Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Argument
Perele si beneficiile lor pentru sanatate
Capitolul I
1. Materii prime si auxiliare folosite la obtinerea compotului de pere
1.1 Materii prime
1.2 Materii auxiliare
Capitolul II
2. Tehnologia de obtinere a compotului de pere
2.1 Schema tehnologica de fabricare a compotului de pere
2.2 Descrierea operatiilor din schema tehnologica
2.3 Utilaje folosite la obtinerea compotului de pere
2.4 Defecte care pot sa apara la compotul de pere
2.5 Norme de igiena si protectie a muncii specifice
Capitolul III
3. Controlul calitatii materiilor prime si auxiliare folosite la obtinerea
compotului de pere
3.1 Caracteristici organoleptice
3.2 Caracteristici fizico-chimice
Capitolul IV
Analize de laborator
Bibliografie
Anexe
ARGUMENT
Compoturile se obtin din fructe selectionate, aranjate in borcane, peste care se pune sirop
din zahar in diferite concentratii, recipientele se inched si apoi se sterilizeaza sau se
pasteurizeaza.
Compoturile de fructe reprezinta o forma principala de conservare a fructelor, deoarece
adaosul de sirop de zahar determina o imbunatatire simtitoare a calitatii produsului si in acelasi
timp permite consumarea sa ca produs gata preparat.
Iarna gospodariile noastre duc lipsa de fructe, care ca si legumele sunt foarte necesare
sanatatii si ar trebui sa ocupe un loc insemnat in hrana noastra.Cele mai bune dintre conservele
de fructe sunt compoturile.Fructele pentru conservare trebuie sa fie proaspat culese si cu totul
nevatamate.Alegem deci pentru compot numai pe cele mai frumoase, coapte dar inca
tari.Fructele se spala fara a le tine prea mult in apa, apoi se curate repede si fara intreruperi, ca
sa-si pastreze culoarea sis a nu-si piarda gustul; lasate la aer fructele fermenteaza foarte repede,
mai ales pet imp calduros.
Curatatul si taiatul se fac cu un cutit inoxidabil care sa nu innegreasca fructele.Perele se
taie in sferturi si li se scot samburii.
Tehnologia moderna de fabricare a compoturilor de fructe s-a orientat in directia
selectionarii unor soiuri de materii prime adecvate acestui sortiment si imbunatatirea metodelor
de pregatire a fructelor pentru obtinerea unor produse de calitate superioara.
In domeniul prelucrarii fructelor pentru fabricarea compoturilor cercetarile recente au scos
in evidenta, in special, importanta procesului de oparire si exhaustizare.Oparirea, in acest caz,
este necesara in scopul eliminarii aerului din tesuturi si asigurarii unei umpleri corecte a
recipientelor, fiind recomandata pentru majoritatea fructelor.
Exhaustizarea reprezinta un procedeu tehnologic important la fabricarea compoturilor, in
special in conditiile folosirii unor recipiente din tabla subtire, deoarece permite reducerea
presiunii interioare in timpul sterilizarii si asigurarea unui vid interior dupa racire.Produsele
3
exhaustizate isi pastreaza mai bine calitatile senzoriale in timpul depozitarii, continutul de
vitamine, iar coroziunea este mult inhibata.
Pentru fabricarea compoturilor de fructe s-au realizat lini specializate pe grupe de fructe, in
functie de operatiile de pregatire necesare. In cazul fabricarii compoturilor fara samburi s-a pus
la punct o tehnologie noua, in vederea asigurarii unei texturi corespunzatoare fructelor.
Ca urmare,s-a inlocuit oparirea fructelor, care in mod obisnuit se face la 82C, pentru
inactivarea enzimelor, cu o incalzire la 60 C, timp de 5-20 minute.In acest caz, are loc o activare
a pectinmetilsterozei care determina demetoxilarea pectinei.
In sirop se adauga 0,2-0,4 % CaCl2 care intra in reactie cu pectina demetoxilata, intarind
considerabil textura.
Compoturile sunt in ultima analiza de fructe proaspete in sirop de zahar.Siropul de foloseste
in diferite concentratii, in functie de felul fructelor si de gustul personal al celui care le pregateste
pentru conservare.In toate cazurile in compot se pastreaza aroma si gustul caracteristic fructelor.
Compoturile se pot pregati din diferite fructe, pentru fiecare fel de fructe folosindu-se metode
corespunzatoare de preparare si conservare.Deoarece in marea lor majoritate, compoturile se
pregatesc cu zahar, in continuare se indica modul de preparare a siropului de zahar folosit la
umplerea borcanelor cu fructe.
CAPITOLUL I
1. MATERII PRIME SI AUXILIARE FOLOSITE LA OBTINEREA COMPOTULUI
DE PERE
1.1 Materii prime
1. Apa
80-90 %
2. Substanta uscata
- glucide
0,6 1,2 %
- celuloza
- substante pectice
-
Proteine 0,4 2 %
Lipide 0,5 %
0,1 7 %
- citric
Apa
Joaca un rol important in fabricile de conserve de legume si fructe, ea fiind prezenta in
toate operatiile, incepand cu spalarea produselor, prelucrarea, umplerea in recipiente,
sterilizarea si racirea acestora.
Zaharul
Ambalajele
Pentru ambalarea compoturilor se folosesc ambalajele metalice si ambalajele din sticla.
Ambalajele metalice
Ambalajele metalice sub forma de cutii de conserve detin o pondere importanta in
industria conservelor de fructe si legume.Dintre acestea, pe primul loc se situeaza cutiile din
tabla cositorita la cald sau electrolitic.
Ambalajele din sticla
In afara de factorul economic, in general recipientele de sticla sunt preferate si datorita
unor factori psihologici.Astfel recipientele de sticla dau inainte de toate senzatia de curatenie, de
neutralitate completa fata de continutul si de perfecta impermeabilitate fata de factorii externi.
Conservantii
Metabisulfitul de potasiu K2 S2 O5 se foloseste la fel ca si bioxidul de sulf; este o
substanta alba cristalina care practice contine 50 % SO2.
Acidul benzoic si benzonatul de sodiu In scopuri industriale, benzonatul de sodiu se
foloseste in solutie apoasa in concentratie de 20 % adaugandu-se direct in produs.Are actiunea
specifica, in special asupra drojdiilor si mucegaiurilor.
CAPITOLUL II
2. TEHNOLOGIA DE OBTINERE A COMPOTULUI DE PERE
2.1 Schema tehnologica de obtinere a compotului de pere
8
( vezi anexa 1 )
2.2 Descrierea operatiilor din schema tehnologica
Spalarea se face cu apa rece si curenta. Se realizeaza mecanic prin inersie,dusuri sau
combinat.
Scop : Indepartarea impuritatilor aflate pe fructe ( pamant, praf, nisip, paie etc. ), o buna
parte din microflora epifita ( bacterii, drojdii, mucegaiuri ) , precum si o parte din substantele
uscate fungicide ramase pe fructele tratate.
Utilaj : Masina de spalat cu ventilator.
Sortarea calitativa
Sortarea fructelor se efectueaza la mesele sau benzile transportoare, prin clasarea lor
calitativa, in functie de starea de sanatate, textura, forma, culoare, pigmentatie, maturitate.
Scop : Eliminarea fructelor necorespunzatoare.
Utilaj : Masa transportoare de sortare.
Fructele cu samburi utilizate la pregatirea conservelor se transporta din livezi la fabricile
de conserve in lazi de lemn.
Prima operatie tehnologica in fluxul tehnologic de prelucrare a fructelor cu samburi este
operatia de spalare.Ea este una din principalele operatii tehnologice in procesul de producere
a conservelor.Scopul acestei operatii este de a elimina de pe suprafata fructelor cu samburi
atat a impuritatilor de origine neorganica cat si a impuritatilor de origine organica.
Urmatoarea operatie in fluxul tehnologic de prelucrare a fructelor cu samburi este operatia
de sortare.Scopul acestei operatii este de a selecta fructele vatamate, care nu sunt coapte,
contin codite, nu corespund cerintele STAS.
Operatia aceasta de efectueaza in mod manual la transportoarele cu banda.
Calibrarea
In aceasta faza sortarea cuprinde doua operatii distincte : sortarea propriu- zisa care consta
in indepartarea fructelor necorespunzatoare si corpurilor straine ramase dupa prima sortare si
9
spalare, clasarea calitativa dupa criterii organoleptice ( marime, culoare, stadiu de maturitate,
grad de prospetime etc. )
Prima operatiune se executa manual, concomitent cu inspectia, pe benzi de sortare.Viteza
optima a benzilor de sortare este de circa 0,2 mm/sec. Clasarea pe dimensiuni ( calibrarea ) a
fructelor se poate realiza la unele specii de fructe cu masina de calibrat pe diferite tipuri ( cu
tambur, cu site vibratoare, cu cabluri etc. ).
Curatirea
Operatia de curatire a fructelor consta in separarea si indepartarea partilor necomestibile
sau greu digerabile.Operatia se poate realiza manual sau prin procedee mecanice, termice,
chimice sau combinate.
Divizarea
Divizarea se aplica numai la unele specii de fructe si se executa mecanic cu masini
adecvate in formele si dimensiunile impuse de conditiile calitative ale produselor finite.
Oparirea
Unele fructe destinate fabricarii compotului se supun oparirii.Oparirea consta in
tratamentul termic al fructelor in apa la temperatura de 90-95 C timp de 2-10 minute.Durata
de oparire a fructelor se stabileste in functie de urmatorii factori principali : specia, gradul de
maturitate, marimea portiunilor si sortimentelor ce urmeaza a se fabrica.
Control final
Indepartarea boabelor necorespunzatoare.
Umplerea
Dozarea fructelor
La fabricarea compoturilor se folosesc borcane si cutii vernisate cu lac acido-rezistent sau
universal.Dozarea se face manual sau mecanic.
10
Etichetarea
Etichetarea se realizeaza fie manuala, fie mecanica prin aplicarea unei banderole in
jurul cutiei. Produsele sortate, etichetate si ambulate au ciclul de fabricatie incheiat si
urmeaza a fi livrat beneficiarilor externi si interni.
11
Defecte de fabricatie
a) Alterarea microbiologica
Defectiunea poate apare sub forma de bombaj (umflarea capacelor si chiar aruncarea
acestora) si acrire fara bombaj.Cea de a doua forma de alterare denumita si acrire plata se
identifica mai usor la borcane prin aparitia unui sediment de culoare albicioasa.Cauza principala
a alterarii microbiologice este substerilizarea.
Prevenirea aparitiei acestui accident de fabricatie se poate realiza prin:
- utilizarea materiei prime in stare proaspata si sanatoasa; respectarea temperaturii de dozare a
siropului si aplicarea preincalzirii inainte de pasteurizare atunci cand se impune; evitarea
stagnarilor in fluxul tehnologic, in special intre fazele de dozare, inchidere si pasteurizare;
asigurarea ermicitatii inchiderii; respectarea regimului de pasteurizare.
b) Bombaj chimic
Bombajul chimic este defectiunea ce apare la recipientele metalice ca urmare a coroziunii in
prezenta oxigenului, a portiunilor de tabla cu lacul de acoperire deteriorat.
Prevenirea accidentului se realizeaza prin:
- folosirea ambalajului corect protejat prin lacuire; oparirea fructelor pentru eliminarea aerului
din tesuturi; dozarea siropului fierbinte, pentru inlaturarea aerului din produs.
CAPITOLUL III
3. CONTROLUL MATERIILOR PRIME SI AUXILIARE FOLOSITE LA
OBTINEREA COMPOTULUI DE PERE
3.1 Caracteristici organoleptice
Analiza senzoriala a perelor are la baza determinarea cu ajutorul simturilor ( vaz,
miros, gust, tactic ) a indiciilor de calitate.
14
Tabel nr. 1
Denumire
caracteristici
Aspect exterior
Consistenta pulpei
Se considera ca insusiri :
Positive
Negative
- zbarcit, crapat
- pulpa compacta,
crocanta, fondanta,
untoasa, fina
Suculenta pulpei
Gustul
gust ierbos
astringenta fina
Aroma
Culoarea
- pulpa cu aroma
- se apreciaza visual, pe
naturala, pentru a nu se
denature culoarea albgalbuie specifica soiului
CAPITOLUL IV
Analize de laborator
1.EXAMENUL ORGANOLEPTIC
Analiza senzoriala a fructelor si legumelor pot oferi multe informatii asupra calitatii acestora,
fiind o analiza cvazitotala. Pri analiza senzoriala sunt vizate urmatoarele caracteristci :
15
1.
Autenticitatea soiului;
Forma ;
Marimea ;
Culoarea si aspectulpielitei ;
Starea de prospetime;
Prezenta sau absenta pedunculului ;
Starea de sanatate si igiena ;
Gradul de maturare ;
Culoarea si fermitatea pulpei ;
Consistenta si suculenta acesteia ;
Gustul ;
Aroma su defectele interne.
Autenticitatea soiului :
Are in vedere omogenitatea lotului din punct de vedere al originalitatii soilului. Se
urmaresc toate acele caracteristici ce definesc tipicitatea de soi a fructelor si legumelor
(forma si marime, aspectul si culoarea cojii ,aspectul , culoarea si gustul pulpei, etc.) prin
comparare cu caracteristicile standardizate pentru fiecare soi.
2. Forma :
Trebuie sa fie caracteristica soiului, speciei , gradului de maturitate . anumite deficiente
de forma pot fi rezultatul unor boli.
3. Marimea :
Este tot o caracteristica de soi si depinde , pentru un acelasi soi, de gradul de fertilizare a
solului , de starea de sanatate a plantatiei , conditiile climatice si gradul de maturitate .
Marimea fructelor si legumelor nu este intodeauna direct proportionala cu calitatea lor. .
astfel daca la fructe , in general , dimesiunile mai mari reprezinta un indicator de calitate ,
la castraveti , mazare, bame , morcovi , ridichi, sunt apreciate exemplarele cu dimensiuni
medii spre mici.
4. Culoarea si aspectul pielitei :
Este un indicator de calitate atat pentru fructe cat si pentru legume. Pielita trebuie sa aiba
culoarea specifica soiului si gradului de maturitate , sa fie integra , lucioasa , fara
zbarcituri , crapaturi , urme de pesticide sau fugicide. Culoarea trebuie sa fie in uniforma
pe toata suprafata produsului, fara pete .
2.Determinarea substantelor uscate solubile cu ajutorul refractometrului
Principiul metodei
Metoda refractometrica se bazeaza pe proprietatea substantelor transparente de a devia
raza de lumina care le strabate.Gradul de deviere este specific fiecarei substante si este
caracterizat prin indicele de refractie n.Indicele de refractie variaza in functie de concentratia
solutiei.In cazul solutiilor pure, indicele de refractie indica exact concentratia solutiei
analizate.Daca solutiile contin amestecuri, valorile obtinute indica doar aproximativ
concentratia.
16
refractometru portabil
termometru
pipeta de sticla
Modul de lucru
Tabel nr. 2
Compotul
Marime fructe
grade
refractometrice la
20 C min.
Pere
Bucati
30
11
BIBLIOGRAFIE
1. Rozalia Ciolte : Cum pregatim conserve pentru iarna Editura Gutinul S.R.L, Baia
Mare, 1995.
2. Prof. Maria Luminita si colaboratorii Editura Oscar Print, Bucuresti 2004.
3. Prof. dr. Ing. Constantin Banu si colaboratorii : Manualul Inginerului de Industrie
Alimentara vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 2002.
18
4. Prof. dr. Ing. Vasile Jascanu Operatii si Utilaje in Industria Alimentara , suport de
curs, Sibiu 2002.
ANEXE
Anexa 1
Schema tehnologica de obtinere a compotului de pere
19
AMBALAJE
( METALICE SI
DIN STICLA )
PERE
SPALARE
SPALARE CALITATIVA
ETICHETE
APA
PREPARARE SIROP
DE ZAHAR
CALIBRARE
A
CURATIRE
DIVIZARE
CAPACE
OPARIRE
CONTROL FINAL
UMPLERE
EXHAUSTARE
INCHIDERE
STERILIZARE
CONDITIONARE RECIPIENTE
DEPOZITARE
ETICHETARE
20
ZAHAR
21