See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/339460739

Capitolul 2. Elemente de management şi economia producţiilor animaliere

Chapter · March 2019
DOI: 10.13140/RG.2.2.18440.57601

CITATIONS READS

0 407

1 author:

282 PUBLICATIONS65 CITATIONS

Banat University of Agronomical Sciences and Veterinary Medicine

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Reproduction and Breeding View project

Genetic research View project

All content following this page was uploaded by Ioan Hutu on 24 February 2020.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI REGELE
MIHAI I AL ROMÂNIEI

PRODUCȚII ANIMALIERE
LUCRĂRI PRACTICE

Dr. Ioan Huțu

Editura Agroprint, Timișoara, România, 2019

Referenți științifici:

Horia Cernescu, DSc Honoris Causa, PhD, Professor

Emil Sas, PhD, Professor
Călin Mircu, PhD, Professor
Marius Pentea, PhD, Professor

Design și layout:
Ioan Huțu
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
HUŢU, IOAN
Producţii animaliere: lucrări practice / Ioan Huţu. - Ed. a 5-a. - Timişoara : Agroprint, 2019
Conţine bibliografie
ISBN 978-606-785-100-7

636.09

Tipărită în România la AGROPRINT

Editura și Tipografia Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „ Regele
Mihai I al României” Timișoara, Calea Aradului nr. 119, 300645, Timiș, RO, tel: 0256 277143,
web: http://biblio.usab-tm.ro/agroprint/, e-mail: agroprint@usab-tm.ro

© Copyright 2019, UEX Media

All rights reserved to authors; any part of present work can be copied and distributed by any
mechanical or electronic means, conditional on written approval of the author.

Toate drepturile sunt rezervate autorului; orice parte a prezentei lucrări poate fi copiată, distribuită prin
orice mijloc mecanic sau electronic doar cu aprobarea autorului.

CAPITOLUL 2 .

II. ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA

PRODUCŢIILOR ANIMALIERE

I. PLANUL LUCRĂRII

II.1. EVIDENŢELE ZOOTEHNICE......................................................................................................... 19

II.1.1. Fişa de lot.............................................................................................................................. 19
II.1.2. Borderoul de recoltare şi distribuire a produselor..................................................................19
II.1.3. Mişcarea lunară a efectivelor de animale..............................................................................20
II.1.4. Unitatea şeptel....................................................................................................................... 23
II.2. ELEMENTE DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI – MARJA BRUTĂ..............................24
II.2.1. Veniturile................................................................................................................................ 24
 II.2.2.. Costurile variabile................................................................................................................. 24
II.2.3. Marja brută............................................................................................................................ 26

II. SCOPUL LUCRĂRII

Scopul lucrării este familiarizarea cu evidențele zootehnice şi cu câteva din elementele

prin care se poate estima eficienţa economică a producțiilor animale. Însușirea noțiunilor şi
metodologiei de planificare interactivă vor facilita elaborarea lucrărilor următoare şi a strategiilor
fermei integrate în Uniunea Europeană.

III. MATERIAL DIDACTIC

Materialul didactic este reprezentat de formulare pentru evidenţele zootehnice, fişe,

documente Power Point, broșura Managementul fermei familiale; la acestea se adaugă
fascicule de extensie universitară cu exemple de ferme şi resursele WEB specializate.

IV. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

Managementul de calitate constituie şi în zootehnie un element indispensabil al

succesului. Datorită complexităţii activităţii de producţie, în acest domeniu de activitate se
impune de la bun început un cadru de ordine şi disciplină tehnologică şi managerială. Dat fiind
faptul că procesul de producţie se realizează ciclic, în mai multe serii, în funcţie de
particularităţile biologice ale speciilor şi categoriilor de animale, se impune menţinerea unor
evidenţe de producţie, inclusiv sanitar veterinare, diferenţiate şi individualizate pentru fiecare
entitate zooproductivă în parte.
ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA PRODUCŢIILOR ANIMALE

II.1. EVIDENŢELE ZOOTEHNICE

Ca urmare a variabilităţii duratei seriilor de producţie, de la 45 de zile până la trei ani, se

impune conducerea unor evidenţe foarte precise, dar care trebuie să fie operative şi disponibile
în orice moment. Formatele de bază ale conducerii operative a evidenţelor zootehnice sunt fişa
de lot, borderoul de recoltare şi distribuire al produselor şi mişcarea efectivelor.

II.1.1. Fişa de lot

Fişa de lot (vezi tabelul II.1) se completează zilnic de către fermier, pentru ca acesta să
cunoască în fiecare zi, în mod precis, efectivele. Fişa de lot se face pentru fiecare specie şi
categorie în parte şi pentru fiecare lună calendaristică.

Tabelul II.1

Exemplu de fişă de lot, pentru o hală cu porci graşi

Efective la Intrări (animale) Ieşiri (animale)
Efective la
începutul
sfârşitul zilei
Data zilei mutaţii cumpărări vânzări pierderi
(animale)
(animale)
1 XII 1200 100 - 50 1 1.249
2 XII 1249 - 100 - - 1.349
3 XII 1349 - - - - 1.349
4 XII 1349 - - - 1 1.348
5 XII 1348 - - - - 1.348
6 XII 1348 - - 100 - 1.248
7 XII 1248 - - 50 - 1.198
8 XII 1198 - - - - 1.198
9 XII 1198 - - - - 1.198
10 XII 1198 - - - - 1.198
…… ş.a.m.d.

31XII 1198 - - - - 1.198

Total dec. 1200 100 100 200 2 1.198

cap/zile furajate 37.841

În fişa de lot sunt înscrise efectivele de animale la începutul şi sfârşitul zilei, intrările şi
ieşirile; în baza acestor date se calculează zilele furajate, ca fiind suma efectivelor de la sfârşitul
fiecărei zi a lunii. La sfârşitul fiecărei luni, fişa de lot se totalizează şi serveşte, alături de facturi,
la realizarea bilanţului fizic lunar al efectivelor, denumit mişcarea lunară a efectivelor de animale.

II.1.2. Borderoul de recoltare şi distribuire a produselor

Borderoul de recoltare şi distribuire a produselor (BRDP) este documentul care se

completează zilnic pentru a evidenţia producţia diurnă (lapte, ouă), precum şi pe cea ocazională
(lână, mătci, gogoşii fluturilor de mătase, peşte, gunoi de grajd etc.).
Acest document (vezi tabelul II.2) este utilizat la analiza calităţii, economicităţii, evoluţiei
19
 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

zilnice (sau periodice, după caz) a producţiei şi constituie punctul de plecare pentru iniţiativa de
valorificare superioară a producţiei zootehnice. La sfârşitul fiecărei luni, datele din BRDP se
cumulează şi se analizează.
Se procedează identic şi la sfârşitul anului, prin cumularea datelor de pe 12 luni
calendaristice. Pentru alte produse, elementele borderoului se schimbă, în conformitate cu
particularităţile acestora. Astfel, pentru ouă se vor menţiona: total ouă obţinute, din care calitatea
I, calitatea a II-a, industrializare proprie, livrări către terţi, consum propriu şi pierderi.

Tabelul II.2

Borderoul de recoltare şi distribuire a laptelui

Cantitatea de Distribuirea producţiei
lapte obținută
Data Livrări către Livrări Consum
(kg)
Pierderi*
procesatori directe tehnologic
1.II 3560 2000 1260 300 -
2.II 3530 2000 1200 300 30
ş.a.m.d.

28.II 3490 2000 1180 280 30

Total
109120 63000 37130 8900 30
Februarie
* Pierderile pot apărea ca urmare a laptelui provenit de la vacile tratate împotriva mamitei, a diferitelor defecțiuni ale
instalației de răcire şi păstrarea a laptelui, eventual a sustragerilor.

Pentru lână se vor menţiona următoarele date: rasa, producţia de lână (în kg şi în baloţi de
80-100 kg), nr. balotului, calitatea (I, II, III).
Pentru peşte se menţionează specia şi producţia (în kg) pentru fiecare zi de pescuit şi
destinaţia acestuia: livrare / reţinere de reproducători.

II.1.3. Mişcarea lunară a efectivelor de animale

Mişcarea lunară a efectivelor de animale (MLEA) este un document deosebit de important

şi se întocmeşte pentru toate categoriile de animale: armăsari pepinieri, iepe mame, mânji de 0-
6 luni, tineret cabalin (până la intrarea în dresaj, adică până la 2-3 ani, în funcţie de rasă),
cabaline în dresaj, cai de muncă şi cabaline reformate; tauri de reproducţie, vaci de lapte, viţei
0-6 luni, tineret taurin mascul, tineret taurin femel, juninci gestante, taurine la îngrăşat; vieri,
scroafe mame, purcei sugari, tineret suin (până la 30 kg), vieruşi destinaţi reproducţiei (de la 30
kg şi până la intrarea la reproducţie, pentru masculi, respectiv la fătare în cazul femelelor) şi
porci graşi; berbeci, oi mame, tineret ovin an curent - mascul şi femel, tineret ovin an precedent -
mascul şi femel, batali şi ovine la îngrăşat; tineret aviar pentru reproducţie - mascul şi femel,
pentru fiecare specie în parte, broileri (pe specii), păsări adulte destinate producţiei de ouă
(găini, cocoşi, gâşte, gâscani, raţe, răţoi, curci, curcani etc.); tineret cunicul, iepuri - masculi şi
femele pentru reproducţie; familii de albine; peşti de o vară, de două veri, de trei veri, peşti
reproducători, pe specii etc.
În MLEA, evidenţa se ţine pentru fiecare categorie, în capete şi kg, cu excepţia tineretului
piscicol şi al peştelui de consum, la care evidenţa este exprimată doar în greutate, la familiile de
albine, în număr de familii ş.a.m.d.

Modelul de MLEA este prezentat în tabelul II.3. Este bine ca datele din mi şcarea
20 © Ioan Huţu, 2019
ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA PRODUCŢIILOR ANIMALE

efectivelor să fie şi cumulate la sfârşitul fiecărei luni calendaristice cu cele ale lunilor precedente,
începând cu data de 1 ianuarie anul curent. MLEA se întocmeşte pentru fiecare categorie de
animale în parte. La rubrica 3 se înregistrează intrările prin mutaţii, care sunt de fapt intrările de
la categoria de vârstă inferioară, tineret suin, în cazul de faţă. Intrările prin mutaţie trebuie să fie
identice cu ieşirile prin mutaţie din MLEA de la categoria tineret suin, în cazul dat. În rubrica 5 se
calculează stocul iniţial, plus intrări pe parcursul lunii, după relaţia:

Stoc + Intrări = (2+3+4) (II.1)

La capitolul ieşiri se menţionează toate ieşirile: livrări, mutaţii la categorii superioare,

industrializare proprie, pierderi prin mortalităţi etc.
Datele din rubrica 9 se determină prin inventarierea efectivului - capete şi kg - la sfârşitul
perioadei. Sub raportul exactităţii, această inventariere este ideală dacă se cântăreşte tot
efectivul. Acest lucru nu este indicat din cauza consumului mare de manoperă şi a stresului
intens asupra animalelor.

Tabelul. II.3 Mişcarea lunară şi cumulată a efectivelor de animale - Categoria porci graşi
- dec. 2016

Stoc la Intrări Ieşiri

Nr. Stoc +
Perioada 1.12.06
crt. Mutaţii Cumpărări Intr. Livrări Pierderi
(cap/kg)
(cap/kg) (cap/kg) (cap/kg) (cap/kg) (cap/kg)
0 1 2 3 4 5 6 7
1200 100 100 1400 200 2
1 1-31.12.16
/69000 /3000 /6000 /78000 /20000 /180
1.01- 1100 2400 4100 2884 18
2 600 / 35200
31.12.16 /58000 /72000 /165000 /317240 /1400

Total ieşiri Stoc la Spor total Consum total

Nr. (cap/kg) 31.12.06 (kg) Zile de furaje Consum
Observaţii
crt. furajate specific
(cap/kg) (kg)
0 8 9 10 11 12 13 14
202 1198 Temperatură
1 28760 32540 98.070 3,41 min. în adăpost
/20180 / 86580
18.12.15 ….6ºC

2 2902 / 1198 240220 299526 814.346 3,39 Temp. max. în

318640 / 86580 adăpost 4.08.02
….26ºC

În practică, se cântăresc 5% din boxele reprezentative şi pentru care se conduce o MLEA

separată. În cazul efectivelor mari şi foarte mari, conduse de manageri cu multă experienţă în
domeniu, este suficient să se numere efectivele în fiecare lună şi să se facă o apreciere
somatoscopică a greutăţii lotului; la sfârşitul anului se face o cântărire de control şi se
regularizează eventualele inadvertenţe.

Sporul mediu zilnic (rubrica 10) se determină, evident, doar pentru tineretul animal. În

21
 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

cazul unui singur animal, sporul mediu zilnic de creştere se calculează după relația:

Gf - Gi
Smz = X 1000, unde: ( II.2)
T

Smz = spor mediu zilnic - g

Gf = greutatea animalului la sfârşitul lunii calendaristice - kg
Gi = greutatea animalului la începutul lunii calendaristice - kg
T = timpul, în zile

În situaţia în care efectivul este supraunitar, se operează cu noţiunea de zile furajate (zf)
dată de produsul dintre efectivele medii1 x zile calendaristice (sau conform tabelului II.1).
Spre exemplu, în cazul exemplificat în tabelul II.1. numărul zilelor furajere este suma
ultimei coloane, respectiv 37.841 zile. În cazului un efectiv de 50 pui broileri crescuţi timp de o
lună, fără intrări şi ieşiri din lot (T = 30, deci rezultă 50 x 30 = 1500 zf); daca la acest efectiv s-au
înregistrat: Gf = 84 kg şi Gi = 8 kg, sporul mediu zilnic va fi:
84 - 8
Smz = x 1000 = 50,67 g
1500
În cazul efectivelor mari, unde, în mod inevitabil, se înregistrează mişcări de animale pe
parcursul unei luni, este necesar să se calculeze în primul rând sporul total de creştere (St), în
rubrica 10, după relaţia:

St = [(8+9)-5], adică în cazul dat:

St = [(20.180+86.580)-78.000]= 28.760 În
acest caz, smz pentru luna dec. 2016 este:

Smz = x 1000 = 884 g

În continuare, în rubrica 12, se menționează consumul total de furaje combinate (FC); în
rubrica 13 se determină consumul specific (c.s.), exprimat în kg de furaje consumate, după
relaţia:

CS=12/10, adică CS = = 3,41 kg furaje combinate/kg spor

În continuare, pe rândul 2, sunt prezentate datele cumulate ale mişcării efectivului de porci
graşi pe parcursul anului 2016.
Aceste elemente constituie baza analizei tehnico-economice a activităţii pe un an de zile,
pentru categoria respectivă. Această analiză poate şi trebuie să fie făcută în fiecare lună,
luându-se în considerare parametrii realizaţi în ultimele 30-31 de zile, cât şi cei cumulaţi, de la
începutul anului curent. Pornind de aici, se pot face comparaţii cu nivelul optim al acestor
parametri, cu cei obţinuţi de concurenţă, cu cei realizaţi în anii precedenţi, cu cei realizaţi pe
plan naţional şi mondial. Informaţiile furnizate de aceste documente primare sunt instrumente
manageriale de importanţă deosebită în fermele zootehnice şi constituie puncte de plecare în
bilanţul economic al exploataţiei.
Evidenţa furajelor se ţine în mod asemănător cu MLEA, adaptată la specific, desigur, pe
categorii şi specii de furaje şi reţete de furaje combinate. Toate aceste evidenţe se pot ţine
computerizat; condiţia este însă, în toate cazurile, ca evidenţele să fie operate exact şi chiar în

1 Media dintre efectivele de la începutul perioadei și sfârșitul perioadei.

22 © Ioan Huţu, 2019

ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA PRODUCŢIILOR ANIMALE

ziua în care are loc acţiunea şi evenimentul urmărit.

II.1.4. Unitatea şeptel

Unitatea şeptel (LU de la Livestock Unit), sinonim cu Unitate Vită Mare (UVM), este o
unitate convenţională, prin care animalele sunt convertite într-un sistem care poate cuantifica în
mod unitar animale din specii diferite, utilizând coeficienţi de echivalare.
Unitatea vită mare (UVM sau US) este utilizată pentru a putea cuantifica animale din
specii diferite, în vederea aprecierii gradului de mărime, de intensivizare şi concentrare a unei
unităţi, a gradului de încărcare a suprafeţei agricole cu animale etc.
În accepțiunea românească, în mod convenţional, se consideră că o unitatea vită mare
este o vacă cu o greutate de 500 kg şi o producţie medie zilnică de 10 litri lapte. În conformitate
cu Anexa 1 a Reglementării CE 2328/91, o unitate şeptel este echivalentă cu o vacă cu vârsta
de peste doi ani.
Pentru transformarea animalelor şi categoriilor din diferite specii în unităţi convenţionale
şeptel (US) se utilizează coeficienţii de transformare (K) prezentaţi în tabelul II.4, după relaţia:

US = nr. animale x K (II.3)

Utilitatea unităţii
Tabelul II.4.
convenţionale US apare mai ales
Echivalarea unității șeptel (US) pentru diferite specii şi
atunci când se doreşte categorii
stabilirea necesarului
de suprafaţă
Specie şi Categorie K
cultivată sau păşune pentru un
efectiv dat. Taurine:
Spre exemplificare, - sub un an 0,4
în cazul unor păşuni - >1 an < 2 ani 0,7
alpine, fiecare hectar poate - tauri de 2 ani şi > 2 ani 1,0
asigura hrana pentru 0,5- - juninci de 2 ani şi > 2 ani 0,8
1,0 US; practic, în anii cu - vaci de 2 ani şi > 2 ani 1,0
producții furajere reduse, - alte categorii 0,8
10 hectare de păşune pot asigura Cabaline 0,8
hrana pentru cel puţin cinci vaci Ovine 0,1 Caprine 0,1 Porcine:
(10 ha x 0,5 US. = 5 US sau cel Porci < 20 kg / 100 animale 2,7
puţin 50 capete ovine (10 ha x 0,5 Scroafe de reproducţie ≥ 50 kg 0,5 Alte categorii de porci
US = 5 US şi 5 US/ 0,10 U.S. = 0,3
50 ovine). Păsări:
Prin raportarea Broileri / 100 păsări 0,7
la suprafața agricolă (ha, Km2), Găini ouătoare / 100 păsări 1,4
dimensiunea fermei etc., Alte păsări (raţe, curci, gâşte) / 100 păsări 3,0
unitatea şeptel permite stabilirea
gradului de
intensificare şi concentrare a
creşterii animalelor în fiecare fermă, ţară, precum şi ierarhia fermelor sau a ţărilor.

23
 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

II.2. ELEMENTE DE EFICIENŢĂ ECONOMICĂ A PRODUCŢIEI – MARJA BRUTĂ

Pentru a putea avea o impresie asupra rentabilităţii ramurilor de activitate,

corespunzătoare diferitelor producţii animale se poate utiliza un instrument simplu - marja
brută.
Prin „ramură de producţie” se înţelege un anumit tip de activităţi sau o componentă a
producţiei care se desfăşoară în fermă. Ramura de producţie poate fi producţia de porumb, orz,
creşterea vacilor, oilor, puilor pentru carne etc. Toate aceste componente sunt ramuri de
producţie ale fermei. Toate ramurile de producţie la un loc alcătuiesc o fermă. O fermă poate
conţine una sau, în cele mai multe cazuri, mai multe ramuri de producţie. Fiecare ramură de
producţie poate produce, prin cumulare, mai multe producţii primare şi producţii secundare.
În linii mari, eficiența economică fermei se obţine prin compararea veniturilor obţinute ca
urmare a valorificării produselor ramurii de producţie cu costurile necesare obţinerii acestor
produse.
Cea mai frecventă clasificare a cheltuielilor este cea în costuri directe (variabile sau
proporţionale) şi costuri indirecte (fixe sau neproporţionale). Separarea costurilor în aceste două
categorii ajută la calcularea diferitelor cifre de referinţă care vor fi utilizate la analiza situaţiei
economice a fermei prin diferiţi indici economici cum sunt profitul, rata profitului etc.

II.2.1. Veniturile

De regulă, veniturile se obţin prin vânzarea producţiei principale şi secundare a ramurilor

de producţie din fermă (venituri din lucrări şi servicii, arendă, chirii, subvenţii primite şi
împrumuturi nerambursabile-granturi); la aceste venituri pot exista şi venituri financiare (dobânzi
la depozite, dobânzi la împrumuturile acordate, diferenţe generate de cursul valutar) şi alte
venituri (despăgubiri, contravaloarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări,
preţul de vânzare a utilajelor, bunuri sau valori primite cu titlu gratuit).
Spre exemplu, dacă se face referire la activitatea de exploatare a vacilor pentru lapte,
veniturile provenite prin valorificarea producţiei principale sunt cele din:
- vânzarea laptelui
- vânzarea vacilor reformate - carne „în viu”.
Veniturile din valorificarea producţiei secundare sunt veniturile obţinute prin vânzarea
viţeilor masculi şi, eventual, a gunoiului de grajd.

II.2.2. Costurile variabile

Costurile variabile sunt toate cheltuielile care pot fi atribuite direct unei ramuri de
producţie. Aceste costuri apar deoarece ramura are o linie de producţie specifică. De exemplu,
porumbul seminţe pentru semănat se achiziţionează doar în situaţia în care se doreşte obţinerea
unei producţii de porumb siloz; costurile pentru cumpărarea acestora nu ar exista nici ele dacă
nu ar exista ramura de producţie a culturii porumbului pentru siloz .
Aceste costuri sunt proporţionale, deoarece valoarea lor creşte proporţional cu nivelul
dorit al producţiei; cu cât suprafaţa cultivată cu porumb este mai mare, cu atât producţia de
porumb-plantă întreagă va fi mai mare, dar şi costul necesar achiziţionării seminţelor de porumb
24 © Ioan Huţu, 2019
ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA PRODUCŢIILOR ANIMALE

va fi mai mare.
Spre exemplu, într-o gospodărie care are ca ramuri de activitate „exploatarea vacilor
pentru lapte” şi „cultivarea porumbului”, structura cheltuielilor variabile poate fi împărţită în
următoarele tipuri:
• cheltuieli cu furajarea – au o pondere mare, de 60-70% din structura cheltuielilor, şi
presupun cheltuielile necesare pentru asigurarea laptelui viţeilor sugari, concentratelor şi
furajelor voluminoase (masă verde, fibroase, suculente etc.) şi a amestecurilor
proteinovitamino-minerale;
• cheltuieli cu energia electrică şi apa necesară pentru adăpare, muls, irigaţii sau alte
acţiuni care se desfăşoară în fermă;
• cheltuieli cu asistenţa sanitară veterinară – includ cheltuielile cu medicamentele,
inseminarea şi depind de necesarul de medicamente, contravaloarea serviciilor veterinare
(tratamente, inseminare sau consultaţii);
• cheltuieli cu forţa de muncă zilieră sau sezonieră;
Munca zilnică efectuată de către zilieri este cost direct, deoarece, în momentul în care
cineva este „angajat cu ziua”, el desfăşoară o anumită activitate specifică: semănat, fertilizat,
recoltat etc. Acest lucru înseamnă că se poate spune cu exactitate pentru care ramură de
producţie a fost angajată acea persoană şi că nu ar fi fost angajată dacă acea ramură de
producţie nu ar fi existat. Spre deosebire de angajatul zilier, lucrătorul permanent poate face
diferite activităţi într-o fermă, potrivit abilităţilor sale şi, mai ales, potrivit nevoilor fermei. La timpul
recoltatului, el poate ajuta la recoltat, dar va continua să-şi îndeplinească şi îndatoririle obişnuite
(ca de exemplu mulsul, hrănirea animalelor etc.) Din acest motiv, costurile pentru un angajat
permanent fac parte din costurile indirecte sau fixe.
• cheltuieli pentru materialele necesare susţinerii bazei furajere (cheltuieli cu seminţele,
fertilizatorii, erbicidele etc.);
• cheltuieli cu maşinile şi instalaţiile proprii sau închiriate (cheltuieli cu contractorii);
În cazul maşinilor proprii, în aceste cheltuieli sunt incluse cheltuielile de funcţionare
(combustibili, lubrifianţi) şi cele de întreţinere şi reparaţii. Acestea sunt cheltuieli variabile,
deoarece apar în ramuri de producţie specifice şi doar în cazul în care se realizează activitatea
în ramura respectivă.
• cheltuieli cu asigurările animalelor şi culturilor;
• cheltuieli de prospectare a pieţei (marketing) şi valorificare a produselor;
• cheltuieli cu cotizaţii, taxe (de ex. taxa pentru păşune) sau impozite;
• cheltuieli cu dobânda calculată pentru producţia vegetală şi animală – reprezintă banii
pe care fermierul i-ar fi obţinut dacă aceştia ar fi fost depuşi la bancă, în loc să fie utilizaţi
în ramura de producţie;

Practic, intervalul de timp dintre efectuarea cheltuielilor şi obţinerea veniturilor într-o

ramură de producţie generează costuri de oportunitate pentru banii investiţi. Dacă aceşti bani ar
fi fost depuşi la o bancă, s-ar fi obţinut o dobândă. În cazul producţiei vegetale, dobânda se
calculează după relaţia (II.4), iar pentru animale după relaţia (II.5) :

D = capital funcţionare x rata dobânzii x durata utilizării capitalului/ha (II.4)

D = valoarea medie a animalului x rata dobânzii (II.5)

• cheltuieli cu dobânda aferentă unor credite deschise sau împrumuturi pentru anumite
ramuri de producţie.
25
 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

Împrumuturile de bani de la instituţii sau persoane terţe trebuie incluse în costurile directe
sau variabile, deoarece, dacă se împrumută bani pentru a cumpăra fertilizatori pentru cultivarea
porumbului, aceste costuri apar doar dacă fermierul cultivă porumb, deci împrumutul este legat
de ramura de producţie – cultivarea porumbului. În situaţia în care banii împrumutaţi se împart la
mai multe ramuri, dobânda aferentă acestora se împarte şi ea fiecărei ramuri care a beneficiat
de capitalul împrumutat.
Spre exemplu, dacă se împrumută de la bancă un credit de 3.500 euro cu 10%
dobândă/an şi 2.000 euro sunt destinaţi pentru exploatarea vacilor, iar restul de 1.500 euro
pentru cultura porumbului, aceasta înseamnă că, la costurile directe din ramura exploatarea
vacilor, s-au adăugat în plus costuri de 200 euro (2.000 x 10%), iar la ramura cultivarea
porumbului s-au adăugat costuri de 150 euro (1.500 x 10%).
Practic, în acest caz, costul dobânzii trebuie atribuit în mod proporţional fiecărei ramuri de
producţie susţinute prin credit.

II.2.3. Marja brută

Costurile directe sunt necesare pentru efectuarea calculelor de eficienţă economică a

fiecărei ramuri de producţie care alcătuieşte ansamblul unei ferme. Aceste costuri ajută la
analiza eficienţei ramurilor de producţie şi la identificarea celor mai costisitoare ramuri de
producţie. În principiu, în situaţia în care există ramuri costisitoare, se încearcă fie reducerea
costurilor acestora, fie, dacă ramura nu este importantă, renunţarea la aceasta.
Practic, cunoscând veniturile din fermă şi cheltuielile variabile, se poate calcula marja
brută prin scăderea tuturor cheltuielilor variabile din veniturile ce revin unei unităţi de producţie;
relaţia de calcul a marjei brute este:

Marja brută = venituri – cheltuieli variabile (II.6)

De regulă, marja brută face referire la unitatea de producţie şi la resursa cea mai limitată
(1 ha teren arabil, un animal etc.).
La nivelul unei ferme în care se desfăşoară mai multe activităţi (cu mai multe ramuri de
producţie), prin însumarea tuturor marjelor brute ale tuturor ramurilor de producţie, se obţine
marja brută totală. De regulă, aceasta oferă o imagine mai complexă asupra eficiența
economică fermei; dar, pentru ca imaginea să fie completă, aceasta necesită corelări ale marjei
brute totale cu suma cheltuielilor fixe.
În cazul calculului marjei brute pentru ramura creşterii şi exploatării animalelor, sunt
necesare înscrierea tuturor informaţiilor referitoare la venituri (din producţii principale sau din
cele secundare, tabelele II.5 şi II.6 şi la costurile variabile.
În tabelul II.5 este prezentat modelul de calcul al marjei brute pentru ramura de activitate
productivă – producerea laptelui prin exploatarea unui efectiv matcă cu 10 vaci pentru lapte.
După cum se observă, de la cele 10 vaci se obţine o producţie medie de 5.000 kg lapte /an, se
vând 4 viţei (masculi) sugari, imediat după perioada colostrală, se reformează 3 vaci cu o
greutate de 600 kg, se vinde o junincă şi 40 tone gunoi de grajd. Viţeii sugari masculi sunt
vânduţi la o săptămână de la naştere (după trecerea perioadei colostrale), pentru a se diminua
la maximum consumul de lapte deci, implicit, cheltuielile cu furajarea lor.

26 © Ioan Huţu, 2019

ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA PRODUCŢIILOR ANIMALE

Tabelul II.5
Format pentru calculul marjei brute la o fermă cu un efectiv de 10 vaci exploatate pentru
producţia de lapte

Total UM / Preţ Preţ

UM
UM animal euro / UM euro / total
VENITURI:
1 Lapte kg 50000 5000 0,22 10780,00
2 Viţei sugari kg 200 50 3,00 600,00
3 Animalele reformate kg 1800 600 1,00 1800,00
4 Juninca kg 400 400 2,00 800,00

Venit total:

Venit / animal matcă = venitul total / număr de animale: 1433,0

0
CHELTUIELI:
A. Cheltuieli pentru furajare
6 Concentrate-porumb tona 20 2 45,00 900,00
7 Lapte pentru viţele tona 1 0,35 100,00 140,00
8 Sare / Minerale tona 0,4 0,04 220,00 88,00
9 Masă verde tona 110 11 7,50 825,00
10 Fân tona 10 1 54,72 547,22
11 Siloz tona 20 2 50,00 3500,00
Total costuri pentru furajare 5960,2
0
B. Cheltuieli cu munca
12 Costuri sanitar-veterinare euro 30 3 0,75 22,50
13 Salariul văcarului euro 120 12 7,50 900,00
14 Cheltuieli zilieri zi/om 10 1 3,75 37,50
Total costuri pentru muncă 960,0
0
5 Gunoi de grajd tona 40 4 8,75
C. Alte cheltuieli

15 Medicamente euro 30 3 0,75 22,50

16 Taxa păşune euro 10 1 2,50 25,00

17 Asigurare euro 10 1 3,75 37,50

18 Costul aprovizionării euro 10 1 69,60 696,01

19 Dobânzi la împrumut euro 0,00 0,00

20 Dobândă la cap. de funcţionare euro 10 1 70,00 700,00

Total alte costuri 1481,01

Total cheltuieli: 8401,20
Total cheltuieli / animal: 840,1

27
 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

Marja brută /animal = venit /animal - cheltuieli / animal 592,88

Marja brută / ramura de activitate = marjă brută / animal x nr. animale 6.928,80

Cheltuielile sunt reprezentate de costurile furajării, costurile cu munca şi alte costuri; în

categoria alte costuri s-au inclus şi costurile cu dobânda la capitalul de funcționare a ramurii,
calculată conform relaţiei (II.5). În această relaţie, s-au luat în calcul valoarea unei juninci (800
euro), valoarea unei vaci reformate (600 euro) şi rata dobânzii de 10% (nu s-a considerat
pierderea prin inflație).

800 + 600 700 x 10

D= x 10% ; D = ;D= 70 euro/vacă
2 100

În tabelul II.6 este prezentată marja burtă pentru ramura de activitate – producerea cărnii
de pasăre. În exemplul prezentat, marja brută s-a calculat pentru un efectiv de 9.000 pui,
exploatați pentru producţia de carne, pentru o perioadă de 50 de zile.
Veniturile sunt asigurate prin vânzarea celor 9.000 pui la greutatea de 2 kg, cu un pre ţ de
1,0 euro / kg. (în realitate, având în vedere pierderile prin mortalitate de doar 3,5%, numărul
puilor vânduți este 9.000-(9.000x3,5%)= 8.685 pui livrați). Cheltuielile variabile considerate
sunt: costul nutrețului combinat, considerându-se un consum de 2,2 kg / kg spor, deci 4,4 kg
pentru fiecare pui livrat la o greutate de 2 kg; costurile cu iluminatul, încălzirea, ventilația,
costurile cu munca şi alte costuri.

Tabelul II.6
Format pentru calculul marjei brute la o fermă cu un efectiv de 9000 pui crescuți pentru
producţia de carne

Total UM Preţ Preţ

UM
UM / pui euro/UM euro / total
VENITURI:
1 Pui pentru carne kg 17.370 2 1,00 17.370,00
Venit total (3,5% mortalităţi) : 17.370,00

Venit / pui = venitul total / număr de pui: 1,93

CHELTUIELI:
A. Cheltuieli cu întreţinerea
2 Nutreţul combinat kg 39.600 2,2 0,20 7.722,00
3 Materialul biologic pui 9.000 1 0,35 3.150,00
4 Sanitar-veterinare euro 9.000 1 0,09 843,53
5 Distribuţie furaje euro 9.000 1 0,01 112,50
6 Iluminat euro 9.000 1 0,02 187,20
7 Încălzire euro 9.000 1 0,10 857,93
8 Ventilaţie euro 9.000 1 0,02 157,50
Total costuri pentru furajare 13.030,65

B. Cheltuieli cu munca
9 Îngrijitor euro 27.000 4 0,03 931,50

28 © Ioan Huţu, 2019

ELEMENTE DE MANAGEMENT ŞI ECONOMIA PRODUCŢIILOR ANIMALE

10 Zilieri euro 5 5 3,75 18,75

Total costuri pentru muncă 950,25

C. Alte cheltuieli
11 Costul aprovizionării euro 9.000 1 0,1550 1.398,00
12 Dobânzi la împrumut euro 9.000 1 0,0160 58.33
13 Dobândă la cap. de fcţ. euro 9.000 1 0,0191 52,50
Total alte costuri 1.505,83
Total cheltuieli: 15.486,28
Total cheltuieli / animal: 1,72
Marja brută /animal = venit /animal - cheltuieli / animal 0,209
Marja brută / ramura de activitate = marjă brută / animal x nr. animale 1.883,72

Pentru prima serie de pui, în ultima categorie de costuri s-au inclus atât costurile cu
dobânda la capitalul de funcționare [(0,35+9.000 pui)/6 serii pe an x dobânda de 10% pe an,
calculată pe durata a 6 serii, respectiv 12 luni], cât şi dobânda de 10% la creditul de 3.500 euro
care urmează a fi rambursat (dobânda este 3500/6x10% = 58,33 euro). Astfel, marja brută/pui
pentru prima serie de pui este de 0,209 euro, iar marja ramurii produc ţiei de carne de pui din
prima serie este de 1.669,9 euro. Dacă la următoarele serii de pui nu se vor mai lua credite,
deci nu vor mai exista dobânzi, marja brută/pui va fi 0,20 euro, iar marja brută a acestei ramuri
va deveni 1.883.72 euro/serie. Daca nu se contactează creditul se vor obține 0.216 euro/pui și
1942 euro/serie.
Având în vedere ramurile de activitate din cele exemplificate, structura veniturilor şi
cheltuielilor, comparația dintre marjele brute este destul de greu de realizat. Totuşi, pentru a
vedea care ramură este cea mai rentabilă, se pot utiliza:
- compararea valorii marjei brute obținute pe durata mai multor ani în cazul
vacilor şi serii în cazul broilerilor;
- compararea valorii marjei brute cu cele ale fermelor învecinate sau cu valori
standard; - raportarea marjei brute la unităţi comune (zi, animal, ha etc.).
Astfel, marja brută pe an în cazul ramurii – producerea laptelui prin exploatarea celor 10
vaci este 5.929 euro (din tabelul II.4), iar marja brută exprimată / zi va fi de 5.929 euro /365 zile,
respectiv 16,2 euro/zi
În cazul ramurii – producerea cărnii de pasăre, marja brută/an obținută depinde de
numărul de serii, astfel:
- pentru 6 serii va fi de aproximativ 10\1.594 euro (1.884 prima serie + 5 serii x
1.942 – marjă burtă mai mare, deoarece nu se mai face împrumut la bancă), iar marja
brută/ zi devine 11594/365=21,76 euro/zi.
- pentru 5 serii va fi de aproximativ 9.652 euro (1.884 prima serie + 4 serii x
1.942 – marjă burtă mai mare, deoarece nu se mai face împrumut la bancă), iar marja
brută/ zi devine 9.652/365= 26.44 euro / zi.
- pentru 4 serii va fi de aproximativ 7.710 euro (1.884 prima serie + 3 serii x
1.942 – marjă burtă mai mare, deoarece nu se mai face împrumut la bancă), iar marja
brută/ zi devine 7710/365=21.12 euro / zi.
Raportarea marjei brute la cele 365 zile sugerează faptul că ramura de activitate creşterea
a 6 serii de pui de carne (21.76 euro/zi) este mai profitabilă decât ramura de activitate
exploatarea vacilor pentru lapte (16,2 euro/zi).
Recapitulând valorile producţiilor (5.000 kg lapte/vacă) şi valorile marjei brute
exemplificate (593 euro/vacă cu lapte şi 128,82 euro/100 pui) şi comparându-le cu cele
29
 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

înregistrate în Olanda, ţară a Uniunii Europene (1.740 euro/vacă cu lapte şi 190 euro/100 pui),
este evident faptul că produsele exemplificate sunt mai scumpe decât cele olandeze. Totuşi,
fermierii olandezi au în medie 65.000 pui şi 50 vaci, dar faptul că în trecut au avut implementat
sistemul cotelor de lapte (în jur de 370.000 kg/an la 50 vaci) exploatarea vacilor s-a f ăcut pentru
a susține o producţie medie de cel puţin 7.300 kg/vacă.
Prin însumarea marjelor brute ale tuturor ramurilor de activitate dintr-o fermă se obţine
marja brută totală. De exemplu, dacă considerăm că ramurile de activitate a căror marjă brută a
fost calculată în tabelele II.4 şi II.5 s-au desfăşurat într-o fermă familială şi le însumăm, pe
durata unui an se obţine o marjă brută totală de 17.523 euro.

Ponderea celor două marje brute exemplificate în marja brută totală permite observaţia
conform căreia ferma exemplificată este una mixtă, întrucât nici o ramură nu are valoarea mai
mare de 2/3 din marja totală.

30 © Ioan Huţu, 2019

 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

Marjă brută pui carne 11594 66% Marjă brută vaci

5929 34%

Marjă brută totală2 17.523 100%

Din cele prezentate, este evident faptul că marja brută este un instrument folositor în
munca de consiliere, pornind de la aspecte financiare până la aspecte tehnice şi invers. Practic,
prin calculul marjei brute pot fi observate efectele utilizării unui material biologic de bună calitate,
a materialului seminal valoros, efectele generate de administrarea unui ingredient în structura
rațiilor, folosirea medicației profilactice etc. Un astfel de calcul poate oferi un răspuns corect la
întrebarea: MERITĂ să se cheltuiască un capital bănesc în plus sau NU?

IV. APLICAŢII

1. Să se exprime efectivele de animale ale României în Unităţi Şeptel şi să se raporteze la

suprafaţa agricolă disponibilă în România. Să se ierarhizeze ţările Uniunii Europene sub
aspectul concentrării efectivelor.
2. Să se efectueze graficul consumului de furaje şi apă pentru o hală de 10.000 broileri de
găină – comentaţi raportul dintre curbele teoretice şi cele efective. Să se calculeze
consumul specific şi sporul mediu zilnic pentru graficul realizat anterior.
3. Să se calculeze marja brută pentru producţia de lapte de vacă, ouă de găină şi carne de
pui. Argumentaţi diferenţele valorice ale marjei brute pentru lapte şi carne de pui
existente în România faţă de cele din Olanda.
4. Să se ierarhizeze cele mai importante ramuri de producţie din zootehnie după
indicatorul marjei brute standard.
5. Să se aleagă opt colegi din rândul colegilor de grupă în ordinea preferințelor; să se
construiască diagrama din anexa 1.

IV. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

1. HUTU, I . 2004, Managementul fermei familiale – Ghid pentru conducerea şi economia primară a
fermelor familiale, Editura Waldpress, Timişoara, 2004, 76 pag.

V. DOCUMENTARE ŞI BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

1. HUTU, I. SAS, E. CHEŞA, I. 2006, Creşterea puilor pentru carne, Ediţia a III-a, revăzută şi
adăugită, Ed. Mirton, Timişoara.
2. HUŢU, I., 2005 - Marjă Brută, www.unitate-extensie.org.ro
3. SAS, E. HUTU, I., 2004, Zootehnie - lucrări practice, Ed. Eurostampa, Timişoara.
4. www.fao.org
5. www.lei.dlo.nl

2
În funcţie de ponderea marjei brute/ramură de producţie în marja brută totală a fermei, aceasta se poate încadra în:
a) fermă cerealieră – fermă în care mai mult de 2/3 din marja brută totală provin din cultura cerealelor sau a

© Ioan Huţu, 2019

 LUCRARI PRACTICE PRODUCTII ANIMALIERE

seminţelor oleaginoase.
b) fermă de animale (taurine) – fermă în care mai mult de 2/3 din marja brută totală provine din producţia animalelor
(vacile cu lapte în cazul fermei de taurine)
c) fermă mixtă – fermă în care nici o ramură de producţie nu contribuie cu mai mult de 2/3 la marja brută totală.
30

View publication stats

© Ioan Huţu, 2019