Despre carte

Lucrarea, rodul experienþei unui colectiv de autori foarte experimentaþi

în pregãtirea elevilor la clasã, pentru evaluãri ºi pentru concursuri, este un
auxiliar ideal de alãturat oricãrui manual de matematicã de clasa a VI-a.
Materia conþinutã în programa ºcolarã de clasa a VI-a este aprofundatã
pe teme, fiecare debutând cu un foarte sintetic breviar teoretic urmat de
exerciþii
ºi probleme pentru aplicarea noþiunilor matematice. Cei care se pregãtesc
pentru concursuri ºi olimpiade ºcolare au la dispoziþie, spre rezolvare, un
capitol de probleme cu grad ridicat de dificultate. De asemenea, lucrarea
cuprinde un capitol separat de teste de autoevaluare, unele dintre ele fiind
concepute dupã modelul celor utilizate la tezele cu subiect unic.
Secþiunea finalã a cãrþii conþine rezolvãrile aplicaþiilor ºi este utilã
pentru verificarea promptã a valorii experienþei câºtigate de fiecare elev.

Despre autori

Membrii colectivului de autori care au contribuit la alcãtuirea lucrãrii,

cadre didactice de specialitate, se bucurã de competenþã profesionalã ºi o
vastã experienþã la catedrã, dublate de cunoºtinþe psihopedagogice ºi meto-
dice, punând în practicã, în activitatea didacticã de fiecare zi, conceptele
privitoare la procesul educaþional, la cel de predare-învãþare, precum ºi la
procesul de evaluare în cadrul disciplinei.
Autorii sunt foarte cunoscuþi ºi prin alte auxiliare ºcolare publicate.
ªtefan Smarandache Petre Simion
Victor Bãlºeanu Victor Nicolae
Suzana Basarabescu Aurelia Vidovici
Mihai Contanu Ion Marin
Victor Pândaru Valerica Niþã

Matematicã
Exerciþii ºi probleme
clasa a VI-a
© Editura NICULESCU, 2010
Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 - Bucureºti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro

ISBN 978-973-748-528-1

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã sau transmisã sub nicio formã ºi prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare ºi accesare a datelor, fãrã permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la rãspunderea penalã faþã de legile naþionale ºi internaþionale privind
proprie- tatea intelectualã.
 CUPRINS
Algebrǎ
Capitolul I. Numere naturale................................................................................................8
1. MulIimea numerelor naturale............................................................................9
2. Divizor. Multiplu............................................................................................... 10
3. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3, 9.........................................................11
4. ProprietǎIi ale relaIiei de divizibilitate în fi...........................................12
5. Numere prime çi numere compuse.................................................................14
6. Descompunerea numerelor naturale în produs de
puteri de numere prime...................................................................................15
7. Divizori comuni. C.m.m.d.c. Numere prime între ele.......................................16
8. Multipli comuni a douǎ sau a mai multor numere
naturale. C.m.m.m.c........................................................................................17
Capitolul II. Operaiii cu numere raiionale pozitive.....................................................19
1. Forme de scriere ale unui numǎr raIional. Reprezentǎri
prin desen sau pe axǎ.....................................................................................20
2. Numǎr raIional pozitiv.....................................................................................21
3. Adunarea numerelor raIionale pozitive............................................................22
4. Scǎderea numerelor raIionale pozitive............................................................24
5. Compararea çi ordonarea numerelor raIionale pozitive..................................25
6. ÎnmulIirea numerelor raIionale pozitive...........................................................26
7. ÎmpǎrIirea numerelor raIionale pozitive...........................................................27
8. Puterea unui numǎr raIional pozitiv................................................................28
9. Ordinea efectuǎrii operaIiilor...........................................................................29
10. Numere raIionale pozitive scrise sub formǎ zecimalǎ.....................................30
11.OperaIii cu numere raIionale pozitive scrise sub formǎ zecimalǎ....................31
12. EcuaIii............................................................................................................. 33
13. InecuaIii.......................................................................................................... 34
14. Probleme care se rezolvǎ cu ajutorul ecuaIiilor...............................................35
15. Media aritmeticǎ ponderatǎ.............................................................................36
Capitolul III. Rapoarte çi proporiii.............................................................................37
1. Rapoarte......................................................................................................... 38
2. ProporIii........................................................................................................... 39
3. Procente.......................................................................................................... 41
4. Mǎrimi direct proporIionale.............................................................................43
5. Mǎrimi invers proporIionale.............................................................................46
6. Regula de trei simplǎ......................................................................................49
7. Elemente de organizare a datelor çi probabilitǎIi............................................49
Capitolul IY. Numere întregi...............................................................................................51
1. Numǎr întreg; reprezentare pe axǎ; opus; valoare absolutǎ...........................52
2. Compararea çi ordonarea numerelor întregi...................................................52
 3. Reprezentarea unui punct cu coordonate întregi într-un
sistem de axe ortogonale.........................................................................................53
4. Adunarea numerelor întregi.....................................................................................54
5. Scǎderea numerelor întregi.....................................................................................55
6. ÎnmulIirea numerelor întregi.....................................................................................56
7. ÎmpǎrIirea numerelor întregi....................................................................................57
8. Puterea unui numǎr întreg cu exponent numǎr natural..........................................58
9. Ordinea efectuǎrii operaIiilor çi folosirea parantezelor............................................60
10. Divizibilitatea în A......................................................................................60
11.EcuaIii în A................................................................................................61
12. InecuaIii în A.............................................................................................63
13. Probleme care se rezolvǎ cu ajutorul ecuaIiilor.......................................................64

Geometrie
Capitolul I. Recapitulare çi completǎri....................................................................66
Capitolul II. Dreapta................................................................................................70
Capitolul III. Unghiuri.........................................................................................73
Capitolul IY. Congruenia triunghiurilor....................................................................78
Capitolul Y. Perpendicularitate...............................................................................83
Capitolul YI. Paralelism..........................................................................................87
Capitolul YII. Proprietǎiile triunghiurilor.................................................................90

Teste pentru pregǎtirea concursurilor şi olimpiadelor şcolare

Teste....................................................................................................................... 98

Teste de autoevaluare
Teste - Algebrǎ..................................................................................................... 108
Teste - Geometrie..........................................................................................................116
Teste sumative...............................................................................................................124

Rǎspunsuri
Algebrǎ................................................................................................................. 132
Geometrie......................................................................................................................142
Teste pentru pregǎtirea concursurilor çi olimpiadelor çcolare......................................148
Teste de autoevaluare...................................................................................................162
 ALGEBRÄ

1. Numere nacurale
2. Operaiii cu numere raiionale
pozicive
3. Rapoarce şi proporiii
¢. Numere încregi
I. flUH9L9 M6tUL6G9
8

Noiiuni teoretice
Zpunem cǎ:
• a b sau b | a dacǎ existǎ c c fi* astfel încât a b · c, a c fi, b c fi*;
• b este divizor al lui = a dacǎ a b, a c fi, b c
• a este multiplu de fi*; dacǎ a b, a c fi, b c
b fi*.
Criterii de divizibilitate
Un numǎr natural este divizibil cu:
• 2 dacǎ ultima sa cifrǎ este parǎ (0, 2, 4, 6, 8);
• 3 dacǎ suma cifrelor sale este divizibilǎ cu 3;
• 9 dacǎ suma cifrelor sale este divizibilǎ cu 9;
• 5 dacǎ ultima sa cifrǎ este 0 sau 5;
• 10 dacǎ ultima sa cifrǎ este 0;
• 10n, w c fi*,dacǎ ultimele w cifre ale numǎrului sunt 0;
• 4 dacǎ numǎrul format din ultimele douǎ cifre ale sale este divizibil cu 4;
• 25 dacǎ numǎrul format din ultimele douǎ cifre ale sale este divizibil cu
25.
Un numǎr natural w “ 2 se numeçte prim dacǎ are ca divizori doar pe el
însuçi çi pe 1.
ProprietǎUi ale relaUiei de divizibilitate îw fi
• Dacǎ a b, atunci a · c b (a, b, c c fi, b S 0).
• Dacǎ a c çi b c, atunci (a + b) c (a, b, c c fi, c S 0).
• Dacǎ a b çi b c, atunci a c (a, b, c c fi, b S 0, c S 0).
• Dacǎ a b çi a c, (b, c) = 1, atunci a b · c (a, b, c c fi, b S 0, c S 0).
• Fie a, b c fi*. Un numǎr d c fi pentru care d | a çi d | b, se numeçte
divizor comuw al numerelor a çi b.
Fie a, b, c c fi*. Un numǎr d c fi se numeçte cel mai mare divizor comuw
al numerelor a çi b çi se noteazǎ d = (a, b) dacǎ satisface condiIiile
urmǎtoare: d | a d | b c | a çi c | b  c | d.
Dacǎ (a, b) = 1, spunem cǎ a çi b sunt prime îwtre ele.
• Fie a, b c fi*. Un numǎr m c fi* pentru care a | m çi b | m, se numeçte
multiplu comuw al numerelor a çi b.
Fie a, b, c c fi*. Un numǎr m c fi* se numeçte cel mai mic multiplu
comuw al numerelor a çi b çi se noteazǎ m = [a, b] dacǎ satisface
condiIiile urmǎtoare: a | m b | m a | c çi b | c  m | c.
• Dacǎ a, b c fi*, atunci [a, b] · (a, b) = a · b.
 9

1. Wu1çimea nume€e1o€ natu€a1e

1. a) OrdonaIi crescǎtor numerele: 123, 312, 321, 132.
b) OrdonaIi descrescǎtor numerele: 354, 543, 435, 541, 345.
2. CalculaIi:
a) 21 – 20 : (2 · 3 – 1); b) 36 : (25 – 7) + 2 · [17 – 3 : (2 – 1)];
c) (100 – 25 : 5) : 5 – 1; d) 120 : [100 – (4 · 15 + 4 · 5)].
3. RezolvaIi în fi ecuaIiile:
a) 2x – 1 = 7; b) 3x + 2 = 2x + 6; c) 2(x + 1) = x +
3; d) (2x + 1) : 3 = 5; e) 6 : (x + 1) = 2.
4. RezolvaIi în fi inecuaIiile:
a) 3x – 1 “ 8; b) x + 12 > 2x + 3; c) 4(2x + 1) “ 6x +
10; d) 2(x – 1) < x + 1; e) 3 – 2x > 1 – x.
5. a) AflaIi numǎrul natural care împǎrIit la 5 dǎ câtul 2 çi restul 3.
b) AflaIi un numǎr natural çtiind cǎ suma dintre dublul sǎu çi 5 este 23.
c) AflaIi un numǎr natural çtiind cǎ dublul sumei dintre el çi 3 este 22.
d) AflaIi un numǎr natural çtiind cǎ adunând la dublul sǎu 5 obIinem
acelaçi rezultat ca atunci când îl adunǎm cu 12.
6. a) Ştiind cǎ x + y = 5 çi z = 2, calculaIi xz + yz.
b) Ştiind cǎ x + y = 3 çi y + z = 6, calculaIi x + 2y + z.
c) Ştiind cǎ x + y = 5 çi y + z = 6, calculaIi 2x + 5y + 3z.
d) Ştiind cǎ xy + xz = 10 çi x = 2, calculaIi y + z.
7. DeterminaIi cifra nenulǎ x dacǎ:
a) 2x2  x23  335 ; b) 21x  2x2  x56 ; xxx  1x2  465 .
c)
8. ZcrieIi ca o singurǎ putere:
a) 24 · 25; b) 32 · 3; c) (74)3; d) 24 · 25 : 26;
e) (5 ) : 5 ;
3 2 6
f) 74 : 7 · 72; g) (11 ) · 11 : 11 .
3 2 4 9

9. ZcrieIi ca o singurǎ putere:

a) 43 · 24 · 8; b) 81 · 32 : 27; c) (33)4 : 92 · 27O;
d) 106 : 100 · 102; e) 25 · 1252 : 53; f) 1219 : (113)2.
1Ð. CalculaIi:
a) (23 · 32) : (22 · 3); b) (32 · 5)2 : (34 · 5); c) (94 · 53) : (32 · 5)3;
d) (53 · 74)2 : (5 · 7)6; e) (44 · 9)2 : (2lO · 34); f) (1002 · 3)3 : (26 · 5l2 · 32).
11. CalculaIi:
a) (24 + 25 + 26) : 24; b) (32 + 42) : (2 · 4 – 3);
c) 2 · (3O + 3l + 32 + 33) : 10 – 1; d) (35 · 53) : (34 · 52);
1O

e) (26)7 : (22)2O – 1; f) (20082OO9)O + (2008 –

2007)lOO; g) (1 + 2 + 3)2 : (2O + 3O)2.
12. ComparaIi numerele:
a) 23O çi 32O; b) 813 çi 272; c) 35l çi 234;
d) 2lOO – 299 – 298 çi 449; e) 323 çi 3 · 233.
13. CalculaIi:
a) 1 + 2 + 3 + ... + 49; b) 2 + 4 + 6 + 8 + ... + 198;
c) 51 + 52 + 53 + ... + 99; d) 48 + 50 + 52 + ... + 100.
14. AflaIi x c fi din
relaIiile: a) 2x = 32;
b) 3 · 22x + l = 24;
c) 5l · 52 · 53 · ... · 5x = 52lO;
d) (x – 1) + (2x – 1) + (3x – 1) + ... + (21x – 1) = 441;
e) x + 2x + 3x + ... + wx = w(w + 1), x c fi*.
15. AflaIi restul împǎrIirii numǎrului (3l + 32 + 33 + ... + 3lOO) prin 4.
16. CalculaIi: 2lOO – 299 – 298 – 297 – ... – 2l – 2O.
17. În câte zerouri se terminǎ x · y, unde x = 4n · 5n – l çi y = 2n · 52n + l, w c fi?
18. DeterminaIi suma cifrelor numǎrului 3 · 22OO8 · 52OO7.

2. Diviso€. Wu1tip1u
1. ZtabiliIi valoarea de adevǎr a propoziIiilor:
a) 21 7; b) 72 3; c) 2 | 7; d) 41%3; e) 4 J 16;
f) 30 este multiplu al lui 6; g) 36 nu este divizor al lui 72;
h) 80 este divizor comun al numerelor 200 çi 240;
i) 12 are 6 divizori; j) xy (x + y), oricare ar fi x, y c fi*;
k) (xz + yz) (x+y), oricare ar fi x, y, z c fi*;
l) (2w + 1) 3, oricare ar fi w c fi.
2. DeterminaIi elementele mulIimilor:
a) D3; b) D6; c) Dl2; d) D30; e) D2l;
f) D20; g) D64; h) Dl20; i) D75; j) Dl25.
3. AflaIi:
a) D6 U D3; b) Dl0 fi D20; c) D30 \ D6;
d) D60 U D40; e) D24 fi D36; f) D90 \ Dl25.
4. DeterminaIi elementele mulIimilor:
a) M2; b) M5; c) Ml2; d) M35;
 1
e) multiplii lui 6 mai mici ca 25;
f) multiplii lui 2 mai mari ca 10 çi mai mici ca 25;
g) multiplii lui 3 de o cifrǎ;
h) multiplii lui 30 de douǎ cifre.
5. AflaIi:
a) M6 fi Ml2; b) M7 \ M2l; c) M2 U Ml0.
6. DeterminaIi mulIimile:
a) A = {x c fi | 15 x}; b) B = {x c fi | (x – 1) |
20}; c) C = {x c fi | 36 (2x + 3)}; d) D = {x c fi | x2 |
100};
e) E = {x c fi | (x + 2) | 18, x este par}.
7. ArǎtaIi cǎ numǎrul:
a) w(w + 1) are ca divizor pe 2, oricare ar fi w c fi*;
b) 2n + 2 – 2n are ca divizor pe 3, oricare ar fi w c fi;
c) 3n + 2 + 3n + l + 3n este multiplu de 13, oricare ar fi w c fi;
d) xy  yx  xx  este multiplu de (x + y), oricare ar fi x, y cifre nenule.
yy
8. ArǎtaIi cǎ:
a) 225 · 320 + 224 · 32l 5; b) 2l00 · 3l0l · 5l02 – 2l0l · 3l00 · 5l0l 65;
c) xyz  yzx  zxy … 37 ; d) 2n + l · 7n + 3 – 2n · 7n + l 97;
e) 32n + l · 52n + 2 – 32n · 52n + l 10; f) 5l + 52 + 53 + ... + 530 31;
g) 7l + 72 + 73 + ... + 780 8.
9. Dacǎ a + b 3 çi b + c 3, arǎtaIi cǎ:
a) a + 2b + c 3; b) 2a + 5b + 3c 3, unde a, b, c c fi.
1Ð. Fie x = 2lOO – 299 – 298 çi y = 297 – 296 – 295. ArǎtaIi
cǎ: a) x + y 9; b) x – y 7.

11. ArǎtaIi cǎ numǎrul N  xy  xz  yx  yz  zx  este par, oricare ar fi x, y, z

zy
cifre nenule.
12. AflaIi perechile (x, y) c fi x fi, dacǎ 2x + 3y = 14.

3. C€ite€ii1e de divisibi1itate cu 1O, 2, 5, 3, 9

1. ZtabiliIi valoarea de adevǎr a propoziIiilor:
a) 326 2; b) 145 10; c) 3 | 210; d) 425 5; e) 6 |
36; f) 241 2;g) 10 J 211; h) 325%5; i) 621 3.
2. DeterminaIi elementele mulIimilor:
A = {x c fi | 2 < x < 20 çi x 3}; B = {x c fi | 125 “ x < 131 çi x 2};
C = {x c fi* | x < 50 çi 10 | x}; D = {x c fi* | x < 24 çi 5 | x}.
12 1
3. ZcrieIi:
a) cel mai mic numǎr natural de douǎ cifre divizibil cu 3;
b) cel mai mare numǎr natural de douǎ cifre divizibil cu 5;
c) cel mai mare numǎr natural de trei cifre distincte divizibil cu 10;
d) cel mai mic numǎr natural de trei cifre distincte divizibil cu 2.
4. Folosind o singurǎ datǎ cifrele 0, 4 çi 5, scrieIi toate numerele naturale
divizibile cu:
a) 2; b) 5; c) 10; d) 3.
5. DeterminaIi toate numerele naturale de forma:
a) 21x ; b) x0x ; c) 12x , divizibile cu 2.
6. DeterminaIi toate numerele naturale de forma:
a) 12 x ; b) 30x ; c) 9xx ; d) y1x , divizibile cu 10.
7. DeterminaIi toate numerele naturale de forma:
a) 11x ; b) 35x ; c) 72x ; d) 3xx ; x8x , divizibile cu 5.
e)
8. DeterminaIi toate numerele naturale de forma:
a) 21x ; b) 3xx ; c) 7x2 ; d) x34 ; e) 1x6 , divizibile cu 3.
9. DeterminaIi toate numerele naturale de forma:
a) 1x9 ; x03; c) 1x 4 ; d) 20x ; x7x , divizibile cu 9.
b) e)
1Ð. AflaIi numerele de forma:
a) x3y … 3 , x = 2y; b) x7 y … 5 , x = y + 1;
c) x7 y … 2 , y = 2x + 4; x6 y … 10 , x = 7y + 2.

d)
11.
DeterminaIi toate numerele naturale de forma xyz , astfel încât:
a) xyz … 5 , x + y + z = 21; b) xyz … 10 , x + 2y + 5z = 7.
12.
ArǎtaIi cǎ:
a) (3l00 – 2l00) 5; b) (3l0l + 7l03) 2; c) (6l002 + 8l002) 10:
d) (3643 – 2150) 5; e) (25n + 76n + l)%2.
13.
ZcrieIi toate numerele naturale de forma:
a) x0 y divizibile cu 2 çi 9; b) x3y divizibile cu 5 çi 9.
14.
DeterminaIi toate numerele naturale de
x1x2x3 divizibile cu 9.
forma
 ¢. t€op€ietǎçi a1e €e1açiei de divisibi1itate în fi
1. AflaIi valoarea de adevǎr a
propoziIiilor: a) 31 · 20 5;
b) (12a + 15b) 3;
 1
c) 3 J (3a + 9b), a, b c fi;
d) dacǎ x 9, atunci x 3, oricare ar fi x c fi;
e) dacǎ x 2, atunci x 4, oricare ar fi x c fi*;
f) dacǎ 2 | x çi 3 | x, atunci 6 | x, oricare ar fi x c fi.
2. ZcrieIi:
a) trei divizori ai numǎrului: 2a · 5b, a, b c fi;
b) doi divizori ai numǎrului 6a + 12b, a, b c fi;
c) patru divizori ai numǎrului 36a + 24b, a, b c fi.
3. ArǎtaIi cǎ pentru a, b, c c fi*:
a) dacǎ a 15 çi b 10, atunci (a + b) 5;
b) dacǎ a 32 çi (b + c) 8, atunci (a + 2b + 2c) 16;
c) dacǎ 13 | a çi 14 | b, atunci 26 | ab;
d) dacǎ a c çi b 2c, atunci (2a + b) 2c;
e) dacǎ a 2b çi b 3c, atunci a 6c.
4. AflaIi toate numerele naturale de forma:
a) 2xy … 15 ; b) 7xy … 6 ; c) x7 y … 30 .
5. AflaIi x, y c fi, çtiind cǎ:
a) x y, y este par çi x + 2y = 6;
b) x 2y çi x + y = 20;
c) x | y, x 3 çi y – x = 12.
6. ArǎtaIi cǎ pentru a, b, c c fi:
a) dacǎ (a + b) 2 çi (b + c) 2, atunci a + 2b + c 2;
b) dacǎ (a + 2b) 3 çi (b + 3c) 3, atunci a 3;
c) dacǎ (a + b + c) 5 çi (a + 2b) 5, atunci 3a + 4b + 2c 5.
7. ArǎtaIi cǎ:
a) (2n · 5n + l – 10n + 2n+l · 5n + l) 7, oricare ar fi w c fi;
b) (3n + l · 5n + l – 3 · 15n + 2 · 3n · 5n + l) 11, oricare ar fi w c fi;
c) (21n + l + 2 · 3n · 7n + l + 3n · 7n) 17, oricare ar fi w c fi.
8. ArǎtaIi cǎ:
a) (2l + 22 + 23 + ... + 230) 7;
b) (22 + 24 + 26 + ... + 2l00) 5;
c) (5l + 52 + 53 + ... + 52n) 30, oricare ar fi w c fi;
d) (3l + 32 + 33 + ... + 380) 8.
9. AflaIi x c fi, çtiind cǎ:
a) 3(2x + 1) | 15; b) 6 2(2x – 1); c) (x + 1) | (2x + 3);
d) x | 3x + 7; e) (6x + 14) (2x + 3).
1¢

1Ð. ArǎtaIi cǎ, dacǎ:

a) xy … 2 , atunci 2x + y 2; b) (x + y) 11, atunci (xy  yx) … 121;
c) (xyz  xy  x) … 3 , atunci ( yz  y) … 3 .

5. Nume€e p€ime şi nume€e compuse

1. ZtabiliIi dacǎ urmǎtoarele numere sunt prime sau compuse: 5, 21, 73, 81,
27, 91, 59, 41, 36, 19, 31.
2. ZcrieIi:
a) numerele prime mai mici ca 21;
b) numerele prime cuprinse între 60 çi 84;
c) numerele prime cuprinse între 87 çi 100.
3. ZcrieIi numǎrul:
a) 15 ca produs de douǎ numere prime;
b) 21 ca produs de douǎ numere prime;
c) 19 ca sumǎ de douǎ numere prime;
d) 14 ca sumǎ de douǎ numere prime;
e) 18 ca diferenIǎ de douǎ numere prime;
f) 35 ca diferenIǎ de douǎ numere prime.
4. AflaIi x çi y numere prime, çtiind cǎ:
a) x + y = 21; b) 3x + 2y = 20; c) 5x + 2y = 25.
5. AflaIi numerele naturale prime x, y, z çtiind
cǎ: a) x + y + z = 12; b) 2x + 3y + 4z = 20.
6. AflaIi numerele naturale x çi y, çtiind cǎ:
a) x + y = 17, x este impar, iar y este prim;
b) 3x + 2y = 30, iar x este prim;
c) 7x + 5y = 45, iar x çi y sunt prime.

7. AflaIi numerele naturale prime de forma xy

dacǎ: a) xy = 18; b) x + y =
5, c) x – y = 2.

8. a) AflaIi toate numerele pare de forma xy , çtiind cǎ x çi y sunt cifre prime.

b) AflaIi toate numerele naturale de forma xy divizibile cu 3, x çi y fiind
cifre prime.
9. AflaIi x çi y numere prime çtiind cǎ:
a) x2 + xy = 24; b) x2 + xy + x = 65.
1Ð. Zǎ se arate cǎ oricare ar fi w c fi* urmǎtoarele numere naturale nu sunt
prime: a) 2n · 3n + l – 6n; b) 10n – 1.
 1

6. Descompune€ea nume€e1o€ natu€a1e în p€odus de pute€i

de nume€e p€ime
1. DescompuneIi în factori primi numerele:
a) 12, 20, 48, 50, 72; b) 120, 360, 144, 242, 621;
c) 204, 750, 2500, 78000; d) 624, 725, 2425.
2. Fie numerele: x = 22 · 3 · 54, y = 32 · 57, z = 24 · 32 · 5. CalculaIi:
a) x · y; b) x · z; c) y · z; d) x · y · z; e) x2 · z; f) (x · y)2; g) x3 · y2.
3. AflaIi cel mai mic divizor propriu impar al
numerelor: a) 36; b) 242; c) 72; d) 70.
4. AflaIi cel mai mic divizor propriu pǎtrat perfect al
numerelor: a) 363; b) 56; c) 162; d) 75.
5. AflaIi cel mai mic divizor propriu cub perfect al
numerelor: a) 72; b) 250; c) 108; d) 120.
6. AflaIi cel mai mic numǎr natural x astfel încât urmǎtoarele numere
naturale sǎ fie pǎtrate perfecte:
a) 20x; b) 72x; c) 12x;
4 5 20 2l 3
d) 2 · 3 · 7 · x; e) 2 · 7 · 11 · x; f) 32l0 · 5l40 · 730l · x.
7. AflaIi cel mai mic numǎr natural x astfel încât urmǎtoarele numere
naturale sǎ fie cuburi perfecte:
a) 24 · x; b) 54 · x; c) 24 · 32 · x; d) 25 · 52 · x.
8. AflaIi numǎrul divizorilor numerelor:
a) 22 · 3; b) 34 · 5; c) 2 · 52 ·
7.
9. DeterminaIi douǎ numere naturale consecutive al cǎror produs este:
a) 380; b) 210; c) 156.
1Ð. DeterminaIi douǎ numere naturale consecutive pare al cǎror produs
este: a) 440; b) 224; c) 288.
11. DeterminaIi perechile de numere naturale (x, y) în urmǎtoarele
cazuri: a) x2(y + 1) = 28; b) x(2y + 1)2 = 75;
c) (x + 2)y3 = 81; d) x2(y + 1)3 = 72.
12. DeterminaIi numǎrul divizorilor pentru urmǎtoarele numere naturale:
a)
xxx , unde x este prim; b) xy  yx , unde x + y este un numǎr prim.
13. DeterminaIi numerele naturale x çi y dacǎ xy · yx = 800.
14. DeterminaIi suma cifrelor numǎrului 2n · 5n + l · 3.
 16

7. Diviso€i comuni. C.m.m.d.c. Nume€e p€ime înt€e e1e

1. ZcrieIi câte doi divizori comuni pentru urmǎtoarele numere naturale:
a) 12, 24; b) 6, 24; c) 36, 24; d) 125, 75;
e) 121, 44; f) 50,120; g) 90, 45; h) 42, 35.
2. CalculaIi:
a) D20 fi D25; b) D24 fi D36; c) Dl2 fi Dl8;
d) D25 fi D40 fi Dl5; e) D27 fi D9 fi D30.
3. AflaIi c.m.m.d.c. al numerelor:
a) 10 çi 15; b) 12 çi 20; c) 42 çi 70;
d) 24 çi 72; e) 120, 90 çi 150; f) 80, 140 çi 100;
g) 125 çi 750; h) 1200, 250 çi 2250; i) 162, 108 çi 180.
4. ZcrieIi toate perechile de numere prime între ele din çirul urmǎtor: 7, 21,
36, 10, 25.
5. AflaIi perechile de numere prime între ele (x, y), çtiind
cǎ: a) x · y = 12; b) x + y = 20; c) x + 2y = 7.
6. AflaIi cifra x astfel încât:
a) (xx, 2)  1 ; b) (x13, 3)  1; c) (2x, 5)  1; d) (21x, 10)  1 .
7. AflaIi numerele x, y c fi, çtiind cǎ:
a) (x, y) = 2, x + y = 22; b) (x, y) = 5, x + y = 35; c) (x, y) = 8, x + y = 24.
8. DeterminaIi numerele naturale de forma:
a) 12x … 6 ; b) 37x … 15 ; c) 39x … 18 .
9. DeterminaIi numerele naturale de forma:
a) 1xy … 15 ; b) 2xy … 6 ; c) x7 y … 12 ; d) x2 y … 18 ; x8 y … 20 .

e)
1Ð. AflaIi c.m.m.d.c. pentru numerelor:
a) x = 2l00 · 350 · 570; y = 250 · 3l00 · 5l20;
b) x = 38l · 592 · 7l04; y = 352 · 7l05 · 1120l.
11. AflaIi cel mai mare numǎr natural x cu proprietatea cǎ 120 çi 180 se
împart exact la x.
12. AflaIi cel mai mare numǎr natural x cu proprietatea cǎ 136 çi 142 dau
restul 2 prin împǎrIirea la x.
13. AflaIi cel mai mare numǎr natural x çtiind cǎ 39 împǎrIit la x dǎ restul 3,
iar 42 împǎrIit la x dǎ restul 2.
14. Numerele 81, 42 çi 29 împǎrIite la x dau resturile 1, 2 çi respectiv 9.
 1
AflaIi cea mai mare valoare a acestui numǎr.
 18
15. Numerele 141 çi 138 împǎrIite la x dau resturile 1, respectiv 2. AflaIi
toate valorile lui x.
16. ArǎtaIi cǎ numerele x çi y sunt prime între ele în urmǎtoarele
cazuri: a) x = 2w + 1 çi y = 3w + 2;
b) x = 5w + 3 çi y = 10w + 7;
c) x = 4w + 3 çi y = 6w + 4.
17. Fie numerele x = 2n · 3n + l çi y = 2n + l · 3n, w c fi. AflaIi numǎrul w, çtiind
cǎ (x, y) = 36.
18. AflaIi numǎrul w, çtiind cǎ (2n + 2n + l, 2n + 2n + l + 2n + 2) = 1.
19. AflaIi numǎrul w, çtiind cǎ (3n · 5n + l + 3n + l · 5n + l, 3n + l · 5n + 2 + 3n · 5n + l) = 20.

8. Wu1tip1i comuni a douǎ sau a mai mu1to€ nume€e

natu€a1e. C.m.m.m.c.
1. CalculaIi:
a) Ml2 fi Ml8; b) MlO fi Ml5; c) M2O fi M25;
d) Ml6 fi M24; e) Ml4 fi M49.
2. ZcrieIi câte doi multipli comuni pentru numerele:
a) 2, 7; b) 3, 4; c) 5, 10; d) 20, 15; e) 12, 18.
3. AflaIi c.m.m.m.c. pentru numerele:
a) 12, 15; b) 2, 15; c) 35, 140;
d) 22, 121; e) 14, 7, 6; f) 120, 36, 72;
g) 60, 45, 90; h) 27, 81, 180; i) 150, 75, 125.
4. CalculaIi:
a) x · y, çtiind cǎ: (x, y) = 7 çi [x, y] = 42;
b) [x, y], çtiind cǎ: x · y = 720 çi (x, y) = 4;
c) (x, y), çtiind cǎ: x · y = 1750 çi [x, y] = 350;
d) [x, y], çtiind cǎ: x · y = 315 çi (x, y) = 3;
e) x · y, çtiind cǎ: (x, y) = 1 çi [x, y] = 225.
5. AflaIi numerele naturale x çi y, çtiind cǎ:
a) x · y = 1080 çi (x, y) = 6; b) [x, y] = 36 çi x · y =
216; c) (x · y) = 7 çi [x, y] = 42; d) (x · y) = 1 çi x · y = 36.
6. AflaIi cel mai mic numǎr natural nenul x care se împarte exact la 16 çi 24.
7. AflaIi toate numerele naturale x, 30 “ x < 70, care se împart exact la 6 çi 15.
8. AflaIi cel mai mic numǎr natural x, x “ 4, care prin împǎrIirea la 5,
respectiv 25, dǎ de fiecare datǎ restul 3.
 1
9. AflaIi cel mai mic numǎr natural x, x “ 3, care prin împǎrIirea la 6, 10,
respectiv 12, dǎ de fiecare datǎ restul 2.
1Ð. AflaIi toate numerele naturale x, 80 < x < 200, care prin împǎrIirea la 15
çi 25 dau de fiecare datǎ restul 7.
11. AflaIi cel mai mic numǎr natural x care prin împǎrIirea la 10, 12,
respectiv 15, dǎ resturile 8, 10, respectiv 13.
12. AflaIi toate numerele naturale x, 100 < x < 240, çtiind cǎ prin împǎrIirea
la 7, respectiv 11, dǎ resturile 4, respectiv 8.
 II. OP9L6ţtt CU MUH9L9 L6ţtOM6G9 PO7tttU9 19

Noiiuni teoretice
Ze numeçte wumǎr raUiowal orice numǎr care se poate scrie ca fracIie
ordinarǎ.
Q  b
a

| a, b fi, b  0 (mulIimea numerelor raIionale pozitive)

Norme de scriere ale uwui wumǎr raUiowal pozitiv

• Orice numǎr raIional pozitiv se poate scrie sub formǎ zecimalǎ finitǎ
sau ca fracIie ordinarǎ.
121 14
Exemple: 1, 21  ; 1, 4  .
100 10
• Orice fracIie zecimalǎ periodicǎ simplǎ se poate scrie ca fracIie ordinarǎ.
6 36
Exemple: 1,(6)  1 ; 2,(36)  2 .
9 99
• Orice fracIie zecimalǎ periodicǎ mixtǎ se poate scrie ca fracIie ordinarǎ.
76  7 583  58
Exemple: 2,7(6)  2 ; 31,58(3)  31 .
90 900
Ordiwea efectuǎrii operaUiilor
În calcule cu numere raIionale pozitive ordinea operaIiilor este
urmǎtoarea:
1. ridicarea la putere;
2. înmulIirea çi împǎrIirea;
3. adunarea çi scǎderea.
Dacǎ într-un exerciIiu existǎ paranteze (rotunde, pǎtrate, acolade) se efectueazǎ
mai întâi ceea ce se aflǎ în paranteza rotundǎ, apoi calculele din
paranteza pǎtratǎ çi apoi calculele din acoladǎ.
NracUii subuwitare, suprauwitare, echiuwitare
O fracIie este: • subuwitarǎ dacǎ numǎrǎtorul este mai mic decât
numitorul;
• suprauwitarǎ dacǎ numǎrǎtorul este mai mare decât
numitorul;
• echiuwitarǎ dacǎ numǎrǎtorul este egal cu numitorul.
O fracIie se numeçte ireductibilǎ dacǎ numitorul çi numǎrǎtorul sunt
numere naturale prime între ele.
Media aritmeticǎ powderatǎ
p x  p x  ...  p x
m (x , x , ..., x )  , unde p , p , ..., p sunt numere
p  p  ...  p l 2 n

raIionale numite powderi.

2O

1. Fo€me de sc€ie€e a1e unui numǎ€ €açiona1. Rep€esentǎ€i p€in

desen sau pe axǎ
1. ZcrieIi fracIiile corespunzǎtoare urmǎtoarelor expresii:
a) o pǎtrime; b) douǎ cincimi; c) çapte zecimi;
d) opt cincimi; e) nouǎ doimi; f) cinci pǎtrimi.
2. ZcrieIi fracIiile corespunzǎtoare fiecǎrui desen:
a) b) c)

3. ReprezentaIi pe axa numerelor urmǎtoarele fracIii:

1 1 7 11 7
a) ; 3 2 b) 3 7 c) ; ; .
; ; ; ;
;
5 5 2 4 8 3 2 4

5
4. Fie segmentul AB cu lungimea de 5 cm. PoziIionaIi punctele M, N çi P pe
segmentul AB astfel 1 4 2
AM  AN  AB, PB  AB.
încât: 5
AB, iar
5 5
5. Fie segmentul MN cu lungimea de 3 cm. PoziIionaIi punctele P çi Q pe dreapta
MN astfel încât: PN  4 MN, M c (PN), MQ  5 MN, N c (MQ).
3 3
6. ZcrieIi:
a) toate fracIiile subunitare cu numitorul 12 çi numǎrǎtorul multiplu de 4;
b) toate fracIiile supraunitare cu numǎrǎtorul 10 çi numitorul numǎr prim;
c) toate fracIiile subunitare cu numitorul 21 çi numǎrǎtorul putere a lui 3;
d) toate fracIiile supraunitare ireductibile cu numǎrǎtorul 15.
7. AflaIi w c fi astfel încât fracIia:
w 7
a) sǎ fie subunitarǎ; b) sǎ fie supraunitarǎ;

5 2w  1
2w 
c)
7 sǎ fie
w  echiunitarǎ.
1
8. DeterminaIi w c fi 12
astfel încât fracIiile urmǎtoare sǎ fie numere naturale:
10
a) ; b) ; w5 2w  6
; d) .
c)
w2 2w  1 w1
w2
9. ZtabiliIi cum sunt urmǎtoarele fracIii (subunitare, supraunitare sau echiunitare):
2
a) 2
5; ; 81 ; d) 5 .
3 7
9
b) c)
 2

2. Numǎ€ €açiona1 positiv

1. DeterminaIi
7 numǎrul
6 natural x1pentru
7 care 12
fracIiile urmǎtoare 15nu au sens:
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
x 2x  x x(x 1) (x  3)(2  x)
4 8
2. AmplificaIi urmǎtoarele fracIii pentru a obIine numitorul 60:
1 31 17 3
a) ; b) ; c) ; d) .
2 15 3 20
3. ZimplificaIi fracIiile urmǎtoare pânǎ obIineIi fracIii ireductibile:
21 36 102 23 35
a) ; b) ; ; ; .
15 c) 42 34 2 3 15
d) e)
4. AflaIi x c fi astfel încât urmǎtoarele fracIii sǎ fie echivalente:
x 1
a) çi ; b) x  1 4 2 x  1 14
3 3 9 çi 3 ; c) 5 çi 10;
2x 3 3 4
d) çi 2 2x  1 ; f) çi .
; e) çi
15 3 x1 x1 x2

2
5. AduceIi urmǎtoarele fracIii la acelaçi numitor:
2 1 6 3 1 1 1
a) çi ; b) çi ; c) , çi ;
3 6 25 20 12 3 4
1 7 1 2
d) , 2 1 ; e) , çi ; f) 1 21 17
çi , çi ;
35 42 14 12 30 15 25 25 25
5
g) , 7 1 1 2 2 3 11
, ; h) , ; i) , , .
23  2x  4 3x  6 x  y 2x  2 3x  3y
2 3 6
y y y
6. ZimplificaIi fracIiile:

2 3 ; 1 2  3  ...  300
a) 2  5 ; 3 7 ;
25 2 3 2  4  6  ...  600;
b) c) 3 7 d)
2  4  6  ...  200
e) ; f) 2  2  ;
5  3  5  6  5  9  ...  5 
300 2  2 

3 43
g) 
; 2  7  2  7 w fi .
3 53   
,
2 72 7
h)
7. ArǎtaIi cǎ urmǎtoarele numere sunt naturale:
    
a) 2  5  2  5 ; 3  5  15  3  5
.
 

2 5 2 5
 3  5  15  3  5
b)
8. DeterminaIi mulIimile:

 21

A  x fi | x fi ;  7
B  x fi | x  fi ; 
C x fi|
1
17
fi ; 36
D  x fi| fi ;
2x  5
x
22
54
  x6x 1fi18 ;
E  x fi| fi ; x6
N  x fi|

 x2 x  10
H  x fi | fi.
G  x fi |
fi ; x1 2x  4
9. ArǎtaIi cǎ urmǎtoarele fracIii sunt ireductibile, oricare ar fi w c fi:
2w  3 2w  5 3w  5 10w  3
a) ; b) ; c) ; d) .
w1 3w  4w  4w  1
7 7
1Ð. AflaIi w c fi astfel încât urmǎtoarele fracIii sǎ fie reductibile:
2w  1 7w  33 4w  7
a) ; b) ; c) .
3w  4 2w  3w  4
5
11. ArǎtaIi cǎ urmǎtoarele numere sunt naturale:

a)xy  yx xy  2 y xx  xy  yx  yy
; b) ; c) .
xx  yy 2 xy
12. DeterminaIi cifrele x çi y astfel încât urmǎtoarele numere sǎ fie naturale:
3x x1
a) ; ; c) x 3 y x0 y 1xy
b) ; d) ; e) .
5 3 6 15 18

13. ArǎtaIi cǎ urmǎtoarele fracIii sunt echivalente:

x 3  y7 x 2  y3
2x  2 y  çi 2x  2 y . 1
2

14. ArǎtaIi cǎ
xyz  x  y  z
3(xy  x) fi.

15. AflaIi cifrele x çi y, çtiind

xy
cǎ x  y 3 .

3. Aduna€ea nume€e1o€ €açiona1e positive

1. AduceIi la acelaçi numitor fracIiile:
2 1 1 1 2 3 1 1
a) çi ; b) çi ; c) çi ; d) çi .
5 2 3 4 9 2 6 5
2. AduceIi la acelaçi numitor fracIiile:
2 1 1 3 4 2
a) çi ; b) 3 ; c) çi ; d) çi .
6 çi
 3 12 5 10 12 25 5

4
3. AduceIi la acelaçi numitor fracIiile:
1
a) , 1 , 1 ; 1 5
b) , ,
21
; c)
2
, 1 3
, ;
4 6 15 6 10 5 10 25
1 3 7 1 2
d) , 3 1 ; e) , , .
,
4 5 10 21 6 7
 2
4. AduceIi la acelaçi numitor fracIiile:
5 7 2
a) , ; b) 1 ; c) 1 1
, , ;
2 3 23 3 5 3  5 2  3 5 2  3 5
1
d) , 2 1 1 3 7
, ; e) , , .
40 80 60 120 40 100
5. CalculaIi:
1 3 7 1 2 7 2 7
a)  ; b)  ; c)  ; d)  ;
5 5 9 15 21 3
9
1 1 1 7 25 1 15
11 1 2 21 11 1
e)   ; f)   ; g)   ; h)   ;
4 8 3 10 15 6 4 5 25 2
16 3
7 3 1 5 1 2 ; 1 4 1
i)   ; j)   k)   .
20 10 15 6 10 15 8 6 2
6. CalculaIi:
1 1 1 1 1 1
a)   ;   ;
b)
2 2 2 23 2 3 23
1 1 1
c)   ; 7 1 1
  .
d)
23 5 25 35
2 5 2 5 25
7. IntroduceIi întregii în fracIie:
1 1 2 1
a) 1 ; b) 2 ; c) 3 ; d) 7 ; e) 11 3 ;
2 3 5 3 4
2 2 1 9 11
f) 7 ; g) 12 ; h) 21 ; i) 7 ; j) 5 .
9 7 3 25 30
8. ZcoateIi întregii din fracIie:
11 15 21 73 21
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
2 4 6 8 4
9. CalculaIi:
1 4 4 1 1
a) 1  ; 2 ; c) 2 2 ;
5 3 6
b)
2 3
1 1 1 11 1 1 1
d) 2 5 ; e) 7   ; f) 2  1 ;
4 6 4 5 10 20 4
7 2 1
g)   3 ; h) 7 1 1 1
2 1  ; i)
 1 1
2 7 .
6 3 8 25 10 50 10 8 5
1Ð. CalculaIi:
a) 2 
⎡1 1 1 ⎤
 
⎢⎣ 3 5 15

;  1

1 1

b) ⎡ 2  4   3⎤  ;
⎣⎢ 3 6 ⎦⎥ 4
⎥⎦
1 4 1
c)  3  ⎡  1 ⎤ ;   2
⎡1
 1   1⎤  1 .
 3

d)
6 ⎢⎣ 3 4 ⎥⎦ ⎢⎣ 24 6 8 ⎥⎦
2¢

11. Fie numerele: 1 5

x2 ;y= z .
3; 8
4
CalculaIi: a) x + y; b) y + z; c) x + 2y + z.
2 1 21
12. Fie numerele x, y çi z astfel xy2 yz ; xz . CalculaIi:
încât: ; 2 10
5
a) x + 2y + z; b) x + y + 2z; c) 2x + 2y + 2z.
1 2 3 100 1 1 1 1
13. CalculaIi: a)    ...  ; b) 1  2  3  ...  100 ;
50 50 50 50 100 100 100 100
c) ⎛ 1  1  1  ...  1 ⎞  ⎛ 1  2  3  ...  99 ⎞ .
⎜ ⎟ ⎜
⎝2 3 4 100 ⎠ ⎝ 2 3 4 100 ⎠
14. CalculaIi: ⎟
1 1 1 1 1 1
a)  ; b)  ; c)  .
xx yy x0 x0x y0 y

y0

15. CalculaIi: 2 2 2 ... 2

    .
2 2 2 2

¢. Scǎde€ea nume€e1o€ €açiona1e positive

1. CalculaIi:
7 2 8 3 3 2 7 1
a) – ; b) – ; c) – ; d) – .
3 3 5 5 7 7 2 2
2. CalculaIi:
7 7 1 1 7 1 31 1
a) – ; b) – ; c) – ; d) – ;
2 3 4 12 6 10 25
8
412 7 3 2 1 1 1
e) 21 – 3 ; f) 22 – 33 ; g) 2 – 6 – 12.

3. CalculaIi:
1 1 1 1 1 1
a) 2 – 2 ; 1
7
1 –3 ; c) 1  2 – 1 ; 2– ;
d) 3
5 15
b) 2 3 6

2 4
1 1
e) 4 –  ; f) 4 
7 2
–1 ; g) 2 – 1  1 ; h) 17 1 6 .
2 10 3 9 4 5 2 – 4 20
4. CalculaIi:
a) 2 7
 
–
1 1
  
3
; b) 2 – 1
7
 
– –
1 1

; c) ⎡ 11 7
– 
– 1 ⎤  19 ;
7 2 2 14 ⎢⎣ 14 21 12 ⎥⎦ 4
 
5 10 4 5
 
⎡ 1 1 ⎤
d) 10 – 2 – – ; e) 21– ⎡ 4 1 – 1  1 ⎤
.
⎣⎢ 9 18 ⎥⎦ ⎣⎢ 2 6 5 ⎥⎦
 2
1 1 1 1 1
5. Fie numerele: x  1  2  3 y3 –2 – .
1 2 2 2
;
2 2 2
CalculaIi: a) x + y; b) x – y.
21 7
6. a) xy çi y  z  , calculaIi: x + 2y + z; x – z.
Dacǎ 5 2

b) Dacǎ x + y + z = 4 3
z  , calculaIi: x + y + 2z; x + y.
çi 4
c) Dacǎ x + y + 2z = 21 x  z  6 1 , calculaIi: x + 2y + 3z; x + z.
çi 3

7. RezolvaIi în Q+
ecuaIiile:
7 21 3 7 1 7
a) x   ; b) x –1  2 ; c) x  –  8 ; d)  x –1  30 .
2 5 5 2 3 12
8. CalculaIi:

 
3 4 5 2009 1 1 1 1
a)    ...  –    ...  ;
2 3 4 2008 2 3 4 2008
1 1 1
b) 1– –
2 2 2
1
– – ... –
2
 .

9. CalculaIi:
1 1 y
a) – ; b) 1 x – .
x0 y  y0x x0x0  y0 xxx yyy
y0

5. Compa€a€ea şi o€dona€ea nume€e1o€ €açiona1e positive

1. ComparaIi urmǎtoarele numere raIionale:
7 9 11 9 7 5 3 1
a) çi ; b) çi ; c) çi ; d) çi .
2 2 20 20 12 17 17

12
2. ComparaIi fracIiile:
7 7 10 10 23 23 30 30
a) çi ; b) çi ; c) çi ; d) çi .
2 3 3 7 6 4 17 21
3. ComparaIi numerele:
11 7 21 7 9 1 7 7 9 36 1
a) çi ; b) çi ; c) çi ; d) 2 çi ; e) çi ; f) çi .
12 6 10 4 25 2 3 32
16
 26
25 10
4. OrdonaIi crecǎtor numerele:
7 1 3 5 9 1 1 1 1 1 7 11 2 8 2 4 8 16
a) ; ; ; ; ; b) ; ; ; ; ; c) ; ; ; ; d) ; ; ; .
55555 2 12 4 6 3 3 6 5 15 7 9 17 21
5. OrdonaIi descrescǎtor numerele:
8 7 11 1 2 10 10 10 10 10 7 1 3 7 1 3 9 27
a) 3 3; 3 ;3 3; ; ; b) 9 ; 3 ; 7 31
; ; ; ; ;
29 ; c) 12 6 4 2 ; d) 3 ;4 25
; ;
50 .
 2

6. ComparaIi numerele: 1 1 1 1 1
x    ...  ; 1 1 1  ...  .
y  
3 3 3 3 4 4 4 4
7. ZtabiliIi care numǎr este mai mare:
1 1 1

x  98 –   ...  1 2 3 99
; y     ...  .
3 4 100 2 3 4 100


1. CalculaIi:
6. Ênmu1çi€ea nume€e1o€ €açiona1e positive
2 6 7 21 25 3 26 5 81 64
a) 3  5 ; b) 3 14 ;  ;
c) 9 10 d) 4  39 ; e) 8 27 ;
80 27 25 24 100 21 72 12
f) 9  40 ; g) 36  125 ; 
h) 28 150 ; i)  .
42 48
2. CalculaIi:
1 2 3 7 4 3 29 9 2
a)   ; b)   ; c)   ;
23 5 2 21 2 3 58 3
28 42 11 3 4 110 170 6
d) 21  9 ; e)   ; f) 150 34 10 .
6 22 9
3. CalculaIi:
9 1
a) 3 ; 7 1 c) 4 2  6 1 2 ;
2 3 126 ; 9 19 5
25 8
b)
9 1 1 18 1 2
d) 7 3 ; e)  2 1 .
25 7 7 3 9
3
4. CalculaIi:
9 7 7 1 9 2
a) 2   2 ; b)  2 1 ; c) 7  1 ;
4 21 3 4 14 9
3 1 4 9 1 2
d) 29 1  ; e) 9  2  ; f) 2  3  .
87 60 27 2 20 5
5. CalculaIi:

 7 1 2
a) 2  –   1;

9 9 1
2 1 –
4 8
– ;
3
b)
12 4 3
⎡
c) 17 – 21 – 
3 1
 2
8⎤
;  d) 1  1  2  1  1  3 ;
28
4 4 ⎣⎢ 2 8 3 9
3⎥ ⎦
e)
4 1
–  
5 1
–
9 3 6 12
;   f)
⎡
⎢4 1  1   3 – 1⎥⎤ 10 ;
⎣ 3 6 4 ⎦
⎡ 1
g) 2 – 1 
1 20 4 ⎤ 81
–  ;  ⎡7
    1   – .
3 ⎤ 1 1

4
h)
⎣⎢ 5 25 3 9 ⎥⎦ ⎢⎣ 8 21 ⎦⎥ 4 6
41 14
 2
6. RezolvaIi în Q+ecuaIiile:
9 7
a) x :  ;
1 1
b) x  : 3  ;   c) ⎛ x  1 – 1 ⎞ : 2  7 .
5 21 ⎟
2 3 4 4 ⎠ 4
⎜
⎝
7. a) 34
xy çi z = 3, calculaIi xz + yz.
Dacǎ 3
b) Dacǎ x  y  4 çi y  z  9 , calculaIi 3x + 8y + 5z.
9 4
c) Dacǎ
x– y çi y – z = 3, calculaIi (x – y)(y – z)(x – z).
9
2

8. CalculaIi x · y 1 3 5 2 4 6 .
x     ...  y  200
   ... 
dacǎ: 199 3 5 7201
ç
9. CalculaIi: 2 4 6 i
200
x 0x y 1
a)   ; xx y0
 .
b)
101 y0 y xx yy x0

7. Êmpǎ€çi€ea nume€e1o€ €açiona1e positive

1. ZcrieIi inversele urmǎtoarelor numere raIionale:
3 7 1 1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) 3; e) 2 ; f)  .
5 9 4 7 9 3
2. CalculaIi:
7 1 21 5
a) 2 : 4 ; b) : ; c) :7; d) 35 : ;
9 3 8 4 10 3
81 1 1 38 100 20
e) :1 ; f) 2 : ; g) : .
6 3 9 6 36 25
3. CalculaIi:
1 9 1 100 10 6 36 18 2
a)  :1 ; b) : : ; c) :  ;
3 4 81 3 125 50 3
5
2
9 2 5 4 2 3 8 2
d) :1  ; e) :  ; f) 4 : : .
30
35 7 6 30 25 2 35
4. CalculaIi:
1 9
2 135 2
a)
b) ; c) ; 2.
2 4 2 41
3 3 d)
4
5. CalculaIi:


9 1
 1 4 6 1
a) 4  2 : 22 ; b) 2  3 : 5  210 ;  1

2 38
c) 1 5  2 5 : ;

d) 14 23 41
:  .
 3
6. AflaIi un numǎr raIional x çtiind cǎ:
1
a) dublul sǎu este 2 ;
6
b) triplul sǎu este  72  14  2 .
7. RezolvaIi în Q+ecuaIiile:
9
a) 1 2 x  1 ;
1
b) 3  x – 1  5 ; 
c) 3  x 2
1
 2 9 ; 1 1 1
d) 9 x  3 x  12 .

8. EfectuaIi calculele:
1  2  3  ...  30 2  4  6  ...  60 1 2 3 4 99
a) : ; b) 1: : : : : ... : ;
3  6  9  ...  90 6  12  18  ...  2 3 4 5 100
180
⎛11 1 2  2  ...  2
 1  ...  1 ⎞ .
c) ⎜ ⎟
⎝ 2 2 2 :2 ⎠ 2

8. tute€ea unui numǎ€ €açiona1 positiv


3
1. CalculaIi:
a) ; b)  1  ; c)  2  ; d)  10  ; e)  1   9   5   25 
; f) ; g) ; h) .
4 2 3 36 100 8 6 4
2. ZcrieIi ca o singurǎ putere:

a)  
1
3

3
1
; b)
5
6
 
6
5
; c) 43   43  ; d)
2

 2
2 ;

9 9
5 9 5
e)  32   64    6  ; f) 311  3  4   16  ; 6
g)          ...  
5
6 6
5
.

3. ZcrieIi ca 9o singurǎ putere: 12 6

a)
2
   
7
:
2
; b)  
3
4
:
3
4
; c)
3
7
:
3
; d)
1
9
:
9
1
:
1
;   
e)          
2 : 2  2
; f) 2
1
: 2
1

18
; g)
4

4 9 4
... .   
 3 3 3 4 4 8 5 5 5
4. ZcrieIi ca o singurǎ
putere:
a) ⎢ 
⎡ 1 ⎥ ;
⎤
b)
 ⎥
⎢ 4 ; c)
 32

⎢ 5 ⎥ ;
⎫
⎡ 1
⎤
⎡
1⎤
⎣ 2 ⎦
⎨⎢  ⎥ e)
⎣ ⎦ ⎣ ⎦

⎧ ⎧ ⎫; f) ⎧ ⎫ .
d)
⎪ 2 ⎤ ⎪
⎡⎪⎣ 3 ⎦ ⎪⎬
; ⎨
⎬
⎪⎢ 
13 ⎤
⎥ ⎪ ⎪
⎨⎢
3⎤

2 ⎥ ⎪
⎬
⎩ ⎪ ⎣ ⎦ ⎪⎩ ⎣ ⎦ ⎪⎭
⎪⎩⎭
⎭
5. CalculaIi:

a)  12   21  ; b)  34  :  43   1 ; c)  15  : 251   51 ;
2
 3

d) ⎢
⎡ 31     3    3  ⎥ :  3 ;  –  4 ⎥  3 ; f)  9  16  ;
⎢ 14

1 1
⎤
1 e)   1⎤ 4 1
⎡ 1
⎣ ⎦ ⎣ ⎦
h)   –   –   –   ;
 
7
g) 2  5 : 5
17 3
–10 ;
1
5 5
1
5
1
5
1

i)
4
   
9 : 9
4
1
– ;
2
j) 1   : 1  – 1.
1 1
3 6
1
2
6. CalculaIi:
a) ⎢
⎡ 31    3   3  ...  ⎥
1 1   1⎤ 1 3 ;
3
⎣ ⎦ 3  ...  3
3
b) ⎢⎡2  1  2 
1
 ...  2 1⎤⎡ : 1
⎥ ⎢    1  ...    ⎥;
 5
 5
 5 5
 5
1
5 ⎤ ⎦
⎣ ⎦ ⎣
1
c) 2   – 221  – 2 1  – ... – 1  .

9. O€dinea eJectuǎ€ii ope€açii1o€

1. CalculaIi:
1 1 4 2 3 1 1 1 3 2 1 2
a)   2 ; b) : – ; c)   ; d)   : ;
4 8 5 3 2 9 12 4 9 63
5
2 3 1 1 4 2 1 1 1
e) 1 :  2 : 2 ; f) 2  : ; g) 10 – : .
7 7 2 3 5 25 3 42
2. CalculaIi:

a)  43 – 13  : 2 ;  
c) 7 :  –  ; d) 1 – 1   20 ;
9 3
b) 1 –
5 10
1 1
 25 ;
7 14
1
4 8
1

⎛11⎞ ⎛1
2 ⎠ ; f)   2  :  –  ; g)  3 – 2      ;
e) ⎜ : ⎜  1⎟ ⎞ 1 1 1 1 1 1 1 7
⎝ 22 ⎝2 4 2 8 2 3 12 6
h) ⎟1 – –  :  2 – –  ; i)        .
1 1 1 1 6 1 9 1
⎠
2 3 4 8 5 2 4 4
3. CalculaIi:
a) 1
2     3 3; b) ⎢  :  ⎥  
 3 1 2
3 2  : –


; c) 1  ; ⎡ 4 4 2 ⎤ 27 4
⎣3 3 18 ⎦ 5 9 10
d) ⎢⎡ 9: 81 –   ⎥ : 1 ;  
e) ⎡ 1  1  10 – 1 : ; f) 1 –  :12 ;
⎤ ⎢ ⎥
4 ⎤
9
⎣ 51 101 2 ⎦ 12 ⎣ 6 4 3 2⎦ 2 2 8 6
g) 1 –   1 1
:  ;
⎡
h) 10 – 1–  
1 1 ⎤ 1
: .
2 4 3 ⎣⎢ 5 25 ⎥⎦ 10
2
 3O

4. CalculaIi:
a)
⎡1 ⎛ 1
– ⎜
⎢ 2 ⎝2
–
1⎞⎤
⎥
2 ⎠⎦
⎟ 4; b) 12 –
⎡ 1 1 9
1  –1 ;
⎣⎢ 3 9 4 ⎥⎦
⎤
 
   
⎣⎡ 1
c) 1 –
1
–
1 ⎤ ⎡ 1
: 1– –
⎣⎢ 3 27 81 ⎥⎦ ⎢⎣ 3 9 12
1 1 ⎤
 ; d) ⎡ 1 2 1
 – –
1⎤
⎣⎢ 6 3 4 12 ⎥⎦

2– 1–
2
1
;   
⎥⎦
⎡ 1
 1 2 1⎤
e) 2 – 1  –  1

1
: 2 –1 . 
⎣⎢ 3 6 5 10 ⎥⎦ 4 8
5. CalculaIi:
1
7
3
1  – 1  1– 1

a) ; 2 2 5 5
3 ; c) 4 1 ;
b)
2–
1 25 10

1
–
9
1
  –  1  2 1 –611  
d)
33 3 ; 9 3 5.
1 – 1  1 e) 1  1  10
6 36 72 4 5 3
6. CalculaIi:


a) 1
1 1
1 2  3  ...  100 :

1400 
1
 1
– 50 – 49 –
...
1
1
–1 ; 
1 2 12 21 21 2 2 2
b) : 3  :4  : 5  ...  :100 .
2 3 4 99

1O. Nume€e €açiona1e positive sc€ise sub Jo€mǎ secima1ǎ

1. TransformaIi în fracIii zecimale:
17 7 3 123 5 81 1453 1 7 3 1 3 21 21 3
;
a)10 100 ; ; ; ; ; ; b)2 5; 20; 125
; ; ; ; ; ;
10 1000 10 10 10 50 25 4 8
1 7 14 8 37 40 2 19 317 469 139
c) ; ; ; ; ; ; d) ; ; ; ; .
3 3 9 3 11 33 15 15 150 150 110
2. TransformaIi în fracIii ordinare:
a) 0,4; 1,2; 12,4; 0,03; 41,3; 714,21;
1,07;
b) 0,(3); 0,(6); 1,(61); 2,(36); 0,(123); 1,(721);
c) 0,1(6); 2,2(3); 0,21(6); 3,1(63); 6,12(36); 3.12(3); 7,1(42).
3. ComparaIi numerele:
a) 1 çi 1,4; b) 2,1 çi 2,11; c) 5,41 çi 5,5; d) 21,04 çi 21,4;
e) 7,432 çi 7,431; f) 1,3 çi 1,(3); g) 1,2(6) çi 1,26; h) 3,(65) çi 3,
 (63).
2
4. OrdonaIi crescǎtor numerele:
a) 2,3; 2,31; 2,(3); 2,4; 2,35; b) 3,61; 3,(6); 3,(63); 3,62; 3,7.
 3
5. DeterminaIi a 2009 - a zecimalǎ a numerelor de mai jos:
a) 1,5; b) 0,21; c) 0,(6); d) 4,(73); e) 7,(213); f) 9,21(3); g) 31,7(63).
6. DeterminaIi partea întreagǎ çi partea fracIionarǎ a numerelor urmǎtoare:
a) 0,23; b) 7,2; c) 0,(64); d) 1,3(7); e) 0,2(46); f) 1,7(3).
7. ReprezentaIi pe axǎ urmǎtoarele numere
zecimale: a) 1,2; 1,8; 1,4; 1,5;

b) 5,12; 5,2; 5,15; 5,17; 5,16.

8. AflaIi cifra x din relaIiile:

a) 1, x   2, x   3, x   6,6 ;
b) 0,1x   0,2x   ...  0,9x   4,63 .

11. Ope€açii cu nume€e €açiona1e positive

sc€ise sub Jo€mǎ secima1ǎ
1. CalculaIi:
a) 3,1 + 4,5; b) 2,4 – 1,1; c) 3,27 + 1,05; d) 0,412 + 5,103; e) 1,75 – 0,35;
f) 4,21 – 0,3; g) 4,95 – 1,36; h) 1,73 – 0,8; i) 9,26 – 1,101.
2. CalculaIi:
a) (3,21 – 1,3) + 0,4; b) (7,41 – 0,1) – (2,3 + 0,4); c) (36 – 1,41) – 10,3;
d) 10 – (1,4 – 0,4); e) 4,25 – (1,3 + 2,7); f) (9,45 – 1,4) – (3,4 + 1,9);
g) 1 + (0,1 + 0,2 + 0,3); h) (9,4 + 7,3) – 2,41.
3. CalculaIi:
1 2 1
a) 7,1 ; b) 23, 41– ; c) 1 + 0,(6); d) 21 – 3,(63); e) 0,4 – ;
10 5 3
f) 1,(6) + 0,(3); g) 6,(31) + 6,(3); h) 2,41 – 0,(6); i) 2 – 0,  2  .
5
4. CalculaIi:
1 1 1
a)  0, 4  1, 3 ; b) 7 – 0,3 – ; c) 3 – 0, 3 ;
2 4 4

d) 9,63 – [0,(4) + 1,(6)];  1


e) 7, 36 – 2 – [1,  3 – 0,(6)] ;

1
f) 1, 3 5  2,1 6  – ; g) ⎡⎣1,  5  – 0,  3 ⎤⎦ – ⎡⎣0,  6  – 0,  2  ⎤⎦ .
9
5. CalculaIi:
a) 4,3 · 2; b) 2,21 · 4; c) 3,36 · 0,01;
32 2
1
d) 4,21 · 10; e) 9,63 · 1000; f) 3,1 4,1  ;
5
g) 7 · (1,1 –1,01); h) 10 – (3,6 + 4,1) · 0,2; i) (0,4 + 0,6) · 3 + 4,21.
6. CalculaIi:
a) 0,4 · 0,(3); 1
2 1, 32 ; c) 0,(5) · 1,2;
9
b)
d) 1,(8) · 0,9; e) 27,21 · 1,(6); f) 7,02 · 0,2(7);
g) 9,09 · 1,(7); 18 9
⎡⎣O,  6   O,  5 ⎦⎤  ; i) ⎡⎣0,1 0,  51 ⎦⎤  .
h)
99 7
7. CalculaIi:
a) 41 : 2; b) 3,61 : 10; c) 2,21 : 4; d) 4,32 : 0,2;
e) 9,41 : 100; f) 7,32 : 0,1; g) 9,4 : 0,01; h) 76,42 : 0,02;
i) 11,3 : 4; j) 7,4 : 6; k) 9,21 : 0,3; l) 12,6 : 0,06.
8. EfectuaIi calculele: 9
7 18
a) : 0,  6  ; b) : 0,1 2  ; c) ⎡⎣1,5  1,  5 ⎦2⎤ : ;d) 7,2 : [1,(6) – 0,(3)];
3 15
1 1
e) 2,(63) : (0,1 + 0,8); f) (1,6 + 2,4) : (2,(4) + 0,(3)); g) 1, 9 – 1,8  : 23 –9 .  
9. CalculaIi:
a) 0,13; b) 0,022; c) 0,54; d) 0,72; e) 1,22; f) 1,52.
1Ð. ZcrieIi cu o singurǎ putere:
a) 1,62 · 1,63; b) 2,14 : 2,1; c) 0,7l · 0,72 · 0,73 · 0,74;
2 3 4 4 3
d) (1,5 ) · (1,5) ; e) 0,3 · 0,3 : 0,3; f) [(41,2)3]4 : 41,23;
g) {[(0,4)2]3}4 : (0,4)l0; h) (0,12 · 0,13)9; i) 0,92 · 0,92 : (0,9)3;
3 4 5 4 8
j) (4,2 · 4,2 ) : [(4,2) ] ; k) (1,2 · 1,2 : 1,2 ) · 1,23.
4 5 6 l0

11. CalculaIi:
a) 2,1 : 0,12 – 0,02; b) (0,12 + 0,13) · 103; c) (9,6 – 1,22) : 102;
d) (4,2 – 2,2) : 0,4; e) 9,6 – 4,2 – 2,1 : (2,1 – 0,7)); f) (0,2 + 0,22 + 0,23): 0,4.
2

12. CalculaIi:
1
a) ⎡1, 6 – 3, 3  2 ⎤ ;
    b) (1,2 – 0,3)2 · 1,(6);
⎣⎢ 18 ⎥⎦
21
c) :  4,1 4, 2  8,6 : 2 ; d) 1,3(6) · (1,4 – 0,2) : 1,(7);
4
1
e) [(4,7 – 0,52) : 10 + 1] : 4; f) ⎡⎣1,  2   1,  3  1,  4  ⎦⎤  ;
12
  1 1 1
g) ⎡⎣ 0,  2  ⎤⎦  ⎣⎡0,  4  ⎦⎤  ⎣⎡0,  6  ⎦⎤ :  
2 9 18
; 
 1
 1 1

h)  4,1 – 1,1 – 13 :1, 3  6  –4 2 ;
i) [9,(6) – 3,(6)]2 : [2,1(3) + 3,2(3) + 0,2(3)].
 3

12. Ecuaçii
1. Care dintre elementele mulIimii A = {0,2; 6,1; 0,6; 7,4; 0,53} sunt soluIii
pentru urmǎtoarele ecuaIii:
a) x – 2,l1 = 4; b) 2x = 1,2; c) 10x – 1,3 = 4; d) 0,4 : x = 2; e) x – 0,3 = 7,1?
2. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
a) x + 1,4 = 2,8; b) x – 3,1 = 0; 1
x  0,5 ;
c) 4
d) 4,9 – x = 1,21; e) x – 1,(3) = 0,2; f) 3
x  10  1;
4
g) 17,01 – x = 11,01; h)  x  1, 4 ; i) x – 9  2, 3 .
5  
2
3. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
a) 2x = 15; 1 1
x:  0, 4 ; 0,7 x  1 ;
b)
c)
2 9
4
d) x :  1,3 ; e) 1,(8) : x = 1,(3); f) 10x = 17;
5
7
g) 2,4x = 0,24; h) 0,2x = 38; i) : x  0, 2 .
5
4. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
2 1 1
a) 2x – 0,9 = 1,1; b) 10x   1,5 ; c) 3 x  0, 6   1 ;
5 3 9
3 7
d) 3x – 9,1(6) = 10,1(3); e) 0,02x – 6,01 = 8,03; f) 1 x   6 ;
4 2
g) 0,001x – 7,002 = 8,1; h) 31 – 9x = 7.
5. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
1 1 17
a) 1,2x + 2,5x = 74; b) 7x – 0,5x + 1 = 14; c) ; x x–1 
5 2 2
1 9
d) 0, 3x  x  ; e) 9,2x – 0,1x – 2,1x = 2,1; f) 9,7x + 0,3x – 1,4 = 17,1.
6 4
6. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
a) 0,5x + 7,5x – 1 = 2x + 7,4; b) 7x – 15 = 3x + 21;
1 7 1
c) 1 x –  1 x  1,5x  15 ; d) 1,(6)x + 4,1 = 1,(3)x + 9,6;
4 2 2
9
e) 7,2 – 9,5x = 0,5x – 0,8; f) x – x  x  7, 21 .
4
7. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
a) 10(x + 1,2) = 16,4; b) (x + 5,6) : 10 = 1,2;
c) (2x + 17) : 6,2 = 102; d) 2,1 : (2x + 1) = 0,7;
 2
e) 0,(2)·(3x – 0,1) = 0,(7); f) 1,(7) : (0,1x – 1) = 2,(8).
3¢

8. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
a) 2[0,(6)x + 1] = 3[1,(3)x + 0,3];
17
b)   x  1, 2x – 2x   0,17x – 0,5x  1,5x  0,1 ;
2
17

c) 0,1 3x  4, 2   0, 2 x 4 – 0,1 ; 
d) 1,(7) – (x + 0,(5)) = 0,(7).
9. RezolvaIi în Q+ ecuaIiile:
x1 1 x5
a)   ; b) 1  x  2  7 ; c) 0, 2x  x –3  3x  1 ;
3 2 4 5 20 5 10
6
x3 x2
d) 1,3 x   ; e) 1,16 x – x  1  x  30 .
18 9 10 90
1Ð. RezolvaIi în Q+
ecuaIiile:
a) 0,1x + 0,2x + 0,3x + ...+ 0,9x – 0,4 = 8,6;
b) 0,1x + 0,2x + 0,3x + ... + 2,5x = 6,5.

13. 7necuaçii

 
1. Fie mulIimea A  1 ; 3,6; 70, 3; 20,1 . Care din elementele mulIimii A verificǎ
inecuaIiile:
4
1 1
a) x   1 ; b) x – 0,5 “ 4,1; c) 0,1x – 1 > 5,6; 1   x – 1“9 ?
d)
4 2 3
2. RezolvaIi în fi inecuaIiile:
1
a) x – “1, 2 ; b) x + 9,4 < 11,6; c) 1,(6) + x < 3,(3);
6
7 11
d) x – 1,2 < 0,1; e) x   ; f) x – 0,(12) “ 2,(15).
5
3. RezolvaIi în fi inecuaIiile:
1
a) 3x “1 ; b) x : 2,1 < 10; c) x : 0,1 “ 0,3;
3
1 1 5
d) 1 x   ; e) 102x “ 0,04; f) x : 1,4 “ 2.
4 2 4
4. RezolvaIi în fi* inecuaIiile:
4
a) 2x  1,3“1 ; b) 0,2x + 6,1 “ 10,2; c) 7,2 + 2x < 10;
3
d) x – 1,6 < 2,1; e) 10x – 4,1 < 2,5; f) 11 x  1  17 ;
3 3 9
9 1 17
g) x– “ ; h) 0,3(x) + 1,(6) “ 2,(7).
2 4 2
 3
5. RezolvaIi în fi inecuaIiile:
a) 3(x – 1,2) < 12,3; b) 2,1(x + 1) < 8,4; c) (x – 6,3) : 3 “ 1,23;

d) 2x + 3,1(x – 1) < 10,1; e) 4,2 + 3(x + 1,(2)) “ 15,4;  1


f) 7 x 4 “14 .
6. RezolvaIi în fi* inecuaIiile:
a) 1,2x – 1 “ 0,2x + 3; b) 2x – 7,21 “ 0,5x + 0,2;
c) x + 0,1x + 6 “ x – 0,1x + 7,1; d) 1,2(x + 0,1) < x + 0,7;
e) 0,(5)x – 1,(6) “ 0,(2)x + 2,(3);f) 5
2
x  0, 2  x  23 ;
1
g) 0,7x  x  0,5  0,5x  10, 3 .
2

1¢. t€ob1eme ca€e se €eso1vǎ cu ajuto€u1 ecuaçii1o€

1. AflaIi un numǎr raIional pozitiv çtiind cǎ:
a) adunat cu 4,1 dǎ 7,2;
b) diferenIa dintre el çi 0,14 este 1,5;
c) scǎzut din 2
dǎ ;
1
1 5
2
9
d) dublul sǎu este ;
2
e) treimea sa este 0,2(3).
2. AflaIi un numǎr raIional pozitiv çtiind cǎ:
1 1
a) diferenIa dintre dublul sǎu çi3 este 6 ;
7
b) suma dintre el çi sfertul lui 5 este2 ;
c) cincimea diferenIei dintre el çi 2,1 este 7,2;
d) dublul sumei dintre el çi 2,(6) este 11,4.
3. AflaIi douǎ numere raIionale pozitive çtiind cǎ:
a) suma lor este 20,4 iar diferenIa lor este 1,2;
b) suma lor este 7,5, iar unul dintre numere este cu 0,5 mai mare decât celǎlalt;
c) diferenIa lor este 20,25, iar unul dintre numere este de 6 ori mai
mare decât celǎlalt.
4. Trei copii au împreunǎ 50,5 lei. AflaIi câIi lei are fiecare dacǎ primul
copil are cu 5,5 lei mai mult decât al doilea çi de 2 ori mai puIini lei
decât al treilea.
5. O carte çi un stilou costǎ impreunǎ 30,4 lei. AflaIi preIul cǎrIii çi al stiloului,
çtiind cǎ preIul cǎrIii reprezintǎ 4
1
 36
din preIul stiloului.
 3
1
6. AflaIi perimetrul unui dreptunghi çtiind cǎ lǎIimea reprezintǎ3 din lungime,
iar lungimea este egalǎ cu sfertul lui 36,36 cm.

15. Wedia a€itmeticǎ ponde€atǎ

1. DeterminaIi media aritmeticǎ ponderatǎ a numerelor:
a) 3 çi 9 cu ponderile 1 çi 2;
b) 2,1 çi 3 cu ponderile 10 çi 2;
c) 2,4 çi 1,3 cu ponderile 3 çi 6;
d) x = 4,1, y = 2,2 çi z = 4,2 cu ponderile pl = 1, p2 = 2, p3 = 3;
e) x = 4, y = 9 çi z = 2,4 cu ponderile pl = 1,4, p2 = 3, p3 = 2.
2. DeterminaIi numǎrul raIional a, çtiind cǎ media aritmeticǎ ponderatǎ a
nume- relor xl = a, x2 = 2a, x3 = 3a cu ponderile pl = 1, p2 = 2 çi p3 = 3 este
14.
3. DeterminaIi media aritmeticǎ ponderatǎ a numerelor xl = 2, x2 = 2xl, x3 = 2x2,
x4 = 2x3 1 p p p
cu ponderile p  , p  , p  , p  .
2 2 2 2
4. DeterminaIi numerele raIionale x çi y, çtiind cǎ x = 2y, iar media
aritmeticǎ ponderatǎ a numerelor x çi y cu ponderile 2 çi 3 este 21.
5. Ştiind cǎ media aritmeticǎ ponderatǎ a numerelor xl, x2 çi x3 cu ponderile
p, 2p çi 3p este 5, calculaIi xl + 2x2 + 3x3.
6. Ştiind cǎ media aritmeticǎ ponderatǎ a numerelor a, b çi c cu ponderile
2, 2 çi 1 este 2, iar a + b + c = 7, determinaIi a + b.
7. La un test elevii unei clase au obIinut urmǎtoarele rezultate: 2 elevi au
luat nota 5, 8 elevi au luat nota 7, 5 elevi au luat nota 8, 2 elevi au luat
nota 9, iar un elev a obIinut nota 10. Care este media pe clasǎ?
8. La un magazin alimentar s-a fǎcut o aprovizionare cu mere de 3 tipuri:
20 kg cu 3 leifkg, 30 kg cu 4 leifkg çi 50 kg cu 5 leifkg. Care este preIul
mediu al unui kilogram de mere?
9. AflaIi numerele raIionale x, y çi z çtiind cǎ x = 12y + 1, z = 5y, iar media
lor aritmeticǎ ponderatǎ cu ponderile 1, 3 çi 5 este 9.
 III. R6PO6Lt9 Şt PLOPOLţtt 37

Noiiuni teoretice a
• Prin raportul numerelor a çi b se înIelege fracIia , b  0.
b
• Egalitatea a douǎ rapoarte se numeçte proporUie.

Proprietatea fuwdamewtalǎ a proporUiei

În orice proporIie produsul mezilor este egal cu produsul extermilor.
a c
  a  d  b  c; .
b d
b çi c se numesc mezi; a çi d se numesc extremi.

Procewte
p
p% din x   x .
100
Raportul cu numitorul 100 se numeçte raport procewtual, se noteazǎp  p%
çi se citeçte „p la sutǎ”. 100

Mǎrimi direct proporUiowale

x x x
{x , x , ..., x } d.p. {a , a , ..., a } dacǎ:   ...  , n fi, n “ 2 .
l 2 n l 2 n
a a a
Regula de trei simplǎ
Exemplu: Un elev plǎteçte pentru trei caiete 6 lei. Cât va plǎti elevul
pentru
5 caiete?
d.p. 6 lei
3 caiete ............ 3  6  x  6  5  10 lei.
5 caiete ............ x lei 5 x 3
Mǎrimi iwvers proporUiowale
x x x
{x , x , ..., x } i.p. {a , a , ..., a } dacǎ:   ...  , n fi, n “ 2 .
l 2 n l 2 n
1 1 1
a a a
Regula de trei simplǎ
Exemplu: Doi muncitori terminǎ o lucrare în trei zile. În câte zile terminǎ
aceeaçi lucrare 6 muncitori?
i.p.
2 m ............ 3 zile 2 x 23
6 m ............ x zile 6  3; x  6  1 (o zi)

Probabilitatea uwui evewimewt

numǎrul cazurilor favorabile
P(E )  numǎrul cazurilor posibile .
38

1. Rapoa€te
1. ZcrieIi raportul numerelor: 22
7 14 33
a) 2 çi 7; b) 0,1 çi 0,4; c) çi ; d) çi ;
4 3 3 2
e) 0,(6) çi 0,(3); f) 7,1(2) çi 2,1(5); g) 1 1 çi 2 1 .
9 18
2. AflaIi valoarea raportului numerelor:
a) 25 çi 45; b) 21 çi 35; c) 4 çi 0,2;
1 1 1 1
d) çi ; 2 çi 1 ; f) 1,(3) çi 0,(6);
4 2
e)
3 6

1 1 4 1
g) 7,3(2) çi 0,1(3); h) 1 – çi 2  – ; i) 22 · 3 · 53 çi 24 · 32 · 5.
9 3 3 3
3. ZcrieIi raportul lungimilor:
a) 2 cm çi 8 cm; b) 0,2 cm çi 0,5 dm; c) 2,4 cm çi 5 mm;
d) 0,3 dm çi 0,02 dam; e) 3 km çi 4 hm.
4. Dacǎ:
x x
a)  10  4 çi y = 15, aflaIi x;
y çi y = 2, aflaIi x;
y
b)
x
c)  O, 2 çi x = 14, aflaIi y; x 9 çi x = 18, aflaIi y.

d)
y y 2
5. Fie un pǎtrat cu latura de 8 cm. AflaIi raportul dintre:
a) latura pǎtratului çi perimetrul pǎtratului;
b) perimetrul pǎtratului çi latura acestuia;
c) perimetrul pǎtratului çi aria acestuia.
6. Fie un dreptunghi cu lungimea de 10 cm çi lǎIimea de 6 cm. AflaIi
raportul dintre:
a) lǎIime çi lungime;
b) aria çi perimetrul dreptunghiului;
c) lungimea çi perimetrul dreptunghiului;
d) lǎIimea çi aria dreptunghiului.
7. AflaIi douǎ numere raIionale pozitive, çtiind cǎ:
3
a) raportul lor este 2 , iar suma lor este 75;
 3
5
b) raportul lor este , iar diferenIa lor este 20.
3
8. AflaIi raportul:
x
a) , çtiind x 2 y 6 x y 4 z 5
cǎ:  çi  ; b) , çtiind cǎ: x 1  çi  .
 ,
z y 3 z 5 y 2 z 5 t 2
t
 39
9. Ştiind x 2
cǎ  , calculaIi:
y y 3
2x
a) ; b) ; xy xy 2x  y
; ; e) .
c)
d)
x 3y y 2x – y 4y–x
3x
2x 1
1Ð. Ştiind cǎ  , calculaIi:
7y 2
x 2x
a) ; b) ; xy 3x – y
c) ; d) .
y xy 2y x  3y
11. Fie x, y, z cfi*. CalculaIi:
a) x
y xy
 , dacǎ x y 4
  ;
y x y x 5
2 x  y 3 y  z 4 z  x
b)
  , y z x 5
   .
dacǎ
x y z x y z 3

2. t€opo€çii
1. ZtabiliIi dacǎ urmǎtoarele rapoarte formeazǎ o proporIie:
2 4 5 10 2, 4 1, 2
a) çi ; b) çi ; c) çi ;
3 6 3 6 0,5 0, 25
5 50 4 0, 2
d) çi ; çi ; f) 1 çi 0,1 ;
9 4,5 6 0,6
e)
0, 3 0,6
2
1 4 11 4 10,3  25 25
.
7 3 3
g) çi ; 4 ; j)
5 1 h) 2 6 çi 7 ; i) çi çi
2 1 4 0,6 14  2 5 25
21
3 12 2 2
2. FormaIi câte o proporIie cu numerele:
a) 2; 15; 6; 5; b) 1; 2; 0,1; 0,2; c) 10; 0,(5); 0,(7); 14.
x 3
3. Ştiind cǎ  , calculaIi:
y 4
2x xy 2x – y x xy xy
; d) ;e) ; f) .
a) ; ; 3x – y x  y x  y 7 y
b) 3 y yc)– x
 x
4. AflaIi raportul , çtiind cǎ: 4
y
x 3 x  y 11
a)  ; b)  ; x2y 4 x  5y 1 2x  3y 2
d)  ;  ; e)  .
c)
x–y x–y 5 2x  y 3 4x – y 3 3x  9 y 5

2
5. Ştiind cǎ:
4x  2 y 3 xy xy 7 x  3y
a)  , calculaIi ; b)  , calculaIi ;
5 y  3x x 2x  y 9 3x  y
3y
5
x–y 1 x4y
c)
 , calculaIi .
xy 3 4x – y
¢O

6. AflaIi x din proporIiile:

x 7 1 5 7 9 1 x
a)  ; b)  ; c)  ; d)  ;
45 810 x 4 x 2 9 3
e)  ; f) x 10 21 14 x 1
 ; g)
h)  ;  ;
94 x x 23 46 x x3
17 3 63
18
i)  ; j)  ; k)  ; l)  .
8 4 x 9 3 6 5 x
7. AflaIi x din proporIiile:
1–1 1–1
x 10 2 43 6; x
a)  ; 4;
c) 3
b) x 2
2,1 3
d)
x
1
2 – 1 91  13 0,  5  0,1 0, 2 ;
2  ; 
e) 1,7 0,5
 4 x

f)
1  61 14
2
g)
2 : 
x
; 4:
 43 – 1 1 1
29 – 6
;
1

3
1 3 0, 6  x
2  6 – 12
1 1
1– 1– 0, 4  0,7 1
3 6 ; 1
h)
1 1 x i) x  10
2 ;
3

1 1 – 1 : ⎡0,15  0,13⎤ : 0,14 

x
j) 4 12 6 ⎣ ⎦
; k) x ;

0,2  0,3 5 1 90
9
⎡⎣1,  2  – 1,1 2  ⎤⎦  90 1,  4  x 4
 5.
l) x 1,3 ; m)
0,5 – 0, 4 : 2  10
3
8. AflaIi x din proporIiile:
2x 4 7 14 1 3x
a)  ; b)  ; c)  ;
5 3 3x 9 0,3 4
29 40x
1 11
e) 5
d)  ; 0, 2  0,6 
7x 21
 4 2 .
; f) 5
1 3 6x
1
9. AflaIi x din proporIiile: 1
x1 5 5 10 x 11

a)  ; 
; c)
4 2 3
;
4 2 x –1 4 3 25
b)
 ¢
x1 x2 2x – 1 7 x1 2
d)  ; e)  ; f)  ;
3 4 6 12 x4 5
x x 1 x –1 13 2x – 1 5
 
g)  ; x  1 14 ; i) x  1 3 .
4 5 h)
1Ð. AflaIi x din proporIiile:
a0  b0 2x
x ab  ba aa  bb x  1  ; a çi b fiind cifre
a)  ; b)  ; c)
3 a 22  a  b aa  2x  1
nenule. b
bb
11

3. t€ocente
Aflarea a p% dintr-un numǎr
1. ZcrieIi sub formǎ de raport procentual:
4 7 1 3 0,1 4 1 2
a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) 0,4; h) ; i) 0,03; j) .
5 4 2 10 10 25 50 5
2. ZcrieIi urmǎtoarele procente sub formǎ de fracIie
ireductibilǎ: a) 25%; b) 50%; c) 30%; d) 120%;
e) 45%.
3. CalculaIi:
a) 2% din 200; b) 25% din 48; c) 17% din 300;
d) 125% din 550; e) 2% din 40; f) 140% din 20.
4. CalculaIi:
a) 0,2% din 45; b) 0,(6)% din 30; c) 66,(6)% din 15;
d) 1,4% din 32; e) 33,(3)% din 45; f) 1,(6)% din 6;
g) 50,5% din 200; h) 21,3% din 120; i) 3,3% din 100.
5. CalculaIi:
a) 50% din 50% din 400; b) 30% din 30% din 90; c) 10% din 50% din 28;
d) 0,1% din 0,2% din 45; e) 7% din 3,(3)% din 75; f) 1% din 0,1% din 405.
6. ComparaIi:
a) 30% din 120 cu 20% din 150; b) 30% din 70 cu 70% din 30;
c) 25% din 44 cu 75% din 20; d) 0,1% din 70 cu 0,2% din 50.
7. ComparaIi:
a) 0,2% din 0,2% din 20 cu 0,3% din 0,4% din 50;
b) 40% din 5% din 120 cu 25% din 25% din 80;
c) 75% din 25% din 16 cu 7,5% din 2,5% din 160.
8. Într-o clasǎ sunt 24 elevi, iar 25% din ei sunt fete.
a) Ce procent din numǎrul copiilor reprezintǎ numǎrul bǎieIilor?
b) Câte fete çi câIi bǎieIi sunt în clasǎ?
¢2

9. Un elev are de citit o carte de 50 de pagini în trei zile. În prima zi citeçte

20% din carte, a doua zi 75% din rest, iar a treia zi restul. Câte pagini a
citit în fiecare din cele trei zile?
1Ð. Un produs costǎ 4000 lei. Cât costǎ obiectul dupǎ:
a) o scumpire de 10%;
b) o ieftinire de 25%;
c) o scumpire de 20% urmatǎ de o ieftinire de 5%;
d) o ieftinire de 30% urmatǎ de o scumpire de 15%?
11. Care este preIul iniIial al unui obiect dacǎ:
a) dupǎ o majorare de 20% obiectul costǎ 48 lei;
b) dupǎ o ieftinire de 5% obiectul costǎ 475 lei;
c) dupǎ douǎ ieftiniri succesive de 25% obiectul costǎ 16 lei?
12. O persoanǎ depune la bancǎ 1000 lei, dobânda anualǎ fiind de 5%. Ce
sumǎ va avea persoana respectivǎ dupǎ:
a) un an; b) doi ani?
13. Un cǎlǎtor parcurge un drum în patru zile astfel: în prima zi parcurge
25% din drum, a doua zi 30% din drumul rǎmas, a treia zi 20% din
drumul rǎmas, iar a patra zi 84 km.
a) CâIi km are drumul?
b) CâIi km a parcurs în fiecare zi?
14. O persoanǎ depune la bancǎ o sumǎ, dobânda anualǎ fiind de 10%. Ce
sumǎ a depus persoana dacǎ dupǎ doi ani va avea suma de 2420 lei?
Aflarea unui numǎr când se cunoaşte p% din el
1. AflaIi numǎrul x, çtiind cǎ:
a) 25% din x este 12; b) 45% din x este 18; c) 75% din x este 48;
d) 0,3% din x este 6; e) 1,(7)% din x este 0,16; f) 1,4% din x este 21.
2. AflaIi numǎrul x, çtiind cǎ:
a) 40 reprezintǎ 25% din x; b) 120 reprezintǎ 20% din x;
c) 27 reprezintǎ 9% din x; d) 4,5 reprezintǎ 90% din x.
3. AflaIi preIul iniIial al unui obiect, çtiind cǎ:
a) dupǎ o scumpire de 10% obiectul va costa 55 lei;
b) dupǎ o ieftinire de 20% obiectul va costa 36 lei;
c) dupǎ o scumpire de 15% obiectul va costa 46 lei;
d) dupǎ douǎ scumpiri succesive de 25% obiectul va costa 75 lei.
4. AflaIi douǎ numere, çtiind cǎ:
a) 30% din primul numǎr reprezintǎ 12, iar 50% din al doilea numǎr este 4;
b) 35% din primul numǎr reprezintǎ 42, iar suma lor este 121;
c) primul numǎr reprezintǎ 25% din al doilea, iar suma lor este 55.
 ¢
5. Un elev are de rezolvat un numǎr de exerciIii în trei zile. În prima zi a
rezolvat 20% din temǎ, adicǎ 5 exerciIii, a doua zi 40% din temǎ, iar a
treia zi restul de exerciIii.
a) Câte exerciIii are tema?
b) Câte exerciIii a rezolvat în fiecare din cele trei zile?
6. PreIul unei cǎrIi este de 23 lei çi reprezintǎ 46% din preIul unui stilou.
AflaIi cât costǎ stiloul?
Raport procentual
1. AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ:
a) 5 din 25; b) 6 din 60; c) 4 din 16; d) 20 din 5;
e) 15 din 125; f) 35 din 3,5; g) 60 din 7,2.
2. Într-o bibliotecǎ sunt 300 cǎrIi din care 60 sunt de matematicǎ, 105 de
beletris- ticǎ, iar restul sunt de englezǎ. Cât la sutǎ din numǎrul total
reprezintǎ cǎrIile de matematicǎ, beletristicǎ, respectiv englezǎ?
3. AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ x din y, çtiind cǎ:
x 2
a)  ; b) 3x = 7y; c) 2x – y = x + 3y.
y 5
4. Un numǎr x reprezintǎ 20% din alt numǎr y. AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ:
a) 2x din y; b) x din 4y; c) x din (x + y).
x
5. AflaIi raportul y, çtiind cǎ:
a) 20% din x = y; b) 35% din x = 15% din y;
c) 125% din 5% din x este egal cu 45% din 20% din y.
6. a) PreIul iniIial al unui obiect este de 350 lei, iar dupǎ o scumpire costǎ
392 lei. AflaIi cu cât la sutǎ s-a majorat preIul produsului.
b) PreIul iniIial al unui obiect este de 150 lei, iar dupǎ o ieftinire costǎ
120 lei. AflaIi cu cât la sutǎ s-a micçorat preIul produsului.
7. Dupǎ o scumpire de 20% urmatǎ de o ieftinire de 25% preIul unui obiect
este de 18 lei.
a) Care este preIul iniIial al obiectului?
b) Cu cât la sutǎ trebuie majorat preIul obiectului pentru ca acesta sǎ
fie de 22 lei?
¢. Wǎ€imi di€ect p€opo€çiona1e
1. Un creion costǎ 4 lei.
a) CompletaIi urmǎtorul tabel:
Numǎr Greioane 1 2 4 7
Preţ (lei) 4
¢¢

b) Cu ajutorul tabelului deduceIi cǎ preIurile sunt direct proporIionale

cu numǎrul de creioane.
c) RealizaIi graficul dependenIei proporIionale.

2. a) CompletaIi tabelul:
x 1 2 3 4
y = 2x
b) RealizaIi graficul dependenIei proporIionale.

c) Cu ajutorul tabelului deduceIi cǎ valorile lui y sunt direct proporIionale

cu valorile lui x.
3. ZtabiliIi dacǎ între mulIimile urmǎtoare existǎ relaIia de
proporIionalitate directǎ:
a) A = {2; 3; 4} çi B = {4; 6; 8};
b) A = {0,1; 0,3; 0,6} çi B = {1; 3; 6};


1 3 5
c) A  ; ; çi B = {2; 4; 6};
246
d) A = {0,(2); 0,(3); 0,(5) çi B = {1,(2); 1,(3); 1,(5)}.
4. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt direct proporIionale cu
numerele: a) 2; 3; 6 çi x = 6;b) 16; 5; 10 çi y = 10;
1 1 1
c) 1 ; ; çi z  ; d) 0,1; 0,3; 0,5 çi y = 0,6.

2 3 4
12
5. AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ sunt direct proporIionale cu:
1 1 1 1
a) 4; 7; 8 çi k = 3; b) 1,2; 1,3; 1,4 çi k = 20; c) ; çi çi k  ;
2 4 8 16
1
d) 1,(6); 0,(3) çi 1,(3) k  , unde k este coeficientul de proporIionalitate.
çi 3
 ¢
6. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ ele sunt sunt direct proporIionale
cu:
a) 2; 5 çi 3 çi cel mai mic este 6; b) 7; 9 çi 10 çi cel mai mare este 30.
7. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ ele sunt sunt direct proporIionale
cu:
1 1 1
a) 2; 9 çi 18 çi x + y + z = 58; b) ; çi çi x  y  z  1;
2 3 6
c) 0,4; 0,7; 0,5 çi x + y + z = 3,2.
8. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ ele sunt sunt direct proporIionale cu
numerele:
1 1 1
a) 3; 6; 9 çi 2x + y – z = 36; b) 4;1 2 ; 8 çi x  3y  2z  20
; c) 0,1; 0,2; 0,3; çi 3x – y + z = 12; d) 2; 3; 5 çi x · y + z2 = 279;

e) 0,(3); 0,(5); 0,(7) x  y  z  35 .

çi 9
9. a) ÎmpǎrIiIi numǎrul 120 în pǎrIi direct proporIionale cu 12, 11 çi 7.
b) ÎmpǎrIiIi numǎrul 48 în pǎrIi direct proporIionale cu numerele 3; 5; 7; 9.
1Ð. Numerele x, y çi z sunt direct proporIionale cu numerele 2; 3 çi 5.
a) AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ numǎrul x din suma celor trei numere.
b) AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ numǎrul x din y + z.
11. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ:
a) {x – 1; y – 2; z – 4} d.p {2; 3; 4}çi x + y + z = 34;
b) {2x – 4; y; z – 1} d.p {6; 3; 4}çi x + y + z = 43;
c) {x – 1; y – 2; z – 3} d.p {1; 2; 3}çi 2x + 3y – z = 55.
12. AflaIi numerele naturale x, y, z çi t, çtiind cǎ sunt sunt direct
proporIionale cu divizorii lui 6 çi xy + yz + zt = 234.
13. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ:
a) {x; y} d.p {3; 2} çi {y; z} d.p. {4; 9}, iar x + y + z = 19;
b) {x; y} d.p {4; 3} çi {y; z} d.p. {6; 2}, iar x + y – z = 12.
14. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ: 3x = 2y çi 6x = 5z, iar x2 + yz = 280.
15. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ: {10; 6; 4} d.p. {x; y; z}çi x + y + z = 5.
16. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ: {1; 3; 5} d.p. {x – 1; y – 2; z – 3} çi
1
z– x– y .
2
17. AflaIi perimetrul çi aria unui dreptunghi, çtiind cǎ dimensiunile sale
sunt direct proporIionale cu numerele 1,2 çi 2,4, iar diferenIa acestora este
12 cm.
18. AflaIi perimetrul unui triunghi, çtiind cǎ laturile acestuia sunt direct
¢6
propor- Iionale cu numerele 3, 4 çi 5, iar diferenIa ultimelor douǎ este de
3 cm.
 ¢
19. AflaIi lungimile laturilor unui triunghi çtiind cǎ sunt direct proporIionale
cu numerele 0,4; 0,6 çi 0,8, iar perimetrul triunghiului este de 18 cm.
2Ð. Fie numerele x = 2a + 5b çi y = 3a + b; çtiind cǎ numerele a çi b sunt direct
proporIionale cu 3 çi 5, aflaIi:
x
a) valoarea raportului ;
y
b) cât la sutǎ reprezintǎ numǎrul x din x + y.
21. AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ {x, y} d.p. {4; 5}, y reprezintǎ 25% din
z, iar media lor aritmeticǎ este 174.
22. AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ {x, y} d.p. {4; 7}, 4z = 3x, iar pǎtratul
sumei celor trei numere este 49.
23. AflaIi numerele a, b çi c çtiind cǎ: {a + b; b + c; c + a} d.p. {6; 8; 4}, iar
a2 + b2 + c2 = 140.
24. AflaIi numerele a, b çi c çtiind cǎ: {a – b; b – c; c + a} d.p. {2; 4; 8} çi
(a – b)(b – c) = 72.

5. Wǎ€imi inve€s p€opo€çiona1e

1. Un muncitor terminǎ o lucrare în 12 ore.
a) CompletaIi tabelul:
Numǎr muncitori 1 2 3 4
Numǎr ore 12
b) Cu ajutorul tabelului deduceIi cǎ numǎrul de muncitori este
invers proporIional cu numǎrul de ore.
c) RealizaIi graficul dependenIei proporIionale.

2. a) CompletaIi tabelul:
x 1 2 4 8

b) RealizaIi graficul dependenIei proporIionale.

¢8
c) Cu ajutorul tabelului deduceIi cǎ valorile lui x sunt invers
proporIionale cu valorile lui y.
3. ZtabiliIi dacǎ între mulIimile urmǎtoare existǎ o proporIionalitate
inversǎ: a) A = {2; 3; 6} çi B = {6; 4; 2};
b) A = {4; 8; 6} çi B = {12; 6; 8};

  
1 1 1 1
c) A  ; ; çi B  2;4; ;
2 4 8 2
d) A = {0,1; 0,3; 0,4} çi B = {12; 4; 3};
1 1 1
e) A  12 ;13 ;1  çi B  2;3;4 .

4. ZcrieIi trei numere invers proporIionale cu numerele:

1 1 1
a) 2; 15; 10; b) 3; 6; 9; c) 4; 5; 10; d) 2; 4 8; ; e) 0,1; 0,4; 0,8.

5. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt invers proporIionale cu

1 1 1
numerele: a) ; ; çi x  2 ; b) 2; 6; 9 çi y = 18; c) 0,

(3); 0,(6); 0,(7) çi z = 9.

2 34
6. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt invers proporIionale cu numerele:
1 1 1
a) ; çi çi k  1; b) 2; 7 çi 15 çi k = 35;
4 2 2
c) 0,4; 0,6; 0,8 çi k = 4,8; d) 0,(2); 0,(4) çi 0,(6) k  1 .
çi 18

7. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ:

a) {x; y; z} i.p. {2; 3; 4} çi x + y + z = 26 ;

 1 1 1

b)  x; y; z i.p. 2 4; 8 ; çi x  y  z  112 ;
c) {x; y; z} i.p. {0,(4); 0,(8); 0,(6)} çi x + y + z = 39.
8. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ:
1 1 1
  
a) x; y; z i.p. ; ; çi 2x  3y – z  45 ;
3 6 9
b) {x; y; z} i.p. {0,2; 0,5; 0,9} çi x + 2y – z = 71;
c) {x; y; z} i.p. {2; 3; 6} çi 3x + 2y + z = 28.
1 1 1
9. a) ÎmpǎrIiIi numǎrul 44 în pǎrIi invers proporIionale cu numerele ; çi .
4 6 12
b) ÎmpǎrIiIi numǎrul 121 în pǎrIi invers proporIionale cu numerele 3; 6 çi 9.
1Ð. AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ:

 1 1 1

a)  x; y; z i.p. 4 6; 8 ; çi x  y  z  116 ;
 ¢
b) {x; y; z} i.p. {0,2; 0,5; çi 1} çi xy + yz – zx = 63;
 ¢10

c) 1 1 1
 x; y; z i.p. 2 4;8 
; çi x  y  z  512 .

11. Numerele x, y çi z sunt invers proporIionale cu numerele 0,4; 0,6; 0,8.

a) AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ numǎrul cel mai mic din numǎrul cel mai mare.
b) AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ 2x + 3y + 4z = 60.
12. AflaIi dimensiunile unui dreptunghi, çtiind cǎ:
1 1
a) sunt invers proporIionale cu çi , iar semiperimetrul sǎu este de 30 cm;
4 6
b) sunt invers proporIionale cu numerele 1,(3) çi 1,(6), iar aria sa este de
45 cm2.
13. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ:

a)  x  y; y  z; z  x i.p.618;121 ; 1  çi  x  y  y  z  z  x   576 ;
b)  x  y; y  z; x  z i.p. 0,5;0, 2;7  çi x  y  z  28 .
1

14. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ:

a) {x; y} i.p. {2; 4}; {y; z} i.p. {2; 6} çi x + y + z = 20;
b) {x; y} i.p. {1; 3}; {y; z} i.p. {2; 3} çi x + y + 3z = 48.
15. Numerele x çi y sunt invers proporIionale cu 7 çi 9, iar z reprezintǎ 30% din
x. AflaIi x, y çi z, çtiind cǎ x + 9y – 10z = 25.
16. Numerele x, y çi z sunt invers proporIionale cu 0,5; 0,2 çi 0,25.
x
a) AflaIi valoarea raportului
2 .
b) AflaIi cât la sutǎ reprezintǎ z din (x + y + z).
17. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt invers proporIionale cu
inversele numerelor 2, 4, 6 çi 8, iar media lor aritmeticǎ este 30.
18. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt invers proporIionale cu numerele
1,2; 0,4 çi 0,6 iar suma lor reprezintǎ 20% din 300.
19. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt invers proporIionale cu numerele
1 1 1
3, 6 çi 9 çi    72 .
x y z
2Ð. AflaIi media aritmeticǎ a numerelor x, y çi z, çtiind cǎ numerele sunt invers
proporIionale cu 6, 3 çi 2, iar x + y = 12.
21. AflaIi numerele naturale de forma abc , çtiind cǎ {a; b; c} i.p. {15; 3; 5}çi
abc 9 .
 ¢
6. Regu1a de t€ei simp1ǎ
1. Douǎ cǎrIi costǎ 12 lei. Cât costǎ 4 cǎrIi?
2. Trei stilouri costǎ 27 lei. Cât costǎ 5 stilouri? Câte stilouri se pot
cumpǎra cu 18 lei?
3. Trei robineIi umplu un bazin în 12 ore. CâIi robineIi umplu acelaçi bazin
în 4 ore? În câte ore umplu bazinul 6 robineIi?
4. Doi muncitori terminǎ o lucrare în 10 ore. În câte ore terminǎ lucrarea
4 muncitori? De câIi muncitori este nevoie pentru ca lucrarea sǎ fie
terminatǎ în 5 ore?
5. Pentru confecIionarea a trei fuste se folosesc 6 m de mǎtase. CâIi metri
de mǎtase sunt necesari pentru a confecIiona 5 fuste? Câte fuste se pot
confecIiona cu 14 m de mǎtase?
6. Un automobil parcurge distanIa de 100 km în 2 ore. În câte ore
parcurge automobilul distanIa de 150 km? (viteza este constantǎ)
7. Mergând cu viteza de 60 kmfh un automobil parcurge o distanIǎ în 4
ore. Cu ce vitezǎ trebuie sǎ meargǎ automobilul pentru a parcurge aceeaçi
distanIǎ în trei ore?
8. Trei tractoare arǎ o suprafaIǎ în 6 ore. De câte tractoare este nevoie
pentru a ara aceeaçi suprafaIǎ în 9 ore? În cât timp arǎ aceeaçi
suprafaIǎ un tractor?
9. Un muncitor executǎ 10 piese în 4 ore. În câte ore executǎ
muncitorul 20 iese? Câte piese executǎ în 8 ore?
1Ð. 5 muncitori terminǎ o lucrare în 6 ore. În câte ore terminǎ lucrarea 2 muncitori?
De câIi muncitori este nevoie pentru ca lucrarea sǎ fie gata în 2 ore?

7. E1emente de o€ganisa€e a date1o€ şi p€obabi1itǎçi

1. Într-o clasǎ cu 21 elevi, la teza de matematicǎ s-au obIinut
urmǎtoarele rezultate reprezentate printr-o diagramǎ cu bare.
5O
¢12
CompletaIi tabelul.
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numǎr elevi
2. Într-o clasǎ cu 30 elevi s-au obIinut la matematicǎ pe semestrul I
urmǎtoarele medii reprezentate într-un tabel:
Media 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Numǎr elevi – – – 1 3 4 6 7 6 3
Procent
a) ReprezentaIi datele din tabel într-o diagramǎ cu bare.
b) ExprimaIi în procente numǎrul elevilor care au obIinut aceeaçi medie.
3. În figura alǎturatǎ este prezentatǎ repartizarea
culturilor pe un teren agricol de 600 ha.
a) Ce procent din teren a fost cultivat cu orez?
b) Câte hectare au fost repartizate fiecǎrei culturi?
4. Care este probabilitatea ca la aruncarea unui zar sǎ obIinem:
a) o faIǎ cu 3 puncte; b) o faIǎ cu un numǎr par; c) o faIǎ cu un numǎr prim;
d) o faIǎ cu un numǎr mai mare sau egal cu 5; e) o faIǎ cu un pǎtrat perfect.
5. Ze aruncǎ douǎ zaruri. Care este probabilitatea sǎ obIinem:
a) o dublǎ; b) douǎ feIe cu numere pare; c) douǎ feIe a cǎror sumǎ sǎ fie 5;
d) douǎ feIe cu numere prime între ele?
6. Într-o urmǎ sunt bile numerotate de la 1 la 15. Care este probabilitatea
ca extrǎgând o bilǎ, aceasta sǎ fie:
a) un numǎr mai mic decât 7; b) un numǎr divizor al lui 30;
c) un numǎr multiplu de 5; d) un numǎr prim impar?
7. Într-o urmǎ sunt 7 bile albe, 5 bile negre çi 8 bile roçii. Care este
probabilitatea ca extrǎgând o bilǎ, aceasta sǎ fie:
a) albǎ; b) roçie; c) albǎ sau neagrǎ?
8. Într-o urmǎ sunt bile numerotate de la 1 la 12. Care este probabilitatea
ca extrǎgând douǎ bile, acestea sǎ fie:
a) ambele numere pare; b) ambele numere prime?
9. Într-o urmǎ sunt 5 bile roçii çi 10 bile galbene. Care este probabilitatea
ca extrǎgând douǎ bile, acestea sǎ fie:
a) ambele roçii; b) una roçie çi una galbenǎ?
1Ð. Într-o urmǎ sunt 30 bile albe çi negre. AflaIi câte bile din fiecare culoare
1
sunt, çtiind cǎ probabilitatea de a extrage o bilǎ albǎ este
3 de .
 IU. flUH9L9 tMtL99t 51

Noiiuni teoretice
A = mulIimea numerelor întregi
A* = A \ {0}
A+ = mulIimea numerelor întregi pozitive
A– = mulIimea numerelor întregi negative

Opusul unui numǎr întreg a este numǎrul întreg –a

Exemplu: Opusul lui 3 este –3. Opusul lui –5 este
5.
Modulul (valoarea absolutǎ) unui numǎr întreg x se noteazǎ |x| çi este
definit
⎧ x, dacǎ x“0
prin | x | ⎨ . Observǎm cǎ |x| “ 0, oricare ar fi x c A.
x, dacǎ x  0
⎩
Exemplu: |4| = 4; |–5| = 5; |0| = 0.
Aduwarea çi scǎderea wumerelor îwtregi
1. Dacǎ a, b c A+ se procedeazǎ la fel ca la adunarea numerelor
naturale. Exemplu: +2 + 5 = +7.
2. Dacǎ a, b c A–, atunci a + b = –(|a| + |
b|). Exemplu: –2 – 3 = –5.
3. Dacǎ a c A– çi b c A+, |a| > |b|, atunci a + b = –(|a| – |
b|). Exemplu: –4 + 1 = –3.
3. Dacǎ a c A– çi b c A+, |a| < |b|, atunci a + b = |b| – |a|.
Exemplu: –3 + 5 = 2.
ObservaUie: Zemnul „–” în faIa unei paranteze schimbǎ toate semnele din
parantezǎ.
Exemplu: –(–6 + 2) = 6 – 2.

ÎwmulUirea çi împǎrUirea wumerelor îwtregi. Regula semwelor

x y x·y/x:y Exemple:
+ + + +2 · (+3) = +6 +4 : (+1) = +4
(–2) · (–3) = +6 (–4) : (+2) = –2
– – +
(–4) · (+2) = –8 4 : (–1) = –4
– + – (+2) · (–5) = –10 (–4) : (–2) = 2
+ – –
 52

1. Numǎ€ înt€egý €ep€esenta€e pe axǎý opusý va1oa€e abso1utǎ

 
1. Fie mulIimea A  1, 0, 4, 7 ,  2 . DeterminaIi elementele mulIimilor:
1
a) A fi A; b) A fi Q+; c) A fi fi; d) A fi A–.
2. a) ReprezentaIi pe axǎ numerele: +2; –2; 0; 3; –4; –1.
b) ZcrieIi care din numerele de la punctul a) sunt pozitive çi care sunt negative.
3. DeterminaIi elementele mulIimilor:
A = {x c A | –1 “ x “ 2}; B = {x c A– | –4 < x < 1};
C = {x c A+ | –1 “ x “ 4}; D = {x c A* | –5 < x “ 2}.
4. ZcrieIi opusele numerelor: –2; 100; –4; 5; 0; 7; –1.
5. ZcrieIi valoarea absolutǎ pentru fiecare din numerele: –2; 25; –7; 21; –12;
–16.
6. CalculaIi:
a) |–2| + |4|; b) |3 – 1| – |0|; c) |7 + 1| + |–8|; d) |3 – 1| · |–2| + |6 –
4|; e) |7 – 3| : |–2| + |6 – 2| · |3|; f) (|7 + 4| + |–11|) : |3
– 1|.
7. ZcrieIi elementele mulIimilor:
A = {x c A | |x| = 9}, B = {x c fi | |x| = 1}, C = {x c A– | |x| = 5},
D = {x c A | |x| = –8}, E = {x c A | |x| = x}.
8. ZcrieIi elementele mulIimilor:
A = {x c A | |x| “ 2}, B = {x c A* | |x| < 4}, C = {x c A* | |x| < 3},
D = {x c A+ | |x| “ 6}, E = {x c A– | |x| < 7}, N = {x c A | –1 “ |x| “
2}.
9. Fie mulIimea A = {–2; –1; 0; 2; 4}. DeterminaIi elementele mulIimilor:
M = {x c A | x = –a, a c A} çi N = {x c A | x = |a|, a c A}.
1Ð. CalculaIi a + b + c, unde: a = |–4| : |–2| + |–2| : |1|, b = |–18| : |+9| + 2 · |+2|,
c = |1 + 4| · |–3| – |5 + 1| : |+3|.

2. Compa€a€ea şi o€dona€ea nume€e1o€ înt€egi

1. ComparaIi numerele:
a) –2 çi –3; b) +4 çi +2; c) 0 çi –5; d) –2 çi
+2; e) 8 çi –8; f) |–7| çi |+7|; g) |+3| çi –|+3|.
2. OrdonaIi crescǎtor numerele:
a) –1, +1, –2, +2, –3, +3; b) –21, 14, 7, –35, 0; c) |–7|, –5, –3, 24, –24.
 5
3. OrdonaIi descrescǎtor numerele:
a) –7, –6, –5, 0, 5, 10, –4; b) –7, –3, –1, 2, 4, 7;
c) –|+4|, |–4|, 0, 7, –7, 3 çi –|+3|.
4. ZcrieIi:
a) cel mai mare numǎr întreg de douǎ cifre;
b) cel mai mic numǎr întreg de o cifrǎ;
c) cel mai mic numǎr întreg de douǎ cifre;
d) cel mai mare numǎr întreg de douǎ cifre distincte;
e) cel mai mic numǎr întreg de trei cifre distincte.
5. ZcrieIi:
a) toate numerele întregi negative mai mari ca –5;
b) toate numerele întregi pozitive mai mici ca 8;
c) toate numerele întregi cuprinse între –2 çi 3;
d) toate numerele întregi mai mari sau egale cu –3 çi mai mici ca 4.
6. ComparaIi numerele:
a) x = |–21| çi y = –|4|; b) x = |31 – 6| çi y = –|41 –
40|; c) x = –|31 – 30 – 1| çi y = |42 – 40 – 2|.

3. Rep€esenta€ea unui punct cu coo€donate înt€egi înt€-un sistem

de axe o€togona1e
1. Fie mulIimile: A = {0, 1} çi B = {–2, 1}. DeterminaIi elementele mulIimilor:
A x B, B x A, A x A, B x B.
2. DeterminaIi coordonatele punctelor din figura de mai jos:

3. Fie punctele: A(2, 3), B(2, –2), C(–4, 1), D(–3, –2), E(0, 4), N(0, –2),
G(–2, 0), H(3, 0).
a) ReprezentaIi punctele într-un sistem de axe ortogonale.
b) ZcrieIi punctele care se aflǎ pe axa Ox.
c) ZcrieIi punctele care se aflǎ pe axa Oy.
 5¢

4. Fie punctele: A(4, 3), B(1, 1), C(7, 1) çi D(4, 1).

a) ReprezentaIi punctele într-un sistem de axe ortogonale.
b) ArǎtaIi cǎ ADB ÷ ADC.
5. Fie punctele: A(2, 1), B(5, 1), C(2, 3), D(–1, 1), E(–1, 4), N(–3, 1).
a) ReprezentaIi punctele într-un sistem de axe ortogonale.
b) ArǎtaIi cǎ ABC ÷ DEN.
6. DeterminaIi coordonatele mijlocului segmentului [AB] în urmǎtoarele cazuri:
a) A(2, 4), B(0, 2); b) A(0, 2), B(2, 0);
c) A(6, 4), B(0, 2); d) A(4, 6), B(6, 4).
7. Fie punctele: A(2, 1), B(2, –2), C(–1, –2) çi D(–1, 1).
a) ReprezentaIi punctele A, B, C çi D într-un sistem de axe ortogonale.
b) ZtabiliIi natura patrulaterului ABCD.
c) AflaIi aria patrulaterului ABCD.
8. Fie punctele: A(3, 1), B(7, 1), C(7, –1) çi D(3, –1).
a) ReprezentaIi punctele într-un sistem de axe ortogonale.
b) ZtabiliIi natura patrulaterului ABCD.
c) AflaIi aria patrulaterului ABCD.
9. ZtabiliIi natura patrulaterului MNPQ în
cazurile: a) M(3, 1), N(8, 1), P(7, –1), Q(2, –
1);
b) M(0, 3), N(2, 0), P(0, –3), Q(–2, 0);
c) M(–1, 3), N(2, 3), P(4, –1), Q(–2, –1).
1Ð. Fie punctele: A(1, 2), B(5, 2), C(5, –1).
a) ReprezentaIi punctele A, B, C într-un sistem de axe ortogonale.
b) DeterminaIi coordonatele punctului D astfel încât patrulaterul ABCD
sǎ fie dreptunghi.
c) AflaIi perimetrul patrulaterului ABCD.

¢. Aduna€ea nume€e1o€ înt€egi

1. CalculaIi:
a) (+3) + (+2); b) (+1) + (+10); c) (–2) + (–6);
d) (–7) + (–8); e) (+2) + 7; f) (–6) + (–7);
g) (+11) + (+9); h) (–5) + (–11); i) (–20) + (–31).
2. CalculaIi:
a) (–2) + (+7); b) (+9) + (–6); c) (–11) + (+3);
d) (–25) + (+17); e) (–21) + (+10); f) (–30) + (+34);
g) (+7) + (–31); h) (–4) + +7).
 5
3. CalculaIi:
a) –1 + (–2) + (–3); b) (–5) + (+7) + (–10);
c) –12 + (–10) + (–4) + (+12); d) –11 + (–10) + (–1) + 3;
e) +4 + (–4) + (–5); f) (+100) + (–21) + (–22) + (–7);
g) –17 + (–9) + (+10) + (–1); h) –1 + (+2) + (–3) + (+4).
4. CalculaIi:
a) –15 + (–5) + [–10 + (+10) + 17];
b) 21 + (–14) + [(–11) + (–12) + (+25)]
c) +18 + (+12) + [–16 – 24 + (–3) + (+10)];
d) [–6 –9 + (+10)] + [(–2) + (–3) + (+5) + (–6)];
e) [(–36) + (+40) + (–21)] + (–3) + (–4);
f) [–2 + (–4) + (+8)] + [(–3) + (–4) + (–5) + (+10)].
5. CalculaIi:
a) (–1) + (–2) + (–3) + (–4) + ... + (–30);
b) (+2) + (+4) + (+6) + ... + (+80);
c) (–1) + (+2) + (–3) + (+4) + ... + (–99) + (+100).

5. Scǎde€ea nume€e1o€ înt€egi

1. CalculaIi:
a) 5 – (+3); b) –6 – (+5); c) (–3) – (+2); d) (–4) – (+4);
e) 10 – (–3); f) (–2) + (–6); g) (–7) – (–4); h) 21 – (+4);
i) (–6) – (–5) + (–2); j) 0 – (+2) – (–2).
2. CalculaIi:
a) 0 – 5 + 4; b) 7 + 3 – 2; c) –2 – 1 + 6;
d) –6 – 8 + 1; e) –1 – 2 – 4; f) 8 – 9 + 1;
g) 0 – 8 + 6 – 9 + 3; h) 9 – 16 + 1 – 20; i) 70 – 35 – 5 + 1.
3. CalculaIi:
a) (1 – 4) + (7 – 3); b) – (–2) + (–6) – (7 – 4);
c) (– 7) + (30 – 10 – 40); d) –27 + 3 – (–1 + 2 – 3 + 4);
e) 7 – (2 – 9 + 15) – 1; f) – (1 + 2 + 4) – (7 – 9 + 1);
g) (11 – 4 – 3) – (7 – 9 + 4); h) (40 – 45 + 1) – (46 – 23 – 3) + (–1 – 4 – 5).
4. CalculaIi:
a) –(24 – 6 – 8) – (1 + 7 – 10); b) (36 – 40 – 6) – (0 – 3 + 4 – 7);
c) 1 – [7 + 2 – (3 + 6 – 9)]; d) 2 – [10 + 1 – 6 – (2 + 5) – (7 – 1)];
e) 4 + [2 – 1 – 3 – (11 + 12 – 20) – 6] + 25;
f) (44 – 43 – 10) + [36 – (40 – 50) – 63];
g) 17 – { 2 + 4 – [7 – (31 – 30 + 1)]};
h) 26 – {–7 – 3 – [21 – 1 – (30 – 10 + 4)]};
i) 40 – {–1 – 4 – 5 + [36 – 40 – (1 + 4 – 10)]}.
56
5. CalculaIi:
a) |–2| + |–4| – |5|; b) |6 – 2| – |+4|;
c) |–1 – 4 – 6| – (21 – 20 + 4) – |36|; d) |(–21) – (–24)| + |–6 – 9|;
e) 36 – |1 + 2 + 4 – 30|; f) (72 – |2| – 30) – (10 – 6 + 45).
6. Dacǎ a = –2 – (–4) + 6 çi b = |36 – 40| – |50|, calculaIi:
a) a + b; b) a – c) – |a – b|; d) |a| + |b|.
b;

6. Ênmu1çi€ea nume€e1o€
înt€egi
1. CalculaIi:
a) (+2) · b) –2 · (–4); c) (+2) · (+5); d) (–2) · (–
(+6); 8);
e) (–6) · (–8); f) (+2) · (+10); g) (–6) · (–3); h) 0 · (–4).
2. CalculaIi:
a) (–2) · (+3); b) 6 · (–1); c) (+6) · (–10); d) (–21) · (+4);
e) –2 · 6; f) 7 · (–3); g) 25 · (–4); h) –72 · (+2).
3. CalculaIi:
a) (–3) · (–2) · (–4); b) (–1) · (+4) · (–2); c) +2 · (–4) · (+6);
d) (+2) · 3 · (–6); e) –1 · (–2) · (–3) · (–4); f) 6 · (–1) · 2 · (–3);
g) 21 · (–1) · (–2); h) –2 · (–3) · (–4) · (–1); i) 4 · (–8) · (–2);
j) 10 · (–100) · (–1); k) 3 · (–9) · 1 · (–3); l) (–1) · (–2) · (–3) · (–
4).
4. CalculaIi:
a) 3 · (–1 – 4); b) (–2) · (4 – 7); c) –3 · (–2) + 7;
d) (–6 – 1) · (–4 + 2); e) –2 · (–4) – 3; f) (–10 + 3) · (–1);
g) (7 – 11) · (–4); h) –3 · (2 – 1) · i) 7 · (–3 + 1) – 6;
4;
j) (21 – 5 – 6) · 2 – 11; k) (1 – 8) · 2 – l) (–1 – 2 – 3) · (4 – 6).
25;
5. Folosind factorul calculaIi:
comun, a) 2 · (–1) + 2 · 7 · (+3) – 6 · c) 2 · (–9) – 3 · (–9);
(–4); b) (+3);
d) –3 · 4 + (–3) · (+5); e) –10 · (–6) + (–10) · (+5);
f) 5 · (–1) + 5 · (–2) + 5 · (–3); g) –2 · (+4) + (–2) · (–5) + (–2) · (–7);
h) –3 · (–4) + (–3) · (+2) + (–3) · (–4) + (–3) · 5.
6. CalculaIi:
a) (–2) · (–3) + (–2) · 3; b) (6 – 1 – 5)(3 – 100);
c) 42 · (–1) + (40 – 34); d) (–3 + 1)(–6 + 2)(7 – 6);
e) 2 · (–3 – 1) · 4 – 6(–2 + 3); f) (10 – 21) · 2 – 3(7 – 1);

g) –2 · [+1 – 3(–1 – 2 – 4)] + 10;
i) 21 – 3[2 · (–1 – 4)];
7. CalculaIi:
a) (–2)(–6 + 1) – (–4);
5
h) 2 – 3[7 – 4(2 – 1)];
j) [(2 – 4) · (–5) + 10] · 3 – 1.
b) –(–2)(+3) – [(2 – 1) · 3 + 1];
58
c) (7 – 10) · [36 – (4 + 15) · 3] + 12; d) (36 – 40) · (–2) – 21 – (–3);
e) (–2)(2 – 7 – 5) – 3(7 – 3 + 4); f) 3 · [–2 – 4(2 + 5 – 6)];
g) (25 – 21 –2)[–2(3 – 6 – 4)]; h) [2 – 4(3 – 9)] · (–2) · (6 – 7);
i) 2[–3 + 4(–2 –1)] – 3[7 – 1 – 4(3 – 5)] – 2(–3 + 1);
j) [–1 – 4(3 – 2) – 2] · (–5) – (–2)[7 – 21 + 3 – 2(4 – 9)].
8. CalculaIi:
a) |–4 – 1 + 3| · (–2) – (–6); b) |6| · |–3 + 1| – |21 –4|;
c) |(–3) · (–2) + 1| · (–1); d) |–4 · (–3) + 10| · |–2 – 5 +
1|; e) 21 · |–4 – 3 + 6| – 36 · |41 – 27 – 3|;
f) –|–4| + |–5| · (–1) + 7 · |–3(2 – 1) + 7|.
9. CalculaIi:
a) –|32 – 2 – 30| · (–2) – 3[2 – |–6| · (2 – 19 + 1)];
b) –|36 – 2(–1 + 8) – 25| · (–1) – (36 – |2 – 4| – 5);
c) (25 – 30 + 1) · |–4 + 2| – [–3 – |4 + 6 – 5| · (–2)];
d) 3 – {4 – [3(2 – 1) – 6] + |4 + 1 – 20|}.
1Ð. Fie x = –2 · |4 – 9| çi y = –3 – 4(–1 + 2). CalculaIi:
a) xy; b) |x – y| · (–4); c) |x + y| · |x – y|.
11. Ştiind cǎ:
a) xy + xz = –6, calculaIi 2x(y + z);
b) xy = –3 çi yz = 4, calculaIi y(x – z);
c) 2x = –4, 3y = 6 çi 4z = –8, calculaIi 4x + 6y – 8z;
d) x + y = –30 çi z = 4, calculaIi xz + yz.
12. CalculaIi:
a) (–2) · (–1) + (–2) · (–2) + (–2) · (–3) + ... + (–2) · (–20);
b) –3 – 6 – 9 – ... – 180.

7. Êmpǎ€çi€ea nume€e1o€ înt€egi

1. CalculaIi:
a) (+6) : (+3); b) (–10) : (–5); c) (+25) : (+5); d) (–30) : (–6);
e) (–20) : (–10); f) (–26) : (–13); g) (+36) : (+4); h) (+300) : (+15).
2. CalculaIi:
a) (–6) : (+2); b) (+21) : (–7); c) (–35) : (–5); d) (–30) : (+2);
e) (+27) : (–9); f) (+6) : (–1); g) (+120) : (–40); h) –36 : (+2).
3. CalculaIi:
a) –30 : (–2) : 5; b) 21 : 3 : (–7); c) 100 : (–2) · (–1);
d) –36 : (–9) · 2; e) 4 · (–3) : (–6); f) 40 : (–10) · 2;
g) –48 : (–12) · 4; h) 90 : 30 · (–1) : 3.
 5
4. CalculaIi:
a) –7 : (–4 – 3); b) 20 : (–1 –4); c) 2 · (36 – 6) : (–10);
d) (–6 –8 + 10) : (–2); e) (21 –4 2) : (–2 – 3); f) 72 : (–2 · 3 + 3);
g) 2(–7 – 1 + 2) : (–3).
5. CalculaIi:
a) 6 : (–2) – 2; b) –14 : (+7) + 21; c) 3 · (–4) – 12;
d) (9 – 4 – 10) · 5 : (–25); e) 7 · (–3) : (–7) + 4 · (–7);
f) 10 : (–2 – 3) + 11 : (–1); g) 18 : (–1 – 2) – 6 : (–1).
6. CalculaIi:
a) 24 : (–6) – 25 : (–5);
b) (36 – 40) · 2 : (–4) – 8 : (–4);
c) [36 : (–3 – 4 + 1) – 2 · (–6)] · 2 – 4 : (–1);
d) 40 – 21 : [8 – (7 + 1) + 6 : (–2)];
e) 25 – 4 : (–2) · [(7 – 1 – 2) : (3 – 1)];
f) 100 : (–19 – 1) – 4 · [(21 – 5) : (–4) + 2];
g) –60 : (–15 – 5) · 2 – 70 : (–2 – 4 + 16);
h) (4 – 6 – 20) : ( 5 – 6) + 2 : (–1 + 2);
i) [21 – (3 – 6) : (–3)] · 2 – 36 : [(–3) · (+4)].
7. Dacǎ x = 72 : (–36) + 1, y = (– 9 – 7) : (–4), calculaIi:
a) x : (y –3); b) y : x; c) y : (–x).
8. Dacǎ:
a) x + y = 42 çi z = –2, calculaIi x : z + y : z;
b) x · y + x · z = 21 çi x = –1, calculaIi y + z;
c) x(y + z) = –12 çi x = –3, calculaIi y + z.

8. tute€ea unui numǎ€ înt€eg cu exponent numǎ€ natu€a1

1. CalculaIi:
a) 24; b) (–2)2; c) (–3)3; d) (–1)lOO; e) (–400)O;
2
f) (+6) ; g) (+5)3; h) (–2)4; i) (–3)4; j) (+4)3.
2. CalculaIi:
a) (–2)5; b) –32; c) (+4)2; d) –52; e) (–1)2Ol;
f) (+7)2; g) –72; h) 92; i) –102; j) +82.
3. CalculaIi:
a) (–1)3 + (–2)4; b) 7l – 42; c) (–3)4 – 92;
d) –100O – 21O + 52; e) –42 + (–2)4; f) 62 – 6l – 6O;
g) –122 + (–10)2 – 72; 2 3 2
h) (–8) – 3 + (–6) .
 60
4. ZcrieIi ca o singurǎ putere:
a) (–3)2 · (–3)4; b) (–4)2 · (–4)3; c) (+5)4 · (+5)5;
4 3
d) (–2) · (+2) – 2; e) (–10)4 · (+10)6 · (–10)l; f) –73 · (–7)4 · (+7)lO;
g) 82O · (–8)3 · (+8)4; h) 96 · (–9)O · ( 9)lO; i) 72 · 74 · (–7)6 · (–7)3.
5. ZcrieIi ca o singurǎ putere:
a) (–10)4 : (–10)3; b) (+3)lO : (+3)7 : 3; c) –62 : (–6)l;
4 2
d) (–5 ) : (–5) ; e) 74O : (–7)3O : (–72); f) 42O : (–4)lO : (–43);
g) 25ll : (–25) : (–25)2; h)232 : (–2lO) : (–2)l2; i) –39 : (–3)5 : (–33).
6. ZcrieIi ca o singurǎ putere:
a) (92)4; b) (–23)4; c) [(–4)3]5; d) [(–7)4]5;
e) (–22)3; f) (–62)5; g) [(–33)3]3; h) [(+52)4]O.
7. ZcrieIi ca un produs de puteri:
a) [2 · ( –3)4]3; b) [(–1)4 · (–2)5]lO; c) [62 · (–7)3]5;
2 3 7
d) [(–4 ) · (–5) ] ; e) [–94 · (–5)3]6; f) [22 · (–3)4 · (–5)2]6.
8. CalculaIi:
a) 27 : (–2)3 · (–2)O; b) (–34 · 32)3 : 3l6; c) 54 · (–5)6 : 59;
d) [74 · (–7)2]O · (–7)2; e) 106 : (–10)3 · 10O; f) [(–4)4 : 43]5 : 43.
9. CalculaIi:
a) (24 · 26)2 : (–2)l8; b) (–21)5 : (–21)3 : (–21);
c) [(54)3 : (–5)lO]2 : (–53); d) [73 · (–7)2: 74]O;
e) –63O : (–625) : (62)2; f) (–8)8 · (–8)4 : (–8)lO.
1Ð. ZcrieIi ca o singurǎ putere:
a) (–3)2 · 9; b) 42 · (–2)3; c) –125 : (–5)2 · 53;
d) 1002 · (–10)3 : 104; e) –74 · (– 49)2 · 73; f) 273 · (–9)2 · (–3)4;
2 3 4
g) –16 : (–4) · (–2) ; h) 5 : (+5) · (–25) : (–125)2.
4O 3O 4

11. CalculaIi:
a) [(–2)4 · (–3)6] : [(–2)3 · (–3)4]; b) [56 · (–3)9] : [–53 · (–3)8];
c) [732 · (–5)4O] : [–73O · (–5)39]; d) (–15)3 : (–3)2 : (–5)3;
e) (–21)4 : [(–7)3 · 34].
12. CalculaIi:
a) (–1)l · (–1)2 · (–1)3 · ... · (–1)2OO;
b) (–2)l · (–2)2 · (–2)3 · ... · (–2)3O : [(–2)l5]3l;
c) 3l · 32 · ... · 36O : (–27)6lO.
6O

9. O€dinea eJectuǎ€ii ope€açii1o€ şi Jo1osi€ea pa€antese1o€

1. CalculaIi:
a) –3 + (–4) : 2; b) (–1 – 4) · 3 – 7;
c) 72 : (–22 –4) : 3; d) 3 · (–4 · 3 + 10);
e) (–1)4 · (–1)3 · (–7) + 22 : (–2); f) (–2 + 3)2 : (–1)7 – 36 : (–2 – 4);
g) (–2)2 · (–4 : 1 + 6 – 3); h) [(–2)4 · (–2)8 : (–2)lO + 6]2;
i) [–2 · (–6) : 3 + 21 : (–7)] · 4; j) –125 : (–52 – 6 · (–3)].
2. CalculaIi:
a) 2 · (–8) : (–4) – 36 : 12; b) (9 – 6 + 10) : (–13);
c) (–7 + 1 + 24) : (–6) – 1; d) 25 – (–6 + 7 · 3);
4 3
e) 24 – (–1) · [–2 : (–1) + 2 : (–2 )];
f) 7 · (–1) – (–2) · [–3 · (–1) + 14 : (–7)];
g) 3 · [(–5)2 : 5 – 21 : (–1) + 62].
3. CalculaIi:
a) [(–2)4 : (–2)2 – (–5)3 : 5] · (–3);
b) (–4)2 : (–4) – 36 : (–2) + 21;
c) 252 : (–25) + 3 · [17 – 2 · (–6) + 1 – 32];
d) 2 · [40 : (–2)2 · 5 – 102 : (–10)];
e) –42 : (4 – 1 + 62 – 5 · 7);
f) [(–2)2 + (–2)3 + (–2)4] : (–1 – 1)2.
4. CalculaIi:
a) [24 · (–3)3]5 : [(–2)l9 · 3l4];
b) [(–2)O + (–2)l + (–2)2 + (–2)3] : 5 – 4 2;
c) 72 – [24 – (–2)2 + 13] – 23 + 72 : (–7);
d) 212 : [(–3)2 · 7] – 6 · [(4 – 2)3 + (–1 + 5)2];
e) (4 – 1 – 5)3 : (3 – 5)2 · (–2)4 : (–6 + 4)2;
f) [(–1)5 : (–1)4 – 5]2 : (–1 – 2 – 3) – 6(2 – 4 – 5).

1O. Divisibi1itatea în A
1. AflaIi valoarea de adevǎr a propoziIiilor:
a) 25 (–5); b) –7 | (–21); c) 35 5; d) 6 | (–2);
e) 50 (–3); f) –21%3; g) 4 J 16; h) 36 (–6).
2. DeterminaIi elementele mulIimilor:
a) Dl5; b) D2O; c) D–l2; d) D–25; e) D24.
3. DeterminaIi elementele mulIimilor:
a) M2; b) M–4; c) M5; d) M–6; e) M8.
 6
4. DeterminaIi elementele mulIimilor:
a) D2 U D–3; b) D–2 fi D4; c) D2 \ D6; d) D–9 fi D24.
5. DeterminaIi elementele mulIimilor:
a) M6 fi Ml2; b) Ml2 \ M–24; c) (M6 fi M4) \ M3; d) M7 U M–l4.
6. ZcrieIi elementele mulIimilor:
a) A = {x c A | –3 “ x “ 2, x 2}; b) B = {x c A– | –5 < x < 4, x 3};
c) C = {x c A | |x| “ 5, x (–5)}; d) D = {x c A* | |x| < 10, 6 | x}.
7. DeterminaIi elementele mulIimilor:

 x610 A; B  x  A | x39 A; C  x fi | 122 A;

A xA|

D  x  A |  A; E  x  A | x fi; N  x fi |  fi.

x x x
8. DeterminaIi elementele mulIimilor:


A  x  x 
5
1
A;
 
B  x  A x12
 1A ;  C x 
6
x2
fi ;

A| | fi|


D  x A |
7

E  x A |
12

N  x fi|
15
A ; 
fi; A;

x2  2x 1 3x  2
G  x 8
A
fi | .4 x 
9. DeterminaIi elementele mulIimilor:

A x x1

x  1 A ;  x2
B  x fi | x  1 A ;

A|
x1
; A  D x 
2x  4
x2 A. 
x2
C x fi|

A|

1Ð. AflaIi numerele x, y c A, çtiind cǎ:

a) x(y –1) = 0; b) (x – 1)(y + 2) = 3;
c) (x + 4)(y + 2) = 5; d) (2x – 1 )(y –1) = 10.
11. ArǎtaIi cǎ:
a) (2l + 22 + 23 + ... + 23O) 7; b) (5l + 52 + 53 + ... + 55O) 6;
62
c) (2n · 3n + l + 2n · 3n + 2) 4, w c fi*; d) (3n + l · 5n + 2 – 3n · 5n + l) 14, w c fi*.

11. Ecuaçii în A
1. Care din elementele mulIimii A = {–5; –4; –2; 0; 1; 5} sunt soluIii ale
ecuaIiilor: a) x – 1 = 4; b) 2x = –8; c) 2x – 1 = –1;
d) x + 1 = 6; e) 7x + 1 = 8; f) 3x – 2= –8?
62

2. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) x + 6 = –1; b) x – 2 = 3; c) 2 – x = –4; d) –8 + x = –1;
e) 7 – (–x) = 2; f) x + 1 = 5; g) –7 = 1 – x; h) 2 = x + 4;
i) 2 + x = –1; j) –x – 1 = 4; k) –9 = 20 – x; l) –x – 4 = 0.
3. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) 2x = –6; b) –3x = –9; c) 20x = 100;
d) –4x = 60; e) 15x = –30; f) –9x = 27;
g) –3x = 12; h) –8x = –16; i) 4x = –24.
4. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) x : 2 = –4; b) x : (–1) = –1; c) x : 5 = 4;
d) x : (–2) = 5; e) x : (–9) = 0; f) x : 1 = –8;
g) x : (–5) = 100; h) x : (–5) = –10; i) x : 2 = –9.
5. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) 2x – 1 = –3; b) 3x + 1 = 7; c) 5x – 1 = –16;
d) 10x + 1 = –29; e) 4x – 8 = –16; f) –9x + 1 = 19;
g) 3x – 9 = –9; h) 20x + 1 = – 19; i) –2x + 5 = –7.
6. RezolvaIi în A* ecuaIiile:
a) 2(–x – 1) = –8; b) 3(x + 2) = 6; c) 4(2 – x) = 8;
d) 7 : ( x – 1) = –1; e) (x + 2) : 4 = 0; f) (3 – x) : 3 = –1;
g) 10 : (x – 1) = –5; h) –4 : (1 – x) = 1; i) (2x – 1) : 3 = –1;
j) (3x + 1) : 2 = –4; k) (4x + 1) : 3 = 3; l) 2(–3x + 1) = –4.
7. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) 2x – 1 = x + 3; b) 4x + 5 = 3x – 1; c) 2x – 1 = 3x + 4;
d) 6x + 3 = 4x – 5; e) 5x – 6 = 2x + 3; f) 10x – 1 = 11x – 5
; g) 7x + 11 = 4x – 1; h) 15x + 9 = 10x – 1; i) –4 + 2x = x + 6;
j) 1 – 12x = 3x – 29; k) 1 + 8x = 8x + 17.
8. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) 2(x – 1) = 3(x + 1) – 6; b) 3(2x – 1) = 4(x – 2) +
15; c) 2(1 + x) = 3x; d) 7 – 3(x + 2) = 2x – 19;
e) 2(x + 4) = x + 7; f) 5(x + 9) = 6(x + 8);
g) 7(x – 1) – 2(x + 1) = 2 (x + 3); h) 2(2x + 2) + 6(x – 1) = 4(x + 1).
9. RezolvaIi în A ecuaIiile:
x1 x2 x1 x9 2x  3 x  6 x
a) 2  3 ; b) 5  3 ; c) 2  3  6 ;
2x  1 x x x  1 2x x x  1 x x5 x 1 x2
d) 3 4 6  3 ; e) 3  6  2  ; f) 5  4  10 20 .
1Ð. RezolvaIi în A ecuaIiile: 6
a) |x – 1| = 4; b) |2x + 1| = 3; c) |4x – 1| = 5; d) |3x + 2| = 10;
 6
e) |3 – x| = 1; f) |x + 6| = 0; g) |x| + 4 = 6; h) |x – 4| = –2.
11. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) |2x – 1| + 1 = 4; b) 3|x| – 1 = 5; c) 7|1 – x| =
21;
d) 2|2x + 3| – 1 = 17; e) |x – 1| + |2x – 2| = 12; f) ||x| + 1| = 4;
g) |7 – |x|| = 0; h) 3|2 + x| – 1 = 2|x + 2| + 6.
12. RezolvaIi în A* ecuaIiile:
a) |x| + 2|x| + 3|x| + ... + 40|x| = 1640;
b) |x + 1| + |2x + 2| + ... + |80x + 80| = 6480;
c) |x – 3 | + |2x – 6| + |3x – 9| + ... + |100x – 300| = 5050.

12. 7necuaçii în A
1. Care din elementele mulIimii A = {–3; –2; –1; 1; 2} verificǎ
inecuaIiile: a) x – 1 “ 4; b) x + 2 > 0; c) 3x “ 9; d) 2x
+ 3 < 7?
2. RezolvaIi în A inecuaIiile:
a) x + 4 “ 9; b) x – 1 > 2; c) x + 5 “ 9; d) x – 9 < –1;
e) 7 + x > 2; f) 2 < x + 3; g) x – 6 < 0; h) –6 “ x +
i) 21 > x + 15; j) 3 < 7 + x; k) 7 + x > 9. 1;
3. RezolvaIi în A inecuaIiile:
a) 3x “ 6; b) 2x > 2; c) 3x “ –21; d) –x < 4;
e) –2x “ 4, f) 7x < 28; g) 5x < –20; h) 2x > –2;
i) –5x < –40; j) x : 2 < –4; k) x : 3 < 0.
4. RezolvaIi în A inecuaIiile:
a) 2x – 3 < 5; b) 3x – 1 < 5; c) 4x + 7 “ 27;
d) 5x + 4 “ 9; e) 2x + 1 “ – f) 7x – 1 “ 13;
7;
g) 1 + 2x < 9; h) 4 > 3x – 2; i) 21 “ 5x – 4.
5. RezolvaIi în A– inecuaIiile:
a) 2x – 1 “ x – 4; b) 3x + 1 > x – 7;
c) 2(x + 2) “ 3(x + 2); d) 6(x + 1) < 5x – 6;
e) 2(3x – 1) “ 4x – 6; f) 3x – 1 “ 2(x – 3);
g) 7x – 2 < 3(2x + 1); h) 9x – 24 < 3(2x + 5);
i) 2(x + 1) + 3(x + 2) “ 4(x – 1);
j) 3(2x – 1) + 2(2x + 1) < 4(5x – 1) + 33.
6. RezolvaIi urmǎtoarele inecuaIii:
a) 2(x + 1) < 4, în fi; b) 3x – 1 < 2x – 4, în A;
c) 6(x + 1) < 2x + 14, în fi*; d) 3(2x – 1) “ 7x + 9, în A–;
e) 4x – 6 “ 2x – 8, în A*; f) –2(x + 1) < 2x + 6, în fi*;
g) 3(4x – 6) “ 7(2x – 8), în A+.
 6¢
64
7. RezolvaIi în A inecuaIiile:
a) |x| “ 2; b) |x| < 3; c) |x – 1| “ 1; d) |x + 2| < 4;
e) |2x| “ 6; f) |3x| < 9; g) |1 – x| “ 2; h) |2x – 1| “ 3;
i) |4x – 3| “ 5; j) 7|2x + 1| < 35; k) |x + 1| – 2 < 0; l) 2|x + 3| – 1 <
3.
8. DeterminaIi mulIimile:
A = {x c A | |x| < 2}; B = {x c fi* | |x – 1| “ 3};
C = {x c A | –3 “ x – 1 < 2}; D = {x c A* | –1 < 2x – 1 < 3};
E = {x c fi | –6 < |x| < 3}; N = {x c A* | |3x| “ 12}.

13. t€ob1eme ca€e se €eso1vǎ cu ajuto€u1 ecuaçii1o€

1. DeterminaIi numǎrul întreg x, çtiind cǎ:
a) suma dintre el çi –3 este 4; b) diferenIa dintre el çi 2 este –1;
c) triplul sǎu este –12; d) cincimea sa este 15.
2. DeterminaIi numǎrul întreg x, çtiind
cǎ:
a) triplul diferenIei dintre x çi 9 este –6;
b) dacǎ îl adunǎm cu 2 obIinem acelaçi rezultat ca atunci când dublǎm
suma dintre el çi –1;
c) adunând la triplul sǎu –2 obIinem 4;
d) dublând diferenIa dintre 2 çi x obIinem –20.
3. DeterminaIi douǎ numere întregi x çi y, çtiind cǎ:
a) suma lor este –8, iar diferenIa lor este 2;
b) suma lor este 12, iar unul din numere este de 11 ori mai mare decât celǎlalt;
c) suma lor este –20, iar primul numǎr este cu 16 mai mare decât al
doilea numǎr.
4. DeterminaIi trei numere întregi x, y çi z, çtiind cǎ:
a) x + y + z = 9, y = 2x çi z = x + 5;
b) x – y + z = –25, x = y – 1 çi z = y + 2;
c) x + 3y – 2z = 8, x = 4z çi y = 1 – z.
5. DeterminaIi numǎrul întreg x, çtiind cǎ dublând suma dintre dublul sǎu
çi 1 obIinem acelaçi rezultat ca atunci când îl triplǎm.
6. DeterminaIi douǎ numere întregi x çi y, çtiind cǎ suma lor este 3, iar
diferenIa dintre dublul primului numǎr çi triplul celui de-al doilea numǎr
este –19.
7. DeterminaIi numǎrul întreg x, çtiind cǎ micçorând dublul sumei dintre x çi
– 4 de –3 ori obIinem acelaçi rezultat ca atunci când scǎdem din el –1.
8. Zuma a patru numere întregi consecutive este –2. DeterminaIi numerele.
9. Zuma a w numere întregi consecutive este 35, iar diferenIa dintre cel mai
mic numǎr çi cel mai mare este –6. DeterminaIi numerele.
 GEOMETRIE

1. Recapiculare
şi complecǎri
2. Dreapca
3. Ung iuri
¢. Congruenia criung iurilor
t. Verpendicularicace
6. Varalelism
N. Vropriecǎiile
criung iurilor
 I. R9C6PttUG6L9 Şt COHPG9tǎLt
66

Noiiuni teoretice
1. Figu€i geomet€ice p1ane
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Triunghiul
Are 3 vârfuri, 3 laturi, 3 unghiuri.
Perimetrul = a + b + c.

Patrulaterul
Are 4 vârfuri, 4 laturi, 4 unghiuri.
Perimetrul = a + b + c + d.

Paralelogramul
Patrulaterul cu laturile opuse
paralele. Perimetrul = 2l + 2L.

Dreptunghiul
Paralelogramul cu unghiurile drepte.
Perimetrul = 2l + 2L; Aria = L · l.

Pǎtratul Dreptunghiul cu toate laturile de

lungimi egale.
Perimetrul = 4l; Aria = l2.

Rombul
Paralelogramul cu toate laturile de
lungimi egale.
Perimetrul = 4l.

Trapezul
Patrulaterul cu douǎ laturi opuse
paralele çi celelalte douǎ neparalele.

Cercul Centrul cercului este un punct,

iar raza cercului este un segment
cu un capǎt în centrul cercului çi
celǎlalt pe cerc.
 6
Noiiuni teoretice
2. Co€pu€i geomet€ice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Paralelipipedul Are 6 feIe, 8 vârfuri, 12
dreptunghic muchii. Muchiile fiecǎrei feIe
formeazǎ un dreptunghi.
Volumul = L · l · h.

Cubul Paralelipipedul dreptunghic cu

muchiile de lungimi egale.
Volumul = l 3.

Piramida Are 4 vârfuri, 4 feIe, 6

triunghiularǎ muchii. Muchiile fiecǎrei feIe
formeazǎ un triunghi.

Piramida
Are 5 vârfuri, 5 feIe, 8 muchii.
patrulaterǎ

Cilindrul
Bazele sunt cercuri.

Conul
Baza este un cerc.

Zfera
Centrul sferei este un punct,
iar raza sferei este un
segment cu un capǎt în
centrul sferei çi celǎlalt pe
sferǎ.
68
Ezerciiii şi prob1eme
1. DesenaIi:
a) un triunghi ascuIitunghic;
b) un triunghi obtuzunghic;
c) un triunghi dreptunghic;
d) un pǎtrat cu latura de 3 cm;
e) un dreptunghi cu laturile de 2 cm çi 4 cm;
f) un paralelogram cu laturile de 3 cm çi 5 cm;
g) un romb cu diagonalele de 4 cm çi 6 cm;
h) un cerc cu raza de 2 cm.
2. CalculaIi perimetrul çi aria unui:
a) pǎtrat cu latura de 2,7 cm;
b) dreptunghi cu lungimea de 0,7 dm çi lǎIimea de 32 mm.
3. CalculaIi perimetrul unui:
a) triunghi cu laturile de 0,14 m, 1 dm, 120 mm;
b) paralelogram cu laturile de 9,5 cm çi 0,2 m;
c) romb cu latura 6 1 cm .
de 4
4. AflaIi aria unui:
a) pǎtrat care are perimetrul de 17 cm,
b) dreptunghi care are lungimea de 2 ori mai mare decât lǎIimea çi
perimetrul de 38,4 cm.
5. Zǎ se afle lungimile laturilor unui triunghi care are perimetrul de 60
cm, çtiind cǎ:
a) cele trei laturi au aceeaçi lungime,
b) douǎ dintre laturi au aceeaçi lungime, iar a treia laturǎ are 12 cm;
c) o laturǎ este cu 14 cm mai micǎ decât suma celorlalte douǎ laturi çi cu
16 cm mai mare decât diferenIa lor.
6. Un dreptunghi çi un pǎtrat au aceeaçi arie. Zǎ se afle:
a) perimetrul pǎtratului, çtiind cǎ dreptunghiul are dimensiunile de 3 cm
çi 12 cm;
b) perimetrul dreptunghiului, çtiind cǎ pǎtratul are latura de 36 cm, iar
lǎIimea dreptunghiului reprezintǎ 25% din lungimea sa.
7. În desenele de mai jos sunt prezentate desfǎçurǎrile mai multor corpuri
geome- trice. NumiIi aceste corpuri çi desenaIi-le pe caiet.
a) b) c)
 6
d) e) f)

8. Zǎ se afle volumul unui paralelipiped dreptunghic care are:

a) lungimea de 21 cm, lǎIimea de 14 cm çi înǎlIimea de 8 cm;
b) lungimea de 20 cm, lǎIimea egalǎ cu 60% din lungime, iar înǎlIimea
de 3 ori mai mare decât lǎIimea.
9. CalculaIi volumul unui cub care are:
a) lungimea muchiei de 1,6 cm;
b) aria unei feIe de 25 cm².
1Ð. Zǎ se afle suma lungimilor tuturor muchiilor unui paralelipiped
dreptunghic care are:
a) dimensiunile de 3 cm, 4 cm çi 5 cm;
b) perimetrele a trei dintre feIe de 540 cm, 600 cm, 720 cm.
11. Un cub çi un paralelipiped dreptunghic au acelaçi volum. CalculaIi lungimea
muchiei cubului çtiind cǎ:
a) paralelipipedul dreptunghic are dimensiunile de 4 cm, 6 cm çi 9 cm;
b) suma celor trei dimensiuni ale paralelipipedului dreptunghic este de 189
cm, lǎIimea reprezentând jumǎtate din lungime çi un sfert din înǎlIime.
12. Un vas cu apǎ în formǎ de paralelipiped dreptunghic are baza un pǎtrat
cu latura de 1,6 dm. În vas este scufundat complet un corp metalic.
CalculaIi volumul corpului, çtiind cǎ nivelul apei se ridicǎ cu 50 mm.
13. O cutie în formǎ de cub are grosimea pereIilor de 0,5 cm çi muchia
exterioarǎ de 10 cm. Zǎ se afle volumul interior al cutiei.
14. Desfǎçurarea unui cub acoperǎ o suprafaIǎ planǎ cu aria de 864 cm².
AflaIi lungimea muchiei cubului.
7O II. 0L96Pt6

Noiiuni teoretice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Punctul A
x Punctul A, notat A.
Dreapta Dreapta a, notatǎ a.

Dreapta AB, notatǎ AB.

Trei sau mai multe puncte care aparIin aceleiaçi drepte se
numesc puwcte coliwiare.
Zemidreapta
Zemidreaptǎ închisǎ OA, notatǎ
[OA. Zemidreapta deschisǎ OA,
notatǎ (OA.

[MN çi [MP sunt semidrepte opuse.

Zegmentul Zegmentul închis AB, notat [AB];
Zegmentul deschis AB, notat (AB).
Punctele A çi B se numesc capetele segmentului AB.
DistanIa dintre punctele A çi B se numeçte lungimea segmen-
tului AB, notatǎ AB.
Zegmentele care au lungimi egale se
numesc segmente congruente.
CD = EN  [CD] ÷ [EN]

Mijlocul unui segment este punctul

de pe segment egal depǎrtat de
capetele sale.
M c [PQ], PM = MQ.

Ezerciiii şi prob1eme
1. DesenaIi trei puncte distincte A, B, C, astfel încât:
a) [AB = [AC;
b) [AB çi [AC sunt semidrepte opuse;
c) C este mijlocul segmentului [AB].
2. DesenaIi douǎ segmente [AB] çi [CD], astfel încât sǎ fie îndeplinite
urmǎtoarele condiIii:
 7
a) A, B, C, D sunt coliniare çi [AB] fi [CD] = ;
b) A, B, C, D sunt necoliniare çi [AB] fi [CD] = ;
c) [AB] fi [CD] = {M}, [AM] = [MB] çi [CM] = [MD].
3. DesenaIi patru puncte astfel încât acestea sǎ determine:
a) o dreaptǎ; b) patru drepte; c) çase drepte.
4. Fie punctele A, B, C, D, distincte douǎ câte douǎ çi punctul P c (AC).
Enume- raIi dreptele distincte determinate de aceste puncte dacǎ sunt
îndeplinite urmǎtoarele condiIii:
a) P c (BD), iar punctele B çi D sunt situate de o parte çi de cealaltǎ a dreptei AC;
b) C c (PB), iar A çi P sunt de aceeaçi parte a dreptei DC.
5. DesenaIi punctele coliniare A, B, C astfel încât:
a) AB = 3 cm çi B este mijlocul segmentului [AC];
b) AB = 2 cm, BC = 4 cm çi B c (AC);
c) AB = 5 cm, AC = 2 cm çi B c (AC);
d) AB = 4,5 cm, AC = 3,5 cm çi C s(AB.
6. Fie date punctele coliniare A, B, C astfel încât AC + CB = AB, AC = 4
cm, AB = 10 cm. AflaIi lungimea segmentului [MN], dacǎ M çi N sunt
mijloacele urmǎtoarelor segmente:
a) [AC], respectiv [BC];
b) [AB], respectiv [MB];
c) [BC], respectiv [AM].
7. Pe o dreaptǎ se considerǎ punctele A, B, C, în aceastǎ ordine, astfel încât
AC = 12 cm. Zǎ se afle lungimea segmentului AB dacǎ:
a) punctul B este mijlocul segmentului [AC];
1 1
b) AB  BC ; AB  AC ;
c) 3
3
d) AB – BC = 2 cm; e) BC este 20% din AB.
8. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastǎ ordine, punctul D este
mijlocul segmentului [AB], iar BC = 8 cm. Zǎ se afle lungimea
segmentului [AB] dacǎ:
a) DC = 10 cm;
b) AC = 4 · DB;
c) punctul B este mijlocul segmentului [DC];
d) lungimea segmentului [AC] este cu 15 cm mai mare decât
lungimea segmentului [AD].
9. Fie A, B, C puncte coliniare, în aceastǎ ordine, distincte douǎ câte
douǎ. Ştiind cǎ AB = 9 cm çi BC = 4 cm, sǎ se afle distanIa dintre
mijloacele segmentelor:
a) [AB] çi [BC]; b) [AB] çi [AC]; c) [AC] çi [BC].
 72 7
1Ð. Fie A, B, C, D patru puncte coliniare situate în aceastǎ ordine, astfel încât
BC = 2 · AB, AC = 6 · CD çi BD = 18 cm. Zǎ se afle:
a) lungimea segmentului [AD];
b) distanIa dintre mijloacele segmentelor [AC] çi [BD].
11. Pe o dreaptǎ se considerǎ punctele distince A, B, C, D în aceastǎ ordine.
Ştiind cǎ AC = 7 cm çi BD = 11 cm, sǎ se afle:
a) AD + BC; b) CD – AB.
12. Fie punctele coliniare A, B, C, D, în aceastǎ ordine, astfel încât CD = 2 ·
BC, AD = 15 cm, BC = 3AB. Zǎ se afle distanIa dintre mijloacele
segmentelor:
a) [AC] çi [BD]; b) [BC] çi [AD].
13. Pe o dreaptǎ se considerǎ punctele coliniare A, B, C, D, E, N, în aceastǎ
ordine, astfel încât BC = 2AB, AD = 3BC, AE = 4CD, AN = 5DE, iar EN =
18 cm. Zǎ se afle distanIa dintre mijloacele segmentelor:
a) [AC] çi [BN]; b) [AC] çi [BE]; c) [BD] çi [CE]; d) [AE] çi [CN].
14. Fie date punctele coliniare A, B, C, D, astfel încât D este mijlocul
segmentului [AB].
a) Dacǎ A c (BC), arǎtaIi
cǎ BC – AC AC  BC
AD  çi DC  .
2 2
b) Dacǎ C c (AD), arǎtaIi BC – AC
cǎ BC  çi DC  .
AD 
AC
2 2
15. Pe o dreaptǎ se considerǎ punctele A, B, C, D, E, astfel încât C este
mijlocul segmentului [AB], D c [BC] çi [DE] ÷ [BD]. DeterminaIi valoarea
raportului dintre lungimile segmentelor [AE] çi [CD].
III. †M9htULt
73

Noiiuni teoretice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Unghiul Figura geometricǎ formatǎ din douǎ semi-
drepte cu aceeaçi origine se numeçte unghi.

Unghiul AOB este notat ¢AOB. Zemidreptele [OA çi [OB

se numesc laturile unghiului. Punctul O se numeçte
vârful unghiului.
Unghiul
alungit
Unghiul ale cǎrui laturi sunt semidrepte opuse se numeçte
uwghi aluwgit sau unghi cu laturile în
prelungire. Mǎsura unui unghi alungit este
egalǎ cu 180°.
Unghiul
nul
Unghiul ale cǎrui laturi sunt semidrepte identice se
numeçte
uwghi wul. Mǎsura unghiului nul este egalǎ cu 0°.
Unghiul Un unghi care nu este nici alungit çi nici nul se numeçte
propriu unghi propriu.
Unghiuri
Unghiurile care au mǎsurile egale se numesc
congruente
uwghiuri cowgruewte.
m(¢AOB) = m(¢AOB) 
 ¢AOB ÷ ¢AOB

Unghiuri Douǎ unghiuri proprii care au vârful

adiacente comun, o laturǎ comunǎ, iar celelalte
douǎ laturi situate de o parte çi de alta a
dreptei care conIine latura comunǎ se numesc
uwghiuri adiacewte.
¢AOB çi ¢BOC sunt unghiuri adiacente.
Unghiuri Douǎ unghiuri proprii care
suplementare au suma mǎsurilor egalǎ cu
180° se numesc uwghiuri
suplemew- tare.
m(¢AOB) + m¢(PQR) =
180°
7¢

Denumire Desen, elemente, proprietǎIi

Unghiuri Douǎ unghiuri proprii care au
complementare suma mǎsurilor egalǎ cu 90° se
numesc uwghiuri
complemewtare.
m(¢AOB) + m(¢PQR) = 90°.
Unghi drept Unghiul care are mǎsura de 90° se
numeçte uwghi drept.
m(¢AOB) = 90°.

Unghi ascuIit Un unghi propriu a cǎrui mǎsurǎ

este mai micǎ de 90° se numeçte
uwghi ascuUit.
m(¢AOB) < 90°.
Unghi obtuz Un unghi propriu a cǎrui mǎsurǎ
este mai mare de 90° se numeçte
uwghi obtuz.
m(¢AOB) > 90°.
Unghiuri opuse Douǎ unghiuri proprii ale cǎror
la vârf laturi sunt semidrepte opuse, se
numesc uwghiuri opuse la vârf.
Unghiurile opuse la vârf sunt
congruente.
¢AOB ÷¢COD çi ¢BOC ÷¢AOD.
Bisectoarea Zemidreapta situatǎ în interiorul
unui unghi unghiu- lui, având originea în vârful
propriu unghiului,
care formeazǎ unghiuri congruente cu
laturile unghiului, se numeçte
bisectoarea uwghiului.
[OP este bisectoarea ¢AOB 
m(¢AOP) = m(¢BOP).
Unghiuri în Trei sau mai multe unghiuri care au
jurul unui acelaçi vârf, astfel încât orice punct al
punct planului ce nu aparIine niciuneia din
laturile lor, aparIine interiorului unui
singur unghi, se numesc uwghiuri îw
jurul uwui puwct.
Zuma mǎsurilor unghiurilor în jurul
 7
unui punct este de 360°.
 Ezerciiii şi prob1eme
1. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastǎ ordine, çi punctul D, care
nu aparIine dreptei AB. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor ¢ABD çi ¢BDC
çtiind cǎ:
a) m(¢ABD) = m(¢BDC);
b) m(¢ABD) este cu 70° mai micǎ decât m(¢BDC);
c) m(¢ABD) este un sfert din m(¢BDC);
d) m(¢ABD) este de opt ori mai mare decât m(¢BDC).
2. Fie dat unghiul alungit ¢AOB çi punctele C, D situate de aceeaçi parte
a dreptei AB. Zǎ se afle:
a) m(¢AOC) = m(¢COD) = m(¢DOB);
b) m(¢COD) = 3 · m(¢AOC) çi m(¢DOB) = 20°.
3. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastǎ ordine, iar D çi E douǎ
puncte situate de aceeaçi parte a dreptei AB. Dacǎ m(¢DBE) =
2m(¢ABD) =
= 2m(¢CBE), calculaIi mǎsurile unghiurilor ¢ABE çi ¢CBD.
4. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastǎ ordine, iar M çi P douǎ
puncte situate de o parte çi de cealaltǎ a dreptei AB. Ştiind cǎ m(¢ABP)
=m90° çi  5
¢ABM
 , sǎ se afle m(¢PBM).
m¢MBC  4
5. Ze considerǎ unghiul ¢AOB çi (OA semidreapta opusǎ semidreptei
(OA. Ştiind cǎ m(¢AOB) este 60% din m(¢BOA), calculaIi mǎsurile
unghiurilor
¢AOB çi ¢AOB.
6. Ze considerǎ unghiurile ¢AOB çi ¢BOC cu mǎsurile de 75°, respectiv
50°. Zǎ se afle m(¢AOC), dacǎ punctele A çi C sunt:
a) de aceeaçi parte a dreptei OB;
b) de o parte çi de cealaltǎ a dreptei OB.
7. Fie date unghiurile adiacente ¢AOB çi ¢BOC, iar (OD bisectoarea unghiului
¢AOC. Ştiind cǎ m(¢BOD) = m(¢AOB) = 23°3030, sǎ se afle m(¢AOC).
8. AflaIi mǎsura unghiului format de bisectoarele a douǎ unghiuri
adiacente, dacǎ mǎsura unghiului format de laturile necomune este de:
a) 150°; b) 97°; c) 112°37; d) 132°4320.
9. În interiorul unghiului ¢AOB se considerǎ punctele C çi D astfel încât
(OC este bisectoarea unghiului ¢AOB, iar (OD este bisectoarea unghiului
¢BOC. Ştiind cǎ m(¢AOD) = 87°, sǎ se afle mǎsurile unghiurilor ¢AOB,
¢BOC çi
¢BOD.
 7
1Ð. În exteriorul ¢AOB se considerǎ punctele C çi D, astfel încât (OA este
bisec- toarea unghiului ¢BOC, iar (OB este bisectoarea ¢AOD. Dacǎ
m(¢COD) =
= 141°, sǎ se afle mǎsura unghiului ¢AOB.
76
11. Bisectoarele a douǎ unghiuri adiacente formeazǎ un unghi cu mǎsura
de 54°. AflaIi mǎsurile celor douǎ unghiuri çtiind cǎ:
a) cele douǎ unghiuri au aceeaçi mǎsurǎ;
b) diferenIa dintre mǎsurile celor douǎ unghiuri este de 16°;
c) raportul dintre mǎsurile celor douǎ unghiuri este egal cu 5.
12. AflaIi mǎsura unghiului format de bisectoarele a douǎ unghiuri adiacente:
a) complementare; b) suplementare.
13. AflaIi mǎsurile a douǎ unghiuri complementare dacǎ:
a) diferenIa dintre mǎsurile celor douǎ unghiuri este de 42°;
2
b) raportul dintre mǎsurile celor douǎ unghiuri este
3 ;
c) mǎsura unui unghi este 125% din mǎsura altui unghi.
14. AflaIi mǎsurile a douǎ unghiuri suplementare dacǎ:
a) mǎsura unui unghi este egalǎ cu mǎsura celuilalt unghi;
b) mǎsura unui unghi este jumǎtate din mǎsura celuilalt unghi;
c) mǎsura unui unghi este5 din mǎsura celuilalt unghi.
4

15. DiferenIa dintre mǎsurile a douǎ unghiuri este de 32°. AflaIi mǎsurile
celor douǎ unghiuri dacǎ acestea sunt:
a) complementare; b) suplementare.
16. AflaIi mǎsura unui unghi dacǎ:
a) complementul sǎu reprezintǎ 10% din suplementul sǎu;
b) suma dintre complementul sǎu çi suplementul sǎu este de 190°.
17. AflaIi mǎsurile unghiurilor formate de douǎ drepte concurente dacǎ:
a) trei dintre unghiuri sunt congruente;
b) douǎ dintre unghiuri sunt complementare;
c) diferenIa dintre mǎsurile a douǎ unghiuri este de 74°;
d) suma mǎsurilor a douǎ unghiuri este 146°.
18. DeterminaIi mǎsura unui unghi dacǎ:
a) suplementul complementului sǎu are mǎsura de 130°;
b) complementul suplementului sǎu are mǎsura de 20°.
19. Fie date w unghiuri congruente în jurul unui punct. Zǎ se afle
mǎsurile unghiurilor dacǎ:
a) w = 3; b) w = 4; c) w = 5; d) w = 6; d) w = 15.
2Ð. Fie date w unghiuri în jurul unui punct, ale cǎror mǎsuri sunt exprimate,
în grade, prin numere naturale consecutive. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor
dacǎ: a) w = 3; b) w = 5; c) w = 9.
 7
21. Unghiurile ¢AOB, ¢BOC, ¢COA sunt unghiuri în jurul punctului O. Zǎ se
afle mǎsurile celor trei unghiuri dacǎ:
a) 4 · m(¢AOB) = 3 · m(¢BOC) = 6 · m(¢COA);
b) m(¢AOB) este jumǎtate din m(¢BOC) çi cu 60° mai micǎ decât m(¢AOC);
c) m(¢COB) este cu 10° mai mare decât m(¢AOB) çi cu 10° mai micǎ
decât m(¢AOC);
d) m(¢AOC) reprezintǎ 60% din m(¢BOC) çi 75% din m(¢AOB).
22. În jurul punctului O se considerǎ unghiurile ¢AOB, ¢BOC, ¢COD çi
¢DOA astfel încât 4 · m(¢AOB) = 3 · m(¢BOC); 4 · m(¢COD) =
m ¢AOB 
m(¢BOC), iar m ¢DOA – m3 ¢AOB  . Zǎ se afle:
a) mǎsurile celor patru unghiuri din jurul punctului O;
b) mǎsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor ¢AOB çi ¢COD.
23. În jurul unui punct O se considerǎ unghiurile ¢AOB, ¢BOC, ¢COD,
¢DOA, astfel încât m(¢BOC) = 2 · m(¢AOB); m(¢COD) = 3 ·
m(¢AOB) çi m(¢DOA) = 2 · m(¢BOC). Zǎ se calculeze:
a) mǎsurile celor patru unghiuri în jurul punctului O;
b) mǎsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor ¢AOB çi ¢AOD.
78 COM9LU9Mţ6 tLtUM9htULtGOL
IU.

Noiiuni teoretice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Triunghiul Figura geometricǎ formatǎ din
reuni- unea a trei segmente
determinate de trei puncte ncoliniare
se numeçte triunghi. Elementele
triunghiului:
• laturile: [AB], [AC], [BC];
• unghiurile: ¢BAC, ¢ABC, ¢ACB.
Triunghiul Triunghiul care are toate laturile
echilateral con- gruente se numeçte triunghi
echilateral: AB = AC = BC = l.

Triunghiul Triunghiul care are douǎ laturi con-

isoscel gruente se numeçte triunghi isoscel:
AB = AC.
Triunghiul Triunghiul care are toate ungiurile
ascuIitunghic as- cuIite se numeçte triunghi
ascuIitunghic. m(¢BAC) < 90°;
m(¢ABC) < 90°;
m(¢ACB) < 90°.
Triunghiul Triunghiul care are un unghi de 90°
dreptunghic se numeçte triunghi dreptunghic.
m(¢BAC) = 90°;
[AB] çi [AC] se numesc
catete; [BC] se numeçte
ipotenuzǎ.
Triunghiul Triunghiul care are un unghi obtuz
obtuzunghic se numeçte triunghi obtuzunghic.
m(¢BAC) > 90°

Triuwghiuri cowgruewte
Douǎ triunghiuri care au
cele çase elemente
respectiv con- gruente se
numesc triunghiuri
congruente.

[AB] ÷ [AB ]; [AC] ÷ [AC ]; [BC] ÷ [B C ];

 ABC ÷ AB C 
¢A ÷ ¢A; ¢B ÷ ¢B ; ¢C ÷ ¢C 
7
 7

Cazurile de cowgruewUǎ ale triuwghiurilor oarecare

Cazul LUL (laturǎ, unghi, laturǎ)
Douǎ triunghiuri care au câte
douǎ laturi çi unghiurile cuprinse
între ele respectiv congruente sunt
congruente.

[AB] ÷ [AB ]; [AC] ÷ [AC ]; ¢A ÷ ¢A  ABC ÷ AB C 

Cazul ULU (unghi, laturǎ, unghi)
Douǎ triunghiuri care au câte o
laturǎ çi unghiurile alǎturate ei
respectiv congruente sunt
congruente.

[BC] ÷ [B C ]; ¢B ÷ ¢B ; ¢C ÷ ¢C   ABC ÷ AB C 

Cazul LLL (laturǎ, laturǎ, laturǎ)
Douǎ triunghiuri care au laturile res-
pectiv congruente sunt congruente.

[AB] ÷ [AB ]; [AC] ÷ [AC ]; [BC] ÷ [B C ]  ABC ÷ AB C 

Cazul LUU (laturǎ, unghi, unghi)

Douǎ triunghiuri care au câte o
laturǎ, unghiul opus ei çi un unghi
alǎturat ei, respectiv congruente
sunt congru- ente.
[AB] ÷ [AB ]; ¢B ÷ ¢B ; ¢C ÷ ¢C   ABC ÷ AB C 

Metoda triuwghiurilor cowgruewte

Pentru a demonstra cǎ douǎ segmente sau douǎ unghiuri sunt congruente,
le încadrǎm în douǎ triunghiuri a cǎror congruenIǎ poate fi demonstratǎ.
Dacǎ segmentele sau unghiurile respective sunt elemente omoloage în
triunghiuri congruente, atunci ele sunt congruente.
8O 7
Ezerciiii şi prob1eme
1. Zǎ se construiascǎ un triunghi care are:
a) douǎ laturi cu lungimile de 2 cm çi 3 cm, iar unghiul dintre ele de 50°;
b) o laturǎ de 3 m, iar unghiurile alǎturate ei de 40° çi 60°;
c) cele trei laturi cu lungimile de 2,5 cm, 3 cm çi 3,5 cm.
2. Zǎ se construiascǎ un triunghi isoscel care are:
a) laturile congruente de 4 cm, iar unghiul dintre ele de 30°;
b) baza de 3 cm, iar unghiurile alǎturate ei de 35° çi 45°;
c) douǎ laturi cu lungimile de 4 cm çi 2 cm.
3. Zǎ se construiascǎ un triunghi dreptunghic:
a) isoscel cu catetele de 2 cm;
b) care are lungimile catetelor de 3 cm çi 4 cm;
c) care are un unghi ascuIit de 60°, iar ipotenuza de 5 cm.
4. Zǎ se construiascǎ un triunghi echilateral care are perimetrul de 12 cm.
5. Un triunghi ABC are perimetrul de 60 cm. Zǎ se determine lungimile
laturilor triunghiului dacǎ:
a) AB este cu 5 cm mai mare decât AC çi cu 5 cm mai micǎ decât BC;
b) BC reprezintǎ 150% din AB çi 120% din AC;
c) AC este medie aritmeticǎ între AB çi BC, iar BC este cu 12 cm mai
mare decât AB.
6. Un triunghi isoscel are perimetrul de 80 cm. Zǎ se afle lungimile
laturilor triunghiului dacǎ:
a) lungimea unei laturi este jumǎtate din lungimea altei laturi;
b) diferenIa dintre lungimile a douǎ laturi este de 25 cm.
7. Triunghiurile ABC çi ABD au latura AB comunǎ, iar vârfurile C çi D sunt
situate de o parte çi de cealaltǎ a dreptei AB. Zǎ se arate cǎ cele douǎ
triunghiuri sunt congruente dacǎ:
a) [AC] ÷ [AD] çi ¢CAB ÷ ¢DAB;
b) [AC] ÷ [BD] çi ¢CAB ÷ ¢DBA.
8. Pe laturile [AB] çi [AC] ale triunghiului isoscel ABC cu AB = AC, se
considerǎ punctele M, respectiv N, astfel încât [BM] ÷ [CN]. Zǎ se
demonstreze cǎ:
a) [BN] ÷ [CM]; b) BMC ÷ CNB.
9. Ze considerǎ ¢XOY, ¢YOX, ¢XOX unghiuri congruente în jurul punctului
O. Pe semidreptele (OX, (OY, (OX se considerǎ punctele A, B,
respectiv C, astfel încât [OA] ÷ [OB]÷ [OC]. Zǎ se demonstreze cǎ
triunghiul ABC este echilateral.
 8
1Ð. Fie date segmentele [AB] çi [CD], astfel încât [AC] fi [BD] = {O}, [AO] ÷
÷ [OB], [CO] ÷ [DO]. Zǎ se arate cǎ [AC] ÷ [BD] çi [AD] ÷ [BC].
11. Ze considerǎ triunghiul isoscel ABC cu [AB] ÷ [AC]. Pe laturile (AB) çi
(AC) se considerǎ punctele D çi E astfel încât ¢ABE ÷ ¢ACD. Zǎ se
arate cǎ:
a) [BE] ÷ [CD]; b) ¢BEC ÷ ¢BDC.
12. Triunghiul dreptunghic ABC are m(¢BAC) = 90°, AB = 2 cm, AC = 4 cm.
Prelungim latura [AC] cu AD = 2 cm, A c (CD), iar latura [AB] cu BE = 2
cm, B c (AE). ComparaIi DE cu BC.
13. În interiorul triunghiului isoscel ABC cu [AB] ÷ [AC] se considerǎ punctul
P, astfel încât [BP] ÷ [CP]. Dacǎ AP fi BC = {M}, sǎ se arate [BM] ÷
[MC].
14. Fie P un punct în exteriorul triunghiului isoscel ABC, cu [AB] ÷ [AC],
astfel încât [PB] ÷ [PC]. Zǎ se demonstreze cǎ (AP este bisectoarea
¢BAC.
15. Fie dat unghiul propriu ¢XOY împreunǎ cu bisectoarea sa (OX. Pe
semidreptele (OX, (OY, (OX se considerǎ punctele A, B respectiv C
astfel încât ¢OCA ÷
÷¢OCB. DemonstraIi cǎ:
a) AOC ÷ BOC; b) [AD] ÷ [DB], unde AB fi OC = {D}.
16. Triunghiurile ABD çi BCD au latura (AB) comunǎ, iar vârfurile A çi C
situate de o parte çi de cealaltǎ a dreptei BD. Ştiind cǎ ¢ABD ÷ ¢CDB çi
¢ADB ÷
÷¢CBD, sǎ se arate cǎ:
a) ABD ÷ CDB;
b) ADC ÷ BCA;
c) [AO] ÷ [OC], unde AC fi BD = {O}.
17. Pe laturile (OX çi (OY ale unghiului propriu ¢XOY se considerǎ punctele A, B
respectiv C, D astfel încât [OB] ÷ [OD] çi [OA] ÷ [OC]. ArǎtaIi cǎ:
a) BOC ÷ DOA;
b) DAB ÷ BCD;
c) triunghiurile BOD çi AOC sunt isoscele, unde AD fi BC = {O}.
18. Fie O mijlocul segmentului [AB]. De aceeaçi parte a dreptei AB se
construiesc triunghiurile echilaterale AOC çi BOD. Dacǎ AD fi CO = {P}
çi BC fi OD =
= {Q}, sǎ se demonstreze cǎ:
a) AOC ÷ BOD; b) [BC] ÷ [AD]; c) [OP] ÷ [OQ].
19. În triunghiul ABC, M este mijlocul laturii BC, P este mijlocul segmentului
[AM], iar CP fi AB = {Q}. Dacǎ [AC] ÷ [MC], sǎ se arate cǎ:
a) (CQ este bisectoarea unghiului ¢ACB; b) AQM este isoscel.
 82 8
2Ð. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastǎ ordine. De o parte çi de
alta a dreptei AC se considerǎ punctele D çi E, astfel încât BCE ÷
BCD. ZtabiliIi dacǎ:
a) [AE] ÷ [AD];
b) [EM] ÷ [MD], unde AC fi ED = {M}.
21. În interiorul triunghiului isoscel ABC, cu [AB] ÷ [AC], se considerǎ punctele
D çi E astfel încât ¢CAD ÷ ¢DAE ÷ ¢EAB çi [AD] ÷ [AE]. Zǎ se demonstreze:
a) [CD] ÷ [BE];
b) [CE] ÷ [BD];
c) (AP este bisectoarea unghiului ¢BAC.
22. Fie date punctele coliniare A, B, C, D, în aceastǎ ordine. De o parte çi
de alta a dreptei AB considerǎm punctele M, N, astfel încât MAB ÷
NAB. Zǎ se arate cǎ:
a) ¢MBC ÷ ¢NBC; b) [MC] ÷ [NC];
c) [MD] ÷ [ND]; d) [MO] ÷ [NO], unde AD fi MN = {O}.
U. P9LP9MÐtCUG6Ltt6t9
83

Noiiuni teoretice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Drepte Douǎ drepte concurente care
perpendiculare formeazǎ un unghi drept se
numesc drepte perpendiculare.
Dacǎ douǎ drepte sunt
perpendiculare atunci ele formeazǎ
patru unghiuri drepte.
aTb
Drepte oblice
Douǎ drepte concurente care nu sunt
perpendiculare se numesc oblice.

DistanIa de la DistanIa de la un punct la o

un punct la o dreaptǎ este lungimea segmentului
dreaptǎ determinat de punct çi piciorul
perpendicularei din acel punct pe
dreaptǎ.
d(A, g) = AB
Mediatoarea Perpendiculara în mijlocul unui
unui segment seg- ment pe dreapta determinatǎ de
acesta se numeçte mediatoarea
segmentului.

Dreapta d este mediatoarea segmentului [AB].

Orice punct al mediatoarei unui segment este egal
depǎrtat de capetele segmentului; orice punct egal
depǎrtat de cape- tele unui segment se aflǎ pe
mediatoarea segmentului.
Meditoarele Mediatoarele laturilor unui
laturilor unui triunghi sunt concurente. Punctul
triunghi de concu- renIǎ este egal depǎrtat
de vârfurile triunghiului (el este
cewtrul cercului circumscris
triunghiului).
OA = OB = OC
8¢
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Bisectoarele Bisectoarele unghiurilor
unghiurilor unui unui triunghi sunt concurente.
triunghi Punctul de concurenIǎ al
bisectoarelor unghiurilor unui
triunghi este egal depǎrtat de
laturile triunghiu-
IA = IB  = IC  lui (el este cewtrul cercului
îwscris
în triunghi).
Cazurile de cowgruewUǎ ale triuwghiurilor
dreptuwghice Cazul IC (ipotenuzǎ, catetǎ)
Douǎ triunghiuri dreptunghice care
au ipotenuzele çi câte o catetǎ
respectiv congruente sunt
congruente.

m(¢A) = m(¢A) = 90°; [BC] ÷ [B C ]; [AB] ÷ [AB ]  ABC ÷ AB C


Cazul CC (catetǎ, catetǎ)
Douǎ triunghiuri dreptunghice care
au catetele respectiv congruente
sunt congruente.

m(¢A) = m(¢A) = 90°; [AB] ÷ [AB ]; [AC] ÷ [AC ]  ABC ÷ AB C

Cazul IU (ipotenuzǎ, unghi)
Douǎ triunghiuri dreptunghice care
au ipotenuzele çi câte un unghi
ascuIit respectiv congruente sunt
congruente.

m(¢A) = m(¢A) = 90°; [BC] ÷ [B C ]; ¢C = ¢C   ABC ÷ AB C 

Cazul CU (catetǎ, unghi)
Douǎ triunghiuri dreptunghice care
au câte o catetǎ çi un unghi ascuIit
res- pectiv congruente sunt
congruente.
m(¢A) = m(¢A) = 90°; [AB] ÷ [AB ]; ¢B = ¢B   ABC ÷ AB C 
 85
Ezerciiii şi prob1eme
1. Ze considerǎ unghiurile ¢AOB, ¢AOC çi ¢BOC formate în jurul punctului
O. Zǎ se demonstreze cǎ AO T OC în urmǎtoarele
situaIii: a) m(¢AOB) = m(¢BOC) = 135°;
b) 6 · m(¢AOC) = 10 · m(¢BOC) = 2,5 · m(¢AOB);
c) mǎsurile unghiurilor ¢AOC, ¢AOB, ¢BOC sunt direct proporIionale cu
3, 4, 5.
2. Fie date unghiurile ¢AOB, ¢BOC, ¢COD, ¢AOD formate în jurul punctului
O. Zǎ se stabileascǎ dacǎ OC T OD în urmǎtoarele situaIii:
a) cele patru unghiuri sunt congruente;
b) m(¢AOB) = m(¢BOC) çi 10 · m(¢COD) = 15 · m(¢BOC) = 6 · m(¢AOD);
c) mǎsurile unghiurilor ¢AOB, ¢BOC, ¢COD, ¢AOD sunt direct proporIi-
onale cu 2; 1,75; 2,25; 3.
3. DemonstraIi cǎ bisectoarele a douǎ unghiuri adiacente suplementare
sunt perpendiculare.
4. Fie date unghiurile opuse la vârf ¢AOB çi ¢COD, astfel încât punctele B
çi C sunt de o parte çi de cealaltǎ a dreptei AD. Zǎ se demonstreze cǎ
bisectoarele unghiurilor ¢AOB çi ¢AOC sunt perpendiculare.
5. Triunghiurile ABC çi DBC sunt situate de aceeaçi parte a dreptei BC. Ştiind cǎ
AB T BC, DC T BC çi AB = DC, sǎ se arate cǎ:
a) AC = DB;
b) punctele B çi C sunt egal depǎrtate de dreptele AC, respectiv BD.
6. Triunghiurile MNP çi NPQ sunt situate de o parte çi de alta a dreptei
NP. Ştiind cǎ MN T NP, QP T NP çi MN T PQ, sǎ se arate cǎ:
a) MP = NQ;
b) punctele N çi P sunt egal depǎrtate de dreptele MP çi NQ;
c) punctul O este mijlocul segmentului [NP], unde NP fi MQ = {O}.
7. Triunghiurile ABC çi ADC sunt situate de o parte çi de alta a dreptei
AC. Ştiind cǎ m(¢ABC) = m(¢ADC) = 90° çi AB = AD, sǎ se arate cǎ:
a) BDC este isoscel; b) dreapta AC este mediatoarea segmentului [BD].
8. Fie date triunghiurile echilaterale ABC çi BCD situate în semiplane
diferite faIǎ de dreapta BC. Zǎ se demostreze cǎ:
a) semidreapta (AD este bisectoarea unghiului ¢BAC;
b) dreapta AD este mediatoarea segmentului [BC].
9. Fie date punctele coliniare M, N, P çi Q (în aceastǎ ordine), cu MN = NP =
= PQ. De aceeaçi parte a dreptei MQ se considerǎ punctele A çi B, astfel încât
AM T MQ, BQ T MQ, AM = BQ = 2 · MN. Zǎ se demonstreze cǎ:
86
a) AN = BP; b) ¢NBP ÷ ¢NAP;
c) triunghiul BPC este isoscel, unde C este mijlocul segmentului [AM].
1Ð. Triunghiurile ABC çi DBC sunt situate în semiplane diferite faIǎ de dreapta
BC. Dacǎ AB = AC, DB T AB çi DC T AC, sǎ se demonstreze cǎ:
a) semidreapta (AD este bisectoarea unghiului ¢BAC;
b) dreapta AD este mediatoarea segmentului [BC].
11. Fie date triunghiurile congruente ABC çi AB C . Zǎ se demonstreze cǎ
distanIa de la A la BC este egalǎ cu distanIa de la A la B C .
12. Ze considerǎ segmentele [AC] çi [BD] având acelaçi mijloc, punctul O. Dacǎ
AC T BD, sǎ se demonstreze cǎ:
a) AB = BC = CD = DA;
b) punctul O este egal depǎrtat faIǎ de dreptele AB, BC, CD, DA.
13. Fie date segmentele congruente [AB] çi [CD] având acelaçi mijloc, punctul
O. Zǎ se demonstreze cǎ:
a) punctele A çi B sunt egal depǎrtate faIǎ de dreapta CD;
b) punctul O este egal depǎrtat faIǎ de dreptele AD çi BC.
14. Triunghiul ABC are AB = 4 cm, AC = 6 cm, iar mediatoarea laturii [BC]
intersecteazǎ pe AC în punctul P. Zǎ se afle perimetrul triunghiului PAB.
15. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC çi BC = 6 cm. Mediatoarea
laturii AB intersecteazǎ dreapta AC în P. Dacǎ perimetrul triunghiului
PAB este 24 cm, sǎ se afle perimetrul triunghiului PBC.
16. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, mediatoarele laturilor [AB] çi [AC]
se intersecteazǎ în punctul O. Zǎ se demonstreze cǎ:
a) AOB ÷ AOC; b) dreapta AO este mediatoarea segmentului [BC].
17. În triunghiul ABC notǎm cu I centrul cercului înscris în triunghi. Dacǎ
ID T AB, D c (AB), IE T AC, E c (AC) çi BD = EC, sǎ se arate cǎ
triunghiul ABC este isoscel.
18. În triunghiul obtuzunghic ABC cu m(¢BAC) > 90°, mediatoarea laturii BC
intersecteazǎ dreapta AB în P çi dreapta AC în Q. DemonstraIi cǎ:
a) triunghiurile PBC çi QBC sunt isoscele; b) ¢PBQ ÷ ¢PCQ;
c) dreapta PQ este mediatoarea segmentului [AD].
19. Fie dat triunghiul ABC cu AB > AC. Pe segmentul (AB) se considerǎ
punctul P astfel încât AP = AC, iar pe semidreapta (AC se considerǎ
punctul Q astfel încât AQ = AB. Dacǎ PQ fi BC = {D}, sǎ se
demonstreze cǎ:
a) ABC ÷ AQP; b) DBP ÷ DQC;
c) (AD este bisectoarea unghiului ¢BAC.
 UI. P6L6G9GtGH 87

Noiiuni teoretice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Drepte
paralele Douǎ drepte dintr-un plan care nu au
nici un punct comun se numesc drepte
paralele (a ǁ b).
Axioma lui
Euclid Printr-un punct exterior unei drepte
trece o paralelǎ la acea dreaptǎ çi
numai una.
Unghiuri
formate de
douǎ drepte
paralele
tǎiate de o
secantǎ

Douǎ drept paralele formeazǎ cu orice secantǎ unghiuri:

• alterwe iwtewe cowgruewte: ¢1 ÷ ¢7; ¢2 ÷ ¢8;
• alterwe exterwe cowgurewte:¢4 ÷ ¢6; ¢3 ÷ ¢5;
• corespowdewte cowgruewte: ¢1 ÷ ¢5; ¢2 ÷ ¢6;
¢3 ÷ ¢7; ¢4 ÷ ¢8;
• iwterwe de aceeaçi parte a secawtei
suplemewtare: m(¢1) + m(¢8) = 180°; m(¢2) +
m(¢7) = 180°;
• exterwe de aceeaçi parte a secawtei
suplemewtare: m(¢4) + m(¢5) = 180°; m(¢3) +
Criterii de
m(¢6) = 180°.
paralelism
Douǎ drepte care formeazǎ cu o secantǎ o pereche de
unghiuri alterne interne congruente sau alterne externe
congruente sau corespondente congruente sau interne de
aceeaçi parte a secantei suplementare sau externe de
Perpendicularitate
aceeaçi parte a secantei suplementare sunt paralele.
çi paralelism
Într-un plan, dacǎ douǎ drepte
sunt perpendiculare pe o a treia
dreaptǎ, ele sunt paralele.
a T c; b T c  a || b.
Într-un plan, dacǎ o dreaptǎ este
per- pendicularǎ pe una dintre douǎ
drepte paralele, atunci ea este
p a T c.
e
r
p
e
n
d
i
c
u
l
a
r
ǎ

ç
i

p
e

c
e
a
l
a
l
t
ǎ
;

b
;

|
|


88
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Unghiuri cu Douǎ unghiuri cu laturile paralele sunt congruente sau
laturile paralele suplementare.

¢ABC ÷ ¢CDE; m(¢AB C ) + m(¢C DE ) =

180°.

Ezerciiii şi prob1eme
1. Ze considerǎ douǎ drepte paralele tǎiate de o secantǎ. Zǎ se determine
mǎsurile celor opt unghiuri formate dacǎ:
a) unul dintre unghiuri are mǎsura de 50°;
b) douǎ dintre unghiuri au suma mǎsurilor de 84°;
c) douǎ dintre unghiuri au suma mǎsurilor de 216°;
d) mǎsura unui unghi este cu 16° mai mare decât mǎsura altui unghi;
e) mǎsura unui unghi este de douǎ ori mai micǎ decât mǎsura altui unghi;
f) douǎ dintre unghiuri au media aritmeticǎ a mǎsurilor de 47°;
g) diferenIa dintre mǎsurile a douǎ unghiuri este de 28°;
h) mǎsura unui unghi reprezintǎ 20% din mǎsura altui unghi.
2. Douǎ drepte tǎiate de o secantǎ formeazǎ opt unghiuri congruente.
ZtabiliIi dacǎ dreptele sunt paralele.
3. Ze considerǎ segmentele [AB] çi [CD] având acelaçi mijloc, punctul O.
Zǎ se demonstreze cǎ:
a) AD || BC; b) AC || BD.
4. Triunghiurile dreptunghice ABC çi DBC au cateta BC comunǎ, iar vârfurile
A çi D, A  D, sunt situate de aceeaçi parte a dreptei BC. Ştiind cǎ ABC ÷
÷ DCB, sǎ se arate cǎ AD || BC.
5. Fie date punctele coliniare A, B, C (în aceastǎ ordine) çi punctele M, N
situate de aceeaçi parte a dreptei AC, M  N, astfel încât MAB ÷ NBC.
DemonstraIi cǎ:
a) MA || NB çi MB || NC; b) MN || AC.
6. Ze considerǎ punctele coliniare A, B, C, D (în aceastǎ ordine) çi
punctele M, N situate de o parte çi de alta a dreptei AD astfel încât
MAB ÷ NCD. ZtabiliIi dacǎ:
a) MB || CN çi MA || DN; b) MC || BN; c) MD || AN.
 8
7. Douǎ drepte paralele sunt tǎiate de o secantǎ. DeterminaIi mǎsurile celor
opt unghiuri formate în urmǎtoarele situaIii:
a) trei dintre unghiurile formate au media aritmeticǎ a mǎsurilor de 80°,
douǎ dintre ele având mǎsuri diferite;
b) mǎsura unui unghi este egalǎ cu suma mǎsurilor altor trei unghiuri.
8. În triunghiul ABC, paralela prin A la BC intersecteazǎ paralela prin B la
AC în punctul D. DemonstraIi cǎ:
a) ABC ÷ BAD; b) mijloacele segmentelor [AB] çi [DC] coincid.
9. DemonstraIi cǎ douǎ drepte paralele care intersecteazǎ alte douǎ
drepte paralele, determinǎ pe acestea segmente congruente.
1Ð. Zǎ se demonstreze cǎ paralelele duse prin vârfurile unui triunghi la
laturile opuse determinǎ un triunghi în care vârfurile triunghiului dat sunt
mijloacele laturilor.
11. În triunghiul ABC notǎm cu M çi N mijloacele laturilor [AB], respectiv
[AC]. Pe semidreptele (CM çi (BN considerǎm punctele D, respectiv E,
astfel încât CM = MD çi BN = NE. ArǎtaIi cǎ:
a) AD || BC; b) punctele D, A, E sunt coliniare.
12. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se construiesc triunghiurile
echila- terale ABC, B AC, C AB. ZtabiliIi dacǎ:
a) punctele C , A, B  sunt coliniare;
b) triunghiul AB C  este echilateral;
c) AA T BC.
13. În exteriorul triunghiului ABC se considerǎ punctul D astfel încât DA ||
BC çi DC || AB. Zǎ se demonstreze cǎ bisectoarea unghiului ¢BAC este
paralelǎ cu bisectoarea unghiului ¢ACD.
14. Fie date dreptele paralele f çi g. Pe dreapta f se considerǎ punctele A çi
B, iar pe dreapta g, punctele C çi D, astfel încât AB = CD. Zǎ se
demonstreze cǎ:
a) AC || BD;
b) bisectoarea unghiului ¢CAB este perpendicularǎ pe bisectoarea unghiului
¢ACD.
9O
UII.
90 PLOPLt9tǎţtG9 tLtUM9htULtGOL

Noiiuni teoretice
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Unghiurile unui Suma mǎsurilor uwghiurilor uwui
triunghi triuwghi este 180°.
m(¢A) + m(¢B) + m(¢C) = 180°

Dacǎ un triunghi are un unghi drept sau obtuz, celelalte

douǎ unghiuri sunt ascuIite.
Un triunghi poate avea cel mult un unghi obtuz.
Unghi exterior Un unghi adiacent çi suplementar
unui triunghi unui unghi al unui triunghi se nu-
meçte uwghi exterior al triunghiului.

Un unghi exterior unui triunghi are mǎsura egalǎ cu

suma mǎsurilor unghiurilor triunghiului neadiacente lui.
m(¢ACD) = m(¢A) + m(¢B)

ÎnǎlIimile Zegmentul determinat de un vârf

triunghiului al unui triunghi çi piciorul înǎlIimii
din acel vârf se numeçte
îwǎlUime a triunghiului.

[AA], [BB ], [CC ] sunt înǎlIimile triunghiului ABC.

ÎnǎlIimile unui triunghi sunt concurente într-un punct
numit ortocewtrul triuwghiului.
Medianele Zegmentul determinat de un vârf
triunghiului al unui triunghi çi mijlocul laturii
opuse acestuia se numeçte
mediawǎ.

[AM], [BN], [CP] sunt medianele triunghiului ABC.

Medianele unui triunghi sunt concurente într-un punct
numit cewtrul de greutate al triunghiului. Centrul de
greutate este situat, pe fiecare medianǎ, la o treime de
bazǎ çi douǎ treimi de vârf.
2 1
AG   AM ; GM   AM .
3 3
 9
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
Aria Aria unui triunghi este jumǎtate din produsul dintre
triunghiului lungimea unei laturi çi lungimea înǎlIimii corespunzǎtoare
acelei laturi. Aria unui triunghi dreptunghic este egalǎ cu
semiprodusul lungimilor catetelor sale.

BC  AA A  DE  DF MN  PP
A ; ;A .
2 2 2
ProprietǎIile • Unghiurile de la baza unui triunghi
triunghiului isoscel sunt congruente.
isoscel AB = AC  ¢ABC ÷¢ACB
• Dacǎ un triunghi are douǎ
unghiuri congruente el este isoscel.
¢ABC ÷¢ACB  AB = AC
• Într-un triunghi isoscel mediana, bisectoarea çi înǎlIimea
corespunzǎtoare bazei coincid.
• Dacǎ într-un triunghi o medianǎ este çi bisectoare, el
este isoscel.
BD = DC çi ¢BAD ÷¢CAD  AB = AC.
• Dacǎ într-un triunghi o medianǎ este çi înǎlIime, el
este isoscel.
BD = CD çi AD T BC  AB = AC.
• Dacǎ într-un triunghi o mediatoare conIine un vârf
al triunghiului, el este isoscel.
A aparIine mediatoarei [BC]  AB = AC.
• Dacǎ într-un triunghi o bisectoare este çi înǎlIime, el
este isoscel.
AD T BC çi ¢BAD ÷¢CAD  AB = AC.
• Într-un triunghi isoscel medianele, respectiv înǎlIimile
çi bisectoarele corespunzǎtoare laturilor congruente sunt
con- gruente.
ProprietǎIile • Fiecare unghi al unui triunghi
triunghiului echila- teral are mǎsura de 60°.
echilateral AB = BC = AC  m(¢A) = m(¢B) =
= m(¢C) = 60°.
92
Denumire Desen, elemente, proprietǎIi
• Dacǎ un triunghi are toate unghiurile congruente, el
este echilateral.
¢A ÷¢B ÷¢C  AB = AC = BC
• Într-un triunghi echilateral mediana, bisectoarea çi
înǎlIimea corespunzǎtoare oricǎrei laturi coincid çi
sunt incluse în mediatoarea laturii respective.
• Un triunghi isoscel cu un unghi de 60° este echilateral.
• Într-un triunghi echilateral:
– medianele sunt congruente;
– înǎlIimile sunt congruente;
– bisectoarele sunt congruente.

ProprietǎIile • Într-un triunghi dreptunghic mediana

triunghiului corespunzǎtoare ipotenuzei are
dreptunghic lungimea egalǎ cu jumǎtate din cea
a
1
ipotenuzei: AO   BC .
2
• Centrul cercului circumscris unui triunghi dreptunghic
este situat în mijlocul ipotenuzei.
• Unghiurile ascuIite ale unui
triunghi dreptunghic isoscel au
fiecare mǎsura de 45°.
• Dacǎ un triunghi dreptunghic are un unghi de 45°, el
este çi isoscel.
• Dacǎ un triunghi dreptunghic are
un unghi de 30°, cateta opusǎ lui are
lungi- mea egalǎ cu jumǎtate din cea
a ipote-
1
nuzei: MP   NP .
2
• Dacǎ într-un triunghi dreptunghic o catetǎ are
lungimea
egalǎ cu jumǎtate din cea a ipotenuzei, unghiul opus ei
are mǎsura de 30°.
Zimetria faIǎ de Douǎ puncte distincte sunt simetrice
o dreaptǎ faIǎ de o dreaptǎ dacǎ dreapta este
mediatoarea segmentului determinat de
cele douǎ puncte.
O dreaptǎ este axǎ de simetrie a unei figuri geometrice
dacǎ simetricul fiecǎrui punct al figurii aparIine, de
 9
asemenea,
acesteia.
 Ezerciiii şi prob1eme
1. Zǎ se determine mǎsura unghiului ¢A al triunghiului ABC çtiind
cǎ: a) m(¢B) = 46° çi m(¢C) = 62°;
b) m(¢A) = m(¢B) = m(¢C);
c) m(¢B) + m(¢C) = 98°;
d) m(¢A) = m(¢B) + m(¢C).
2. CalculaIi mǎsurile unghiurilor unui triunghi ABC çtiind cǎ:
a) m(¢A) este cu 10° mai mare decât m(¢B) çi cu 25° mai micǎ decât m(¢C);
b) m(¢B) este de 2 ori mai micǎ decât m(¢C) çi de 3 ori mai mare decât
m(¢A);
c) m(¢C) reprezintǎ 75% din m(¢A) çi 150% din m(¢B).
3. DeterminaIi mǎsurile unghiurilor unui triunghi çtiind cǎ:
a) sunt direct proporIionale cu 5, 6, 7;
b) sunt direct proporIionale cu 0,6; 1,5; 0,9;
c) sunt invers proporIionale cu 0,(3); 0,75; 1,5.
4. DeterminaIi mǎsurile unghiurilor unui triunghi çtiind cǎ sunt exprimate
(în grade) prin:
a) trei numere naturale consecutive;
b) trei numere naturale pare consecutive.
5. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor unui triunghi isoscel care are:
a) suma mǎsurilor unghiurilor alǎturate bazei de 100°;
b) mǎsura unui unghi de 110°;
c) diferenIa dintre mǎsurile a douǎ unghiuri de 120°.
6. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor ascuIite ale unui triunghi dreptunghic çtiind cǎ:
a) sunt congruente;
b) raportul dintre ipotenuzǎ çi o catetǎ are valoarea 2;
c) sunt direct proporIionale cu 2 çi 3;
d) sunt invers proporIionale cu 4 çi 5;
e) diferenIa dintre mǎsurile lor este de 28°;
4
f) valoarea raportului dintre mǎsurile lor este11 ;
g) mǎsura unui unghi reprezintǎ 140% din mǎsura celuilalt.
7. DeterminaIi mǎsurile unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC çtiind
cǎ: a) m(¢A) = 47° çi m(¢B) = 61°;
b) m(¢B) = m(¢C) = 35;
c) triunghiul este echilateral;
d) triunghiul este dreptunghic isoscel;
e) 20 · m(¢B) = 15 · m(¢A) = 12 · m(¢C).
 9¢ 9
8. Fie dat triunghiul ABC cu m(¢BAC) = 72°, m(¢ACB) = 56° çi D un punct
pe latura (BC). Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor triunghiului ABD dacǎ:
a) (AD este bisectoare a triunghiului;
b) [AD] este înǎlIime în triunghi.
9. În triunghiul ABC, m(¢BCA) = 37°, iar D este un punct pe latura (BC).
Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor triunghiului ABD dacǎ:
a) AD este mediatoare a triunghiului;
b) [AD] este medianǎ a triunghiului çi 2 · AD = BC.
1Ð. În triunghiul ABC notǎm cu H ortocentrul triunghiului. Zǎ se determine
m(¢BHC) dacǎ:
a) m(¢BAC) = 48°; b) m(¢BAC) = 112°.
11. În triunghiul ABC notǎm cu I centrul cercului înscris în triunghi. Zǎ se
afle m(¢BIC) dacǎ:
a) m(¢BAC) = 54°; b) m(¢BAC) = 90°; c) m(¢BAC) = 134°.
12. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90°, notǎm cu O centtrul
cercului circumscris triunghiului. Dacǎ AC = OC, sǎ se afle mǎsurile
unghiu- rilor triunghiului AOB.
13. În triunghiul echilateral ABC notǎm cu G centrul de greutate al
triunghiului. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor triunghiului AGC.
14. Ze considerǎ triunghiul ABC cu înǎIimile [AD] çi [BE], D c BC, E c AC.
a) Dacǎ BC = 8 cm, AD = 6 cm, BE = 4 cm, calculaIi AC.
b) Dacǎ BC = 12 cm, AC = 18 cm, BE = 10 cm, calculaIi AD.
c) Dacǎ triunghiul are aria de 60 cm2, BC = 15 cm, AC = 10 cm, calculaIi AD
çi BE.
15. Prin vârfurile triunghiului ABC se construiesc dreptele paralele la
laturile opuse, care determinǎ triunghiul DEN. Zǎ se calculeze valoarea
raportului dintre aria triunghiului ABC çi aria triunghiului DEN.
16. Fie dat triunghiul ABC cu mediana [AM], M c (BC). Zǎ se demonstreze cǎ:
a) triunghiurile ABM çi AMC au aceeaçi arie;
b) punctele B çi C sunt egal depǎrtate de dreapta AM.
17. În triunghiul ABC notǎm cu G centrul de greutate al triunghiului çi cu M
mijlocul laturii [BC]. Dacǎ aria triunghiului ABC este de 144 cm2, sǎ
se determine ariile triunghiurilor:
a) ABM; b) BGM; c) AGC.
18. În triunghiul ABC se considerǎ înǎlIimea [AD], D c (BC) çi bisectoarea (CE,
E c (AB). Dacǎ triunghiul AEP este echilateral, AD fi CE = {P}, sǎ se
 determine:
a) mǎsurile unghiurilor triunghiului ABC;
b) valoarea raportului dintre BD çi DC.
19. În interiorul triunghiului isoscel ABC cu AB = AC, se considerǎ punctul D
astfel încât m(¢BDC) = 112°. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor
triunghiului ABC dacǎ punctul D este:
a) centrul cercului înscris în triunghi;
b) centrul cercului circumscris triunghiului;
c) ortocentrul triunghiului.
2Ð. Pe laturile (AB), (AC), (BC) ale triunghiului echilateral ABC, se
considerǎ punctele D, E, respectiv N astfel încât AD = BN = CE. Zǎ se
demonstreze cǎ triunghiul DEN este echilateral.
21. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC çi m(¢BAC) = 120°.
Mediatoarea laturii [AC] intersecteazǎ dreapta AB în D çi dreapta BC în E.
DemonstraIi cǎ:
a) triunghiul ADC este echilateral;
b) triunghiul BDC este dreptunghic;
c) triunghiul AEC este isoscel.
22.În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC çi m(¢BAC) = 40°, notǎm cu D
simetricul punctului B faIǎ de AC çi cu E simetricul punctului C faIǎ de
AB. Dacǎ BD fi EC = {P} çi EB fi DC = {Q}, sǎ se demonstreze cǎ:
a) triunghiul AED este isoscel;
b) punctul P este centrul cercului înscris în triunghiul QED;
c) m(¢AEQ) = m(¢APD);
d) punctele A, P, Q sunt coliniare;
e) BC || ED.
23. În triunghiul dreptunghic ABC, m(¢A) = 90°, notǎm cu D mijlocul laturii
BC. Dacǎ P çi Q sunt simetricele punctului D faIǎ de AC, respectiv AB,
sǎ se demonstreze cǎ:
a) punctele P, A, Q sunt coliniare; b) PQ || BC;
c) PQ = BC; d) BQ = PC;
e) dreptele AD, BP çi QC sunt concurente.
24. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se considerǎ punctul D astfel
încât DB T AB çi DC T BC. Bisectoarea unghiului ¢BDC intersecteazǎ
BC în E çi AB în N.
a) Zǎ se demonstreze cǎ triunghiul BEN este echilateral.
b) Zǎ se determine valoarea raportului dintre perimetrele triunghiurilor BEN
çi ABC.
96
25. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90° çi BC = 2AC, notǎm cu
O centrul cercului circumscris triunghiului çi cu I centrul cercului înscris
în triunghi. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor triunghiului AOI.
26. Un triunghi dreptunghic are mǎsura unui unghi ascuIit de 15°. Zǎ se
alfe valoarea raportului dintre ipotenuzǎ çi înǎlIimea corespunzǎtoare
ipotenuzei.
27. În exteriorul triunghiului ascuIitunghic isoscel ABC (AB = AC) se construiesc
triunghiurile echilaterale ABD çi AEC. Zǎ se arate cǎ:
a) DC = BE; b) AP T BC, unde BE fi DC = {P}.
28. Fie dat triunghiul ABC în care (AD este bisectoare, D c (BC). Paralela
prin B la AD intersecteazǎ dreapta AC în P, iar paralela prin C la AD
intersecteazǎ dreapta AB în Q. Zǎ se demonstreze cǎ BC = PQ.
29. Fie dat triunghiul ABC cu m(¢BAC) = 120°. Pe bisectoarea unghiului
¢BAC se considerǎ punctele P çi Q astfel încât AP = AB çi PQ = AC. Zǎ
se demon- streze cǎ:
a) triunghiul ABP este echilateral;
b) PBQ ÷ ABC;
c) triunghiul BCQ este echilateral.
3Ð. Fie dat triunghiul isoscel ABC cu AB = AC. Pe latura (AC) se considerǎ
punctul D, iar pe dreapta AB se considerǎ punctul E, B c (AE), astfel
încât CD = BE. Dacǎ DE fi BC = {P}, sǎ se demonstreze cǎ
triunghiurile PAD çi PAE au aceeaçi arie.
 9

TESTE PENTRU
PREGÄTIREA
CONCURSURILOR
ÖI OLIMPIADELOR
ÖCOLARE
 98
Testul 1
1. ArǎtaIi cǎ:
a) dacǎ w cfi çi numerele w + 1 çi 2w + 3 nu sunt divizibile cu 3, atunci
4w + 5 este divizibil cu 3;
b) numǎrul A = 10l + 102 + 103 + ... + 10n + 9w2 – 19w este divizibil cu 27,
oricare ar fi w cfi*;
c) nu se pot numerota muchiile unui cub de la 1 la 12 astfel încât
suma numerelor corespunzǎtoare celor 3 muchii care pleacǎ din acelaçi
vârf sǎ fie constantǎ.

5a  4a  3
2. Fie a cfi, 2
x çi y  . x
7 fi .
7
a) Zǎ se afle valorile lui a pentru care
y
b) Zǎ se arate cǎ dacǎ x cfi, atunci çi y c fi çi reciproc, dacǎ y cfi, atunci çi
x c fi.
3. Pe tablǎ sunt scrise numerele 1, 2, ..., 1987. La fiecare pas avem voie
sǎ çtergem orice douǎ numere çi în locul lor sǎ scriem restul împǎrIirii
sumei lor la 7. Dupǎ un numǎr de paçi, pe tablǎ rǎmân scrise douǎ
numere, dintre care unul este egal cu 987. Care este numǎrul al doilea?
4. Punctul Ml este mijlocul segmentului [AB], M2 este mijlocul lui [AMl] çi
aça mai departe. Dacǎ AB = 2ll · 3 cm, aflaIi lungimea segmentului
[AMlO].

Testul 2
1. Fie a, b, c, d patru numere naturale. Ştiind cǎ împǎrIind pe a la b, pe b
la c çi pe c la d, se obIine de fiecare datǎ câtul çi restul 2, arǎtaIi cǎ:
a) a “ 38; b) dacǎ S = a + b + c + d, atunci S + 3 este divizibil cu 5.
1 1 1 1 1 1
2. Ze considerǎ numerele: a    ...  çi b    ...  .
21 22 40 10 11 19
a) Zǎ se afle primele douǎ zecimale ale numǎrului a.
b) Zǎ se arate cǎ 1  a  1 .
3 b 2
3. Pe segmentul [AB] se iau punctele Ml, M2, ..., M2O, astfel încât AMl =
MlB, MlM2 = M2B, M2M3 = M3B, ..., Ml9M2O = M2OB.
a) Dacǎ AB = x cm, calculaIi lungimile segmentelor [AMl], [MlM2], ...,
[Ml9M2O].
b) Folosind eventual punctul a) arǎtaIi cǎ: 1  1  1  1  2 – 1 .
2 2 2 2 2
4. Pe fiecare faIǎ a unui cub este înscris un numǎr natural nenul, iar fiecǎrui
vârf al cubului îi corespunde suma numerelor de pe cele trei feIe ce se întâlnesc
 99
9
în acel vârf. Ce numere naturale consecutive sunt înscrise pe feIele
cubului dacǎ suma numerelor a douǎ vârfuri opuse este 2007?

Testul 3
1. AflaIi toate tripletele de numere naturale (m; w; p), p  0, pentru care numǎrul
x = 2m+p · w + 6n+p · m + 6 este pǎtrat perfect.
2. CalculaIi:
a) 11 2  1 1
1 2  3 1 2 3
1
...  4 1 2  3  ...  2008
; ⎡
b) 2006 –  2 3 4
   ...   
1004 ⎤ 4 5 6
:    ...  
1006
;
⎣⎢ 3 4 5 1005 ⎥⎦ 3 4 5 1005
c) pǎtratul lui a çtiind 0,1a  0,2a  ...  0,9a  a .
cǎ
3. Pot fi açezate numerele 1, 2, 3, ... 20 în vârfurile çi mijloacele muchiilor
unui cub, astfel încât numerele situate în mijloacele muchiilor sǎ fie egale
cu media aritmeticǎ a numerelor situate în capetele aceleiaçi muchii?
4. Zemidreptele [Oz çi [Ot sunt interioare unghiului ¢xOy. Dacǎ m(¢xOy) =
= 100° çi m(¢xOt) = m(¢yOz) = 75°, arǎtaIi cǎ bisectoarele unghiurilor ¢xOy
çi ¢zOt coincid.

Testul 4
1. Dacǎ împǎrIim numǎrul natural w la 6, obIinem câtul x çi restul 5, iar
dacǎ-l împǎrIim pe w la 9, obIinem câtul y çi restul 8.
a) Zǎ se arate cǎ x çi y sunt prime între ele çi x + y nu este pǎtrat perfect.
b) Zǎ se afle restul împǎrIirii lui w la 18.
3 5 4
2. a) Zǎ se determine numerele a, b, c çtiind cǎ   çi 3a + 5b +
ab ac b
+ 4c = 69. c
b) Dacǎ 1 1 1 1 1 1 1 1
A    ...  çi B     ...  ,
1 2 2  3 3 4 2006  2007
1 2 3
2007
arǎtaIi cǎ B – A < 1.
3. Dacǎ numerele raIionale pozitive a, b, c sunt invers proporIionale cu numerele
a b c x y z
raIionale pozitive x, y, z
çi    1 , sǎ se arate cǎ    1.
b c a z x y
4. Unghiurile ¢AOB çi ¢AOC sunt neadiacente çi OB T OC. Zǎ se
determine mǎsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor ¢AOB çi
¢AOC.
1OO

Testul 5
1. Fie Sn = 3 + 3 + 3 + ... + 3 , w cfi*.
2 3 n

a) ArǎtaIi cǎ pentru w = 2008 numǎrul S2008 este divizibil cu 12.

b) ArǎtaIi cǎ pentru orice w impar numǎrul Sn nu este divizibil cu 12.
c) AflaIi w pentru care Sn = 120.
2. a) Zǎ se arate cǎ numǎrul 22008 + 1 nu poate fi scris ca sumǎ de douǎ
numere prime.
b) Dacǎ a, b, c sunt numere pozitive, atunci sǎ se arate cǎ:
a b c
1   2.
ab bc ca
3. Fie punctele coliniare A, B, C astfel încât distanIa dintre mijloacele
segmen- telor [AB] çi [BC] sǎ fie egalǎ cu 6 cm.
a) Zǎ se afle lungimea segmentelului [AC].
b) Dacǎ lungimea segmentului [AB] exprimatǎ în centimetri este numǎr
AB
natural nenul,
BC iar  t , cu t cfi*, sǎ se afle probabilitatea ca t sǎ fie
numǎr prim.

4. Avem pe o masǎ çapte pahare, toate cu gura în jos. La fiecare pas

putem sǎ întoarcem oricare patru dintre ele. Este posibil ca dupǎ un
numǎr de paçi toate cele çapte pahare sǎ ajungǎ cu gura în sus?

Testul 6
1. Fie x, y cA* astfel încât 3x + 11y = 33.
a) Zǎ se arate cǎ numǎrul x + 2y – 1 este divizibil cu 5.
b) Zǎ se afle cea mai micǎ valoare a numǎrului |x – y|.
1 1 1 1 1 1 1
2. Fie a     ...  1 2 çi b    .
3 4 5  6 999 501 502 1000
1000
1
a) ArǎtaIi cǎ a = b. b) ArǎtaIi cǎ:  a  1.
2
3. În triunghiul ABC avem AD T BC, D c (BC), P c (AB) çi M mijlocul lui
[BC]. Ştiind cǎ m(¢BMP) = 60°, m(¢BAD) = 2m(¢DAC) çi [MP] ÷ [DC],
sǎ se determine mǎsurile unghiurilor triunghiului ABC.
4. Un cerc este împǎrIit în 6 sectoare çi numerele 1, 0, 1, 0,
0, 0 sunt scrise în fiecare sector ca în figura alǎturatǎ.
Este permis sǎ adunǎm 1 la numerele din orice douǎ
sectoare adiacente? Este posibil sǎ obIinem toate
numerele egale?
 1
Testul 7
1. Fie w cfi* astfel încât w, 3w – 1, 3w + 1 çi 6n + 1 nu sunt divizibile cu 5.
Zǎ se arate cǎ:
a) 7w + 2 este divizibil cu 5; b) w + 4 nu este pǎtrat perfect.

2. a) Zǎ se arate cǎ
A
,...
993 , 994 , 995 conIine un singur numǎr
mulIimea natural. 2 3 4
b) Fie a b –3
egalitatea  , unde a, b cfi*. Zǎ se afle valoarea minimǎ a

a a4 b
raportului .
b
c) ArǎtaIi cǎ:
501 1 1 1 1 2004
    ...   .
1003 2 3 4 2005 2005
3. Ze considerǎ un cub în care muchiile se numeroteazǎ cu numerele 4, 8, 12,
..., 44, 48. În fiecare vârf se calculeazǎ suma muchiilor care pleacǎ din
acel vârf. Ze pot numerota muchiile în aça fel încât toate aceste sume sǎ fie
egale?
4. Fie triunghiul ABC, dreptunghic în A çi punctul D c (BC). Perpendiculara în
D pe dreapta BC intersecteazǎ dreptele AC çi AB în E, respectiv N.
a) Zǎ se arate cǎ dreptele BE çi NC sunt perpendiculare.
b) Dacǎ, în plus m(¢ABC) = 60°, sǎ se arate cǎ perimetrul patrulaterului
ABDE este mai mare decât lungimea segmentului [NC].
Testul 8
1. a) Produsul a w numere întregi este egal cu w, iar suma lor este numǎr
par. DemonstraIi cǎ w se divide cu 4.
b) Fie w un numǎr întreg care se divide cu 4. DemonstraIi cǎ pot fi
gǎsite w numere întregi, astfel încât produsul lor sǎ fie egal cu w, iar
suma lor sǎ fie parǎ.
2. Fie 1 1
1 1 1   ...  .
S  
39 40 41 42 50
6 1
a) DemonstraIi cǎ  S  .
25 3
p
b) Dacǎ S  , p, q cfi, (p, q) = 1, demonstraIi cǎ p este divizibil cu 89, çi q
este q
par.
3. Pe o tablǎ scriem numerele de la 1 la 2007. Printr-o operaIie înIelegem
sǎ çtergem douǎ numere oarecare de pe tablǎ çi în locul lor scriem
modulul diferenIei celor douǎ numere. Zǎ se arate cǎ dupǎ 2006
operaIii, pe tablǎ rǎmâne un numǎr par.
1O2

4. Fie w unghiuri formate în jurul unui punct (w cfi, w “ 3). Dacǎ

mǎsurile celor w unghiuri sunt w numere naturale pare consecutive,
atunci sǎ se afle toate valorile posibile pentru w.

Testul 9
1. AflaIi:
a) elementele mulIimii A = {(x, y) cA x A | xy – 2y + x = 8};
b) restul împǎrIirii numǎrului N = 20 + 2l + 22 + ... + 272 la 7;
c) k cfi, çtiind cǎ: 17 + 19 + 21 + ... + k = 1700 + k.

2. a) CalculaIi: 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
4  28 70 130   208
 304 418
 550 700 868
1 9 17 97 1
b) ArǎtaIi cǎ:    ...  .
5 13 21 101 10
c) Fie numerele întregi a, b çi c cu proprietatea cǎ 3a + 7b + 27c = 0.
ArǎtaIi cǎ numǎrul b(a + 9c) este divizibil cu 21.
3. Într-un pǎtrat cu latura de 10 cm s-au marcat 201 puncte. Zǎ se
demonstreze cǎ existǎ trei puncte care se gǎsesc într-un pǎtrat cu latura
1 cm.
4. În triunghiul ABC cu laturile distincte douǎ câte douǎ, înǎlIimea [AE]
inter- secteazǎ bisectoarea unghiului ¢B în M. Dacǎ m(¢B) este media
aritmeticǎ a mǎsurilor celorlalte unghiuri ale triunghiului ABC, atunci sǎ
se arate cǎ 3 · BM = 2 · AE.
Testul 1Ð
1. a) ZtabiliIi dacǎ existǎ w cfi astfel încât numǎrul x = 7n + 2002 sǎ fie
pǎtrat perfect.
b) ArǎtaIi cǎ numerele 3w + 2 çi 5w + 3 sunt prime între ele, oricare ar fi w cfi.
c) Dacǎ numerele întregi a, b, c verificǎ relaIia 5a + 2b = 3c, sǎ se arate
cǎ numǎrul (a + b)(b + c)(c + a) se divide cu 30.
7 8 9 1998 1999
2. a) ZcrieIi în ordine crescǎtoare:10 ,15, 20,..., 9965, 9970 .
1 2  3  ... 999
b) ArǎtaIi cǎ fracIia este ireductibilǎ.
1 1 2  3... 1000
1


1 2 n–1
c) DemonstraIi cǎ numǎrul fracIiilor ireductibile din M , ,..., ,
mulIimea n n n

w cfi, w > 2, este numǎr par.

3. Pe tablǎ este scris numǎrul 123456789. O operaIie înseamnǎ sǎ alegem
douǎ cifre cǎrora sǎ li se scadǎ câte o unitate çi sǎ li se schimbe locurile (de
exemplu: 1234 56789  123436789  ...). Este posibil ca dupǎ un
anumit numǎr de operaIii sǎ obIinem numǎrul 120234521?
 1
4. Fie triunghiul ABC, punctul M c (AB) astfel încât AB = 3AM çi
punctul P c (CM) astfel încât MP = AM. Dacǎ m(¢CMB) = 60°,
demonstraIi cǎ BP T MC.
Testul 11
1. a) Zǎ se arate cǎ numǎrul a = 240ll + 22007 + 2 este divizibil cu 18 çi cu 22005 + 1.
b) DeterminaIi media aritmeticǎ a numerelor prime a, b, c care
verificǎ egalitatea 2a + 3b + 4c = 30.
c) RezolvaIi în numere întregi ecuaIia: xy – 2x – 3y – 5 = 0.
n n n n n n
2. a) a este numǎr
 ArǎtaIi cǎ suma numerelor  
2 3
– çi b 
3 6
–
2 6
natural, oricare ar fi w cfi.
a5
b) ArǎtaIi a  b  11
cǎ ab5  , oricare ar fi a, b cfi.
a  11
c) ArǎtaIi cǎ 1 3 1 3  5 1 3  5  7 1  3  5  ... 
numǎrul a  1021 1 2 1 2  3 1 2  3...
4 1 2  3  ...
 511
este numǎr natural pǎtrat perfect.
3. Pe o tablǎ este scris numǎrul 12. În fiecare minut numǎrul se înmulIeçte
sau se împarte fie la 2, fie la 3, iar rezultatul se scrie pe tablǎ în locul
numǎrului iniIial. Zǎ se arate cǎ numǎrul scris pe tablǎ exact dupǎ o orǎ,
nu poate fi egal cu 54.
4. Triunghiul ABC este dreptunghic în A çi m(¢B) < m(¢C). Ze çtie cǎ
existǎ un punct D astfel încât BD || AC, m(¢ACD) = m(¢ABC) çi 2AB =
CD.
a) ArǎtaIi cǎ m(¢ABC) = 30°.
b) Fie M mijlocul lui [CD]. ArǎtaIi cǎ MA || BC.

Testul 12
1. CalculaIi:
a) restul împǎrIirii numǎrului w  la 47.
12689._99.
..._,99

b) exponentul lui 2 din descompunerea în factori a numǎrului x = 1 · 22 +

+ 1 · 2 · 32 + 1 · 2 · 3 · 42 + ... + 1 · 2 · 3 · ... · 49 · 502 + 2;
c) x, y   y, z   z, x , çtiind cǎ x, y, z sunt cifre în baza zece çi x + y + z =
18.
2. a) AflaIi w c fi*, çtiind cǎ suma numerelor naturale pare cuprinse între w2 –
w + 1 çi w2 + w + 1 este egalǎ cu 1342.
b) Fie a çi b numere înregi. Zǎ se arate cǎ 13 divide pe 2a + 3b dacǎ çi
numai dacǎ 13 divide pe 2b – 3a;
c) Dacǎ a, b cfi* a  a 1  ...  a  w  w 1, unde w cfi*, sǎ se arate cǎ a = b.
çi
b b 1 bw
1O¢

3. În triunghiul isoscel MNP cu m(¢M) = 120° se noteazǎ cu D mijlocul

laturii [MN]. Perpendiculara din D pe NP intersecteazǎ dreapta MP în E.
Bisectoarea unghiului ¢PED intersecteazǎ [NP] în N. Zǎ se arate cǎ:
a) PE = 3MD; b) NE T MP; c) NN = NP.

4. a) Fie numerele a, b, c c Q+
astfel încât a  b – kc  a – kb  c  –ka  .
bcc b a
 a  b  a  c  b  c
DeterminaIi valoarea raportului .
abc
b) Dacǎ a, b, c reprezintǎ lungimile laturilor unui triunghi, sǎ se arate cǎ
2a  b 2b  c 2c  a
triunghiul este echilateral dacǎ çi numai dacǎ avem   .
2a – 2b – 2c – a
b c
Testul 13
1. Ze considerǎ numerele a = 10x + 7 çi b = 5x + 2, x cfi.
a) Zǎ se arate cǎ (a + b)(a – b) este multiplu de 15.
b) AflaIi câtul çi restul împǎrIirii lui a la b.
2. a) Zǎ se arate cǎ ecuaIia x2 – 5y2 = 200 nu are soluIii în mulIimea
numerelor întregi.
1 1 1 5
b) Zǎ se arate cǎ:   ...  “ , oricare ar fi w cfi*.
w⎛ 11 1w  12 1 13w 16 1 1 ⎞ 1
c) ArǎtaIi cǎ: 1– 3 –  –  –  ...  –  .
⎜ ⎟
⎝ 2 3 4 6 8 12 2 3 2 ⎠ 2
3. Ze considerǎ numerele de la 1 la 101.
a) Este posibil sǎ împǎrIim cele 101 numere în douǎ grupe astfel încât
suma numerelor dintr-o grupǎ sǎ fie egalǎ cu suma numerelor din
cealaltǎ grupǎ?
b) Zǎ se arate cǎ împǎrIind cele 101 numere în 10 grupe existǎ o grupǎ
în care apar cel puIin 3 numere ce conIin cifra 1.
4. Fie ABC un triunghi cu unghiurile ¢B çi ¢C ascuIite, AD T BC, D cBC çi
[AE bisectoarea unghiului ¢BAD (EcBC). Zǎ se arate cǎ dacǎ [AC] ÷
[CE], atunci triunghiul ABC este dreptunghic.

Testul 14
1. ArǎtaIi cǎ:
a)
37 divide bca dacǎ çi numai dacǎ 37 divide cab , unde a, b, c, sunt
cifre în baza zece;
b)
dacǎ a, b, c cfi*, atunci A = 3a + 4b + 5c çi B = 2a + 5b + 8c, atunci 7
divide A dacǎ çi numai dacǎ 7 divide B;
c)
dacǎ 23 divide 3a + 13b + 8c çi 23 divide a + b + c, atunci 23 divide
4a + 8b + 6c, unde a, b, c cfi.
 1
2. Zǎ se arate cǎ:
a)
dacǎ suma a 11 numere naturale distincte este 70, atunci produsul
lor se divide cu 420;
1 3 5 97 99 1
b) 2 4  6  ... 98 100  10;

 1 1 1
 1 1 1

c) n 1 2 3 ...  n “ n 1 2  3  ...  n  , pentru orice numǎr natural w“1.
1
3. Fie triunghiul ABC. Bisectoarea [AD, D c(BC), a unghiului ¢BAC
intersec- teazǎ perpendiculara în C pe dreapta AC în E.
a)
Dacǎ m(¢B) = 60° çi triunghiul CDE este isoscel, sǎ se afle
mǎsurile unghiurilor ¢BAC çi ¢ACB.
b)
Dacǎ triunghiul CDE este echilateral sǎ se afle mǎsura unghiului ¢ABC.
4. Zuma mai multor numere întregi consecutive este egalǎ cu (–591). Numǎrul
termenilor nenegativi este cu 5 mai mic decât numǎrul termenilor
negativi. CâIi termeni are suma?

Testul 15
1. a) Media aritmeticǎ a nouǎ numere raIionale pozitive nenule, direct
propor- Iionale cu numerele 8, 9, 10, ..., respectiv 16, este un numǎr
natural. Zǎ se arate cǎ dintre cele nouǎ numere, cel puIin unul este
natural.
b)
cQ*Fie x, y, z astfel 2x 3y 4z
încât   .
+ 3y  4z 2x  4z 2x  3y
x  3y  2z
CalculaIi: x  3y – 2z
.
1 1 1
2. a) Câte soluIii în fi* x fi* are ecuaIia:   ?
x y 1001
b) Zǎ se afle câte numere naturale mai mici decât 1000 au ultima cifrǎ
diferitǎ de zero. ArǎtaIi cǎ suma inverselor acestor numere este mai
micǎ decât 25.
3. În interiorul triunghiului echilateral cu latura de lungime 1 cm se aflǎ
cinci puncte distincte douǎ câte douǎ. Zǎ se arate cǎ existǎ cel puIin
douǎ puncte cu distanIa între ele mai micǎ decât 0,5 cm.
4. Fie triunghiul ABC çi EN || BC, E c(AB), N c(AC). Zǎ se demonstreze cǎ
AB = BC, dacǎ çi numai dacǎ BE + EN = BC.
TESTE DE
AUTOEVALUARE

†esce - Algebrǎ
†esce - Geomecrie
†esce sumacive
 1O8

Teste - A1GEBLǍ
Testul 1
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului:
1 1
a) 2 – 2 –
1 este ...; este ... 5p
1
2 3 b) 4
2
2. Cel mai mic numǎr natural nenul divizibil cu:
a)
3 este ...; b) 2 çi 5 este ... 5p
3. Fie numerele: a = 50 çi b = 75.
a) 2a – b = ...; b) (a; b) = ... 5p
4. Dacǎ triplul lui x este 12, atunci x = ... 5p
5. Elementele mulIimii A = {x cfi | 12 < x < 30, x este pǎtrat perfect} sunt ...
5p
6. Numerele naturale x pentru care fracIia:
a)
x
1 2 este subunitarǎ sunt ... 2,5 p

x  este echiunitarǎ sunt ... 2,5 p

b) 1
2x
7. a) Dacǎ 21x atunci x c {...}. 2,5 p
5, atunci x c {...}. 2,5 p
b) Dacǎ 30x 3,

8. ZoluIia x1
2  este ... 5p
ecuaIiei 2
9. Divizorii naturali ai lui 12 mai mici ca 9 sunt ... 5p
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. a) DeterminaIi toate numerele naturale de x2 y divizibile cu 15. 7,5 p
forma
7,5 p
b) ArǎtaIi cǎ (2n · 3n+l + 2n+l · 3n) 5, w cfi.
2. RezolvaIi în fi ecuaIiile:
a) 2x + 1 = x + 7; x  12 x  2 .
3  2 15 p
b)
3. AflaIi x, y, z cfi, çtiind cǎ x + 2y + 4 z = 6, iar x este un numǎr prim.
 Testul 2 15 p
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Fie mulIimile: A = {x cfi | 1 < x “ 7, x 2}, B = {x cfi* | x < 8, x
3}. a) A fi B = {...}; b) A \ B = {...}.
2. Multiplii naturali ai lui 6 mai mici ca 15 sunt ...
5p
5p
 1O9

3. Dintre numerele 1,(2) çi 1,21 mai mare este ... 5p

4. Rezultatul calculului:
a) 0,3 – 0,15 este ...; b) 1,(3) – 1 este ... 5p
5. Fie numerele naturale x, y, z cu proprietǎIile x + y = 4 çi y + z = 6.
a) x + 2y + z = ...; b) 2x + 5y + 3z = ... 5p
6. ZoluIia numǎr raIional a ecuaIiei:
a) x – 0,1 = 0 este ...; b) x + 1 = 1,6 este ... 5p
7. Dacǎ (x – 1) | 3, x cfi*, atunci x c{...}. 5p

8. Fie numerele x = 12, y = 27.

a) (x; y) = ...; b) [x; y] = ... 5p
9. ZoluIiile numere naturale ale inecuaIiei 2x – 1 < 3 sunt ... 5p

Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.

1. CalculaIi:
1 1 1
a) 1–  2 – ;
2⎛ 1  1  1 ⎞ : 1 . 15 p
b)
4 12 3 ⎟
⎜ 2 2 ⎠4
⎝ 2
2. ZimplificaIi fracIiile:
a) 2b) 3  5; ; n fi 15 p
2  2  2  .
235
2  2 
3. AflaIi cel mai mare numǎr natural x cu proprietatea cǎ 16 çi 22
împǎrIite la x dau resturile 2, respectiv 1. 15 p

Testul 3
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului:
1 1 1
a) 1  – este ...; 4  este ...
2 5p
4 2 6 2 5
b)
2. 25% din 0,4 = ... 5p
3. Într-o urnǎ sunt bile numerotate de la 1 la 20.
a) Probabilitatea ca alegând o bilǎ, aceasta sǎ reprezinte un numǎr
prim este ... 2,5
b) Probabilitatea ca alegând o bilǎ, aceasta sǎ reprezinte un numǎr p
pǎtrat perfect este ...
2,5 p
2
4. Dacǎ
x1 5
 , atunci x = ... 5p
5. Fie numerele a = 25 · 34 çi b = 24 · 33.
a
a) a · b = ...; b)  ... 5p
b
11O


6. a) A  x fi |
5
x

fi  2,5 p
...
b) Dacǎ (2x – 1) | 6, x cfi, atunci x c {...}. 2,5 p

7. Forma zecimalǎ a numǎrului este ... 5p

1 2

x 2
8. Dacǎ  , x cfi, atunci x c {...}. 5p
3
1
9. Dacǎ x  y  çi z = 4, atunci x · z + y · z = ... 5p
2
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. CalculaIi:
1 1 1
   
a) 4  3 – 2 ; b) ⎡ 1  1  6  1  1  8⎤ :10 ; c) 1  2 
1
...10 .
1 1
15 p

3 9 ⎣⎢ 2 3 4 2 2 2 2
6 ⎥⎦
2. AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ sunt direct proporIionale cu 2,5,
respectiv 7 çi 2x + 5y – z = 88. 15 p
3. AflaIi douǎ numere raIionale pozitive çtiind cǎ suma lor este 1,5,
iar unul dintre numere este cu 0,3 mai mare decât celǎlalt. 15 p

Testul 4
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Fie numǎrul 1,(12).
a) A doua cifrǎ dupǎ virgulǎ a numǎrului este ... 2,5 p
b) A 57-a cifrǎ dupǎ virgulǎ a numǎrului este ... 2,5 p
x 2
2. Dacǎ  , atunci:
y 3
y
a)  ...; b) 3x – 2y = ... 5p
x
3. Douǎ creioane costǎ împreunǎ 10 lei. Cinci creioane costǎ împreunǎ
... lei. 5p
4. Numerele x çi y sunt direct proporIionale cu 2 çi 5. Numǎrul x reprezintǎ
... din y. 5p
5. Fie numerele x = 2l + 22 + 23 çi y = 22 + 24.
x
a) Zimplificând fracIia y obIinem ... b) y – x = ... 5p
 3
6. din 120 = ... 5p
4
7. Dacǎ suma dintre dublul lui x çi 3 este 9, atunci x = ... 5p
 11
8. Un pǎtrat are latura de 6 cm. Raportul dintre perimetrul pǎtratului çi aria
sa este egal cu ... 5p
9. Dacǎ 20% din x este 4, atunci x = ... 5p

Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.

1. CalculaIi:
11
2 3  11  2 7,5 p
a) ;
2 6 11
2 4 1 1 1 1 1 2 3 9
b) suma numerelor x çi y unde x     ...  ; y    ...  . 7,5 p
2 3 4 10 2 3 4
2. AflaIi cifra x în urmǎtoarele cazuri:
2 x  1 11
10
a)  ; b) 1, x  x, 2  2, x  6,8 . 15 p
4 2
3. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ sunt invers proporIionale cu numerele
0,2; 0,5, respectiv
1 çi x · y – z2 = 100. 15 p
3
Testul
5
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Dacǎ x | 3, x cfi, atunci x c {...}. 5p
2. Rezultatul calculului:

a)  21   21 este ...; b) 1,(12) – 0,(6) este ... 5p


3. Un elev 2are de rezolvat 30 probleme în 2 zile. În prima zi din
rezolvǎ
temǎ, iar a doua zi restul. 7. Raportul a
a) În prima zi elevul a rezolvat ... probleme; douǎ
... numere4 x çi
b) În ziua a doua a rezolvat din temǎ.
3 y este ,
4. O carte costǎ 50 lei. iar suma
a) Dupǎ o scumpire de 10% cartea va costa ... lei. lor este 18.
b) Dupǎ o ieftinire de 30% cartea va costa ... lei.

5. A  x fi/ 2x 3  ... .
6. Dintre numerele 1,12 çi 1,8 mai mare este ...
3 2,5 p
2,5 p
2,5 p
2,5 p 5p

5p
5 y–
a) x = ... çi y = ... b) Valoarea raportului x este ... 5p
y
x
112

8. A = {x cfi | 3 “ x < 11 çi x 3}= {...}. 5p

y
9. Dacǎ y este egal cu 20% din x, atunci  ... 5p
x
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. AflaIi numerele x, y çi z çtiind 2
x  y, y este egal cu 20% din z,
cǎ
iar 15 p
x + y + z = 180. 3
2. ArǎtaIi cǎ:
a) xyz – yz 5 , oricare ar fi cifrele x, y, z, x S 0, y S 7,5 p
0;
b) xy  este un numǎr par, oricare ar fi cifrele x, y, x S 7,5 p
y 0.

 21   1 –31   1 –4 1   ... 19– 1  .

3. CalculaIi: 1 – 15 p

Testul 6
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Dacǎ 2x 10 , atunci x = ... 5p
2. Descompunerea în factori primi a numǎrului 18 este 5p
...
3. Rezultatul calculului:
⎛1 1⎞
a)   3 este ...; b) (0,1 + 0,2) · 10 este ... 5p
⎜3 ⎟
⎝ 3⎠
2
4. Dacǎ fi , x cfi, atunci x c {...}. 5p
x
1 3
5. Dacǎ  , atunci x = ... 5p
2x 4
6. Probabilitatea ca alegând un numǎr din mulIimea A = {x cfi | 2 “ x “
10}, acesta sǎ fie numǎr prim este ... 5
p
7. Numerele x çi y sunt direct proporIionale cu primele douǎ numere
naturale prime çi 2x + y = 35.
x
a) x = ... çi y = ...;  ... 5p
3y
b)
8. Dacǎ x + y = 5 çi y + 3z = 6, atunci:
 a) x + 2y + 3z = ...; x – 5  ... 5p
6–
b) 3z
9. ZoluIia raIionalǎ a ecuaIiei x : 1,4 = 100 este x = ... 5p
 11
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. Într-o clasǎ sunt 24 elevi, iar 25% sunt fete.
a) Ce procent din numǎrul elevilor reprezintǎ numǎrul 7,5 p
bǎieIilor?
7,5 p
b) Câte fete çi câIi bǎieIi sunt în clasǎ?
2. CalculaIi:
a) 2  
⎡ 1 11 1

⎢⎣ 4 2 4
⎤

16 – 1 ; b)
3

5

7
 ...
181 15 p

2 2 2 2
⎥⎦
1 1 3
3. Numerele x çi y sunt invers proporIionale cu çi , iar y reprezintǎ
3 6 4
din z. AflaIi numerele x, y çi z dacǎ x + y + z = 51. 15 p

Testul 7
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului: a) –2 – 3 + 4 este ...; b) – 12 : 3 – 2 este 5p
...
5p
2. Dacǎ |x| < 2, x cA*, atunci x c {...}.
3x – y 2
3. Dacǎ  , atunci:
xy 3
x
a)  ... ; xy
2x  y  ... 5
p
b)
y
4. Într-o urnǎ sunt 2 bile albe çi 3 bile negre. Probabilitatea ca
extrǎgând o bilǎ, aceasta sǎ fie:
a)
albǎ este ...; b) neagrǎ este ... 5p
5. ZoluIia ecuaIiei –x + 1 = – 2, x cA este ... 5p
6. Dintre numerele –3 çi –4 mai mare este ... 5p
7. Dacǎ x 8
 , atunci:
2 x
a) x2 = ...; b) 20 – x2 = ... b) (–1 –
2 – 3)2 :
8. Dacǎ x · (y + z) = – 12 çi x = 3, atunci y + z = ...
(–9) – (7
9. A = {x cA | –2 “ x < 1} = {...}. – 1 + 5)
· 3.
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. CalculaIi: 2. RezolvaI
a) (–1)3 + [(–2)5 · (–2)4 : (–2)7 – 7] – (–4); i în A
ecuaIiile:
a) 2(2x + 1) – x = 2x + 4; b) |x + 1| + |2x + 2| = 12. 5p
5p
5p

7,5 p
7,5 p

15 p
11¢

3. Un produs costǎ 80 lei.

a) Cât va costa produsul dupǎ o majorare de 10%? 5p
b) Cât va costa produsul dupǎ o majorare de de 10% urmatǎ de o
ieftinire de 25%? 5p
c) Cu cât la sutǎ trebuie majorat preIul iniIial al produsului pentru
ca acesta sǎ fie de 100 lei? 5p

Testul 8
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului:
a) |–4 + 1| : 3 – 1 este ...; b) –33 : 3 + 1 este ... 5p
2. MulIimea soluIiilor inecuaIiei 1 – x < 4, x cA– este {...} 5p
3. 6 muncitori terminǎ o lucrare în 4 ore.
a) Trei muncitori terminǎ lucrarea în ... ore. 2,5 p
b) Pentru ca lucrarea sǎ fie gata în 2 ore este nevoie de ... 2,5 p
muncitori.
5p
4. 15% din 80 = ...
5p
5. Dacǎ x(y – z) = 4 çi xy = 2, atunci xz = ...
5p
6. Dacǎ |x| = 3, atunci x c {...}.
2x 4 5p
7. Dacǎ 3  , atunci x = ...
5p
8. Dacǎ numerele x çi 3 sunt direct proporIionale cu 4 çi 2, atunci x =
...
5p
9. Dacǎ x + y = 20 çi y este egal cu 20% din 20,
atunci: a) y = ...; b) x = ...
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete. 7,5 p
1. Fie mulIimile A = {x cA | |x – 1| “ 2} çi B = {x cA | –3 < 2x – 1 “ 1}. 7,5 p
a) DeterminaIi elementele mulIimilor A çi B.
b) DeterminaIi elementele mulIimilor A \ B çi B \ A.
1 1 1 7,5 p
2. Numerele x, y çi z sunt invers proporIionale cu , çi , iar x + 2y –
7,5 p
z = 20.
2 4 8
a) DeterminaIi numerele x, y çi z. 7,5 p
b) Ce procent reprezintǎ x din z? 7,5 p
3. RezolvaIi în A ecuaIiile:
a) |2x – 1| – 3 · |2x – 1| = – 10;
b) (x – 1) + (x – 2) + (x – 3) + ... + (x – 20) = – 230.
 11
Testul 9
Subiectul I (45 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului:
1 3
a) 1 2 – 4 este ...; b) 25% din 40 este ...; c) |–1 + 5| : (–2) este ... 5p
2. ZoluIia numǎr raIional pozitiv a x  O,(6)  este ... 5p
ecuaIiei 1
3
3. Dacǎ x = |–1 + 4 + 5| · 2, atunci 20% din x este ... 5p


1 2 4 1
4. Fie numerele x   çi y  1– .
raIionale: 4 3 3 2
a) x + y = ...; b) x : y = ... 5p
5. Raportul numerelor 1,(3) çi 2,(3), este ... 5p
6. Dintre numerele x = – |–1 + 4 | : 3 çi y = – 2, mai mare este numǎrul ...
5p
x
7. Dacǎ x reprezintǎ 30% din y,  ... 5p
y
atunci

8. Dacǎ x xy
 1, 2 ,  ...
5
x–y
atunci p
y
9. Dacǎ 2a + 6b + 4c = – 20, atunci a + 3b + 2c = ... 5p
Subiectul al II-lea (45 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. CalculaIi:
a) 0,4 · 10 – 0,2 · 1,2 – 1;
b) 1 ⎛1 1⎞ 1
3  – : 10 p
; ⎟
⎜
4 ⎝2 2 ⎠8
c) [(–3)4 : (–3)3 –5] : (–2). 5p
2. RezolvaIi în Q+ eculaIiile:
2 x  1 1 x  10
a) 3 –  ; b) 2(x + 1) + 3(2x + 1) – 7x = 11. 15 p
6
9
3. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ: {x, y} d.p. {4; 5}, {y, z} i.p. {2; 4} çi
x + y + z = 46. 15 p
116

Teste -
CEOMETLIE
Testul 1
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. DesenaIi: 4p
a) un pǎtrat cu latura de 3 cm; 4p
b) un dreptunghi cu lungimea de 5 cm çi lǎIimea de 3,5 cm;
c) douǎ cercuri cu razele de 2 cm, respectiv 3 cm, iar distanIa 4p
dintre centre de 4 cm.
2. DesenaIi un cerc çi un triunghi care sǎ aibǎ: 4p
a) trei puncte comune; 4p
b) cinci puncte comune; 4p
c) çase puncte comune.
3. Un dreptunghi are lungimea de 6 cm, iar lǎIimea reprezintǎ o treime
din lungime. CalculaIi: 4p
a) lǎIimea dreptunghiului; 4p
b) perimetrul dreptunghiului; 4p
c) aria dreptunghiului.
4. Desfǎçurarea unui cub acoperǎ o suprafaIǎ planǎ de 150 cm2. Zǎ se 4p
afle: 4p
a) lungimea muchiei cubului; 4p
b) aria unei feIe a cubului;
c) volumul cubului.
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. Un dreptunghi are lungimea de douǎ ori mai mare decât lǎIimea.
Dacǎ lungimea dreptunghiului se mǎreçte cu 2 cm, iar lǎIimea se 14 p
mǎreçte cu 5 cm, atunci aria dreptunghiului creçte cu 82 cm 2. Zǎ se
afle:
a) perimetrul dreptunghiului iniIial; b) aria dreptunghiului iniIial.
2. Un bazin are formǎ de paralelipiped dreptunghic cu baza pǎtratǎ. 14 p
În bazin se aflǎ 64 m3 de apǎ care reprezintǎ 80% din bazin.
Ştiind cǎ înǎlIimea bazinului este de 5 cm, sǎ se afle:
a) capacitatea bazinului; b) latura bazei.
14 p
3. Pentru vopsirea tuturor feIelor unui cub sunt necesare 4,5 kg de
vopsea. Ştiind cǎ pentru a vopsi 3 m2 este necesar 1 kg de vopsea,
sǎ se afle:
a) lungimea muchiei cubului; b) volumul cubului.
 11
Testul 2
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. DesenaIi punctele coliniare A, B, C, D astfel încât:
a) B c (AD) çi D c (BC);
4p
b) C c (AB) çi B c (CD);
c) C este mijlocul segmentului [AD], iar B este mijlocul segmentului 4p
[AC]. 4p
2. Fie date punctele coliniare A, B, C, în aceastǎ ordine, astfel încât
AB = 3 cm çi BC = 2 cm. Zǎ se determine:
a) lungimea segmentului [AC]; 4p
b) distanIa dintre mijloacele segmentelor [AB] çi [BC]; 4p
c) distanIa dintre mijloacele segmentelor [AB] çi [AC]. 4p

3. DesenaIi patru puncte distincte A, B, C, D astfel încât acestea sǎ

determine: 4p
a) o dreaptǎ; 4p
b) 4 drepte; 4p
c) 6 drepte.
4. Ze considerǎ trei puncte coliniare distincte A, B, C în aceastǎ
ordine. DeterminaIi: 4p
a) [AB] fi [BC]; 4p
b) [AB fi [CB; 4p
c) (BC U (AC).
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. Fie date punctele coliniare A, B, C, D în aceastǎ ordine, astfel încât
seg- mentele [AD] çi [BC] au acelaçi mijloc, punctul M. Ştiind cǎ MC
= 2 cm çi AM = 10 cm, sǎ se afle lungimile segmentelor: 14 p
a) [BD]; b) [AD].
2. Pe o dreaptǎ se considerǎ punctele A, B, C, D, E, N, G, H în
aceastǎ ordine, astfel încât AB = BC = CD çi DE = EN = NG = GH.
Dacǎ AH = 18 cm, sǎ se determine lungimea segmentului [BE] 7 p
astfel încât: 7p
a) punctul D sǎ fie mijlocul segmentului [AH];
b) punctul D sǎ fie mijlocul segmentului [CN].
3. Fie date punctele coliniare A, B, C, D astfel încât C este mijlocul 7 p
segmentului [AB], 7 · DB = 3 · DA çi AD = 21 cm. Zǎ se afle: 7p
a) lungimea segmentului [CD];
b) distanIa dintre mijloacele segmentelor [AD] çi [BD].
118
Testul 3
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Dreptele AB çi CD sunt concurente în punctul O astfel încât
m(¢BOC) este jumǎtate din m(¢AOC). Zǎ se afle:
a) m(¢AOB); 4p
b) m(¢AOD); 4p
c) m(¢BOD). 4p
2. Douǎ unghiuri adiacente ¢AOB çi ¢BOC au bisectoarele (OX, respectiv
(OY. Ştiind cǎ m(¢AOB) = 36°43, iar m(¢BOC) = 81°, sǎ se afle:
a) m(¢AOC); 4p
b) m(¢COX); 4p
c) m(¢XOY). 4p
3. Zǎ se afle mǎsura unui unghi, çtiind cǎ:
a) complementul sǎu are mǎsura de 40°; 4p
b) suplementul sǎu are mǎsura de 70°; 4p
c) suplementul sǎu este de trei ori mai mare decât complementul sǎu. 4p

4. Unghiurile
AˆOB, BˆOC, CˆOD, ˆDOE, EˆOA sunt unghiuri
congruente în
jurul punctul O, iar (OX este bisectoarea AˆOB . Zǎ se afle:
unghiului
4p
a) m(¢AOB);
4p
b) m(¢COE);
4p
c) m(¢XOD).
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. Fie date unghiurile adiacente ¢AOB çi ¢BOC astfel încât
bisectoarele lor (OX, respectiv (OY formeazǎ un unghi cu mǎsura de
75° çi 3m(¢BOC) =
= 2m(¢AOB).
a)
DeterminaIi m(¢AOB) çi m(¢BOC); 7p
b)
Dacǎ în interiorul unghiului ¢AOC se considerǎ punctul P astfel încât
m(¢XOP) = 90°, demonstraIi cǎ (OP este bisectoarea unghiului ¢YOC.
7p

2. În jurul punctul O se considerǎ

unghiurile AˆOB, BˆOC, CˆOD, DˆOA,
astfel
încât m(¢DOC) = 2m(¢AOB), m(¢AOB) + m(¢DOC) = m(¢AOD) +
+m(¢BOC) çi m(¢BOC) reprezintǎ 80% din m(¢AOD). Zǎ se calculeze:
a)
mǎsurile celor patru unghiuri; 7p
b)
mǎsura unghiului dintre bisectoarele unghiurilor ¢BOC çi ¢COD. 7 p
 11
3. Fie date punctele coliniare A, O, B în aceastǎ ordine. De aceeaçi parte
a dreptei AB se considerǎ punctele distincte C çi D astfel încât
unghiul
¢AOC este complementul unghiului ¢COD, iar unghiul ¢BOC este
120
suplementul unghiului ¢COD. Zǎ se determine: r
a)
mǎsurile unghiurilor ¢AOC, ¢COD çi ¢DOB; e
b)
mǎsura unghiului ¢TOB unde (OT este bisectoarea unghiului ¢AOC. s
p
Testul 4 e
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele. c
t
1. Fie dat triunghiul ABC. DeterminaIi:
i
a) latura opusǎ unghiului B;
v
b) unghiurile alǎturate laturii AC;
c) unghiul opus laturii BC.
N
2. DeterminaIi perimetrul unui triunghi:
a) echilateral cu lungimea laturii de 6 cm; a
b) isoscel cu douǎ laturi de 2 cm çi cea de-a treia cu lungimea de 5 s
cm; t
c) care are media aritmeticǎ a lungimilor laturilor de 8 cm. f
3. Zǎ se construiascǎ: e
a) un triunghi dreptunghic isoscel cu lungimile catetelor de 3 cm; l
b) un triunghi echilateral cu lungimea laturii de 4 cm;
c) un triunghi care are lungimea unei laturi de 6 cm, iar unghiurile î
alǎturate ei de 40° çi 30°. n
c
4. Dacǎ ABC ÷ MNP, AB = 6 cm, BC = 4 cm, AC = 7 cm, sǎ se â
specifice: t
a) lungimile laturilor triunghiului MNP;
b) congruenIele dintre unghiurile celor douǎ triunghiuri; ¢
c) valoarea raportului dintre segmentele [AD] çi [ME], unde A
punctele D D
çi E sunt mijloacele laturilor [BC], respectiv [NP]. E
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. Fie date punctele coliniare A, B, C în aceastǎ ordine, cu AB = BC. ÷
De aceeaçi parte a dreptei AB se considerǎ punctele distincte D çi ¢
E astfel încât ¢DBA÷¢EBC çi [DB] ÷ [EB]. Zǎ se stabileascǎ dacǎ: A
a) [DA] ÷ [EC]; b) ¢ADC ÷¢AEC. D
N
2. În exteriorul triunghiului ABC se considerǎ punctul D astfel încât
.
¢ABC ÷
÷¢DCB, ¢ACB÷¢DBC, iar punctele A çi D se aflǎ de aceeaçi parte a
Z
dreptei BC. Zǎ se demonstreze cǎ:
ǎ
a) ABC ÷ DCB; b) [OB] ÷ [OC], unde AC fi DB = {O}.
3. În triunghiul isoscel ABC cu [AB] ÷ [AC], (AD este bisectoarea s
unghiului e
¢BAC, D c (BC). Pe laturile (AB) çi (AC) se considerǎ punctele E,
 12
arate cǎ:
a) ADE ÷ ADN; b) [BN] ÷ [CE].
7p
7p

4p
4p
4p

4p
4p
4p

4p
4p

4p

4p
4p

4p

14 p

14 p

14 p
12O
122
Testul 5
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Zǎ se construiascǎ un triunghi dreptunghic care are:
a)
lungimea catetelor de 2 cm çi 3,5 cm; 4p
b)
lungimea ipotenuzei de 6 cm çi un unghi ascuIit de 45°; 4p
c)
lungimea unei catete de 3 cm çi a ipotenuzei de 5 cm. 4p
2. Fie unghiurile ¢AOB, ¢BOC, ¢COA formate în jurul punctului O,
astfel încât OA T OB çi ¢AOC ÷ ¢BOC. DeterminaIi:
a)
m(¢AOB); 4p
b)
m(¢AOC); 4p
c)
m(¢COX), unde (OX este bisectoarea unghiului ¢AOB. 4p
3. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(¢BAC) = 90°, notǎm cu D
mijlocul laturii [BC]. Zǎ se arate cǎ:
a)
ACD ÷ ABD; 4p
b) m(¢BAD) = 45°; 4p
c) AD este mediatoarea laturii [BC]. 4p
4. Unghiurile ¢AOB çi ¢BOC sunt adiacente suplementare, AO T OB
çi [AO] ÷ [OC]. Zǎ se determine:
a)
m(¢BOC); 4p
b)
m(¢AOC); 4p
c)
valoarea raportului dintre [AB] çi [BC]. 4p

Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.

1. Fie A, B, C, D puncte coliniare în aceastǎ ordine. Dacǎ [AB] ÷ [CD],
iar punctul P se aflǎ pe mediatoarea segmentului [BC], sǎ se
demonstreze cǎ:
a)
 PAB ÷  PDC; 7p
b)
distanIa de la B la PD este egalǎ cu distanIa de la C la PA. 7p
2. În exteriorul triunghiului ascuIitunghic ABC se construiesc
triunghiurile isoscele AMB çi ANC astfel încât AM T AC, AB T AN,
AB ÷ AM çi AC ÷ AN. Zǎ se arate cǎ:
a)
¢MAB÷¢NAC; 7p
b)
[BN] ÷ [CM]. 7p
3. În triunghiul ABC considerǎm bisectoarea AD cu D c BC.
Perpendicularele din B çi C pe dreapta AD intersecteazǎ dreptele
AC, respectiv AB în punctele E, respectiv N. DemonstraIi cǎ:
a)
punctele D, E, N sunt coliniare; 7p
b)
[BC] ÷ [EN]. 7p
 12
Testul 6
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Ze considerǎ douǎ drepte paralele tǎiate de o secantǎ. Zǎ se
determine mǎsurile celor opt unghiuri formate dacǎ:
a) unul dintre unghiuri are mǎsura de 37°; 4p
b) mǎsura unui unghi este cu 23° mai micǎ decât mǎsura altui unghi; 4 p
c) raportul dintre mǎsurile a douǎ unghiuri este egal cu 3. 4p
2. În triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(¢BAC) = 90°, notǎm cu M
mijlocul laturii BC. Zǎ se demonstreze cǎ:
a) AM T BC; 4p
b) mediatoarea laturii [AB] este paralelǎ cu AC; 4p
c) mediatoarea segmentului [AM] este paralelǎ cu BC. 4p
3. Zegmentele [AB] çi [CD] au acelaçi mijloc, punctul O. Zǎ se arate cǎ:
a) AC || BD; 4p
b) AD || BC; 4p
c) punctele C çi D sunt egal depǎrtate faIǎ de dreapta AB. 4p
4. Pe laturile [AC] çi [BC] ale triunghiului ABC se considerǎ punctele
M, respectiv P, astfel încât MP || AB. Dacǎ m(¢CMP) reprezintǎ
50% din m(¢AMB), iar m(¢ABC) = m(¢MPB), sǎ se afle:
a) m(¢AMP); 4p
b) m(¢BAC); 4p
c) m(¢ABC). 4p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. În exteriorul triunghiului isoscel ABC, cu [AB] ÷ [AC], se considerǎ
punctele D çi E astfel încât A c (DE), DE || BC, [AD] ÷ [AE] ÷ [BC].
Zǎ se demonstreze cǎ:
a) ABD ÷ BAC; 7p
b) [BE] ÷ [CD]. 7p

2. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90° çi (AD

bisectoarea unghiului ¢BAC, D cBC. Paralelele prin B çi C la AD
intersecteazǎ drep- tele AC çi AB în punctele M, respectiv N.
DemonstraIi cǎ:
a) MB || NC; 7p
b) [MN] ÷ [BC]. 7p

3. Fie date dreptele paralele d çi g. Pe dreapta d se considerǎ punctele A,

B, iar pe dreapta g punctele C, D, astfel încât (AD este bisectoarea
unghiului
¢BAC çi [AB] ÷ [CD]. Zǎ se arate cǎ:
a) AC || BD; 7p
b) AD T BC. 7p
122
122
Testul 7
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Zǎ se afle mǎsurile unghiurilor unui triunghi:
a) echilateral; 4p
b) dreptunghic isoscel; 4p
c) çtiind cǎ sunt direct proporIionale cu 10, 12, 14. 4p
2. Pe latura [BC] a triunghiului ABC se considerǎ punctele D, E, N,
astfel încât BD = DE = EN = NC. Dacǎ aria triunghiului ABD este de
7 cm2, sǎ se afle ariile triunghiurilor:
a) ABC; 4p
b) ABN; 4p
c) AEC. 4p
3. Triunghiul dreptunghic ABC dreptunghic în A are m(¢ABC) = 30°.
Dacǎ
M este mijlocul ipotenuzei, sǎ se afle: 4p
a) m(¢AMC); 4p
b) valoarea raportului dintre [AC] çi [BC]; 4p
c) valoarea raportului dintre ariile triunghiurilor AMC çi AMB.
4. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC, [AM] este medianǎ, M c
(BC), iar [BN] este înǎlIime, N c (AC). Ştiind cǎ m(¢NBC) = 20°, sǎ
se afle mǎsurile unghiurilor triunghiului: 4p
a) ABC; 4p
b) ABN; 4p
c) AMC.
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. În triunghiul ABC dreptunghic în A, considerǎm un punct D c (BC)
çi notǎm cu E, N simetricele punctului D faIǎ de dreptele AB,
respectiv AC. ArǎtaIi cǎ: 14 p
a) punctele E, A, N sunt coliniare; b) NC || BE.
2. Fie dat triunghiul oarecare ABC. Pe dreapta BC se considerǎ punctele
D çi E astfel încât B c (DC), C c (BE), AB = BD çi AC = CE. Dacǎ
M çi N sunt mijloacele segmentelor [AD], respectiv [AE], iar MB fi
NC = {Q}, sǎ se demonstreze cǎ:
a) triunghiul QDE este isocel; b) (AQ este bisectoarea unghiului ¢BAC. 14 p
3. Pe înǎlIimea (AD), D c BC, a triunghiului isoscel ABC, AB = AC, se
considerǎ punctul P. Dreptele BP çi CP intersecteazǎ AC çi AB în
punctele E, respectiv N. Zǎ se arate cǎ:
a) triunghiul BPC este isoscel; b) AD T 14 p
EN.
 12
Testul 8
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Pe latura [BC] a triunghiului echilateral ABC se considerǎ punctele
D çi E astfel încât ¢BAD ÷ ¢DAE ÷ ¢EAC. Zǎ se afle mǎsurile
unghiurilor triunghiului:
a) ABD; b) ADE; c) ADC.
12 p
2. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90° çi BC = 6 cm.
Zǎ se afle distanIa dintre:
a) centrul cercului circumscris çi ortocentrul triunghiului;
b) centrul de greutate çi centrul cercului circumscris triunghiului; 4p
c) centrul de greutate çi ortocentrul triunghiului. 4p
4p
3. Un unghi exterior unui triunghi isoscel are mǎsura de 50°. Zǎ se
afle:
a) mǎsurile unghiurilor triunghiului; 4p
b) mǎsurile celorlalte unghiuri exterioare ale triunghiului; 4p
c) mǎsura unghiului ascuIit format de bisectoarele unghiurilor alǎturate
bazei. 4p

4. În triunghiul ABC cu m(¢BAC) = 50° çi m(¢ABC) = 60°, notǎm

centrul cercului circumscris cu O, centrul cercului înscris cu I çi
ortocentrul cu H. Zǎ se afle:
a) m(¢BOC); 4p
b) m(¢BIC); 4p
c) m(¢BHC). 4p

Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.

1. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90° çi m(¢ACB) =
75°. Ze construiesc înǎlIimea AD, bisectoarea AE çi mediana
AN. Zǎ se determine:
a) mǎsurile unghiurilor triunghiului ACN; 7p
b) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [EN] çi [ED]. 7p

2. În triunghiul ABC cu m(¢BAC) = 60°, BD çi CE sunt înǎlIimi, D c

(AC),
E c (AB), iar M este mijlocul laturii [BC]. 7p
a) DeterminaIi m(¢EMD). 7p
b) DemonstraIi cǎ triunghiul EMD este echilateral.
3. În exteriorul triunghiului echilateral ABC considerǎm punctul P
astfel încât PB T AB çi PC T AC. 7p
a) DemosntraIi cǎ (AP este bisectoarea unghiului ¢BAC. 7p
b) DeterminaIi valoarea raportului dintre ariile triunghiurilor ABC çi
PBC.
12¢
124

Teste sumative
Testul 1
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Numerele de forma 3x divizibile cu 2, dar nedivizibile cu 5 sunt .... 4p

2. Dacǎ x çi y sunt numere naturale astfel încât x · y = 420 çi (x; y) = 4,

atunci [x; y] = ... 4
p
3. FracIiile supraunitare cu numǎrǎtorul 4 sunt ... 4p
2x  2 y
4. Zimplificând fracIia
3x  3y obIinem ... 4p

5. Dintre numerele çi mai mare este numǎrul ... 4p

7 4 7
3
x1 3
6. Dacǎ  , atunci x = ... 4p
x2
7. Fie date punctele coliniare A, B, C, D în aceastǎ ordine. Dacǎ AB = 7 cm,
AC = 11 cm, iar punctul C este mijlocul segmentului BD, atunci:
a) lugimea segmentului BC este egalǎ cu ... cm; 4p
b) lungimea segmentului BD este egalǎ cu ... cm; 4p
c) lungimea segmentului AD este egalǎ cu ... cm. 4p
8. Fie date unghiurile adiacente suplementare ¢AOB çi ¢BOC cu m(¢AOB) =
= 70°. Dacǎ semidreptele (OX çi (OY sunt bisectoarele unghiurilor ¢AOB,
respectiv ¢BOC, atunci:
a) mǎsura unghiului ¢BOC este egalǎ cu ... °; 4p
b) mǎsura unghiului ¢COY este egalǎ cu ... °; 4p
c) mǎsura unghiului ¢XOY este egalǎ cu ... °. 4p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. ArǎtaIi cǎ:


a) xyz  yzx  zxy  37 , oricare ar fi cifrele nenule x, y çi z; 7p
n n n+l n+l n+2 n+2 n–l n –2 n n –l n+l n
b) {2 · 3 ; 2 · 3 ; 2 · 3 } d.p. {2 · 3 ; 2 ·3 ;2 · 3 },
oricare ar fi w cfi, w “ 2. 7
p

n 4 1 1 3
 
2. DeterminaIi elementele mulIimilor: A  nfi| 5  ; B  nfi| 4 n 4 . 14 p 
3. În triunghiul isoscel ABC cu AB = AC çi m(¢BAC) = 120°, notǎm cu
D mijlocul laturii [AB]. Dacǎ perpendiculara din D pe BC
intersecteazǎ dreapta AC în punctul E, sǎ se arate cǎ:
a) triunghiul EBC este dreptunghic; 7p
b) aria triunghiului ADE este o çesime din aria triunghiului EBC. 7p
 12
Testul 2
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului:
1 1
a) :  este ...; 2p
1
24
b) (–3)2 · 34 : (–3)3 este ... 2p
2. Opusul numǎrului –2 este ... 4p
3. Un sfert dintr-un numǎr reprezintǎ ...% din 4p
1 el.
1
4. Dacǎ numerele x çi y sunt invers proporIionale cu çi , iar x + y = 55,
atunci: 2 3
a) x = ... çi y = ...;
2p
b) x : 2 + y : 3 = ...
2p
5. ZoluIia ecuaIiei 0,3x = 0,6, x c Q este ...
4p
2x –
6. Numerele naturale x pentru care fracIia 3
este subunitarǎ sunt ... 4 p
1

7. În jurul punctul O se considerǎ unghiurile ¢AOB, ¢BOC, ¢COA.

Dacǎ m(¢AOB) = m(¢BOC) = 2 · m(¢COA), atunci:
a) suma mǎsurilor celor trei unghiuri este de ... °; 4p
b) mǎsura unghiului ¢AOB este de ...°; 4p
c) mǎsura unghiului ¢AOC este de ...°. 4p
8. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90°. Dacǎ
mǎsura unghiului exterior cu vârful în B este de 150°, atunci:
a) mǎsura unghiului ¢ABC este de ... °; 4p
b) mǎsura unghiului ¢ACB este de ...°; 4p
c) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [BC] çi [AD] este
de .... 4p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. CalculaIi:
2  
1 1

3 6 ; b) [(–3)2 · (–5)3]2 : [(–3)4 · (–5)2] : 5. 14 p
:

a)
6 1 1
4 8 2

8
2. O persoanǎ depune la bancǎ suma de 200 lei, dobânda anualǎ fiind de
10%.
a) Ce sumǎ va avea persoana la bancǎ dupǎ un an? 7p
126
b) Peste câIi ani persoana va avea în bancǎ suma de 242 lei? 7p
 12
3. În jurul punctului O se considerǎ
unghiurile AˆOB, BˆOC , CˆOD,
DˆOA ,
astfel încât m(¢BOC) = 2 · m(¢AOB), 4 · m(¢AOD) = 3 · m(¢DOC), iar
m(¢DOC) reprezintǎ 120% din m(¢BOC). Zǎ se afle:
a) mǎsurile celor patru unghiuri; 7p
b) mǎsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor AˆOB çi CˆOD .
7p
Testul 3
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Dacǎ 2x;3   1, atunci x c{...}
2. Rezultatul calculului: 4p
1 1 3
a) 1 4 – 2 este ...; b) 10 din 50 este ... 4p
3. Dacǎ |x – 1| < 2, x cA*, atunci x c{...}. 4p
4. Divizorii naturali ai numǎrului 6 sunt ... 4p
5. ZoluIia raIionalǎ a ecuaIiei 2x – 1 
1 este ... 4p

2
6. Pentru a confecIiona 3 rochii este nevoie de 9 m de mǎtase.
a) Pentru a confecIiona 2 rochii sunt necesari ... m de mǎtase. 2p
b) Cu 12 m de mǎtase se pot confecIiona ... rochii. 2p

7. Fie dat triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90°. Dacǎ

m(¢ACB) reprezintǎ 25% din m(¢ABC), iar M este mijlocul
ipotenuzei, atunci:
a) mǎsura unghiului ¢ACB este egalǎ cu ... °; 4p
b) mǎsura unghiului ¢ABC este egalǎ cu ... °; 4p
c) mǎsura unghiului ¢AMC este egalǎ cu ... °. 4p
8. Fie date unghiurile adiacente complementare ¢AOB çi ¢BOC.
Dacǎ m(¢AOB) este jumǎtate din m(¢BOC), atunci:
a) mǎsura unghiului ¢AOB este egalǎ cu ... °; 4p
b) mǎsura unghiului ¢BOC este egalǎ cu ... °; 4p
c) mǎsura unghiului dintre bisectoarele celor douǎ unghiuri este egalǎ
cu ... °. 4p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. DeteminaIi elementele mulIimilor:


A  x A |
16

x
 
fi çi B  x fi| x 1 A .
x –1
14 p
128
2. AflaIi aria unui dreptunghi, çtiind cǎ lǎIimea reprezintǎ 80% din
lungime, iar perimetrul acestuia este 36 cm.
14 p
 12
3. Ze considerǎ punctele coliniare A, B, C, D în aceastǎ ordine, M
mijlocul segmentului AB, N mijlocul segmentului CD, P mijlocul
segmentului MN. Lungimea segmentului CD reprezintǎ 50%
din lungimea segmentului AB, lungimea segmentului MP reprezintǎ
150% din lungimea segmentului PC, iar MC = 60 cm. Zǎ se afle:
a) lungimea segmentului AD; b) lungimea segmentului MN. 14 p

Testul 4
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezultatul calculului:
a) (–2)4 : (–2)3 –2 este ...; 2p
b) 70% din 20 este ... 2p
2. Dacǎ
xx  yy  77 , atunci x + y = ... 4p
3. Elementele mulIimii A = {x cfi | 2 < x < 9, x 4} sunt ... 4p

4. D2l fi Dl4 = {...}. 4p

7
5. Dintre numerele çi
11 mai mare este numǎrul ... 4p
3 3
6. ZoluIia raIionalǎ a ecuaIiei 3x  1  2x  1 este ... 4p
2
7. În triunghiul ABC, G este centrul de greutate, iar M mijlocul laturii
[BC]. Dacǎ aria triunghiului ABC este de 90 cm2, atunci:
a) aria triunghiului ABM este egalǎ cu ... cm2; 4p
b) aria triunghiului BGM este egalǎ cu ... cm2; 4p
c) valoarea raportului dintre lungimile segmenelor AG çi GM este egalǎ
cu ... 4p
8. Fie M, N c (AB) astfel încât MN = 2 · AM, NB = 3 · AM. Dacǎ MB =
30 cm, atunci:
a) lungimea segmentului AM este egalǎ cu ... cm; 4p
b) distanIa dintre mijloacele segmentelor AM çi MN este egalǎ cu ... cm; 4 p
c) distanIa dintre mijloacele segmentelor MB çi AB este egalǎ cu ... cm. 4 p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. CalculaIi:
1
a)
b)
; ⎡ 1 1

100 – 1   ... 
⎤ 1 2 3
:  
   ... 
99
14 p

1
1

1
1
. 
1 2 3 100 ⎥⎦
⎢⎣ 2
 130
2 3 4 100
2. AflaIi numerele x, y çi z çtiind cǎ: {x + 1; y + 2; z + 3} d.p. {1; 2; 3;},
iar 14 p
x + y + z = 30.
 13
3. Ze considerǎ unghiul ¢XOY cu mǎsura de 45° çi A c (OX. Punctele
B, C, D aparIin semidreptei (OY astfel încât 7 · m(¢ACB) = 5 ·
m(¢ACD) çi m(¢OAB) = m(¢BAC) = m(¢CAD). Zǎ se demonstreze
cǎ:
a) triunghiul AOD este dreptunghic isoscel; 7p
b) triunghiul ABC este isoscel. 7p

Testul 5
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Dacǎ
x12 3 , atunci x c{...}. 4p
2. Rezultatul calculului: (–2)3 · (–3)2 : (–2)3 este ... 4p
3. Dacǎ 2x + y + 3z = 10 çi x + 2z = 5, atunci x + y + z = ... 4p

4. Fie numerele x = 22 · 33 çi y = 23 · 32
a) (x; y) = ...; b) [x; y] = ... 4p
5. Numǎrul 20 reprezintǎ ... % din numǎrul 200. 4p
x1 y1 1
6. Dacǎ   2 , atunci 1  1  ... 4p
x y 3 x y
7. În exteriorul triunghiului echilateral ABC se considerǎ punctul D
astfel încât triunghiul ADC este isoscel de bazǎ [CD]. Dacǎ
m(¢DAC) = 40°, atunci:
a)
mǎsura unghiului ¢BAD este egalǎ cu ... °; 4p
b)
mǎsura unghiului ¢ABD este egalǎ cu ... °; 4p
c)
mǎsura unghiului ¢BDC este egalǎ cu ... °. 4p
8. Dacǎ douǎ laturi ale unui triunghi isoscel au lungimile de 8 cm çi 16
cm, atunci:
a)
cea de-a treia laturǎ a triunghiului are lungimea de ... cm; 4p
b)
perimetrul triunghiului este egal cu ... cm; 4p
c)
aria pǎtratului care are acelaçi perimetru cu cel al triunghiului este
egalǎ cu ... cm2. 4
p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. EfecutaIi calculele:
a) [(–3)2 · (–5)3] : [(–3) · (–5)2] – 25; 4p
b) : 
1 ⎡ 1 1 1
   2–
1⎤
; 5p
4 ⎢⎣ 8 4 2 16 ⎥⎦
⎛1 1 1 1 ⎞
c) 27     3. 5p
⎜ ⎟
⎝ 33 3 3 ⎠
132
2. AflaIi numerele naturale x çi y çtiind cǎ (x; y) = 2 çi x + y = 14 p
8.
 13
3. Fie dat triunghiul echilateral ABC cu centrul O. În exteriorul
triunghiului se considerǎ punctul E astfel încât EC || AO çi EB || CO.
Dacǎ AO fi BE =
={N}, sǎ se arate cǎ:
a)
triunghiul ENC este echilateral; b) [AN] ÷ [BE]. 14 p

Testul 6
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Probabilitatea ca la aruncarea unui zar sǎ obIinem o faIǎ cu un numǎr
divizor la lui 10 este ... 4p
2. Elementele mulIimii A = {x cA+ | 2x – 1 “ 3} sunt ... 4p
3. Dacǎ x · y = –2 çi y · z = 3, atunci y(x + z) = ... 4p
4. Numerele naturale prime cuprinse intre 20 çi 30 sunt ... 4p

5. Dacǎ 2x;2   1 , atunci x c{...}. 4p

6. Dacǎ [x; y] = 36 çi x · y = 216, x, y cfi, atunci (x; y) = ... 4p

7. Triunghiul ABC este isoscel, AB = AC, iar D este mijlocul bazei.
Dacǎ m(¢BAC) = 50°, atunci:
a)
mǎsura unghiului ¢ABC este egalǎ cu ... °; 4p
b)
mǎsura unghiului ¢ADC este egalǎ cu ... °; 4p
c)
mǎsura unghiului ¢BAD este egalǎ cu ... °. 4p
8. Punctele E çi N sunt picioarele înǎlIimilor din B, respectiv C în triunghiul
ABC. Dacǎ AB = 6 cm, AC = 8 cm çi BE = 3 cm, atunci:
a)
aria triunghiului ABC este egalǎ cu ... cm2; 4p
b)
lungimea segmentului CN este egalǎ cu ... cm; 4p
c)
mǎsura unghiului ¢BAC este egalǎ cu ... °. 4p
Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.
1. CalculaIi: 2 3 4 5 100
1⎞:1;
a) ⎛ 1  1 .
b) 1: : : : : ... : 14 p
⎜ ⎟
⎝ 2 2 2 ⎠4 1 2 3 4 99
2. AflaIi numerele x, y çi z, çtiind cǎ x este de 2 ori mai mare ca y, y b
este cu 5 mai mare ca z, iar media lor aritmeticǎ este 5. m
3. Ze considerǎ unghiurile adiacente ¢AOB çi ¢BOC astfel încât ǎ
m(¢AOB) = s
= 126°, iar mǎsura unghiului format de bisectoarele unghiurilor u
¢AOB r
çi ¢BOC este egalǎ cu 108°. Zǎ se afle: a
a) mǎsura unghiului AOC;
134
unghiului format de bisectoarele unghiurilor ¢AOC çi ¢DOC, unde
(OD este semidreapta opusǎ semidreptei (OB. 14 p

7p

7p
13O

Testul 7
Subiectul I (48 de puncte) - ScrieIi numai rexultatele.
1. Rezolvând în A ecuaIia 3x – 1 = –7, obIinem soluIia ... 4p
2. Dacǎ 3 (2x – 1), x cfi, atunci x c{..}. 4p

3. Dintre numerele (–2)3 çi (–3)2 mai mare este numǎrul ... 4p

4. Zcris sub formǎ zecimalǎ numǎrul este ... 4p

9 2

5. Dacǎ suma dintre dublul lui x çi sfertul lui 4 este 5, atunci x = ... 4p
6. Dacǎ numerele x çi y sunt direct proporIionale cu 2, respectiv 5, atunci
y
 ... 4p
x
7. Fie date triunghiurile echilaterale ABC çi DBC. Dacǎ AD fi BC = {O},
atunci:
a) mǎsura unghiului ¢ABD este egalǎ cu ... °; 4p
b) mǎsura unghiului ¢DOC este egalǎ cu ... °; 4p
c) valoarea raportului dintre lungimile segmentelor [BD] çi [OC] este
egalǎ cu ... 4
p
8. Fie dat triunghiul ABC. Dacǎ M, N, P sunt mijloacele laturilor AB,
AC, respectiv BC, atunci:
a) valoarea raportului dintre perimetrul triunghiului MNP çi perimetrul
triunghiului ABC este ...; 4
p
b) valoarea raportului dintre aria triunghiului MNP çi aria triunghiului
ABC este ...; 4p
c) m(¢BMN) + m(¢ABC) = ... 4p

Subiectul al II-lea (42 de puncte) - ScrieIi rexolvǎrile complete.

2 
1. ArǎtaIi cǎ fracIia w este ireductibilǎ oricare ar fi w cfi. 14 p
1 3w 
1
2. Un cǎlǎtor are de parcurs un drum în trei zile: în prima zi parcurge
20% din drum, în ziua a doua 30% din drumul rǎmas, iar în ziua
a treia 28 km.
a) CâIi km are drumul? 7p
b) CâIi km a parcurs în fiecare din primele douǎ zile? 7p

3. În triunghiul dreptunghic ABC cu m(¢BAC) = 90°, (BD este

 bisectoarea unghiului ¢ABC, D c (AC), iar AM este medianǎ, M c
136
(BC). Ştiind cǎ AM T BD, arǎtaIi cǎ:
a) triunghiul AMB este echilateral; 7p
b) triunghiul BDC este isoscel. 7p
 131

RÄSPUNSURI

Algebrǎ
Geomecrie
†esce pencru pregǎcirea
concursurilor şi
olimpiadelor şcolare
†esce de aucoevaluare
132 A1geblǎ
I. flUH9L9 M6tUL6G9

1. Eu1iimea numere1or natura1e

1. a) 123 < 132 < 312 < 321; b) 543 > 541 > 435 > 354 > 345. 2. a) 17; b) 32; c) 18; d) 6. 3. a) 4; b) 4;
c) 1; d) 7; e) 2. 4. a) {0; 1; 2; 3); b) {0; 1; ...8); c) {0; 1; 2; 3); d) {0; 1; 2); e) {0; 1). S. a) 13; b) 9; c) 8;
d) 7. 6. a) 10; b) 9; c) 28; d) 5. 7. a) 1; b) 4; c) 3. 8. a) 29; b) 33; c) 712; d) 23; e) 50; f) 7S; g) 111. 9. a) 213;
b) 33; c) 38; d) 106; e) 5S; f) 1112. 1Ð. a) 6; b) 5; c) 9; d) 49; e) 64; f) 192. 11. a) 7; b) 5; c) 7; d) 15; e) 3;
f) 2; g) 9. 12. a) 230 < 320; b) 813> 272; c) 3S1 > 234; d) 2100 – 299 – 298 = 449; e) 323 > 3 · 233. 13. a) 1225;
b) 9900; c) 3675; d) 1998. 14. a) 5; b) 1; c) 20; d) 2; e) 2. 1S. 0. 16. 1. 17. 3n. 18. 6.

2. Divisor. Eu1tip1u
1. a) A; b) A; c) F; d) A; e) F; f) A; g) F; h) F; i) A; j) F; k) A; l) F. 2. a) {1; 3); b) {1; 2; 3; 6); c) {1; 2; 3;
4; 6; 12); d) {1; 2; 3; 5; 6; 10; 15; 30); e) {1; 3; 7; 21); f) {1; 2; 4; 5; 10; 20); g) {1; 2; 4; 8; 16; 32; 64);
h) {1; 2; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 15; 20; 24; 30; 40; 60; 120); i) {1; 3; 5; 15; 25; 75); j) {1; 5; 25; 125).
3. a) D6; b) D10; c) {5; 10; 15; 30); d) D20; e) D12; f) {2; 3; 6; 9; 10; 15; 30; 45; 90). 4. a) {0; 2; 4; ...);
b) {0; 5; 15; ...); c) {0; 12; 24; ...); d) {0; 35; 70; ...); e) {0; 6; 12; 18; 24); f) {12; 14; 16; 18; 20; 22; 24);
g) {0; 3; 6; 9); h) {30; 60; 90). S. a) {0; 12; 24; ...) = M12; b) {7; 14; 28; 35; ...); c) M2. 6. a) {1; 3; 5; 15);
b) {2; 3; 5; 6; 11; 21); c) {0; 3); d) {1; 2; 5; 10); e) {1; 3; 5; 15); b) {2; 3; 5; 6; 11; 21); c) {0; 3); d) {1;
2; 5); d) {0; 4; 16). 7. a) Produsul a douǎ numere naturale consecutive este întotdeauna divizibil
cu 2; b) 2n · 3 3; c) 3n · 3 3; d) 22(x + y) x + y. 8. a) 224 · 320 · 5 5; b) 2100 · 3100 · 5100 · 65
65; c) 37 · 3(x+
+ y + z) 37; d) 2n · 7n+1 · 97 97; e) 32n · 52n · 70 10; f) (5 + 54 + ... + 528) · 31 31; g) 8(7 + 73 + ...
+ 779) 8. 9. a) (a + b) + (b + c) 3; b) 2(a + b) + 3(b + c) 3. 1Ð. 29S · 9 9. 11. 22(x + y + z) 2.
12. (1; 4); (4; 2); (7; 0).

S. Criterii de divisibi1itate cu 1O, 2, 5, 3, 9

1. a) a: b) F; c) A; d) A: e) A; f) F; g) A: h) F; i) A. 2. a) {3; 6; 9; 12; 15; 18); b) {126; 128; 130); c) {10;
20; 30; 40); d) {5; 10; 15; 20). 3. a) 12; b) 95; c) 980; d) 102. 4. a) 450; 540; 504; b) 450; 540; 504; c) 450;
540; d) 540; 450; 504; 405. S. a) 210; 212; 214; 216; 218; b) 202; 404; 606; 808; c) 120; 122; 124; 126;
128. 6. a) 120; b) 300; c) 900; d) 110; 210; 310; 410; 510; 610; 710; 810; 910. 7. a) 110; 115; b) 350; 355;
c) 720; 725; d) 300; 355; e) 585. 8. a) 210; 213; 216; 219; b) 300; 333; 366; 399; c) 702; 732; 762; 792;
d) 234; 534; 834; e) 126; 156; 186. 9. a) 189; b) 603; c) 144; d) 207; e) 171. 1Ð. a) 231; 432; 633; 834;
b) 170; 675; c) 176; 278; d) 260. 11. a) 795; 975; 885; b) 130; 320; 510; 700. 12. a) U(3100 – 2100) = 5;
b) U(3101 + 7103) = 6; c) U(61002 + 81002) = 0; d) U(3643 – 21S0) = 5; e) U(25n + 76n+1) = 1. 13. a) 900; 702;
504; 306; 108; b) 630; 135. 14. x c {1; 4; 7).

¢. Froprietǎii a1e re1aiiei de divisibi1itate în fi

1. a) A; b) A; c) F; d) A; e) F; f) A. 2. a) 2; 5; 10; b) 2; 3; c) 2; 3; 4; 12. 3. a) a = 15k, k cfi*; b = 10l;
l cfi* ; a + b = 15k + 10l; b) a = 32k; k cfi* ; b + c = 8l; l cfi*, a + 2b + 2c = 32k + 2 · 8l 16;
c) a = 13k; k cfi*; b = 14l; l cfi*; a · b = 13 · 14kl; d) a = k · c; k cfi*; b = 2cl; l cfi*, 2a + b =
2kc + 2cl; e) b = 3kc; k cfi*; a = 6klc, l cfi*. 4. a) 210; 240; 270; 225; 255; 285; b) 720; 750;
780; 702; 732; 762; 792; 714; 744;
774; 726; 756; 786; 708; 738; 768; 798; c) 270; 570; 870. S. a) (2; 2); b) (16; 4); c) (3; 15); (12; 24); (6; 18).
6. a) a + b = 2k; k cfi*; b + c = 2l; l cfi*; a + 2b + c = 2k + 2l; b) (b + 3c) 3  b 3  a 3. c) a + b
 13
+ c = 5k; k cfi*, a + 2b = 5l; l cfi*; 3a + 4b + 2c = 10k + 5l. 7. a) 2n · 5n · 14 7; b) 3n · 5n · 22
11; c) 21n · 34 17. 8. a) 7(2 + 24 + ... + 228) 7; b) 5(22 + 26 + ...+298) 5; c) 30(1 + 52 + ...+52n–2)
30;
d) 40(3 + 3S + ...+ 377) 8. 9. a) {0; 2); b) {1; 2); c) 0; d) {1; 7); e) 1. 1Ð. a)  y = par 
(2x + y ) 2; b) xy  yx  ll x  y  l2l ; c)      (111x + 11y + z) 3  (11y + z) 3

   .
5. Numere prime şi numere compuse
1. Numere prime: 5; 73; 59; 41; 19; 31; numere compuse: 21; 81; 27; 91; 36. 2. a) 2; 3; 5; 7; 11; 13; 17; 19;
b) 61; 67; 71; 73; 79; 83; c) 89; 97. 3. a) 15 = 3 · 5; b) 21 = 3 · 7; c) 19 = 2 + 17; d) 14 = 11 + 3; e) 18 =
= 23 – 5; f) 35 = 37 – 2. 4. a) (2; 19) b) (2; 7); c) (3; 5). S. a) (2; 3; 7); b) (3; 2; 2). 6. a) (15; 2); b) (2;
12);
c) (5; 2). 7. a) 29; b) 41; c) 31; 53; 97. 8. a) 22; 32; 52; 72; b) 27; 72; 57; 75. 9. a) (3; 5); b) (5; 7).
1Ð. 6n · 2; b) 10n – 1 3.

6. Descompunerea numere1or natura1e în produs de puteri de

numere prime
1. a) 12 = 2 · 3; 20 = 2 · 5; 48 = 2 · 3; 50 = 2 · 52; 72 = 23 · 32; b) 23 · 3 · 5; 360 = 23 · 32 · 5; 144 = 24 ·
2 S 4

32; 242 = 2 · 112; 621 = 33 · 23; c) 204 = 22 · 3 · 17; 750 = 2 · 3 · 53; 2500 = 22 · 54; 78000 = 24 · 3 · 53 ·
13;
d) 624 = 24 · 3 · 13; 725 = 52 · 29; 2425 = 52 · 97. 2. a) x · y = 22 · 33 · 511; b) x · z = 26 · 33 · 5S; c) y · z =
= 24 · 34 · 58; d) x · y · z = 26 · 3S · 512; e) x2 · z = 28 · 34 · 5S; f) (x · y)2 = 24 · 36 · 522; g) x3 · y2 = 26 · 37 · 526.
3. a) 3; b) 11; c) 3; d) 5. 4. a) 121; b) 4; c) 9; d) 25. S. a) 8; b) 125; c) 27; d) 8. 6. a) 5; b) 2; c) 3; d) 21;
e) 77; f) 21. 7. a) 9; b) 4; c) 12; d) 10. 8. a) 6; b) 10; c) 11. 9. a) 19 · 20; b) 14 · 15; c) 12 · 13. 1Ð. a)
20 · 22;
b) 14 · 16; c) 16 · 18. 11. a) (1; 27); (2; 6); b) (75; 0); (3; 2); c) (1; 3); (79; 1); d) (3; 1). 12. a) 8; b) 4.
13. x = 2; y = 5. 14. 6.

7. Divisori comuni. C.m.m.d.c. Numere prime între e1e

1. a) 3; 6; b) 2; 3; c) 4; 12; d) 5; 25; e) 1; 11; f) 10; 5; g) 5; 15; h) 1; 7. 2. a) DS; b) D12; c) D6; d) DS; e)
D3 .
3. a) 5; b) 4; c) 14; d) 24; e) 30; f) 20; g) 125; h) 50; i) 18. 4. (7; 36) = 1; (7; 10) = 1; (7; 25) = 1; (21;
10)
= 1; (21; 25) = 1; (36; 25) = 1. S. a) (1; 12); (3; 4); b) (1; 19); (3; 17); (7; 13); (9; 11); c) (1; 3); (3; 2);
(5; 1). 6. a) {1; 3; 5; 7; 9); b) {1; 3; 4; 6; 7; 9); c) {1; 2; 3; 4; 6; 7; 8; 9); d) {1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; 8; 9).
7. a) (2; 20); (4; 18); (6; 16); (8; 14); (10; 12); b) (5; 30); (10; 25); (15; 20); c) (8; 16). 8. a) 120; 126; b) 375;
c) 396. 9. a) 120; 150; 180; 105; 135; 165; 195; b) 210; 240; 270; 222; 252; 282; 204; 234; 264; 294; 216;
246; 276; 228; 258; 288; c) 372; 672; 972; 276; 576; 876; d) 120; 420; 720; 220; 520; 820; 324; 624;
924;
126; 426; 726; 228; 528; 828; e) 180; 280; 380; 480; 580; 680; 780; 880; 980. 1Ð. a) 2S0 · 3S0 · 570;
b) 3S2 · 7104. 11. 60. 12. 2. 13. 4. 14. 20. 1S. 4. 16. a) Fie d = (2n + 1; 3n + 2); d | 2n + 1 çi d | 3n + 2;
d | 6n + 3 çi d | 6n + 4; d | (6n + 4) – (6n + 3)  d | 1  d = 1. 17. (x; y) = 2n · 3n = 6n = 36; n = 2. 18. 0.
19. 0.

8. Eu1tip1i comuni a douǎ sau mai mu1tor numere natura1ey c.m.m.m.c.

1. a) M36; b) M30; c) M100; d) M48; e) M98. 2. a) 14; 28; b) 12; 36; c) 10; 30; d) 30; 60; e) 36; 72. 3. a) 60;
b) 30; c) 140; d) 242; e) 42; f) 360; g) 180; h) 720; i) 750. 4. a) 294; b) 180; c) 5; d) 105; e) 225.
S. a) (6; 180); (12; 90); (18; 60); (30; 36); b) (6; 36); (12; 18); c) (7; 42); (14; 21); d) (1; 36); (4; 9). 6.
48.
7. 30; 60. 8. 28. 9. 62. 1Ð. 82; 162. 11. 58. 12. 151; 228.
13¢ II. OP9L6ţtt CUMUH9L9 L6ţtOM6G9 PO7tttU9

1. Forme de scriere a1e unui numǎr raiiona1. Representǎri prin desen

sau pe azǎ
1 2 7 8 1 93 5 0 4 8 2 1O 1O 1O 1O
1. a) ; b) ; c) ; f) . 2. a) ; b) ; c) . 6. a) ; ; ; b)
; d) ; e) ; ; ; ;
4 5 2 4 5 3 8 12 12 12 2 3 5 7
lO 4
1 3 9 15 15 15 15 15 15 15 15
c) ; ; ; d) ; ; ; ; ; ; ; . 7. a) {0; 1; 2; 3; 4); b) {0; 1; 2); c) {8). 8. a) {0; 3; 8);
21 21 21 1 2 4 7 8 11 13 14
b) {0; 1); c) {0; 1; 3); d) {0). 9. a) subunitarǎ; c) echiunitarǎ; d) supraunitarǎ.
subunitarǎ; b)

2. Numǎr raiiona1 positiv

6 3 7 1 1
1. a) {0); b) {2); c) {8); d) {0; 1); e) {2; 3). 3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 4. a) 1; b) 13;
5 7 l 2 3 35
1 2 1 13 5
c) 3; d) 5; e) 1; f) 10. 6. d) ; e) ; f) ; g) ; h) . 7. a) 3 cfi; b) 3 cfi. 8. A = {1; 3; 7; 21);
2 l5 2 8 22
B = {2; 8); C = {1); D = {1; 2; 3; 6); E = {1; 3;); F = {0; 4); G = {0; 1; 3; 7), H = {1). 9. a) Fie d = (2n
+ 3; n + 1)  d | (2n + 3) çi d | (2n + 2)  d | [(2n + 3) – (2n + 2)]  d | 1  d = 1. b) Fie d =
(2n + 5; 3n + 7)  d | (2n + 5) çi d | (3n + 7)  d | (6n + 15) çi d | (6n + 14)  d | [(6n + 15)
– (6n + 14)]    
d | 1  d = 1. 1Ð. a) n = 5k – 3; k cfi*; b) n = 31k – 18; k cfi*; c) n = 5k – 3; k cfi*. 11. a)  
;

b) 5x + y + 10 cfi; c) 22 cfi. 12. a) {0; 5); b) {2; 5; 8); c) (3; 0); (6; 0); (9; 0); (1; 2); (4; 2); (7; 2); (2; 4);
(5; 4); (8; 4); (3; 6); (6; 6); (9; 6); (1; 8); (4; 8); (7; 8); d) )3; 0); (6; 0); (9; 0); (1; 5); (4; 5); (7; 5); e) (8; 0);
5
(6; 2); (4; 4); (2; 6); (0; 8); (9; 8). 13. Ambele fracIii sunt echivalente 1 cu . 13. 3 cfi. 1S. x = 2; y = 7.

S. Adunarea numere1or raiiona1e positive

4 8 3 49 17 11 257
7 43 16 3l 7 11
S. a) ; b) ; c) ; d)
; f) ; g) ; e); h) ; i) ; j) ; k) . 6. a) ; b) ;
5 9 5 7 l6 lO 4 5O 6O 15 24 8 36
1 2 3 7 17 22 47 65 86 64 184 161 1
c) ; d) . 7. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) ; j) . 8. a) 5 ;
9 2 3 5 3 4 9 7 3 25 3O 2

45
3 1 1 1 17 14 9 89 189 119 67 17 377
b) 3 ; c) 3 ; d) 9 ; e) 5 . 9. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ; i) .
4 13 2 39 8 23 4 19 6 2l5 2
29 l2
7l 20 29 24 13 2O 5 4O
1Ð. a) ; b) ; c) ; d) . 11. a) ; b) ; c) . 12. a) ; b) ; c) 5. 13. a) 101; b) 5051;
5 4 4 3 4 8 8 lO 5
xy xy xy
c) 99. 14. a) llxy ; b) l0xy ; c) l0lxy . 1S. 400.

¢. Scǎderea numere1or raiiona1e positive

5 1 5 1537 1211 5 1 1 62 8
1. a) ; b) 1; c) ; d) 3. 2. a) ; c) ; d) ; b)
; e) ; f) ; g) . 3. a) ; b) ; c) ;
3 7 6 l2 5O 8 7 66 4 l5 3
5 18 46 3l 59 45 17 76 1454 253 27
d) ; e) ; f) ; g) ; h) . 4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . S. a) 8; b) 7. 6. a) ;
 7 3 195 13 9 82 2O 44 2O 7 l418 2O29 21365 18 15 1 9 5
; b) ; ; c) ; . 7. a) ; b) ; c) ; d) . 8. a) 2007; b) . 9. a) ;
10 4 4 3 10 5 6 12 lOlO  x  y 
3 2
b) 1.
 13
5. Compararea şi ordonarea numere1or raiiona1e positive
7 9 11 1O 7 5 3 l 7 7 1O 1O 23 23 3O 3O
1. a) 2 2 ; b)2O 2O ; c)l2 l2
 ; d)  . 2. a)  ; b)
l77l7 7 9 2 336 l 3
  
7 1; c) 36 5 4 7; d)9l7 2l .
11 7 2l 7 9 l
3. a)  ; b)  ; c)  ; d) 2  ; e)  ; f)  . 4. a)     ;
12 6 lO 4 25 2 3 32 16 25 lO 5 5 5 5 5
1 1 1 1 1 2 8 ll 7 2 4 8 16 11 8 7 2 1
b) 12 6 4 3 2 ; c) 5 l5 6 ; 3d) 7 9 17 . 21
S. a)     ;
3 3 3 3 3
1O 1O 1O 1O 1O 7 3 7 l 3 27 9 1
b) 3  7  9 29 31 ; c)      
2 4 l2 6 ; d)4 50 25 3 . 6. x > y. 7. x < y.

6. Înmu1iirea numere1or raiiona1e positive

4 7 5 5 2 1 3 1 56 1 11
1. a) ; b) ; c) ; d)
; e) 24; f) 6; g) ; h) ; i) . 2. a) ; b) 1; c) 1; d) ; e) ; f) .
59 2
9 6
28 6
6O 22 l5
2l 2 35 7 11 5 1 6l 9 9 29 5 47
3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 87; f) . S. a) ; b) ;
2 8 31 2 1 l5 95 7 3
65 23 16 532 2 151 25 405 l8 1 l2
c) ; d) ; e) ; f) ; g) 8; h) . 6. a) ; b) ; c) . 7. a) 34; b) ; c) . 8. .
3 12 12 576 5 2 16 12 201
4
4
1
9. a) 1111
; b) 1.

7. Împǎriirea numere1or raiiona1e positive

5 9 1 7 39 8l1 7125 1
1. a) ; b) ; c) 4; d) ; e) ; f) . 2. a)
; c) ; d) 21; e) ; b)
; f) 3; g) . 3. a) ;
3 7 3 l5 2 8 6 36 2
4 lO
25 8 1 5 15 3 6 8 1 239 27 1 13
b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 4. a) ; b) ; c) ; d) 2. S. a) ; b) ; c) ; d) . 6. a) ;
81 15 6 2 4 5 8 90 95 7 12
4 17
35 2 3 1
b) . 7. a) ; b) 18; c) 1; d) . 8. a) 1; b) 100; c) .
3 ll l6 2

8. Futerea unui numǎr raiiona1 positiv

     9 ; d)  
9 1 16 1 8l 125 625 l 5 3 2
1. a) ; b) ; c) ; d) 1; e) ; f) ; g) ; h) . 2. a) ; b) ; c) ;
l6 8 81 1OO 64 21 16 3 6 4

                ; g)   .
2 4 5 2 6 3 3 l 2 4 9
e) ; f) ; g) . 3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f)
3 3 6 7 4 7 9 3 4 5

      
l l l 2 l 3 3 5 6 13
4. a) 2 ; b) 4 ; c) 5 ; d) 3 ; e) 3 ; f) 2  1 . S. a) ; b) ; c) ;9d) ; e) 2;
8 4 25
529 3l 94 7 1 2 1
f) ; g) ; h) ; i) ; j) . 6. a) 3; b) ; c) .
324 l25 4 2 25 2

lO

9. Ordinea eJectuǎrii operaiii1or

1 3 517 5 37 59 1 125 5 35
1. a) ; b) ; c)
; d) ; e) ; f) ; g) . 2. a) ; b) ; c) 98; d) ; e) 2; f) 44; g) ;
2 5 36 l2 4 3 6 2 2 2 24
4 17 7 5l 359 1 16 9 45 3 39 324
h) ; i) . 3. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) 1. 4. a) ; b) ; c) ;
39 4 l2 5 10 42 81
 136
l28 l6 2 4
1 12 3O 1 8 4O 28 49
d) ; e) . S. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . 6. a) 51; b) .
2 5 l7 24 l3 33 45 lOO
 13
10. Numere raiiona1e positive scrise sub Jormǎ secima1ǎ
1. a) 1,7; 0,07; 0,3; 0.123; 0,05; 0,081; 14,53; b) 0,5; 1,4; 1,15; 0,08; 0,06; 4,84; 5,25; 0,375; c) 0,(3); 2,(3);
2 6 62 3 413
1,(5); 2,(6); 3,(36); 1,(21); d) 0,1(3); 1,2(6); 2,11(3); 3.12(6); 1,2(63). 2. a) ; ; ; ; ;
5 5 5 100 10
7l42l 1O7 1 2 16O 26 41 72O
; ; b) ; ; ; ; ; ; c)............................................3. a) 1 < 1,4; b) 2,1 <
l00 1OO 3 3 99 11 333 999
< 2,11; c) 5,41 < 5,5; d) 21,04 < 21,4; e) 7,432 > 7,432; f) 1,3 < 1,(3); g) 1,2(6) > 1,26; h) 3,(65) > 3,
(63).
4. a) 2,3 < 2,31 < 2,(3) < 2,35 < 2,4; b) 3,61 < 3,62 < 3,(63) < 3,(6) < 3,7. S. a) 0; b) 0; c) 6; d) 7; e) 1;
f) 3; g) 3. 6. a) parte întreagǎ 0, parte fracIionarǎ 0,23; b) parte întreagǎ 7, parte fracIionarǎ 0,2;
c) parte întreagǎ 0, parte fracIionarǎ 0,(64). 8.a) 2; b) 1.

11. Operaiii cu numere raiiona1e positive scrise sub Jormǎ secima1ǎ

1. a) 7,6; b) 1,3; c) 4,32; d) 5,515; e) 1,4; f) 3,91; g) 3,59; h) 0,93; i) 8,159. 2. a) 2,31; b) 4,61; c) 24,29;
191 1 64 523
d) 9; e) 0,25; f) 2,75; g) 1,6; h) 14,29. 3. a) 7; b) 23,01; c) 1,(6); d) ; e) ; f) 2; g) l2 ; h) ;
11 15 99 3OO
8 77 59 6767 929 3O7 7
i) . 4. a) 2,2; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) . S. a) 8,6; b) 8,84; c) 0,0036; d) 4,21;
45 l2 2O 9O l50 9O 9
O
2 209 2 17 907 39 404 2
e) 9630; f) 1,44; g) 0,63; h) 8,46; i) 7,21. 6. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) ; h) ;
15 75 3 10 20 20 25 9
87
i) . 7. a) 20,5; b) 0,361; c) 0,5525; d) 21,6; e) 0,0941; f) 73,2; g) 940; h) 3821; i) 2,825; j) 1,2(3);
llO 7 1O8 55 27 29O 36 9
k) 30,7; l) 210. 8. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) ; g) . 9. a) 0,001; b) 0,0004; c) 0,0625;
2 11 8l 5 99 25 2O
d) 0,49; e) 1,44; f) 2,25. 1Ð. a) 1,6S; b) 2,13; c) 0,710; d) 1,510; e) 0,38; f) 41,29; g) 0,414; h) 0,14S; i) 0,9;
74 27 5 369
j) 4,23; k) 1,233. 11. a) 209,98; b) 11; c) 0,0816; d) 10; e) 3,9; f) 0,62. 12. a) ; b) ; c) ; d) ;
1 28 197 45
e) 0,691; f) ; g) ; h) ; i) . 27 20 400
12
3 27 164 7

12. Ecuaiii
23 4l 1O 17
2. a) 1,4; b) 3,1; c) 0,25; d) 3,69; e) ; f) 0,7; g) 6; h) 0,6; i) . 3. a) 7,5; b) 0,2; c) ; d) 1,04; e)
;
l5 2 193 6 15 7 8 12
f) 1,7; g) 0,1; h) 190; i) 7. 4. a) 1; b) 0,11; c) ; d) ; e) 702; f) ; g) 15102; h) . S. a) 20; b) 2;
95 9 l5 74 3O 14 721 3
c) ; d) ; e) 0,3; f) 1,85. 6. a) 1,4; b) 9; c) ; d) 1,65; e) 0,8; f) . 7. a) 0,44; b) 6,4; c) 301,5;
7 2 5 25 1
2lO 33 1 4 39 1
d) 1; e) 1,2; f) . 8. a) ; b) ; c) 4,1; d) . 9. a) 0; b) 1; c) 7; d) ; e) . 1Ð. a) 2; b) .
l3 8O 9O 9 23 95 5

1S. Inecuaiii
2. a) {0; 1); b) {0; 1; 2); c) {0; 1) d) {0; 1); e) {0; 1; 2; 3; 4); f) {0; 1; 2). 3. a) {0); b) {0; 1; 2; ...; 20);
c) {0); d){0; 1); e) {0); f) {0; 1; 2). 4. a) ; b) { 1; 2; ...; 20); c) {1); d) {0; 1; 2; 3); e) ; f) {1); g) {1);
h) {1; 2; 3). S. a) {0; 1; 2; 3; 4; 5); b) {0; 1; 2); c) {0; 1; 2;...;9); d) {0; 1; 2); e) {0; 1; 2); f) {0; 1).
6. a) {1; 2; 3; 4); b) {1; 2; 3; 4); c) {1; 2; 3; 4; 5); d) {1; 2); e) {1; 2;...;12); f) {1; 2;...;14); g) {1; 2;...;13).
 138
1¢. Frob1eme care se reso1vǎ cu ajutoru1 ecuaiii1or
9 7 11 1 9 9l
1. a) 3,1; b) 1,64; c) ; d) ; e) . 2. a) ; b) ; c) 38,1; d) . 3. a) 10,8; 9,6; b) 4; 3,5; c) 24,3;
1O 4 lO 4 4 3O
4,05. 4. 14; 8,5; 28. S. a) 6,08; 24,32. 6. 24,24.

15. Eedia aritmeticǎ ponderatǎ

9 5 2ll 187 64
1. a) 7; b) ; c) ; d) ; e) . 2. 6. 3. . 4. 30; 15. S. 30. 6. 3. 7. 7,(4). 8. 4,3 lei. 9. 25; 2; 10.
4 3 6O 32 l5

III. R6PO6Lt9 Şt PLOPOLţtt

1. Rapoarte
2 1 3 4 5 3 641 20 3 659 7
1. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 2; f) ; g)
. 2. a) ; b) ; c) 20; d) 2; e) ; f) 2; g) ; h) ;
7 4 8 194 37 9 2 12 18
9 5
25 1 24 3 15 1 1 3
i) . 3. a) ; b) 4; c) ; d) ; e) . 4. a) 20; b) 60; c) 70; d) 4. S. a) ; b) 4; c) . 6. a) ;
12 5 20 2 4 2 5

4
15 1 5 4 3 4 5 7
b) ; c)
; d) . 7. a) 45 çi 30; b) 50 çi 30. 8. a) ; b) 1. 9. a) ; b) ; c) ; d) 5; e) .
8 7 l6 14 1O 11 17 x y l45 y 2x x 932 9 lO
1Ð. a) ; b) ; c) ; d) . 11. a)   2  ; b) 9     .
4 11 8 y x 5 x y z 3
19

2. Froporiii
6 l5 1

0,1 1   2 9 25 9l 8
2. a)  ; b)
; c)  . 3. a) ; b) 7; c) ; d) ; e) ; f) . 4. a) 3; b) ;
2 5 2 0, 2 2 5 25 l44 ll2 3
2 3 8 17 6 7 4 14 1 9 1 9
c) ; d) 16; e) . S. a) ; b) ; c) . 6. a) ; b) ; c) ; d) ; e) 8; f) 5; g) ; h) ; i) ;
5 4 l9 11 7 2 5 9 3 2 2 2
9 5 1 35 35 5 1 1O8
j) ; k) 34; l) . 7. a) 7; b) 3; c) 12; d) ; e) ; f) 192; g) ; h) ; i) 2; j) ; k) 1620; l) ;
2 6 6 9 lO8 3 1O 13
4 1O 3 4O 27 5 1O 9
m) . 8. a) ; b) ; c) ; d) ; e) ; f) . 9. a) 9; b) 3; c) 25; d) 2; e) ; f) 1; g) 2; h) 3; i) 8.
5 3 2 9 2 3 3 4
9
1Ð. a) 33; b) ; c)
2
5.
S. Frocente
Aflarea a p% dintr-un numǎr
1 1 3
1. a) 80%; b) 175%; c) 50%; d) 30%; e) 1%; f) 16%; g) 40%; h) 2%; i) 3%; j) 40%. 2. a) ; b) ; c) ;
6 9 1375 4 4 2 lO
d) ; e) . 3. a) 4; b) 12; c) 51; d) ; e) ; f) 28. 4. a) 0,09; b) 0,6; c) 10; d) 0,448; e) 15; f) 0,1;
5 2O 2 5
g) 101; h) 25,56; i) 3,3. S. a) 100; b) 8,1; c) 1,4; d) 0,00009; e) 0,175; f) 0,00405. 6. a) 36 > 30; b) 21 = 21;
c) 11 < 15; d) 0,07 < 0,1. 7. a) 0,00008 < 0,0006; b) 2,4 < 5; c) 3 > 0,3. 8. a) 75%; b) 6 fete, 18 bǎieIi. 9.10;
30; 10. 1Ð. a) 4400; b) 3000; c) 4560; d) 3220. 11. a) 40; b) 500; c) 48. 12. a) 1050; b) 1102,5. 13. a) 200;
 13
b) 50; 45; 21. 14. 2000.
 140
Aflarea unui numǎr când se cunoaşte p% din el
1. a) 48; b) 40; c) 64; d) 2000; e) 9; f) 3500. 2. a) 160; b) 600; c) 300; d) 5. 3. a) 50; b) 45; c) 40; d) 48.
4.
a) 40; 8; b) 120; 1; c) 11; 44. S. a) 25; b) 10; 10. 6. 50.

Raport procentual
1. a) 20; b) 10; c) 25; d) 400; e) 12; f) 1000; g) 833,(3). 2. a) 20; 35; 45. 3. a) 40; b) 233,(3); c) 400.
3 36
4. a) 40; b) 5; c) 16,(6). S. a) 5; b) ; c) . 6. a) 12; b) 20. 7. a) 20; b) 10.
7 25

¢. Eǎrimi direct proporiiona1e

1 1 1 1 1 1
4. a) 6; 9; 18; b) 32; 10; 20; c) ; ; ; d) 0,2; 0,6; 1. S. a) 12; 21; 24; b) 24; 26; 28; c) ; ; ;
5 l 4 6 9 12 1 1 1 32 64 128
d) ; ; . 6. a) 6; 15; 9; b) 21; 27; 30. 7. a) 4; 18; 36; b) ; ; ; c) 0,8; 1,4; 1. 8. a) 36; 72; 108;
9 9 9 236
1 5 7
b) 1; 6; ; c) 3; 6; 9; d) 6; 9; 15; e) l; ; . 9. a) 48; 44; 28; b) 6; 10; 14; 18. 1Ð. a) 20; b) 25. 11. a) 7;
11;
2 3 3
5 3
16; b) 14; 12; 17; c) 11; 22; 33. 12. 3; 6; 9; 18. 13. a) 6; 4; 9; b) 8; 6; 2. 14. 10; 15; 12. 1S. ; ; 1 .
3l 22
3 7 11
16. ; ; . 17. l = 12; L = 24. 18. 36 cm. 19. 4 cm, 6 cm, 8 cm. 2Ð. a) ; b) 68,(8). 21. 72; 90;
360.
2 2 2 l4
7 3
22. 2; ; . 23. 2; 10; 6. 24. 21; 15; 3.
22

5. Eǎrimi invers proporiiona1e

1 2l
4. a) 15; 2; 3; b) 6; 3; 2; c) 5; 4; 2; d) ; 1; 2 ; e) 80; 20; 10. S. a) 2; 3; 4; b) 54; 18; 12; c) 2l; ; 9 . 6. 4;
2 2
35 7 1 1 1 9
2; 6; b) ; 5; ; c) 12; 8; 6; d) ; ; . 7. a) 12; 8; 6; b) 16; 32; 64; c) 9; ; 6 . 8. a) 9; 18; 27; b) 45;
2 3 4 8 12 2
18; 10; c) 6; 4; 2. 9. a) 8; 12; 24; b) 66; 33; 22. 1Ð. 4; 6; 8; b) 15; 6; 3; c) 4; 8; 16. 11. a) 50%; b) 10;
2O 15 16
; 5. 12. a) 12 cm; 18 cm; b) cm ; 6 cm. 13. a) 5; 1; 7; b) 8; 0; 20. 14. a) 12; 6; 2; b) 24; 8; .
3 2 3
35 3 1 1 1 1
1S. 5; ; . 16. a) ; b) 36,(36)%. 17. 12; 24; 36; 48. 18. 10; 30; 20. 19. ; ; . 2Ð. 8. 21. 153.
9 2 12 24 36

5 6. Regu1a de trei
simp1ǎ
1.24 lei. 2. 45 lei; 2 stilouri. 3. 9 robineIi; 6 ore. 4. 5 ore; 4 muncitori. S. 10 metri; 7 fuste. 6.
3 ore. 7. 80 km/h. 8. 2 tractoare; 18 ore. 9. 8 ore; 20 piese. 1Ð. 15 ore; 15 muncitori.

7. E1emente de organisare a date1or şi probabi1itǎii1or

2. a) media 4 : 3,(3)%; media 5 : 10%; media 6: 13,(3)%; media 7 : 20%; media 8 : 23,(3)%; media 9 : 20%;
media 10 : 10%. 3. a) 15%; b) grâu; 150 ha; orz 60 ha; orez 90 ha; porumb 60 ha; floarea soarelui 240 ha.
1 1 1 1 1 1 1 1 23 2 7 1 1 7
4. a) ; b) ; c) ; d) ; e) . S. a) ; b) ; c) ; d) . 6. a) ; b) ; c) ; d) . 7. a) ;
6 2 2 3 3 6 4 9 36 5 l5 5 3 2O
 2 3 5 5 2 1O 14
b) ; c) . 8. a) ; b) . 9. a) ; b) . 1Ð. 10 albe, 20 negre.
5 5 22 33 2l 21
 IU. flUH9L9 tMtL99t 139

1. Numǎr întregy representare pe azǎy opusy va1oare abso1utǎ

 7
 
1. a) –l;l ; – 2 ; b) 0, 4; 1
7
  
; c) 1
7
; d) {–1; –2). 2. b) pozitive: +2; 3; negative: –2; –4; –1. 3. A = {–1;
0; 1; 2); B = {–3; –2; –1); C = {1; 2; 3; 4); D = {–4; –3; –2; 1; 2). 4. 2; –100; 4; –5; 0; –7; 1. S. |–2| = 2;
|25| = 25; |–7| = 7; |21| = 21; |–12| = 12; |–16| = 16. 6. a) 6; b) 2; c) 16; d) 6; e) 14; f) 11. 7. A = {9; –9);
B = {1); C = {–5); D = ; E = fi. 8. A = {–2; –1; 0; 1; 2); B = {–3; –2; –1; 1; 2; 3); C = {–2; –1; 1; 2);
D = {1; 2; 3; 4; 5; 6); E = {–6; –5; –4; –3; –2; –1); F = {–2; –1; 0; 1; 2). 9. M = {2; 1; 0; –2; –4); N = {0;
1; 2; 4). 1Ð. 23.

2. Compararea si ordonarea numere1or întregi

1. a) –2 > –3; b) +4 > +2; c) 0 > –5; d) –2 < +2; e) 8 > –8; f) |–7| = |+7|; g) |+3| > –|3|. 2. a) –3 < –2 <
<–1 <+1 < +2 < +3; b) –35 < –21 < 0 < 7 < 14; c) –24 < –5 < –3 < |–7| < 24. 3. a) 10 > 5 > 0 > –4 >
>–5 > –6 > –7; b) 7 > 4 > 2 > –1> –3 > –7; c) 7 > |–4| > 3 > 0 > –|+3| > –|+4| > –7. 4. a) 99; b) –9; c) –
99;
d) 98; e) –987. S. a) –4; –3; –2; –1; b) 1; 2; 3; 4; 5; 6; 7; c) –1; 0; 1; 2; d) –3; –2; –1; 0; 1; 2; 3. 6. a) x >
y;
b) x > y; c) x = y.

S. Representarea unui punct cu coordonate întregi într-un sistem de

aze ortogona1e
1. A x B = {(0; –2) ; (0; 1); (1; –2); (1; 1)). 2. A (2; 1); B(1; –4); C(–2; –2); D(5; 0); E(0; 4); F(4; 3);
G(–4; –2); H(3; –1). 3. b) G; H; c) E; F. 6. a) (1; 3); b) (1; 1); c) (3; 3); d) (5; 5). 7. b) pǎtrat; c) 9 u.a.
8.b) dreptunghi; c) 8 u.a. 9. a) paralelogram; b) romb; c) trapez. 1Ð. b) D(1; –1); c) 14 u.

¢. Adunarea numere1or întregi

1. a) +5; b) +11; c) –8; d) –15; e) +9; f) –13; g) +20; h) –16; i) –51. 2. a) +5; b)+3; c) –8; d) –8; e) –11;
f) +4; g) –24; h) +3. 3. a) –6; b) –8; c) –14; d) –19; e) –5; f) +50; g) –17; h) +2. 4. a) –3; b) 9; c) –3;
d) –11; e) –24; f) 0. S. a) –465; b) 1640; c) 50.

5. Scǎderea numere1or întregi

1. a) 2; b) –11; c) –5; d) –8; e) 13; f) –8; g) –3; h) 17; i) –3; j) 0. 2. a –1; b) 8; c) 3; d) –13; e) –7; f) 0;
g) –8; h) –26; i) 31. 3. a) 1; b) –7; c) –27; d) –26; e) –2; f) –6; g) 2; h) –24. 4. a) –8; b) –4;
c) –8; d) 10; e) 18; f) –26; g) 16; h) 32; i) 49. S. a) 1; b) 0; c) –30; d) 18; e) 13; f) –9. 6. a) –38; b) 54;
c) –54; d) 54.

6. Înmu1iirea numere1or întregi

1. a) 12; b) 8; c) 10; d) 16; e) 48; f) 20; g) 18; h) 0. 2. a) –6; b) –6; c) –60; d) –84; e) –12; f) –21; g) –
100;
h) –144. 3. a) –24; b) 8; c) –48; d) –36; e) 24; f) 36; g) 42; h) 24; i) 64; j) 1000; k) 81; l) 24. 4. a) –15; b)
6; c) 13; d) 14; e) 5; f) 7; g) 16; h) –12; i) –20; j) 9; k) –39; l) –12. S. a) –10; b) 3; c) 9; d) –27; e) 10;
f) –30; g) 16; h) 3. 6. a) 0; b) 0; c) –36; d) 8; e) –38; f) –40; g) –34; h) –7; i) 51; j) 59. 7. a) 14; b) 2; c)
75;
d) –10; e) –4; f) –18; g) 28; h) 52; i) –68; j) 33. 8. a) 2; b) –5; c) –7; d) 132; e) –375; f) 19. 9. a) –294;
b) –26; c) –15; d) –19. 1Ð. a) 70; b) –12; c) 51.11. a) –12; b) –7; c) 20; d) –120. 12. a) 420; b) –5490.
1¢O

7. Împǎriirea numere1or întregi

1. a) 2; b) 2; c) 5; d) 5; e) 2; f) 2; g) 9; h) 20. 2. a) –3; b) –3; c) 7; d) –15; e) –3; f) –6; g) –3; h) –18.
3. a) 3; b) –1; c) 50; d) 8; e) 2; f) –8; g) 16; h) –1. 4. a) 1; b) –4; c) –6; d) 2; e) –3; f) –24; g) 4. S. a) –5;
b) 19; c) –24; d) 1; e) –25; f) –13; g) 0. 6. a) 1; b) 4; c) 16; d) 47; e) 29; f) 3; g) –1; h) 4; i) 43. 7. a) –1;
b) –4; c) 4. 8. a) –21; b) –21; c) 4.

8. Futerea unui numǎr întreg cu ezponent numǎr natura1

1. a) 16; b) 4; c) –27; d) 1; e) 1; f) 36; g) 125; h) 16; i) 81; j) 64. 2. a) –32; b) –9; c) 16; d) –25; e) –1; f)
49;
g) –49; h) 81; i) –100; j) 64. 3. a) 15; b) –9; c) 0; d) 23; e) 0; f) 29; g) –93; h) 73. 4. a) 36; b) (–4)S; c) 59;
d) 28; e) –1011;f) –717; g) –827; h) 916; i) –71S. S. a) –101; b) 32; c) 61; d) –52; e) –78; f) –47; g) –258; h) –210;
i) –31. 6. a) 98; b) 212; c) –41S; d) 720; e) –26; f) –610; g) –327; h) 50. 7. a) 23 · 312; b) 140 · 2S0; c) 610 · (–7)1S;
d) 414 · 521; e) 924 · 518; f) 212 · 324 · 512. 8. a) –16; b) –9; c) 5; d) 49; e) –1000; f) 16. 9. a) 4; b) –21; c) –5;
d) 1; e) 6; f) 64. 1Ð. a) 34; b) –27; c) –52; d) –103; e) –711; f) 317; g) 26; h) 512. 11. a) –18; b) 375;
c) 245; d) 3; e) –7. 12. a) 1; b) +1; c) 1.

9. Ordinea eJectuǎrii operaiii1or şi Jo1osirea parantese1or

1. a) –5; b) –22; c) –3; d) –6; e) 5; f) 5; g) –4; h) 100; i) 4; j) 23. 2. a) 1; b) –1; c) –4; d) 10; e) 24; f) –5;
g) 186. 3. a) –87; b) 35; c) 8; d) 120; e) –4; f) 3. 4. a) 6; b) –17; c) 44; d) –137; e) –8; f) 36.

10. Divisibi1itatea în Æ
1. a) A; b) A; c) A; d) F; e) F; f) F; g) F; h) A. 2. a) {±1; ±3; ±5; ±15); b) {±1; ±2; ±4; ±5; ±10; ±20);
c) {±1; ±2; ±3; ±4; ±6; ±12); d) {±1; ±5; ±25); e) {±1; ±2; ±3; ±4; ±6; ±8; ±12; ±24).
3. a) {0; ±2; ±4...); b) {0; ±4; ±8...); c) {0; ±5; ±10...); d){0; ±6; ±12...); e) {0; ±8; ±16...).
4. a) {±1; ±2; ±3); b) {±1; ±2); c) ; d) {±1; ±3). S. a) {0; ±12; ±24...); b) {±12; ±36; ±60...);
c) ; d) {0; ±7; ±14; ±21...). 6. a) {–2; 0; 2); b) {–3); c) {0; ±5); d) {±6). 7. a) {±1; ±2; ±3; ±6);
b) {±1; ±3); c) {1; 2; 3; 4; 6; 12); d) {–1; –2; –5; –10); e) {–1; –3; –9); f) {–1; –2). 8. A = {–4; 0; 2; 6);
B = {–13; –7; –5; –4; –3; 1; 2; 3; 5; 11); C = {0; 1; 4); D = {3; 9); E = {–1; 0; 1; 2); F = {–2; 0); G =
{1;
2). 9. A = {–3; –2; 0; 1); B = {0; 2; 4); C = {–1; 1; 3; 5); D = {0; 1; 3; 4; 6; 10). 1Ð. a) (0; 1); b) (2; 1);
(0; –5); (4; –1); (–2; –3); c) (–3; 3); (–5; –7); (1; –1); (–9; –3); d) (1; 11); (3; 3); (–2; –1).
11. a) 7(2 + 24 + ...+ 228) 7; b) 6(5 + 53 + ... + 549) 6; c) 2n · 3n+1 · 4 4; d) 3n · 5n+1 · 14 14.

11. Ecuaiii în Æ
2. a) – 7; b) 5; c) 6; d) 7; e) –5; f) 4; g) 8; h) –2; i) –3; j) –5; k) 29; l) –4. 3. a) –3; b) 3; c) 5; d) –15; e) –
2;
f) –3; g) –4; h) 2; i) –6. 4. a) –8; b) 1; c) 20; d) –10; e) 0; f) –8; g) –500; h) 50; i) –18. S. a) –1; b) 2;
c) –3; d) –3; e) –2; f) –2; g) 0; h) –2; i) 6. 6. a) 3; b) 0; c) 0; d) –6; e) –2; f) 6; g) –1; h) 3; i) –1; j) –3; k)
2;
l) 1. 7. a) 4; b) –6; c) –5; d) –4; e) 3; f) 4; g) –4; h) –2; i) 10; j) 2; k) 1. 8. a) 1; b) 5; c) 2; d) 4; e) –1; f) –
3;
g) 5; h) 1. 9. a) 7; b) –21; c) –7; d) –8; e) 3; f) 10. 1Ð. a) {–3; 5); b) {–2; 1); c) {–1); d) {–4); e) {2; 4);
f) {–6); g) {2; –2); h) . 11. a) {–1; 2); b) {2; –2); c) {–2; 2); d) {–6; 3); e) {–3; 5); f) {–3; 3);
g) {–7; 7); h) {–9; 5). 12. a) {–2; 2); b) {–3; 1); c) {2; 4).
 1¢
12. Inecuaiii în Æ
2. a) {...; 4; 5); b) {3; 4; ...); c) {...; 3; 4); d) {...; 6; 7); e) {–4; –3; ...); f) fi; g) {...; 4; 5); h) {...; –8; –7);
i) {...; 4; 5); j) {–3; –2; ...); k) {3; 4; ...). 3. a) {...; 1; 2); b) {2; 3; ...); c) {...; –8; –7); d) {–3; –2;...);
e) {–2; –1; ...); f) {...; 2; 3); g) {...; –6; –5) ; h) fi; i) {9; 10;...); j) {...; –10; –9); k) A–. 4. a) {...; 2; 3);
b) { ...; 0; 1); c) {...; 4; 5); d) fi*; e) {...; –5; –4); f) {...; 2; 3); g) {...; 0; 1); h) {...; 0; 1); i) {...; 4; 5).
S. a) {...; –4; –3); b) {–3; –2; ...); c) {–2; –1; ...); d) {...; –14; –13); e) {...; –3; –2); f) {...; –6; –5); g) {...;
3; 4); h) {...; 11; 12); i) {...; –13; –12); j) {–2; –1; ...). 6. a) {0); b) {...; –5; –4); c) {1); d) {...; –13; –12);
e) A–; f) fi*; g) {19; 20; ...). 7. a) {–2; –1; 0; 1; 2); b) {–2; –1; 0; 1; 2); c) {0; 1; 2); d) {–5; ...; 1);
e) {–3; –2; ...; 3); f) {–2; –1; ...; 2); g) {–1; 0; 1; 2; 3); h) {–1; 0; 1; 2); i) {0; 1; 2); j) {–2; –1; 0; 1);
k) {–2; –1; 0); l) {–4; –3; –2). 8. A = {–1; 0; 1); B = {1; 2; 3; 4); C = {–2; –1; 0; 1; 2); D = {1); E = {0;
1; 2); F = {–4; –3; –2; –1; 1; 2; 3; 4).

1S. Frob1eme care se reso1vǎ cu ajutoru1 ecuaiii1or

1. a) 7; b) 1; c) –4; d) 75. 2. a) 7; b) 4; c) 2; d) 12. 3. a) –3; –5; b) 11; 1; c) –2; –18. 4. a) 1; 2; 6; b) –
27;
–26; –24; c) –20; 6; –5. S. –2. 6. –2; 5. 7. 1. 8. –2; –1; 0; 1. 9. 2, 3; ...; 8.
1¢2 G9OH9tLt9

Ec RECAPC5UTAYE şc COMPTE5ǍYC
2. a) l0,8 cm; 7,29 cm2; b) 20,4 cm; 22,4 cm2. 3. a) 36 cm; b) 59 cm; c) 25 cm. 4. a) l8,0625
cm2; b) 8l,92 cm2. S. a) 20 cm; b) 24 cm; 24 cm; l2 cm; c) l5 cm; 22 cm; 23 cm. 6. a) 24 cm;
b) l80 cm.
7. a) piramidǎ triunghiularǎ; b) cub; c) cilindru; d) paralelipiped dreptunghic; e) con; f) piramidǎ
patrulaterǎ. 8. a) 2352 cm3; b) 8640 cm3. 9. a) 40,96 cm3; b) l25 cm3. 1Ð. a) 48 cm; b) 3720
cm. 11. a) 6 cm; b) 54 cm. 12. l280 cm3. 13. 729 cm3. 14. l2 cm.

EEc DYEAP5A
1. a) ; b) ; c)

2. a) ; b) ; c)

3.a) ; b) ; c)

4.a) , AC, BD, AB, AD, BC, CD; b)

; c) ; d)
S. a) ; b)

6. a) , 5 cm; b) , MN = 2,5 cm;

c) , MN = 3,5 cm.
7.AB + BC = AC = l2 cm. a) AB = 6 cm; b) 3 cm; c) 4 cm; d) 7 cm; e) l0 cm.
8. a) , AB = 4 cm; b) AC = AB + BC  2 · DB + 8 = 4 · DB  DB = 4 cm
 AB = 8 cm. c) 24 cm; d) l4 cm. 9. a) 6,5 cm; b) 2 cm; c) 4,5 cm. 1Ð. a) 25,2 cm; b) 5,4 cm. 11. a)
AD +
+ BC = AB + 2BC + CD = 7 cm + ll cm = l8 cm. b) CD – AB = ll cm – 7 cm = 4 cm.

12. a) 5,25 cm; b) 3,75 cm.

13.AB = l cm, BC = 2 cm; CD = 3 cm, DE = 6 cm, EF = l8 cm. a) 2 cm; b) 5 cm; c) 4 cm; d) l0,5 cm.
14. a) , BC 2– AC  AB AC  BC 2AC  AB 2AC  2AD CD ;
2  AD ; 2  2  2 

b)
, BC  AD

AB
 AD
 .
 
;
AE 2 2
1S. 2.
CD
EEEc FNGHCUYC
1. a)
m(¢ABD) = m(¢DBC) = 90°; b) 55°; l25°; c) 36°; l44°; d) 20°; l60°.
m
(
¢
A
O
C
)

m
(
¢
C
O
D
)

m
(
¢
B
O
D
)

6
0
°
;

b
)

l
2
0
°
.
 1¢

3. 135°. 4. m(¢PBM) = 170°. S. m(¢AOB) = 67°30;

m(¢AOB) =
112°30

6. a) m(¢AOC) = 25°; b) m(¢AOC) = 125°.

 
7. m(¢AOC)= 94°2 8. a)    
;
b) 48°30; c) 56°1830; d) 66°2140.

9. m(¢AOB)= 116°; m(¢BOC) = 58°; m(¢BOD)= 29°.

1Ð. m(¢AOB)= 47°. 11. a) m(¢AOB) = m(¢BOC) = 54°;

b) m(¢AOB) = 62°; m(¢BOC) = 46°; c) m(¢AOB) = 18°;

m(¢BOC) = 90°.

12. a) 45°; b) 90°. 13. m(¢AOB) = 24°; b) m(¢AOB) = 36°;

a) m(¢BOC) = 66°; m(¢BOC) = 54°;

c) m(¢AOB) = 40°; 14. a) 90°; b) m(¢AOB) = 60°; m(¢BOC) =

m(¢BOC) = 50°. = 120°; c) 80°; 100°.

1S. a) 29°; 61°; b) 74°; 106°. 16. a) 80°; b) 40°. 17. a) 90°; b) 45°; 45°; 135°; 135°;

c) m(¢AOD) = m(¢BOC)= 53°; m(¢AOB) = m(¢COD) = 127°. d) 73°; 107°.

18. a) 40°; b) 110°. 19. a) 120°; b) 90°; c) 72°; d) 60°; e) 24°. 2Ð. a) 119°; 120°; 121°; b) 70°; 71°; 72°; 73°;

74°; c) 36°; 37°, ..., 44°. 21. a) m(¢AOB) = 120°; m(¢AOC) = 80°; m(¢BOC)

= 160°; b) 75°; 150°; 135°; c) 110°; 120°; 130°; d) 90°; 120°; 150°.
1¢¢

22.
m(¢AOB) = 90°; m(¢BOC) = 120°; m(¢COD) = 30°; m(¢AOD) =
a)
= 120°; b) 180°.

23. a) 36°; 72°; 108°; 144°; b) 87°.

EVc ¢ONGYUENUA 5YCUNGHCUYCTOY

S. a) 15 cm; 20 cm; 25 cm; b) 16 cm; 20 cm; 24 cm; c) 14 cm; 20 cm; 26 cm. 6. a) 16 cm; 32 cm; 32
cm;
b) 10 cm; 35 cm; 35 cm.

7.a) ACB ÷ ADB (cazul LUL)  [BC] ÷ [BD]; ¢ABC ÷ ¢ABD;

¢ACB ÷ ¢ADB ; b) ACB ÷ BDA (cazul LUL)  [BC] ÷ [AD];
¢ABC ÷ ¢BAD; ¢ACB ÷ ¢BDA .

8. a) ABN ÷ ACM (cazul LUL); b) Cazul LLL. 9. m(¢XOY) =

= m(¢YOZ) = m(¢ZOX) = 120°; AOB ÷ BOC ÷ COA (cazul LUL).

1Ð. AOC ÷ BOD; AOD ÷ BOC (cazul LUL).

11. a) ABE ÷ ACD (cazul ULU); b) BDC ÷ CEB (cazul LLL).

12. ABC ÷ ADE (cazul LUL). 13. ABP ÷ ACP (cazul LLL)  ¢BAP ÷¢CAP.
Se demonstreazǎ cǎ: ABM ÷ ACM (cazul LUL).

14. a) În ambele situaIii se demonstreazǎ cǎ:

PAB ÷ PAC (cazul LLL).

1S. a) Cazul ULU; b) AOD ÷ BOD (cazul LUL).

16.a) Cazul ULU; b) Cazul LLL; c) BOC ÷ DOA (cazul ULU) sau: AOB ÷ COD (cazul ULU).

17. a) Cazul LUL; 18. a) Cazul LLL;

b) Cazul LLL; b) ACB ÷ BDA;
c) AOB ÷ COD. c) APO ÷ BQO.
 1
19. a) CAP ÷ CMP; a)ABE ÷ ABD;
2Ð.
b) AQC ÷ MQC. b)ECM ÷ DCM.

21. a) ABE ÷ ACD; b) ABD ÷ ACE; c) ABP ÷ ACP.

22.a) MBC ÷ NBC; b) MBD ÷ NBD; c) MOA ÷ NOA.

Vc LEYPENDCCUTAYC5A5E
1. a) m(¢AOC) = 360° – 135° – 135° =
m¢AOC  m¢BOC  m ¢AOB 360
90°; b) 1  1  1 2 ,
deci
6 10 2,5 3
    
avem m(¢AOC) = 90°; c)   ;  , deci m(¢AOC)=

= 90°.

  
3.     .

S. a) ABC ÷ DCB (cazul CC); b) Fie BE T AC çi CF T BD; BCF ÷ CBE  BE = CF (cazul I.U.).
6.a) MNP ÷ QPN (cazul CC); b) Dacǎ NA T MP çi PB T NQ, atunci ANP ÷ BPN (cazul I.U.).
7.a) BAC ÷ DAC (cazul I.C.); b) Punctele A çi C sunt egal depǎrtate de capetele segmentului.
8. a) ABD ÷ ACD (LLL)  ¢BAD ÷¢CAD. 9. a) AMN ÷ BQP (cazul CC); b) ANP ÷
BPN (cazul LUL); c) CMP÷ PQB (cazul CC). 1Ð. a) ABD ÷ ACD (cazul I.C.); b) AB =
AC; DB = DC  AD mediatoarea lui [BC]. 11. ABD ÷ AB D  (cazul I.U.)  AD = AD ,
unde D çi D  reprezintǎ picioarele perpendicularelor pe BC, respectiv B C .
12. a) ABO ÷ ADO ÷ CBO ÷ CDO (cazul C.C.); b) vezi problema 11. 13. OAD ÷ OBC.
14. AP + PB = AC. 1S. PPBC = PPAB + BC. 16. a) Cazul LLL; b) AB = AC çi OB = OC  punctele A çi O
se aflǎ pe mediatoarea [BC]. 17. ADI ÷ AEI (I.C.)  AD = AE. Cum BD = EC, avem AB = AC.
18. a) Punctele P çi Q sunt egal depǎrtate faIǎ de B çi C. b) PBQ ÷ PCQ (LLL); c) ABQ ÷ DCQ
(ULU); PAQ ÷ PDQ (LLL). 19. a) Cazul LUL; b) Cazul LUU; c) APD ÷ ACD (LLL.).

VEc LAYATETCSM
1. a) 50°; 130°; b) 42°; 138°; c) 108°; 72°; d) 82°; 98°; e) 60°; 120°; f) 47°; 133°; g) 76°; 104°; h) 30°;
150°. 2. Toate cele opt unghiuri au mǎsura de 90°. 3. a) Fie DC fi AB = {O). AOD ÷ BOC (LUL) 
¢ADO ÷¢BCO  AD || BC. 4. AB T BC çi DC T BC  AB || DC  ¢BAC ÷¢DCA; ABC ÷ CDA
(LUL)  ¢ACB ÷¢DAC. S. a) MAB ÷ NBC  ¢MAB ÷¢NBC  MA || NB. b) MA || NB 
¢AMB ÷¢MBN; MAB ÷ BNM (LUL)  ¢ABM ÷¢BMN 6. a) MAB ÷ NDC  ¢MBA ÷¢NCD
 MB || CN; b) m(¢MBC) = 180° – m(¢MAB); m(¢NBC) = 180° – m(¢NCD); ¢MAB ÷¢NCD 
¢MBC ÷¢NCB  MC || BN. c) Se demonstreazǎ cǎ MBD ÷ NCA.
1¢6

xx y ⎫
 80 ⎪
7. a) 3 ⎬  x  60, y  120 ; b) y = x + x + x; x + y = 180° 
x  y  180 ⎪
⎭

x = 45°, y = 135°. 8. a) Cazul ULU; b) ¢DAB ÷¢ABC  AD || BC; AOD ÷ BOC (ULU), unde
AB fi CD = {O). 9. Fie a || b, c || d, cu a fi c = {A), a fi d = {D), b fi c = {B), b fi d = {C). Avem ABD
÷ CDB. 1Ð. Vezi problema 9. 11. a) MAD ÷ MBC; b) Se demonstreazǎ cǎ AD || BC çi AE || BC.
12. a) BAC  ÷ ABC  ¢BAC  ÷¢ABC  AC  || BC. Analog: AB  || BC. b) Vezi problema 10.
c) AAC  ÷ AAB  (LLL). 13. Fie AA bisectoarea unghiului ¢BAC çi CC  bisectoarea unghiului
¢ACD. Se demonstreazǎ cǎ ¢AAC ÷¢C CA. 14. a) ACB ÷ BDC; b) (AP çi (CP sunt
bisectoarele unghiurilor ¢BAC, respectiv ¢ACD. Construim PQ || ƒ. Avem: ¢PAB ÷¢APQ;
¢APQ ÷¢QAP 
¢QCP ÷¢QAP. Analog ¢QCP ÷¢QPC. Cum m(¢CAB) + m(¢ACD) = 180°, avem m(¢PAC) +
+ m(¢PCA) = m(¢QPA) + m(¢QPC) = 90°.

VEEc LYOPYCE5ǍUCTE 5YCUNGHCUYCTOY

1. a) 72°; b) 60°; c) 82°; d) 90°. 2. a) 55°; 45°; 80°; b) 18°; 54°; 108°; c) 80°; 40°; 60°. 3. a) 50°; 60°;
70°;
b) 36°; 90°; 54°; c) 90°; 60°; 30°; d) 108°; 48°; 24°. 4. a) 59°; 60°; 61°; b) 58°; 60°; 62°. S. a) 50°; 50°;
80°; b) 110°; 35°; 35°; c) 140°; 20°; 20°. 6. a) 45°; b) 30°; 60°; c) 36°; 54°; d) 40°; 50°; e) 31°; 59°; f)
24°;
66°; g) 37°30; 52°30. 7. a) 133°; 119°; 108°; b) 145°; 145°; 70°; c) 120°; d) 135°; 90°; e) 120° ; 135°;
105°. 8. a) 36°; 52°; 92°; b) 38°; 52°; 90°. 9. a) 53°; 37°; 90°; b) 53°; 53°; 74°. 1Ð. a)
m(¢BHC) = 42°; b) m(¢BHC) = 68°.
11. a) m(¢ABC) + m(¢ACB) = 180° – 54° = 126°; m(¢IBC) + m(¢ICB) = 126° : 2 = 63°; m(¢BIC) =
= 180° – 63° = 117°; b) 135°; c) 157°. 12. 120°; 30°; 30°. 13. 120°; 30°; 30°. 14. a) 12 cm; b) 15 cm;
1
c) 4 cm; 6 cm. 1S. . 16. a) Fie AD T BC, D c BC; din A BM  AD A CM  AD çi
 
4 ;2 2
BM = CM rezultǎ A =A
; b) Fie BE T AM, CF T AM; din AM  BE ; AM CF
A   çi
ABM
A
ACM
2 2
AABM = AACM rezultǎ BE = CF.
17. a) 1 1 2 1
A = 72 cm2; b)     72  24 cm ; c) A    144  48 cm .
A A A
ABM
3 3 3 3
18. a) 30°; 60°; 90°. b) 3. 19. a) 68°; 68°; 44°; b) 62°; 62°; 56°; c) 56°; 56°; 68°. 2Ð. Se demonstreazǎ
cǎ:
ADE ÷ BFD ÷ CEF. 21. a) Fie DE fi AC = {F). DE este medianǎ çi înǎlIime în DAC 
DA = DC; m(¢DAC) = 60°  DAC echilateral. b) m(¢BCD) = 90°; c) EF medianǎ çi
înǎlIime în AEC.
22. a) AEC çi ABD sunt isoscele  AE = AC çi AB = AD. b) m(¢EDB) = m(¢BDQ) = 20°; m(¢DEC)=
= m(¢QEC) = 20°; c) AEC isoscel  m(¢EAB) = m(¢BAC) = 40°; m(¢AEC) = 50°; m(¢AEQ) = 70°.
Fie DB fi AC = {N). În APN avem: m(¢APN) = 180° – 90° – 20° = 70°. d) punctele P çi Q se aflǎ pe
bisectoarea ¢BAC; e) m(¢BCE) = m(¢CED) = 20°. 23. a) Fie DQ fi AB = {E) çi DP fi AC = {F);
CDF ÷ DBE (I.U.)  BE = DF; DBA isoscel  BE = EA; AFP ÷ QEA (CC)  m(¢EAQ) +
+ m(¢FAP) = 90°; m(¢QAP) = 90° + 90° = 180°;
b) AEQ ÷ BED (C.C.)  m(¢AQE) = m(¢BDE); c) AQ = BD çi AP = DC; d) CD = CP çi
2
BD = BQ. 24. a) m(¢EBD) = 30°; m(¢CDB) = 60°; m(¢CED)
3 = 60°; b) . 2S. m(¢ACB) =
60°, m(¢OAB) = 30°; m(¢IAO) = 45° – 30° = 15°. AOC echilateral, (CI bisectoare  IA = IO
 IAO isoscel. Mǎsurile
 1¢
unghiurilor IAO sunt: 15°; 15°; 150°.
26.Fie m(¢ABC) = 15° çi AD T BC. Notǎm cu M mijlocul [BC].
1
În ADM avem: m(¢AMD) = 30°  AD   AM . Raportul
2
este egal cu 4.
27.a) DBC ÷ ECB; b) Se demonstreazǎ cǎ PB = PC. Punctele A çi P sunt egal depǎrtate faIǎ de
punctele B çi C. 28. Se demonstreazǎ cǎ triunghiurile APB çi AQC sunt isoscele. 29. a) ABP este
isoscel cu un unghi de 60°; b) Cazul LUL; c) BQ = BC çi m(¢CBQ) = 60°. 3Ð. Construim DF ||
AB. Deoarece DFC este isoscel, avem DC = DF = BE. Demonstrǎm cǎ: BEP ÷ FDP çi deci
AP este medianǎ în AED.
1¢8
Teste pentru pregǎtirea concursuri1or şi
o1impiade1or şco1are
Testul 1
1. a) Din faptul cǎ n + 1 çi 2n + 3 nu sunt divizibile cu 3 deducem cǎ n = 3k + 1, k cfi. Deci
4n + 5 = 4(3k + 1) + 5 = 12k + 9 = 3(4k + 3). b) Numǎrul A se scrie astfel: A = (101 + 102 + ...
+ 10n – n) + (9n2 –
– 18n) = (101 – 1) + (102 – 1) + ... + (10n – 1) + 9n(n – 2) = 9 + 99 + ... + + 9n(n – 2) = 9 · [1+

+ 11 + ...
+ n(n – 2)] = 9 · [B + n(n – 2)], unde B = 1 + . Vom arǎta cǎ B + n(n – 2)
+
11 + ... +

este divizibil cu 3. Într-adevǎr, dacǎ notǎm cu S(B) suma cifrelor lui B, atunci S(B) = 1 · 1 + 2 · 1 + ... + n ·
1=
  

     . Deci B + n(n
, iar
       
 = 27k. c) Fie S1, S2, S3, ..., S8 sumele corespunzǎtoare celor 8 vârfuri
– 2) = 3k, k cfi çi A = 9 · 3k
ale cubului. Dacǎ S1 = S2 = ... = S8 = k, atunci S1 + S2 + ... + S8 = 8k. Dar S1 + S2 + ... + S8 = 3(1 +
2 + ... + 12) =
    , care nu este multiplu al lui 8.
     

2.a) a = 1; b) Numerele x çi y sunt simultan naturale dacǎ çi numai dacǎ a = 7k + 1, k cfi.

  
3. Suma numerelor scrise pe tablǎ este:       994 · 1987 = 7 · 142 ·

·1987, adicǎ S este divizibilǎ cu 7 çi vom arǎta cǎ S rǎmâne divizibilǎ cu 7 dupǎ fiecare pas fǎcut.
Într-adevǎr, dacǎ x çi y sunt numerele çterse çi r restul împǎrIirii lui x + y la 7, atunci avem: x
+ y = 7k + r, 0 “ r < 7.
Noua sumǎ S1 = S – (x + y) + r = S – (7k + r) + r = S – 7k. Numǎrul rǎmas pe tablǎ: 987 = 7 ·
141 este divizibil cu 7 çi nu poate fi rest al împǎrIirii cu 7. Deci cel de-al doilea numǎr rǎmas este
un asemenea rest
çi cum acest rest trebuie sǎ fie divizibil cu 7, înseamnǎ cǎ el este zero.
1 1 1 1 1
4. Din aproape în aproape gǎsim cǎ: AM   AB; AM   AM    AB   AB . Deci
1 1 2 2 2 2
AM   AB   2  3  6 . 2
2 2
Testul 2
1. a) a = 2b + 2, b “ 3; b = 2c + 2, c “ 3; c = 2d + 2, d “ 3. Deci a = 2(2c + 2) + 2 = 4c + 6 =
4(2d + 2)+
+ 6 = 8d + 14. Dar d “ 3  8d + 14 “ 8 · 3 + 14 = 38  a “ 38. b) S = a + b + c + d = (8d + 14) +
+ (4d + 6) + (2d + 2) + d1 = 15d
1 + 22,
1 iar S + 3 =1 15d
1 +125 1= 5(3d
1 1+ 5).
1 1
2. Folosind egalitatea  – obIinem:   – ,   – ,
ww  1 w w  21 20  21 20 21 22 21 22 21 22
1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
...,   –  a  –  –  ...  –  – . Deci, a   0, 025 (1).
40 39  40 39 40 20 21 21 22 39 40 20 40 40
1 1 1–1 1 1 1–1 1 1 1–1 1 1
Din   ,   , ...,   a – 
 21 21 22 21 22 22 22  23 22 23 40 40  41 40 41 21 22
1 1 1 1 1 1
 –  ...  –  – . Deci a  20  20  l0  l0  l0  l , adicǎ a  l 
22 23 40 4l 2l 4l 2l 4l 22  4l ll 4l 45l 460 46 46
= 0,02173... (2).
a)Din (1) çi (2) rezultǎ cǎ primele douǎ zecimale ale lui a sunt 0 çi 2, adicǎ a = 0,02 ...
1 1 1 1 , 1 1 1 – 1 , ..., 1 1 1 – 1 1 1 1 1
b)  9 lO –     b –  – 
lO 9 lO ll lO ll lO ll l9 l8 l9 l8 l9 9 lO lO ll
 1¢
l l l l l0
...  –  –  . Deci b  10  10  5  5  5  1 .
l8 l9 9 l9 9 9 19 9 18 9  9 81 80 16
l9
l l l – l , l l l – l , ..., l l l – l l l l
Din       b –  –
lO lO ll lO ll ll lll2 ll l2 l9 l9  2O l9 2O lO ll ll
l l l l l l
– ...  –  –  . Deci b    20 çi cum b    16 rezultǎ 16  1  20 .
1 1 1 1
l2 l9 20 l0 20 20 20 b 16 b b
1 1 1 l6 a 20 8 a 1 8 8 a 1
Avem astfel:  a  çi 16   20 , deci rezultǎ         
46 40 b 46 40 23 2 24 23 b 2
1 a 1 b
   .
b
3 b 2
x x x
3.
a) AM  , M M  , ..., M M  ; b) Dacǎ facem x = 1, atunci avem: AM + M M + ... +
1 1 2
2 2 2
+ M M + M B = 1. Înlocuind obIinem:      
19 20 20

.

4.
Suma numerelor din douǎ vârfuri opuse ale cubului este egalǎ cu suma numerelor înscrise pe cele 6
feIe ale cubului. Fie n + 1, n + 2, ..., n + 6 cele 6 numere naturale consecutive înscrise pe feIele
cubului. Avem
  
deci: (n + 1) + (n + 2) + ... + (n + 6) = 2007; 6n + (1 + 2 + ...+ 6) = 2007;   ;

6n = 2007 – 21; 6n = 1986; n = 331. Deci cele 6 numere sunt: 331, 332, 333, 334, 335, 336.
Testul 3
m + p –1
1. Dacǎ p “ 2, atunci: x = 2 · (2 · n + 2n + p –1 · 3n + p · m + 3). ?i cum m + p – 1 “ 1, n +
p – 1 “ 1, rezultǎ cǎ numǎrul din parantezǎ este impar çi x nu poate fi pǎtrat perfect. Cum p  0,
rǎmâne sǎ analizǎm cazul p = 1. În acest caz, obIinem: x = 2 · (2m · n + 2n · 3n+1 · m + 3) çi
pentru ca paranteza sǎ fie numǎr par este necesar ca m = 0 sau n = 0 (dacǎ m çi n sunt
simultan nule sau simultan nenule, atunci numǎrul din parantezǎ este impar). Dacǎ m = 0,
atunci x = 2 · (20 · n + 2n · 3n+1 · 0 + 3) = 2(n + 3) çi x este pǎtrat perfect numai dacǎ n + 3 =
2k2, adicǎ n = 2k2 – 3, k cfi çi k “ 2. În acest caz obIinem tripletele: (0; 2k2 – 3; 1) çi x =
(2k)2, k cfi, k “ 2. Dacǎ n = 0, atunci: x = 2(2m · 0 + 20 · 31 · m + 3) = 2(3m + 3) = 6(m + 1) çi
x este pǎtrat perfect numai dacǎ m + 1 = 6t2, adicǎ m = 6t2 – 1, t cfi*. În acest caz obIinem (6t2 –
1, 0, 1) çi x = (6t)2, t cfi*.
1 1 1 1 1 1
2. a)   ...     ...  
1 2 1  2  3 1 2  3  ...  2008  1 2  2 1 3  3 1  2008  2008
2 2 2
    
l l l l l l l l l l l
2   ...  2  –  –  ...  – 2 – 
2  3 3 4 2008  2009 2 3 3 4 2008 2009 2 2009
⎡ ⎤
⎢⎢  2 3 4
 2  2  2009 2009 ; b) 2006     ... 
1005  3 4 5
:    ...  1006  
2009 – 2 2007 1004 ⎥ 4 5 6
3 4 5 1005
⎥
 ⎢ . ._ _,⎥ . ,
⎣⎢ .
⎥⎦

⎡
⎢           ⎥⎦
⎤            
⎣
 15O

:  4 35 4 6 5 ...  1006

1005
  1; c)        
        


   
2 2
a = 5 çi a = 5 = 25.
3. Açezarea nu este posibilǎ pentru cǎ, pe de o parte numerele situate în vârfurile cubului trebuie sǎ fie
toate impare sau toate pare, iar pe de altǎ parte 1 çi 20 nu pot fi açezate decât în vârfurile cubului,
ele nefiind medii aritmetice de douǎ numere din mulIimea {1, 2, 3, ..., 20).
4. Calculǎm: m(¢xOz) = m(¢xOy) – m(¢yOz) = 100° – 75° = 25°. m(¢yOt) = m(¢xOy) – m(¢xOt) =
m(¢tOz)
= 100° – 75° = 25°. Fie [Ou bisectoarea lui ¢tOz. m(¢xOu) = m(¢xOz) + m(¢zOu) = 25° +2 ,
m(¢tOz)
m(¢yOu) = m(¢yOt) + m(¢tOu) = 25° +  m(¢xOu) = m(¢yOu)  [Ou este bisectoarea
2
unghiului ¢xOy.
w  6x  5⎫ Testul 4 3y  1
1. Avem:  6x  5  9 y  8  2x  3y  1  x  . Dar x cfi çi deci y = 2k + 1, k cfi.
⎬
w  9 y  ⎭8 2
   
ObIinem:    . a) Fie d cfi astfel încât d | x çi d | y, adicǎ: d | 2k + 1 çi

d | 3k + 2, de unde d | 2(3k + 2) – 3(2k + 1) = (6k + 4) – (6k + 3) = 1. Deci d |1  d = 1,

adicǎ x çi y sunt prime între ele. b) n = 6 · x + 5 = 6 · (3k + 2) + 5 = 18k + 17. Deci restul
împǎrIirii lui n la 18 este 17.
2. a) a = 6; b = 3; c = 9. b) A are 2006 termeni, iar B are 2007 termeni. În acest fel avem:
 ⎛⎜
⎝
⎞ ⎛
⎟ ⎜
 ⎠ ⎝  ⎠ ⎝  ⎠
⎞  ⎛
⎟ ⎜
⎞  
⎟ 

    

1 1
 1 1 1 1 1 1 1
 2007 2007– 2006  1 – 2  2 1  3  3 2  ...  20072007  2006 <

 
3. Avem1.ax = by = cz = t, t cQ+*. Rezultǎ pe rând:  

 . ?i cum
 ,

tytz tz y z x
obIinem:       1 , adicǎ:    1 .
t y tde zbisectoarele
t x y z
4. Unghiulx format a douǎ dintre unghiurile ¢AOB, ¢AOC, ¢BOC are mǎsura
egalǎ cu jumǎtate din mǎsura celui de al treilea unghi. Deci, în acest caz, unghiul cerut are mǎsura
90
egalǎ cu jumǎtate din mǎsura2lui ¢BOC, adicǎ  45 .

Testul 5
1 2 3 4 2007
1. a) S2008 = (3 + 3 ) + (3 + 3 ) + ... + (3 + 32008) = (31 + 32) + 32(31 + 32) + ... + 32006 · (31 + 32) =
=12(1 + 32 + ... + 32006). b) Dacǎ n = 2k + 1, k cfi, atunci obIinem: S2K+1 = 31 + (32 + 33) + (34 + 3S) + ...
+ (32K + 32K+1

) = 3 + 3·(3

1
+ 32) + 33· (31 + 32) + ... + 32K –1 · (31 + 32) = 3 + 12(3 + 33 + ... + 32K–1).
3 –1 3 –1–2 3 –3
c) S 
3– 1 –1  2

2
; Sn = 120  3n+1 – 3 = 240  3n+1 = 243  3n+1 = 3S 
n + 1 = 5  n = 4.
2. a) Presupunem cǎ existǎ p çi q numere prime astfel încât 22008 + 1 = p + q. Cum p + q este
impar, înseamnǎ cǎ unul dintre numerele prime p sau q este egal cu 2. Fie p = 2; atunci q + 1
= 22008  q = 22008 – 1 =
= 2(4)S02 – 1 = 16S02 – 1. Numǎrul q are ultima cifrǎ 5 çi este mai mare ca 5, deci nu
este prim. Presupunerea facutǎ este falsǎ. Deci 22008 + 1 nu poate fi scris ca sumǎ de
douǎ numere prime.
 15
a b c ab c a  b  c
b) Avem: a > 0; b > 0; c > 0. Atunci:       1.
ab bc ca abc abc abc abc
a b c 1      
  
    
Deci (1). Pe de altǎ parte:
ab bc c     
a

c  a – a  b c  
a
 l–  l–  l–  3 –  
b c a   (2).
ca ab bc ac ab bc a
c
b c a b c a
  b c a
Dar:    1 –    –1 3 –    3 – 1  2 (3).  
a b bc a c a b bc a c a bbc a c
a b c
 a b c
Din (2) çi (3) rezultǎ cǎ:    2 . Din (1) çi (4) rezultǎ cǎ: 1     2 .
ab bc c a abbcc a
3.a) Dacǎ A, B, C sunt coliniare, atunci distanIa dintre mijloacele a douǎ dintre segmentele [AB],
[AC], [BC] este egalǎ cu jumǎtate din lungimea celui de al treilea segment. Deci AC = (2 · 6)
cm = 12 cm.
b) Distingem douǎ cazuri:
Cazul 1: AC = AB + BC = 12 cm. În acest caz
avem: AB AB t AB t
t    
  BC AB  BC t  1 12 t1
  ; AB cfi  t + 1|12  t + 1 c {2; 3; 4; 6; 12)  t c {1; 2; 3; 5; 11).
   AB AB t AB t
Cazul 2: AC = AB – BC = 12 cm. În acest caz avem: t    

 BC AB – BC t–1 t –1
12

     ; AB cfi  t – 1|12  t – 1 c {1; 2; 3; 4; 6; 12)  t c {2;

6 3
3; 4; 5; 7; 13). Deci t c {1; 2; 3; 4; 5; 7; 11; 13), iar probabilitatea ca t sǎ fie prim  .
8 este
4
4.Asociem fiecǎrui pahar açezat normal numǎrul (–1), iar fiecǎrui pahar rǎsturnat îi asociem (+1).
IniIial, când paharele sunt toate rǎsturnate, produsul celor 7 numere asociate paharelor este egal cu
(+1), iar dupǎ ce intoarcem 4 pahare, produsul celor 7 numere este egal cu (–1) · (–1) ·(–1) ·(–1)
·(+1) ·(+1) ·(+1) = (+1). La fiecare repetare a operaIiei produsul celor çapte numere va fi egal cu
(+1) pentru cǎ numǎrul factorilor negativi va fi mereu par. Deci nu putem ajunge sǎ avem toate
paharele açezate normal pentru cǎ atunci produsul celor 7 numere ar fi egal cu (–1).

Testul 6
1. Din 3x + 11y = 33, deducem cǎ x = 11a, a c A*. Atunci: 3 · 11a + 11y = 33  3a + y = 3
 y = 3(1 – a). a) x + 2y – 1 = 11a + 6(1 – a) – 1 = 11a + 6 – 6a – 1 = 5(a – 1); b) |x – y| = |
11a – 3(1 – a)| = |11a – 3 + 3a|
= |14a – 3|. Valoarea minimǎ a lui |x – y| este |– 3| = 3 çi se obIine pentru a = 0, adicǎ x = 0 çi y = 3.

2. a) Numǎrul a se mai 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
a  –  –  –  ...  –       ... 
scrie: 1 2 3 4 5 6 999 1000 1 2 3 4 5
  
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
  – 2     ...      ...     ...  –
999 1000 2 4 6 1000 1 2 3 500 501 502 1000

 
 1 1 1 1 1 1 1
–    ...     ...   b . Deci a = b.
1 2 3 500 501 502 1000
b)            . Deci a  1 (1).
 


2
 1
a1
      . Deci a < 1 (2). Din (1) çi (2), rezultǎ cǎ: .
2
152
BC BD BC – BD CD
3. Fie N mijlocul lui [BD]. Avem: MN  BM – BN  –   . Dar DC = MP çi
2 2 2 2
MP
atunci MN  . În triunghiul PNM avem: MP = 2MN çi m(¢PMN) = 60°.
2
Rezultǎ cǎ m(¢PNM) = 90° çi deci PN || AD. Cum N este
mijlocul lui [BD] çi PN || AD, rezultǎ cǎ P este mijlocul lui [AB]
çi deci [MP] este linie mijlocie în triunghiul ABC. Rezultǎ cǎ PM
|| AC çi deci
m(¢ACB) = m(¢PMB) = 60°. În continuare obIinem cu uçurinIǎ m(¢DAC) = 30°, m(¢BAD) = 2 · 30°=
= 60°, m(¢BAC) = 90° çi m(¢ABC) = 30°.
4.Notǎm cele 6 sectoare cu S1, S2, S3, S4, SS, S6, ca în figura alǎturatǎ.
Fie A = S1 + S3 + SS çi B = S2 + S4 + S6. IniIial A – B = 2 – 0 = 2, iar dupǎ
primul pas, atât A cât çi B cresc cu o unitate. Deci A – B = 3 – 1 = 2.
DiferenIa A – B
rǎmâne aceeaçi, egalǎ cu 2, dupǎ fiecare repetare a operaIiei, aça cǎ nu putem
obIine numere egale în cele 6 sectoare pentru cǎ atunci diferenIa A – B ar fi egalǎ cu zero.

Testul 7
1. Numǎrul 7n + 2 este una din formele 5k, 5k + 1, 5k + 2, 5k + 3, 5k + 4, k cfi. Dacǎ 7n + 2
= 5k + 1  5n + 2n + 1 = 5k  5 | 2n + 1  5 | 3(2n + 1)  5 | 6n + 5 – 2  5 | 2(3n – 1) 
5 | 3n – 1 (1). Dacǎ 7n + 2 = 5k + 2  7n = 5k  5 | n (2). Dacǎ 7n + 2 = 5k + 3  5n + 2n
– 1 = 5k  5 | 2n – 1 
5 | 3(2n – 1)  5 | 6n – 5 + 2  5 | 2(3n + 1)  5 | 3n +1 (3). Dacǎ 7n + 2 = 5k + 4  5n + 2n – 2 = 5k
 5 | 2(n – 1)  5 | n – 1  5 | 6(n – 1)  5 | (6n – 5 – 1)  5 | 6n – 1 (4).
Cum (1), (2), (3), (4) contrazic ipoteza deducem cǎ 7n + 2 = 5k, k cfi.
b) Din 7n + 2 = 5k  5n + 2n + 2 = 5k  2(n + 1) = 5(k – n)  5 | n + 1  n + 1 = 5p, p cfi. Deci
n = 5p – 1, iar n + 4 = 5p + 3 çi ultima cifrǎ a lui n + 4 este 3 sau 8.

2. a) MulIimea A se scrie: A  9912  2 , 991

3
 3 991  4
,4
991  n
,..., n ,... çiw
991  w
fi  n | 991 çi cum
n “ 2, iar 991 este numǎr prim, rezultǎ n = 991. Deci mulIimea A are un singur element care este numǎr
991 991 a b– 3
natural çi acela este  2 . b)   ab  a  4  b – 3  4b  3a  12 .
991 a4 b
Deducem cǎ a = 4x çi b = 3y, x, y cfi*. ObIinem astfel: 4 · 3y = 3 · 4x + 12  y = x + 1.
Atunci: a 4x 4x 4 x 4 1 2 a 2
    “   . Deci valoarea minimǎ a raportului este çi se
b 3y 3 x  1 3 x  1 3 2 3 b 3
obIine pentru a = 4 çi b = 6.
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
c)    ...     ...   –  –  ...  – 
2005 2 1 3 2 2005  2004 1 2 2 3 2004 2005
2 3 4
1
 1–
2004  (1).
2005
1 1 1 2005 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
   ...     ...   –  –  ...  –  –
2 3 4 2005 23 34 2005  2006 2 3 3 4 2005 2006 2
501 1 1 1 1 2004
    ...  
– 1  1003 – 1  1002  501 (2). Din (1) çi (2) obIinem: .
2006 2006 2006 1003 1003 2 3 4 2005 2005
3.Elementele mulIimii {4; 8; 12; ...; 44; 48) în numǎr de 12, sunt toate multipli ai lui 4. Deci orice
sumǎ care are ca termeni elemente ale acestei mulIimi este multiplu al lui 4. Dacǎ sumele obIinute în
cele 8 vârfuri ale
 15
cubului ar avea valoarea comunǎ K, atunci K trebuie sǎ fie multiplu al lui 4. Pe de altǎ parte avem:
 
                     ,
adicǎ k = 6 · 13 care nu este multiplu al lui 4. Deci rǎspunsul este negativ.
4.a) E este ortocentrul triunghiului BCF.
BC EF EC BF BC  BF EF  EC
b) AB  AE  DE  BD       
2 2 2 2 2 2
FC FC 2FC
 2  2  2  FC .
Testul 8
1. a) Fie a1, a2, ..., an cele n numere întregi care au produsul egal cu n çi suma parǎ. Dacǎ n ar fi
impar, atunci a1, a2, ..., an ar fi toate impare çi o sumǎ de numere impare, având un numǎr impar
de termeni nu poate fi parǎ. Deci n este par çi dacǎ el n-ar fi divizibil cu 4, atunci doar unul din
numerele a1, a2, ..., an ar fi par (fǎrǎ
a fi divizibil cu 4), iar celelalte sunt impare. Dar çi în acest caz suma celor n numere este impar.
Deci n este divizibil cu 4. b) Fie n = 4k, k cfi*. Cele n numere întregi care sǎ aibǎ produsul egal
cu n çi suma parǎ pot
fi: ..........................Într-adevǎr, suma celor n numere este: S  2k  2  1._1 1. ._.. _1_,1  2k
2n–
   
–2  2k  n  2k  4k  6k , iar produsul lor este: P  2k  2 1.1_1. .._.1,1  4k  n .
 
1 1 1 12 6
2. Avem: S    ...    (1) çi      
50 50 50 50 25 
(2).
._ ._ ,

6 1 1 1
Din (1) çi (2) rezultǎ cǎ:  S  . b) FracIia  se amplificǎ cu un numǎr impar (numitorul sǎu
25 3 48 2  3
conIine, în comparaIie cu celelalte fracIii, cea mai mare putere a lui 2). Atunci, celelalte 11 fracIii
se vor amplifica cu numere pare. Deci numǎrǎtorul va fi impar, în timp ce numitorul este par çi
rǎmâne par dupǎ
p
orice eventualǎ simplificare. Deci dacǎ S  , p, q cfi*, (p, q) = 1, atunci q este par. Pe de altǎ parte S
se
q
scrie: 
S  39        43 46   44 45
1 1 501 1 401 49
1 1 1 1 1 1 1
      41  48  42 47


 89  39  50 40 49   46 44. ?i

1 1 1 1 1 1
 4148 42 47 43  cum 89 este numǎr prim, iar produsul
45
39 · 40 · 41 · ... · 49 · 50 nu conIine printre factorii sǎi pe 89, rezultǎ cǎ p este divizibil cu 89.
3. Dacǎ S este suma numerelor scrise iniIial pe tablǎ, iar S1 este suma numerelor obIinute dupǎ prima
⎧S – 2 y, dacǎ x “ y
operaIie, atunci: S  S –  x  y   x – y  . Deci S çi S sunt de aceeaçi paritate çi
⎨ 2
   ⎩ S – 2x, dacǎ x  y 1

cum    , adicǎ S este parǎ înseamnǎ cǎ suma numerelor scrise pe tablǎ va

fi mereu parǎ, iar numǎrul rǎmas pe tablǎ dupǎ 2006 operaIii va fi par.
4.Fie k + 2, k + 4, ..., k + 2n, mǎsurile celor n unghiuri, k fiind numǎr natural par.
Atunci avem: (k + 2) + (k + 4) + ... + (k + 2n) = 360  kn + n(n + 1) = 360  n · (k +
n + 1) = 360.
?i cum 360 = 23 · 32 · 5, mulIimea divizorilor naturali are (3 + 1) · (2 + 1) · (1 + 1) = 4 · 3 · 2 =
24 elemente. Deci existǎ 12 scrieri ale lui 360 ca produs de douǎ numere naturale. Dar n < k
+ n + 1, iar n çi k + n + 1 sunt de paritǎIi diferite (k fiind par). Înseamnǎ cǎ doar 5 din cele 12 scrieri
sunt convenabile çi acestea sunt: 3 ·120; 5 · 72; 8 · 45; 9 · 40; 15 · 24. În final gǎsim n c{3; 5; 8;
9; 15).
15¢

Testul 9
2y8 2 y  1  6 6
1. a) xy – 2 y  x  8  x  y  1  2 y  8  x  x  x  2  , y  –1,
y1 y1 y1
x cA  y + 1 | 6  y + 1 c {–6; –3; –2; –1; 1; 2; 3; 6)  y c {–7; –4; –3; –2; 0; 1; 2; 5). În final obIinem:
A = {(1; –7; (0; –4); (–1; –3); (–4; –2); (8; 0); (5; 1); (4; 2); (3; 5)).
(observaIie: cazul y = –1 conduce la o propoziIie falsǎ, adicǎ 0 = 6).
b) N are 73 de termeni çi îi grupǎm dupǎ cum urmeazǎ: N = 20 + (21 + 22 + 23) + (24 + 2S + 26) + ... +
+ (270 + 271 + 272) = 1 + 2 · (1 + 21 + 22) + 24 · (1 + 21 + 22) + ... + 270 · (1 + 21 + 22) = 1 + 7 · (2 + 24 +
... + 270) = 7p + 1. Deci restul împǎrIirii lui N la 7 este 1.
c) Fie k = 2n + 1, n cfi. Atunci relaIia datǎ se mai scrie: 1.7  19 _2.1_...  2n_–,1  1700 
    
     2 2
 ; (n + 8)(n – 8) = 1700. Dar 1700 = 2 · 5 · 17 çi are (2 + 1) · (2 + 1) · (1 + 1)=
= 18 divizori naturali. Deci existǎ 9 scrieri ale lui 1700 ca produs de douǎ numere naturale.
Aceste scrieri sunt: 1 · 1700; 2 · 850; 4 · 425; 5 · 340; 10 · 170; 17 · 100; 20 · 85; 25 · 68; 34
· 50.
Ultima scriere, 34 · 50 = (42 – 8) · (42 + 8), este singura care convine. Deci (n – 8)(n + 8) = (42 – 8)(42
+ 8).
ObIinem n = 42 çi k = 2 · 42 + 1 = 85.
1 1 1 1 1 1 1 1
2. a) Suma datǎ se mai scrie: S         
1 4 4  7 7 10 10 13 13 16 16 19 19  22 22  25


            .
1 9 17 97 5 13 21 93 1O1

câte

b) Fie numerele: a     ...  çi b     ...  
 
. Cele douǎ numere au, fiecare,

5 13 21 1O1 9 17 25 97 1O5
1 5 5–4 5
13 factori. Comparându-le, factor cu factor, constatǎm cǎ a < b. Într-adevǎr,    
5 9 5 5
4
  5– 4  5  4   5  5  4  5– 4  5 – 4  5  5 – 4  5 , ceea ce este evident.
w–4 w
În general:   w – 4w  4  w  w  4w – 4w – 4  w  w – 4  w .
4 w4
1 5 9 13 97 101 1 9 97 5 3 101
Deci avem:  ,  , ...,     ...     ...  ab
5 9 13 17 101 105 5 13 101 9 17 105
1 5 9 13 17 21
Din a  b  a  ab     
5 9 13 17 21 25
  ...
93 97 1O1 1 1
    a a .
97 1O1 1O5 1O5 1OO
1
1O
1
 1O
c) Din 3a + 7b + 27c = 0, deducem cǎ: 3(a + 9c) = – 7b çi deci 3 | b, 7 | a + 9c, adicǎ: b = 3x, a + 9c =
7y,
x, y cA. Atunci: b(a + 9c) = 3x · 7y = 21xy.
3. ÎmpǎrIim pǎtratul în 100 pǎtrǎIele cu latura 1, cazul cel mai nefavorabil fiind acela în care fiecare pǎtrǎIel
conIine 2 puncte, adicǎ cele 100 de pǎtrǎIele conIin 200 de puncte. În mod evident, cel de-al 201-lea
punct se va afla într-unul din cele 100 de pǎtrǎIele (conform principiului cutiei) çi acel pǎtrǎIel
conIine 3 puncte.
ˆ  
m A ˆ  m Cˆ   ˆ ˆ ˆ
4. Avem: m B  2
 2m B    m  A   m C  
          
3m Bˆ  m Aˆ  m Cˆ  m Bˆ  3m Bˆ  180 

m  Bˆ   60 . Atunci avem: BM  AM  BM  ME  AM  ME


BM
BM   AE  3BM  2AE .
2
 15
Testul 1Ð
1. a) Numǎrul x = 7n + 2002 = 7(7n–1 + 286) este divizibil cu 7 çi nu este divizibil cu 49. b) Fie
d cfi, astfel încât d | 3n + 2 çi d | 5n + 3. Rezultǎ cǎ: d | 5(3n + 2) – 3(5n + 3) = (15n + 10) –
(15n + 9) = 1  d | 1  d = 1. c) Din 5a + 2b = 3c  5a + 5b = 3c + 3b  5(a + b) = 3(b + c)
 5 | b + c çi 3 | a + b  b + c = 5x çi a + b = 3y, x, y cA. Pe de altǎ parte, tot din 5a + 2b =
3c, rezultǎ cǎ: 8a + 2b = 3c + 3a  2(4a + b) =
= 3(a + c)  2 | a + c  a + c = 2z, z cfi. Deci (a + b)(b + c)(c + a) = 3y · 5x · 2z = 30xyz.
7 25 2 5 1 1 8 35 3 5 1 1

2. a) 10         
2  5 2  5 2  5 , 5 2 15 3 5 3 5, 3 5 5 3
1999 1994  5 1994 5 1 1 1999 1998 ... 9 8 7
     . Deci:      .
9970 1994  5 1994  5 1994  5 5 1994 9970 9963 20 15 10
b) Fie d cfi, astfel încât d | 999! + 1 çi d | 1000! + 1. Rezultǎ cǎ d | 1000(999! + 1) – (1000! + 1) =
(1000!+
+ 1000) – (1000! + 1)  d | 999 çi cum d | 999! + 1  d | 1  d = 1. c) Dacǎ n este impar, atunci n – 1
este
par çi elementele mulIimii M pot forma
w –1
perechi de forma
k n–k
;  
, aceste perechi fiind:
2 n n
⎛⎞

 ⎜⎟
. Dacǎ n este par, atunci n – 1 este impar çi elementele lui M
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ ⎠
formeazǎ
w–2
perechi de forma ;
k n–k
  w 2 1
plus fracIia (reductibilǎ)  . În ambele cazuri vom arǎta
2 n n w 2
cǎ, dacǎ fracIia w
este ireductibilǎ. Într-adevǎr, fie d cfi, astfel
k w este ireductibilǎ, atunci çi fracIia w
–k

încât (d | n – k çi d | n)  d | n – (n – k) = k. Avem deci: (d | k, d | n, (n; k) = 1)  d = 1.

w–
Adicǎ çi fracIia este ireductibilǎ. Deci mulIimea M conIine perechi de fracIii ireductibile, adicǎ un
k w

numǎr par de fracIii ireductibile.

3. Pe poziIiile impare, ale numǎrului scris pe tablǎ, se aflǎ cifre impare: 1, 3, 5, 7, 9, în timp ce pe
poziIiile pare se aflǎ cifre pare: 2, 4, 6, 8. Din exemplul dat constatǎm cǎ aceastǎ situaIie rǎmâne
neschimbatǎ dupǎ ce efectuǎm operaIia indicatǎ çi asta pentru cǎ, diminuând cele douǎ cifre cu o
unitate ele îçi schimbǎ paritatea, dar schimbându-çi locul se revine la situaIia iniIialǎ (din punctul de
vedere al paritǎIii precizate mai sus). Asta înseamnǎ numǎrul 120234521 nu poate fi obIinut
deoarece a treia cifrǎ (adicǎ pe o poziIie imparǎ) este o cifrǎ parǎ: cifra zero.
1
4. Fie N mijlocul lui [MB]. Avem: MP  AM  MN  NB   AB .
3
Deci: MP = MN; m(¢PMN) = 60°  MNP echilateral 
MB
PN  MN   m¢MPB  90  BP  MC .
2

Testul 11
4011 2007 4010
1. a) Numǎrul a = 2 +2 + 2 = 2(2 + 2200S · 2 + 1) = 2(24010 + 2200S + 2200S + 1) = 2 · [2200S(2200S +
200S 200S 200S
+ 1) + (2 + 1)] ) = 2 · (2 + 1)(2 + 1). Deci a este divizibil cu 2200S + 1. Vom arǎta cǎ
 156
2200S + 1 este divizibil cu 3. Într-adevǎr avem: 1 + 21 + 22 + 23 + ... + 22004 = 2200S – 1  2 + 1 + 21
+ 22 + 23 + ... + 22004 =
= 2200S + 1  (2 + 1) + (21 + 22) + (23 + 24) + ... + (22003 + 22004) = 2200S + 1  3 + 2(1 + 2) + 23(1 + 2) +
... + 22003(1 + 2) = 2200S + 1  3(1 + 2 + 23 + ... + 22003) = 2200S + 1, de unde rezultǎ cǎ 3 divide 2200S + 1
 2200S + 1 = 3k, k cfi. Atunci: a = 2 · 3k · 3k = 18k2, adicǎ 18 divide a.
 15
b) Din relaIia datǎ rezultǎ imediat b = 2. Apoi obIinem a + 2c = l2, ceea ce conduce la a = 2 çi c = 5.
9
Deci media aritmeticǎ a numerelor a, b, c este  4,5 . c) EcuaIia datǎ se mai scrie: x(y – 2) = 3y + 5 çi
cum
2
3y  5
y  2, obIinem: x  (cazul y = 2 conduce la o propoziIie falsǎ, 0 = ll).
y –2
x cA  y – 2 | 3y + 5  y – 2 | (3y + 5) – 3(y – 2) = (3y + 5) – (3y – 6)  y – 2 | ll  y = 2 c {–ll;–l; l;
ll)  y c {–9; l; 3; l3). În final obIinem: (x, y) c {(2; –9); (–8; l); (l4; 3); (4; l3)).
⎛n n
n n⎞⎛n n⎞ nn n – n n n
l
n n –l  
⎠ ⎝ ⎠ 
2. a) a – b  ⎜   – ⎟⎜ – ⎟   .
 ⎝ 2 6 2 3 3 6 2 3 2 3
?i cum n(n + l) este multiplu al lui 2, oricare ar fi n cfi, iar n(n2 – l) este multiplul lui 3, oricare ar fi n c
fi, rezultǎ cǎ a – b cfi, oricare ar n cfi.
b) Este suficient sǎ comparǎm mai întâi numerele ll300 cu 54S0 çi apoi 5720 cu ll480. Avem pe
rând: ll300 = (ll2)1S0 = (l2l)1S0, 54S0 = (53)1S0 = (l25)1S0.
Deci        , în timp ce membrul drept este fracIie


supraunitarǎ. Într-adevǎr: 5720 = (53)240 = l25240, ll480 = (ll2)240 = l2l240.
Deci       . c) Arǎtǎm mai întâi cǎ: l + 3 + 5 + ... +
 

+ (2n – l) = n2. Aflǎm mai întâi numǎrul termenilor din membrul stâng: (2n – l – l) : 2 + l = (2n – 2) : 2 +
+ l = n – l + l = n.
  
Atunci:        . Folosind relaIia precedentǎ, obIinem:
511
a    ...  , a 2  2 2  3 2  4...  2  511,
2 3 4 1 511  511  34 45 511 512
1 2 2 1 3 3 1 4  2 3
2 2 4 2

  
 . Deci     .


     
2
3. Suma exponenIilor din descompunerea lui l2 = 2 · 3 este egalǎ cu 2 + l = 3, adicǎ imparǎ.
Dupǎ primul minut aceastǎ sumǎ devine parǎ, dupǎ al doilea devine din nou imparǎ çi aça mai
departe. Deci dupǎ o orǎ, adicǎ dupǎ 60 minute, suma exponenIilor trebuie sǎ fie imparǎ. Dar 54 =
2 · 33 are suma exponenIilor l + 3 = 4, adicǎ parǎ çi deci nu poate fi 54 numǎrul obIinut dupǎ
o orǎ.
4. Figura alǎturatǎ ilustreazǎ enunIul problemei. ABDE este dreptunghi

çi deci DE  AB 2
CD
 m DˆCE    30 .
Dar, din ipotezǎ m(¢DCE) = m(¢ABC)  m(¢ABC) = 30°.
b) Avem m(¢BCF)  m(¢CBF) = 30°  BF = CF. Pe de altǎ parte:

AF = AB – BF; FM = CM – CF; çi cum AB = CM, BF = CF  AF =

FM 

m FˆAM   m  FˆMA 
180 – m  M A 
 156

2 180 –
 
120 60  30 . În acest fel, dreptele MA çi BC formeazǎ cu secanta MC

2 2
unghiuri alterne interne congurente. Rezultǎ cǎ MA || BC.
 158
Testul 12
1. a) n + 1 = 1269 · 10  n + 1 = 47 · 27 · 10n  n = 47 · 27 · 10n – 1  n = 47 · 27 · 10n – 47 + 46 
n

n = 47 · (27 · 10n – 1) + 46. Deci restul împǎrIirii lui n la 47 este 46.

b) x = 1 · 2 · 2 + 1 · 2 · 3 · 3 + 1 · 2 · 3 · 4 · 4 + ... + 1 · 2 · 3 · ... · 49 · 50 · 50 + 2 = 2! (3 – 1) + 3! (4 –
1) +
+ 4! (5 – 1) + ... + 50!(51 – 1) + 2 = 3! – 2! + 4! – 3! + 5! – 4! + ...+ 51! – 50! + 2! = 51!. Deci x = 51!.
⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ⎡ ⎤ ⎡ ⎤
Atunci exponentul lui 2 din descompunerea lui x este dat de:      25 +
⎢⎣ ⎥⎦ ⎢⎣ ⎥⎦ ⎢⎣ ⎥⎦ ⎢⎣ ⎥⎦ ⎢⎣ ⎥⎦
x yz 10( x  y  z ) lO  l8
+ 12 + 6 + 3 + 1 = 47. c) x,( y)  y,(z)  z,(x)  x  y  z     2O.
9 9 9
2.a) Numerele n2 – n + 1 çi n2 + n + 1 sunt impare, oricare ar fi n cfi. Atunci, cel mai mic
termen a sumei cerute este n2 – n + 2, iar cel mai mare este n2 + n = n2 – n + 2n.
         
Deci:            
   

 
 . Deci S = n(n2 + 1) = 1342. Dar 1342 = 2 · 11 · 61 çi avem patru scrieri ale lui 1342 ca produs

de douǎ numere naturale. Aceste scrieri sunt: 1 · 1342; 2 · 671; 11 · 122; 22 · 61. Dintre aceste douǎ scrieri,
una singurǎ convine: n(n2 + 1) = 11 · 122, n(n2 + 1) = 11 · (112 + 1). Rezultǎ: n = 11.
b) Fie x = 3b + 2a, y = 2b – 3a çi z = x + 5y = 3b + 2a + 5(2b – 3a) = 3b + 2a + 10b – 15a.
Deci z = 13(b – a). Avem cǎ 13 divide z, çi cum z = x + 5y, înseamnǎ cǎ 13 divide x dacǎ çi
numai dacǎ 13 divide y.

  
l
a al
c) RelaIia datǎ se mai scrie: b – l  b  – l  ... b 
        n  
an
 
– l  0 . Membrul stâng are n + 1 paranteze.
a– b a– b
În continuare obIinem:    .   ...
  Adicǎ b b1
 a – b

bn
 0   a – b  1

b b
1
 ... 
bn
1

 0 . ?i cum a doua parantezǎ este diferitǎ de zero, rezultǎ

1
a – b = 0  a = b.
3. Triunghiul DEM are: m(¢EDM) = m(¢EMD) = 60°  DEM
MN
este echilateral  ME  MD  ED  .
2
a) PE = MP + EM = MN + EM = 2MD + MD = 3MD.
b) În triunghiul DEN avem: DE  DN 
MN çi m(¢EDN) = 120°,
2
de unde rezultǎ m(¢DEN) = m(¢DNE) = 30°. În acest fel avem:
m(¢NEP) = m(¢NED) + m(¢DEM) = = 30° + 60° = 90°. Deci NE T MP.
c) În triunghiul ENF, înǎlIimea EH este çi bisectoare. Rezultǎ cǎ EN = EF çi cum m(¢NEF) =
60°, rezultǎ cǎ NEF este echilateral. În acest fel avem m(¢FEP) = m(¢FPE) = 30°  EF = FP.
?i cum EF = NF  EF = NF = FP.
4. a) Avem: a  b  kc a  kb  c ka  b  c (2  k )(a  b  c) a  b  kc
    2  k; 2k
 1
c b a abc c
 158
ab ab
k2k  2  a + b= 2c. În mod analog obIinem: a + c = 2b çi b + c= 2a. Atunci:
c c
       
   . b) Pornind de la çirul de rapoarte egale dat, obIinem:

     
    . Din 2a  b   2a + b = 6a – 3b  4b = 4a 
3
  2a – b
b=a
etc.
Testul 13
1. a) (a + b)(a – b) = (10x + 7 + 5x + 2)(10x + 7 – 5x – 2) = (15x + 9)(5x + 5) = 15 · (5x + 3)(x + 1).
b) 10x + 7 = 2(5x + 2) + 3. Dacǎ x “ 1, atunci 5x + 2 “ 5 · 1 + 2 = 7 > 3. În acest caz câtul
este 2 çi restul 3. Dacǎ x = 0, atunci a = 7 çi b = 2. În acest caz câtul este 3 çi restul 1.
2. a) Observǎm cǎ x2 este divizibil cu 5 çi cum 5 este numǎr prim, rezultǎ cǎ x = 5a, a cA.
Înlocuind în ecuaIie, obIinem: 25a2 – 5y2 = 200  5a2 – y2 = 40. Constatǎm cǎ çi y2 este
divizibil cu 5, adicǎ y = 5b, b cA. Avem astfel: 5a2 – 25b2 = 40  a2 = 5b2 + 8  a2 = 5(b2 + 1)
+ 3. Ultima cifrǎ a lui a2 este 3 sau 8, ceea ce este imposibil. Deci ecuaIia nu are soluIii în
mulIimea numerelor întregi.
b) Avem:
1

1
 ... 
1

1

1
 ... 
1
 
1

1
 ... 
1
 
n
“ 
n
 
n1 n2 2n 3n
3n .n 1 _n_.2 .2n  1 2_n. _2
1 1 5 2,n 3_,n
 2  3 6 .
c) Membrul stâng mai poate fi scris çi astfel:
⎡l ⎛ l l
l– 3  ⎜ l 
⎢ 2⎝ 22
 ... 
l ⎞ l ⎛ l l
⎟ –  ⎜ l   ... 
⎥
l ⎞⎤ l l ⎛ l l
⎟  l– 3 –  ⎜ l   ... 
l ⎞
⎟   
⎣ 2⎠3⎝ 22 2⎠ ⎦ 23⎝ 22
2⎠
3–2
 l– 3
 l– 2l  l– l l– 2l  l– ⎛ l– l ⎞  l– l l  l .
⎜ ⎟

2  3 l– l 2 ⎝ 2⎠ 2 2
l
2 2
3.a) Nu este posibil pentru cǎ suma numerelor de la 1 la 101 este imparǎ. Într-adevǎr:

    
   
    .

b) Pentru numerele de la 1 la 101 existǎ 21 care conIin cifra 1. Acestea sunt:

l,l.0,_l_l,.l2_,..._,,l9, 2.l,_3.l,._..,,9l,l00,l0l .

Conform principiului cutiei existǎ o grupǎ, din cele 10 grupe, în care sǎ se afle 3 numere ce conIin cifra
1.
4.Avem: m(¢BAE) = m(¢DAE) = x; m(¢AEC) = m(¢CAE) = y.
Din triunghiul ADE, dreptunghic în D obIinem: x + y = 90°. ?
i cum m(¢BAC) = m(¢BAE) + m(¢CAE) = x + y = 90°, rezultǎ
cǎ triunghiul ABC este dreptunghic în A.
 15
Testul 14
1. a) Stabilim o relaIie între ; lO  bca  lO  lOOb  lOc  a   lOOOb  lOOc  lOa 
numerele
 lOOc  lOa  b   999b  cab  999b . Deci:     etc.
b) Cǎutǎm o relaIie între A çi B; 3A – B = 3(3a + 4b + 5c) – (2a + 5b + 8c) = 9a + 12b + 15c – 2a – 5b –
– 8c = 7a + 7b + 7c = 7(a + b + c). Deci 3A – B = 7(a + b + c) etc.
c) Avem: 23 | 3a + 13b + 8c; 23 | a + b + c  23 | (3a + 13b + 8c) – 3(a + b+ c) = 5(2b + c) 
23 | 2b + c. Avem astfel: 23 | a + b + c; 23 | 2b + c  23 | 4(a + b + c) + 2(2b + c) = 4a + 8b +
6c.
3. a) Vom arǎta cǎ produsul P al celor 11 numere conIine factorii 3, 4, 5 çi 7. Presupunem, pe rând, cǎ
printre
factorii lui P nu se aflǎ nici un multiplu al lui 3, 4, 5, çi 7. Cele mai mici sume posibile, pentru
fiecare caz în parte, sunt:

          
,

            ,

  
      ;


    

De fiecare datǎ am obIinut o sumǎ mai mare ca 70. Înseamnǎ cǎ P este divizibil cu 3 · 4 · 5 · 7 =
420, deoarece 3, 4, 5, 7 sunt prime între ele, douǎ câte douǎ.
1 3 5 97
b) Fie a     ...   çi b  2  4  6  ...  98  lOO .
99 3 5 7 99 lOl
2 4 6 98 lOO
l 2
Atât a cât çi b au 50 de factori çi comparând a cu b, factor cu factor, gǎsim cǎ a < b. Într-adevǎr:  ,
2
3 4 99 lOO l 3 99 2 4 lOO 2
 , ...,     ...    ...   a < b  a < ab.
4 5 lOO lOl 2 4 lOO 3 5 lOl
l 3 4 5 6 97 98 99 100 1 1 1
Deci a   2      ...     a  a .
2 3 4 56 7 98 99 100 101 101 100 10
1 1 1

Notând 2 3  ...  w  x , inegalitatea datǎ devine: n l x “ n  l x n l
l
  n  nx“(n  l)x  l
 n  nx“nx  x  1  n“x  1 . Revenind la notaIia fǎcutǎ obIinem:

l l l l
   
l
n“l 2 3  ... n  l– l  l –2  l –3  ...  l–
l
n “0 
l 2
 
2 3  ... n
n –l
“0 .
Egalitatea are loc pentru n = 1.
3. a) În figura alǎturatǎ avem: m(¢ABC) = 60°, m(¢ACB) = y, m(¢BAD) =
= m(¢CAD) = x çi m(¢ACE) = 90°.
Triunghiul CDE poate fi isoscel numai în douǎ cazuri. I) CD = DE 
 1
m(¢DCE) = m(¢DEC) = 90° – y çi cum m(¢CDE) = m(¢ADB) = x + y,
avem: 2(90° – y) + x + y = 180°  180° – 2y + x + y = 180°  x =
y.
?i cum 2x + y + 60° = 180°, obIinem 3x = 120°  x =
40. Deci în acest caz avem: m(¢BAC) = 80° çi
m(¢ACB) = 40°.
II) CE = DE  m(¢DCE) = m(¢CDE), adicǎ 90 – y = x + y  x = 90 – 2y.
16O

?i cum 2x + y = 120°, obIinem: 2(90° – 2y) + y = 120°  y = 20°. În acest caz avem:
m(¢ACB) = 20° çi m(¢BAC) = 100°.
b) În figura alǎturatǎ avem:
m(¢BAD) = m(¢CAD) = x, m(¢ABC) = z, m(¢ACB) = y, m(¢DCE) =
= m(¢CDE) = m(¢DEC) = m(¢ADB) = 60° çi m(¢ACE) = 90°. Atunci
y = 90° – 60° = 30°; x = 90° – 60° = 30°; z = 180° – (30° + 60°) = 90°.
4. Fie 0, 1, 2, ..., n termeni nenegativi çi –1, –2, –3, ..., –n, –(n + 1), –(n + 2),
..., –(n + 6) termeni negativi ai sumei çi cum suma este (–591) obIinem:
         
  
     . Deci suma are 95 + 100 = 195 termeni.

Testul 15
1.a) Fie a1, a2, a3, ..., a9 cele 9 numere raIionale pozitive nenule.
a a a a a  a  a  ...  a 9k 9k k
Avem:    ...      , k fi .
8 9 lO l6 8  9  lO  ...  l6 l6  8   9 l2  9 l2
a k
Deci:   a 2
k.
l2 l2
2x 3y 4z 2x  3y  4z l
b) Avem çirul de rapoarte egale:     .
3y  4z 2x  4z 2x  3y 2  2x  3y  4z  2
2x 1 3y 1
  4x  3y  4z,   6 y  2x  4z  4x – 6 y  3y – 2x  6x  9 y
3y3y
 4z 2 2x  4z 2
1 4z 1 
  6 y  2x  4z,   8z  2x  3y  6 y – 8z  4z – 3y  9 y  12z
2x  4z 2 2x  3y 2
 6x = 12z  x = 2z , iar din 6x = 9y  2x = 3y.
Atunci x  3y  2z x  2x  x 4 x
  2 .
x  3y – 2z x  2x – x 2x
 
2. a) EcuaIia datǎ este echivalentǎ cu:   
  .

x cfi  y – 1001 | 10012. Dar 10012 = 72 · 112 · 132, adicǎ 10012 are 27 divizori naturali.
Înseamnǎ cǎ ecuaIia are 27 soluIii în fi* x fi*.
b) Suma cerutǎ se scrie:

 l
S  l   ... 
. 2
l
  
l

l
 ... 
l

l
 ... 
l
  
l

l
 ... 
l
 ... 
l .

,9 .ll l2 l.9 2l 9,9 .l0l l02 .200 99,9
.
  

  
l l l 8l 8l 2l2 250
Deci: S  l 8   8l  8l0   l 4      25 . Deci S < 25.
2 l0 l00 l0 l0 l0 l0

echilaterale

3.Liniile mijlocii ale triunghiului echilateral cu latura 1 împart triunghiul în patru triunghiuri
1
cu latura çi conform principiului cutiei, în unul din aceste patru triunghiuri se aflǎ cel
2
puIin douǎ puncte çi
1
distanIa dintre aceste douǎ puncte este mai micǎ2 decât .
 16
4.În figura alǎturatǎ avem: FM = EB, F c (EM).
Dar BC = BE + EF = FM + EF = EM. ?i cum BC || EM  BEMC
paralelogram  MC = EB = FM  m(¢MFC) = m(¢MCF) = x.
Dar çi m(¢AFE) = x çi cum EF || BC rezultǎ cǎ m(¢BCA) = m(¢AFE)=
= x (unghiuri corespondente). Totodatǎ din MC || AB çi AC
secantǎ, rezultǎ cǎ: m(¢BAC) = m(¢FCM) = x.
Deci m(¢BAC) = m(¢ACB) = x rezultǎ cǎ triunghiul ABC este isoscel de bazǎ
[AC]. Reciproca rezultǎ uçor.
162 Teçte de autoeva1uale 1
Teste - A1gebrǎ
Testul 1
Subiectul
I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b a b
13
0 3 10 25 25 4 {16; 25} {0} {1} {0; 5} {0; 3; 6; 9} 3 {1; 2; 3; 4; 6}
6
Subiectul al II-lea
1. a) 120; 420; 720; 225; 525; 825; b) 2n · 3n · 5n 5. 2. a) 6; b) 18. 3. (2; 0; 1); (2; 1; 0); (2; 2; 0).

Testul 2
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b a b
{6} {2; 4} {0; 6; 12} 1,(2) 0,15 0,(3) 10 24 0,1 0,6 {2; 4} 3 108 {0; 1}
Subiectul al II-lea
5 lO 7
1. a) ; b) 7. 2. a) ; b) . 3. 7.
2 3 6

Testul 3
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b
7 2 1 2
2 0,1 29 · 37 6 {1; 5} {0; 1; 2} 0,5 {0; 1} 2
12 5 5 3
Subiectul al II-lea
95
1. a) 18 ; b) 1,1; c) 60. 2. 8; 20; 28. 3. 0,9; 0,6.

Testul 4
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b
3 7 2
2 1 0 25 40 6 90 3 20
2 lO 3
Subiectul al II-lea
17
1. a) 4 ; b) 9. 2. a) 3; b) 3. 3. 50; 20; 30.
 16
Testul 5
Subiectul
I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b
1 5 1 1
{1; 3} 20 1 55 lei 35 lei {1; 4; 7} 1,8 8; 10 {3, 6, 9}
2 11 9 5

l
Subiectul al II-lea. 1. 18; 27; 135. 2. a) 100x 5; b) 10x + 2y este par.
9 3. .

Testul 6
Subiectul
I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b
4 2 4 2
0 2 · 32 3 {1; 2} 10; 15 11 1 140
3 3 9 9
Subiectul al II-lea.
1. a) 75%; b) 6 fete; 18 bǎieIi. 2. a) 44; b) 4140. 3. 9; 18; 24.
Testul 7
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b a b
5 12 2 3
–1 –6 {–1; 1} 3 –3 16 4 –4 {–2; –1}
7 17 5 5
Subiectul al II-lea
1. a) 11; b) –26. 2. a) 2; b) {–5; 3). 3. a) 88 lei; b) 66 lei; c) 25.
Testul 8
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b a b a b
0 –8 {–2; –1} 8 12 12 –2 {–3; 3} 6 6 4 16
Subiectul al II-lea
1. a) A = {–1; 0; 1; 2; 3); B = {0; 1); b) A \ B = {–1; 2; 3), B \ A = . 2. a) 20; 40; 80; b) 25%.
3. a){–2; 3); b) –1.
Testul 9
Subiectul
I
1 2 3 4 5 6 7 8 9
a b c a b
3 4 3
10 –2 1 3,2 1 1 x 11 –10
4 7 lO
 1
Subiectul al II-lea. 1. a) 2,76; b) 6,5; c) 4. 2. a) 1,7; b) 6. 3.16; 20; 10.
16¢

Teste - Ceometrie
Testul 1
Zubieclul I:
3. a) 2 cm; b) 16 cm; c) 12 cm2. 4. a) 5 cm; b) 25 cm2; 125 cm3.
Zubieclul al II-lea:
1. a) 36 cm; b) 72 cm2. 2. a) 80 m3; b) 4 m. 3.a) 1,5 m; b) 3,375 m3.

Testul 2
Zubieclul I:
2. a) AC = 5 cm; b) 2,5 cm; c) 1 cm. 3. a) ; b)

c) . 4. a) {B); b) [AC]; c) (AC.

Zubieclul al II-lea:
1. a) 12 cm; b) 20 cm. 2. a) 8,25 cm; b) 9 cm. 3. Sunt posibile douǎ cazuri. Dacǎ B c (CD), atunci:
a) 15 cm; b) 6 cm. Dacǎ D c (CB), atunci: a) 6 cm; b) 15 cm.

Testul 3
Zubieclul I:
1. a) 180°; b) 60°; c) 120°. 2. a) 117° 43; b) 99°2130; c) 58°5130. 3. a) 50°; b) 110°;
c) 45°. 4. a) 72 b) 144°; c) 180°.
Zubieclul al II-lea:
1.Vezi figura alǎturatǎ. a) 90°; 60°; b) m(¢YOP) = 90° – m(¢XOY)
=15°; m(¢POC) = m(¢AOC) – 90° – m(¢AOX) = 15°.
2. a) 60°; 80°; 120°; 100°; b) 100°.
3. a) 45°; 45°; 90°; b) 157°30.
Testul 4
Zubieclul
I:
1. a) [AC]; b) ¢BAC, ¢ACB; c) ¢BAC. 2. a) 18 cm; b) 12 cm; c) 24 cm. 4. a) MN = 6 cm; NP = 4 cm;
MP = 7 cm; b) ¢A ÷ ¢M; ¢B ÷ ¢N; ¢C ÷ ¢P; c) 1.
Zubieclul al II-lea:
1. a) DAB ÷ ECB (LUL)  DA = EC. b) DAC ÷ ECA (LUL)  ¢ADC ÷ ¢AEC.
2. a) [BC] ÷ [CB]; ¢ABC ÷ ¢DCB; ¢ACB ÷ ¢DBC 
ABC ÷ DCB (ULU); b) ABC ÷ DCB  [AB] = [DC];
¢BAC ÷ ¢CDB. Din m(¢ABD) = m(¢ABC) – m(¢DBC);
m(¢ACD) = m(¢BCD) – m(¢ACB); ¢ABC ÷ ¢BCD;
¢DBC ÷ ¢ACB rezultǎ ¢ABD ÷ ¢DCA. Din ¢ABO ÷ ¢DCO; [AB] ÷ [DC]; ¢BAO ÷ ¢CDO rezultǎ
AOB ÷ DOC (ULU)  [OB] ÷ [OC].
3.a) [AD] ÷ [AD]; ¢EAD ÷ ¢FAD; ¢ADE ÷ ¢ADF  ADE ÷ ADF (ULU). b) ADE ÷ ADF 
[AE] ÷ [AF]. Din [AB] ÷ [AC]; [AF] ÷ [AE]; ¢BAF ÷ ¢CAE  ABF ÷ ACE (LUL)  [BF] ÷ [CE].

Testul 5
Zubieclul I:
2. a) 90°; b) 135°; c) 180°. 3. a) [AB] ÷ [AC]; [BD] ÷ [CD]; [AD] ÷ [AD]  ABD ÷ ACD (LLL).
b) ABD ÷ ACD  ¢BAD ÷ ¢CAD. Din m(¢BAD) + m(¢CAD) = 90° çi m(¢BAD) = m(¢CAD) 
 16
m(¢BAD) = m(¢CAD) = 45°. c) ABD ÷ ACD  ¢ADB ÷ ¢ADC; m(¢ADB) + m(¢ADC) =
180°; m(¢ADB) = m(¢ADC)  m(¢ADB) = m(¢ADC) = 90°  AD T BC.
Din AD T BC çi [BD] ÷ [DC] rezultǎ cǎ AD este mediatoarea segmentului BC. 4. a) 90°; b) 180°.
AB
c) [AO] ÷ [OC]; ¢AOB ÷ ¢COB; [BO] ÷ [BO]  AOB ÷ COB (LUL)  [AB] ÷ [BC] l .
BC 
Zubieclul al II-lea:
1. a) P aparIine mediatoarei [BC]  [PB] ÷ [PC]; P aparIine
mediatoarei [AD]  [PA] ÷ [PD]. Din [PA] ÷ [PD]; [PB] ÷ [PC];
[AB] ÷ [CD] 
PAB ÷ PDC (LLL).
b) ¢EAC ÷ ¢FDB; [AC] ÷ [BD]; m(¢AEC) = m(¢DFB) = 90° 
EAC ÷ FDB (IU)  [CE] ÷ [BF].
2. a) m(¢MAB) = 90° – m(¢BAC); m(¢NAC) = 90° – m(¢BAC) ¢MAB÷¢NAC. b) [AM] ÷
[AB]; [AC] ÷ [AN]; ¢MAC÷¢NAB  AMC ÷ ANB (CC)  [MC] ÷ [NB].
3. a) ABN ÷ AEN (CU) AD mediatoarea segmentului BE ; AFM ÷
ACM (CU)  AD mediatoarea segmentului FC. Din [BD] ÷ [DE]; [FD]
÷ [DC]; [BF] ÷ [EC]  BDF ÷ EDC (LLL)  ¢BDF ÷ ¢EDC  D, E,
F coliniare.
b) [AF] ÷ [AC]; [AE] ÷ [AB]; ¢FAE ÷ ¢CAB  AFE ÷ ACB (LUL) 
[EF] ÷ [BC].

Testul 6
Zubieclul
I:
1. a) 37°; 143°; b) 78°30; 101°30; c) 45°; 135°. 2. a) ABM ÷ ACM  ¢AMB ÷ ¢AMC (LLL). Din
¢AMB ÷ ¢AMC; m(¢AMB) + m(¢AMC) = 180°  m(¢AMB) = m(¢AMC) = 90°  AM T BC. b) Fie
d mediatoarea laturii [AB]. d T AB; AC T AB  d || AC. c) Fie g mediatoarea [AM]. g T AM; BC T AM

g || BC. 3. a) AOC ÷ BOD (LUL)  ¢OAC ÷ ¢OBD  AC || BD. b) AOD ÷ BOC (LUL) 
¢OAD ÷ ¢OBC  AD || BC; c) Fie DP T AB çi CQ T AB; POD ÷ QOC (IU)  [DP] ÷ [QC] .
4. a) 120°; b) 60°; c) 90°.
Zubieclul al II-lea:
1. a) [AD] ÷ [BC]; [AB] ÷ [BA]; ¢DAB ÷ ¢ABC  ABD ÷
BAC (LUL). b) ABD ÷ BAC  [BD] ÷ [AC]. Din [BD] ÷
[AC]; [AB] ÷ [AC]  [AB] ÷ [BD]. Analog se demonstreazǎ cǎ
[AC] ÷ [CD];
BAD ÷ CAE (LLL) ¢BDA ÷ ¢CEA; din ¢BDE ÷ ¢CED;
[DE] ÷ [ED]; [BD] ÷ [CE]  BDE ÷ CED (LUL)  [BE] ÷
[CD].
2. a) m(¢AMB) = m(¢ACN) = 45°  MB || NC; b) [AM] ÷ [AB]; [AN] ÷ [AC]  m(¢MAN) =
= m(¢BAC) = 90°  AMN ÷ ABC  [MN] ÷ [BC].
3. a) AB || CD  ¢BAD ÷¢ADC. Cum ¢CAD ÷¢BAD, avem ¢CAD ÷
÷¢ADC; CDA ÷ BAD (LUL)  ¢CAD ÷ ¢ADB  AC || BD.
b) ABC ÷ ACD (ULU)  [AB] ÷ [AC] çi [DC] ÷ [DB]. Punctele A
çi D fiind egal depǎrtate de capetele segmentului BC vor fi situate pe
mediatoarea acestuia, deci AD T BC.
Zubieclul I:
 166
Testul 7
1. a) 60°; b) 45°; 45°; 90°; c) 50°; 60°; 70°. 2. a) 28 cm2; b) 21 cm2; c) 14 cm2. 3. a) 60°;
b) 2; c) 1.
 16
Zubieclul al II-lea:
1. Fie AB fi ED ={M)çi AC fi DF = {N). a) ADE isoscel 
¢EAM ÷ ¢DAM.
ADF isoscel  ¢DAN ÷ ¢FAN. m(¢BAD) + m(¢DAC) = 90° 
m(¢EAB) + m(¢FAC) = 90°. Deci: m(¢EAF) = 180°  E, A, F
coliniare. b) Din BE = BD  EBD isoscel; CD = CF  CDF isoscel; ED || AC  ¢EDB ÷
¢ACD; deducem cǎ ¢BED ÷ ¢BDE ÷ ¢DCN ÷¢FCN . Din ¢BED ÷ ¢FCA; ED || AC  EB ||
FC.
2.a) QM mediatoarea [AD]  QD = QA; QN mediatoarea [AE]  QA = QE, deci QD = QE. b) QAC ÷
QEC (LLL) ¢QAC ÷ ¢QEC. Din QAB÷ QDB (LLL) ¢QAB ÷¢QDB. QDC isoscel
¢QDE ÷¢QED. Deci: ¢QDB ÷ ¢QAB ÷¢QEC ÷ ¢QAC.
3.a) În PBC, PD este înǎlIime çi medianǎ, deci PBC isoscel. b) ABE ÷ ACF (ULU)  AE
=AF, de unde EF || BC. BC T AD; EF || BC  EF T AD.

Testul 8
Zubieclul I:
1. 20°; 60°; 100°; b) 80°; 80°; 20°; c) 40°; 60°; 80°. 2. a) 3 cm; b) 1 cm; c) 2 cm. 3. a) 130°; 25°; 25°;
b) 155°; c) 25°. 4. a) 100°; b) 115°; c) 130°.
Zubieclul al II-lea:
1. a) 75°; 75°; 30°. b) AEF este isoscel cu m(¢EAF) = m(¢EFA) = 30°. ADE este dreptunghic cu
m(¢DAE) = EF AE 2  ED
30°. ED  ED ED  2 .
BC
2.a) EBC dreptunghic cu m(¢BEC) = 90°; [EM] medianǎ  EM  .
2
BC
¢ BDC) = 90°; [DM] medianǎ  DM 2
DBC dreptunghic cu m( 


Deci: EM = DM. b) DMC:    ;

 
EMB:  ; m(¢EMD) = 180° – m(¢DMC) – m(¢EMB) = 60°. Din
m(¢EMD) = 60°; EM = MD  EMD echilateral.
3.a) ABP ÷ ACP (IC) ¢BAP ÷¢CAP. Fie AP fi BC = {O). BOP : BP = 2 · OP.
BC  AO
ABP : AP = 2 · BP = 4 · A AO
OP. 2  3.
A BC  OP OP
2
 168

Teste sumative
Testul 1
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b c a b c
4 4 4 2 7
32; 34; 36; 38 105 2 4 8 15 110 55 90
1 ; 2 ;3 3 3
Subiectul al II-lea
1. a) 111(x + y + z) 37; b) k = 18. 2. A = {0; 1; 2; 3); B = {2; 3).
3. a) m(¢ABC) = m(¢ACB) = 30°; m(¢BDF) = m(¢EDA) = 60°;
m(¢EAD) = 180° –120° = 60°  EDA echilateral. ED = BD = DA
 BEA dreptunghic. b) Dacǎ M este mijlocul segmentului AC, atunci
AE = AM = MC. ABAE = ABAM = ABMC , iar AEBD = AEDA.
A A A l
A 3A
3 2A 6.
 
Testul 2
Subiectul I

1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b a b c a b c
3 –27 2 25 22; 23 22 2 {0; 1} 360 144 72 30 60 2
Subiectul al II-lea
5
1. a) 24; b) 125. 2. a) 220 lei; b) 2 ani. 3. a) m(¢AOB) = 50°; m(¢BOC) = 100°; m(¢COD) = 120°;
m(¢DOA) = 90°; b) 175°.

Testul 3
Subiectul
I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b a b c a b c
3
{0; 2; 3; 5; 6; 8; 9} 15 {1; 2} {1; 2; 3; 6} – 41 6 4 18 72 144 30 60 45
4
Subiectul al II-lea
1. a) A = {±1; ±2; ±4); B = {–1; 0; 2; 3). 2. 80 cm2. 3. a) 108 cm; b) 72 cm.

Testul 4
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b c a b c
11 1
–4 14 7 {4; 8} {±1; ±7} 45 15 2 6 9 3
3 2
 16
Subiectul al II-lea
3
1. a) 5 ; b) 1. 2. 5; 10;
15.  
3. a)
     

m(¢ACB) = 75° çi m(¢ACD) = 105°. Notǎm m(¢OAB) = m(¢BAC) =

= m(¢CAD) = x.
În ABO : m(¢ABO) = 135° – x; în ABC: m(¢ABC) = 105° – x 
(135° – x) + (105° – x) = 180°  x = 30°  m(¢OAD) = 90°.
b) m(¢ABC) = 105° – 30° = 75°; m(¢ACB) = 75°  ABC este isoscel.

Testul 5
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b a b c a b c
1
{3; 6; 9} 9 4 36 216 10 100 40 30 16 40 100
3
Subiectul al II-lea
4
1. a) –10; b) ; c) 40. 2. (2; 6); (6; 2). 3. a) EC || AO  m(¢BCE) = 90°; BE || OC  m(¢CBE) = 30°.
27
În CBE : m(¢CEB) = 180° – 90° – 30° = 60°; m(¢ECF) = 90° – 30° = 60°; deoarece m(¢CEF) =
= m(¢ECF) = 60°, triunghiul ECF este echilateral; b) ABF ÷ BCE (CU)  AF = BE.

Testul 6
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b c a b c
1
1; 2 1 23; 29 {1, 3, 4, 7, 9} 6 65 90 25 12 4 30
2
Subiectul al II-lea
7 l
1. a) ; b) . 2. x = 10, y = 5, z = 0. 3. a) m(¢AOC) = 144°; b) 18°.
2 l00
Testul 7
Subiectul I
1 2 3 4 5 6 7 8
a b c a b c
2 1 1
–2 {0, 1, 2} (–3)2 4,5 2 120 90 2 180°
5 2 4
Subiectul al II-lea
1. Fie d = (2n + 1; 3n + 1); d | (2n + 1) çi d | (3n + 1)  d | 3(2n + 1) çi d | 2(3n + 1)  d | [(6n + 3) –
– (6n + 2)]  d | 1  d = 1. 2. a) 50 km; b) 10 km; 12 km. 3. a) ABM: BE bisectoare çi
înǎlIime  AB = MB; ABC: m(¢BAC) = 90°; AM medianǎ  AM = BM = CM. Rezultǎ cǎ
ABM este echilaleral. b) BDC: m(¢DBC) = m(¢DCB) = 30°.
170