68 0.80 0.96 1.18 1,40

0.37 0.40 0.46 0,54 0.60 0,66 0.78 0.92 1,10 1,36 1.60

0.42 0.44 0,52 0.60 0.66 0.72 0,88 1.04 1,24 1.57 1.80

0.48 0.52 0.60 0,68 0.76 0,84 0.96 1.14 1,36 1,66 2.00

0.52 0.56 0.64 0.74 0.84 0.92 1.10 1.32 1,58 1,92 2.28

0.60 0.64 0.72 0,84 0.94 1.00 1,20 1.45 1.76 2.14 2.56

Tabelul

14.25.

Valorlle

eoeflelentului

C;

din relajla

(14.22)
mm

Lungimea suprafetei prelucrate, Forma supralejei prclucrate

<

80

80 ... 250

e-

250

Ctllndrlca Cillndrlca

sau cornea, exterloara sau conica, interioarii

0.00707 0,00885

0,00196 0,00245

0.000655 0.000815

relatia
top

c~. D~5 . l~ . KI

Tobelul 14.26. Coeflelcntl de eoreetle ai tlmpulut operativ la slefulrea supratetelor pieselor din ojel en diseuri din fetru sau llisla

. K2 . K3' (14.22)
Adaosul de prelucrare simetric
ACI

Rugozitatea 1,25 \

suprafetei 0,63 \ 0,32

prelucrate

Ra, urn

in eare :

0,16

0,08

mm

Coeficientul

de corecjie Kl

c~ este
x
KI

coeficientul ce depinde de forma suprafetei prelucrate (tabelul (14.25) ; exponent, mentionate care are valorile in relatia (14.21);

0,02 0,03 0,05 0.08 0.12

0,80 1,00 1.25 1,55

0.80 1,00 1,25

0,80 1,00 1,25 1, 55

1.00

1,40

coeficient de corectie in functie de marimea adaosului de prelucrare simetric ~i de calitatea suprafetei prelucrate (tabelul 14.26);

D p' lp sint diametrul ~i respect iv, lungimea suprafetei, mm ; K2'


]{3-

coeficienti

de corectie

dati in tabelul

14.22.

In tabelele 14.27 ~i 14.28 sint mentionate valor i ale timpului operat iv la slefuirea suprafetelor cilindrice sau conice, exterioare sau interioare, ale pieselor rotative din otel, cu ajutorul discurilor din fetru sau ptsla, calculate conform relatiei (14.22), pentru KI = K2 = K3 = 1.

130
Tabelul 14.27. TImpul operatlv

Normarea tehnica la netezire


la slefulrea suprafe'[elor extertoare, ellludrle e sau conlee, ale pteselor rotltoare din otel, en diseuri din Ietru sau pIslii.
Diametrul suprafejei prelucrate Dp, 80 mm, ptna la

Lungimea suprafetei prelucrate [PI mm 1

20

I
I

25

I
1

30

40

I I

50

I
1

60

I I

100

I
I

125

I I

160

I
I
I

200

Timpul operat iv tp mill 2 3 4

10

II

12

20 25 30 40 50 60 80 100 125 160 200 250 300 400 500 600 800 1000 Tabelul 14.28. Tlmpul

0,14 0,15 0,17 0,20 0,22 0,24 0,29


0,35

0,42 0,51 0,61 0,73 0,89 1,19 1,47 1,76 2,40 2,90

O,lG 0,17 0,19 0,22 0,25 0,27 0,33 0,39 0,47 0,58 0,68 0,82 0,99 1,33 1,65 1,98 2,70 3,30

0,18 0,20 0,19 0,21 0,21 0,25 0,24 0,28 0,28 0,32 0,30 0,35 0,36 0,42 0,43 0,49 0,51 0,59 0,63 0,73 0,75 0,87 0,90 1,03 1,08 1,25 1,44 1,67 1,81 2,08 2,20 12,50 2,80 3,40 3,60 4,10

0,22 0,24 0,28 0,32 0,35 0,39 0,47 0,55 0,66 0,81 0,97 1,17 1,40 1,86 2,30 2,80 :3,70 4,60

0,26 0,27 0,32 0,36 0,41 0,45 0,51 0,61 0,73 1,89 1,06 1,27 1,53 2,03 2,50 3,05 4,10 5,10

0,28 0,30 0,35 0,40 0,45 0,49 0,59 0,71 0,84 1,03 1,22 1,46 1,76 2,30 2,90 3,40 4,60 5,90

0,:02 0,34 0,39 0,45 0,50


0,55

0,66 0,78 0,94 1,14 1,37 1,65 1,97 2,60

13' 30 3,90
5,30 6,50

0,:}5 0,:37 0,44 0,50 0,56 0,61 0,73 0,88 1,05 1,28 1,53 1,84 2,20 2,90 3,70 4,40
5,90 -

I 0,40
0,42 0,49 0,56 0,63 0,69 0,83 0,99 1,19 1,45 1,73 2,08 2,50 3,40 4,20 5,00
I

0,45, 0,480,55, 0,63 0,71 0,7S 0,93 1,11 1,33 1,62 1,93 2,33 2,80 3,80 4,60 5,60

operativ la slelulrea supraietelor lnterloare, eiIindrice sau conice, ale pleselor rotitoare din otel, eu ajutorul discurilor din fetru sau pisla
Diarnetrul suprafejei prelucrate
DJ',

mm 100

Lungimea suprafetei prelucrate lp, mm

20

2~

30

40

50

60

80

125

160

ZOO

Timpul operativ i. min

20 25 30 40 50 60 . 80 100 125 160 200 250 300 400 500 600 800 1000

I 0,18
0,19 0,22 0,25 0,28 0,30 0,36 0,44 0,53 0,64 0,76 0,91 1,11 1,49 1,80 2,20 3,00 3,60

0,20 0,21 0,24 0,28 0,31 0,34 0,41 0,49 0,59 0,72 0,85 1,03 1,24 1,66 2,10 2,50 3,40 4,10

0,22 0,23 0,26 0,30 0,35 0,37 0,45 0,53 0,63 0,79 0,94 1,13 1,35 1,80 2,30 2,80 3.70 4,50

0,25 0,26 0,31 0,35 0,40 0,44 0,52 0,61 0,74 0,91 1,09 1,29 1,56 2,09 2,60 3,10 4,30 5,10

0,27 0,29 0,35 0,40 0,44 0,49 0,59 0,69 0,83 1,02 1,21 1,46 1,75 2,32 2,90 3,50 4.60 5,70

0,33 0,34 0,40 0,45 0,51 0,56 0,64 0,76 0,91 1,11 1,33 1,60 1,91 2,50 3.10 3,80 5,10 6,40

0,35 0,37 0,44 0,50 0,57 0,61 0,74 0,89 1,05 1,29 1,52 1,82 2.20 2,90 3,60 4.20 5,70 7,40

0,40 0,42 0,49 0,56 0,63 0,69 0,83 0,98 1,17 1,43 1,71 2,10 2.50 3,20 4,10 4,90 6,60 8,10

0,44 0,46 0,55 0,62 0,70 0,76 0,91 1,10 1,31 1,60 1,91 2,30 2,80 3,60 4,06 5.50 7,40
-

0,50 0,53 0,61 0,70 0,791 0,86 1,04 1,24 1,49 1,81 2,16 2,60 3,10 4,30 5,20 6,20

0,56 0,60 0,69 0,79 0,89 0,97 1,lG 1,39 1,66 2,02 2,41 2,90 3,50 4,80 5,80 7,00

La Iustruirea suprafetelor cilindrice ale pieselor rotitoare din otel, eu ajutorul pinzelor abrazive, t.impul operativ se determina ell rela.tia
t op
=

0,038' lp . D~25 . Ac RO,45 a

. K . K .K
1 2

3'

(1, '1.3)
~4 ...,

$Iefuirea ~i lustruirea

181

in care: Aa este adaosul de prelucrare Kl K2 simetric, mm;

coeficient de eorectie in functie de marimea adaosului de preluerare (tabelul 14.29); coeficient de corectie in funetie de calitatea supratetei inainte de Iustruire ; in cazul unei diferente intre calitatea supraietei de inainte ~i cea de dupa Iustruire de 1-2 clase, K2 = 1,0, in timp ce pentru diIerente de 3 clase de rugozitate, K2 = 1,15 ... 1,20; coeficient de corectie, (tabelul 14.29). in functie de natura materialului cilindrice, prelucrat mm;

K3

Dp, lp sint diametrul


Tabelul

~i: respectiv,

lungimea

suprafetei

H.::.? Coeflcienrll (le cOl'eclie al tlmpulul operatlv la lustrulrea de l'otalie diu ojel, en piUz{1 sau htrtle ahraztvri

pleselor

A. in Iunctie

de mar imea adaosului

de prclucrare

Raportnl dintre adaosul de prelucrare real ~i eel Jl1cnlionat ill tabelul 14.30

0,3.

I -I
01~

O,S

1,0

1,2

I -I
1,:)

2,0

I -I
2,0.

3,0

Cocficicntul

de corectie

RI

0,5510,71

10,8911,0011,1011,22/1,4111,5811.78

B. In functle de materialul de prelucrat

Matertalul

de prelucrat

o [el
R3

necali t

Otet

caltt

Olel refractar

AJia je t~rmorezist ive

Alia jeJe alumi n iului

Coeficientul

de corectie

1,00

1, 16

1,40

1, 70

0,60

In tabelul 14.30 sint date valorile timpului operativ la lustruirea suprafetelor pieselor rotative din otel pentru K, = K2 = K3 = 1,0. In cazul suprafetelor sferice, prin h s-a notat inaltimea calotei sferice respective. Pentru suprafetele cilindrice sau conice prevazute ell canelur i, t impul operat.iv pentru lustruire se determina multiplicind valorile date in tabelul 14.30-A cu coeficientul K = 1,20 ... 1,25. 14.6.2.2. Determinarea timpilor ajutatori. Minuirile de nimpi ajutataori care nu sint cuprinse in t.impul operat.iv (Iuarea piesei ~i punerea ei la loc, acoperirea cu praf de creta a supraf'etei, examinarea periodica a suprafetelor piesei etc.), in cazul prelucrarilor prin slefuire cu discuri din fetru sau pisla sint date in t abelul 14.3l. timpilor de deservire ~i pentru odihna ~i neeesia Ioeului de munca, pentru prelucrar ile pr in slefuire ~i Iustruire, sint dat i in tabelul 14.32, iar timpii pentru odihna ~i necesitati fiziologice - in tabelul 14.33. 14.6.2.3. Determinarea

tali Iizioloqiee. Timpii pentru deservi rea tehnico-organizatorica

I;/.

182
Tabelul

Normarea tehnidi la netezir.


14.30. TlmpuI operatlv la Iustrulrea pieselor de rotatie din otel, eu pinza

sau hlrtle abraziva


Al Suprafe\e est.rioar. ,I loterioare, cilindrice sau conice Dp, mm, plna la:

Rugozitatea suprafetei prelucrate


Ra,{,l.ID

II

Diametrul suprafejei 10

sletuite 50
0

Adaosul de prelucrare simetric AC1 mm

20

30

I
top. pentru

80

120

200

Timpul cperativ

lungime de 10 mm, min

3,2 1,6 0,8 0,4 0,3

0,050 0,035 0,025 0,015 0,011

0,103 0,120 0,130 0,140 0,170

0,122 0,140 0,160 0,170 0,200

0,136 0,160 0,180 0,190 0,230


sferice

0,140 0,180 0,200 0,220 0,260

0,170 0,200 0,230 0,240 0,290

0,190 0,220 0,250 0,270 0,320

0,220 0,250 0,280 0,310 0,360

B; Suprafete Raportul h Dp Rugozitatea suprafetei prelucrate Ra, IJ,.ID

Diametrul suprafejei Dp, mm, pina Adaosu1 de prelucrare Ac, mm 10

la:

20

30

I
top,

50 min

70

Timpul operativ,

0,25

3,2 1,6 0.8 0,4 0,2 3,2 1,6 0,8 0,4 0,2

0,060 0,050 0,040 0,035 0,025 0,060 0,050 0,040 0,035 0,025

0,20 0,25 0.30 0,35 0,40 0,25 0,30 0,35 0,40 0.42

0,35 0.50 0.58 0,70 0,75

0,70 0,95 1,02 1,25 1,30 1.00 1,26 1,43 1,75 1,80

1,40 1,70 2,00 2,50 2,60 1,95 2,40 2,80 3,30 3,50

2,30 2,80 3.20 3,90 4,00


-

0,50

0,54 0,65 0,80 0,92 0,95

c,
Raza racordarii,
mm

Racordari

eirculare Diametrul mediu al racordarii, nun, pina la: 80


top,

Rugozitatea suprafetei prelucrate Ra, [Lm

Adaosul de prelucrare simetric


ACI

20

I
,

30

I
Tirnpul

50 operativ

120

200

mm

mm

4
I

6 0,14 0,24 0,41 0,69 1.13 0,20 0,35 0,58 0,98 1,58 0,32 V,56 0,91 1,60 2,59

3,2 1,6 0,8 0,4 0,2 3,2 1,6 0,8 0,4 0,2 3,2 1,6 0,8 0,4 0,2

0,050 0,035 0,025 0,018 0,012 0,050 0,035 0,025 0,018 0,012 0,050 0,035 0,025 0,018 0,012

0,11 0,19 0,33 0,55 0,90 0,15 0,27 0,46 0,78 1,30 0,25 0,45 0,71 1,27 2,09

0,12 0,22
0,35

0,60 1,00 0,18 0,31 0,51 0,87 1,43 0,29 0,50 0,80 1,40 2,30

0,17 0,27 0,45 0,77 1,25 0,22 0,39 0,65 1,11 1,92 0,36 0,63 1,02 1,78 2,95

0,18 0,30 0,51 0,86 1,38 0,24 0,44 0,72 1,23 2,02 0,40 0.70 1,13 1,97 3,25

0,20 0,35
0,58

1.00 1,58 0,28 0,50 0,81 1,41 2,30 0,45 0,79 1,28 2,25 3,70

10

$Iefuirea ~i lustruirea
Tabelul
2

183
14.30 (continuare)

,
0,050 0.035 0,025 0,018 0.012 0,050 0,035 0,025 0,018 0,012

3,2

1.6
20 0.8 0,4 0,2 3,2 1.6 0.8 0.4

0,41 0,73 1.23 2,07 3,48 0,58 1,01 1,73 2,94 4,82
frontale

0,45 0.80 1.35 2,28 3,83 0,G5 1,12 1.91 3,24 5,35
(de capilt)

0,52 0.92 1,54 2,60 4,35 0,74 1,28 2.16 3,74 6,10

0,58 1.04 1,72 2,92 4,90 0,85 1,43 2,42 4,16 6,85

0,64 1.13 1,85 3,22 5.42 0,91 1,57 2.67 4,60 7.90

0,73 1.29 2.17 3,68 6,18 1,04 1,80 3.00 5,00

30

0,2

8,60

D, Suprafcte

Rugozitatea suprafctei preiucrate

Lungimea Adaosul de prelucrare Ac, mm 5 8

suprafejei 12 20

prelucrate, 30

lp,

mm, plna la: 40 50 65 100

Ra,

;.lID

,
0,050 0.035 0.025 0,018 0.012 0,30 0,34 0,37 0,42 0.47 0,40 0.45 0,50 0,56 0,62 0,51 0.55 0.61 0.67 0.72

Timpul operativ,

to. min 1.04 1.15 1.20 1.35 1.60 1,20 1.30 1,40 1,60 1.75 1.40 1,55 1.75 1,85 2.15 1,80 2.15 2.30 2.40 2.60

3,2 1,6 0,8 0,4

0.2

0,70 0.75 0.80 0,95 1.05

0,87 0,95 1,00 1,20 1.35

Tabelul

14.31. Timpi

ajutator!

la

preluerartle

prin

sleluire

A. Timpul ajutiitor pentru prinderea-desprioderea

piesel

Masa piesei, kg

0,1

Timpul

tal" min

0,02

r
I

12

16

20

0,03

0,03

I
I
I

0,04

0,04

0,05

0,05

0,06

B. Timpi ajutlitori legali de Cua Aria supraietei data cu praf de creta, cm2

__

I
I

20

I
I

30

I I

50

80

120

200

300

500

Timpul ia2, min

0,23

0,26

0.30

0.35

0,40

0.46

0.53

I
t

0.61

Obseroatii. 1. In cadrul timpilor


unei bucati suprafetei unor de tifon, preluerate;

ajutiitorl punerea

legatl

de faza darea unei eu

stnt cuprinse
cirpei

urrnatoarele a supraretei vatei,

mlnuiri

Iuarea

cirpd sau vatii;

praf de creta sau

: examinarea ajutatori In cazul

la loc a

tltonulul,

2. Timpii medie.

Iegati de faza, date in tabcl, eorespund


supratcte Simple, plane in cazul prelucrarii se miirese eu 40 un or suprafets

suprafete

de complexitate timpii

sau cilin drlce, timpii

din tabel

se micsorcaza ajutatori

cu 25

%,

iar

co mplexe sau profilate,

Iegati de faza
lcgati

%.

3. Daca supratetele

slefuite nu se dau cu creta,

timpii auxiliari

de fazii, dati in tab el, se micsorcaz a cu 10

%.

184
Tabelul 14.32. Tirnpul de deservire tehnleo-orqanlzatorlea
prln slefulrc a Ioculut ~i lustruir e

Normarea

tehnicii la netezire

de

muneii

pentru {ll'elucral'i

Tipul prelucrarii priu slefuire sau lustruire

Materialul de prelucrat

Timpul de descrvire tehuica fdt, ~ri


din

! TimPlll. de

top

deservire organizatonca

toa,

~'o din

to

Slcf'uirea pieselor rotitoare discuri din ptsla ~i fetru Sletuirca pieselor nerotitoare discuri din pislfi ~i Iet.ru

cu

Orel Aliaje refractare


Cll

~i ncf'eroase

4,0 5,0 6,0 7,0 2,0 2,0 10,0

3,0 3,0 3,0


3,0 3,0 3,0

otei
Aliaje Otel Aliaje Otel Aliaje neferoase refractare ~i neferoasc

Lustruirea pieselor rotitoare cu


pinzii sau hlrtle ahraziva cu Lustruirea pieselor rot.itoaro pinzii sau hlrtie abraziv a, folosind suport portscula

neferoasc

3,0 3,0

15,0

Tobelul 14.33. TimpuI de odihnu

~i neeesitatl

fiziologice

la

prclllcrarile

prln

slemlre

~i Iustruire

Masa piesci, kg, ModuI de f ixare a piesei in timpul prelucrarii Scnla de slef'uit Ilustruit) 1

plna la:

I
I

I
(}'o

10

> 10

Ttrnpul

ton,

din top

In dispozitiv

pe

masina-uncalta

Disc sau handa de slef'uit Pinz a sau hirtie abraziva (manual) Disc sau banda dc Iustruit

4,0 6,0 6,0

4,0 6,5 7,0

4,0
7,0

4,0 7,5 9.0

4,0 8,0 10,0

rn

mlini

8,0

14.6.3. Exemple de calcul

01 normei tehnice de timp


la slefuire ~i lustruire

14.6.3.1. Lustruirea eu banda abraziva. Se supune prelucrarii mecanice de lustruire cu banda abraziva 0 supapa din otel 41 ON 12 (STAS 791-80) en masa de 0,75 kg (fig. 14.8). Lustruirea se face en un dispozit.iv special en bands abraz.iva cu turatia maxima de 200 rot/min. Piesa de Iustruit se instaleaza pentru prelucrare intr-un dispozitiv cu bucsa elastica ~i virf de centrare. Banda abraz iva are granulatia 4. Sa se determine norma tehnica de timp. Iiezolcare. Pentru suprafata frontala (in elara) a talerului supapei, calitatea suprafetei obtinllta inainte de lustruire este Ra = 0,8 [J.m, iar adaosul de prelucrare (tabelul 14.19) este Ac= 0,018 mm. Lungimea suprafetci prelucrate (normala in directia radiala) este data de relatia
lTJ = (De -

Di)!2

(65 - 35)/2

15 mm.

..J

~lefuirea

~i lustruirea

185

Din tabelul 14.30, pentru 0 calitate a suprafetei dupa lustruire Ra = 0,4 urn ~i pentru lp = 15 mm, pr in interpolare, se obtine top= 0,775 min. Timpul ajutator pentru prinderea ~i desprinderea piesei in dispozit.iv va fi tal = 0,11 min, iar timpul pentru masuratori de control ta3 = 0,11 min. Celelalte componente ale t.impilor ajutator! sint cupr inse in ---H t.impul operativ. Pentru celelalte suprafete J lustruite, ealculele sint centra\\ lizate in tabelul 14.34. Valoarea timpilor ajntatori legati de 100 \ faze (0,413 min) este luata din '\L;. tabelul 14.31, pentru 0 arie 1 totala a piesei de 137,6 cm". Pentru condrtiile de l}re- Fig. 14.8. Supapa supusa proeesului de lucru la Iustruirc, lucrare date, din tabelele 14.32 :;.i14.33 se obt.ine tat = 0,02.tOJl' tdo = 0,03 top, ton = 0,06 top, astfel ca timpul pe bucata va fi NT = top' (1 0,02 0,03 0,06) = 6,211,11 - 6,89 min, unde tOJl = t~p ta = 5,273 0,11 0,41 0,413 = 6,21 min, top fiind timpul operativ legat de prelucrarea suprafetei (tabelul 14.30).
=

D'"

~i

+
I

Of
,I

200

M,
/0.2'

.,.,"I --.,
'~I
'd-

;:;

'-

~.I
720

.5
-'"

:I

s
( 7,

8
If

Fig. 14.9. Plesa supusa proeesului de lueru la slefuire.

14.6.3.2. Slefuirea en disc din fetru sau plsla, Sa se determine norma de timp la slefuirea piesei din fig. 14.9, contectionata din otel 40 C 10 (STAB 791-80) ~i avind masa de 3,4 kg. f;llefuirea se face cu un disc din fetru cu dia#

186
Tabelul

Normarea

tehnicCi la neiezire

14.34. Date centralizatoarepentru exemplul de ealeul 14.6.3.1.


Timpul operativ legat de prelucrarea suprafetelo Timpi Timpul Timpul de opera t iv instata(tab. re-des14.30) prindere pies a ajutatorl Timpi ajutatori Iegat! de fazll (tab, 14.31 }

Nr. eft, al
sUP.

Calitatea suprafejei, Ra, IJ.m Forma suprafejei inainte

prel,

dupa

Adaosul de prelucrare Ac, mm

Dirnensiunile

supraferei,

mm

Tirnpul pentru

masuratori de control

lUS~:l1irellu5truire

Frontal a (inelara)

0.8

0.4

--2 Conlca 0.8 0.4

t = 15 0.018 -Dex = 65 Dint = 35 0.015


Dp = 65

0.775 0.11

0.11

--0,230
= 11.3 -

----. --0.09

--- --3
Racordarea

t= 8.V2 0.018 Dmcd r = 20

--2.328

--- --0.09

0.8

0.4
---

48+18 2
= 33

---

Cllindrlca

0.4

0.2

0.011 Dp

18 lp = 100

1.940

---

--- --0.12 --- --0.41 0.413

TOTAL

5.273 0.11

Tabe/ul

14.35. Date nentralfzatoar e pentru exemplul de ealeul 14.6.3.2.


Timpul operativ, legat de prelucrarea suprafejei Coeficienti de corecjie K, Tirnpi Timp pentru prindeTimpul rea-desoperat iv prlnderea piese i (tab.14.31) ajutatori Timp IT'Imp' pentru ajutator! masuraIega ti tori de de fazll (tab. control 14.31)

Nr; err. al suprafetei

Forma geomet rica a suprafelelor

Lun, Ui!isul de gimea mea Timpu l Ra, J.l.m prelususu- operat iv din crare prafe- prafetab. tei tei ~~a~~-Idupa Aemm 14.23 (tab. ip) Bp, slefu- slefu-. 14.19) mm mm ire Ire Calitatea supratejei,
Adao-

K,I K3
1.3 1,3 1.3 1.3 1.4 1,3 1.0 1.0 1,0 1,0 1.0 1.0

(tab.14.22)

1
2

3 4
5 6 7 S

to

Cllindrica Cillndricii Plana Plana Plana Fund perete Perete lateral interior Perete lateral interior Capat fund perete Capat fund perete Total

3.2 3.2 3.2 3.2 3.2 3.2

0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2

0,05 0,05 0,05 0.05 0.05 0.10

231 231 200 200 120 100

15 15 70 70 100 90

0.638 0.638 1.065 1,065 0,850 0.800

1.4 1.4 1.4 1.4 1.4 1.9

1.161 0.033 1.161 1.938 1,039 0.457 1.976 -

0.12 0.12

0.14 0.10 0.10 0.12 0.12

3.2 0.2 0.10 200 50 3.2 0.2 0.10 200 50 3.2 0,2 0.05 3.2 0,2 0,05 90 20 90 20

1.470 1.9 1.3 1.0 3.631 1.470 1.9 1.3 1.0 3.631 0.305 1.4 1,3 1.0 0,555

0.305 1.4 1.3 1.0 0,555 18.093 0.033 =

0.10 0.920 0.660

metrul Dd = 200 mm ~i latimea de slefuire, R; = 32, p.m.

Bd

60 mm. Rugozitatea

suprafetei inainte

Rezlovare. Deoarece auprafetele slefuite ale piesei trebuie sa aiba dupllo prelucrare Ra = 0,2 (.!om (fiind deci 0 diferenta de patru clase de rugozitate

$Iefuirea

~i lustruirea

187

Intre calitatea supratetei inainte ~i dupa ~lefuire), se va efeetua initial 0 ~lefUITe preliminara eu abraziv (electrocorindon) avlnd granulatia 8 ~i apoi slefuire final a eu abraziv de granulatie M28. Toate calculele privind timpul operativ legat de prelucrarea suprafetelor piesei ~i timpii ajutatori sint centralizate in tabelul 14.35. Valorile timpului operativ pentru supraf'etele 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10 sint luate din tabelul 14.23-.Ai iar eele pentru suprafetele 6, 7, 8 din tabelul 14.23-B. Timpii ajutatori legat, de faze (0,660 min) sint determina.ti corespunzator unei ar ii totale a suprafetelor lustruite de aproximativ 612,8 cm". Rezulta top= 18,093 0,033 0,920 0,660 = 19,705 min. ~i pentru (tabelele 14.32 9i 14.33) td! = 0,06 top; tda = 0,03 top; ton = 0,073 top, in final se obtine HT = top (1 0,06 0,03 0,073) = 19,706 1,163 = 22,92 min.

~,W'111~.. 't~.,~,\
Capitolul ;:I"~ ~ I!I

,j"li~

NORMAREA TEHNICA LA PRELUCRAREA PRIN A$CHIERE CU MAl MULTE SCULE SIMULTAN

15.1. Introducere
Prelucrarea prin aschiere cu mai multe seule simultan a aparut ea 0 necesitate pentru cresterea in continua-re a product.iv it.at.ii muncii in indu.stria ~on,structoare de masini si ea posibilitate de introducere a progrcsului t ehnic m industria constructoare de masini-unelte. Prin aceasta metoda se supun prelucrarii mecanice cole mai diferite piese ca forma ~i marime . Asttel, in fig. 15.1 se prezinta schema de reglare a unui strung earusel semiautomat, cu sase axe principale ~i tunctionare continua, pentru prelucrarea mecanica de degrosare a unui arbore in trepte, iar in fig. 15.2 se prezinta schema de reglare a unui strung similar, pentru prelucrarea mecanica de finisare a aceluiasi arbore. In primul caz lucreaza simultan 48 seule, iar in al doilea caz lucreaza simultan 81 scule. Dupa cum se observa din fig. 15.1 ~i 15.2 la ambele strunguri se p1'elucreaza cite sase arbori simultan, trei dintr-o parte ~i trei din cealalta parte. In fig. 15.3 se prezinta schema de reglare a unui strung semiautomat, eu opt axe principale ~i actiune succesiva, pentru prelucrarea mecanica a unei coroane dint-ate. Se observa ca pentru a asigura preciz ia poz itiei reciproce a suprafetelor 1, 4 si 10, acestea se preluereaza simultan la. degrosare ~i finisare, la pozrtiile de lucru 11 ~i, respectiv, IV. La pozitiile' VII ~i FIll se burghiaza ~i alezeaza opt gauri care vor asigura fixarea coroanei dintate pe butuc. Dupa cum se observa, lucreaza simultan 32 seule. In fig. 15.4 se prezinta schita de reglare a unui strung carusel semiautomat, cu opt axe principals ~i actiune succesiva, pentru prelucrarea mecanica prin indexare dubla a doua roti dintate diferite (fig. 15.4, a), sau a aceleiasi roti dintate (fig. 15. 4,b). In primul eaz lucreaza simuItan 42 seule asehietoare, iar in al doilea caz lucreaza simultan 32 seule aschietoare. In fig. 15.5 se prez inta schema de reglaj a unui strung carusel semiautomat en opt axe principale ~i actinne succesiva, pentru prelucrarea mecanica a unui butue din fonta turnata. Dupa cum se observa, la prelucrarea mecanica luereaza 22 scule aschietoare simultan. In mod similar se pot stabili schemele de preluerare mecanica a celor mai diverse piese, pe diferite masini- unelte, cu mai multe acule aschietoare simultan.

Introducere

189

tE

1135

(M2.2

I
i

't!!!47

][

,- ..~ ..~-~ L __
~~--_...J

..~.:-

--,

--,
__

...J

][

Fig. 15.1. Schema de reglare a unui strung carusel semiautomat cu sase axe principale ~i actiuna continua pentru prelucrarea mecanicii de degrosara a unui arbore in treptc.

I
I

190

Normarea

prelucrdr]]

cu mai multe scule simulton

][

I~

'\

-n~)()I

r
.i-

)\ ~

-u i

. /~][

,,

11

.r---~
r
L

::::-~-;~1
~
_

('

;-~---=iS;-~ .:~=-=.~,(
~---,--''-- - r---~ L___ I.....

~---.~ - -

~_ r---

----:---1
...1

~--~
r---~J\
L

c#

"==1 I
i

rt----~
_J
-J

I t=-~~=.I,.:I~~-~~
I ~I

/I

][

Fig. 15.2. Schema de reglare a unui strung carusel semiautomat cu sase axe principale ~i actiune continua pentru prelucrarea mecanica de finisare a unui arbore In trepte.

Inlroducere

191

<j:;OO,2!-a? '252

; !!l/J +qQ22

Jl[

Y1l

,;

II

Jl

.lY

Yl

Yll
dintate.

Jll!l
unci coroane

Fig. 15.3. Schema de reglare a unui strung carusel eu opt axe principale la prelucrarea

IT . ~ . ss ,

I
N ) JI[ J[

I~
~

<j
n (1!Jl r; J!lIl

~ ~

'-.....I

1,][

J!!,U

z
iii
a a

3 y
"D

__/2>-

:;;. __

l'l

iii

/ >

~~
n
C

~~/

~;;)
~
JTl[,Yl1I

e.
1<4

~,

'"

BM~==:::;

--

Y,W

=iD
YI/
rnecalliei!

YJJf

I/O

iD
I/O

Fig, 15.4. Schema de reglare a unui strung caruse] cu opt axe principale la prelucrarca . , ctintate difcrite; b - a accleiasi rot i dint ate,

cu lndcxare : dubhi : a=

a doni! ro li

3'
::I

ii'

..

Determinarea normei tehnice de timp

193

Fig. 15.5. Schema de reglare a unui strung carusel, cu opt axe principale ~i actiune succcsiva, pentru preluerarea mccanica a unui butue din Ionta turnata.

15.2. Determinarea

normei tehnice de timp mecanica eu mai multe

Norma tehnica de timp pe bucata, la prelucrarea scule simultan, se determina cu relatia NT = Tp1/n

+ tu + ta + tat + tao + ton

[min ],

(15.1)

in care semnificatia termenilor a fost def'inita in cap. 3.


13 -

c. 315

194

Normarea

prelucfirii cu mai multe scule simuHan

15.2.1. Determinorea timpului de preqotire-Incheiere Timpu1 de pregatire-incheiere, in cazul masinilor-unelte ee lucreaza en rnai multe seule simultan, depinde de Ielul masinii-unelte, maniabilitatea eehipamentului tehnologic folosit, felul prelucrarIi ~i numarul sculelor aschietoare folosite in garnitura de reglaje. In tabelul 15.1 se prez inta norrne medii de timp pentru schimbarea ~i reglarea individuala a sculelor ~i disposit.ivelor pe masini-unelte de mare pro-

.ductivitate.
In tabelul 15.2 se preztnta norme medii de timp pentru schimbarea re.glajului diferitelor t.ipur i de masini-unelte pe eare se Iucreaaa cu mai multe scule simultan. Dupa cum se observa din tabelu115.2, timpul maxim se consuma pentru schimbarea reglajului la semiautomatele eu sase ~i opt pozit.ii de lucru, la strun-: gurile automate cu patru ~i sase axe principale pentru prelucrarea din bara ,{180 ... 420 min). la masinile de refulat piulite (210 ... 270 min) ~i la masinile de frezat rot.i dintate eu tambur (200 ... 300 min). Schimbarea reglajuJui unei linii automate pentru 0 piesa noua necesita un consum de timp cuprtns intre 1 ~i 2 schimburi. Marimea timpu1ui consumat pentru schimbarea reglajului masinii-unelte .se explica prin neeesitatea inlocuirii tuturor dispoz it ivelor de stringere a portsculelor ~i sculelor, stabilirea unor noi regimuri de aschiere, noi limite pentru cursele de 1UC111 ale scu1elor, eare sint determinate fie prin Iimitatoare, fie prin <came. In t impul de pregatire-incheiere se introdue 15 ... 30 min pentru stu-diul documentatiei tehnice, in functie de numarul operatiilor tehnologice ele.mentare realizate simultan ~i de complexitatea piesei de realizat. 15.2.2. Determinarea timpului de bczo Timpul de baza se determina
tb = L ifva

cu relania [min], (15.2)

in care L estelungimea de deplasare a seulei aschietoare in directia avansului, mm, Va - viteza de deplasare a sculei sau semifabricatului in directia avaneului, mm/min, iar i - numarul de treceri ale seulei asohietoare pe suprafata de preluerat (de obieei la prelucrarea mecaniea eu mai multe seule simultan

'a = 1).
Lungimea de deplasare L se calculeaza cu relatia L
=

+ 11 + 72

[mm],

(15.3)

Determinarea

normei tehnice de timp

195

in care l este Iungimea efectiva de deplasare a seulei aschietoare in directia, avansului, in contact cu suprafata de prelucrat, mm, II - lungimea de patrundere a sculei, mm, iar l2 - lungimea de depasire a sculei, mm, iar viteza de deplasare Va - eu relatia
Va =

s.ti sau v"

= 8z .Z.1t

[mm/min],

(15.4)

Tabelul

1i;.1. NOl'me medii

101' la maslni- unelte


Felul Poz. Tipu! sculelor raschietcare Degrosare

de tlmp pentru sehimbarea ~i reqlarea Indlvldualii a sculelor ~i dlspozltlvede mare productlvltate


prelucram

Finisare min

I! Dispositive
I

i
~i scule auxiliare Timpul de schimbare, min

Tirnpul,

11
-I

I Cutite de strung normale, de


I

retezat, de interior, eu sectiunea pina la 40 x 40 mm

2,5-4,0

4,0-6,0

Portcntite Mandrine, dispozitive Dispozitive de gaunt eu stringerc manuala Dispozitive eu stringere pneumatica Capete multlax Dorn de freza Dispozitive pneumatice ~i hidraulice

60-150 40-60

Burghie, adincitoare, tarozi, II alezoare, frezc de lamat eu diametru pina la 50 mm, 2 eu stringere

lconica leu ~u~ub rapid a

0,3-0,6 0,7-2,0 0,35-0,65

10-20 20-30 30-45 10-20

Freze: disc, frontale, 3,S-4'sI4,5-5,5 eu coada 3 Freze cu dinti aplicati si flansc, eu diametrul 11,0-lS,0 11S0-300mml 300-500 lS,0-25,0

25-45

,
Brose rotunde plate ~i profilate S,0-10,0 30,0-80,0

,
Dispozitive manuale Dispozttlve pneumatiee ~i hidraulice Dispozitive pcntru roti coniee 10-20 20-50

;:l ..,

~ ...

'0

" ., Po.

~ ;:l

-- .,
6
'N

Cl)

t>

freze melc ptna la m=8 mm cutite disc de mortezat, ptna la m = 6-8 mm severe cutite de rabotat dantura eapete de Irezat dantura pentru tifieat pentru tificat pentru tificat masinl de recexterior ~i plan masini de recinterior masinl de recflira virfuri

5,0-6,0 6,0-8,0

6,0-10,

40-80

6,0-8,0 6,0-10,0 5,0-6,0 6,0-8,0 40,0-80,0

Dornuri speclale

30-60

'"' " ~ .~ ...

30,0-40,0 10,0-20,0 30,0-60,0

is

~ t> '"

Dispozitive de tndreptat diseuri abraztve Mandrina masinii de rectificat interior Rigla de sustinere la maslna de rectificat flira virfuri

5,0 30-70 15, (),

196
Tobelul

Normarea prelucdrii

cu mai multe scule simultcn

15. .? l\'ol'me medii de timp pentru sehimbarea reglajului mm e produetlvltate

la maslnl-unelte

de

POZ'I

Tipul

rnasinilor-unelte

Xr , de sculc ce lucrea aa simultau

Cc se schimba CH prilejul modificarii reglajului

Timpul de schimbare totala a reglajului, min.

I
1 2 .3 4 .5

I
Strunguri scmiautornate cu 6 ~i 8 axe principale Strunguri automate cu 4 ~i 6 axe principalc, pcntru preluerarea din bare Linii automate ell 4 ,?i 8 pozittt de lucru Masinl de Irezat roti dint ate multi axe eu tarnbur Masini de reetificat exterior ell mai multo discuri abrazivc Strunguri semi automate ~i automate en un ax principal Strung carusel eu cap revolver Masini de hrosat verticalc eu dou a pozitll Masini de Irczat roti cu dinti elicoidall Masini Masini de refulat dc rclulat conice 10-50 Universale, bucsc, clasticc, sabloane protscule, scule Dispozitive de stringcre, scule, sabloane, came etc. Dispozitivc 40-235 Dispozitive, 2-10 2-7 4-12 4-10 Discuri abrazive, universal cu antrenor, reglaj Universalc, portcutite, penc, sabloano, came, scule Universal, portcutitc, scule Dispozrtivc, brose compuse 120-150 120-150 60-!JO 120-150 scule, dornu ri 200-300 de strtngcre, scule 210-420 180-300

10-30 420-8'10

6
? 8

BW5e
specialc Capetc portcutite .iHatdlc, poansoane lVIatritc, poansoane 4-30 1-2 1-:) 1-10 1-5 Dornurl si capete portcutite, modificarea pozi tici mecanismului de lucru Garnitura de scule de refulat Garnitura de scule de rctulat

10

suruburi piulitc

150-210 120-150 210-270 60-90 30 50 60 60

11
12 13 14

15
16

Masini de gaurit en capcte multiax Strunguri universale Masini verticalc de hrosat Masini orizontale de alezat Masini verticalc de frczat ~i orizon talc rotl

Dispozitive de ghidare, capete portscule, scule Universale, portcutitc, virf'uri Dispozitive, scule Dispozl tive, dornuri, scule Dispozitive, dornuri, scule

17 18 19

Masini de mortezat dint ate Masini Masini de honuit de rulat

2 1-2 2

Dornuri, cutlte reglarea meeanismelor de lucru


Dispozitlvc, Bacuri capete de honuit de rulat filete

90 50 50

in care 8 este avansul de lucru, mm/rot (S2uU mm/c.d.), n - turatia de lucru sau numarul de curse duble pe minut, rotjmin (sau c.d.jmin), 8, - avansul de lucru in mm pentru fieeare tai~ al seulei (la prolucrarea mecanica cu seule cu mai multe tai~uri), iar z - numarul de tai~uri ale seulei a.schietoare. La prelucrarea mecanica eu mai multe scule simultan se determina t.impul de baza pentru fiecare faza tehnologica, realizata de fieeare scula aschietoare, iar ea timp de baza pe operatie se adopt a timpnl de baza eel mai mare de la una dintre fazele tehnologice.

I
I

\
11

,
!
I

.J

Determinarea

normei tehnice de timp

197

15.2.3. Elemente ale regimului de cschiere *) L~1stabilirea parametrilor principali ai regimului de aschiere in cazul preluera,rii meeanice cu mai multe scule simultan, intervin unele part.iculaa-itati in comparatie cu prelucrarea mecanica cu 0 singura scula aschietoare. , Adincimea de asehiere. Se determina in functie de marimea adaosului de prolucrare. Se recomanda ea indepartarea adaosului de prelucrare sa se fad't intr-o singura treeere. Avansul de lueru. Ca ~ila prelucrarea mecanica eu 0 singura scula, avansul se alege din normative eit mai mare posibil ~i se verifier" apo i in functie de: rezistenta sculei, rigiditatea sistemului tehnologie, rezistenta mecanismelor de actionare a misearilor prineipale, puterea de actionare a masinii-unelte, precizia de prelucrare ~i calitatea suprafetei. Pentru adoptarea avansulu i real de lucru, pot intervoni anumite par'ticularitati : a) daca constructia masinii-unelte impune necesitatea ea toate seulele sa lucreze eu acelasi avans sau cu marimi proportionale, avansul real va avea valoarea avansului maximum admisibil rezultat pentru una dintre seulele aschietoare ; acest avans se va numi avans limitat.iv ; b) daea avansul de lucru este Iimitat de una din condit iile de verificare se micsoeraza avansul la valoarea maxima admisibila de aceasta conditio de verificdu'e. ' e] daca sculele asehietoare sint instalate pe carucioare diferite ~i pentru unul din carucioare avansul este limitat de una din conditiile de veriticare, avansul pentru celelalte carucioare se 'la alege in asa fel incit toate carucioarele sa termine lucrul aproximativ simultan. Micsorarea avansului sub (0,040 ... 0,05) mm/rot nu este admisibila, deoarece perturba procesul de lucru al sculei. In unele cazuri, de exemplu la filetare, avansul este prescris ~i nu se poate modifica. Viteza de asehiere. Viteza de aschiere la prelucrarea mecanica cu mai multe seule simultan este in general mai mica viteza de aschiere la preluerarea mecanica cu 0 singura scula aschietoare, cu exceptia urmatoarelor cazuri : a) la preluerarea mecaniea a unor oteluri austenitice ~i a alter materiale ale CarOl' propr ietat.i de prelucrabilitate impun respectarea stricta a unei anumite viteze de aschiere ; b) la prelucrarile mecanice de finisare cu alezoare, tarozi ~i baeuri de filetat, pentru care schirnbarea unei anumite viteze opttme de aschiere duce la inrautatirea calitati! suprafetei. ~-In toate celelalte cazuri, viteza de aschiere la prelucrarea mecanica cu mai multe scule simultan este mai mica decit viteza de asehiere la preluerarea mecanica cu 0 singura scula aschietoare. Micsorarea vitezei de aschiere este determmata de urrnatoarele cauze :
* Pentru determinarea regimului de aschiere la prelucrarea mecanica pe masini-unelte de mare producttvttate vezi "Calculul adaosurilor de prelucrare ~i al regimurilor de aschiere", de Picos C. .s- a, partea a III-a, p. 465-605, Bucuresti, Edltura tehnica, 1974.

198

Normarea

prelucdrii

cu mai multe scule simultor

a) durabilitatea optima, a sculelor asehietoare este mai mare decit la preluerarea eu 0 scula aschietoare, deoarece cheltuielile legate de schimbarea ~i reascutirea sculelor cresc aproximativ proportional cu numarul sculelor a~chietoare din garnitura de reglaj ; b) la prelucrarea mecanica de finisare, pentru a micsora influenta deformatiilor termice ale elementelor sistemului tehnologic asupra preciziei de prelucrar, la piese de mare precizie, se mie~oreaza, viteza de aschiere pentru a micsora temperatura de stabilizare a sistemului tehnologie, avindu-se in vedere existenta unui numar multiplu de surse calorice, Pentru 0 parte din sculele aschietoare sau pentru toate sculele cu exceptia eelei limitative*), viteza de aschiere se va rednce sub viteza de aschiere determinata, eu respectarea conditiilor precedente, in urmatoarele cazuri: a) daca constructia masinii-unelte impune respectarea unui anumit raport intre vitezele de aschiere ale sculelor, se determina viteza optima de asehiere pentru seula limitativa, iar pentru eelelalte scule aschietoare se va adopta. viteza de aschiere ee rezulta din respectarea acestei conditii ; b) daea se impune ea scula aschietoare sa lucreze cu acelasi avans in unitatea de t imp, se reduce viteza optima de aschiere pentru toate seulele (sau 0 parte din ele) in afara de cea Iimitatrva ; c) daca se impune ca timpul de ma~ina sa fie identic pentru toate seulele aschietoare, se determina timpul de ma~ina. in raport cu viteza optima de aschiere pentru scula limitat iva., iar pentru toate celelalte scule se miesoreaza viteza de aschiere, determinindu-se din condipia vimpului de ma~ina identic. In tabelnl15.3 se prez.inta valori orientative pentru parametrii regimuri101' de aschiere la prelucrarea meeanica cu mai multe scule simultan. 15.2.4. Determinarea timpului ojutctor La normarea tehnica pentru preluerarea mecanica pe masini- unelte de mare productivitate, timpul ajutator se determina in functie de particularitatile constructive ale masinii-unelte respective. In acest caz nu se ia in considerare timpul pentru luarea aschiilor de proba (ta3) deoarece reglarea la dimensiunea de lucru a sistemului tehnologic de prelucrare mecanica nu se face dupa metoda aschiilor de proba. De asemenea, intruclt se lucreaza pe sisteme tehnologice de prelucrare mecanica reglate in prealabil la dimensiunea de Iucru, in cele mai multe cazuri dotate ~i cu aparate de corectie automata a reglajului, controlul pasiv se face prin sondaj ~i t impul pentru acesta se suprapune cu timpul de baza, disparind in acest fel ~i timpul de control (ta5). Ca urmare, eaelemente independente ale timpului ajutator' apar : timpul de prindere-desprindere (tal)' timpul pentru comanda masinii-unelte (ta2) ~i timpul de evacuare a aschiilor (ta4), care apare numai la burghiere. De asemenea .apare suplimentar timpul de deplasare (indexare) a semifabricatului de la 0 poz itie de lucru la urmatoarea (tal), a carei valoare se stabileste conform indieatiilor date in cartea tehnica a utilajului.
Prin scula limitativii a vitezei de aschlere se tntelege acea scula care, In condi tifle in care ar lucra independent, ar avea viteza minima de aschlere. In anumite sttuatii, viteza minima de aschiere poate fi cornuna rnai multor scule aschietoare.

lDeterminarea

normei tehnice de timp

199

Tobelul Lti.S, llegimuri de asehiere recomandate la preluerarea meounlea pe maslnl-unelte de mare productivitate (la deqrosare : adincimea metlie de asehiere t = 3 mm, avansul s = 0,3 ... 0,6 mm/rot; la Ilnlsare : adincimea medie de asehlere t = 1,2 mm, avansul s = 0,1 ... 0,2 mm/rot
Fclul Degrosare prelucrarfi Flnisare

Tipul

rnasinilor-unelte

Scule din otel rapid

Scule eu placute dure

Scule din ojel rapid

Scule din ptacute dura

Viteza de aschiere, m/min

Strunguri

simple

eu tnaltlrnea

virfurilor pentru

de

150... 500 mm
Strunguri carusel cu cap revolver, pina la 0 1000 mm Strungurl semiautomate smgur a x principal, pln a la 0 500 mm prelucrari

24-36 20-34

45-90 45-85

36-48 32-45

I
I

75-235 70-130

eu mai multe cutite, cu un pentru prelucrari mecanice

18-32
pentru

50-80 45-80 40-55 28-74 27-60 50-100 45-90

26-38 24-38 40-55

70-165 65-100 65-120

Semiautomate cu mai multo axe principale, prelucr ari meeaniee plna la 0 500 mm Strunguri automate canicc din bara Masini de ganrit la 75 mm); s rnultlaxe pcntru prelucrari

18-34
me-

14-32
ptna

cu un ax principal (burghie = 0,08 ... 0,035 mm/rot mono ~i bilaterale; si orizonlale seule simultan

10-24 8-18 18-32 18-32

28-44 28-44 18-361)

80-180 70-120

<5

Masini-agregat de gamit ... 0,25 mm/rot Ma~illi de frezat Masini Masini de frezat de alezat vertieale

s = 0,06

eu mai multe

fin (eu diamant);

s ~0.15 mm/rot

brose brose obisnuite circulare

Ma~ini de hrosat

orizontale

si vertieale

6-10 20-32

Masini Masini

de frezat roti de severuit

dintatc

24-32
-

abrazive

28-45 35-45

Masini

de reetifieat

Diseuri

20-352)

5021

Masini

de honuit

~i superfinisat

t
Obseruaiie.
In tabel:

145 HB;
alternativii.

1) alezarea otelului eu duritatea 50... 62 HRC 91a fontei cu duritatea pinli la 2) viteza de aschiere se dii. in uils ; 3) miscare de rotatle : 4) miscara reetilinie-

200
Tabelul t s,. Tlmpul
de prindere-desprlndere,
tal>

Normarea prelucerii

cu mai multe scule simultan

ill

masiui-uuelte sernlautomate
jlodul de
prindcre

unlversale speelale ~i automate

pentI'll

prelucrarea

pe-

Masa piesei, kg, pina


0,5

la: 8

Poz.

I bricatului

a semifaSchi ta dispozitivului tip

1,0

[schija dispozit ivului tip)

II

12

Tirnpul, min

In universal cu baeuri, eu centrarc automata, fara ehcie


I~~

ill
I/{~_r ..
..

I;~~\~

y.,::!~.~~}::r'!.1j11_t>:'-.~~r1

~~~~;~t'icr:J _I f:\., '_'!'-'I~h,_1u -';;'~.

I b!

0,07

I 0,08 I 0,10 I 0,12

0,14

0,17

I1 ~':'~~f1!,~~~f ~ -, "hlf;;."A
1

";u~

_.'1 j'"if

. --

-"Gi-~' F"l' f;J.v,


:

-, /

~1
1--1--1--1--1---'----

:;?".-\ ;;:</1

In universal
secti-

0,08

I 0,09 I 0,111

0,14

onat, fiira
cheie

'---

In universal eu
membrana, pentru piese

0,08

I 0,09 I 0,11

10,16

~!!2f1i'\~3--

eu
perett
subtirl

(de
tipul

bucseIor)
Obsettraiii. 1, Bazarea se face pe supralata ciiindricii exterioarii rezultatii de la laminare sau prelucrata prealahil. 2. Contlnutul lueriirii consta in Iuarea semifabricatului, asezarea lui in bacuri, fixarea semifabricatului eu mancta sau levier, desfacerea sistemului de fixarc? luarea piesei, depunerea piesei de stelaj.

I
\

Determinarea
T'obelul

normei lehnice

de limp
lav in mandrlne speelate, pentru preluerarea

201
pe

15.5. Tlmpu!

(le prludere-desprlndere, maslnl-unelte

semiautomate

sl automate
Masa piesei, kg, pina la :

17>106:1 de asezare :p [a semifabricatului oz'1 Ischija dispo zit ivu lui tip)

Schija dispozf tiv ului tip

.\1 etcda de fixare

I
rnin

20 12

Timpul,

mandrina, [pcntru recti[Iicarea interi!oan! a rotilor ---Idi:l,,,te cilin2 drice


__ I

IIn

ICll

maneta 10,1510,19 dispozi tivului eu string ere pncumatrca Prin placi alunecatoare 0,53[0,67 ~urllburi __
1 __

10,23 10,27

0,32

0,37

~
0,88 1,00 1,10
__

'--1--1--1--1---1--1,20
1 ,_, , _

I
f<;""t~;'/:~'1

I ell r, ..'" ~\:'~+~J

--I
4

\ rec'Uficarca ! interioarji a --)-~j~~ ! '~1~~ IraPlor din1ate , j con ice I

!in mandrin a, I ncntru

Cu mancta dispoxiti vului cu stnngcrc

.~~"'

to, 12

10,15 10,18 10,20 __ ,__

I
,

0,22

I
.,

0,27 _

i
!

I
I

~%~~iJI c:.~"~'
~~,"\\.-

pneurnatlca
Cu placi alu- ,--,--, ncciitoarc cu suruburi

\'~\\\':J .....

0,481,601,811,9311,00

11,08

-Obset catii,

1. Bazarea scmilabrlcatclor se face dup a prorirul dint ilor. 2. Conunutul lucrant consta in luarca semijubrlcatului, oricntarr-a lui dupa prof'ilul dinl.ilor, Iixarca scmijabricatului, deslacerca sistcmului de fixarc, Iuarca piesei, dcpuncrea piesei pc stclaj.

In tabelele 15.4 ... 13.8 se prezmtii normative pcntru t.impul de prindere-desprindere (tal)' in functie de metoda de bazare f,'i fixare adoptata in vederea :preluc:r81'ii mecanice. Daca masina-unealta are 0 poz itio separata de incarcaredese,1.rcare ~i timpul de prindere-desprindere ~t semitabricatului este mai mic sau eel mult egal cu t.impul de baza., la stabilirea normei tehnice de timp nu se va iine seama de bimpul de prindere-desprindere a semifabricatului. De asemenea; pentru alte metode de prindere-desprindere a sernifabricatului se vor consulta capitolele anterioare, sau cartea tehnica a ut ilajului. 'I'impul de comanda a masinii-unelte (ta2) se determina in functie de .metoda de comanda a mi~caTilor principale sau axu iliare. Daca comanda se face en buton, taz = 0,015 min, iar c1aca, comanda se face cu pirghie, ta2 = = 0,020 min. In eazul comenzilor automate, cu diverse mecanisme de automatizare a ciclului de lucru, timpul de comanda a masinii-unelte este indicat in cartea tehnica a ut ilajului. 'I'impul pentru evacuarea aschiilor (ta4), in cazul burghier ii, daca retra,gel'('a, burghielor se comanda manual, se determina din capitolul 9, iar daca retra-gel'(~a burghielor ;,;e comanda automat so detcrmina din cart ea t.ehnica
<:1

utilajului.

Tubelul
Masa picsei, kg, ptn!1 la
I

15,(j, 'l'impu!

(le prludere-desprludere,

t"l' pe dornurl
speelnle pentru preluerurea pc maslul-unelte semlautumate

~I automate

1'-:1

~
Schija dispozitivului 1 Timpul, min 3 5 tip

Poz. 8

Metoda de asczare a semlfabircatului

0,51

I
12

20

I Pc dorn de capiit, cu strtngcrc pncumuticu

fF~

0,0710,081 O,oul0,1010,12 I 0,15 I

0,19

tt~'
___ , 1 1

--.-

--jt--.,

0,281(),2DI0,31 I 0,:14 '

0,38

2 I Pc dam de caput, ClI stringere pncumaticii si sustlncrc ClI vlrf'ul piipusii mobile

~ ..

~-U~-=-..:.=jt:J
Cu surub
ClI

,--It-I .

-,---,-----1 chclc

3 I
CIl surub

ttlEr.
de mill ii

1-1-1---1-1-1-1 0,1610,1710,11310,2010,23 10,27 I 0,32 1-1--1---1--1--1--1--"0

Pc dorn lie caput cu Iixare cu hi droplas t

z 3 o
iii o 0,0910,1010,1210,1410,16
1-pi csci

;;

--------1
Cu asczarca pe darn

en

g:
, 0,221 0,321 0,3GI0,40 \ 0,44 I 0,50
n
C

Pe dorn de

centrare
,

Cll

I
1
Cu picsa ascza tii in prcalahil pc darn

Iixare Cll hidroplast


.... "-

~c-~~]{j -_ ..

1--1-,-1-,--,--,--,0,12\ 0,14] 0,171 O,lU

e.
3
c

(),22 I 0,25

iD
VI

I
a cc) putin dou ii dornuri la ma~iniI,

n
C

Obseruotii.

iD

1. B'lZ31'Ca S~ face. pc alezaj prclucrat in prcalabil. 2. Continu tul Juer""ii pcnl.ru poz. 1..,.5 COIlSUI 11l111~rea scrnif'abri cnl.ulul, orlcntarcu acestnlu p~ dorn, Iixareu stmlfuln-lcat.ului, dl:sracerl:~ slxl.cmu lni (]" tixurc, 11.1 "IH\ picsci, dcpunerr-n presei pc stela]. 3, Continutul Iucrarl! la poz. fl const a in luarea scmifahrlcatnlul cu dornut rixat In prculnhil, usczarea lor pe masinaunealtil, Ilxareu dornulul, dcsracerca slstcmului <le Ilxare a dornulul, depullCITiil pies!.'i cu dornut iInprC\\IJ;l :pc stela]. Accasta

'" 3'
e

prcsupune

existenta

.,
..

._-----------------_.-._--_

_--_._-----.-.-.--.--_.--.-._- ..---

Oelerminarea
Tobelul

normei tehnice de limp Timpul de prlndere-desprlndere, tal' in dlspozltive speeiale semiautomate ~i automate
A. Timpul pentru bazarea semifabricatului
~i

203
ell

15.7.

loons la maslnl-unelte

scoaterea

piesei Ja:
8 12

Poz-

Metoda de bazare semifabricatului

al

Schita dispozitivului

tip

Masa piesei. kg, pina 0,25

0,5

20

Timpul.

min!

,'-'-'-'~
1

Dupa un plan

/>!-;;///;//~.,:>,-?///;h"

0.041 0.04: 0.04/ 0.061 0.07

0,07

0.08 I 0.10

~,,';

'-2-1

Dupa doua planuri

r--'--'-i
~?7~)h/m~
1

0.04 0'04110,05; 0,07;-::-;-::-;-::-; --,--1--1--1--1---,---

0,12

--1

I
'I

Dupii un plan ~i

o supraf ata ciJindricii

.. J {i r,+"-rI

'<
0.081 0,101 0,11

0,13

0,15

0.17

1 IW- .~ ' L-~

irH-j

--!------I
4 I Dupa supralata
cilindrica

1--1--1--1--1--1--:---,--

I
i

Stl: r.
1

0,04 0,0,1' 0,04 0,06 0,07


/

0,08 I 0,09

(pc prlsma)

'777777;/ //

II
I

0 .12

--I
5 I Dup a supratata cilinclrtca (in

------------.--1-~I.r:.
I~ L

__ I gaura san loea~)


6

c~";')
.. -

0,06i 0.061 0.07! 0.101 0,13

0,16

0,18

0.22

I Duraun bolt)
alezaj
: (Cl!

0.041 0,051 0,05; 0,07; 0, 08

I-::-;~;
I
0,12

0,14

--!
7

!I Dupfi
don

1--,--,--,--,---,---,---,--alezaj (eu holturi)

i
Poz. Metoda

\.~

ilil-T::l L. {~lJlL..J

0,0610.0710.071

o,oal
3 I

0.11

0.13 I 0,17

B. Timpul pentru fixarea semtfabricatului

~i dcsfacerea slstemului de f'Ixare Masa picsei, kg, pina


I

la:
8 12

de Iixare a scmifabricatului

0.25

0,5

I
1

20

strrngere pncumatica, ell maneta a Cu man eta dlspozi tivului eu execntric 10 I Prin man eta dispozit.ivului excentric ell stringere eu placa 11 I ell bri da demontabila ~i man eta exccntriculul

Tirnpul,

rnin

c"

,"ID"d,,,

I 0,0,) "

o,031 0,03 0.03 0,03 0,03 0.03 0,03 0,03 0.03


0,06 0,05 0,07\

0.04 0,04 0,07 0,09


1

0,04 0,04 0,07 0,10

0.05 0.04 0,07 0.10

0,05 0.051 0,051 0.06 0,06

o,osl

0,08

204

Normoreo preluccrii

cu mai mulie scule simulton

Tabellll

15.7 (cont inuarc)


8

poz.,

Masa pi escl , kg, pin;, Metoda de f ixare a semifab ricatul ui 0,25

1;:
12 1 20

-12 13 Cu bridll dernoutahila prin Intcrmedlul cheit . Cu brida si clichet


Cll

0.5

5 I Timoul -' -c ._, ----

piu liP,

0,16 , 0.0-1
C. Timpul necesar pcntru

I
0, 0," 0,261 O.Ot 0,0-11 O,OG 0,06
faze supl imentare Dimcnsi unilc dispoz it ivul ui, mm, pi: ,I : t 100 x lOO

181 0,211
I
:;

I -

0,28

0,28\
-

0,28 -

200 x 300

300 x 500

'", ~>:,i):<500 --

POZ.

Denuuurea

fa zelor

suplimrntare

Masa dispoz.itivului, kg, pina h:


i

10

!
mill

peste

10

Tirnpul,

11 15 16 Obseroaiii Curatrrea dispozit.ivului de aschii

Cu aer

comprirnat

Cu peri a Prin
Illi

I
diSPOZitiYU-1

0,05 0,03 0,03

II

0,06 0,07 0,05

0,07 0,09 0,07

I I

0,08 0,10 0,07

rustnrnarca

1. Tirnpul de prindcrc-dcsprindt-rc se determina prin tnsumarca timpilor corespunzutori f azclor separate ale lucrului, l.inindu-sc scarnu de condit ille concrete ale lucrului, 2. Continutul In cr'arit const.a in luarca scmirabricatulnl, orientarea 11Ii in dispozltlv, slringerea semit ahrica tului, deslacorca sistcrnului de fi xarc, ciepunerca picsci pe stclaj si curutirca dispozit.ivulu i. 15.S. Tirnpul de prlndere-desprludere, tal' In dlspozltlve speclale Cl! masini-unelte semlautomate ~i automate
A. TimpuI pcntru bazarea sernifabricatelor Nr ..semi~iasa semifabricatului, kg, pin[t .a : Iabrica- i---c---.--....,---.,---;--'7'". telor 0,25 0,5! 1 11 3 I' 5 8 1 ," /
1l15ta!ate

T'abclul

mai

multo

locnsurl

la

POl.

:\Ie\.od~lde ba zare a semifabrjcn telor [schija d ispo xi tivul ui tip}

20

sirnultan

Timpul , min

1-----------------2

j
indlvi-

~ I
:i
..le

Dup a doua planuri, eu asezarea duala a scmitabricatclor

5
G

s
!J 10 11 12 1:3 14
1-

/ //7--7//7// /

!1~~1t JS!2' '~ \


I
.

// /:> // 7/ "/ / /

'-;7/-7.1'/.

,77.'

.~ / / /

2 -~ 6 8 10 12 15 20 23 30 10

'Dupa douil planuri 'semifabricatclor in pachcto

~" 16

17 18 1!J 20 21

1';:~r:lr

C11~QrJQtl~Si

1 I I' I 0, OGiiJ~ 06iO--;-67iO~ 1. 15:0, i 710,22 0,11, 1;10, 1:)~0,2~ 0,26 0,2;!1;, ~3iO,42 0,14,0, Ib,O, 2010, 3210' 380,4"1(' .91,61 0,18\0,21,.0,2610,420, 50iO, 57 6510' 82 0.'22.0'26:0,:~3:0'52iO,62Io'71 1 0,2610,31\'O,3910,62 O,740,85 i O,32.lo,380,49 tO,77 o,nI 0,420,50\0,661,021,22 I 0,52IO,63:0,84!1,271,52 0,620,75!0,0211,52 0,8211,011,3712,03 -,)-10 U -610 06"0 O'~lo' 12 U 14'0 1-10 I 0j '. ~ t ..le 10,090,0910,1210,2'1,2-1/,2710, :3() 6 1(),UO,13 '0,18 O,270,:330,3!J18. IO,150,lG.O,23,O,34!0,42Io,/!8110 0,170,20 1 0,2!JIO.42!0,52 12 0,200,2'11,341,491, IS [0,240,29,O,43:0,GO -

4\5161718\9\1"il1 ;

1::'.)\0,

410'

',

!O

I.

'"'1--

~~ 10, :)0 0, 3~10, 551-,,, ,0,360,4/0,68 so ;0,.1-110,56:0,801-

Determinarea

normei tehnice de timp

205
Tabelui 15.8 (continuarc)

z
22 23 2'1 25 26 27 28 29 Dup a alczaj (pc dorn)

3141516171819110111
2 .. ' ,I G 8 10 12 15 20
1

--

.'"

":

~2
<~

0,071,080,09 '131'15\'1711'221'280,13 ,150,170,24 ,27 ,320,42 1 0,180,21 0,240,:~::;0,400,'17 ~ 1 0,231 o.zvlo.si 0, 1610,51 ~ zslo "o10 08 I (),.')"MIO 68 I , 0,330,:380,451,68'0, ~2\0, 48 0, 86 0, ,)60,611,12 -

, _"I ' ""I ,.,


oslo,

~~Io,

-1--1-

-1---,

:10 Dup a supraf'a ta cilin dricii (pc prisma) :31 32 33 34 :3:3 36 37 I 38 39 40 41 42 43 44 45

I
I~

~ 8 10 12 :5

0, O~IIO' Oil.0.' ~\O, ~?IO, 1.50,180,24;, 0,1()O,LO'~*'~~i(),~30,2~0,3G 0'140,~60';"~IO'~~IO,3;!0'42 ~ 0,.180,210,261,300,4.')1~ O,220,2GO,330,47'0,5S 0.260,;110,39 ,56 -~ 10,32 0,~8 0,49 0,68 0,421,.')0 0,66 1

-=- -=- -=-,--=-~-=, -

I~ I-

2 -1 6
8'

10 12 15 20
B. TimpuI pentru fixarca semifabricatului

0,0~1(]'~1 0'~~0':,0iO,:60,32' 0'160,_00,~.')0,,)810'''00,2:10,291,370,560,7410,290,380,49 ,74 ,98 0,340,471,62 1 0, \)2 0,380,561,73 - 1 1 0, ~4 0, 7~lo, gO, 0,041,911,31

si desfacerea sistemului de fix are

v=. \
46 '17 48 49

Metode de fixare

a scmifabricatului

Masa
0 25!
1

semifabricat ului , kg,

pinil
8

la:
12

05
1

ill

5
0.".'-

20

T_;~~ ... "l --'.'r_,

Cn stringcrc pneumati ca, comandat a eu manda Cu maneta dispozitivului eu excentric Cn maneta dlspozit ivului cu cxccntric si pl a e<'i Cu plulrla si placa atunecatoarc, pentru lucrari usoare si mijlocii

0,0:3 0,0:3 0,031,030,0310,040,040,05 0,030,030, oaio, 030,030,040,040,04 0,050,050,051,060,060,060,070,07 0, U 0,15:0,18 Cl, 22[0, 260,280,3010,33

C.TimpuI'::neccsar pentru faze supl imcntare Dimensiurrile dispoaitivulni, mm, ptna la: 200 )<300

Poz.

Denumirea

fazelor suplimentare

100)< WO

200 x300 Tjmpul , min

-0,06 0,07

50 I Curatirca aschii 51 Obseroatii.

dlspozrtivulul

de

Cu acr comprim at Cu peria

0,05 0,05

0,08 0,10

1. Timpul de prtnrlcrc-dcsprindcre se determm a prin tnsumarca timpllor corcspnnz ator i razelor separate ale Iu erulul, t.intndu-sc seama de con dtttile concrete ale lucrului. 2. Continutul Iucrari! cons ta in luarca scmirabr lcatclor, orl cn Larca 101' in dispozitiv, striugcrea scmifabricatelor, desfaccrca sistcrnului de Iixare, depunerea pieselor pe stelaj ~i cura\irel~ dispozitivnlui.

?1

206

Normarea

prelucarii

cu mai multe scule simultan

'I'impul de deservire tehnica a sistemului tehnologic, timpul de deservire organizatorica a locului de munca ~i timpul de odihna ~i necesitat! fiziologice a Iucratorului se determina folosind tabelul 15.9.
Tabelul 15.9. Timpul
de deservlre, masinl-unelte de odihnil sl neeesltatl de mare Ilzlologlee pentru prelucrarea pe

productivitate
1[asa semifabricatului, kg .;20 ,

Denumirea

Iucrarii

I
fiziologice <in

> 20 0,08 0,07

Deservirea tehnica a utllajului (in Iractiuni din timpul de baza), El Descrvlrca organizatorica a locului de rnunca, o dihn a ~i necesi tat] fractiuni din timpul cfcctiv), ](2

0,06 0,05

I I

15.3. Exemplu de calcul ClI normei tehnice de timp la prelucrarea cu mai multe scule simultan Se supune prelucrarii mecanice pr in strunjire de degrosare, semifabricatul unci roti dintate cilindrice la un strung cu mai multe cuttte simultan, model 116. Prelucrarea mecanica se face dupa schema de reglaj din fig. 15.6, In urma proiectarii regimului de aschiere s-a determinat turatia de lucru eomuna pentru toate sculele aschietoare, n = 290 rot/mill, avansul longitudinal 8! = 0,26 mm/rot ~i avansul transversal s, = 0,25 mm/rot. Se cere sa se determine norma tehnica de timp pentru \Str operatia tehnologica respecti vu. l Rezoloare. Determinarea timpului de baza. In exemplul considerat, t impul de baza este deterrninat de sania transversala, intrucit spatiul parcurs de scule in directie transversala este mult mai mare decit spa.tiul parcurs de scule in directia avansului longitudinal. Prin urmare, l=(Ds! - cl)f2 = (132- 24)/2 = 54 mm, II = 2 mm, 12 = 0 ~i, deci, spatiul total parcurs in directia avansului transversal va fi L = 54 + 2+0 = = 56 mm. Slong In cazul in care, datorita dimensiunilor piesei de preluFig. 15.6. Schema de rcglare a strungului semiautomat crat, spatiul parcurs de sculele model 116 pentru prel~crar.ea. mecanica de finisare a aschietoare cc lucreaza CU avans unei roll dlntate. transye~sal este aproxi!llatiy egal cu spatiul parcurs de sculele aschietoare ce lr,:cre~za cu avans longitudinal, iar avansurile celor doua sani! portseule sinn diterite, trebuie sa se stabileasca prin calcul care dintre cele doua sanii

---

Determinarea

normei tehnice de timp

207

portscule determina timpul de baza. In acest scop este necesar sa se calculeze t.impul de baza pentru fiecare sanie portscula in parte. Timpul de baza pentru sania portscule ce Iuereaza en avans transversal, la exemplul considerat, se determina cu relatia t L l

t = '-n Sb -

+ l1 + l2
n s,

_ -

56
'190 _, .

25

, 772 min.

Determinarea timpului de preqatire-ineheiere. Intrucit exploatarea rationala a masinilor-unelte de mare productivitate impune reglarea prealabila a sistemului tehnologic la dimensiunile de lucru, in timpul de pregat.ire-iucheiere vor intra topi acesti timpi partial! legati de reglarea prealabila la dimensiunea de lucru a sistemului tehnologic. Ca atare, din tabelul 15.1 poz. I, considerind prelucrarea mecanica de Iinisare cu 5 cutite ce Iucreaza simultan, se vor consuma 5 x 5 = 25 min pentru reglarea individuala a cutitelor ~i 200 min pentru instalarea celor doua portcutite. Se considera ca prelucrarea mecanica se face cu cutite cu placute amovibile si schimbarea acestora, cind se uzeaza, intra, in t.impul de deservire tehnica a sistemului tehnologic. Tot in timpul de pregatire-incheiere, dat in tabelul 15.2 poz: 6, sint incluse ~i cele 150 min pentru pregatirea completa a sistemului tehnologic in vederea prclucrarii mecanice. Ca atare,
Tp> = 25

+ 200 + 150

= 375 min.

Detcrminarea timpului ajutator. Din tabelul 15.6, poz. 6, considerind ca semifabricatul este asezat in prealabil pe dorn ~i ca are 0 masa intre 3 ~i 5 kg, tal = 0,17 min. De asemenea, conform indicatiilor date mai inainte ~i datelor din cartea masinii-unelte, intrucit comanda se face prin prighie, taz = 0,020 min. Oa atare ta = tal ta2 = 0,17 0,02 = 0,19 min. Oonform tabelului 15.9, timpul de deservire tehnica 'la fi tat = KI tb = = 0,060,772 = 0,046 min, iar timpul de deservire organizatorica ~i timpul de odihna si necesitati fiziologice 'la, fi tdo ton = Kz(to ta) = 0,05 0,19 = = 0,01 min. Daca consideram lotul de 5000 piese, norma tehnica de t.imp pe bucatii

'la fi NT +0,046

Tp1/n
=

+ to + ta + tot + t<lO + ton

5~~~

+ 0,772 + 0,19 +

+ 0,01

1,093":::min.

208

Bibliografie

BIBLIOGRAFIE
1. Baranov, tchnica, 2. Begemall, 3. Bowman, D. Irwin, 4. Buffa, E. D.A. s.a. Normarea tchnlca in uzinelc constructoare de rnasini. Bucuresti. 1960. lU.I . Manul'acturtng Processes. New York, John Wiley, 1963. E. H., Fetter, n. H, Analysis for Production and Operations Management, Horn cwood, Ill, 1967. S. Conduccrea modcrna a productiel. Bucuresti, Editura tehnicri, 1975. Editura

Richard

5. Buzutu, Y. Zenovel, C. Tabcle pentru ateJiere mecanice. Bucuresti, Editura tehnica, 1970. 6. Dcmianiuc, F. S. Bazcle tchnologice ale productiei automatizate. Bucuresti, Editura tehnicii, 1962. 7. Eary, D. F. -Iohnson, G. E. Process Engineering for Mnnufacturlng. Prentice-lIoll, EngIewood Cliffs, New- York, 1962. 8. Grant, E. L. Principles of Engineering Economy, New- York, Ronald Press, 19G.P. 9. J(ellel', I. w., Ferrara w. L. Management Accouting for Profit Control. New- York, ;'lIe GrawHill, 1966. 10. Kronenberq, ill. Grundzuge der ZerspanungsIchre. Berlin, Springer- Verlag, 1969. 11. Makaro..-, A. D. Opt imiz atia protcssov rezaniia. Moskva, Masinostroenle, 1 (l76. 12. Nallu, A. s.a, Manualul Inginerului mccanic. Tchnologia constructiilor de masini. Bucurcstl, E ditura tchuica, 1(l72. 13. Opltz, H. Moderne Productionstchnlk. Essen, Verlag VV Girardet, 1970. 14. Pieos, C. Tehnologia constructici de masini. Bucuresti, Editura drdactica si pcdagoglcd, 1974. 15. Plco" C. s.u. Calculul adaosuriJor de prelucrare ~i al rcgimurilor de asehicrc. Bucurcsti, Editura tehnica, 1974. 16. SpUI', GUlIlcr. Optimisicrung del' Fertigungssystcms Werkzeugmaschlne. Munchcn, Carl Hanser Verlag, 1972. 17. x x x Spravoc inic norrnirovsclk a masmostroienila. Tom 2. Moskva, Masghiz, 1961. 18. Viel'e[je, (. Zerspannung der Eiscnwerkstoff'e. Dusseldorf', Vcrlag Stahlcisen, 1959, 19. x x x Normative tehnice unif'icate pcntru rcgimurl de aschicre sl timp de munca la mastniunelte. MIOl-'ICPTCM, 1967. 20. x x x STA.S 690\)-1975 - Norrnarca rnuncii. Terrninol ogic.

;;-<".

-.' ....

".,! ...

. ':r:

Normarea tehnica peptru p'~elucrari prln ,,~chlere

Volumul 2 al luc:rarii cuprinde normarea tehnica a lucrarilo.: de gaurire, de prelucrare a danturii ro1ilor dintate, de broscre, de rectificore, de netezire, de honuire, de lepuire, de redere, de prelucrare cu mai multe scule simuitan. Lucrarea este adresata muncitorilor de inalta cafific:are. tehnicienilor, mai~trilor l?i subinginerilor care lucreaza in sectoarele de preJucrori prin a~chiere. fiind utila ~i studentilor din invatamintul tehnic.

Editura tehnica

., "

Lei 15