Costel Chite[

Daniela Chite[
Andrei Chite[

COMPLEMENTE
de
MATEMATICĂ
pentru clasa a VIII-a
Aprofundare şi extindere
prin exerciţii şi probleme


C ORINT
Bucureşti, 2010
Date despre autori:
COSTEL CHITEª – profesor gr. I la Colegiul Naþional de Informaticã „Tudor Vianu” din Bucureºti,
doctor în matematicã, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului ªcolar al Municipiului
Bucureºti, membru în comitetul de redacþie al „Gazetei matematice”, redactor al revistelor „Arhimede”
ºi „Argument”; a publicat manuale pentru clasele IX-XII, culegeri de exerciþii ºi probleme, lucrãri cu
caracter metodic ºi articole ºtiinþifice în þarã ºi strãinãtate..
DANIELA CHITEª – profesor gr. I la ªcoala nr. 79 „Academician Nicolae Teodorescu” din Bucureºti,
metodist, coautor al mai multor auxiliare ºcolare de matematicã pentru gimnaziu, publicate la diferite
edituri, cât ºi autor al unor articole în reviste de specialitate.
ANDREI CHITEª – ºef de promoþie al Facultãþii de Matematicã din Bucureºti, promoþia 2007,
absolvent a douã masterate (informaticã ºi algebrã, 2009), a obþinut ca elev premii la toate fazele
olimpiadelor ºcolare, premiat cu argint la Olimpiada Balcanicã (clasa a VIII-a ºi a XII-a); este coautor
a trei lucrãri de matematicã destinate elevilor.

Redactor: Alice Raluca Petrescu

Tehnoredactare computerizatã: Alice Raluca Petrescu
Coperta: Valeria Moldovan

Toate drepturile asupra acestei lucrãri sunt rezervate Editurii CORINT,

parte componentã a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

CHITEª, COSTEL
Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a /
Costel Chiteº, Daniela Chiteº, Andrei Chiteº. - Bucureºti:
Corint, 2010
ISBN 978-973-135-581-8

I. Chiteº, Daniela
II. Chiteº, Andrei
51(075.35)

Pentru comenzi ºi informaþii, adresaþi-vã la:

Editura CORINT
Calea Plevnei nr. 145, cod poºtal 060012, sector 6, Bucureºti
Tel.: 021/319.88.22, 021/319.88.33, 021/319.88.77
Fax: 021/319.88.66
E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Magazinul virtual: www.edituracorint.ro

ISBN: 978-973-135-581-8

Format: 16/70 × 100

Coli tipo: 11

Tiparul executat la: FED PRINT S.A.

Cuprins 3

Cuprins
Cuvânt-înainte ............................................................................................ 5
Capitolul 1. Algebrã ................................................................................. 7
1. Numere reale .......................................................................................... 7
1.1. Rãdãcina pãtratã .............................................................................. 8
1.2. Numere iraþionale ............................................................................ 8
1.3. Reprezentarea zecimalã a numerelor reale .................................... 10
1.4. Operaþii cu numere reale; proprietãþi ............................................ 10
1.5. Puteri cu exponent întreg în Z ................................................. 17
1.6. Intervale de numere reale .............................................................. 17
1.7. Elemente de geometrie analiticã pe axã;
coordonata pe axa realã ............................................................. 18
1.8. Calcul algebric; formule de calcul prescurtat ............................... 20
1.9. Triunghiul aritmetic (triunghiul lui Pascal) ................................... 23
1.10. Descompunere în factori ............................................................. 26
1.11. Inegalitãþi ..................................................................................... 27
1.12. Medii ........................................................................................... 28
2. Funcþii ................................................................................................... 34
2.1. Funcþia liniarã................................................................................ 34
2.2. Ecuaþii ºi sisteme de ecuaþii liniare ............................................... 37
3. Ecuaþia de gradul al doilea ................................................................... 39
Capitolul 2. Geometrie ........................................................................... 43
1. Axiomatizarea geometriei clasice ......................................................... 43
I. Axiome de incidenþã ......................................................................... 43
II. Axiome de ordine ............................................................................ 48
III. Axiome de congruenþã ................................................................... 51
IV. Axioma de paralelism ..................................................................... 53
V. Axiome de continuitate .................................................................... 53
2. Drepte ºi plane paralele ........................................................................ 54
3. Drepte ºi plane perpendiculare ............................................................. 57
4. Proiecþii ................................................................................................ 60
5. Poliedre ºi corpuri rotunde ................................................................... 60
Capitolul 3. Note matematice .................................................................. 63
Nota 1 – Geometria greacã înainte de Euclid ........................................... 63
Nota 2 – Solidele lui Platon ...................................................................... 64
4 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

Nota 3 – Elementele lui Euclid ................................................................. 66

Nota 4 – Epigramã aritmeticã a lui Euclid ............................................... 81
Nota 5 – Numãrul de aur .......................................................................... 81
Nota 6 – O extindere a teoremei lui Pompeiu în spaþiu ............................ 83
Nota 7 – O aplicaþie geometricã a inegalitãþii lui
Cauchy-Buniakovski-Schwarz .................................................. 84
Nota 8 – Lunulele lui Hippocrate ............................................................. 87
Nota 9 – Câteva aplicaþii practice de geometrie ....................................... 88
Nota 10 – Ecuaþii diofantice cu douã necunoscute..................................... 91
Nota 11 – Funcþia parte întreagã ................................................................. 92
Nota 12 – O problemã de numãrare ........................................................... 96
Nota 13 – Exemple ºi contraexemple ......................................................... 97
Nota 14 – O incursiune în teoria mulþimilor .............................................. 99
Nota 15 – Numãrul π ................................................................................ 100
Nota 16 – Congruenþa modulo n .............................................................. 102
Nota 17 – Introducere în studiul polinoamelor ........................................ 106
Nota 18 – Calculul unor sume ºi produse; simbolurile Σ ºi Π ................. 113
Subiecte date la concursuri .................................................................... 121
1. Olimpiada de matematicã, Bucureºti, 2010, faza pe sector ........... 121
2. Testare naþionalã – 2010 ................................................................. 122
Matematicieni – prezentare istoricã ..................................................... 125
Indicaþii ºi rãspunsuri ............................................................................ 141
Tabelul numerelor prime mai mici de 10 000....................................... 174
Bibliografie ............................................................................................... 175
 Cuvânt-`nainte

În prezenta lucrare, autorii ºi-au propus sã prezinte noþiuni de matematicã

aflate în concordanþã cu programa ºcolarã, teme suplimentare pentru pregãtirea
concursurilor ºi a olimpiadelor ºcolare ºi note matematice reprezentând aspecte
care pot constitui suportul unui curs de extindere sau de opþional. Este necesar,
pentru noi conexiuni în matematicã sau între aceasta ºi celelalte discipline, a
obiºnui tânãra generaþie sã caute surse de informaþie în literatura de specialitate sau
sã utilizeze mijloacele moderne de informare electronicã. Unul dintre rolurile
mari ale ºcolii de astãzi este formarea elevilor pentru utilizarea internetului ºi, mai
ales, educarea pentru folosirea pozitivã a acestuia. „Cât de important este sã ºtii,
la momentul potrivit, sã aduci în atenþia unei persoane potrivite un cuvânt, o idee,
o carte. Un astfel de gest poate sã aibã uneori consecinþe mult mai mari decât o
are o acþiune desfãºuratã pe ani întregi ”, scrie domnul academician Solomon
Marcus în recenta lucrare Educaþia în spectacol, 2010.
Autorii îºi propun diminuarea ºocului trecerii din învãþãmântul matematic
gimnazial în cel liceal, þinând cont ºi de necesitatea unor cunoºtinþe de matema-
ticã utile pentru abordarea cu succes a altor discipline, cum ar fi: chimia, fizica,
biologia, informatica, istoria, geografia.
Viziunea predãrii matematicii din perspectivã istoricã prezintã avantaje mul-
tiple. Cunoaºterea modului cum a evoluat matematica, respectul faþã de înaintaºi,
dorinþa de a depãºi ceea ce s-a creat, dorinþa de a gãsi cãi pentru a cerceta ceea ce
nu s-a reuºit pânã în prezent sunt lucruri necesare a fi prezentate ºi insuflate ele-
vilor. ªtiinþa nu este închisã, existã o diversitate imensã de lucruri de cercetat,
elevii noºtri fiind convinºi cã ei vor fi cei care vor duce mai departe fãclia
cunoaºterii ºtiinþifice. Amintim cã oamenii calificaþi de mâine sunt cei care vor per-
petua eforturile generaþiilor anterioare.
Este unanim recunoscut faptul cã matematica este un element de culturã ge-
neralã, absolut indispensabil în orice domeniu de activitate umanã. Este accen-
tuatã ponderea previziunii ºtiinþifice bazatã pe calcul, pe metode experimentale ºi
teoretice ale ºtiinþelor naturii care se exprimã prin limbaj matematic.

Autorii
Capitolul 1: Algebrã 7

Capitolul 1 Algebrä

1. Numere reale
Cea mai însemnatã contribuþie în matematicã a ºcolii pitagoreice a fost
descoperirea numerelor iraþionale. Dupã descoperirea ºi demonstraþia în geometrie
a teoremei lui Pitagora, matematicienii s-au întrebat dacã într-un pãtrat latura sa a
ºi diagonala d sunt comensurabile, adicã dacã existã un segment de lungime u,
astfel încât: a = n · u, d = m · u, m, n g q*.
Sã presupunem cã sunt comensurabile. Aplicând teorema lui Pitagora, obþinem:
d2 = 2 · a2 sau echivalent m2 = 2 · n2. Fie t = (m, n) cel mai mare divizor comun al
numerelor m ºi n. Atunci m = t · l, n = t · k, cu (l, k) = 1. Obþinem l2 = 2 · k2 cu (l, k) = 1.
Rezultã l = par (în caz cã l = impar, atunci l2 = impar, contradicþie). Deci l = 2 · s
sau 4 · s2 = 2 · k2, de unde, simplificând prin 2 se obþine 2 · s2 = k2 ºi, prin acelaºi
raþionament, rezultã k = par. Prin urmare, l ºi k sunt pare, deci 2 | (l, k), contradicþie
cu (l, k) = 1. Acest rezultat i-a tulburat ºi uimit pe pitagoreici.
În concluzie, raportul dintre diagonala ºi latura unui pãtrat nu este un numãr
raþional. S-au introdus astfel numere noi, numite iraþionale. Numerele iraþionale
împreunã cu numerele raþionale au creat o mulþime mai amplã numitã mulþimea
numerelor reale, notatã cu Z.
Deci Z \ { reprezintã mulþimea numerelor iraþionale.
În mulþimea numerelor reale Z se extind atât operaþiile din { de adunare „+”
ºi de înmulþire „·”, cât ºi relaþia de ordine „T”, care au aceleaºi proprietãþi (a se
vedea lista acestor proprietãþi în {). Existã ºi alte proprietãþi care îl diferenþiazã pe
Z de {, dar acestea se vor studia în matematica din liceu.
Remarcã: În istorie, se poate mãsura nivelul de dezvoltare a societãþii umane
prin analiza modului în care aceastã societate percepea noþiunea de numãr real.
Studii profunde ale multor matematicieni au condus la cunoaºterea noþiunii de
numãr real abia la sfârºitul secolului al XIX-lea. Ne referim la construcþia numerelor
reale, la clasificarea lor în algebrice ºi transcendente. Existã ºi astãzi probleme
deschise (nerezolvate) de care nu trebuie sã ne ferim, ci sã le transmitem celor din
generaþia tânãrã speranþa cã le vor rezolva.
Reamintim urmãtoarele noþiuni.
8 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

1.1. R[d[cina p[trat[

Definiþia 1:
Fie q g {, q > 0. Unicul numãr real pozitiv x g Z*+ pentru care x2 = q se

numeºte rãdãcina pãtratã a numãrului q ºi se noteazã cu q.

( q)
2
De reþinut cã: = q , q > 0.

1.2. Numere iraüionale

În pãtratul de laturã a = 1, diagonala d verificã aºa cum am arãtat mai înainte
d2 = 2. Deci 2 g Z \ {.
Vom arãta cã mulþimea numerelor iraþionale Z \ { este infinitã.
Exerciüii rezolvate

1. Sã se arate cã 3 g Z \ {, adicã 3 este iraþional.

m
Soluþie: Sã presupunem cã 3 g {, deci 3= , m, n g q*, (m, n) = 1.
n
2
⎛m⎞
Atunci 3 = ⎜ ⎟ sau echivalent m2 = 3 · n2 (1).
⎝n⎠
Dacã m @ 3k, atunci:
m = 3t + 1, deci m2 = (3t + 1) · (3t + 1) = 3s + 1 (fals) sau
m = 3t + 2, deci m2 = (3t + 2) · (3t + 2) = 3r + 1 (fals).
Deci m = 3k sau 3 | m.
Revenind în relaþia (1), obþinem cã: 9k2 = 3n2 sau 3k2 = n2. De aici
se obþine în mod analog cã 3 | n. Deci 3 | (m, n) sau 3 | 1, contradicþie.
Fie n g q, atunci n 2 = n , deci radicalul oricãrui numãr natural
care este pãtrat perfect este un numãr natural.
2. Sã se calculeze n pentru n g{0, 1, 4, 9, 16, 25, 100, 625, 10 000}.
Soluþie: 0 = 0 , 1 = 1, 4 = 2, 9 = 3 , 16 = 4 , 25 = 5 , 100 = 10 ,
625 = 25 , 10000 = 100 .

Propoziþia 1:
Dacã n g q nu este un pãtrat perfect, atunci n g Z \ {.
Capitolul 1: Algebrã 9

Demonstraþie: Presupunem cã n g {. Cum n nu este pãtrat perfect, n U 2

ºi, descompunându-l în factori primi, obþinem: n = p1a1 ⋅ p2a2 ⋅ ... ⋅ pkak unde cel puþin
unul dintre exponenþi, de exemplu ai, este impar (dacã toþi exponenþii ar fi pari,
atunci n ar fi pãtrat perfect, contradicþie), unde p1, p2, ..., pk sunt numere prime
diferite douã câte douã.
c
Deci n= , c, d g q*, (c, d) = 1; din ipotezã rezultã cã n este raþional ºi
d
l-am scris sub forma unei fracþii ireductibile. Prin ridicare la pãtrat, obþinem:
c2
n= sau c2 = n · d2 (1).
d2
Subtilitatea demonstraþiei constã în utilizarea unicitãþii descompunerii în factori
primi a unui numãr natural (teorema fundamentalã a aritmeticii).
În membrul drept al egalitãþii (1), numãrul n · d2 conþine în descompunerea sa
în factori primi factorul prim pi la un exponent impar (indiferent dacã pi apare sau
nu în descompunerea lui d).
În membrul stâng al egalitãþii (1), numãrul c2 îl conþine pe pi la un exponent
par sau nu conþine acest factor. Am ajuns astfel în egalitatea (1) la o contradicþie
cu modul unic în care se descompune în factori primi un numãr natural. Rezultã cã
ipoteza noastrã este falsã. Deci n g Z \ {. 
Remarcã:
1. Propoziþia 1 ne oferã posibilitatea de a stabili dacã pentru n g q, numãrul
n este sau nu raþional.

De reþinut: Dacã n este pãtrat perfect n = k2, k g q, atunci n = k g q _ {,

iar dacã n nu este pãtrat perfect, atunci n g Z \ {.
2. De asemenea, rezultã cã mulþimea numerelor iraþionale Z \ { este infinitã.
Într-adevãr, mulþimea P a numerelor prime este infinitã (teorema lui Euclid). Atunci
p g Z \ {, unde p g P.
3. Între mulþimile de numere introduse pânã acum existã relaþiile:
q _ m _ { _ Z; { O (Z \ {) = l; { N (Z \ {) = Z.
Denumirea de numãr real provine din limba francezã: „nombre réel”= numãr real.
Exerciüiu rezolvat
Sã se stabileascã care dintre urmãtoarele numere sunt raþionale ºi care sunt
iraþionale: 54, 81, 18, 121, 2005, 1, 10, 289 .
10 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

Soluþie: 54, 18, 10 g Z \ { deoarece numerele 54 = 2 · 33, 18 = 2 · 32,

10 = 2 · 5 conþin cel puþin un exponenent impar al unui factor prim.
Numerele 81 = 9 2 = 9 , 121 = 112 = 11 , 1 = 1 ,

2025 = 452 = 45 , 289 = 17 2 = 17 sunt naturale, deci sunt

raþionale.

1.3. Reprezentarea zecimal[ a numerelor reale

Am arãtat cã numerele raþionale au ca scriere fie o fracþie zecimalã finitã, fie
o fracþie zecimalã infinitã ºi periodicã. De aici rezultã cã numerele iraþionale se
reprezintã ca fracþii zecimale infinite ºi neperiodice.
De exemplu, fracþii zecimale neperiodice sunt: 2 , 3 , 5 . Un numãr
celebru care a frãmântat mii de ani minþile oamenilor preocupaþi de geometrie a
fost raportul dintre lungimea oricãrui cerc ºi diametru (dublul razei). Acestã celebrã
constantã se noteazã cu litera greceascã π ºi se citeºte „pi” (a se vedea Nota 15).
Ca scriere, un numãr real pozitiv x este definit astfel: x = a0,a1a2...an..., unde
a0 g q ºi a1, a2,... , an,... g{0, 1, ..., 9}.
Mulþimea numerelor reale pozitive se noteazã Z+.
Numerele reale negative sunt de forma: –x, x g Z+.
De reþinut! Dacã numãrul real se scrie ca fracþie zecimalã finitã sau infinitã
ºi periodicã, atunci este numãr raþional, iar dacã se scrie ca
fracþie zecimalã infinitã neperiodicã, atunci este numãr iraþional.
Calculând 2 , obþinem cã 2 = 1,41... ºi astfel deducem cã este numãr
iraþional, deci este neperiodic.
Observaþie:
Pentru x = 2,56 gZ+, avem: x = 2 + 0,56 ºi –x = –(2 + 0,56) = –2 – 0,56.

1.4. Operaüii cu numere reale; propriet[üi

Definiþia 2:
Fiind date numerele reale x, y g Z, are loc relaþia x T y dacã y – x gZ+.
Relaþia „T” este o relaþie de ordine pe Z, care este totalã, adicã pentru oricare
douã numere x, y g Z avem x T y sau y T x.
De asemenea, pentru x, y g Z, x T y au loc relaþiile:
1. x + z T y + z oricare ar fi z g Z;
2. x · a T y · a oricare ar fi a g Z+.
Relaþia „<” se defineºte astfel: x < y dacã x T y ºi x @ y.
Capitolul 1: Algebrã 11
Notãm:
Z* = Z \ {0} – mulþimea numerelor reale diferite de zero;
Z*+ = {x gZ | x > 0} – mulþimea numerelor reale strict pozitive;
Z– = {x gZ | x T 0} – mulþimea numerelor negative;
Z*− = {x gZ | x < 0} – mulþimea numerelor strict negative.
Avem: Z+ O Z– = {0} ºi Z*+ O Z*− = l.

Exerciüii rezolvate
1. Care dintre elementele mulþimii A este iraþional, unde:

{
A = 1,7; 3,6 ( 45 ) ; 1, 21; 2,89; 46; 1,96 ? }
17 645 − 6 11
Soluþie: 1,7 = g {; 3,6(45) = 3 + g {; 1, 21 = 1,1 = g {;
10 990 10
17 14 7
2,89 = 1,7 = g {; 1,96 = 1,4 = = g {; 46 g Z \ {
10 10 5
deoarece 46 = 2 · 23, deci conþine cel puþin un exponent impar al
unui factor prim.

2. Ne punem întrebarea dacã numãrul 2 + 3 este iraþional.

Soluþie: Rãspunsul este pozitiv. Dacã presupunem cã 2 + 3 g {, notãm
2 + 3 = q g { ºi atunci 3 = q – 2 g {, contradicþie.
Deci 2 + 3 g Z \ {.

Exerciüii \i probleme propuse

1. Sã se calculeze:
2 2
⎛ 1⎞ ⎛ 1⎞
2
a) 5 ; 2
b) (–5) ; c) ⎜ − ⎟ ; d) ⎜ ⎟ .
⎝ 3⎠ ⎝ 3⎠
2. Aria unui pãtrat este a = 169 cm2.
a) Sã se determine lungimea l a laturii pãtratului.
b) Exprimaþi aria pãtratului în dm2 ºi în mm2.
c) Exprimaþi lungimea laturii pãtratului în dm ºi în mm.
d) Folosind rezultatele de la b) ºi c) sã se determine: 1,69 ºi 16 900 .
3. Sã se arate cã pentru orice mulþime A a Z, are loc egalitatea:
A \ { = A O (Z \ {).
12 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

4. Se considerã mulþimea:
⎧ 12 ⎫
A = ⎨1, 2; 4; − 3; − ; 34, (12 ) ; 56; 81; − 49; − 12 ⎬ .
⎩ 13 ⎭
Sã se determine:
a) A O q; b) A O m; c) A O {;
d) A \ {; e) A O (Z \ {).
5. a) Dacã q g{ ºi x g Z \ {, atunci q + x g Z \ {.
b) Dacã a g{* ºi x g Z \ {, atunci a · x g Z \ {.
c) Existã a g{ ºi x g Z \ { astfel încât a · x g{?
6. Utilizând rezultatele din exerciþiul 5, stabiliþi afirmaþiile:
a) 2 + 5 g Z \ {; b) − 6 g Z \ {; c) 3 − 6 g Z \ {.

7. a) Sã se arate cã dacã a = 2 + 3 ºi b = 2 – 3 , atunci a + b g { ºi a · b g{.

b) Pe mulþimea numerelor iraþionale Z \ {, adunarea ºi înmulþirea nu sunt
operaþii aritmetice, adicã nu totdeauna adunând sau înmulþind douã
numere iraþionale vom obþine ca rezultat un numãr iraþional.
1 1 1 1
8. a) Fie a = + + + ... + . Dacã presupunem cã a gq*, definim numãrul
2 3 4 18
P = 1 · 3 · 5 · ... · 17 care este produsul tuturor numerelor impare mai mici
sau egale cu 18.
Calculând 23 · a · P, sã se arate cã 23 · a · P hq*, contradicþie cu ipoteza.
Deci a hq*.
1 1 1 1
b) Dacã n gq, n U 2, atunci Sn = + + + ... + hq*.
2 3 4 n
1 1 1
c) Dacã n gq, n U 2, m gq*, m > n, atunci + + ... + hq*.
n n +1 m
9. Sã se arate cã urmãtoarele numere nu sunt raþionale:
x = 0,123...9101112... , unde la partea zecimalã apar toate numerele naturale
nenule scrise crescãtor;
y = 0,101001000100001..., unde fiecare grupã de cifre de zero se mãreºte
cu câte o unitate.
Propoziþia 2:
Alte proprietãþi ale numerelor reale sunt urmãtoarele:
a) Dacã a, b g Z ºi a · b = 0, atunci a = 0 sau b = 0.
b) Pentru oricare douã numere reale a ºi b are loc identitatea:
(a – b)(a + b) = a2 – b2.
c) Dacã x U 0, y U 0 ºi x2 = y2, atunci x = y.
Capitolul 1: Algebrã 13

d) Dacã a U 0, b U 0, atunci a⋅b = a ⋅ b .

e) Dacã a1, a2, .., ak U 0, atunci a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ ak = a1 ⋅ a2 ⋅ ... ⋅ ak .
Demonstraþie: a) Dacã a = 0, afirmaþia este adevãratã. Dacã a @ 0, atunci a îl
1 1
are ca invers pe a–1 = ºi, înmulþind cu , obþinem: b = 0.
a a
b) Aplicãm distributivitatea înmulþirii faþã de adunare:
(a – b)(a + b) = a(a + b) – b(a + b) = a2 + ab – ba – b2 = a2 – b2 deoarece
ab = ba (comutativitatea înmulþirii).
c) Dacã x2 = y2, atunci x2 – y2 = 0 sau (x – y)(x + y) = 0, adicã x – y = 0 sau
x + y = 0. Deci x = –y sau x = y. Dar x = –y poate avea loc doar pentru x = y = 0.
Deci x = y.
d) Fie x = a ⋅ b ºi y = a ⋅ b . Obþinem x2 = y2, x U 0, y U 0, ºi atunci x = y.
e) Se aplicã formula precedentã din aproape în aproape. 

 Scoaterea/introducerea factorilor
de sub/sub radical

Reamintim cã:
Pentru a gq, a U 2, a poate fi scris echivalent astfel: se descompune a în
factori primi ºi se evidenþiazã existenþa (eventualã) a unui pãtrat perfect ca factor
al sãu.
Astfel a = k2 · b, k gq*, b gq*, b nu conþine factori pãtrate perfecte. Atunci:
a = k 2 ⋅ b = k 2 ⋅ b = k b . Evident b h{ deoarece b nu este pãtrat perfect.
Spunem cã am scos factorii de sub radical din scrierea lui a.
Exemple:

108 = 2 2 ⋅ 33 = 2 2 ⋅ 32 ⋅ 3 = 6 2 ⋅ 3 = 6 3 ;

1331 = 113 = 112 ⋅ 11 = 11 11 .

Operaþia inversã este introducerea factorilor sub radical.
Pentru k, b gq*, are loc egalitatea: k b = k 2 ⋅ b .

Pentru demonstraþie notãm: x = k b , y = k 2 ⋅ b , x U 0, y U 0, de unde

obþinem x2 = y2, deci x = y.
14 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

Exemple:

5 2 = 52 ⋅ 2 = 50 ;

7 3 = 7 2 ⋅ 3 = 147 ;

6 3 = 6 2 ⋅ 3 = 108 ;

11 11 = 112 ⋅ 11 = 1331 .

Exerciüii \i probleme propuse

{
10. Fie mulþimea A = n ∈ q* |1 < 1 + n < 2 . }
a) Enumeraþi elementele mulþimii A.

b) Determinaþi n gA astfel încât n ⋅ 1 − 1 + n < 1.

(Olimpiada de matematicã, etapa judeþeanã, 2004)

11. a) Sã se arate cã 5n + 3 h{, oricare ar fi n gq.

b) Sã se determine cel mai mare numãr înterg mai mic sau egal cu x, unde
2 + 5 + 6 + 7 + 15 + 21
x= .
2+ 5+ 7
(Olimpiada de matematicã, etapa localã, judeþ Vrancea 2004)

12. În dreptughiul ABCD, AB = 3 , BC = 7 .

De câte ori este mai micã aria dreptunghiului ABCD decât aria
dreptunghiului cu lungimile laturilor 33 ºi 77 ?

13. Lungimile laturilor unui triunghi sunt: 17 3 , 18 3 , 19 3 . Sã se afle

perimetrul triunghiului.
14. Sã se calculeze:
a) 11 7 − 4,9 7 + 50 63 ; b) 0,5 18 − 5 2 − 79 8 .
15. Stabiliþi valoarea de adevãr a propoziþiilor:
a) 6 g{; b) 2 ⋅ 8 h{;

c) ( )
3 − 1 + 3 g Z \ {; d) 6 6 − 2 54 g Z \ {.
Capitolul 1: Algebrã 15
 Înmulüirea \i împ[rüirea numerelor reale
Aºa cum am afirmat mai înainte, înmulþirea numerelor reale extinde înmulþirea
numerelor raþionale. Astfel au loc proprietãþile:
1. a(bc) = (ab)c pentru oricare a, b, c gZ – asociativitatea înmulþirii.
2. Existã 1 g Z pentru care 1 · a = a · 1 = a oricare a gZ – existenþa elementului
neutru.
3. Pentru oricare a gZ* existã a–1 gZ* astfel încât a · a–1 = a–1 · a = 1; se mai
1
noteazã: a–1 = – existenþa inversului oricãrui numãr real.
a
4. a · b = b · a pentru oricare a, b gZ – comutativitatea înmulþirii.
5. a(b + c) = ab + ac, (b + c)a = ba + ca pentru oricare a, b, c gZ – legile de
distributivitate a înmulþirii faþã de adunare.
Observaþie:
a
Câtul a douã numere reale a ºi b, b @ 0, se noteazã cu ºi este, prin definiþie,
b
1
a ⋅ , adicã este un numãr real c care are proprietatea cã: c · b = a.
b
Am demonstrat cã numerele de forma n , n gq*, n nu este pãtrat perfect,
sunt iraþionale. Astfel am arãtat cã existã o infinitate de numere iraþionale. De-a
lungul secolelor, matematicienii au descoperit ºi alte numere iraþionale, de exemplu:
numãrul π (a se vedea Nota 15).
Exerciüii \i probleme propuse
16. Sã se arate cã nu existã un numãr raþional q g { pentru care q3 = 2 (un cub
de volum 2 nu are muchia numãr raþional).
Observaþie: Existenþa unui numãr iraþional x pentru care x3 = 2, se va face
mai târziu în cadrul lecþiilor de analizã matematicã în liceu ºi facultate.
Intuitiv, existã din interpretarea geometricã anterioarã.
Remarcã: Unicul numãr real q care verificã egalitatea q3 = 2 se noteazã cu
3
2 (se citeºte: radical indice trei din doi). Prin convenþie, indicele doi nu
se scrie în cazul lui , deoarece se utilizeazã foarte des.
Analog, pentru n g q, n U 2, a g Z*+ , soluþia pozitivã a ecuaþiei: xn = a,
n
existã, este unicã ºi se noteazã prin x = a.
16 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

17. Sã se simplifice urmãtoarele fracþii:

30 34 20
a) ; b) ; c) .
14 8 125

a ab
18. a) Dacã a, b g {, a, b > 0, atunci = , unde am amplificat fracþia
b b

cu b , fracþia echivalentã având numitorul raþional; reamintim cã

aceastã metodã se numeºte raþionalizarea numitorilor.
b) Sã se raþionalizeze numitorii urmãtoarelor fracþii:
1 2 4 10 56 34
; ; ; .
2 3 −5 5 31 17
19. Fie a g Z. Sã se arate cã, dacã o singurã cifrã se repetã de o infinitate de
ori în scrierea zecimalã a lui a, atunci a g {.
20. Fie a g Z \ {. Sã se arate cã în scrierea zecimalã a lui a cel puþin douã
cifre diferite se repetã de o infinitate de ori.
21. Fie a1, a2, b1, b2 g {.
a) Sã se arate cã a1 + b1 2 = 0 dacã ºi numai dacã a1 = b1 = 0.
b) Sã se arate cã a1 + b1 2 = a2 + b2 2 dacã ºi numai dacã a1 = a2 ºi b1 = b2.
c) Fie p g q, p U 2, un numãr prim. Sã se arate cã a1 + b1 p = a2 + b2 p
dacã ºi numai dacã a1 = a2 ºi b1 = b2.
22. Fie d g q, dU 2. Dacã d nu se divide cu pãtratul niciunui numãr prim,
spunem cã el este liber de pãtrate.
a) Sã se arate cã d g Z \ {.
b) Fie a, b, c, e g {. Atunci a + b d = c + e d dacã ºi numai dacã a = c
ºi b = e.
23. Daþi exemplu de douã numere iraþionale a ºi b pentru care a + b g{ ºi ab g{.
24. a) Sã se dea exemplu de un numãr iraþional a pentru care an g Z \ {
pentru orice n gq*.
b) Existã b g Z \ { pentru care b, b2, ..., b10 g Z \ { ºi b11, b12, ..., b20 g {?
25. Dacã lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic sunt numere naturale
impare, atunci lungimea ipotenuzei este un numãr iraþional.
26. Sã se raþionalizeze numitorii urmãtoarelor fracþii:
1 1 1 1 1
a) ; b) ; c) ; d) ; e) .
2 +1 3 −1 5+ 2 7− 2 1+ 2 + 3
Capitolul 1: Algebrã 17

{
27. Fie mulþimea m ⎡⎣ 2 ⎤⎦ = a + b 2 | a, b ∈ m . }
Sã se decidã dacã 3 ∈ m ⎡⎣ 2 ⎤⎦ .

28. a) Fie a, b, c g { ºi a + b 2 + c 3 = 0 , atunci a = b = c = 0.

{ } {
b) Notãm m ⎡⎣ 2 ⎤⎦ = a + b 2 | a, b ∈ m ºi m ⎡⎣ 3 ⎤⎦ = c + d 3 | c, d ∈ m . }
Sã se arate cã: m ⎡⎣ 2 ⎤⎦ O m ⎡⎣ 3 ⎤⎦ = m .

29. Sã se rezolve în q D q ecuaþia: x + y = 48 .

(Luca Tuþã, Gazeta Matematicã nr. 1/2006)

1.5. Puteri cu exponent întreg în Z

Fie a g Z, n g q*. Se defineºte puterea a n-a a lui a prin: an = a
⋅ a
⋅ ...
⋅a .
n
Pentru a @ 0, a0 = 1.

( 3)
0
Exemplu: = 1.

1
Fie a g Z*, n g q*. Se defineºte: a–n = .
an
Au loc urmãtoarele proprietãþi:
1. am · an = am + n, a g Z*, m, n g m.
2. (am)n = amn, a g Z*, m, n g m.
3. (a · b)n = an · bn, a, b g Z*, n g m.
am
4. am – n = , a g Z*, m, n g m.
an
n
⎛a⎞ an
5. ⎜ ⎟ = n , a, b g Z*, n g m.
⎝b⎠ b

1.6. Intervale de numere reale

Fie a, b g Z, a < b. Urmãtoarele mulþimi de numere reale se numesc intervale
de numere reale:
(a, b) = {x g Z | a < x < b};
[a, b) = {x g Z | a T x < b};
(a, b] = {x g Z | a < x T b};
18 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

[a, b] = {x g Z | a T x T b};
(–∞, b) = {x g Z | x < b};
(–∞, b] = {x g Z | x T b};
[a, ∞) = {x g Z | a T x};
(a, ∞) = {x g Z | a < x};
(–∞, ∞) = Z.
Remarcã: Simbolurile –∞ ºi ∞ nu sunt numere reale, ele sunt noi simboluri.
Astfel definim: –∞ < x, x < ∞, –∞ < ∞, pentru oricare x g Z. Se definesc ºi operaþii
(parþiale) de adunare ºi de înmulþire cu aceste noi elemente, cât ºi cu numere reale,
dar toate acestea se vor studia în liceu.

Exerciüii \i probleme propuse

30. Demonstraþi cã pentru orice x, y g Z ºi pentru orice t g [0, 1] are loc
inegalitatea: tx + (1 – t)y T x 2 + y 2 .
(Aurel Ene, Gazeta Matematicã nr. 10/1999)
31. Fie M mulþimea numerelor naturale nenule scrise numai cu cifre pare ºi
care au cel mult 2 007 cifre. Arãtaþi cã pentru orice p g q, 2 T p T cardM,
1 1 1
ºi pentru orice x1, x2, ..., xp g M, xi @ xj, avem + + ... + < 4.
x1 x2 xp
(Cecilia Deaconescu, Revista Cardinal nr. 1, 2007-2008)

1 1 1 n
32. Fie a > 0, x1, x2, ..., xn g (0, a], astfel încât + + ... + = .
x1 x2 xn a
Sã se calculeze: x1 + x2 + ... + xn.
(Petre Ciungu, Revista Cardinal nr. 1/ 2006-2007)

1.7. Elemente de geometrie analitic[ pe ax[;

coordonata pe axa real[
Aºa cum am prezentat la geometrie, ca o consecinþã a axiomelor, oricãrei
drepte îi putem asocia un sistem de coordonate, aceasta devenind axã realã. Unui
punct fixat O îi asociem numãrul zero ºi fiecãrui punct de pe dreaptã M @ O i se
asociazã un unic numãr real xM g Z* numit coordonata lui M. Reciproc, oricãrui
numãr real x i se asociazã un unic punct M; se noteazã M(x) punctul de coordonatã
(abscisã) x.
Dacã avem punctele M(x) ºi N(y), atunci lungimea segmentului [MN] va fi:
MN = x − y .
Capitolul 1: Algebrã 19
Dacã pe o axã se dau punctele A(x1) ºi B(x2), atunci coordonata punctului
MA x − λx2
M @ B pentru care = λ g Z \ {1} este: xM = 1 .
MB 1− λ
Remarcã: MA reprezintã mãsura algebricã a segmentului [AB]. Se defineºte
ca fiind: MA = xA – xM . Aceasta poate lua ºi valori negative, spre deosebire de
lungimea segmentului care ia doar valori pozitive. Trebuie înþeles, din contextul
problemei, pe care valoare o utilizãm, în pofida aceleiaºi notaþii.

Exerciüii \i probleme propuse

33. Construiþi pe o axã punctele date:
3
A(4), B(–1), C ( 2 ) , D(π), E ⎛⎜⎝ − 5 ⎞⎟⎠ .
34. Având dat segmentul unitate (de lungime egalã cu 1), sã se costruiascã cu
rigla (negradatã) ºi compasul segmentele de lungimi:
1 1 1 2
, , , , 2, 3, 2 + 3, 6 ,
2 4 3 5
ºi apoi sã se reprezinte pe o axã punctele având aceste coordonate.
35. Construiþi pe axa realã punctele ale cãror coordonate verificã ecuaþiile:
a) x = 3; b) x − 1 = 4; c) x + 1 = 5;
d) 2 − x = 9.
36. Descrieþi dispunerea punctelor ale cãror coordonate verificã inegalitãþile:
a) x > 2; b) x – 4 T 0; c) 12 – x < 0;
2− x
d) 2x + 3 U 0; e) 1 < x < 7; f) < 0.
x −1
37. Sã se determine lungimea segmentului [AB] ºtiind cã:
a) A(3), B(13); b) A(5), B(2); c) A(–1), B(7);
d) A(–8), B(–19).
38. Sã se determine coordonata punctului A atunci când se cunosc:
a) B(3), AB = 5; b) B(–1), AB = 7; c) B(–7), AB = 9.
39. Sã se reprezinte dispunerea pe axã a punctelor ale cãror coordonate verificã
inegalitãþile:
a) x < 1; b) x > 2; c) x T 2;
d) x U 2; e) x − 1 U 2; f) x + 1 U 3.
20 Complemente de matematicã pentru clasa a VIII-a

MA
40. Utilizând formula prezentatã anterior, sã se determine raportul λ =
MB
în care împarte punctul M segmentul [AB] ºtiind cã:
a) A(2), B(7), M(9); b) A(–1), B(8), M(2).
41. Pe o axã se dau coordonatele (abscisele) punctelor: A(–7), B(–1), C(1). Sã se
determine raportul λ în care fiecare dintre puncte le împarte pe celelalte douã.
42. Fiind date pe o axã punctele A(x1) ºi B(x2), sã se determine coordonata
MA
punctului M @ B pentru care = λ g Z \ {1}. (Se cere demonstrarea
MB
formulei.)
43. a) Determinaþi coordonata mijlocului segmentului [AB] dacã A(a) ºi B(b).
b) Determinaþi coordonata mijlocului segmentului [AB] dacã A(3) ºi B(5).
44. Sã se determine coordonata (abscisa) punctului M care împarte segmentul
MA
[AB] în raportul λ = cunoscând:
MB
a) A(3), B(8), λ = –2; b) A(–7), B(12), λ = 7.
45. Pe o axã, se dau punctele A(5) ºi B(–3). Sã se determine coordonata:
a) simetricului punctului A faþã de B;
b) simetricului punctului B faþã de A.
46. Pe o axã, se dau punctele A(–2) ºi B(19). Sã se determine coordonatele
(abscisele) punctelor M ºi N care împart segmentul [AB] în trei pãrþi egale.

1.8. Calcul algebric; formule de calcul

prescurtat
Calculul algebric apare atunci când literele înlocuiesc numerele reale. Prin
înlocuire toate proprietãþile numerelor reale sunt transferate acestora.
Exerciüii \i probleme propuse
47. Sã se reducã termenii asemenea:
a) x(x – 2) – x2 + 5x – 6; b) (x – 1)(x – 3) + x2 – 6x – 2(x2 + 3x + 7);
2
c) (x + 1)(x – x + 1); d) (x – 1)(x2 + x + 1).
48. a) Sã se demonstreze cã: (x + y)2 = x2 + 2xy + y2.

( )
2
b) Sã se dezvolte binoamele: (x + 1)2; (x + 2)2; (x + 3)2; (2x + 1)2; 3x + 3 .
c) Sã se restrângã sub forma unui binom la pãtrat expresiile:
x2 + 2x + 1; x2 + 4x + 4; x2 + 6x + 9; 4x2 + 4x + 1; 3x2 + 6 3x + 9.