Universitatea de Științe Agricole Și Medicină

Veterinară Ion Ionescu de la Brad Din Iași

Facultatea de Zootehnie
Master-Managament Producțiilor Animale

Proiect la Metodologia Cercetării Științifice

Coordonator științific
Prof.Univ.Dr.Boișteanu Paul Corneliu
Elaborat de
Cîtea Maria Magdalena
 Cuprins

1. Titlul
2. Obiectivul /Obiectivele
3. Justificarea studiului
4. Ipoteza/Ipotezele
5. Tipul studiului
6. Factorul/factorii studiaţi
7. Criteriul/criteriile de raţionament
8. Cauzele erorii: bieuri şi factori de confuzie
9. Subiecţii
10. Analiza datelor
11. Culegerea şi gestionarea datelor
12. Analiza datelor
13. Un eventual studiu pilot
14. Implicaţiile etice
15. Personalul
16. Bugetul
17. Calendarul
18. Eventualele anexe
19. Referinţele
1. Titlul
Titlul lucrării “ANALIZA SPECTROFOTOMETRICĂ A
COMPUȘILOR POLIFENOLICI”.

2. Obiectivul/Obiectivele
Scopul lucrării de cercetare asupra compușilor polifenolici
au constat în evaluarea acurateței analizei spectrofotometrice
pe anumite fructe și determinarea conținutului de fenoli din
fructele găsite de pe piața și supermarket-ul din Iași și
compararea rezutatelor obținute cu alte cercetări.
Au fost cumpărate fructe cu un conținut bogat de compuși
polifenolici, mai exact 15 fructe diversificate, și s-au supus
analizei. Înainte de analize s-au luat în considerare faptul că
conținutul de compuși fenolici este influențat de o serie de
factori naturali, aceștia fiind sensibili la o serie de factori
(cum ar fi administrarea de insecticide și pesticide).

3. Justificarea studiului
• “Controlul și expertiza produselor alimentare” are în vedere
controlul calității produselor alimentare, protejarea
oamenilor de consumul produselor dăunătoare sănătății,
îmbunătățirea produselor alimentare printr-un conținut
bogat de substanțe nutritive. Substanțele nutritive din fructe
 și legume sunt importante pentru o viață sănătoasă, de
asemenea, previn și apariția diverselor boli.
• Scopul lucrării presupune identificarea conținutului total de
polifenoli din anumite fructe cumpărate din piețele și
supermarket-urile din Iași; pentru această determinare s-a
utilizat analiza spectrofotometrică de absorbție. Cercetarea
s-a efectuat pentru extracția polifenolilor totali din mere
verzi, mere roșii, mure, pepene galben, cireșe, struguri albi,
struguri roșii, piersică, pară, prune, pepene roșu, pomelo,
portocale, kiwi, grapefruit. Toate aceste fructe au fost
analizate în stare proaspătă pentru a nu influența în mod
negativ rezultatele finale.
• Utilizând Metoda Folin-Ciocâlteu, am vrut să verific dacă
determinarea este una eficentă, ușor de realizat și exactă în
determinarea conținutului total de polifenoli.
• Analiza spectrofotometrică a fost cea aleasă deoarece, de-a
lungul timpului, este cea mai utilizată metodă datorită
simplității, rapidității și acurateței acesteia. Această analiză
chimică a presupus obținerea conținutului polifenolic din
probele vegetale, ce au fost supuse determinărilor,
realizându-se analiza chimică cantitativă pentru fiecare
probă.
• Pe lângă analiza chimică cantitativă și calitativă, se poate
determina și caracterizarea substanțelor pure, precum și a
amestecurilor de substanțe. Se poate identifica prin analiza
spectrofotometrică punctul de topire, indicele de refracție și
densitatea compușilor.
•
4. Ipoteza/Ipotezele
Fructele și legumele sunt valoroase datorită conținutului de
polifenoli, ce sunt considerante fitonutrienți cu numeroase
beneficii aduse sănătății, și care au un rol în prevenirea bolilor
cauzate de stresul oxidativ. Polifenolii sunt compuși
fitochimici ce prezintă proprietăți benefice sănătății umane. Ei
se găsesc atât în părțile comestibile, cât și în cele
necomestibile ale plantelor.
Polifenolii sunt compuși cu rol în funcțiile de creștere și
reproducere a plantelor vegetale. De asemenea, joacă un rol
important în sistemul de apărare a vegetalelor împotriva
insectelor, agenților patogeni și a microorganismelor. Mai
mult decât atât, compușii polifenolici participă activ la
determinarea culorii, aromei, a gustului și asupra aspectului
fructului.
• În urma cercetării, după optimizarea condițiilor pentru
determinarea spectrofotometrică a compușilor polifenolici,
 folosind metoda Folin-Ciocâlteu, toate analizele au
înregistrat rezultate similare cu cele obținute de alți
cercetători. Metoda Folin-Ciocâlteu respectă toate cerințele
pentru utilizarea analitică și pentru asigurarea fiabilității și
corectitudinii rezultatelor obținute.
• Cel mai mare conținut polifenolic din toate fructele
analizate s-a înregistrat la mure și cireșe, respectiv 139,74
mg GAE/100 g și 113,06 mg GAE/100 g, iar cel mai mic
conținut polifenolic s-a obținut la pere și strugurii albi,
19,76 mg GAE/100 g și 24 mg GAE/100 g.
• Din fructele românești cel mai bun conținut polifenolic s-a
înregistrat tot la mure, iar la fructele din import, conținutul
cel mai mare de polifenoli s-a înregistrat la kiwi cu 75,88
mg GAE/100 g. Conținutul cel mai mic de polifenoli din
fructele aduse din import s-a obținut la piersică, cu 25,79
mg GAE/100 g.
•
5) TIPUL DE STUDIU
Studiul s-a desfășurat în cadrul laboratorului de chimie

organică din cadrul Universității de Științe Agricole Și

Medicină Veterinară Ion Ionescu de la Brad Din Iași iar
interpretarea datelor a fost realizată de către doamna
 Prof.Univ.Dr Antoanela Patraș. Cercetarea științifică este
un studiu analitic.

6) Factorul/Factorii studiați
Factorii care influențează cantitatea de polifenoli din fructe și legume.

Factori interni
Genetici Fiziologici
Specia Gradul de maturitate
Subspecia Proveniența fructelor
Factori externi
Tipul solului Modul de depozitare
Condițiile pedoclimatice Modul de procesare
Modul de recoltare Modul de manipulare
Impactul post-recoltei

7) CRITERIUL/CRITERIILE RAŢIONĂRII
Criteriul de raționament reprezintă un interes atât pentru
cosumatori, cât și pentru fermieri. Conținutul total de polifenoli
influențează calitatea și proprietățile nutritive ale produselor.

8) CAUZELE ERORII: BIEURI Şl FACTORI DE

CONFUZIE
Factorii de confuzie pot să facă parte din categoria
factorilor externi: măsurători greșite în laborator, folosirea
incorectă a spectrofotometrului, citirea valorilor și interpretarea
lor eronat.
 9) SUBIECŢII
Cercetarea s-a efectuat pentru extracția polifenolilor totali
din mere verzi, mere roșii, mure, pepene galben, cireșe, struguri
albi, struguri roșii, piersică, pară, prune, pepene roșu, pomelo,
portocale, kiwi, grapefruit. Toate aceste fructe au fost analizate
în stare proaspătă pentru a nu influența în mod negativ
rezultatele finale.

10) MĂRIMEA EŞANTIONULUI

Fiecare analiză a fost făcută în trei exemplare, iar
rezultatele au fost exprimate în mg GAE/100 g (miligrame acid
galic pe 100 grame).
Pentru realizarea analizelor la spectrofotometru am avut
nevoie de mai multe produse vegetale cumpărate din județul
Iași, produse ce au fost într-o stare foarte bună la cumpărare.
Toate produsele vegetale au fost ținute în condiții
corespunzătoare până la elaborarea analizelor. În determinarea
conținutului total de polifenoli am avut nevoie de: mere verzi,
mere roșii, mure, pepene galben, cireșe, struguri albi, struguri
roșii, piersică, pară, prune, pepene roșu, pomelo, portocale, kiwi,
grapefruit. Fructele au fost analizate în funcție de perioada de
maturare, astfel fructele românești au fost analizate separat, iar
cele din import au fost analizate în aceeași perioadă.

11) CULEGEREA Şl GESTIONAREA DATELOR

Cercetarea s-a bazat pe identificarea conținutului total de
polifenoli din fructele analizate. Toate determinările au fost
făcute în funcție de perioada de maturitate a fructelor. Fructele
românești au fost analizate separat față de cele din import. Toate
datele cu privire la conținutul total de polifenoli s-au calculat
într-o baza de date Microsoft Excel și Microsoft Word pentru
prelucrarea și sistematizarea datelor.
Pentru a măsura conținutul total de polifenoli s-a folosit
spectrofotometrul “SPECORD 200 PLUS”, pentru cântărirea
probelor analizate s-a folosit balanța analitică.
Toate analizele făcute au respectat întreg protocolul din
laborator, toate instrumentele au fost spălate înainte de a fi
folosite, iar fructele au fost atent culese din magazin și piață
pentru a evidenția într-un mod cât mai clar conținutul de
compuși polifenolici.

12) ANALIZA DATELOR

 Pentru a se realiza analiza spectrofotometrică avem nevoie
de un vas de 50 ml, în care se pun 0,5 ml extract și 25 ml de apă
distilată. Conținutul din vas se amestecă și după se adaugă 5 ml
din reactivul Folin-Ciocâlteu, după care se pune 10 ml soluție de
carbonat de sodiu 20%. Se aduce cu apă distilată până la cota
vasului, urmând să se agită bine și se va lăsa în repaus în jur de
30 minute.
Conținutul vasului se colorează în albastru, caracterizat de
o lungime de undă λ=750 nm (fiind un spectru vizibil cu un
maxim de absorbție). Toată reacția se produce într-un mediu
alcalin, urmând ca colorația să se stabilească în timp. Cu
ajutorul curbei de etalonare se află conținutul total de polifenoli.
Pe axa abcisei se prezintă concentrația de acid galic mg/ml, iar
pe ordonată se indică absorbanța λ (nm).
Rezultatele obținute au fost calculate după formula:
mt=CtMt10-350Vext103(mg)
unde: mt - masa de fenoli în 0,5 ml extract, mg;
Ct – reprezintă concentrația de fenoli totali și se ține cont de
curba de etalonare, mol/l;
Mt – este masa molară a acidului galic, g/mol;
Vext - reprezintă volumul extractului, ml.
Pentru a se afla conținutul total de fenoli din extractele de
produse vegetale, valorile ce s-au obținut sunt înmulțite cu
volumele de extract. Prin curba de etalonare se poate afla
cantitatea de fenoli (mol/)
Concentrația acidului galic măsurată pe abcisă este între
0,0003 mg/ml și 0,006 mg/ml.
Formula A= 0,0717mt + 0,0112 reprezintă calcularea curbei
de etalonare.

13) UN EVENTUAL STUDIU PILOT

Conform cercetătorului Mauricio și colaboratorilor săi, în
anul 2016 au evaluat conținutul total de polifenoli și activitatea
antioxidantă din mai multe extracte din 3 soiuri diferite de mure
(Rubus adenotrichos). Murele au fost recoltate manual în
feburarie 2015 de la o fermă din Costa Rica și au fost înghețate
și păstrate la temperatura de –80 °C înainte de extracție. Soiurile
de mure (“Red Thorn”, “Sweet” și “Thornless”) au fost analizate
în 3 etape diferite ale maturării fructelor (atunci când fructele
erau verzi, roșii și negre).
Evaluarea compușilor fenolici a fost efectuată prin
aplicarea metodei Folin-Ciocâlteu. Murele din soiul “Red
Thorn” au prezentat cel mai bun conținut total de polifenoli, de
184,0±0,5 mg GAE/100 g, iar soiul “Sweet” a avut cele mai
mici concentrații de polifenoli la analiză.
 În timpul acestui studiu, toate citirile de absorbanță au fost
realizate cu ajutorul unui spectrofotometru “Multi-Mode
Microplate Reader Synergy HT”, iar rezultatele au fost
exprimate în mg acid galic. În această lucrare s-au folosit 6
solvenți pentru extracție: acetonă: metanol (7: 3), acetonă:
metanol: apă (4: 4: 2), acetonă: etanol (95%): apă (5: 4: 1),
metanol: apă (7: 3) și acetonă: metanol (1: 1).
Analiza a arătat faptul că solventul care a generat cele mai
bune rezultate a fost etanolul 95%. S-au luat în considerare
fructele din cele 3 soiuri aflate în diferite stadii de maturare, iar
fructele verzi au prezentat cel mai mare conținut total
polifenolic.

14) IMPLICAŢIILE ETICE

Nu am avut în acest studiu.

15) PERSONALUL
În calitate de student, mi-am realizat toate analizele
necesare cercetării în “Laboratorul de Analiză a Compușilor
Bioactivi”, ce se află în Corpul Chimiei la etajul II. Laboratorul
este unul specific cercetării asupra conținutului total de
polifenoli. Având toate materialele și instrumentele necesare în
dotare, nu mi-a fost deloc greu să realizez aceste analize.
 Toate analizele au fost obținute în etape diferite în funcție
de starea de maturare a fructelor și s-au efectuat sub
coordonarea științifică a lectorului Dr. Antoanela Patraș. Sub
îndrumare științifică am obținut analizele corecte și am
descoperit valori noi ale conținutului total de polifenoli. În
realizarea lucrării a contribuit și aparatura ce se află în dotarea
laboratorului de chimie, deoarece acesta dispune de aparatură
performantă, obținută în urma unui proiect care a fost înființat
pentru modernizarea săliilor de cercetare.

16) BUGETUL
Pentru acest studiu am cumpărat fructele necesare analizei
spectrofotometrice. Aparatura și reactanții au fost oferiți de către
facultatea de Zootehnie. Bugetul final a fost de 100 de lei pentru
realizarea studiului.

17) CALENDARUL
Fructele au fost analizate în funcție de perioada de
maturitate. Lunile în care au fost efectuate analizele martie,
aprilie, mai, iunie, iulie, august și septembrie 2020.

18) EVENTUALELE ANEXE

Nu am pentru acest studiu.
 19) REFERINŢE
Araya Mauricio, Carvajal Yendry, Alvarez Victor, Orozco
Rafael, Rodriguez Gerardo, 2017. “Polyphenol characterization
of three varieties of Blackberry fruits.”