Suport Curs ID

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
Cristina Lidia MANEA
CONTABILITATE. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Curs pentru învăţământul la distanţă
Editura ASE
Bucureşti
2021
Contabilitate. Noțiuni introductive Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia
Copyright © 2021, Cristina Lidia Manea

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului
Editura ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 010374
www.ase.ro
www.editura.ase.ro
editura@ase.ro
Referenţi:
Prof. univ. dr. Eugeniu ȚURLEA

Prof. univ. dr. Daniela Artemisa CALU
ISBN 978-606-34-0357-6
Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea materialului
şi pentru sursele bibliografice menţionate.
2
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................ 5
Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE
PRIVIND CONTABILITATEA ENTITĂŢILOR.......................................................................... 6
Obiective .............................................................................................................................................. 6
1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli ........................................................................................ 7
1.2 Contabilitatea contemporană ............................................................................................... 10
1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale ............................................................. 13
1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii ................................................................................... 13
1.5 Etica şi profesia contabilă ...................................................................................................... 13
Sinteză – ce trebuie reținut? .................................................................................................. 14
Test de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! ................................................................ 15
Răspunsurile la testul de autoevaluare ................................................................................... 173
Bibliografie ........................................................................................................................................ 19
Partea a II-a – RAPOARTELE FINANCIARE

ŞI COMUNICAREA INFORMAŢIILOR CONTABILE ........................................................... 20
Obiective ............................................................................................................................................ 20
2.1 Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, capitaluri proprii,
datorii, venituri şi cheltuieli ................................................................................................... 21
Test de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! ............................................................... 24
Răspunsul la testul de autoevaluare ....................................................................................... 25
2.2 Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere .................................. 26
2.3 Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție .......................... 57
Lucrare de verificare............................................................................................................... 62
Bibliografie ........................................................................................................................................ 65
Partea a III-a – SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ .......................... 66

Obiective ............................................................................................................................................ 66
3.1 Convențiile și regulile de funcționare a conturilor ............................................................... 67
3.2 Etape în analiza contabilă a tranzacţiilor și a evenimentelor economice ........................... 71
3.3 Corectarea erorilor contabile.................................................................................................. 72
Sinteza – ce trebuie reținut? .................................................................................................... 74
Bibliografie ........................................................................................................................................ 75
3
Partea a IV-a – SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL ................................................. 76

Obiective ............................................................................................................................................ 76
4.1 Evaluarea elementelor din cadrul situaţiilor financiare ................................................. …77
4.2 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare.
Întocmirea situațiilor financiare ........................................................................................... 79
Sinteza – ce trebuie reținut? .................................................................................................. 84
Bibliografie ........................................................................................................................................ 88
Partea a V-a – RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE

A TRANZACŢIILOR ŞI EVENIMENTELOR ECONOMICE DE BAZĂ .............................. 89
Obiective ............................................................................................................................................ 89
5.1 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii ..................................... 90
5.2 Tranzacții și evenimente privind stocurile ........................................................................... 92
5.3 Tranzacții și evenimente privind imobilizările................................................................... 100
Test de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! .............................................................. 110
Răspunsurile la testul de autoevaluare ................................................................................. 110
5.4 Tranzacții și evenimente privind creanțele și trezoreria ................................................... 112
5.5 Tranzacții și evenimente privind datoriile .......................................................................... 116
5.6 Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele ................................................................. 120
5.7 Tranzacții și evenimente privind capitalurile proprii ....................................................... 121
5.8 Tranzacții și evenimente privind veniturile și cheltuielile................................................. 124
5.9 Tranzacții – Generalizări ..................................................................................................... 125
Sinteza – ce trebuie reținut? ................................................................................................ 129
Lucrare de verificare ............................................................................................................ 131
Bibliografie ...................................................................................................................................... 131
Partea a VI-a – CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE

A EXERCIŢIULUI FINANCIAR ................................................................................................ 132
Obiective .......................................................................................................................................... 132
6.1 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli .................................................................... 133
6.2 Regularizarea TVA-ului ....................................................................................................... 135
6.3 Întocmirea și interpretarea situațiilor financiare. Principii contabile ............................. 136
Bibliografie ...................................................................................................................................... 148
TEST DE AUTOEVALUARE A CUNOȘTINȚELOR DE BAZĂ ................................. 149

RĂSPUNSURILE LA TESTUL DE AUTOEVALUARE ................................................ 151
Bibliografie generală ...................................................................................................................... 153
4
INTRODUCERE
Se spune că forme ale contabilităţii se regăsesc în aproape toate tranzacţiile pe care le

desfăşurăm zilnic, de la plăţile pe care le efectuăm până la planificările bugetare pe care le întocmim
cu multă grijă. Avem nevoie de contabilitate, deoarece ea este cea care face ca o afacere să se
dezvolte, să prospere, să fie eficientă. Lumea afacerilor se bazează pe contabilitate. De altfel,
contabilitatea a apărut ca o necesitate în momentul dezvoltării comerţului, în perioada medievală.
Ţinerea socotelilor devenea anevoiasă. Practic, contabilitatea oferă suportul informaţional necesar în
luarea deciziilor pertinente privind starea actuală sau proiecţiile viitoare ale afacerilor.
Obiectivul general al disciplinei constă în cunoaşterea şi înţelegerea fundamentelor

teoretice, a principiilor şi structurilor practice din domeniul contabilităţii pentru identificarea şi
înregistrarea operaţiunilor economice ale unei entităţi şi întocmirea, comunicarea şi interpretarea de
rapoarte financiar-contabile în vederea formării aptitudinilor de comunicare în limbaj contabil.
Obiectivele specifice sunt următoarele:

 însuşirea rolului contabilităţii ca sistem informaţional adresat utilizatorilor pentru monitorizarea
şi comunicarea progresului unei organizaţii şi pentru decizii cu caracter economic şi financiar;
 cunoaşterea şi înţelegerea prin definire şi explicare a conceptelor, principiilor, politicilor şi
metodelor folosite în contabilitate;
 aplicarea teoriei contabile pentru identificarea şi recunoaşterea principalelor tranzacţii şi
evenimente în contabilitatea entităţii/organizaţiei;
 dezvoltarea abilităţilor de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiar-contabile, precum şi a
capacităţii de analiză, evaluare şi interpretare a situaţiilor financiare în vederea fundamentării
deciziilor cu caracter economic.
Cursul este structurat într-o succesiune logică a conceptelelor, aspectele teoretice fiind
armonios împletite cu cele practice, asftel încât să se accentueze formarea de deprinderi și
competențe specifice:
- partea I se referă la delimitările conceptuale în contabilitatea entităţilor economice, fiind prezentate
elemente ale cadrului contabil conceptual și reglemetările contabile aplicabile;
- partea a II-a cuprinde considerații privind situațiile financiare și clasificarea elementelor semnificative
din cadrul structurii situațiilor financiare;
- partea a III-a prezintă sistemul de contabilitate în partidă dublă atât de necesar în analiza contabilă;
- partea a IV-a surprinde etapele ciclului contabil ca parte a sistemului informațional contabil;
- partea a V-a prezintă analiza contabilă a principalelelor tranzacții și evenimente privind imobilizările,
stocurile, creanțele, trezoreia, datoriile certe, provizioanele, capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile;
- partea a VI-a cuprinde lucrările contabile specifice închiderii exerciţiului financiar, accentuându-se astfel
ciclul contabil.
Cursul este conceput ca un material care pune accentul pe metodele moderne de

predare/învățare bazate pe problematizare și învățarea prin descoperire. Fiecare parte componentă
(unitate de învățare) cuprinde elemente descriptive, exemple, exerciții, sarcini de învățare, teste de
autoevaluare, precum și răspunsuri la testele de autoevaluare, iar partea a II-a și partea a V-a
cuprind două lucrări de verificare.
Cursul prezintă și explică în detaliu informațiile necesare în vederea pregătirii atât pentru
evaluarea formativă continuă, care presupune rezolvarea corectă și completă a celor zece teme de
control (TC), încărcate pe platforma de lucru ID, cu termene de predare succesive (ceea ce va
permite o bună consolidare a cunoştinţelor), cât și pentru evaluarea finală, care are în vedere
promovarea examenului/probei de verificare.
5
Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

ÎN CONTABILITATEA ENTITĂŢILOR ECONOMICE
Obiective .............................................................................................................................................. 6
1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli ........................................................................................ 7
1.2 Contabilitatea contemporană ............................................................................................... 10
1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale ............................................................. 12
1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii ................................................................................... 13
1.5 Etica şi profesia contabilă ...................................................................................................... 13

Bibliografie ........................................................................................................................................ 19
Obiective
- cunoașterea și înțelegerea conceptului de contabilitate
- înțelegerea conceptului de partidă dublă
- cunoașterea categoriilor de entități care sunt obligate să organizeze și să conducă
propria contabilitate
- identificarea utilizatorilor de informații contabile și a caracteristicilor
informațiilor contabile
6
1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli

Dezvoltarea contabilității a depins de cel puţin patru factori esenţiali, care practic au făcut
posibilă ținerea evidenței înregistrărilor contabile: comerţul; scrisul şi aritmetica; materialul necesar
scrisului și moneda.
Scurt istoric1
În zonele fertile, favorabile agriculturii, se dezvolta şi comerţul. Cele mai vechi
înregistrări privind comerţul au fost descoperite pe Valea Mesopotamiei, datând din anul 3.500
î.H. Tranzacţiile efectuate erau „înregistrate” pe diverse materiale de scris. În antichitate, pentru
evidenţa tranzacţiilor se foloseau oase sau bucăţi de lemn pe care se trasau diverse crestături.
Aceste bucăţi de lemn poartă denumirea de tally sticks.
În 1804, Codul Napoleonian2 (codul civil francez) încă făcea referire la tally sticks în
articolul 1333.
Cel mai vechi sistem tally stick3 descoperit este Ishango Bone
şi datează din 9.000 î.H. sau, conform ultimelor cercetări, din
20.000 î.H.
Alte materiale de scris utilizate, mai ales după momentul apariţiei scrisului (3200 î.Hr.)
sunt: tăbliţele de lut, papirusul, pergamentul.
Introducerea monedei în jurul anului 600 î.H., precum şi utilizarea din ce în ce mai mare
a cifrelor arabice în defavoarea celor romane au constituit puncte importante în apariţia şi
dezvoltarea contabilităţii.
Alți factori importanţi au fost reprezentaţi de apariţia şi utilizarea noţiunilor de proprietate

privată, credit, capital, dar şi de inventarea tiparelor.
În mod tradiţional, istoria contabilităţii începe cu perioada renascentistă din Italia, deşi există
numeroase dovezi care atestă secole de evoluţie a contabilităţii premergătoare acelei perioade.
Conceptul definitoriu al contabilitații – partida dublă – a fost introdus cu mulți ani înainte,
însă Luca Pacioli este cel căruia i se atribuie publicarea acestuia în lucrarea sa Summa de Aritmetica,
Geometria, Proportioni et proportionalita, Totul despre aritmetică, geometrie şi proporţie, în anul
1494.
Prima definiţie dată contabilităţii:

Contabilitatea este un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă
a averii unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc.
Sistemul partidei duble este cunoscut ca „metoda florentină“, dar mai ales ca „metoda
veneţiană“, întrucât Pacioli scrisese în lucrarea sa: „noi descriem metoda aplicată în Veneţia“4.
1
Manea C.L, Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, București, 2013, pg.
9-10
2
Britannica Concise Encyclopedia, Napoleonic Code, disponibil on-line pe
http://www.answers.com/topic/code-civil-popularly-code-napoleon-or-napoleonic-code?cat=biz-fin (19.05.2008)
3
Apostolou N., Crumbley D. L, The Tally Stick: The First Internal Control?, disponibil on-line pe
www.bus.lsu.edu/accounting/faculty/lcrumbley/Tally%20Stick%20Article.pdf (19.05.2008)
4
Canham R., History of Double Entry Bookkeeping, disponibil on-line pe http://www.canhamrogers.com/HDEB.htm
(19.05.2008)
7
Partida dublă este reprezentată de echilibrul contabil care se prezintă sub forma egalității:
AVERE = CAPITAL
(ceea ce am/posed) (de unde am/cui datorez)
Avere economică5 = totalitatea bunurilor care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de venituri
(bunuri economice).
Capital = sursa de finanţare a activităţii.
Diferenţe În contabilitate, noţiunea de capital nu este utilizată în sensul de capital fix sau circulant6.
ECONOMIE
Capital fix
= bunuri durabile care participă la mai CONTABILITATE
multe cicluri de producţie, se consumă
(depreciază) treptat şi se înlocuiesc Capital
după mai mulţi ani de utilizare
Capital circulant = sursa de finanţare a activităţii
= bunuri care participă la un singur
ciclu de producţie, se consumă
în întregime şi trebuie să fie înlocuite
la fiecare ciclu
La înființarea unei societăți comerciale, aportul (contribuția) acționarilor/asociaților

se prezintă la avere, iar contravaloarea aportului la capital, sub denumirea de capital social.
Capital social = contravaloarea aportului în bani sau în bunuri pe care acționarii/asociații

(subscris) promit să îl pună la dispoziția entității, în calitatea lor de proprietari.
5
Dobrotă N., Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
6
Dobrotă, N. (1999). Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti
8
Pentru a întelege mai bine

În luna septembrie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze
produse de birotică și papetărie. Averea studentului este compusă din:
 apartament;
 autoturism;
 3.000 lei în contul curent;
 2.000 euro în contul curent.
În luna octombrie, înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, cu un capital social (subscris) în valoare de 77.000 lei. Studentul a contribuit cu suma de
700 lei pe care a depus-o la bancă în contul societății şi cu autoturismul, care a fost evaluat la
valoarea de 76.300 lei.
Ecuaţia echilibrului contabil pentru societate în luna octombrie:

AVERE CAPITAL
76.300 lei
autoturism capital social (subscris) 77.000 lei
700 lei
disponibil în contul curent
Total avere 77.000 lei Total capital 77.000 lei
Primul element de capital este capitalul social. Acesta arată cu cât au contribuit
acționarii/asociații, nicidecum cu ce au contribuit.
Averea studentului în luna octombrie este compusă din:

 apartament;
 2.300 lei în contul curent;
 2.000 euro în contul curent;
 + 100% din capitalul societății inființate.
În luna noiembrie, societatea achiziţionează dosare în valoare de 300 lei de la un furnizor, cu

plata ulterioară.
Ecuaţia echilibrului contabil se modifică astfel:
AVERE CAPITAL
autoturism 76.300 lei capital social (subscris) 77.000 lei
disponibil în contul curent 700 lei datorie față de furnizori 300 lei
mărfuri (dosare) 300 lei
După înființare, la partea de capital, societatea va reflecta capitalul social, dar și

toate datoriile care apar din desfășurarea activității.
Echilibrul între avere și capital va exista indiferent de tranzacția efectuată de societate.
9
1.2 Contabilitatea contemporană

Definiţii de referinţă ale contabilităţii
Contabilitatea7 reprezintă un sistem de principii şi cunoştinţe care explică şi clasifică

tranzacţiile şi evenimentele care marchează viaţa diverselor entităţi, în scopul furnizării de informaţii
necesare luării deciziilor.
Contabilitatea8 este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într-o manieră semnificativă şi

în exprimare bănească, a tranzacţiilor (operaţiunilor) şi evenimentelor (faptelor) care au caracter
financiar, precum şi interpretarea rezultatelor acestei acţiuni.
Practic, contabilitatea înregistrează şi clasifică tranzacţiile și evenimentele entităţilor

interpretând rezultatele cu scopul de a furniza utilizatorilor informaţii necesare luării deciziilor. La
nivelul entităţii, contabilitatea reprezintă limbajul afacerii („the language of business”9).
Cine trebuie să organizeze şi să conducă propria contabilitate?

societăţile comerciale,
instituţiile publice,
asociaţiile, societăţile/companiile naţionale,
regiile autonome,
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare,
societăţile cooperatiste,
celelalte persoane juridice cu sau fără scop lucrativ şi
persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente.
Scurtă descriere a societăţilor comerciale

Societatea are Investitorii poartă
Tip societate Investitorii au răspundere
capitalul împărţit în denumirea de
Societate pe acţiuni limitată

acţiuni acţionari
SA (la valoarea capitalului subscris)
Societate cu răspundere limitată limitată

părţi sociale asociaţi
SRL (la valoarea capitalului subscris)
Societate în nume colectiv

părţi sociale asociaţi solidară şi nelimitată
SNC
comanditaţi solidară şi nelimitată

Societate în comandită simplă
părţi sociale
SCS limitată
comanditari
(la valoarea capitalului subscris)
comanditaţi solidară şi nelimitată

Societate în comandită pe acţiuni
acţiuni
SCA
limitată
comanditari
(la valoarea capitalului subscris)
7
Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
8
Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a, Editura ARC,
Chişinău, 2000
9
McGrath T. O., Mine Accounting and Cost Principles, McGraw- Hill Book Company, New York and London, 1921
10
Utilizatorii de informații contabile

Investitorii, angajații, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi,
precum şi publicul sunt cunoscuți drept utilizatori ai situaţiilor financiare, deoarece aceştia extrag
informațiile din cadrul situaţiilor financiare pentru a-şi satisface o parte din necesităţile lor de
informare, astfel:
a) Investitorii sunt preocupaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor,
pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă acțiunile/părțile sociale,
luând în considerare și capacitatea entităţii de a plăti dividende.
b) Angajaţii doresc informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor, fiind
interesați de capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii, pensii, oportunităţi profesionale.
c) Creditorii sunt interesaţi de informaţii privind capacitatea de rambursare pe termen lung, astfel
încât să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la
scadenţă.
d) Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii privind capacitatea de rambursare pe
termen scurt pentru a determina dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă.
e) Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei entităţi, în special
atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau sunt dependenţi de ea.
f) Instituţiile statului şi alte autorităţi trebuie să cunoască informații activitatea entităţilor, pentru
a putea stabili politica fiscală și a calcula indicatorii la nivel macroeconomic (PIB, PNB etc.).
g) Publicul este interesat de impactul social (oportunități de angajare) și de mediu.
h)

i)
Investitorii •rentabilitatea investiţiilor
•capacitatea de rambursare
Creditorii
pe termen lung
•capacitatea de rambursare
Furnizorii şi alţi creditori
pe termen scurt
Clienţii •continuitatea activităţii
Instituţiile statului şi alte

•activitatea entităţilor
autorităţi
Publicul •impactul social și de mediu
11
Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare
Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact
situația din cadrul unei entități. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.
Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.

Relevanța presupune capacitatea informației de a ajuta utilizatorii în luarea deciziilor, având
valoare predictivă și/sau de confirmare.
Reprezentarea exactă are în vedere o descriere completă, neutră și fără erori.
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici

calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact.
Comparabilitatea informațiilor se poate efectua în timp (comparăm informații despre aceeași
entitate pentru mai multe perioade de timp) sau în spațiu (comparăm informații similare despre mai
multe entități).
Verificabilitatea constă în verificarea directă sau indirectă realizată de observatori.
Oportunitatea se referă la informații disponibile în timp util.
Inteligibilitatea are în vedere prezentarea în mod clar și concis a informațiilor.
Relevanța Informație cu valoare predictivă și/sau de confirmare
Reprezentarea
Informație completă, neutră și fără erori
exactă
Comparabilitatea Informație care permite comparația în timp și spațiu
Verificabilitatea Informație ce poate fi verificată direct sau indirect
Oportunitatea Informație disponibilă în timp util
Inteligibilitatea Informație clară și concisă
12
1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale

De-a lungul timpului, reglementările contabile româneşti au trecut prin schimbări de
convergenţă şi armonizare cu cele de la nivel european și internațional.
La nivel european, reglementările contabile sunt reprezentate de Directive.
La nivel internaţional, există Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
(International Financial Reporting Standards, IFRS) şi Standarde Internaţionale de Contabilitate
(International Accounting Standards, IAS).
În prezent, la nivel naţional, se aplică:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991;
- OMFP 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare;
- Standardele internaționale de raportare financiară (pentru bănci şi societăţi ale căror valori
mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată).
1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii

În timp, organizarea contabilităţii s-a perfecționat astfel încât să răspundă cât mai bine la
cerințele de informare ale mediului intern și extern al entităților. Astfel, de la un sistem contabil
monist, care s-a dovedit perimat, s-a ajuns la un sistem contabil dualist.
Monismul contabil se caracterizează prin existenţa unui singur circuit, care înglobează atât
relaţiile entităţii cu mediul extern, cât şi pe cele cu mediul intern, legate de procesul de producţie.
Dualismul contabil presupune organizarea contabilităţii în două circuite contabile, astfel
încât se separă relaţiile entităţii cu mediul exterior de cele din cadrul entităţii.
Informaţiile sunt
Dualism contabil Cui oferă informaţii? transparente, Exemple de informații
se publică?
Contabilitatea financiară utilizatorilor externi Da Profitul
utilizatorilor interni
Contabilitatea de gestiune Nu Costul de producție
(conducerii entității)
Diferenţierea majoră dintre cele două sisteme rezidă în aspectele care ţin de sfera
contabilităţii cheltuielilor de producţie10 şi de gradul de transparenţă al informaţiilor11 furnizate de
contabilitate.
1.5 Etica profesională şi profesia contabilă

Potrivit Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, redactat în conformitate cu
reglementările internaţionale din domeniu, profesioniştii contabili trebuie să respecte cerinţele etice
legate de:
 integritate;
 obiectivitate;
 independenţă;
 loialitate.
Accesul la profesia contabilă (contabil autorizat, expert contabil, consilier fiscal, auditor) se
realizează prin examen, iar dobândirea titulaturii aferente fiecărei structuri a profesiei contabile este
condiţionată de efectuarea de stagii şi promovarea examenelor finale.
La nivel național, organizaţiile profesionale contabile sunt reprezentate de:
 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR);
 Camera Consilierilor Fiscali din România;
 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
La nivel internaţional, există organizaţia Association of Chartered Certified Accountants
(ACCA).
10
Ristea M., Oţoiu A., Ciucur E., Vaslan A., Contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 1987
11
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1993
13
Sinteză – ce trebuie reținut?
Contabilitatea a apărut ca o necesitate în momentul dezvoltării comerţului în perioada

medievală. Ținerea socotelilor devenea anevoiasă.
Echilibrul contabil (partida dublă), descris(ă) de Luca Pacioli se prezintă sub forma:
AVERE = CAPITAL
Averea reprezintă totalitatea bunurilor care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de

venituri (bunuri economice), în timp ce capitalul este sursa de finanţare a activităţii.
Primul element de capital este capitalul social. Acesta arată cu cât au contribuit
acționarii/asociații, nicidecum cu ce au contribuit.
După înființare, la partea de capital, societatea va reflecta capitalul social, dar și toate
datoriile care apar din desfășurarea activității.
Echilibrul între avere și capital va exista indiferent de tranzacția efectuată de societate.
Lumea afacerilor se bazează pe contabilitate. Societățile comerciale, precum și instituţiile
publice, asociaţiile, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome etc. sunt obligate să conducă
propria contabilitate.
Contabilitatea înregistrează şi clasifică tranzacţiile și evenimentele entităţilor interpretând
rezultatele cu scopul de a furniza utilizatorilor informaţii necesare luării deciziilor. Practic,
contabilitatea oferă suportul informaţional necesar în luarea deciziilor pertinente privind starea
actuală sau proiecţiile viitoare ale afacerilor.
Utilizatorii situaţiilor financiare includ:

Investitorii - rentabilitatea investiţiilor
Angajații - stabilitatea și profitabilitatea
Creditorii - capacitatea de rambursare pe termen lung
Furnizorii şi alţi creditori - capacitatea de rambursare pe termen scurt
Clienţii - continuitatea activităţii
Instituţiile statului şi alte autorităţi - activitatea entităţilor
Publicul - impactul social și de mediu
Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact
realitatea din cadrul entității. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.
Evoluţia contabilităţii şi schimbările mediului de afaceri au impus o dinamică şi cadrului

normativ românesc. În prezent, la nivel naţional, contabilitatea este reglementată de următoarele legi
şi ordine:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991;
- OMFP 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare;
- Standardele internaționale de raportare financiară (pentru bănci şi societăţi ale căror valori
mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată).
14
Test de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele!

1. Doi prieteni, T. şi J., doresc să înfiinţeze o societate care să producă şi să comercializeze
felicitări. Averea celor doi prieteni se prezentă astfel:
Avere T Avere J
clădire (casă la curte) 755.000 lei autoturism 238.000 lei
teren 380.000 lei apartament 840.000 lei
alte bunuri 30.000 lei alte bunuri 30.000 lei
disponibil în cont curent 200.000 lei numerar 7.000 lei
În luna octombrie, T. şi J. înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului sub denumirea de S.C. TeFelicităm S.R.L., având un capital social (subcris)
în valoare de 300.000 lei. T. a contribuit cu 60.000 lei în cont curent, deţinând 20% din companie,
iar J. a contribuit cu 2.000 lei în numerar și cu autoturismul, deţinând 80% din societatea creată.
Stabiliţi ecuaţia echilibrului contabil pentru societate.
AVERE CAPITAL
La data de 15 octombrie, societatea contractează un credit bancar în valoare de 10.000 lei,

ce este încasat în contul curent.
Determinaţi cum s-a modificat ecuaţia echilibrului contabil pentru societate.
AVERE CAPITAL
=
2. Cele două caracteristici calitative fundamentale sunt:
………………………………
……………………………….
3. Cele patru caracteristici calitative de îmbunătăţire sunt: ………………………………
…………………………………………………………………………………………………….
15
4. Completați tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare.
Utilizatorii sunt interesaţi de:
Investitorii
Angajaţii
Creditorii financiari
Furnizorii şi alţi creditori comerciali
Clienţii
Guvernul şi instituţiile sale
Publicul
Managerii
5. Clasificaţi elementele din tabelul următor, conform modelului, având în vedere că

societatea are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea felicitărilor:
Elemente AVERE CAPITAL

Capital social x
Teren x
Cladire
Subtanțe adezive
Instalaţii tehnice
Datorii către furnizorul de servicii de marketing
Obligaţii faţă de furnizorul de hârtie
Carton colorat
Catifea pentru felicitările de lux
Imprimante laser
Cartușe cu toner
Impozit pe profit
Felicitări obținute din producție
Taxe
Contribuţii la asigurările sociale de plătit
Rate de plătit privind leasingul financiar
Împrumut acordat unei filiale
Plicuri
16
Răspunsurile la testul de autoevaluare
1. La înființarea societății, bunurile și valorile primite de la cei doi asociați se reflectă la

avere, iar contravaloarea acestora se prezintă la capital.
Ecuaţia echilibrului contabil pentru societate la înființare:
AVERE CAPITAL
autoturism 238.000 lei capital social 300.000 lei
disponibil în contul curent 60.000 lei
numerar 2.000 lei
La contractarea creditului bancar, societatea va încasa în contul curent suma de 10.000 lei și
va avea o datorie față de bancă sub forma creditului bancar de rambursat.
Ecuaţia echilibrului contabil în urma contractării creditului bancar:
AVERE CAPITAL
autoturism 238.000 lei capital social 300.000 lei
disponibil în contul curent 70.000 lei credit bancar de rambursat 10.000 lei
numerar 2.000 lei
2. Cele două caracteristici calitative fundamentale sunt:

relevanţa;
reprezentarea exactă.
3. Cele patru caracteristici calitative de îmbunătăţire sunt:
comparabilitatea;
verificabilitatea;
oportunitatea;
inteligibilitatea.
17
4. Informațiile corespunzătoare sunt:
Utilizatorii sunt interesaţi de:
Investitorii performanţa capitalului investit
Angajaţii stabilitatea şi profitabilitatea entităţii
Creditorii financiari capacitatea de rambursare (pe termen lung)
Furnizorii şi alţi creditori comerciali capacitatea de rambursare (pe termen scurt)
Clienţii continuitatea activităţii
Guvernul şi instituţiile sale activitatea entităţii
Publicul impactul economic şi social al entităţii
Managerii luarea deciziilor şi control
5. Clasificarea elementelor:
Elemente AVERE CAPITAL

Capital social x
Teren x
Cladire x
Subtanțe adezive x
Instalaţii tehnice x
Datorii către furnizorul de servicii de marketing x
Obligaţii faţă de furnizorul de hârtie x
Carton colorat x
Catifea pentru felicitările de lux x
Imprimante laser x
Cartușe cu toner x
Impozit pe profit x
Felicitări obținute din producție x
Taxe x
Contribuţii la asigurările sociale de plătit x
Rate de plătit privind leasingul financiar x
Împrumut acordat unei filiale x
Plicuri x
18
Bibliografie
Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1993
Lungu C., Caraiani C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2018
Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura
ASE, 2013
McGrath T. O., Mine Accounting and Cost Principles, McGraw- Hill Book Company, New York
and London, 1921
Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a,
Editura ARC, Chişinău, 2000
Ristea M., Oţoiu A., Ciucur E., Vaslan A., Contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 1987
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din
30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare
Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr.
1.066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare
19
Partea a II-a – RAPOARTELE FINANCIARE ŞI COMUNICAREA

INFORMAŢIILOR CONTABILE
Obiective ............................................................................................................................................ 20
2.1 Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, capitaluri proprii,
datorii, venituri şi cheltuieli ................................................................................................... 21
Răspunsul la testul de autoevaluare ....................................................................................... 25
2.2 Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere .................................. 26
2.3 Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție .......................... 57
Lucrare de verificare............................................................................................................... 62
Bibliografie ........................................................................................................................................ 65
Obiective
- identificarea și încadrarea corectă a elementelor în principalele categorii: active,
datorii, capitaluri proprii, venituri și cheltuieli
- cunoașterea principalelor situaţii financiare întocmite
- însușirea elementelor din cadrul structurii unui set de situații financiare
- abilitatea de a identifica logic elementele care se modifică la fiecare tranzacție
- identificarea și aplicarea principiilor care stau la baza organizării contabilității
20
INVĂȚ CONTABILITATEA
ÎN 5 PAȘI
2.1 Încadrarea elementelor în cele cinci categorii:
active, capitaluri proprii, datorii, venituri şi cheltuieli I. Încadrarea elementelor în
cele 5 categorii: active,
datorii, capitaluri proprii,
Ecuația echilibrului contabil s-a dezvoltat, în timp, astfel: venituri, cheltuieli
AVERE = CAPITAL
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
Această ecuaţie poartă denumirea de ecuaţia fundamentală a contabilităţii.
Poziţia financiară este redată de: active, datorii şi capitaluri proprii.
reprezintă resurse* controlate** de către entitate ca rezultat al unor evenimente

Activele trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
entitate şi al căror cost poate fi evaluat în mod fiabil.
*
Resurse, cu sensul de bunuri și valori
**
Controlate, nu deținute în baza dreptului de proprietate! Exemplu: Mașinile luate în leasing
Exemple de active: terenuri, clădiri, utilaje, creanțe (valori de primit), acțiuni, disponibilități bănești
reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi

Datoriile prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice.
Exemple de datorii: taxe, salarii de plătit, împrumuturi aferente contractelor de leasing financiar
Capitalurile reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după

proprii deducerea tuturor datoriilor sale.
Capitaluri proprii = Active - Datorii
Exemple de elemente de capitaluri proprii: capital social (subscris), rezultatul (profit/pierdere)
21
Exemplu de clasificare a elementelor referitoare la o fabrică de automobile:

Clasificare
Active pe
Active pe Datorii Datorii
A termen scurt
Elemente termen lung de plătit în de plătit în
CP (Active
(Active mai puțin mai mult
D circulante/
imobilizate) de un an de un an
curente)
Credite bancare pe termen lung D x
Salarii datorate angajaţilor D x
Echipamente de asamblat piese
A x
pentru motoare
Obligaţii faţă de acţionari
D x
privind capitalul de rambursat
Oţel inoxidabil A x
Dividende de plată D x
Sume de încasat de la clienţi
A x
(creanţe)
Acţiuni cumpărate de la Bursă
A x
în vederea revânzării
Performanţa este influenţată de venituri şi cheltuieli.

Rezultat
(Profit sau pierdere)
= Venituri - Cheltuieli
(performanţa)
reprezintă creşteri de beneficii economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau
Veniturile
descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Veniturile pot fi privite drept câștiguri, nu încasări.
reprezintă diminuări de beneficii economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieșiri de active, scăderi ale activelor sau
Cheltuielile
creşteri ale datoriilor, care se concretizează în descreşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Cheltuielile pot fi privite drept pierderi, nu plăți.
Contabilitatea de angajamente ≠ Contabilitatea de trezorerie

aplicată de societățile comerciale aplicată la nivel de individ, PFA
Venituri ≠ Încasări
Cheltuieli ≠ Plăţi
Profit ≠ Trezorerie (numerar)
= Venituri - Cheltuieli = Încasări - Plăţi
22
Pentru a întelege mai bine Când se recunosc cheltuielile și veniturile?
Analiza tranzacțiilor de mai jos cuprinde identificarea elementelor care se modifică și categoria
(active A, datorii D, capitaluri proprii CP, venituri V, cheltuieli Ch).
1. O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata imediată în
numerar.
crește stocul de materii prime, A+
scade numerarul, A-
2. O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata ulterioară.
crește stocul de materii prime, A+
crește datoria față de furnizori, D+
Concluzie: La achiziția de bunuri nu se recunsoc cheltuieli, indiferent de momentul plății.
3. În procesul de producție, se consumă materii prime în valoare de 120 lei.

scade stocul de materii prime, A-
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+
4. O societate vinde caiete la prețul de vânzare de 150 lei; caietele au fost achiziționate la costul de
100 lei.
Rezultatul din vânzare = 150 lei - 100 lei = 50 lei (profit)
= Venituri - Cheltuieli
Prețul de vânzare a fost asimilat veniturilor, iar costul de achiziție a fost asimilat
cheltuielilor (abia în momentul vânzării).
Contabilitatea de angajamente
Venituri ≠ Încasări
Încasarea sumelor cuvenite în urma
Venituri din vânzări de active sau prestări de servicii
vânzării activelor sau prestării serviciilor
Venituri din dobânzi
Încasarea dobânzilor
Cheltuieli ≠ Plăţi
Descărcarea din gestiune a activelor Consumul de
materii prime Plata contravalorii activelor/serviciilor
Pierderi de valoare a activelor achiziţionate
Servicii primite
Reguli generale
Vânzare Venituri din vânzare

Indiferent de
Consum/ momentul
Cheltuieli
Descărcare din gestiune încasării/
plăţii
Achiziţie servicii Cheltuieli
23
Încadrați elementele în cele cinci categorii principale:
A D CP V Ch
Elemente Capitaluri
Active Datorii Venituri Cheltuieli
proprii
cheltuieli cu materiile prime consumate
mobilier
impozit pe profit de plătit
teren
profit
venituri din prestarea serviciilor
echipmente tehnologice
dobânzi de plătit
cheltuieli cu dobânzile
clădire
cheltuieli cu serviciile telefonice
acţiuni deţinute la entitatea Y pe termen lung
contribuţii la asigurările sociale de plătit
cheltuieli cu serviciile de marketing
imprimantă
mărfuri
venituri din vânzarea mărfurilor
cheltuieli cu descărcarea din gestiune a mărfurilor
mijloace de transport
disponibil în contul curent
numerar în casierie
creanțe față de clienți
salarii de plătit
cheltuieli cu salariile
24
Răspunsul la testul de autoevaluare
Încadrarea elementelor în categorii:
A D CP V Ch
Elemente Capitaluri
Active Datorii Venituri Cheltuieli
proprii
cheltuieli cu materiile prime consumate x
mobilier x
impozit pe profit de plătit x
teren x
profit x
venituri din prestarea serviciilor x
echipmente tehnologice x
dobânzi de plătit x
cheltuieli cu dobânzile x
clădire x
cheltuieli cu serviciile telefonice x
acţiuni deţinute la entitatea Y pe termen lung x
contribuţii la asigurările sociale de plătit x
cheltuieli cu serviciile de marketing x
imprimantă x
mărfuri x
venituri din vânzarea mărfurilor x
cheltuieli cu descărcarea din gestiune a mărfurilor x
mijloace de transport x
disponibil în contul curent x
numerar în casierie x
creanțe față de clienți x
salarii de plătit x
cheltuieli cu salariile x
25
2.2 Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere

Un set complet de situaţii financiare anuale cuprinde: INVĂȚ CONTABILITATEA
ÎN 5 PAȘI
- bilanţ,
- cont de profit şi pierdere, II. Clasificarea elementelor
în bilanț și în contul de
- situaţia modificărilor capitalului propriu, profit și pierdere
- situaţia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Cum se grupează informaţiile contabile în cadrul unui set de situaţii financiare?
Active, datorii, capitaluri proprii Bilanţ

Venituri, cheltuieli Contul de profit și pierdere
Capitaluri proprii: solduri inițiale, creșteri, reduceri, solduri finale Situaţia modificărilor capitalului propriu
Încasări și plăți Situaţia fluxurilor de numerar
Note explicative
Detalierea elementelor din bilanț și contul de profit și pierdere
la situaţiile financiare anuale
Bilanţul – elemente şi structuri

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii
şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar.
În România, exerciţiul financiar coincide cu anul calendaristic.
De reținut! În România, reglementările contabile impun folosirea formatului listă

pentru prezentarea bilanțului
Format listă (vertical):

Active
Datorii
Capitaluri proprii
având la bază relaţia: ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
De-a lungul timpului, bilanțul a suferit modificări de tipul adăugiri de elemente, reclasificări
astfel că activul și pasivul care erau prezentate cândva în bilanț au fost înlocuite de elemente
precum active, capitaluri proprii și datorii.
În timp, s-a renunțat și la conceptul de patrimoniu, considerentele fiind multiple. Dintre

acestea amintim faptul că, pe de o parte, patrimoniul nu cuprinde toate tranzacțiile derulate de o
entitate (operațiunile de leasing financiar, vânzarea de active cu clauza de răscumpărare etc.), iar pe
de altă parte, patrimoniul în drept cuprinde și elemente nerecunoscute în contabilitate (fondul de
comerț).
26
Bilanţ
Elemente
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (programe informatice)
4. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale
5. Fond comercial achiziționat
6. Avansuri privind achizițiile de imobilizari necorporale
II. Imobilizările corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Investiții imobiliare
5. Active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Imobilizări corporale în curs de execuţie
8. Avansuri privind achizițiile de imobilizari corporale
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen lung)
6. Alte împrumuturi acordate altor entitati (pe termen lung = creanțe imobilizate)
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
(materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi,
ambalaje)
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
(semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, mărfuri)
4. Avansuri privind achizițiile de stocuri
II. Creanţe
1. Creanţe comerciale (clienţi, efecte comerciale de primit, avansuri privind achizițiile de servicii)
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
4. Alte creanţe (avansuri privind salariul, debitori diverși, creanțe față de stat)
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (creanțe față de acționari privind capitalul)
III. Investiţii pe termen scurt
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Alte investiții pe termen scurt (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen scurt)
IV. Casa şi conturile la bănci
1. Conturi la bănci
2. Casa (numerar și alte valori)
3. Acreditive
4. Avansuri de trezorerie (avansuri acordate personalului pentru a pleca în delegații, avansuri acordate
personalului pentru a cumpăra rechizite etc)
C. Cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la
perioada următoare)
1. Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2. Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
27
Elemente
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rate curente)
2. Sume datorate instituțiilor de credit (rate curente)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.)
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1)
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E sau A+ B+C-D- I1)
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
2. Sume datorate instituțiilor de credit
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.)
H. Provizioane (datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor)
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentru garanții acordate clienților
3. Provizioane pentru pensii și obligații similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I. Venituri în avans (subvenţii pentru investiţii si venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate
în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la perioada următoare))
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital (prime de emisiune)
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
Acţiuni proprii (cu semnul minus)
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Verificarea egalității:
Capitaluri proprii = Active – Datorii, adică

J = A+B+C-D-G-H-I
sau
Active = Capitaluri proprii + Datorii, adică

A+B+C=D+G+H+I+J
28
Să înțelegem structura Bilanțului (cu exemple de elemente frecvent întâlnite în practică)
Clasificare
Categorii
Structuri
Subcategorii și exemple de elemente
bilanțiere
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare
(programe informatice)
termen lung (non-curente)
4. Fond comercial
5. Avansuri privind achizițiile de imobilizări necorporale
A. Active 1. Terenuri şi construcţii
pe
imobilizate 2. Instalaţii tehnice şi maşini

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Imobilizări corporale în curs de execuţie
5. Avansuri privind achizițiile de imobilizări corporale
1. Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte
entităţi pe termen lung)
2. Alte împrumuturi acordate altor entitati (pe termen lung = creanțe
imobilizate)
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
(materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de
inventar, stocuri aflate la terţi, ambalaje)
ACTIVE
2. Producţia în curs de execuţie

3. Produse finite şi mărfuri
(semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, mărfuri)
4. Avansuri privind achizițiile de stocuri
II. Creanţe
1. Creanţe comerciale (clienţi, efecte comerciale de primit, avansuri privind
achizițiile de servicii)
termen scurt (curente)
B. Active 2. Alte creanţe (avansuri privind salariul, debitori diverși, creanțe față de stat)
circulante 3. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (creanțe față de acționari
privind capitalul)
pe

1. Alte investiții pe termen scurt (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte
entităţi pe termen scurt)
1. Conturi la bănci
2. Casa (numerar și alte valori)
3. Acreditive
4. Avansuri de trezorerie (avansuri acordate personalului pentru a pleca în
delegații, avansuri acordate personalului pentru a cumpăra diverse articole
etc)
(chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada curentă care se referă la
C. Cheltuieli perioada următoare)
în avans 1. Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
29
Clasificare
Categorii
Structuri
Subcategorii și exemple de elemente
bilanțiere
D. Datorii: 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rate curente)

pe termen scurt
DATORII
sumele care 2. Sume datorate instituțiilor de credit (rate curente)

(curente)
trebuie plătite 3. Avansuri încasate în contul comenzilor

într-o perioadă 4. Datorii comerciale – furnizori
de până la un 5. Efecte de comerț de plătit
an 6. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.)
INDICATORI
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E sau A+B+C-D- I1)
G. Datorii:
pe termen lung
sumele care 1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni

trebuie plătite 2. Sume datorate instituțiilor de credit (credite bancare pe termen lung)
într-o perioadă
3. Alte datorii (împrumuturi aferente contractelor de leasing)
mai mare de
DATORII
un an
(datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor)
incerte/ pe termen
H. Provizioane 1. Provizioane pentru litigii

formă aparte:
lung/ scurt
2. Provizioane pentru garanții acordate clienților

(subvenţii pentru investiţii si venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente
I. Venituri în încasate în perioada curentă care se referă la perioada următoare))
avans 1. Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
I. Capital subscris (capital subscris vărsat, capital subscris nevărsat)
CAPITALURI
II. Prime de capital (prime de emisiune)

PROPRII

J. Capital şi
IV. Rezerve (rezerve legale, rezerve statutare, alte rezerve)
rezerve
Acţiuni proprii (cu semnul minus)
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Indicatorii E și F din bilanț
Indicatorul E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete se determină ca diferență
între activele curente și datoriile curente și poate prezenta valori pozitive sau negative, oferind
informații despre eficiența și stabilitatea financiară pe termen scurt a unei companii12.
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete = B + C1 - D - I1 =
= B + C1 - (D + I1 ) =
= Active curente - Datorii curente = +/-
Indicatorul F. Total active minus datorii curente este o formă a capitalului permanent,
arătând cât este valoarea activului finanțat exclusiv pe baza resurselor pe termen lung (peste un an),
și anume prin intermediul capitalurilor proprii și a datoriilor pe termen lung13.
F. Total active minus datorii curente = A + C2 + E = A + B + C - D - I1 =
= A + B + C - (D + I1 ) =
= Total active - Datorii curente
12
http://www.stockpedia.ro/dictionar
13
idem
30
Exemplu de bilanț la 31.12.N întocmit pe baza următoarelor informaţii: mărfuri 1.000 lei;
capital social (subscris) 1.000 lei; clădire 1.000 lei; program informatic 1.000 lei; acțiuni deținute la
alte societate pe termen scurt 1.000 lei; conturi la bănci 1.000 lei; salarii de plătit 1.000 lei; profit
1.000 lei; credit bancar pe termen lung 1.000 lei; datorii către furnizori 1.000 lei.
Bilanţ la 31.12.N
Elemente Sume (lei)
A. Active imobilizate 2.000
program informatic 1.000
clădire 1.000
B. Active circulante 3.000
I. Stocuri
mărfuri 1.000
II. Creanţe
acțiuni deținute la alte societate pe termen scurt 1.000
conturi la bănci 1.000
C. Cheltuieli în avans 0
1. Sume de reluat < 1 an 0
2. Sume de reluat > 1 an 0
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 2.000
salarii de plătit 1.000
datorii către furnizori 1.000
1.000
= 3.000 lei + 0 – 2.000 lei - 0
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E)
3.000
= 2.000 lei + 0 + 1.000 lei
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 1.000
credit bancar pe termen lung 1.000
H. Provizioane 0
I. Venituri în avans 0
1. Sume de reluat < 1 an 0
2. Sume de reluat > 1 an 0
J. Capital şi rezerve 2.000
capital social (subscris) 1.000
profit 1.000
Verificarea egalității:
Active = Capitaluri proprii + Datorii = Datorii + Capitaluri proprii,
adică A+B+C = D+G+H+I+J
5.000 lei = 5.000 lei
31
DESCRIEREA DETALIATĂ A ELEMENTELOR DIN CADRUL BILANȚULUI

ACTIVELE se împart, în funcție de lichiditatea lor, în active pe termen lung (active imobilizate) și
active pe termen scurt/curente (active circulante, cheltuieli în avans).
A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu durată Să întocmim bilanțul
de folosinţă îndelungată (mai mare de un an) în activitatea entităţii şi care A. Active imobilizate
nu se consumă şi nu se înlocuiesc de la prima utilizare. Sunt destinate I. Imobilizări necorporale
utilizării în activitatea de producţie şi nu comercializării. III. Imobilizări financiare
I. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (active intangibile sau nemateriale) sunt active imobilizate

prezentate sub forma unor bunuri fără materialitate. Ele sunt active identificabile nemonetare, fără
suport corporal, care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi
servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative.
Obs
1. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea legate de
unei entităţi (cheltuieli de înmatriculare, taxe, comisioane și alte cheltuieli legate de denumire
înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).
2. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor
cunoştinţe, în scopul realizării de produse /servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, Nu
înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării. reprezintă
cheltuieli
Exemplu: cheltuieli cu dezvoltarea unui nou model de telefon curente, ci
active
3. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi valorile similare şi alte
imobilizări necorporale includ costurile efectuate pentru achiziţionarea acestor
elemente.
Concesiuni = drepturi de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu
Brevet = titlu oficial de protecție pentru o invenție
Licenţă = autorizare care permite practicarea unei anumite activități
Marcă = inscripție care indică sursa de fabricație
Drepturi şi valori similare = alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială
Alte imobilizări necorporale = active nenominalizate în grupele menţionate mai sus, ca
de exemplu programele informatice.
4. Fondul comercial este generat de clientela, vadul comercial, firma, reputaţia. Fondul
comercial apare, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie
şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.
O entitate achiziţionează o altă entitate la costul de 100.000 lei. Activul net al entităţii
achiziţionate (adică active minus datorii) este de numai 97.000 lei.
Fondul comercial=100.000 lei - 97.000 lei = 3.000 lei
5. Avansurile privind imobilizările necorporale sunt sumele de bani achitate în scopul
achiziţionării activelor necorporale.
Observați imobilizările necorporale bifate în listă.
 taxe şi comisioane pentru înfiinţarea unei entităţi;
- utilaje;
- CD-uri neinscripţionate;
 programe informatice;
 cheltuieli de dezvoltare;
 licențe de fabricație;
 avans pentru achiziția licenței Windows;
- mașini;
 brevete;
 fond comercial rezultat la consolidare.
32
II. IMOBILIZĂRILE CORPORALE14 (active tangibile) se prezintă sub forma unor active cu
conţinut material sau corporal, deţinute de o entitate spre a fi utilizate în procesul de producţie de
bunuri sau prestare de servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative şi care vor fi utilizate
pe parcursul mai multor exerciţii.
În România, pentru a fi recunoscute în categoria imobilizărilor corporale, bunurile

trebuie să mai îndeplinească două condiţii: să aibă o durată normală de utilizare mai mare de
un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (valoarea actuală
este de 2.500 lei).
1. Terenurile şi construcţiile. Terenurile cuprind două categorii: terenurile şi amenajările Obs

de terenuri (parcarea unui magazin).
2. Instalaţiile tehnice şi maşinile. Ele sunt reprezentate de echipamente tehnologice,

maşini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare,
mijloace de transport etc.
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier. În această grupă includem active nenominalizate mai
sus, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale.
clădire
4. Imobilizările corporale în curs de execuţie includ imobilizările care nu au fost aflată în
terminate până la data bilanţului. construcție
5. Avansurile privind imobilizările corporale includ sumele de bani achitate în scopul

dobândirii unor imobilizări corporale care nu sunt încă în posesia entităţii.
Enunțurile adevărate sunt bifate:

- Sunt imobilizări corporale: terenurile, utilajele, clădirile, mobilierul, brevetele.
 Sunt imobilizări corporale: terenurile, utilajele, clădirile, mobilierul, avans pentru
achiziția unei mașini.
 Imobilizările corporale au o durată mai mare de un an și o valoare peste 2.500 lei.
- Imobilizările corporale nu au formă/conținut material(ă).
În această categorie se includ și:

14
 Investiții imobiliare – Investiția imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire — ori o parte a unei
clădiri — sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai
degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului, ori ambele, decât pentru:
a) a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri administrative; sau
b) a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității
 Investițiile imobiliare în curs de execuție includ investițiile imobiliare care nu au fost terminate până la data
bilanţului.
 Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
 Active biologice productive - Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.
33
III. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE15 (investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile

financiare investite de entitate pe termen lung, sub forma unor titluri de valoare sau creanţe
financiare, în scopul obţinerii unor venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin
creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii.
1. Titluri imobilizate: titluri de valoare (acţiuni şi obligaţiuni deținute pe termen lung, de
la alte entităţi). Obs
Acțiune16 = titlu de valoare care dovedește partea pe care o deține posesorul său – Dividende
acționarul – din capitalul unei societăți comerciale.
Obligaţiune = hârtie de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al
Dobânzi
statului, al unei instituții publice, al unui agent economic, dându-i dreptul de a primi, pentru
suma împrumutată, un venit fix sub formă de dobândă.
A emite obligațiuni este similar cu a deține obligațiuni emise de alte entități?
Societatea A și le vinde către

are nevoie de finanțare, Societatea B
emite obligațiuni
A – emite obligațiuni, se împrumută, deci beneficiază de împrumuturi din emisiunea

de obligațiuni, plătind dobândă
B – deține obligațiuni și va încasa dobânda
2. Împrumuturi acordate: împrumuturi acordate altor entităţi (se mai numesc şi creanţe
imobilizate), garanţii, depozite depuse de entitate la terţi.
Sinteză - Active imobilizate
Caracteristica esențială Clasificare

Sunt active pe termen lung II. Imobilizările corporale
Deosebiri Încadrare în categoria corespunzătoare
Categoria corespunzătoare
Imobilizări Imobilizări Imobilizări Imobilizări Imobilizări Imobilizări
Elemente necorporale corporale financiare
necorporale corporale financiare
echipamente de producţie x
bunuri bunuri obligaţiuni deţinute pe x
fără formă cu formă termen lung
valori
materială materială cheltuieli de constituire x
fond comercial (consolidare) x
terenuri x
împrumuturi acordate pe x
termen lung
clădire aflată în construcţie x
15
 Acţiuni deţinute la filiale
 Împrumuturi acordate entităţilor din grup
 Acțiunile deținute la entitățile asociate și la entitățile controlate în comun
 Împrumuturi acordate entităţilor asociate și entităților controlate în comun
16
Niță Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pg. 19
34
B. ACTIVELE CIRCULANTE (fiind parte a activelor curente) reprezintă bunurile şi valorile

care se utilizează pe o perioadă mai mică de un an în activitatea entităţii, Să întocmim bilanțul
participă la un singur circuit economic, se consumă şi se înlocuiesc după A. Active imobilizate
prima utilizare. I. Imobilizări necorporale
I. STOCURILE reprezintă ansamblul bunurilor deţinute de către entitate B. Active circulante
pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de I. Stocuri
producţie, în curs de prelucrare, sau deţinute pentru a fi consumate la II. Creanţe
prima lor utilizare în procesul de producţie sau la prestarea de servicii. IV. Casa şi conturile la bănci
1. Materiile prime şi materialele consumabile

Obs
Bunuri destinate utilizării în procesul de producţie, Exemple –
participă direct la fabricarea produselor şi se fabrica de
Materii prime
regăsesc în produsul finit integral sau parţial, pâine
fie în starea lor iniţială, fie transformate.
făină
Materiale consumabile Bunuri destinate utilizării în procesul de producţie
(materiale auxiliare, combustibili, şi participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de
materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de
exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul
pungi
plantat, furaje şi alte materiale consumabile) finit.
Bunuri care nu îndeplinesc unul din cele două
criterii de recunoaștere drept imobilizări corporale
Materiale de natura
(durata/valoare), precum şi bunuri asimilate acestora
obiectelor de inventar
(echipamente de protecţie şi de lucru, matriţe,
verificatoare, aparate de măsură şi control).
Diferențe Imobilizări corporale Obiecte de inventar

Durata > 1 an < 1 an > 1 an
Valoare > 2.500 lei > 2.500 lei < 2.500 lei
Diverse bunuri de natura stocurilor aflate în
Stocurile aflate la terţi proprietatea entităţii, dar care fizic se găsesc în
custodie, prelucrare, consignaţie la terţi.
Bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul
Ambalajele reutizabile
transportului sau depozitării diverselor active.
2. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a parcurs toate fazele de

prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice, lucrările şi serviciile în curs de execuţie.
3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite,

produse reziduale, animale şi mărfuri, fiind depozitate şi destinate în principal
comercializării către terţi.
Bunuri obţinute în cadrul procesului de producţie,
Produse finite
care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie.
pâine
Mărfuri Bunuri achiziţionate de la terţi în vederea revânzării.
Produse al căror proces de fabricaţie a fost încheiat
Semifabricatele într-o anumită fază şi urmează a fi supuse altor faze
pesmet
de fabricaţie sau livrate ca atare terţilor.
Produsele reziduale Deşeuri, rebuturi, materiale recuperabile.
35
4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de bani plătite cu anticipaţie

în vederea aprovizionării cu bunuri de natura stocurilor de la furnizori.
Clasificarea elementelor referitoare la o fabrică de umbrele:

Foaie subțire din material plastic, spițe din carbon Materii prime
Umbrele pliabile aflate în stoc Produse finite
Avans pentru achiziţia de ață Avansurile pentru cumpărări de stocuri
Materiale de ambalat umbrelele (nerefolosibile) Materiale consumabile
Umbrele nefinalizate Producţie în curs de execuţie
Combustibil Materiale consumabile
Ace de cusut Materiale consumabile
II. CREANŢELE17 reprezintă valorile de recuperat, de primit, de încasat. Ele sunt valorile avansate
de către entitate terţilor, temporar, pentru care urmează a se primi un echivalent (o sumă de bani sau
un serviciu). Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansată şi urmează să dea
echivalentul corespunzător sunt numite DEBITORI.
1. Creanţele comerciale cuprind creanţele faţă de clienţi, avansurile pentru achiziția de
Obs.
servicii şi efectele de primit (cambii, bilete la ordin). Clienţii sunt debitorii entităţii care
au rezultat în urma vânzării de bunuri şi prestării de servicii. Efectele de primit sunt
titluri negociabile sub forma de cambii, bilete la ordin etc. care atestă existenţa unei
relaţii comerciale de tip debitor – creditor şi care vor fi încasate pe termen scurt, de Cambia şi
obicei până la 90 de zile. biletul la
ordin sunt
efecte de
Cambie = titlu de credit folosit ca instrument de plată, prin care o persoană numită trăgător, dă dispoziție
primit
altei persoane, numită tras, să plătească necondiționat la ordinul acesteia o sumă, la scadență, unei a treia
pentru una
persoane, numită beneficiar.
din părți
Bilet la ordin18 = titlu de credit negociabil, utilizat ca instrument de plată, prin care o persoană numită
și se
emitent (subscriitor) îşi asumă obligaţia de a plăti, într-un anumit loc şi la un termen stabilit, altei persoane,
clasifică la
numită beneficiar, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani.
creanțe
Spre deosebire de cambie, în biletul de ordin nu figurează numele trasului, deoarece trăgătorul şi trasul se
și efecte de
identifică cu persoana emitentului. Biletul la ordin poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval.
plătit
Model de bilet la ordin19
pentru
cealaltă
parte a
relației
comerciale,
clasificându-
se la datorii.
2. Alte creanţe sunt reprezentate de creanţe față de salariaţi, bugetul statului, asigurările
sociale, debitorii diverşi etc.
3. Creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt creanțele față de acționari care se
referă la subscrierile de capital social efectuate şi nedepuse.
Diferenţa dintre creanţe şi creanţe imobilizate

Creanțele sunt active pe termen scurt, în timp ce creanțele imobilizate sunt active pe
termen lung.
17
În această categorie se includ și Sumele de încasat de la entităţile afiliate, entitățile asociate și entitățile
controlate în comun, care sunt creanţele generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi entităţile afiliate,
asociate și/sau controlate în comun.
18
Nită Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pg. 68
19
Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro
36
III. INVESTITIILE PE TERMEN SCURT20 reprezintă valorile financiare investite de către

entitate în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Ele includ: Obs
- acţiuni şi obligaţiuni deținute pe termen scurt (de la alte entități).
IV. CASA ŞI CONTURILE LA BĂNCI sunt valori care îmbracă forma de bani (lei sau devize). Devize =
diverse valute
1. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat, disponibilităţi în lei sau valute în
conturile de la bănci.
2. Casa reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau valute.
Alte valori includ: timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de
tratament şi odihnă.
3. Acreditivele sunt conturi bancare deschise de entitate în vederea achitării unor obligaţii
faţă de anumiţi furnizori pe măsura îndeplinirii condiţiilor de livrare sau prestare de
servicii. Funcţionarea acestor conturi bancare este restricţionată (retragerile de numerar nu
se pot efectua decât de către furnizor, după îndeplinirea condiţiilor contractuale, sau de
către client – cel care a deschis contul – dacă obligaţiile contractuale nu sunt îndeplinite de
către furnizor) şi condiţionată de derularea contractelor comerciale care au stat la baza
creării lor.
4. Avansurile de trezorerie sunt sume de bani puse la dispoziţia personalului sau terţilor în
vederea efectuării unor plăţi în numele entităţii.
Avansurile de trezorerie sunt bifate:
 Avans achitat unui salariat pentru achiziţia de tipizate pentru entitate;
o Avans privind salariul;
 Avans plătit unui angajat pentru a pleca în delegaţie în interes de serviciu;
o Avans plătit furnizorului de materii prime.
Cine știe, răspunde!!!
Ce reprezintă casa? Disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau devize.
Cine poate primi un avans de trezorerie? Un anagajat sau un terț.
Cum se recunosc timbrele fiscale și poștale? La alte valori.
Când se acordă un avans de trezorerie? Când un anagajat pleacă în delegaţie în interes de

serviciu.
De ce entitatea ar opta pentru a deschide un acreditiv? Pentru a reduce riscul de a plăti pentru
mărfuri necalitative.
20
În această categorie se includ și obligaţiunile emise de către entitate şi răscumpărate.
37
Sinteză - Active circulante
Caracteristica esențială Clasificare

I. Stocuri
Sunt active pe termen scurt II. Creanţe
Încadrare în categoria corespunzătoare
acreditiv
numerar bilet la ordin de
casa şi disponibilităţi în primit
conturile contul curent creanţe avans privind
la bănci avans de trezorerie salariile
creanțe clienţi
acţiuni deţinute la
alte entităţi pe produse în curs de
investiţii termen scurt execuţie
pe termen obligaţiuni stocuri ambalaje
scurt deţinute la alte mărfuri
entităţi pe termen materii prime
scurt
Să întocmim bilanțul
C. CHELTUIELILE ÎN AVANS sunt sume de bani achitate în cursul A. Active imobilizate

exerciţiului curent, dar care se referă la servicii (pe o bază continuă) care II. Imobilizările corporale
vor fi primite în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute drept III. Imobilizări financiare
cheltuieli (abonamente, chirii plătite în avans, asigurări). I. Stocuri
II. Creanţe
Se raportează separat cheltuielile în avans care trebuie reluate într-o IV. Casa şi conturile la bănci
perioadă mai mică de un an față de cele care trebuie reluate într-o perioadă C. Cheltuieli în avans
1. Sume de reluat într-o perioadă
mai mare de un an. mai mică de un an
mai mare de un an

1. Clasificaţi următoarele elemente:
Cheltuieli în Cheltuieli care
Elemente
avans afectează rezultatul
Asigurare auto plătită în decembrie pentru anul următor x
Chiria plătită aferentă lunii curente x
Chiria plătită aferentă lunii următoare x
2. Clasificaţi următoarele elemente:

Avans privind abonamentul la programul de contabilitate pentru următoarele două luni
= cheltuială în avans
Avans pentru auditarea situațiilor financiare

= avans pentru servicii (creanțe)
38
Cine știe, răspunde!!! Aplicație practică
Contabilul unei fabrici de felicitări a primit factura de mai jos. Ajutați contabilul să
înregistreze factura în contabilitate.
Furnizor: COMERȚ ONLINE Cumpărător: TE FELICITAM SRL

Nr.Reg.Com.: J40/58/2000 Nr.Reg.Com.: J40/21/2013
C.I.F.: 22963758 C.I.F: 1334356
Sediu: Piața Romană, nr. 2, sector 1, Bucureşti Sediu: Bucureşti
Cont: RO55RNCB0318005487510028 Cont: RO73RNCB0312354487510024
Banca: BCR Banca: BCR
Capital social 200 lei
Cota TVA: 19%
FACTURA
Seria: COM Nr. facturii: 20000021 Cum va
Data: 20/11/2021 recunoaște
Preţ bunurile
Valoare
Nr. Denumirea produselor sau a
U.M. Cantitate
unitar Valoare
TVA cumpărate?
crt. serviciilor (fara TVA) -lei-
-lei-
-lei-
Laptop Dell 3568 (Procesor Intel®

Core™ i5-7200U (3M Cache, up to Imobilizări corporale
1 buc 1 2.600,00 2.600,00 494,00
3.10 GHz), Kaby Lake, 15.6", 4GB,
1TB, AMD Radeon R5 M420X@2GB,
Wireless AC, Win10 Home 64)
Obiect de inventar
2 Etajeră NOVO lemn cireș buc 1 345,00 345,00 65,55
Materiale
3 Dosare de plastic colorate set 3 14,99 44,97 8,54
consumabile
Materiale
4 Pixuri V5 buc 10 11,90 119,00 22,61
consumabile
5 Carton lucios pentru felicitări buc 500 5,50 2.750,00 522,50 Materii prime
6 Calculator stiințific V34-92 buc 3 98,00 294,00 55,86 Obiecte de inventar
7 Cutii de carton pentru transport buc 5 24,99 124,95 23,74 Materiale

consumabile
Semnătura şi Date privind expediţia: Total 6.277,92 1.192,80

ştampila
furnizorului Numele delegatului: din care:
B.I./C.I. Seria nr. accize
Eliberat(a) de:
Mijlocul de transport nr. Semnatura Total de 7.470,72
Comerț Online Expedierea s-a facut in prezenta noastra de primire plata
la data: ora: Te Felicitam
Semnatura
39
DOUĂ CATEGORII CARE CORECTEAZĂ VALOAREA ACTIVELOR ÎN BILANŢ
Amortizările reprezintă reducerile de valoare ale unor active imobilizate ca urmare a

utilizării (uzura fizică) sau neutilizării acestora (uzura morală). Amortizarea este alocarea sistematică
a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viaţă utilă. Cea mai des întâlnită este
amortizarea liniară, care se calculează astfel:
Cost de achiziţie sau de producţie
Amortizare anuală =
Durata de viaţă utilă (DVU)
Elementele supuse amortizării sunt imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia:

- avansurilor şi imobilizărilor necorporale şi corporale în curs de execuţie;
- terenurilor.
Exemplu
O entitate achiziţionează o maşină la costul de 100.000 lei.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani.
Amortizarea liniară = 100.000 lei / 5 ani = 20.000 lei/an
Valoarea mașinii în bilanţ după primul an = cost – amortizare =
= 100.000 lei – 20.000 lei = 80.000 lei
Dar după anul al treilea? 100.000 lei – 3x20.000 lei = 40.000 lei
Valoarea prezentată în bilanţ la sfârşitul celor 5 ani =100.000 lei – 100.000 lei = 0
Ajustările pentru deprecierea unor elemente de activ reprezintă pierderile reversibile de

valoare (reducere generată, de exemplu, de variaţia preţurilor pe piaţă pentru elementele de activ
respective).
Exemplu
O entitate are o creanţă faţă de un client în valoare de 5.000 lei. La sfârşitul anului, se
estimează că va încasa cu 500 lei mai puțin, deoarece clientul întâmpină dificultăţi financiare.
Valoarea ajustării pentru deprecierea creanţei = 500 lei
Valoarea netă contabilă a creanţei = cost – depreciere = 5.000 lei –500 lei = 4.500 lei
În bilanţ, activele sunt prezentate la valoarea netă contabilă.
Amortizare/ Bilanţ
Cost de achiziţie sau Valoare netă
- depreciere =
de producţie contabilă contabil
cumulată
40
În sens larg, DATORIILE cuprind datoriile certe, datoriile incerte, veniturile în avans.
D și G. DATORIILE21 sunt surse de finanţare externe puse la dispoziţia A. Active imobilizate
entităţii de către bănci, instituţii financiare, parteneri comerciali (furnizori) I. Imobilizări necorporale
şi terţi pentru care entitatea trebuie să acorde o contraprestaţie sau un III. Imobilizări financiare
echivalent valoric. Aceste persoane au calitatea de CREDITORI ai B. Active circulante
entităţii. I. Stocuri
II. Creanţe
C. Cheltuieli în avans
Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii mai mică de un an
curente şi datorii pe termen lung. Datoriile curente sunt acele 2. Sume de reluat într-o perioadă
mai mare de un an
obligaţii care: (1) se aşteaptă a fi achitate în cursul normal al D. Datorii: sumele care trebuie
exploatării sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data plătite într-o perioadă de până la
un an
bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe …
termen lung. G. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare
de un an
1. și 2. Împrumuturile şi datoriile asimilate: datorii financiare privind împrumuturile din

emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen lung, credite pe termen lung primite Obs
de la alte instituţii financiare (împrumuturi aferente contractelor de leasing financiar).
4. Datoriile comerciale cuprind datoriile faţă de furnizori.
5. Efectele de comerț de plătit (cambie de plătit, bilet la ordin de plătit)
6. Alte datorii reprezintă datorii fiscale, sociale, salariale, faţă de asociaţi, faţă de creditorii
diverşi etc.
Specificaţi un sinonim pentru datorii.Obligații
Debitori diverşi vs Creditori diverşi

Către cine avem o obligație? Creditori diverşi
Față de cine avem o creanță? Debitori diverşi
Daţi exemple de datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt.

Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt
- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, - datorii faţă de furnizori
- credite bancare pe termen lung - datorii fiscale
- împrumuturi aferente contractelor de - bilet la ordin de plătit

leasing financiar
21

- Sumele datorate entităţilor afiliate cuprind datoriile rezultate din relaţiile de decontare cu filialele.
 Sumele datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de participare rezultă
din relaţiile cu entităţile asociate.
41
H. PROVIZIOANELE sunt datorii incerte din punct de vedere al Să întocmim bilanțul

exigibilităţii sau valorii. A. Active imobilizate
Recunoaşterea unui provizion se face numai daca: (1) o entitate are o II. Imobilizările corporale
obligaţie curenta, generata de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o III. Imobilizări financiare
ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară I. Stocuri
pentru a stinge obligaţia respectiva şi (3) poate fi realizată o bună estimare II. Creanţe
a valorii obligaţiei. IV. Casa şi conturile la bănci
Diferenţa dintre provizioane şi datorii. mai mică de un an
Provizioanele = datorii incerte mai mare de un an
Datoriile = obligații certe D. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă de până la
un an
…
Exemple de provizioane G. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare de
O entitate este dată în judecată de către un un an
H. Provizioane
client nemulțumit care cere despăgubiri în
valoare de 500 lei. Avocații societății consideră
Provizioane pentru litigii
că este foarte probabil ca entitatea să plătească
daune clientului. Procesul este în curs de
derulare.
Provizioane pentru garanţii O entitate vinde produse electronice și

acordate clienţilor oferă garanție pentru acestea.
I. VENITURILE ÎN AVANS cuprind subvenţiile pentru investiţii și A. Active imobilizate
veniturile în avans. II. Imobilizările corporale
a. Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la B. Active circulante
bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiază I. Stocuri
II. Creanţe
o entitate, destinate achiziţionării sau producerii de echipamente sau III. Investiţii pe termen scurt
alte bunuri de natura imobilizărilor. IV. Casa şi conturile la bănci
b. Veniturile înregistrate în avans sunt sume încasate în cursul mai mică de un an
exerciţiului, în contul unor servicii care vor fi prestate în exerciţiul 2. Sume de reluat într-o perioadă
următor, pe o bază continuă, când vor fi recunoscute ca venituri mai mare de un an
D. Datorii: sumele care trebuie
(chirii încasate în avans, abonamente încasate în avans etc.). plătite într-o perioadă de până la
un an
…
G. Datorii: sumele care trebuie
Cine știe, răspunde!!! plătite într-o perioadă mai mare de
un an
H. Provizioane
Ce trebuie să achiziționeze o entitate care primește I. Venituri în avans
1. Sume de reluat într-o
o subvenție pentru investiții? Imobilizări perioadă mai mică de un an
2. Sume de reluat într-o
perioadă mai mare de un an
Cum recunoaștem suma de 30 de lei care reprezintă chiria pentru luna
curentă și următoarele două luni?
10 lei = venituri curente
20 lei = venituri în avans
De ce subvențiile pentru investiții nu se recunosc direct la venituri curente?
Se referă la imobilizări care se consumă treptat.
Când recunoaștem cheltuieli în avans și venituri în avans? .. Când am plătit, respectiv am încasat
chiria/abonamentul în perioada curentă pentru perioada următoare.
42
J. CAPITALUL ŞI REZERVELE (CAPITALURILE PROPRII) Să întocmim bilanțul

I. CAPITALUL SOCIAL (subscris) este reprezentat de contravaloarea III. Imobilizări financiare
aportului în bani sau în bunuri al proprietarilor entităţii. B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
Număr x Valoarea nominală III. Investiţii pe termen scurt
Capital social (subscris) = IV. Casa şi conturile la bănci
acţiuni/părţi sociale a unei acţiuni/părţi sociale C. Cheltuieli în avans
mai mică de un an
Se diferenţiază în: 2. Sume de reluat într-o perioadă
mai mare de un an
- capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care acţionarii s-au D. Datorii: sumele care trebuie
angajat să îl pună la dispoziţia entităţii, dar pe care nu l-au vărsat plătite într-o perioadă de până la
un an
efectiv. …
G. Datorii: sumele care trebuie
- capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care plătite într-o perioadă mai mare de
a fost, fizic, depusă de către proprietari la dispoziţia entităţii. un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
1. Sume de reluat într-o perioadă mai
Exemple mică de un an
2. Sume de reluat într-o perioadă mai
La data de 05 martie un acționar promite să aducă sub formă de aport la mare de un an
capital suma de 500 lei. Suma este depusă peste 2 săptămâni. J. Capital şi rezerve
La data de 05 martie, crește capitalul subscris nevărsat I. Capital subscris
După primirea sumei, scade capitalul subscris nevărsat și crește II. Prime de capital
capitalul subscris vărsat IV. Rezerve
Acţiuni proprii (cu semnul -)
V. Profitul sau pierderea
Un acționar care participase la constituirea unei soietăți se retrage și își reportat(ă)
cere cota de participare înapoi. La data retragerii, scade capitalul subscris VI. Profitul sau pierderea
exerciţiului financiar
vărsat Repartizarea profitului
II. PRIMELE DE CAPITAL reprezintă surse proprii de finanţare generate de operaţii de creştere a
capitalului social prin emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Ele apar la majorarea
capitalului atunci când se emit acţiuni noi.
Se disting mai multe feluri22, dintre care amintim primele de emisiune apar atunci când acţiunile Obs
se emit la o valoare de emisiune VE mai mare decât valoarea nominală VN.
Exemplu
O entitate emite 100 de acţiuni la valoarea de emisiune de 13 lei/acţiune, iar valoarea
nominală este de 10 lei/acţiune.
Suma ce trebuie primită de la acționari = 100 acțiuni x 13 lei/acţiune = 1.300 lei Când VE=VN,
prima de
Creșterea capitalului social (subscris nevărsat) = 100 acțiuni x 10 lei/acţiune = 1.000 lei emisiune =
zero
Prime de emisiune =100 acțiuni x (13 lei/acţiune-10 lei/acţiune) = 300 lei
Mai există:
22
 prime de aport (atunci când valoarea bunului adus ca aport la capitalul social este mai mare decât valoarea
nominală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport;
 prime de fuziune, prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
43
III. REZERVELE DIN REEVALUARE reprezintă plusurile de valoare create prin reevaluarea
activelor imobilizate, ca diferenţă între valoarea reevaluată/valoarea justă (mai mare) şi valoarea
înregistrată în contabilitate (mai mică).
Obs
Anul viitor
Exemplu valoarea justă
O entitate deţine un teren ce a fost achiziţionat la costul de 600.000 lei la începutul = 650.000 lei,
anului. La sfârşitul anului, valoarea reevaluată (valoarea justă, de piață) este de 700.000 lei. deci rezerva
din reevaluare
Rezerva din reevaluare = 700.000 lei- 600.000 lei = 100.000 lei va scădea cu
50.000 lei
IV. REZERVELE sunt surse constituite anual din profitul entităţii, în limitele prevăzute de lege, de
statutul societăţii sau conform deciziei AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor).
Obs
1. Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital, fiind destinate Trăsătura
comună
protejării capitalului. Sunt surse
2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie din profitul net, conform prevederilor constituite
din statut. anual din
3. Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, pot fi constituite din profitul net, potrivit profit
hotărârii AGA.
ACȚIUNILE PROPRII diminuează valoarea capitalurilor proprii.
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT/Ă reprezintă rezultatul (profitul sau pierderea)

din exercițiile financiare precedente a cărui repartizare/acoperire a fost amânată de AGA. Atunci
când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR reprezintă profitul sau
pierderea exerciţiului financiar curent. Atunci când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ
cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
REPARTIZAREA PROFITULUI arată profitul repartizat sub formă de rezerve legale, diminuând
valoarea capitalurilor proprii.
44
Pentru a întelege mai bine Iată un exemplu de bilanț al unei

societăți întocmit la sfârșitul anului N:
Bilanț la data de 31.12.N

- lei -
Sold la Sold la
începutul sfârșitul
Denumirea elementului exercițiului exercițiului
financiar financiar
cheltuieli cu înfiinţarea societăţii 1.200
cheltuieli de dezvoltare a unui nou produs 900
II. Imobilizări corporale
construcţii 28.800
mijloace de transport 10.800
împrumut pe termen lung acordat unei filiale 6.600
I. Stocuri
materii prime 1.440
materiale consumabile 960
produse finite 6.840
II. Creanţe
clienţi 15.360
debitori diverşi 2.760
TVA de recuperat 9.440
obligaţiuni deţinute la alte entităţi pe termen scurt Nu există informații 3.000
conturi curente la bănci 4.920
asigurare auto plătită pentru anul următor 900
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 34.920
furnizori de imobilizări 6.960
taxe locale (impozit pe teren şi impozit pe clădiri) 1.440
creditori diverşi 3.840
credite bancare pe termen scurt 17.400
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete 10.100
F. Total active minus datorii curente 58.400
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 35.220
credite bancare pe termen lung 35.220
H. Provizioane 1.920
provizioane pentru litigii 1.920
abonamente încasate pentru trimestrul următor 600
capital social 8.840
prime legate de capital 1.020
rezerve 3.600
rezultatul exerciţiului (profit) 7.800
45
Contul de profit şi pierdere – elemente şi structuri

Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp.
Dacă Bilanţul ne arată poza activităţii entităţii la sfârşit de exerciţiu financiar, Contul de
profit şi pierdere ne dezvăluie filmul privind performanţa entităţii.
În cadrul Contului de profit şi pierdere, veniturile şi cheltuielile se clasifică în:
venituri şi cheltuieli din exploatare, care se referă la activităţile de bază ale entităţii;
venituri şi cheltuieli financiare.
Cont de profit şi pierdere

1. Venituri din exploatare:
Cifra de afaceri netă
(venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor, din prestarea serviciilor, executarea
lucrărilor);
+/- Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie;
Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată;
Alte venituri din exploatare (venituri din vânzarea imobilizărilor, venituri din subvenții,
venituri din exproprierea bunurilor);
2. Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli
cu mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu
amortizarea, cheltuieli privind vânzarea imobilizărilor, cheltuieli cu provizioanele, cu
deprecierea minus veniturile din reluarea deprecierii, cheltuieli generate de calamităţi
naturale, cheltuieli cu publicitatea, cheltuielile legate de distribuție, alte cheltuieli de
exploatare)
3. Profitul sau pierderea din exploatare
4. Venituri financiare (venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi primitea, diferențe
favorabile de curs valutar, venituri din vânzarea titlurilor pe termen scurt)
5. Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile acordatea, diferențe nefavorabile
de curs valutar, cheltuieli cu vânzarea titlurilor pe termen scurt)
6. Profitul sau pierderea financiar(ă)
7. Venituri totale (1 + 4)
8. Cheltuieli totale (2+ 5)
9. Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8)
10. Cheltuieli cu impozitul pe profit
11. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10)
a
Sconturile reprezintă reduceri financiare care apar la decontarea înainte de termenul stabilit inițial.
Pentru cel care acordă scontul, acesta va reprezenta o cheltuială financiară pe care și-o asumă
datorită faptului că primește banii mai devreme decât termenul stabilit inițial, iar pentru cel care
primește scontul, acesta reprezintă un venit financiar.
Alegeţi din lista de mai jos elementele Alegeţi din lista de mai jos elementele
care reprezintă venituri care afectează care reprezintă cheltuieli care afectează
rezultatul curent: rezultatul curent:
 venituri din dividende;  cheltuieli cu materiile prime;
 venituri din vânzarea mărfurilor; o cheltuieli de dezvoltare;
o venituri înregistrate în avans; o cheltuieli înregistrate în avans;
 venituri din diferenţe de curs  cheltuieli cu salariile;
valutar. o cheltuieli de constituire;
 cheltuieli cu dobânzile.
46

1. Încadrarea elementelor în cele cinci categorii:
D CP
Elemente A Datorii + V Ch
Capitaluri
Active Provizioane+ Venituri Cheltuieli
proprii
Venituri în avans
cheltuieli cu abonamentul la reviste economice
x
plătite în avans
rezerve din reevaluare x
venituri din dividende x
venituri din diferenţe de curs valutar x
venituri privind chiria pentru luna următoare x
cheltuieli cu provizioane x
provizioane pentru litigii x
produse finite x
acţiuni proprii -x
avans de trezorerie x
mijloace de transport x
amortizarea cumulată a mijloacelor de transport -x
materiale consumabile x
furnizori de imobilizări x
venituri din cedarea activelor imobilizate x
taxe de recuperat x
cheltuieli cu distribuirea (prin poștă)
x
de pliante/broșuri
cheltuieli cu publicitatea pe panourile stradale x
2. Clasificarea acțiunilor și obligațiunilor:

Acţiuni deţinute la alte entităţi
Imobilizări financiare
pe termen scurt
Acţiuni deţinute la alte entităţi
Investiţii pe termen scurt
pe termen lung
Acțiuni proprii Capitaluri proprii
Obligaţiuni deţinute la alte entităţi (cu minus)
pe termen lung
Obligațiuni emise Datorii pe termen lung
Obligaţiuni deţinute la alte entităţi (împrumuturi din emisiunea
pe termen scurt de obligațiuni)
47
3. Clasificarea avansurilor:
Extras din Bilanţ

Avans pentru achiziţia unui program
informatic
Avans pentru achiziţia de servicii II. Imobilizările corporale
Chirii, asigurări, abonamente plătite B. Active circulante
pentru luna următoare I. Stocuri
II. Creanţe
Avans pentru achiziţia unui autoturism Creanţe (avansuri pv salariile, avansuri pentru achiziția de
servicii)
Avans pentru achiziţia de materiale III. Investiţii pe termen scurt
consumabile IV. Casa şi conturile la bănci
Avansuri de trezorerie
Furnizori debitori pentru stocuri C. Cheltuieli în avans
Cheltuieli înregistrate în avans (chirii, asigurări, abonamente
Avans primit de la clienţi pentru plătite în perioada curentă pentru perioadele viitoare)
livrarea de produse finite peste 3 zile
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an
Furnizori debitori pentru servicii Datorii (avansuri primite de la clienți)
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
Avans acordat unui salariat pentru a F. Total active minus datorii curente
pleca în delegaţie
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
Avans privind salariul H. Provizioane
Avans acordat unui salariat pentru a Venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate în
cumpăra produse de papetărie perioada curentă pentru perioadele viitoare)
1 Sume de reluat < 1 an
Chirii, abonamente încasate pentru 2 Sume de reluat > 1 an
trimestrul viitor
4. Elementele care se iau în calcul la bilanț cu semnul minus:

 acțiunile proprii
 rezultat reportat (pierdere)
o rezultatul exercițiului (profit)
 amortizarea
 rezultatul exercițiului (pierdere)
 ajustări pentru depreciere
 repartizarea profitului
o numerarul
5. Serii de categorii sau subcategorii:

 active imobilizate, active circulante, cheltuiei în avans
 datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, datorii ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an, provizioane, venituri în avans
 imobilizări necorporale, imobilizări corporale, financiare
 stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, casa și conturile la bănci
48
6. Serii de elemente:
 cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, mărci

 terenuri, construcții, utilaje
 împrumuturi acordate altor societăți, obligațiuni deținute la alte entități pe termen lung,
acțiuni deținute la alte entități pe termen lung
 materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, stocuri aflate la terți, ambalaje,
producția în curs de execuție, produse finite, mărfuri, avansuri pentru achiziția de stocuri
 creanțe față de acționari, efecte de primit, creanțe față de stat
 conturi la bănci, casa, acreditive, avansuri de trezorerie
 datorii comerciale, sociale, fiscale
 credite bancare pe termen lung, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, împrumuturi
aferente contractelor de leasing financiar
 subvenții pentru investiții, venituri înregistrate în avans
 capital social (subscris nevărsat/vărsat), prime de capital, rezerve, rezerve din reevaluare, ,
acțiuni proprii, profit/pierdere reportat(ă), profit/pierdere a(l) exercițiului financiar,
repartizarea profitului
7. Rebus:
1. Titlu oficial de protecție pentru o invenție
2. Datorie incertă
3. Sinonim pentru datorii
4. Hârtii de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al statului, al unei instituții
publice, al unui agent economic, dându-i dreptul de a primi, pentru suma împrumutată, un
venit fix sub formă de dobândă
5. Veniturile înregistrate în …….. sunt sume încasate în cursul exerciţiului, în contul unor
servicii care vor fi prestate în exerciţiul următor
6. Subvenţiile pentru …….. sunt surse de finanţare nerambursabile destinate achiziţionării sau
producerii de imobilizări.
1 B R E V E T
2 P R O V I Z I O N
3 O B L I G A Ț I I
4 O B L I G A Ț I U N I
5 A V A N S
6 I N V E S T I Ț I I
49
7. Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere – Se cunosc următoarele informaţii despre o

societate care produce şi comercializează rame pentru tablouri:
 capital subscris vărsat 68.000 lei;
 utilaje la cost de achiziţie 40.000 lei;
 amortizarea cumulată a utilajelor 4.000 lei;
 cheltuieli cu materiile prime 90.000 lei;
 conturi la bănci 7.000 lei;
 venituri din vânzarea ramelor 100.000 lei;
 lemn 15.000 lei;
 acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000 lei;
 cheltuieli de constituire 2.000 lei;
 credite bancare pe termen lung 35.000 lei;
 datorii către bugetul statului 8.000 lei;
 plastic 20.000 lei;
 rezerve 2.000 lei;
 provizioane pentru litigii 1.000 lei;
 cheltuieli cu salariile 12.800 lei;
 rame 45.000 lei;
 venituri din dividende 500 lei;
 acţiuni deţinute pe termen scurt 500 lei;
 creanţe clienţi 600 lei;
 pierderi pentru deprecierea creanţelor clienţi 100 lei;
 cheltuieli cu dobânzile 700 lei;
 subvenţii pentru investiţii pe termen scurt 20.000 lei;
 chirii plătite în avans 3.000 lei;
 postere 1.000 lei.
Cota de impozit pe profit 16%. Când nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate,
cheltuiala cu impozitul pe profit = 16%* Profitul brut.
Cont de profit şi pierdere la 31.12.N
Elemente Sume (lei)
1 Venituri din exploatare 100.000
venituri din vânzarea ramelor 100.000
2 Cheltuieli de exploatare 102.800
cheltuieli cu cu materiile prime 90.000
cheltuieli cu salariile 12.800
3 Profitul sau pierderea din exploatare (1-2) -2.800
4 Venituri financiare 500
venituri din dividende 500
5 Cheltuieli financiare 700
cheltuieli cu dobânzile 700
6 Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5) -200
7 Venituri totale (1 + 4) 100.500
8 Cheltuieli totale (2+ 5) 103.500
9 Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8) -3.000
10 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0
11 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10) -3.000
Pierderea de 3.000 se trece în Bilanț la punctul J.
50
Bilanţ contabil la 31.12.N

Elemente Sume (lei)
cheltuieli de constituire 2.000
utilaje (VNC = cost – amortizare = 40.000 lei – 4.000 lei) 36.000
acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000
I. Stocuri
lemn 15.000
plastic 20.000
rame 45.000
postere 1.000
II. Creanţe
creanţe clienţi (VNC = cost – depreciere = 600 lei – 100 lei) 500
acţiuni deţinute pe termen scurt 500
conturi la bănci 7.000
C. Cheltuieli în avans 3.000
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an - chirii plătite în
3.000
avans
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an 8.000
datorii către bugetul statului 8.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete = B+C1-D-I1
= 64.000
= 89.000 lei +3.000 lei – 8.000 lei – 20.000 lei = 64.000 lei
F. Total active minus datorii curente = A+C2+E =
103.000
=39.000 lei + 0 + 64.000 lei = 103.000 lei
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 35.000
credite bancare pe termen lung 35.000
provizioane pentru litigii 1.000
I. Venituri în avans 20.000
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an – subvenții
20.000
pentru investiții
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0
capital subscris vărsat 68.000
rezerve 2.000
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar -3.000
Verificare: A+B+C = D+G+H+I+J
39.000 lei + 89.000 lei +3.000 lei = 8.000 lei + 35.000 lei + 1.000 lei + 20.000 lei + 67.000 lei
51
1. Poziţia financiară este redată de:

a) cheltuieli, cheltuieli în avans, capitaluri proprii;
b) active, venituri, cheltuieli, capitaluri proprii;
c) active, datorii, capitaluri proprii;
d) active, datorii, venituri, cheltuieli;
e) active, datorii, venituri.
2. Specificaţi care din următoarele elemente îndeplinesc definiţia activelor şi nu a cheltuielilor:

a) cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli cu materiile prime
consumate;
b) cheltuieli cu sconturile acordate, cheltuieli cu salariile;
c) cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, cheltuieli în avans;
d) cheltuieli cu mărfurile vândute, cheltuieli cu materiile prime consumate, cheltuieli cu
amortizarea;
e) cheltuieli cu serviciile.
3. O societate a achiziţionat un mijloc de transport în urmă cu doi ani la un cost de achiziţie

de 200.000 lei. Durata de viaţă utilă a autoturismului este de 5 ani. Valoarea la care este prezentat
mijlocul de transport în bilanţul anului curent este:
a) 200.000 lei;
b) 80.000 lei;
c) 40.000 lei;
d) 120.000 lei;
e) 0 lei.
4. Specificaţi care element nu face parte din categoria imobilizărilor necorporale:

a) program informatic;
b) cheltuieli de constituire;
c) brevet;
d) licenţe;
e) actiuni.
5. Scrieţi care este elementul de capitaluri proprii care lipseşte din lista următoare:
- capital subscris vărsat sau nevărsat;
- prime de capital;
- rezerve din reevaluare;
- rezerve;
- acţiuni proprii (cu semnul minus).
- rezultat reportat;
- ............................................
6. Definiţi activele şi veniturile.
52
7. Comentaţi raportul cost-beneficiu referindu-vă la costul biletului de la balul bobocilor.
8. Activele circulante se clasifică în:

a) stocuri, cheltuieli în avans, casa şi conturile la bănci;
b) creanţe, investiţii pe termen scurt, provizioane, casa şi conturile la bănci;
c) cheltuieli în avans, investiţii pe termen scurt, imobilizări financiare;
d) investiţii pe termen scurt, creanţe, provizioane, venituri în avans;
e) stocuri, creanţe, investiţii pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.
9. Alegeţi lista de elemente care reprezintă stocuri pentru o fabrică de telefoane:

a) materii prime, obiecte de inventar, mărfuri, produse finite, semifabricate, materiale
consumabile; ambalaje; produse reziduale;
b) produse finite, semifabricate, materii prime, utilaje;
c) materiale consumabile, obiecte de inventar, clădiri, produse reziduale;
d) materii prime, obiecte de inventar, mărfuri, produse finite, semifabricate, materiale
consumabile; ambalaje; investiţii pe termen scurt;
e) materii prime, obiecte de inventar, mărfuri, produse finite, semifabricate, materiale
consumabile; numerar.
10. Clasificaţi veniturile (din contul de profit și pierdere).
11. Precizaţi care elemente nu se clasifică în categoria de active imobilizate:

a) împrumuturi pe termen lung acordate altor societăţi;
b) obligaţiuni deţinute la alte societăţi achiziţionate în vederea revânzării în termen de 3
luni;
c) clădiri;
d) terenuri;
e) utilaje.
12. Specificaţi care din următoarele elemente se regăsesc în Contul de profit şi pierdere:
a) cheltuieli cu materiile prime;
b) cheltuieli cu dobânzile;
c) cheltuieli de constituire;
d) cheltuieli cu salariile;
e) cheltuieli de dezvoltare.
13. Determinaţi valoarea capitalurilor proprii, pe baza următoarelor elemente:

capital subscris nevărsat 10.000 lei;
venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei;
venituri înregistrate în avans 5.000 lei;
rezultat reportat (pierdere) 3.000 lei;
cheltuieli cu materiile prime 80.000 lei;
rezerve din reevaluare 5.000 lei;
cheltuieli cu salariile 6.000 lei.
53
14. La sfârşitul anului N, o fabrică de ciocolată dispune de următoarele informaţii:

 programe informatice 10.000 lei;
 capital subscris vărsat 2.000 lei;
 clădiri 700.000 lei;
 rezerve din reevaluare 170.000 lei;
 echipamente tehnologice 450.000 lei;
 amortizarea echipamentelor tehnologice 100.000 lei;
 provizioane pentru garanții acordate clienților 5.000 lei;
 venituri din vânzarea ciocolatei 220.000 lei;
 zahăr 20.000 lei;
 unt de cacao 30.000 lei;
 împrumuturi acordate pe termen lung unei alte entități 35.000 lei;
 avans pentru achiziția de lapte 25.000 lei;
 împrumut din emisiunea de obligaţiuni 300.000 lei;
 cheltuieli cu materiile prime (zahăr, unt de cacao, alune, lapte) 100.000 lei;
 credit bancar pe termen scurt 823.000 lei;
 ciocolată obținută din producție 100.000 lei;
 calculatoare 40.000 lei;
 bomboane de ciocolată 50.000 lei;
 creanţe clienţi 20.000 lei;
 venituri din vânzarea bomboanelor de ciocolată 100.000 lei;
 furnizori 30.000 lei;
 salarii de plătit 40.000 lei;
 conturi curente la bănci 70.000 lei;
 cheltuieli cu dobânzile 5.000 lei;
 cheltuieli cu impozitul pe profit 8.000 lei;
 chirii încasate în avans pentru luna următoare 35.000 lei.
Pe baza acestor informații, întocmiţi Contul de profit şi pierdere și Bilanţul la 31.12.N.
54
1. c)
2. c)
3. d)
4. e)
5. rezultatul exercițiului
6. Activele reprezintă resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la
care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al căror cost poate fi
evaluat în mod fiabil.
Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care
se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
7. Costul se referă la prețul plătit, iar beneficiul la distracție. Atâta vreme cât beneficiul este mai
mare decât costul, achiziția biletului este o acțiune rentabilă.
8. e)
9. a)
10. Venituri din exploatare, financiare
11. b)
12. a, b, d
13. Calcul capitaluri proprii:
Capital subscris nevărsat 10.000 lei
Rezerve din reevaluare 5.000 lei
Rezultat reportat (pierdere) (3.000) lei
Rezultatul exercițiului = Venituri – Cheltuieli = venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei
- cheltuieli cu materiile prime 80.000 lei - cheltuieli cu salariile 6.000 lei = 4.000 lei (profit)
Total capitaluri proprii = 16.000 lei
14. Rezolvare
Cont de profit și pierdere la data de 31.12.N
- lei -
Elemente Sume
1 Venituri din exploatare 320.000
venituri din vânzarea ciocolatei 220.000
venituri din vânzarea bomboanelor de ciocolată 100.000
2 Cheltuieli de exploatare 265.000
cheltuieli cu materiile prime (zahăr, unt de cacao, alune, lapte) 100.000
cheltuieli cu salariile 165.000
3 Profitul sau pierderea din exploatare (1-2) 55.000
4 Venituri financiare 0
5 Cheltuieli financiare 5.000
cheltuieli cu dobânzile 5.000
6 Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5) -5.000
7 Venituri totale 320.000
8 Cheltuieli totale 270.000
9 Profitul sau pierderea brut(ă) (7-8) 50.000
10 Cheltuieli cu impozitul pe profit 8.000
11 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9-10) 42.000
55
Bilanț la data de data de 31.12.N

- lei -
Elemente Sume
A. Active imobilizate 1.135.000
programe informatice 10.000
clădiri aflate în construcţie 700.000
echipamente tehnologice (VNC = cost - amortizare = 450.000 lei – 100.000 lei) 350.000
calculatoare 40.000
împrumuturi acordate pe termen lung unei alte entități 35.000
I. Stocuri
zahăr 20.000
unt de cacao 30.000
avans pentru achiziția de lapte 25.000
ciocolată obținută din producție 100.000
bomboane de ciocolată 50.000
II. Creanţe
creanţe clienţi 20.000
conturi curente la bănci 70.000
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 893.000
credit bancar pe termen scurt 823.000
furnizori 30.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete -613.000
= B+C1-D-I1 = 315.000 lei + 0 – 893.000 lei - 35.000 lei
F. Total active minus datorii curente 522.000
= A+C2+E = 1.135.000 lei + 0 + (-613.000 lei)
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 300.000
împrumut din emisiunea de obligaţiuni 300.000

provizioane pentru garanții acordate clienților 5.000
I. Venituri în avans 35.000
chirii încasate în avans pentru luna următoare 35.000
capital subscris vărsat 5.000
rezerve din reevaluare 170.000
profitul sau pierderea exercitiului financiar 42.000
Verificare: A+B+C= D+G+H+I+J

1.135.000 lei + 315.000 lei + 0 lei = 893.000 lei + 300.000 lei + 5.000 lei + 35.000 lei + 217.000 lei
1.450.000 lei = 1.450.000 lei
56
2.3 Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție
În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele INVĂȚ CONTABILITATEA

modificări de valori (creşteri sau reduceri) ale elementelor din situaţiile ÎN 5 PAȘI
financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a evenimentului III. Identificarea logică a

elementelor care se
economic, echilibrul contabil se menţine. modifică la fiecare
Astfel, pornind de la ecuaţia de bază a contabilităţii (Activ = tranzacție
Capitaluri proprii + Datorii), se disting nouă tipuri de modificări
bilanţiere.
Creşterea elementelor de activ

concomitent cu creşterea datoriilor
(A + x) = CP + (D + x)
• Diminuarea elementelor de activ
concomitent cu reducerea
datoriilor
(A – x) = CP + (D – x)
• Creşterea unui element de activ
concomitent cu reducerea altui
element de activ
(A + x – x) = CP + D
• Creşterea unui element de datorie
element de datorie
A = CP + (D + x – x)
• Creşterea unui element de capital
A = CP + D element de capital
A = (CP + x – x) + D
• Creşterea unui element de activ
concomitent cu creşterea unui
element de capital
A + x = (CP + x) + D
• Diminuarea unui element de activ
concomitent cu reducerea unui
element de capital
A – x = (CP – x) + D
• Reducerea unui element de capital
concomitent cu creşterea unui
element de datorie
A = (CP – x) + (D + x)
• Creşterea unui element de capital
concomitent cu reducerea unui
element de datorie
A = (CP + x) + (D – x)
Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției financiare se stabilește

prin intermedul rezultatului:
Rezultat = Venituri - Cheltuieli

Rezultatul se preia la Capitaluri proprii
V+, rezultat +, CP+

Ch +, rezultat -, CP-
57
Să ne amintim!!!
Vânzare Venituri din vânzare Indiferent de

momentul
Descărcare din gestiune încasării/
Consum plăţii
Cheltuieli
Achiziţie servicii

Elementele care se modifică și ecuația bilanțieră
Tranzacţii şi evenimente Elemente care se modifică și sensul modificării lor
 crește stocul de materii prime, A +

- se achiziţionează materii prime, plata
 scade numerarul, A –
imediată în numerar;
A+x-x=CP+D
 cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, CP-
- se consumă materiile prime;  scade stocul de materii prime, A-
A-x=CP-x+D
 cresc cheltuielile cu materialele consumabile, Ch+, CP-
- se consumă materiale consumabile;  scade stocul de materiale consumabile, A-
A-x=CP-x+D
- se vând mărfuri, pe credit comercial (cu  cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, CP+
încasare ulterioară), vânzarea propriu-  cresc creanţele clienţi, A+
zisă; A+x=CP+x+D
 scade stocul de mărfuri, A-
- se descarcă gestiunea pentru mărfurile
 cresc cheltuielile privind mărfurile, Ch+, CP-
vândute;
A-x=CP-x+D
 scade disponibilul din contul curent, A-
- se plătesc salariile din contul curent;  scade datoria privind salariile, D-
A-x=CP+D-x
 scade numerarul, A-
- se plătesc dividende din casierie;  scade datoria privind dividendele, D-
A-x=CP+D-x
- se achiziţionează un teren la costul de  crește valoarea terenurilor, A+
200.000 lei, pe credit comercial (cu plata  crește datoria față de furnizorii de imobilizări
ulterioară); A+x=CP+D+x
 scade valoarea terenului, A-
- se reevaluează terenul, la valoarea justă
 scad rezervele din reevaluare, CP-
de 210.000 lei;
A-x=CP-x+D
 scad rezervele, CP-
- se încorporează rezerve în capitalul
 crește capitalul subscris vărsat, CP+
social;
A =CP-x+x+D
58
Tranzacţii şi evenimente Elemente care se modifică și sensul modificării lor

 cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, Ch+, CP-
- se înregistrează factura de servicii
 crește datoria faţă de furnizori, D+
telefonice;
A =CP-x+D+x
 scade numerarul, A-
- se plăteşte în numerar contravaloarea
 scade datoria faţă de furnizori, D-
facturii de servicii telefonice;
A-x=CP+D-x
 cresc cheltuielile cu energia/apa, Ch+, CP-
- se înregistrează factura de energie/apă;  crește datoria faţă de furnizori, D+
A =CP-x+D+x
Influența tranzacțiilor asupra ecuației bilanțiere
Modificare
Tranzacţii şi evenimente Elemente care se modifică
bilanţieră
- creşte capitalul subscris nevărsat, CP+
- se majorează capitalul subscris,
A+x=CP+x+D
un acţionar promiţând să aducă
- creşte creanța față de acționari, A+
100 lei;
- creşte numerarul, A+
- se încasează în numerar aportul
de la acţionar; - scade creanța față de acționari, A- A+x-x=CP +D
- scade disponibilul din contul curent, A-

- se plătesc din contul curent
abonamentele pentru primele luni
- cresc cheltuielile în avans, A+ A+x-x=CP +D
ale anului următor;
- crește numerarul, A+
- se încasează în numerar chiria
pentru următoarele 4 luni; - cresc veniturile în avans, D+ A+x=CP+D+x
- cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, CP-

- se înregistrează amortizarea
pentru clădiri. - crește amortizarea clădirilor, Am+, A- A-x=CP-x+D
59
1. Specificaţi care dintre următoarele tranzacţii au ca rezultat o creştere a cheltuielilor:

a) primirea facturii de energie electrică;
b) consumul de materii prime;
c) plata salariilor;
d) înregistrarea salariilor de plătit;
e) achiziţia de materii prime cu plata imediată.
2. Alegeţi elementele care se modifică şi sensul modificării lor pentru tranzacţia – achiziţia unei
clădiri cu plată ulterioară:
a) creşte valoarea clădirilor;
b) creşte datoria faţă de furnizori;
c) scade datoria faţă de furnizori;
d) creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări.
3. Alegeţi modificarea bilanţieră corectă pentru tranzacţia – plată din contul curent a asigurării auto
pentru semestrul următor:
a) (A – x) = (CP – x) + D
b) (A +x - x) = CP + D
4 Specificaţi care dintre următoarele tranzacţii au ca rezultat o creştere a unui element de activ:
a) plata în numerar a taxelor locale;
b) achiziţia de materiale consumabile cu plata ulterioară;
c) plata avansului pentru achiziţia de imobilizări corporale;
d) înregistrarea diferenţelor favorabile din reevaluarea terenurilor;
e) înregistrarea diferenţelor nefavorabile din reevaluarea terenurilor.
1. a, b, d
2. a, d
3. b
4. b, c, d
60
Ecuaţia fundamentală a contabilităţii se prezintă sub forma:
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
Această egalitate se păstrează după fiecare tranzacție desfășurată de entitate, indiferent de

tipul tranzacției.
Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, capitaluri proprii, datorii,
venituri şi cheltuieli devine primul pas de parcurs în studiul introductiv al contabilității. Acesta este
urmat de clasificarea elementelor în bilanț și contul de profit și pierdere.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii
şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar. În România se utilizează formatul
listă (vertical):
Active
Datorii
Capitaluri proprii
având la bază relaţia: ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp.

Dacă Bilanţul ne arată poza activităţii entităţii la sfârşit de exerciţiu financiar, Contul de
profit şi pierdere ne dezvăluie filmul privind performanţa entităţii.
Bilanţ
contabil
ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
= elemente de avere obligaţii (sume de plătit) capital social (subscris)
+ cheltuieli de constituire + venituri în avans prime de capital
+ cheltuieli de dezvoltare rezerve, rezerve din reevaluare
+ cheltuieli în avans rezultat reportat
Rezultatul exerciţiului =
Cont de profit şi pierdere VENITURI - CHELTUIELI
De reţinut!
Activele se trec în bilanţ la valoarea netă contabilă = cost – amortizare – depreciere.
În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele modificări de valori (creşteri

sau reduceri) ale elementelor din situaţiile financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a
evenimentului economic, echilibrul contabil se menţine.
Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției financiare se stabilește
prin intermedul rezultatului: Ch+, rezultat -, CP-; V+, rezultat +, CP+
De reţinut!
1. Consumul conduce la recunoaşterea de cheltuieli.
2. Achiziţia de servicii conduce la recunoaşterea de cheltuieli cu serviciile.
3. Orice vânzare conduce la recunoaşterea de venituri din vânzare.
61
Citiţi suportul de
curs şi rezolvați!
Lucrare de verificare
Rapoartele financiare
Oficiu 1,00 punct
1. (1,00 puncte) Precizați pe scurt în ce constă diferența dintre datorii și provizioane.
2. (4,20 puncte) Clasificaţi elementele de mai jos, conform modelului:
Situaţia
Element financiară Grupa Subgrupa
B/CPP
B
Licență de fabricație Active imobilizate Imobilizări necorporale
CPP
Cheltuieli cu apa Cheltuieli Cheltuieli de exploatare
Acreditive
Avansuri i privind salariul

Avans acordat personalului
pentru a pleca în delegație
Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu energia
Asigurare auto plătită pentru
următorul an
Cheltuieli cu amortizarea
Dobânzi de plătit
Impozit pe profit
Produse finite
Rezerve legale
Rezultat reportat
Clădiri
Venituri din dividende
62
3. (3,80 puncte) La sfârşitul exerciţiului N, fabrica de incalţăminte Pantoful S.A. dispune de

următoarele informaţii:
 acţiuni Tomy S.A. achiziţionate de la bursă în vederea revânzării 10.000 lei;
 capital social 92.000 lei;
 abonamente încasate în luna noiembrie care se referă la primele 4 luni ale anului N+1
20.000 lei;
 utilaje 510.000 lei;
 amortizarea utilajelor 20.000 lei;
 acreditive 30.000 lei;
 taxe de plătit 40.000 lei;
 împrumuturi pe termen lung contractate de la banca X 531.280 lei;
 avansuri acordate furnizorilor de stocuri 3.000 lei;
 avansuri acordate furnizorilor de servicii 2.000 lei;
 cheltuieli cu materiile prime consumate 100.000 lei;
 datorie probabilă datorată unui litigiu cu un acționar 30.000 lei;
 ghete 35.000 lei;
 cheltuieli cu dobânzile 2.000 lei;
 terenuri 150.000 lei;
 venituri din vânzarea ghetelor 150.000 lei;
 cheltuieli cu impozitul pe profit 1.280 lei.
Pe baza acestor informaţii, să se întocmească contul de profit şi pierdere şi bilanţul la
data de 31.12.N.
Contul de profit şi pierdere
la data de _______________
- lei -
Elemente Sume
1 Venituri din exploatare
2 Cheltuieli de exploatare
3 Profitul sau pierderea din exploatare (1-2)
4 Venituri financiare
5 Cheltuieli financiare
6 Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5)
7 Venituri totale
8 Cheltuieli totale
9 Profitul sau pierderea brut(ă) (7-8)
10 Cheltuieli cu impozitul pe profit
11 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9-10)
63
Bilanţ la data de _____________

- lei -
Elemente Sume
I. Stocuri
II. Creanţe
1. Sume de reluat într-o perioadă de până la un an

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete B+C1-D-I1
F. Total active minus datorii curente A+C2+E
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
1) Sume de reluat într-o perioadă de până la un an

2) Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
64
Bibliografie

Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE,
2013
Manea C.L., Nichita M.E., Irimescu A.M., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicații.
Ediția a VII-a, Editura ASE, 2019
Niță Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
***
http://www.stockpedia.ro/dictionar
***
30.12.2014 cu modificările și completările ulterioare
65
Partea a III-a – SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ
Obiective ............................................................................................................................................ 66
3.1 Convențiile și regulile de funcționare a conturilor ............................................................... 67
3.2 Etape în analiza contabilă a tranzacţiilor și a evenimentelor economice .......................... 71
3.3 Corectarea erorilor contabile................................................................................................. 72

Bibliografie ........................................................................................................................................ 75
Obiective
- înțelegerea rolului contului ca procedeu al contabilității
- abilitatea de a utiliza planul de conturi
- însușirea regulilor de funcționare a conturilor
- capacitatea de a analiza tranzacții și evenimente economice desfășurate de entități
66
3.1 Convențiile și regulile de funcționare a conturilor

Contul – procedeu al contabilităţii
Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale elementelor de activ,
capitaluri proprii, datorii, venituri şi/sau cheltuieli.
Pentru fiecare element, din categoriile de mai sus, este necesar să se cunoască valoarea de la
începutul perioadei (soldul inițial), creşterile, reducerile şi valoarea de la sfârşitul perioadei (soldul
final).
Procedeul folosit pentru a înregistra, calcula şi controla existența şi mişcările

(creşterile/ reducerile) fiecărui element din structura situaţiilor financiare poartă denumirea
de cont.
În mod simplificat, un cont este reprezentat sub forma literei T. De aceea, pentru conturi se
mai foloseşte şi expresia T-euri.
Structura unui cont:

D 301 Materii prime C
titlul contului (denumirea şi simbolul contului)
– în România fiecărui cont îi este ataşat un simbol SI
cifric;
debitul şi creditul – partea stângă, respectiv partea

dreaptă a contului, stabilite prin convenţie şi notate
RD RC
prescurtat cu D, respectiv C;
TSD TSC
explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont;
rulajul – reprezintă mişcarea contului, creşterile şi reducerile din cursul perioadei; rulajele
sunt de două feluri: debitoare şi creditoare şi sunt notate cu RD şi RC;
total sume – reprezintă suma dintre soldul iniţial (de la începutul perioadei) şi rulaj; pot fi
total sume debitoare şi creditoare, notate precurtat TSD şi TSC;
TSD = SiD + RD
TSC = SiC + RC
soldul contului – reprezintă existentul valoric stabilit la sfârşitul perioadei, ca diferenţă

între total sume astfel:
Când TSD>TSC, atunci TSD – TSC = SFD (sold final debitor)
Când TSD<TSC, atunci TSC – TSD = SFC (sold final creditor)
Când TSD=TSC, atunci TSD – TSC = 0

(contul nu are sold şi se numeşte cont soldat sau balansat)
Un cont nu poate avea în acelaşi moment decât un singur sold (debitor, creditor sau zero).
67

1. La începutul lunii martie, societatea Cartea SRL are în contul curent suma de 20.000 lei.
În cursul lunii desfășoară următoarele tranzacţii:
1) pe data de 05.03.N, plăteşte impozitul pe salarii în sumă de 5.000 lei, completând un ordin de
plată;
2) pe data de 15.03.N, încasează de la debitorii diverși suma de 3.000 lei, conform extrasului de
cont;
3) pe data de 25.03.N, încasează suma de 2.000 lei de la clienți, conform extrasului de cont;
4) pe data de 31.03.N, achită 1.000 lei reprezentând rata scadentă a creditului bancar pe termen
scurt, pe baza ordinului de plată.
Fişa contului 5121 Conturi la bănci în lei, știind că încasările (creșterile) se înregistrează în
debit, iar plățile (descreșterile) în credit, se prezintă astfel:
- Forma simplificată
D 5121 Conturi la bănci în lei C

SI 20.000 lei 1) 5.000 lei
2) 3.000 lei 4) 1.000 lei
3) 2.000 lei
RD 5.000 lei RC 6.000 lei

TSD 25.000 lei TSC 6.000 lei
SFD 19.000 lei
- Forma reală
Unitatea Cartea Simbol cont 5121

SRL Fişa de cont pentru operaţii diverse Pagina 1
.......................................
Doc.
Simbol cont
Data Explicaţii Debit Credit Sold D/C
Fel Nr. corespondent
01.03 Sold iniţial 20.000 D
05.03 OP 37 Plată impozit pe salarii 444 5.000 15.000 D
15.03 ExC 15 Încasare creanţe debitori diverşi 461 3.000 18.000 D
25.03 ExC 15 Încasare creanţe clienţi 4111 2.000 20.000 D
31.03 OP 38 Plată rată credit bancar 5191 1.000 19.000 D
Total 5.000 6.000 19.000 D
68
2. Calculul indicatorilor RD, RC, TSD, TSC, SFD/ SFC:
D 5311 Casa în lei C D 401 Furnizori C

SI 1.000 lei 4) 2.000 lei 2) 2.000 lei SI 4.000 lei
7) 10.000 lei 3) 1.000 lei
RD 10.000 lei RC 2.000 lei RD 3.000 lei RC 0 lei
TSD 11.000 lei TSC 2.000 lei TSD 3.000 lei TSC 4.000 lei
SFD 9.000 lei SFC 1.000 lei
D 212 Construcții C
SI 850.000 lei 5) 850.000 lei
RD 0 lei RC 850.000 lei

TSD 850.000 lei TSC 850.000 lei
Atenţie!
Soldurile finale ale unui cont determinate la sfârşitul unei perioade de gestiune devin
solduri iniţiale pentru următoarea perioadă de gestiune.
În funcţie de soldul pe care îl prezintă, conturile pot fi:
Conturi monofuncționale – conturi care prezintă acelaşi tip de sold debitor sau
creditor indiferent de momentul de raportare; şi
Conturi bifuncționale – conturi care prezintă fie sold debitor, fie sold creditor în
momente diferite.
De asemenea, există:
conturi permanente – conturi care, la sfârşitul perioadei de gestiune, pot prezenta
sold final debitor, creditor sau zero şi asupra cărora nu se intervine; şi
conturi temporare – conturi care, la sfârşitul perioadei de gestiune, fac obiectul
procedurilor de închidere a exerciţiului financiar, în urma cărora prezintă sold final
zero.
Exemple de conturi temporare: conturile de venituri, conturile de cheltuieli.
Planul de conturi
Planul de conturi reprezintă un sistem de clasificare constând dintr-o listă a tuturor
conturilor. Conturile sunt clasificate în clase şi grupe, au o denumire şi un simbol cifric.
Există 9 clase:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate
Clasa 2 – Conturi de imobilizări
Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
Clasa 4 – Conturi de terţi
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
Clasa 7 – Conturi de venituri
Clasa 8 – Conturi speciale
Clasa 9 – Conturi de gestiune
În cadrul Planului de conturi, simbolul cifric este format din maxim 4 cifre:
X Y Z T, unde:
X = clasa; XY = grupa; XYZ = cont sintetic de gradul I; XYZT = cont sintetic de gradul II.
Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci
conturile sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice.
69
Reguli de funcţionare a conturilor INVĂȚ CONTABILITATEA

ÎN 5 PAȘI
De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe abordări cu IV. Înțelegerea regulilor de
privire la regulile de funcţionare a conturilor. În continuare este funcționare a conturilor
prezentată o abordare simplificată, bazată pe categoriile de
elemente studiate.
Conturile de activ Conturile de capitaluri proprii
prezintă sold iniţial debitor sau și datorii
zero; prezintă sold iniţial creditor
creşterile sunt înregistrate în sau zero;
debit; creşterile sunt înregistrate în
reducerile sunt înregistrate în credit;
credit; reducerile sunt înregistrate în
prezintă sold final debitor sau debit;
zero. prezintă sold final creditor sau
zero.
D Conturi de capitaluri proprii C
D Conturi de activ C
și datorii
Sold iniţial
Sold iniţial
Creşteri Diminuări
Diminuări Creşteri
(+) (-)
(-) (+)
SFD sau zero
SFC sau zero
Conturile de cheltuieli Conturile de venituri
nu prezintă sold iniţial; nu prezintă sold iniţial;
creşterile sunt înregistrate în debit; creşterile sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final într-o etapă intermediară prezintă sold final
debitor sau zero, însă la sfârşitul perioadei de creditor sau zero, însă la sfârşitul perioadei
gestiune sunt conturi soldate. de gestiune sunt conturi soldate.
D Conturi de cheltuieli C D Conturi de venituri C

Creşteri Diminuări Creşteri
Diminuări (-)
(+) (-) (+)
Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate separat:
au sold iniţial creditor sau zero;
creşterile sunt considerate minus de active şi sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt considerate plus de active şi sunt înregistrate în debit;
au sold final creditor sau zero.
Sinteză
A = CP + D
DEBIT = CREDIT
Ch V
6 7
70
3.2 Etape în analiza contabilă a tranzacţiilor INVĂȚ CONTABILITATEA

și a evenimentelor economice ÎN 5 PAȘI
V. Analiza contabilă a
Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile evenimentelor şi
şi evenimentele trebuie supuse unei analize detaliate. tranzacţiilor economice
Analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice
trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
Ce tranzacţie trebuie analizată?
Care sunt elementele care se modifică

şi care este sensul modificării lor?
Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt?
Debit sau credit?
Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei

DEBIT = CREDIT (sistemul partidei duble)
Tipuri de formulă contabilă
- formulă contabilă simplă (un cont debitor și un cont creditor):
x lei Cont debitor = Cont creditor x lei
- formulă contabilă compusă23:

- mai multe conturi debitoare și un cont creditor:
Total lei % = Cont creditor Total lei
Sume Conturi debitoare
- un cont debitor și mai multe conturi creditoare:

Total lei Cont debitor = % Total lei
Conturi creditoare Sume
23
Există și varianta mai multe conturi debitoare și mai multe conturi creditoare:
Total lei % = % Total lei
Sume Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
71

Analiza contabilă a tranzacţiilor şi evenimentelor economice:
a) se încasează o creanță de la clienţi în valoare de 7.000 lei în contul curent;
b) se încorporează alte rezerve în valoare de 3.000 lei și prime de emisiune în valoare de 1.000 lei în
capitalul social;
c) se plăteşte în numerar, o datorie faţă de furnizor în valoare de 2.000 lei.
Rezolvare
a) încasare creanţe clienţi în contul curent;
creşte disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
scade creanţa faţă de clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi
7.000 lei 5121 = 4111 7.000 lei
b) încorporare de alte rezerve și prime de emisiune în capitalul social;

scade valoarea altor rezerve, CP-, Debit, 1068 Alte rezerve;
scad primele de emisiune, CP-, 1041 Prime de emisiune;
crește capitalul subscris vărsat, CP+, 1012 Capital subscris vărsat;
4.000 lei % = 1012 4.000 lei

3.000 lei 1068
1.000 lei 1041
c) plata datoriei față de furnizori în numerar;

scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei
scade datoria față de furnizori, D-, Debit, 401 Furnizori
2.000 lei 401 = 5311 2.000 lei
3.3 Corectarea erorilor contabile

În cadrul documentelor și registrelor contabile nu se admit tăieturi sau ştersături astfel că
pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare, care au rolul de a
anula efectul înregistrărilor contabile eronate.
Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate,
inversând conturile corespondente – procedând astfel, rulajul contului va
conține aceeași sumă și pe debit și pe credit, corecția fiind sesizabilă abia
la calculul soldului;
stornare în roşu – presupune folosirea formulei contabile eronate, însă
scriind sumele cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu
semnul minus) – procedând astfel, se scad sumele înregistrate eronat, iar
rulajul contului nu este afectat.
72
Pentru a întelege mai bine Un contabil începător al societăţii Nicoram S.A.

a înregistrat de două ori factura privind
achiziţia unor mărfuri în valoare de 4.000 lei, la
date diferite. El a corectat eroarea prin tăiere.
Iată cum arată Registrul-jurnal!
Unitatea Nicoram SA
Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
1 14.10.N Fact nr 588 Achiziţie mărfuri 371 401 4.000 4.000
Nu este corect! Nu se admit tăieturi sau ştersături.

Corectarea erorii se realizează utilizând stornarea în negru sau stornarea în roșu:
Stornarea în negru
Unitatea Nicoram SA
- lei -
Explicaţie
371 401
1 14.10.N Fact nr 588 Achiziţie mărfuri 4.000 4.000
3 24.10.N NC Stornare achiziţie mărfuri 401 371 4.000 4.000
Stornarea în roşu
Unitatea Nicoram SA
- lei -
Explicaţie
371 401
371 401
371 401
3 24.10.N NC Stornare achiziţie mărfuri -4.000 -4.000
73
Regulile de funcționare a conturilor
Elemente D/C
A +, Sold iniţial, Ch + Debit A = CP + D
Credit DEBIT = CREDIT
A -, Ch -
Ch V
CP, D +, Sold iniţial, V + Credit 6 7
CP -, D -, V- Debit
Am, Aj +, Sold iniţial A -, Credit
Am, Aj - A+, Debit
Indicatorii din T-uri:

RD, RC = modificările din tranzacţii
TSD = SiD + RD
TSC = SiC + RC
SFD = TSD – TSC, atunci când TSD > TSC
SFC = TSC – TSD, atunci când TSC > TSD
Analiza contabilă
Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie
supuse unei analize.
Analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice trebuie să răspundă la
următoarele întrebări:
Ce tranzacţie trebuie analizată?
Care sunt elementele care se modifică şi care este sensul modificării lor?
Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt?
Debit sau credit?
Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei DEBIT = CREDIT.
Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să

anuleze înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând
conturile corespondente;
stornare în roşu – presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele
cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).
74
O societate dispune la începutul lunii de următoarele informații:

4111 Clienți 5.000 lei
1012 Capital subscris vărsat 5.000 lei
În cursul lunii, se încasează în numerar suma de 1.000 lei, reprezentând o parte din creanța
față de clienți.
a) Analizați tranzacția.
b) Întocmiți fișa contului clienți.
a) Analiza tranzacției
1) încasarea creanței clienți în numerar

crește numerarul, A+, Debit, 5311 Casa în lei
scade creanța față de clienți, A-, Credit, 4111 Clienți
1.000 lei 5311 = 4111 1.000 lei
b) Întocmiți fișa contului clienți.
4111 Clienţi
D C
Si 5.000 lei 1) 1.000 lei
RD 0 lei RC 1.000 lei

TSD 5.000 lei TSC 1.000 lei
SFD 4.000 lei
Bibliografie
2013
75
Partea a IV-a – SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL
Obiective ............................................................................................................................................ 76
4.1 Evaluarea elementelor din cadrul situaţiilor financiare ................................................. …77
4.2 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare.

Întocmirea situațiilor financiare ........................................................................................... 79

Bibliografie ........................................................................................................................................ 88
Obiective
- înțelegerea ciclului contabil
- abilitatea de a înregistra cronologic și sistematic informațiile în registrele
contabile
- capacitatea de a centraliza informațiile în balanța de verificare
- abilitatea de a determina costul de achiziție a unui element de activ
76
4.1 Evaluarea elementelor din cadrul situaţiilor financiare

Evaluarea în contabilitate presupune cuantificarea şi exprimarea în unităţi monetare a
mărimii elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, veniturilor şi cheltuielilor.
Există mai multe momente în care se efectuează evaluarea.
În continuare sunt prezentate câteva momente în evaluarea activelor.
Evaluarea la data intrării în entitate

La data intrării în cadrul entității, bunurile și valorile sunt evaluate în funcție de modalitatea
de intrare.
Bunuri procurate cu titlu oneros Cost de achiziţie

Bunuri produse în entitate Cost de producţie
Bunuri primite ca aport la capitalul social Valoare de aport
Bunuri obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar Valoare justă
Cost de achiziţie Cost de producţie

= preţ de cumpărare
+ taxe de import şi alte taxe nerecuperabile
= cheltuielile directe aferente producţiei
+ cheltuieli de transport
(materiale directe, energie consumată în
+ cheltuieli de manipulare
scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte
+ alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
cheltuieli directe de producţie)
achiziţiei bunurilor respective (comisioanele,
+ cota cheltuielilor indirecte de producţie
taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de
alocată în mod raţional ca fiind legată de
autorizaţii etc.)
fabricaţie
- reduceri comerciale acordate de furnizor şi
înscrise pe factura de achiziţie
Se cunosc următoarele informaţii: preţ de cumpărare 20.000 lei, reducere comercială primită
pe factura iniţială 1.000 lei, cheltuieli de transport 3.000 lei, cheltuieli de punere în funcțiune 5.000 lei.
Costul de achiziţie al utilajului = preţ de cumpărare 20.000 lei - reducere comercială
primită pe factura iniţială 1.000 lei + cheltuieli de transport 3.000 lei + cheltuieli de punere în
funcțiune 5.000 lei = 27.000 lei.
Se cunosc următoarele informaţii: cheltuieli cu materiile prime 10.000 lei, cheltuieli cu
materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu salariile muncitorilor 7.000 lei, cheltuieli cu energia
consumată în secțiile de producție 1.000 lei, cota parte din cheltuielile cu amortizarea instalațiilor
utilizate în procesul de fabricație 2.000 lei.
Costul de producție al utilajului = cheltuieli cu materiile prime 10.000 lei + cheltuieli cu
materialele consumabile 2.000 lei + cheltuieli cu salariile muncitorilor 7.000 lei + cheltuieli cu
energia consumată în secțiile de producție 1.000 lei + cota parte din cheltuielile cu amortizarea
instalațiilor utilizate în procesul de fabricație 2.000 lei = 22.000 lei.
Evaluarea la data ieşirii din entitate sau la darea în consum

Bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care
sunt înregistrate în contabilitate (valoarea reevaluată).
În cazul bunurilor omogene (interschimbabile), pentru evaluarea la ieșirea din gestiune se
aplică una din metodele FIFO, LIFO sau CMP.
77
Determinați valoarea cheltuielilor cu portocalele vândute, aplicând pe rând cele trei metode,
știind că SC FRUCTIS S.R.L. comercializează portocale. Informaţii aferente lunii ianuarie:
 sold la începutul lunii: 300 kg portocale, cost 3 lei/kg;
 pe 05.01.N, se cumpără 100 kg portocale, cost 3,4 lei/kg;
 pe 17.01.N, se vând 350 kg portocale, preţ de vânzare 4 lei/kg.
Metoda FIFO „primul intrat-primul ieșit”  bunurile ieșite din gestiune se evaluează la
costul de achiziție sau de producție al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite
din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor, în ordine
cronologică.
Sold/+ Intrări/- Ieșiri Cantitate Cost
Sold inițial 300 3
+ 100 3,4
300 3 Cheltuieli cu portocalele vândute = 1070 lei

-
50 3,4
Sold final 50 3,4
Metoda LIFO „ultimul intrat-primul ieșit” – bunurile ieșite din gestiune se evaluează la
costul de achiziție sau de producție al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite
din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau costul de producție al lotului anterior, în ordine
cronologică.

Sold inițial 300 3
+ 100 3,4
- 100 3,4 Cheltuieli cu portocalele vândute = 1090 lei

250 3
Sold final 50 3
Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea costului fiecărui element
pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a
costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată
periodic sau după fiecare recepție. Perioada de calcul nu trebuie să depășească durata medie de
stocare.
CMP = (Valoare inițială + Valoare intrată)/(Cantitate inițială + Cantitate intrată)
Sold/+
Valoare =
Intrări/- Cantitate Cost
Cantitate x Cost
Ieșiri
Sold inițial 300 3 900
+ 100 3,4 340
- 350 CMP = (900+340)/ (300+100) = 3,10 1085 Cheltuieli cu

portocalele vândute =
Sold final 50 3,1 155
………………1085 lei
78
Evaluarea la inventar a activelor

Activele se evaluează la cost minus amortizarea cumulată şi ajustările cumulate din
depreciere. În cazul imobilizărilor corporale, evaluarea se poate efectua utilizând modelul de
reevaluare.
4.2 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de

verificare. Întocmirea situațiilor financiare
Fiecare tranzacție și eveniment se consemnează în contabilitate în baza documentelor
justificative, care au rolul de a atesta veridicitatea operatiei economice desfășurate de entitate.
Aceste documente sunt arhivate la nivelul entității pe perioada de 10 ani sau chiar mai mult, în cazul
acelora privind salariile.
Exemple de documente justificative
Factura Încasări/plăți în numerar

Ordinul de plată Încasări în contul curent
Extrasul de cont Vânzări/Achiziții
Chitanța Plăți din contul curent
Bonul de consum Consum de stocuri
Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se

realizează cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare.
Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de
verificare.
Anual, entitățile întocmesc situațiile financiare având la bază informațiile sintetizate în
ultima balanță de verificare.
Schema ciclului contabil
I. Identificarea evenimentului
sau a tranzacţiei pe baza
documentului justificativ
V. Întocmirea situaţiilor
financiare
II. Înregistrarea în
Registrul-jurnal
III. Întocmirea
IV. Întocmirea
Balanţei registrului
de verificare Cartea mare
79
Registrul-jurnal prezintă, în ordine cronologică, toate înregistrările contabile care au la bază

documente justificative.
Model
Unitatea …………………
Registrul-jurnal
pentru luna ........................... anul ................
- lei -
Explicaţie
Total
Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare.
Model
Cartea Mare
- forma simplificată –
pentru luna …………….. anul ……
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
TSD TSC TSD TSC TSD TSC

verificare, care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile
din conturi, facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare. Cel mai des
întâlnit se referă la numărul egalităţilor.
Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verificare poate fi de mai
multe feluri24. Varianta cu cele mai multe informații este balanţa de verificare cu patru serii de
egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi solduri finale.
Balanţa de verificare
la data ___________________
Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale
Simbol
conturilor
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1XXX
...........
...........
7XXX
TOTAL
- balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale;

24
- balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale;

- balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale.
80

La începutul lunii decembrie anul N, societatea comercială Galle S.A. dispune de următoarele
informații:
2111 Terenuri 100.000 lei
401 Furnizori 105.000 lei
461 Debitori diverși 7.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 3.000 lei
Presupunem că, în cursul lunii, au loc două tranzacţii:
1) se încasează 5.000 lei din creanța față de debitorii diverși, conform extrasului de cont nr. 3 din
05.12.N;
2) se reevaluează terenul, înregistrându-se o crește de valoare de 20.000 lei, la data de 31.12.N, pe
baza notei de contabilitate nr. 123.
a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor economice.
b) Întocmiţi Registrul-jurnal.
c) Întocmiţi registrul Cartea mare.
d) Întocmiţi Balanţa de verificare.
e) Întocmiți situațiile financiare.
Rezolvare
a) Analiza contabilă a tranzacţiilor economice
1) încasarea în contul curent a creanței față de debitorii diverși
scade creanța față de debitorii diverși, 461 Debitori diverși, A-, Credit;
crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei.
5.000 lei 5121 = 461 5.000 lei
2) reevaluare teren, diferență favorabilă;

creşte valoarea terenului, A+, Debit, 2111 Terenuri;
cresc rezervele din reevaluare, CP+, Credit, 105 Rezerve din reevaluare.
20.000 lei 2111 = 105 20.000 lei
b) Întocmirea Registrului-jurnal
Unitatea Galle S.A.

Registrul-jurnal
pentru luna decembrie anul N
- lei -
Explicaţie
Extras cont
1 05.12.N Încasare creanță 5121 461 5.000 5.000
nr. 3
Nota de
2 31.12.N contabilitate Reevaluare teren 2111 105 20.000 20.000
nr. 123
Total 25.000 25.000
81
c) Întocmirea registrului Cartea mare

Etape de lucru:
- se preiau soldurile inițiale:
Activele au sold inițial debitor,
iar capitalurile proprii și datoriile au sold inițial creditor.
- se trec sumele din tranzacțiile din cursul lunii;
Pentru fiecare element care a apărut în cursul perioadei și pentru care nu exista un sold inițial
se deschide câte un cont.
- se calculează indicatorii.
Cartea Mare
- forma simplificată –
pentru luna decembrie anul N
461 Debitori
D 2111 Terenuri C D 401 Furnizori C D diverși C
SI 100.000 lei SI 105.000 lei SI 7.000 lei 1) 5.000 lei
1) 20.000 lei
RD 20.000 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 5.000 lei

TSD 120.000 lei TSC 0 lei TSD 0 lei TSC 105.000 lei TSD 7.000 lei TSC 5.000 lei
SFD 120.000 lei SFC 105.000 lei SFD 2.000 lei
5121 Conturi la 1012 Capital subscris 105 Rezerve din

D bănci în lei C D vărsat C D reevaluare C
SI 3.000 lei SI 5.000 lei 2) 20.000 lei
1) 5.000 lei
RD 5.000 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 20.000 lei

TSD 8.000 lei TSC 0 lei TSD 0 lei TSC 5.000 lei TSD 0 lei TSC 20.000 lei
SFD 8.000 lei SFC 5.000 lei SFC 20.000 lei
d) Întocmirea Balanţei de verificare

Pentru simplificare, vom trece conturile în ordinea în care le-am scris în Registrul Cartea mare.
Balanţa de verificare
la data de 31.12.N
- lei -
Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale
cont conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
2111 Terenuri 100.000 0 20.000 0 120.000 0 120.000 0
401 Furnizori 0 105.000 0 0 0 105.000 0 105.000
461 Debitori 7.000 0 0 5.000 7.000 5.000 2.000 0
diverși
5121 Conturi la 3.000 0 5.000 0 8.000 0 8.000 0
bănci în lei
Capital
1012 subscris 0 5.000 0 0 0 5.000 0 5.000
vărsat
105 Rezerve din 0 0 0 20.000 0 20.000 0 20.000
reevaluare
TOTAL 110.000 110.000 25.000 25.000 135.000 135.000 130.000 130.000
82
e) Întocmirea situațiilor financiare

Tranzacțiile analizate nu au condus la recunoașterea de venituri și cheltuieli, astfel că
rezultatul exercițiului va fi zero.
Cont de profit şi pierdere la 31.12.N Bilanţ la data de 31.12.N

- lei - - lei -
Elemente Sume Sume
Elemente
1 Venituri din exploatare 0
2 Cheltuieli de exploatare 0
3 = Profitul sau pierderea din exploatare 0 II. Imobilizările corporale
4 Venituri financiare 0 Terenuri 120.000
5 Cheltuieli financiare 0 III. Imobilizări financiare
6 = Profitul sau pierderea financiar(ă) 0 B. Active circulante 10.000
7 Venituri totale (1+4) 0 I. Stocuri
8 Cheltuieli totale (2+5) 0 II. Creanţe
9 = Profitul sau pierderea brută (7-8) 0 Debitori diverși 2.000
10 – Cheltuieli cu impozitul pe profit 0 III. Investiţii pe termen scurt
11 = Profitul sau pierderea netă a 0 IV. Casa şi conturile la bănci
exerciţiului financiar (9-10) Conturi la bănci în lei 8.000
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai 105.000
mică de un an
Furnizori 105.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (B+C1-D-I1) -95.000
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E) 25.000
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai 0
mare de un an
H. Provizioane 0
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
Capital subscris vărsat 5.000
Rezerve din reevaluare
20.000
Profitul sau pierderea netă a exerciţiului
financiar 0
83
Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se

realizează cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare.
În registrul Cartea mare:

- se preiau toate conturile care au prezentat sold inițial; activele au sold inițial debitor,
iar capitalurile proprii și datoriile au sold inițial creditor;
- se preiau sumele din tranzacții în conturi; pentru fiecare element care a apărut în
cursul perioadei și pentru care nu exista un sold inițial se deschide câte un cont.

verificare, care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile
din conturi, facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Anual, pe baza informațiilor din balanța de verificare, se întocmesc situațiile financiare.
Întocmiți Registrul Cartea mare și Balanța de verificare pe baza informațiilor următoare:
Solduri inițiale

1041 Prime de emisiune 700 lei
1068 Alte rezerve 5.300 lei
1621 Credite bancare pe termen lung 16.000 lei
2111 Terenuri 15.000 lei
4111 Clienți 8.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 1.000 lei
Registru Jurnal
pentru luna IULIE N
Nr. Conturi corespondente Sume
crt. Explicatii D C D C
Încasare creanțe clienți în contul
1 curent 5121 4111 8000 8.000
Rambursare rata credit bancar pe
2 termen lung 1621 5121 1.600 1.600
Achiziție materii prime, plata
3 ulterioară (fără TVA) 301 401 3.450 3.450
Majorare capital social prin
4 încorporare de rezerve 1068 1012 1.500 2.200
și prime de emisiune 1041 700
5 Reevaluare teren, diferență pozitivă 2111 105 5.000 5.000
TOTAL 20.250 20.250
84
Machete
Registrul Cartea mare

pentru luna_____anul _______
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
Balanţa de verificare la ___________________
Simbol Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale
TOTAL
85
Cartea mare pentru iulie N
1012 Capital 1041 Prime de

D subscris varsat C D emisiune C D 1068 Alte rezerve C
SI 2.000 lei 4) 700 lei SI 700 lei 4) 1.500 lei SI 5.300 lei
4) 2.200 lei
RD 0 RC 2.200 lei RD 700 lei RC 0 RD 1.500 lei RC 0
TSD 0 TSC 4.200 lei TSD 700 lei TSC 700 lei TSD 1.500 lei TSC 5.300 lei
SFC 4.200 lei SFC 3.800 lei
1621 Credite
bancare pe termen
D lung C D 2111 Terenuri C D 4111 Clienți C
2) 1.600 lei SI 16.000 lei SI 15.000 lei SI 8.000 lei 1) 8.000 lei
5) 5.000 lei
RD 1.600 lei RC 0 RD 5.000 lei RC 0 RD 0 RC 8.000 lei
TSD 1.600 lei TSC 16.000 lei TSD 20.000 lei TSC 0 TSD 8.000 lei TSC 8.000 lei
SFC 14.400 lei SFD 20.000 lei
5121 Conturi la
D bănci în lei C D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C
SI 1.000 lei 2) 1.600 lei 3) 3.450 lei 3) 3.450 lei
1) 8.000 lei
RD 8.000 lei RC 1.600 lei RD 3.450 lei RC 0 RD 0 RC 3.450 lei
TSD 9.000 lei TSC 1.600 lei TSD 3.450 lei TSC 0 TSD 0 TSC 3.450 lei
SFD 7.400 lei SFD 3.450 lei SFC 3.450 lei
105 Rezerve din

D reevaluare C
5) 5.000 lei
RD 0 RC 5.000 lei
TSD 0 TSC 5.000 lei
SFC 5.000 lei
Notă. În practică, ordinea conturilor în registrul Cartea mare se bazează pe clasificarea în

funcție de clase și grupe. Pentru simplificare, am trecut conturile pornind de la cele care au prezentat
solduri inițiale și continuând cu cele care au apărut în cadrul tranzacțiilor.
86
Balanţa de verificare la 31.07.N
Solduri initiale Rulaje curente Total Sume Curente Solduri finale

Simbol
Denumirea conturilor
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital subscris varsat 0 2.000 0 2.200 0 4.200 0 4.200

1041 Prime de emisiune 0 700 700 0 700 700 0 0
105 Rezerve din reevaluare 0 0 0 5.000 0 5.000 0 5.000
1068 Alte rezerve 0 5.300 1.500 0 1.500 5.300 0 3.800
Credite bancare pe
1621 0 16.000 1.600 0 1.600 16.000 0 14.400
termen lung
2111 Terenuri 15.000 0 5.000 0 20.000 0 20.000 0
301 Materii prime 0 0 3.450 0 3.450 0 3.450 0
401 Furnizori 0 0 0 3.450 0 3.450 0 3.450
4111 Clienti 8.000 0 0 8.000 8.000 8.000 0 0
5121 Conturi la bănci în lei 1.000 0 8.000 1.600 9.000 1.600 7.400 0
TOTAL 24.000 24.000 20.250 20.250 44.250 44.250 30.850 30.850
87
Bibliografie

2013
88
Partea a V-a – RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE

A TRANZACŢIILOR ŞI EVENIMENTELOR ECONOMICE DE BAZĂ
Obiective ............................................................................................................................................ 89
5.1 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii ..................................... 90
5.2 Tranzacții și evenimente privind stocurile ........................................................................... 92
5.3 Tranzacții și evenimente privind imobilizările................................................................... 100
5.4 Tranzacții și evenimente privind creanțele și trezoreria ................................................... 112
5.5 Tranzacții și evenimente privind datoriile .......................................................................... 116
5.6 Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele ................................................................. 120
5.7 Tranzacții și evenimente privind capitalurile proprii ....................................................... 121
5.8 Tranzacții și evenimente privind veniturile și cheltuielile ................................................. 124
5.9 Tranzacții - Generalizări ...................................................................................................... 125

Lucrare de verificare ............................................................................................................ 131
Bibliografie ...................................................................................................................................... 131
Obiective
- abilitata de a diferenția vânzătorii și cumpărătorii
- cunoașterea tratamentului privind TVA aplicabilă în cadrul achizițiilor/vânzărilor
- capacitatea de a analiza tranzacții și evenimente economice privind imobilizările,
stocurile, creanțele, trezoreria
- capacitatea de a analiza tranzacții și evenimente economice privind datoriile certe,
provizioanele, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile
89
5.1 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii

Taxa pe valoarea adăugată
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect suportat de consumatorul
final. În cursul perioadei de gestiune, la orice achiziţie/vânzare de bunuri şi/sau servicii,
societăţile plătitoare de TVA trebuie să înregistreze taxa pe valoarea adăugată.
Cumpărări de bunuri/servicii Vânzări de bunuri/servicii

4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată
creşte creanţa fiscală, A+, Debit creşte datoria fiscală, D+, Credit
Notă. Pentru simplificare, în exemplele supuse studiului, societăţile nu au optat pentru

varianta TVA la încasare.

Analiză tranzacţii:
a) se achiziţionează mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 Mărfuri;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă;
creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori.
1.190 lei % = 401 1.190 lei
1.000 lei 371
190 lei 4426
De reţinut!
La achiziții de bunuri și servicii:

- se recunoaște TVA deductibilă;
- stocuri/ servicii  furnizori
- imobilizări  furnizori de imobilizări
Sinteză - achiziţia de bunuri/servicii

% = 401 Furnizori/404 Furnizori de imobilizări
3xx Stocuri
6xx Servicii
2xx Imobilizări
4426 TVA deductibilă
90
b) se prestează servicii în valoare de 2.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară.

cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 Venituri din servicii prestate;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;
2.380 lei 4111 = % 2.380 lei

704 2.000 lei
4427 380 lei
De reţinut!
La vânzări de bunuri și servicii:

- se recunosc venituri din vânzare
- se recunoaște TVA colectată
Vânzarea de bunuri se realizează în două etape:

I. vânzarea propriu-zisă şi
II. descărcarea din gestiune.
Sinteză - vânzarea de bunuri/servicii
I. Vânzarea propriu-zisă
%
Venituri din vânzarea stocurilor/serviciilor
4111 Clienţi/ 461 Debitori diverşi = Venituri din vânzarea imobilizărilor
4427 TVA colectată
II. Descărcarea din gestiune a bunurilor vândute

Cheltuieli, Amortizare = 3xx Stocuri/2xx Imobilizări
91
5.2 Tranzacţii şi evenimente privind stocurile
Evidenţa contabilă a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 3 – Conturi de

stocuri şi producţie în curs de execuţie. Vom utiliza în cadrul tranzacțiilor numai o parte dintre
grupele aferente acestei clase, și anume:
30 Stocuri de materii prime şi materiale
34 Produse
37 Mărfuri
Funcţia contabilă – conturile de stocuri sunt conturi de activ25:
Debit Credit
- valoarea stocurilor achiziţionate, obţinute din - valoarea stocurilor vândute, consumate în

producţie, primite cu titlu gratuit (donaţie), procesul de producţie, donate;
primite ca aport în natură; - valoarea stocurilor constatate lipsă la
- plusuri de inventar; inventar sau distruse;
Sold final debitor

care arată valoarea stocurilor
şi producţiei în curs de execuţie existente
La obţinerea produselor finite și la descarcarea din gestiune a produselor finite

vândute, se utilizează contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
25
Conturile din grupa 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie sunt conturi
rectificative și fac excepţie de la regulile prezentate.
Pentru aceste conturi, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:
pentru înregistrarea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:
- creşte deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, Aj+, Credit, 39x;
pentru reducerea sau anularea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:
- scade deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, Aj-, Debit, 39x.
Exemplu O societate deţine un stoc de ciocolată înregistrat în contabilitate la valoarea de 30.000 lei; se constată că
valoarea de inventar (realizabilă) este de numai 25.000 lei; societatea trebuie să recunoască o ajustare pentru depreciere
în valoare de 5.000 lei;
cresc cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea stocurilor, Ch+, Debit, 6814 Cheltuieli de exploatare privind
ajustările pentru deprecierea activelor circulante
cresc ajustările privind deprecierea stocului de mărfuri, Aj +, A-, Credit, 397 Ajustări privind deprecierea mărfurilor
5.000 lei 6814 = 397 5.000 lei
92

Analiza contabilă tranzacţiilor și evenimentelor economice privind stocurile
1) se achiziţionează materii prime în valoare de 30.000 lei, TVA 19%, cu plată ulterioară;
creşte stocul de materii prime, A+, Debit, 301 Materii prime;
creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori;
35.700 lei % = 401 35.700 lei

30.000 lei 301
5.700 lei 4426
De reținut!
Achiziție de stocuri
Achiziţie mărfuri Achiziţie materiale consumabile
creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 creşte stocul de materiale consumabile, A+,
Mărfuri; Debit, 302 Materiale consumabile;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA
deductibilă; deductibilă;
Stocuri creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,
401 Furnizori; 401 Furnizori;
1.190 lei % = 401 1.190 lei 1.190 lei % = 401 1.190 lei
1.000 lei 371 1.000 lei 302
190 lei 4426 190 lei 4426
2) se consumă materii prime în valoare de 10.000 lei în procesul de producţie;
Atenţie! Consumul conduce la recunoaşterea de cheltuieli.
- consum de materii prime

scade stocul de materii prime, A-, Credit, 301 Materii prime
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime
10.000 lei 601 = 301 10.000 lei
De reținut!
Consum de stocuri
Consum de materiale consumabile Darea în folosinţă a obiectelor de inventar
scade stocul de materiale consumabile, scade stocul de obiecte de inventar, A-,
A-, Credit, 302 Materiale consumabile Credit, 303 Materiale de natura obiectelor
Consum de inventar
stocuri cresc cheltuielile cu materialele cresc cheltuielile cu obiecte de inventar,
consumabile, Ch+, Debit, 602 Ch+, Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de
Cheltuieli cu materialele consumabile natura obiectelor de inventar
1.000 lei 602 = 302 1.000 lei 1.000 lei 603 = 303 1.000 lei
93

Analizați tranzactiile și evenimentele:
- se achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 2.000 lei, TVA 19% (plata ulterioară);
- se dau în folosință obiecte de inventar în valoare de 1.700 lei.
Rezolvare
- achiziţie de obiecte de inventar;
creşte stocul de obiecte de inventar, A+, Debit, 303 Materiale de antura obiectelor de inventar
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă
crește datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori
2.380 lei % = 401 2.380 lei
2.000 lei 303
380 lei 4426
- darea în folosință a obiectelor de inventar;
scade stocul de obiecte de inventar, A-, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, Ch+, Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de natura
obiectelor de inventar
1.700 lei 603 = 303 1.700 lei
3) se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, în următoarele condiţii: preţ 9.000 lei, reducere

comercială 1.000 lei, cheltuieli de încărcare/descărcare 2.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
Cost de achiziţie = preţ 9.000 lei - reducere comercială 1.000 lei + cheltuieli de
încărcare/descărcare 2.000 lei = 10.000 lei
 achiziție mărfuri
creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 Mărfuri;
creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori.
11.900 lei % = 401 11.900 lei
10.000 lei 371
1.900 lei 4426
4) se vând mărfuri la preţul de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară; costul de
achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 9.500 lei;
I. vânzarea propriu-zisă
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi.
23.800 lei 4111 = % 23.800 lei
707 20.000 lei
4427 3.800 lei
Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare,

iar la TVA se calculează 19% din preţul de vânzare.
II. descărcarea din gestiune:

scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri;
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile;
9.500 lei 607 = 371 9.500 lei
Atenţie! Descărcarea din gestiune se realizează la cost!
94
5) se obţin produse finite la costul de producţie de 20.000 lei;

În momentul obținerii bunurilor din producție proprie, entitatea recunoaşte
venituri pentru a compensa cheltuielile efectuate anterior cu realizarea lor, astfel încât
influenţa în Contul de profit şi pierdere să fie nulă.
Contul de profit şi
pierdere
- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materiile prime consumate, cu
energia etc., care formează costul de producţie … cheltuieli 30.000 lei
- înregistrarea de venituri din producţia proprie venituri 30.000 lei

Rezultat
din producţia proprie
zero
6) se vând produsele finite unui client, la preţul de vânzare de 32.000 lei, TVA 19%, încasare
ulterioară;
cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea
produselor finite;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;
38.080 lei 4111 = % 38.080 lei
7015 32.000 lei
4427 6.080 lei

scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite;
scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse;
20.000 lei 711 = 345 20.000 lei
De reținut!
Vânzare de stocuri
Vânzare mărfuri Vânzare produse finite
I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă

cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit,
707 Venituri din vânzarea mărfurilor; 7015 Venituri din vânzarea produselor finite;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;
Stocuri 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
707 1.000 lei 7015 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri; scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite;
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711
Cheltuieli cu mărfurile; Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;
800 lei 607 = 371 800 lei 800 lei 711 = 345 800 lei
Diferența dintre cele două vânzări

La descărcarea din gestiune a produselor finite, nu cresc cheltuielile,
ci scad veniturile din producția de stocuri.
95
Spre deosebire de vânzarea stocurilor,

vânzarea serviciilor se realizează într-o singură etapă.
De reținut!
Vânzare de servicii
Factura de servicii Factura privind chiria
cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 cresc veniturile din chirii, V+, Credit, 706 Venituri din
Venituri din servicii prestate; redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
Servicii/ creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;
chirii
1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
704 1.000 lei 706 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
Studiu de caz
O librărie comercializează caiete studențești. La începutul lunii martie, librăria avea în sold
400 de caiete, la costul 5 lei/buc.
A. Scrieți formulele contabile pentru tranzacțiile de mai jos și determinați cheltuielile cu caietele
vândute și rezultatul din vânzare, aplicând pe rând cele trei metode de evaluare a stocurilor la
ieșirea din gestiune.
La data de 04.03.N, cumpără caiete la costul de achiziție de 1.120 lei, TVA 19%, plata
ulterioară (200 caiete, cost 5,6 lei/buc).
- achiziție caiete, plata ulterioară:
1.332,80 lei % = 401 1.332,80 lei
1.120,00 lei 371
212,80 lei 4426
La data de 10.03.N, librăria vinde 500 caiete, preţ de vânzare 6 lei/buc, TVA 19%, cu
încasare ulterioară.
- vânzare propriu-zisă:
3.570 lei 4111 = % 3.570 lei
707 3.000 lei
4427 570 lei
- descărcarea din gestiune realizată prin:

a) metoda FIFO „primul intrat-primul ieșit”
2.560 lei 607 = 371 2.560 lei

Sold inițial 400 5
+ 200 5,6
400 5 Cheltuieli cu caietele vândute = 2.560 lei
-
100 5,6 Rezultat din vânzare = 3.000 lei – 2.560 lei = 440
Sold final 100 5,6 ……………………………………………… lei
96
b) metoda LIFO „ultimul intrat-primul ieșit”

2.620 lei 607 = 371 2.620 lei

Sold inițial 400 5
+ 200 5,6
- 200 5,6
300 5 Cheltuieli cu caietele vândute = 2.620 lei
Sold final 100 5 Rezultat din vânzare = 3.000 lei – 2.620 lei =
380 lei
c) metoda costului mediu ponderat (CMP)
2.600 lei 607 = 371 2.600 lei
CMP = (Valoare inițială + Valoare intrată)/(Cantitate inițială + Cantitate intrată)
CMP = (2.000 + 1.120)/(400+200) = 5,2
Valoare =
Sold/+ Intrări/- Ieșiri Cantitate Cost Cantitate x
Cost
Sold inițial 400 5 2000
+ 200 5,6 1120
- 500 CMP = 5,2 2.600 Cheltuieli cu caietele
Sold final 100 5,2 520
vândute = 2.600 lei
Rezultat din vânzare = 3.000
lei – 2.600 lei = 400 lei
B. În condiții de creștere a prețurilor:

a) metoda care conduce la cheltuielile cele mai mari este LIFO
b) metoda care conduce la profitul cel mai mare este FIFO
c) metoda care conduce la stocul final cel mai mare este FIFO
C. Compania alege metoda de evaluare a stocurilor la ieșire în funcție de:

a) industrie și de volumul vânzărilor
b) rezultatul dorit.
D. Adevărat sau Fals?

Costul de achiziție include TVA. Fals
La achizițiile de bunuri, se recunoaște creanța fiscală. Adevărat
La descărcarea din gestiune a produselor finite, scad veniturile din producție. Adevărat
Rezultatul din vânzare este influențat de metoda de evaluare a stocurilor. Adevărat
La vânzarea propriu-zisă a mărfurilor, scade stocul de mărfuri. Fals
97
1. Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N:
Produse finite (345) 20.000 lei

Clienţi (4111) 5.000 lei
Capital subscris vărsat (1012) 25.000 lei
În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente:

2) se vând produse finite la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară; costul de
producţie al produselor finite vândute a fost de 6.000 lei;
a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice.

b) Întocmiţi fişele de cont pentru conturile 4111 Clienţi, 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse şi 1012 Capital subscris vărsat.
98
a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice:

1) obţinere produse finite
creşte stocul de produse finite, A+, Debit, 345 Produse finite
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse
7.000 lei 345 = 711 7.000 lei
2) vânzare produse finite

I. vânzarea propriu – zisă:
cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea
produselor finite
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi
11.900 lei 4111 = % 11.900 lei
7015 10.000 lei
4427 1.900 lei
scade stocul de produse finite, A-, Credit, 345 Produse finite
scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse
6.000 lei 711 = 345 6.000 lei
b) Fişele de cont pentru conturile cerute
711 Venituri aferente

4111 Clienţi costurilor stocurilor 1012 Capital
D C D de produse C D subscris vărsat C
Si 5.000 lei 2.II.) 6.000 lei 1) 7.000 lei Si 25.000 lei
2.I.) 11.900 lei
RD 11.900 lei RC 0 lei RD 6.000 lei RC 7.000 lei RD 0 lei RC 0 lei
TSD 16.900 lei TSC 0 lei TSD 6.000 lei TSC 7.000 lei TSD 0 lei TSC 25.000 lei
SFD 16.900 lei SFC 1.000 lei SFC 25.000 lei
99
5.3 Tranzacţii şi evenimente privind imobilizările

Evidenţa contabilă a activelor imobilizate se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 2 –
Conturi de imobilizări. Vom utiliza în cadrul tranzacțiilor numai o parte dintre grupele aferente
acestei clase, și anume:
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
26 Imobilizări financiare
28 Amortizări privind imobilizările
Funcţia contabilă – conturile de imobilizări sunt conturi de activ26:

Debit Credit
- valoarea activelor imobilizate achiziţionate de la - valoarea activelor imobilizate vândute,
terţi, obţinute în regie proprie, primite cu titlu casate, retrase din aportul adus iniţial;
gratuit (donaţie), primite ca aport în natură; - descreşteri rezultate din reevaluare;
- creşteri rezultate din reevaluare;
Sold final debitor
care arată valoarea imobilizărilor necorporale,
corporale şi financiare existente
Conturile din grupele 28 Amortizări privind imobilizările sunt conturi rectificative și fac
excepţie de la regulile prezentate mai sus.
Pentru acestea, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:

pentru înregistrarea amortizării imobilizărilor:
- creşte amortizarea imobilizărilor, 28 Amortizări privind imobilizările, Am +, A-, C
pentru reducerea amortizării imobilizărilor:

- scade amortizarea imobilizărilor, 28 Amortizări privind imobilizările, Am-, A+, D
26
Conturile din grupa 29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor sunt conturi
rectificative și fac excepţie de la regulile prezentate.
Pentru acestea, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:
pentru înregistrarea ajustării pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor:
- creşte ajustarea pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, Aj+, A-, Credit, 29x;
pentru reducerea ajustării pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor:
- scade ajustarea pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, Aj-, A+, Debit, 29x.
100
De la cine achiziţionăm şi cui vindem imobilizări?
În funcţie de categoria de bunuri/servicii care fac obiectul tranzacţiei de cumpărare/ vânzare,

se face distincţia între furnizori şi furnizorii de imobilizări, precum şi între clienţi şi debitori diverşi:
Achiziţii Vânzări
Stocuri /Servicii 401 Furnizori 4111 Clienţi
Imobilizări necorporale şi
404 Furnizori de imobilizări 461 Debitori diverşi
corporale

Analiza contabilă a tranzacţiilor și evenimentelor economice privind imobilizările
1) se cumpără un mijloc de transport în valoare de 10.000 lei, TVA 19% (plată ulterioară);
creşte valoarea mijloacelor de transport, A+, Debit, 2133 Mijloace de transport;
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
12.000 lei % = 404 12.000 lei

10.000 lei 2133
2.000 lei 4426
De reținut!
Achiziție de imobilizări
Achiziţie echipament Achiziţie program informatic
creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit, creşte valoarea prog. informatice, A+, Debit,
2131 Echipamente tehnologice; 208 Alte imobilizări necorporale;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA
Imobilizări deductibilă; deductibilă;
necorporale creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări,
şi corporale D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări; D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
2.380 lei % = 404 2.380 lei 2.380 lei % = 404 2.380 lei
2.000 lei 2131 2.000 lei 208
380 lei 4426 380 lei 4426

Încercați să scrieți formula contabilă pentru achiziţia unui teren în valoare de 500.000 lei,
TVA 19%, plata ulterioară.
Rezolvare
595.000 lei % = 404 595.000 lei
500.000 lei 2111
95.000 lei 4426
Remarcă: În practică, tratamentul fiscal al TVA pentru achizițiile/ vânzările de terenuri și

clădiri este unul complex. Din acest motiv, reținem varianta simplificată, aplicabilă tuturor
achizițiilor și vânzărilor de bunuri și servicii.
101
2) se achiziţionează o clădire la prețul de 995.000 lei, taxe notariale 5.000 lei, TVA 19%, plata
ulterioară;
Cost de achiziție = preț 995.000 lei + taxe notariale 5.000 lei= 1.000.000 lei
- achiziție clădire, plata ulterioară

creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 Construcții;
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
1.190.000 lei % = 404 1.190.000 lei

1.000.000 lei 212
190.000 lei 4426
3) se înregistrează amortizarea anuală a clădirii în valoare de 20.000 lei;

- înregistrare amortizare clădire
creşte amortizarea clădirilor, Am+, A-, Credit, 2812 Amortizarea construcțiilor
cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
20.000 lei 6811 = 2812 20.000 lei
De reținut!
Amortizarea imobilizărilor
Amortizare Amortizare program informatic
echipament/utilaj/instalație/ mijloc de transport
creşte amortizarea echipamentelor, Am+, A-, creşte amortizarea programelor informatice,
Amortizarea Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și Am +, A-, Credit, 2808 Amortizarea altor
imobilizărilor mijloacelor de transport imobilizări necorporale
necorporale cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,
şi corporale 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
2.000 lei 6811 = 2813 2.000 lei 2.000 lei 6811 = 2808 2.000 lei
Formula generală pentru înregistrarea amortizării este:
Cheltuieli cu amortizarea = Amortizare
102
4) după un an, se vinde clădirea la preţul de vânzare de 1.200.000 lei, TVA 19%;
cresc veniturile din vânzarea clădirilor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital;
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi;
1.428.000 lei 461 = % 1.428.000 lei

7583 1.200.000 lei
4427 228.0 i

scade valoarea clădirilor, A-, Credit, 212 Construcții 1.000.000 lei
scade amortizarea clădirii, Am -, A+, Debit, 2812 Amortizarea construcțiilor 20.000 lei
cresc cheltuielile cu partea neamortizată, Ch+, Debit, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte
operaţii de capital 980.000 lei
1.000.000 lei % = 212 1.000.000 lei

20.000 lei 2812
980.000 lei 6583
5) se casează un mijloc de transport; valoarea de intrare a acestuia a fost de 400.000 lei şi a fost
amortizată integral;
Casarea mijlocului de transport se contabilizează ca o descărcare din gestiune.
scade valoarea mijloacelor de transport, A-, Credit, 2133 Mijloace de transport

scade amortizarea mijlocului de transport, Am-, A+, Debit, 2813 Amortizarea instalațiilor
și mijloacelor de transport
400.000 lei 2813 = 2133 400.000 lei
La descărcarea din gestiune a imobilizărilor poate apărea una dintre următoarele situații:
a) activul este incomplet/parțial amortizat → Amortizare, Cheltuieli Am, Ch cu valoarea ne

b) activul este complet/integral amortizat → Amortizare
c) activul nu se amortizează (terenurile) → Cheltuieli
103
De reținut!
Vânzare de imobilizări
Vânzare echipament/utilaj/instalație Vânzare program informatic Vânzare teren
(incomplet amortizat) (integral amortizat) !!!!! Terenurile nu se amortizează
I. vânzarea propriu-zisă I. vânzarea propriu-zisă I. vânzarea propriu-zisă

cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, V+, Credit, cresc veniturile din vânzarea programului informatic, cresc veniturile din vânzarea terenulrilor, V+, Credit,
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de
capital; operaţii de capital; capital;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461
Debitori diverşi; Debitori diverşi; Debitori diverşi;
1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei
7583 1.000 lei 7583 1.000 lei 7583 1.000 lei
Imobilizări 4427 190 lei 4427 190 lei 4427 190 lei
necorporale Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare, iar la TVA se calculează 19% din preţul de vânzare.
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
şi corporale
cost = 8.000 lei (2131) scade valoarea programelor informatice, A-, Credit, 208 scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri;
amortizare = 7.500 lei (2813) Alte imobilizări necorporale; cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583
valoare rămasă neamortizată = 500 lei (6583) scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2808 Amortizarea Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;
scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 altor imobilizări necorporale;
Echipamente tehnologice; 8.000 lei 6583 = 2111 8.000 lei
scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea 8.000 lei 2808 = 208 8.000 lei
instalaţiilor și mijloacelor de transport;
cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583
Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;
8.000 lei % = 2131 8.000 lei
7.500 lei 2813
500 lei 6583
Atenţie! La contul 28xx se scrie amortizarea înregistrată până în acel moment pentru activul respectiv.
La cheltuieli (contul 6583) se trece valoarea neamortizată, adică diferența dintre cost și amortizarea înregistrată.
Activul fiind incomplet amortizat,
Activul fiind integral (complet) amortizat, !!!!! Terenurile nu se amortizează, deci toată
se recunosc cheltuieli pentru partea
nu se mai recunosc cheltuieli. valoarea se recunoaște pe cheltuieli.
rămasă neamortizată.
104
În momentul obținerii bunurilor din regie proprie, entitatea recunoaşte venituri pentru a
compensa cheltuielile efectuate anterior cu realizarea lor, astfel încât influenţa în Contul de
profit şi pierdere să fie nulă.
6) se obţine un utilaj în regie proprie la costul de producţie de 40.000 lei;

creşte valoarea utilajelor, 2131 Echipamente tehnologice, A+, Debit;
cresc veniturile din producţia proprie, 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale, V+,
Credit;
40.000 lei 2131 = 722 40.000 lei
7) se realizează cu forțe proprii un program informatic la costul de 3.000 lei:

creşte valoarea programelor informatice, 208 Alte imobilizări necorporale, A+, Debit;
cresc veniturile din producţia proprie, 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale,
V+, Credit;
40.000 lei 208 = 721 40.000 lei
Amortizarea imobilizărilor
Entitățile amortizează imobilizările corporale utilizând una dintre următoarele metode de

amortizare:
amortizare liniară
amortizare accelerată
amortizare degresivă
amortizare calculată pe
unitate de produs
Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare
ale unui activ se așteaptă să fie consumate de entitate. Metoda de amortizare se aplică de o manieră
consecventă pentru toate activele de aceeași natură și având condiții de utilizare identice.

SC Delta SA deţine un echipament de producție achiziţionat în următoarele condiţii: data
achiziţiei 31.12.N; preţ negociat cu furnizorul 26.000 lei; cheltuieli de transport 2.000 lei; reducere
comercială acordată de furnizor 1.000 lei; cheltuieli cu punerea în funcţiune 3.000 lei, TVA 19%.
Durata de viaţă utilă stabilită este de 5 ani.
Cost de achiziție = 26.000 lei + 2.000 lei – 1.000 lei + 3.000 lei = 30.000 lei
105
- înregistrarea achiziției echipamentului:
35.700 lei % = 404 35.700 lei

30.000 lei 2131
5.700 lei 4426
Ne propunem să prezentăm tabloul de amortizare în condiţiile în care entitatea

utilizează ca metodă de amortizare: a) amortizarea liniară; b) amortizarea accelerată;
c) amortizarea degresivă.
a) Societatea utilizează metoda de amortizare liniară

Amortizarea liniară presupune aplicarea ratei liniare la valoarea amortizabilă (reprezentată
cel mai frecvent de cost).
Rata liniară = 1/Durata de viaţă utilă x 100 = 1/5 x 100 = 20%
Valoarea amortizabilă = 30.000 lei
Amortizarea liniară, se poate calcula simplificat, ca raport între valoarea amortizabilă și
durata de viață utilă.
Anul Amortizarea liniară (lei) Valoarea rămasă de amortizat

la sfarsitul anului (lei)
N +1 20% x 30.000 = 6.000 30.000 – 6.000 = 24.000
N +2 6.000 18.000
N +3 6.000 12.000
N +4 6.000 6.000
N +5 6.000 0
30.000
- înregistrarea amortizării pentru anul N+1:
6.000 lei 6811 = 2813 6.000 lei
b) Societatea utilizează metoda de amortizare accelerată
Amortizarea accelerată presupune înregistrarea în primul an de funcţionare a jumătate din

valoarea amortizabilă. În anii următori, amortizarea se calculează împărţind valoarea rămasă de
amortizat la numărul de ani rămaşi de viaţă utilă.
Valoarea rămasă de amortizat

Anul Amortizarea accelerată (lei)
la sfârşitul anului (lei)
N +1 50% x 30.000 = 15.000 30.000 – 15.000 = 15.000
N +2 15.000/4 = 3.750 11.250
N +3 11.250/3 = 3.750 7.500
N +4 7.500/2 = 3.750 3.750
N +5 3.750/1 = 3.750 0
30.000

15.000 lei 6811 = 2813 15.000 lei
106
c) Societatea utilizeză metoda de amortizare degresivă

Amortizarea degresivă presupune aplicarea ratei degresive la valoarea amortizabilă, până în
momentul în care amortizarea degresivă devine mai mică decât cea calculată liniar ca raport între
valoarea rămasă de amortizat şi numărul de ani rămaşi de viaţă utilă.
Rata degresivă = Rata liniară x k, unde:
k = 1,5 dacă durata de viaţă utilă є (2; 5];
k = 2, dacă durata de viaţă utilă є (5; 10];
k = 2,5 dacă durata de viaţă utilă >10 ani.
Rata de amortizare liniară = 20%
Rata de amortizare degresivă = Rata de amortizare anuală x coeficient = 20% x 1,5 = 30%
Amortizarea ca valoare Amortizare Valoarea rămasă de

Amortizarea degresivă
Anul rămasă la nr de ani înregistrată amortizat la sfârşitul anului
(lei)
rămași (lei) (lei) (lei)
N +1 30% x 30.000 = 9.000 30.000/5 = 6.000 9.000 21.000
N +2 30% x 21.000 = 6.300 21.000/4 = 5.250 6.300 14.700
N +3 30% x 14.700 = 4.410 14.700/3 = 4.900 4.900 9.800
N +4 - 9.800/2 = 4.900 4.900 4.900
N +5 - 4.900/1 = 4.900 4.900 0
30.000

9.000 lei 6811 = 2813 9.000 lei
Alte tranzacții analizate
Imobilizări necorporale
1) se plătesc150 lei, reprezentând cheltuieli de constituire din casierie;
cresc cheltuielile de constituire, 201 Cheltuieli de constituire, A+, Debit;
scade numerarul din casierie, 5311 Casa în lei, A-, Credit;
150 lei 201 = 5311 150 lei
1) se achiziţionează o licenţă de fabricaţie, cu plata ulterioară;

creşte valoarea licenţelor de fabricaţie, 205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare, A+, Debit;
creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D +, Credit;
6.000 lei 205 = 404 6.000 lei
2) se înregistrează amortizarea imobilizărilor necorporale;

cresc cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor;
amortizarea imobilizărilor necorporale, Am+, A-, Credit, 280 Amortizări privind imobilizările
necorporale;
5.000 lei 6811 = 280 5.000 lei
107
Imobilizări corporale
1) se achiziţionează un calculator, cu plata ulterioară;

creşte valoarea calculatoarelor, A+, Debit, 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale;
creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări, D +, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
11.900 lei % = 404 11.900 lei

10.000 lei 214
1.900 lei 4426
2) se înregistrează amortizarea anuală a calculatorului, în valoare de 1.600 lei;

creşte amortizarea clădirilor, Am+, Credit, 214 Mobilier, aparatură birotică...
cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor
16.000 lei 6811 = 2814 1.600 lei
3) se construiește o clădire în regie proprie la costul de producţie de 950.000 lei;

creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 Construcții
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de imobilizări
corporale
950.000 lei 212 = 722 950.000 lei
4) se vinde un utilaj integral amortizat la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 19%; valoarea de
intrare a acestuia a fost de 125.000 lei;
I. vânzarea propriu – zisă:

cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi
11.900 lei 461 = % 11.900 lei
7583 10.000 lei
4427 1.900 lei

scade valoarea utilajelor, A-, Credit, 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii
de lucru)
scade amortizarea utilajelor, Am-, Debit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor de
transport
125.000 lei 2813 = 2131 125.000 lei
Atenţie! Nu mai apar cheltuieli, deoarece echipamentul este complet amortizat, deci
valoarea neamortizată este zero.
108
Imobilizări financiare
Atenție! Numai la achiziția/vânzarea de bunuri se recunoaște TVA.
1) se achiziţionează 200 de acţiuni pe termen lung la un preţ de achiziţie de 15 lei/acţiune, cu plata

din contul curent;
crește valoarea imobilizărilor financiare, A+, Debit, 265 Alte titluri imobilizate
scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
3.000 lei 265 = 5121 3.000 lei
2) se vând 50 de acţiuni dintre acestea la preţul de vânzare de 20 lei/acţiune, cu încasare în contul

curent;
I. vânzare propriu-zisă:
cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor financiare, V+, Credit, 7641 Venituri din imobilizări
financiare cedate
crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
1.000 lei 5121 = 7641 1.000 lei

scade valoarea imobilizărilor financiare, A-, Credit, 265 Alte titluri imobilizate
cresc cheltuielile cu cedarea imobilizărilor financiare, Ch+, Debit, 6641 Cheltuieli privind
imobilizările financiare cedate
750 lei 6641 = 265 750 lei

valoarea la care au fost
achiziţionate acțiunile
109
1. Analizați tranzacțiile și evenimentele următoare:

1) se achiziţionează pe credit comercial (cu plată ulterioară) un echipament de producție în valoare
de 50.000 lei, TVA 19%;
2) se efectuează plata datoriei către furnizorul de echipamente de producție;
3) se înregistrează amortizarea anuală a echipamentului de producție în valoare de 10.000 lei;
4) se vinde echipamentul de producție la preţul de vânzare de 45.000 lei, TVA 19%.
2. Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N:
Echipamente tehnologice (2131) 100.000 lei

Mărfuri (371) 50.000 lei
Capital (101) 150.000 lei
Analizați tranzacțiile din cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente:
2) se achiziţionează un utilaj, cost de achiziţie 20.000 lei, TVA 19%; plata ulterioară.
1. Analiza tranzacțiilor și a evenimentelor

1) achiziţie echipament de producție;
creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizăr
59.500 lei % = 404 59.500 lei

50.000 lei 2131
9.500 lei 4426
2) plata datoriei către furnizorul de echipamente de producție;

scade datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D-, Debit, 404 Furnizori de imobilizări
scade disponibilul din contul bancar, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
60.000 lei 404 = 5121 60.000 lei
3) înregistrare amortizarea anuală a echipamentului;

creşte amortizarea echipamentelor, Am+, Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor
de transport
cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor
10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
110
4) vânzare echipament;
I. vânzarea propriu-zisă:
cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital,
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi
53.550 lei 461 = % 53.550 lei

7583 45.000 lei
4427 8.550 lei
Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare, iar la TVA se calculează 19% din
preţul de vânzare.

scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
scade amortizarea echipamentelor, Am-, Debit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor de
transport
cresc cheltuielile privind activele cedate, Ch +, Debit, 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi
alte operaţii de capital
50.000 lei % = 2133 50.000 lei

10.000 lei 2813
40.000 lei 6583
Atenţie! La 2813 se scrie amortizarea înregistrată până în acel moment pentru

echipament. La cheltuieli se trece valoarea neamortizată, adică diferența.
2. Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice:

1) vânzare mărfuri, încasare ulterioară
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
creşte datoria fiscală, D +, Credit, 4427 TVA colectată
creşte creanța față de clienți, A+, Debit, 4111 Clienți
11.900 lei 4111 = % 11.900 lei

707 10.000 lei
4427 1.900 lei
scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile
8.000 lei 607 = 371 8.000 lei
2) achiziţie utilaj, plată ulterioară

creşte valoarea utilajelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări
23.800 lei % = 404 23.800 lei
20.000 lei 2131
3.800 lei 4426
111
5.4 Tranzacţii şi evenimente privind creanțele și trezoreria

Creanţele
Evidenţa contabilă a creanţelor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 4 – Conturi de
terţi. Dintre conturile de creanţe, amintim câteva mai des utilizate:
4111 Clienţi
461 Debitori diverși
413 Efecte de primit de la clienţi
425 Avansuri acordate personalului
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
Funcţia contabilă – conturile de creanţe sunt conturi de activ27:

Debit Credit
- valoarea creanţelor rezultate din vânzarea mărfurilor, - sumele încasate de la clienţi;
produselor finite, activelor imobilizate; - sumele încasate de la acţionari/asociaţi;
- valoarea creanţelor rezultate din prestarea de servicii; - sumele reţinute pe statele de salarii;
- valoarea efectelor comerciale acceptate de la clienţi;
- avansurile privind salariul achitate personalului;
- creanţele faţă de acţionari/asociaţi;
Sold final debitor
care arată valoarea valoarea creanţelor existente
Trezoreria
Evidenţa contabilă a trezoreriei se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 5 – Conturi de
trezorerie, din care vom utiliza în cadrul tranzacțiilor câteva grupe, astfel:
50 Investiţii pe termen scurt
51 Conturi la bănci
53 Casa
Funcţia contabilă – conturile de trezorerie sunt, în general, conturi de activ28:

Debit Credit
- valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor cumpărate - valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor
de la alte entităţi şi deţinute pe termen scurt; vândute;
- sumele depuse sau virate în cont; - sumele ridicate din cont sau virate în alt
- sumele încasate în numerar în casierie; cont bancar;
- avansurile de trezorerie acordate; - sumele ridicate din casierie, plăţi în
numerar;
- avansurile de trezorerie justificate;
Sold final debitor
care arată valoarea trezoreriei existente
27
Deprecierea creanţelor este contabilizată cu ajutorul conturilor din grupa 49 Ajustări pentru deprecierea
creanţelor. Pentru aceste conturi, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:
pentru înregistrarea deprecierii creanţelor: - creşte deprecierea creanţelor, Aj+, A-, Credit, 49x;
pentru reducerea sau anularea deprecierii creanţelor: - scade deprecierea creanţelor, Aj-, A+, Debit, 49x.
28
Deprecierea elementelor de trezorerie este contabilizată cu ajutorul conturilor din grupa 59 Ajustări pentru
pierderea de valoare a conturilor de trezorerie, care sunt conturi rectificative.
Pentru aceste conturi, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:
pentru înregistrarea pierderii de valoare a conturilor de trezorerie:
- creşte pierderea de valoare a conturilor de trezorerie, Aj+, A-, Credit, 59x;
pentru reducerea sau anularea pierderii de valoare a conturilor de trezorerie: Aj-, A+, Debit, 59x.
112
Excepţii de la regulile prezentate anterior
1. Contul 512 Conturi curente la bănci este un cont bifuncţional, deci poate
prezenta şi sold creditor.
2. Contul 519 Credite bancare pe termen scurt este un cont de datorii:

în debit se înregistrează:
- valoarea creditelor bancare pe termen scurt şi a dobânzilor aferente;
în credit se înregistrează:
- creditele bancare pe termen scurt restituite şi dobânzile plătite;
prezintă sold final creditor, care arată creditele bancare pe termen scurt nerestituite.

Încasări și plăți
1) se încasează în contul curent creanțe clienţi în valoare de 5.000 lei;

crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei;
scade creanța față de clienți, A-, Credit, 4111 Clienți;
5.000 lei 5121 = 4111 5.000 lei
2) se încasează în numerar o creanță față de debitorii diverși în valoare de 4.000 lei;

crește numerarul, 5311 Casa în lei, A+, Debit;
scade creanța față de debitorii diverși, 461 Debitori diverși, A-, Credit;
4.000 lei 5311 = 461 4.000 lei
3) se plăteşte în numerar o datorie faţă de furnizori în valoare de 2.000 lei;

scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei;
scade datoria față de furnizori, D-, Debit, 401 Furnizori;
2.000 lei 401 = 5311 2.000 lei
4) se plătește din contul curent datoria față de furnizorii de imobilizări în sumă de 14.000 lei;
scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit
scade datoria față de furnizorii de imobilizări, 401 Furnizori de imobilizări, D-, Debit
14.000 lei 404 = 5121 14.000 lei
5) se încasează 20 lei, dobânda aferentă contului curent;

creşte disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei;
cresc veniturile din dobânzi, V+, Credit, 766 Venituri din dobânzi;
20 lei 5121 = 766 20 lei
113
6) se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 200.000 lei;

crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei;
crește creditul bancar pe termen scurt de rambursat, D+, Credit, 5191 Credite bancare pe termen
scurt;
200.000 lei 5121 = 5191 200.000 lei
7) se plăteşte în numerar rata aferentă primei luni în valoare de 20.000 lei;

scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei;
scade creditul bancar pe termen scurt aflat în sold, D-, Debit, 5191 Credite bancare pe termen
scurt;
20.000 lei 5191 = 5311 20.000 lei
Transferuri
Transferul sumelor din contul curent în casierie și invers presupune utilizarea contului
581 Viramente interne.
- se ridică 200 lei din contul curent și se depun în casierie;
200 lei 581 = 5121 200 lei
200 lei 5311 = 581 200 lei
Alte tranzacții analizate
Creanțe față de clienți29, salariați

1) se primeşte un bilet la ordin pentru o creanţă față de clienți;
scade valoarea creanţelor clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi
cresc efectele de încasat, A+, Debit, 413 Efecte de primit
26.000 lei 413 = 4111 26.000 lei

2) se plătește din contul curent suma de 20.000 lei reprezentând avansul privind salariul;
cresc avansurile privind salariile, A+, Debit, 425 Avansuri acordate personalului;
scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei;
20.000 lei 425 = 5121 20.000 lei
Avans de trezorerie
- se acordă unui salariat un avans de trezorerie în valoare de 500 lei pentru achiziția de dosare de
la librărie;
scade numerarul din casierie, A - , Credit, 5311 Casa în lei
creşte avansul de trezorerie, A+, Debit, 542 Avansuri de trezorerie
500 lei 542 = 5311 500 lei
- justificarea avansului de trezorerie, la întoarcerea salariatului cu dosarele în valoare de 500 lei 30:
500 lei 302 = 542 500 lei
29
Societatea avea o creanţă faţă de clienţi în valoare de 3.000 lei; se estimează că se va mai recupera suma de 2.000 lei,
deci societatea trebuie să înregistreze o pierdere privind deprecierea creanței în valoare de 1.000 lei;
cresc cheltuielile cu ajustările privind deprecierea, Ch+, Debit, 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
cresc ajustările privind deprecierea creanţelor, Aj +, A-, Credit, 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi
2.000 lei 6814 = 491 2.000 lei
30
În cazul în care dosarele au costat mai puțin de 500 lei, salariatul va returna diferența
114
Investiţii pe termen scurt31
1) se achiziţionează 100 de acţiuni în scop speculativ la un preţ de achiziţie de 30 lei/acţiune, plata

efectuându-se din contul curent;
creşte valoarea acţiunilor, A+, Debit, 5081 Alte titluri de plasament
3.000 lei 5081 = 5121 3.000 lei
2) se vând 50 de acţiuni dintre acestea la un preţ de vânzare de 35 lei/acţiune cu încasare în contul

curent;
Atenţie! Vânzarea investiţiilor pe termen scurt se realizează într-o singură etapă, în care se
recunosc câștigurile sau pierderile din vânzarea lor.
scade valoarea acţiunilor, A-, Credit, 5081 Alte titluri de plasament

cresc câştigurile din vânzarea de investiţii pe termen scurt, V+, Credit, 7642 Câştiguri din
investiţii pe termen scurt cedate
1.750 lei 5121 = % 1.750 lei

5081 1.500 lei
7642 250 lei
3) se vând 20 de acţiuni la un preţ de vânzare de 28 lei/acţiune, cu încasare în contul curent;

scade valoarea acţiunilor, A-, Credit, 5081 Alte titluri de plasament
cresc pierderile din cedarea de investiţii pe termen scurt, Ch+, Debit, 6642 Pierderi din investiţii
pe termen scurt cedate
600 lei % = 5081 600 lei

560 lei 5121
40 lei 6642
31
Se înregistrează pierderea de valoare a actiunilor deținute pe termen scurt;
cresc cheltuielile cu ajustările privind pierderea de valoare a acţiunilor pe termen scurt, Ch+, Debit, 6864 Cheltuieli
financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante
cresc ajustările privind pierderea de valoare a acţiunilor pe termen scurt, Aj+, A-, Credit, 598 ajustări pentru
pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
3.000 lei 6864 = 598 3.000 lei
115
5.5 Tranzacţii şi evenimente privind datoriile

Evidenţa contabilă a datoriilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 4 – Conturi de
terţi şi Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate.
Principalele grupe ale conturilor de datorii sunt:
40 Furnizori şi conturi asimilate
42 Personal şi conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
45 Grup și acționari/asociați
16 Împrumuturi şi datorii asimilate
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de datorii:

Debit Credit
- plăţile efectuate către furnizori, furnizorii de - datoriile rezultate din achiziţia de bunuri,
imobilizări, salariaţi, bugetul asigurărilor lucrări, servicii;
sociale şi bugetul de stat; - datoriile rezultate din achiziţia de
- suma creditelor pe termen lung rambursate, imobilizări necorporale şi corporale;
suma împrumuturilor din emisiunea de - salariile şi alte drepturi cuvenite
obligaţiuni rambursate; personalului;
- valoarea efectelor comerciale de plătit; - contribuţia angajaţilor şi a unităţii pentru
asigurările sociale;
- impozite şi taxe datorate bugetului de stat;
- suma creditelor pe termen lung primite,
suma împrumuturilor de primit din
emisiunea de obligaţiuni;
Sold final creditor,
care arată datoriile entităţii faţă de terţi
existente la sfârşitul perioadei

Analiza tranzacţiilor și evenimentelor economice privind datoriile
Datorii față de furnizori
1) se primeşte factura de apă/energie în valoare de 5.000 lei, TVA 19%;
cresc cheltuielile cu apa, Ch +, Debit, 605 Cheltuieli cu energia și apa;
creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori;
5.950 lei % = 401 5.950 lei
5.000 lei 605
950 lei 4426
116
De reținut!
Achiziție de servicii
Factura de telefon Factura de servicii webhosting
cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, cresc cheltuielile cu serviciile de la terți,
Ch +, Debit, 626 Cheltuieli poştale şi taxe Ch +, Debit, 628 Cheltuieli cu alte servicii de
de telecomunicaţii; la terți;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA
TVA deductibilă; deductibilă;
Servicii creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,
401 Furnizori; 401 Furnizori;
1.190 lei % = 401 1.190 lei 1.190 lei % = 401 1.190 lei
1.000 lei 626 1.000 lei 628
190 lei 4426 190 lei 4426
2) se emite un bilet la ordin în valoare de 15.000 lei, pentru o datorie faţă de un furnizor;
cresc efectele comerciale (biletele la ordin) de plătit, D+, Credit, 403 Efecte de plătit
scade datoria față de furnizor, D-, Debit, 401 Furnizori
15.000 lei 401 = 403 15.000 lei
Datorii bancare
Se contractează un credit bancar în valoare de 12.000 lei pe o perioadă de 5 ani;
crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
crește creditul bancar pe termen lung în sold, D+ Credit, 1621 Credite bancare pe termen lung
12.000 lei 5121 = 1621 12.000 lei
Rambursarea creditului se poate realiza în rate constante sau anuități constante.
Tabelul de rambursare a creditului, știind că rata anuală a dobânzii este de 10%, iar rambursarea este
realizată în 5 rate (amortismente) constante, se prezintă astfel:
An Credit Dobândă Amortisment Anuitate

constant
1 12.000 12.000 x 10% = 1.200 12.000 : 5 = 2.400 1.200 + 2.400 = 3.600
2 12.000 – 2.400 = 9.600 960 2.400 3.360
3 7.200 720 2.400 3.120
4 4.800 480 2.400 2.880
5 2.400 240 2.400 2.640
TOTAL 3.600 12.000 15.600
În cazulîn care rambursarea se bazează pe anuități constante, anuitatea se calculează astfel:
Rata dobânzii 10%

Anuitate = 𝐶𝑟𝑒𝑑𝑖𝑡 × 1−(1+Rata dobânzii)− 𝑛𝑟.𝑎𝑛𝑖 = 12.000 × 1−(1+10%)− 5 = 3.165,56 lei
Pentru a calcula rapid anuitatea, se poate folosi funcția PMT în Excel!
=PMT(10%,5,-12000)
117
Datorii salariale și sociale

1) ☺se plăteşte avansul privind salariile în valoare de 100.000 lei;
creşte creanţa faţă de salariaţi privind avansul chenzinal, A+, Debit, 425 Avansuri acordate
personalului
100.000 lei 425 = 5121 100.000 lei
2) ☺se înregistrează datoria privind salariile în valoare de 350.000 lei;

cresc cheltuielile cu salariile, Ch+, Debit, 641 Cheltuieli cu salariile personalului
creşte datoria faţă de angajaţi, D+, Credit, 421 Personal-salarii datorate
350.000 lei 641 = 421 350.000 lei
Contribuțiile suportate de angajați și angajatori se prezintă astfel:
Contribuţii şi impozit Contribuţie suportată

suportate de angajaţi (salariați) de angajator (societate)
 Contribuţia de asigurări sociale (CAS) 4315  Contribuţia asiguratorie pentru muncă 436
 Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) 4316
 Impozit pe veniturile de natura salariilor 444
- se reţin din salariul angajatului - generează cheltuieli pentru angajator
3) din datoria privind salariile se reţin:

 contribuţia de asigurări sociale (CAS) 87.500 lei;
 contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) 35.000 lei;
 impozitul pe salarii 22.750 lei;
 avansul acordat anterior în sumă de 100.000 lei;
scade datoria privind salariile, D-, Debit, 421 Personal-salarii datorate;

creşte contribuţia de asigurări sociale (CAS), D+, Credit, 4315 Contribuţia de asigurări sociale;
creşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), D+, Credit, 4316 Contribuţia de
asigurări sociale de sănătate;
creşte impozitul pe salarii, D+, Credit, 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor;
scade avansul privind salariul, A-, Credit, 425 Avansuri acordate personalului;
245.250 lei 421 = % 245.250 lei

4315 87.500 lei CAS
4316 35.000 lei CASS
444 22.750 lei impozit
425 100.000 lei avans
4) se plătesc din contul curent salariile (rest de plată= 350.000 lei - 245.250 lei = 104.750 lei);
scade datoria privind salariile, D-, Debit, 421 Personal-salarii datorate;
104.750 lei 421 = 5121 104.750 lei
Salariul net = 204.750 lei

Salariu brut = 350.000 lei
118
5) se înregistrează contribuţia asiguratorie pentru muncă (datorată de societate) în sumă de 7.875

lei;
cresc cheltuielile cu contribuţia asiguratorie pentru muncă, Ch+, Debit, 646 Cheltuieli privind
contribuţia asiguratorie pentru muncă;
creşte contribuţia asiguratorie pentru muncă, D+, Credit, 436 Contribuţia asiguratorie pentru
muncă;
7.875 lei 646 = 436 7.875 lei
6) se plătesc din contul curent datoriile privind contribuțiile și impozitul;

scade contribuţia de asigurări sociale, D-, Debit, 4315 Contribuţia de asigurări sociale;
scade contribuţia de asigurări sociale de sănătate, D-, Debit, 4316 Contribuţia de asigurări
sociale de sănătate;
scade impozitul pe salarii, D-, Debit, 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor;
scade contribuţia asiguratorie pentru muncă, D-, Debit, 436 Contribuţia asiguratorie pentru
muncă;
153.125 lei % = 5121 153.125 lei

87.500 lei 4315
35.000 lei 4316
22.750 lei 444
7.875 lei 436
1. Ce reprezintă formula contabilă?
350.000 lei 641 = 421 350.000 lei
a) plata salariilor;
b) înregistrarea salariilor.
2. Ce reprezintă formula contabilă?
72.800 lei 646 = 436 72.800 lei
a) reținerea contribuției asiguratorii de muncă;

b) plata contribuției asiguratorii de muncă;
c) înregistrarea contribuției asiguratorii de muncă.
1. b)
2. c)
119
5.6 Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele

Provizioanele reprezintă datorii incerte din punct de vedere al valorii sau exigibilităţii.
Conturile de provizioane fac parte din grupa 15 Provizioane, din Clasa 1 – Conturi de
capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate.
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de datorii:
Debit Credit
- valoarea provizioanelor constituite; - sumele reprezentând diminuarea sau
- majorarea provizioanelor; anularea provizioanelor;
care reprezintă provizioanele constituite
Înregistrări contabile:
- la constituirea şi majorarea provizioanelor, cheltuielile cu provizioanele și datoria incertă privind
provizioanele cresc, deci formula contabilă este:
x lei 6812 = 151 x lei

Cheltuieli privind provizioanele Provizioane
- la diminuarea sau anularea provizioanelor, scade datoria incertă privind provizioanele și

cresc veniturile din provizioane, deci formula contabilă este:
x lei 151 = 7812 x lei

Provizioane Venituri din provizioane
În anul N, o societate este dată în judecată de către un client care îi cere despăgubiri în
valoare de 3.000 lei; avocaţii societăţii sunt de părere că societatea va pierde procesul și se
recunoaște un provizion în valoare de 3.000 lei.
În anul N+1, valoarea provizionului este estimată la 2.500 lei.
Înregistrările contabile aferente anilor N şi N+1 sunt următoarele:
- în anul N, recunoaștere provizion:
3.000 lei 6812 = 1511 3.000 lei

Cheltuieli privind provizioanele Provizioane pentru litigii
- în anul N+1, diminuarea valorii provizionului:

500 lei 1511 = 7812 500 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
120
5.7 Tranzacţii şi evenimente privind capitalul propriu

Capitalul propriu
Evidenţa contabilă a capitalurilor prorpii se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 1 –
Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate.
Principalele grupe ale conturilor de capitaluri proprii sunt următoarele:
10 Capital şi rezerve
11 Rezultatul reportat
12 Rezultatul exerciţiului financiar
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de capitaluri proprii:
Debit Credit
- capitalul retras de acţionari/asociaţi; - capitalul subscris de acţionari/asociaţi în
- reducerea capitalului datorită acoperirii natură şi/sau numerar, majorarea
pierderilor reportate; capitalului prin emisiunea de noi acţiuni;
- reduceri ale primelor de capital, rezervelor şi - creşteri ale primelor de capital, rezervelor
rezervelor din reevaluare; şi rezervelor din reevaluare;
- profitul net realizat în exerciţiile precedente şi - profitul net nerepartizat etc.;
repartizat pe destinaţiile aprobate;
care arată sursele de finanţare existente la
sfârşitul perioadei
Contul 121 Profit sau pierdere este un cont bifuncţional:

- soldul creditor al conturilor de venituri (clasa 7) de la sfârşitul perioadei etc.;
- soldul debitor al conturilor de cheltuieli (clasa 6) de la sfârşitul perioadei etc.;
poate prezenta sold final creditor, care reprezintă profitul realizat sau sold final debitor, care
reprezintă pierderea realizată.
De reţinut pentru analiză
Pentru capitalul social se utilizează conturile 1011 Capital subscris nevărsat sau 1012
Capital subscris vărsat, deoarece momentul subscrierii este diferit de momentul depunerii
aporturilor promise.
Contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul ţine evidenţa decontărilor
(creanţe, datorii) cu acţionarii/asociaţii, fiind un cont bifuncţional:
- creanţa faţă de acţionari/asociaţi privind subscrierea sau majorarea capitalului;
- diminuarea datoriei faţă de acţionari/asociaţi privind retragerea capitalului;
- diminuarea creanţei faţă de acţionari/asociaţi prin aducerea aporturilor promise;
- datoria faţă de acţionari/asociaţi privind retragerea capitalului;
poate prezinta sold final creditor, care reprezintă datoria entităţii faţă de acţionari/asociaţi sau
sold final debitor, care reprezintă creanţa entităţii faţă de acţionari/asociaţi.
121

Analiza tranzacţiilor și evenimentelor economice privind capitalurile proprii
1) la constituirea societăţii capitalul subscris de către acţionari a fost în valoare de 100.000 lei
(2.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune);
Capital social = Număr de acţiuni x Valoarea nominală
creşte capitalul subscris nevărsat, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
creşte creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A+, Debit, 456 Decontări cu
asociaţii privind capitalul
100.000 lei 456 = 1011 100.000 lei
2) aportul s-a încasat în numerar;

scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A-, Credit, 456 Decontări cu
creşte numerarul în casirie, A+, Debit, 5311 Casa în lei
100.000 lei 5311 = 456 100.000 lei
3) s-a înregistrat transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat;
creşte capitalul subscris vărsat, CP+, Credit, 1012 Capital subscris vărsat
scade capitalul subscris nevărsat, CP-, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
100.000 lei 1011 = 1012 100.000 lei
4) se încorporează rezerve în valoare de 20.000 lei în capitalul social al societăţii;

scad rezervele, CP-, Debit, 1068 Alte rezerve
20.000 lei 1068 = 1012 20.000 lei
5) se utilizează prime de emisiune în valoare de 1.000 lei pentru majorarea capitalului social;
scad primele de emisiune, CP-, Debit, 1041 Prime de emisiune
1.000 lei 1041 = 1012 1.000 lei
6) se înregistrează reevaluarea unui teren, înregistrându-se o creștere de valoare de 30.000 lei;

creşte valoarea terenului, A+, Debit, 2111 Terenuri
creşte rezerva din reevaluare, CP+, Credit, 105 Rezerve din reevaluare
30.000 lei 2111 = 105 30.000 lei

Analizați cazul în care, în anul următor, se reevaluează terenul, înregistrându-se o scădere
de valoare de 700 lei.
Rezolvare
- reevaluare teren, diferență nefavorabilă
scade valoarea terenului, A-, Credit, 2111 Terenuri
scad rezervele din reevaluare, CP-, Debit, 105 Rezerve din reevaluare
700 lei 105 = 2111 700 lei
122
7) Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 2.000 de
acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune şi valoarea de emisiune de 60 lei/acţiune;
creşte capitalul subscris nevărsat, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
creşte creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A+, Debit, 456 Decontări cu
cresc primele de emisiune, CP+, Credit, 1041 Prime de emisiune
120.000 lei 456 = % 120.000 lei

1011 100.000 lei
1041 20.000 lei
8) se încasează aportul astfel:

 un utilaj în valoare de 50.000 lei;
 materii prime în valoare de 10.000 lei;
 60.000 lei în contul bancar;
scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A-, Credit, 456 Decontări cu
creşte valoarea utilajelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice
creşte valoarea materiilor prime, A+, Debit, 301 Materii prime
cresc conturile bancare, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
120.000 lei % = 456 120.000 lei

50.000 lei 2131
10.000 lei 301
60.000 lei 5121
9) se înregistrează transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat;
scade capitalul subscris nevărsat, CP-, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
100.000 lei 1011 = 1012 100.000 lei
10) Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă solicitarea unor acţionari de retragere a capitalului în
valoare de 30.000 lei;
scade capitalul subscris vărsat, CP-, Debit, 1012 Capital subscris vărsat
creşte datoria societăţii faţă de acţionari, D+, Credit, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
30.000 lei 1012 = 456 30.000 lei
11) se efectuează plata datoriei către acţionari din contul bancar;

scade datoria societăţii faţă de acţionari, D-, Debit, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
30.000 lei 456 = 5121 30.000 lei
123
5.8 Tranzacţii şi evenimente privind cheltuielile şi veniturile
Funcţia contabilă a conturilor de cheltuieli și venituri
Conturile de cheltuieli se găsesc la Conturile de venituri se găsesc la

Clasa 6 - Conturi de cheltuieli. Funcţia Clasa 7 - Conturi de venituri. Funcţia
contabilă – aceste conturi sunt conturi de contabilă – aceste conturi sunt conturi de
cheltuieli: venituri:
nu prezintă sold iniţial; nu prezintă sold iniţial;
în debit se înregistrează creşterea în credit se înregistrează creşterea
cheltuielilor; veniturilor;
în credit se înregistrează transferul soldului în debit se înregistrează transferul soldului
asupra contului 121 Profit sau pierdere; asupra contului 121 Profit sau pierdere;
la sfârşitul perioadei de gestiune sunt la sfârşitul perioadei de gestiune sunt
conturi soldate. conturi soldate.
Tranzacțiile care implică recunoașterea de venituri și cheltuieli au fost prezentate

de-a lungul subcapitolelor anterioare, în cadrul precizărilor privind imobilizările, stocurile,
datoriile etc.
Să ne amintim!
a) se consumă materii prime în valoare de 250 lei

scade stocul de materii prime, A-, Credit, 301 Materii prime
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime
250 lei 601 = 301 250 lei

Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
b) se încasează în contul curent 350 lei reprezentând veniturile din dobânzi pentru sumele din cont
crește contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
cresc veniturile din dobânzi, V+, Credit, 766 Venituri din dobânzi
350 lei 5121 = 766 350 lei
Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi
124
5.9 Tranzacții - Generalizări32

Achiziţii cu plata ulterioară (pe credit comercial)
Achiziţie teren Achiziţie echipament Achiziţie program informatic Achiziţie imobilizări
creşte valoarea terenurilor, A+, Debit, 2111 creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit, creşte valoarea prog. informatice, A+,
Terenuri; 2131 Echipamente tehnologice; Debit, 208 Alte imobilizări necorporale;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426
deductibilă; deductibilă; TVA deductibilă; % = 404
Imobilizări creşte datoria faţă de furnizorul de creşte datoria faţă de furnizorul de creşte datoria faţă de furnizorul de 2xx Imobilizări
necorporale imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori 4426
şi corporale imobilizări; imobilizări; de imobilizări;
2.380 lei % = 404 2.380 lei 2.380 lei % = 404 2.380 lei 2.380 lei % = 404 2.380 lei
2.000 lei 2111 2.000 lei 2131 2.000 lei 208
380 lei 4426 380 lei 4426 380 lei 4426
Achiziţie materii prime Achiziţie mărfuri Achiziţie materiale consumabile Achiziţie stocuri
creşte stocul de materii prime, A+, Debit, creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 creşte stocul de materiale con-
301 Materii prime; Mărfuri; sumabile, A+, Debit, 302 Mat. cons.;
% = 401
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426
3xx Stocuri
deductibilă; deductibilă; TVA deductibilă; 4426
Stocuri creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+,
401 Furnizori; 401 Furnizori; Credit, 401 Furnizori;
1.000 lei 301 1.000 lei 371 1.000 lei 302
190 lei 4426 190 lei 4426 190 lei 4426
Factura de telefon Factura de energie sau apă Factura de alte servicii (webhosting) Achiziţie servicii
cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, cresc cheltuielile cu energia sau apa, cresc cheltuielile cu alte servicii de la
Ch +, Debit, 626 Cheltuieli poştale şi taxe Ch +, Debit, 605 Cheltuieli cu energia şi apa; terți, Ch +, Debit, 628 Cheltuieli cu
de telecomunicaţii; alte servicii de la terți;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 % = 401
deductibilă; deductibilă; TVA deductibilă; 6xx Cheltuieli
Servicii creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, 4426
401 Furnizori; 401 Furnizori; Credit, 401 Furnizori;
1.000 lei 626 1.000 lei 605 1.000 lei 628
190 lei 4426 190 lei 4426 190 lei 4426
32
Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, 2013, pag. 126
125
Vânzări cu încasarea ulterioară

Vânzare teren Vânzare echipament (incomplet amortizat) Vânzare program informatic (integral amortizat) Vânzare imobilizări
I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă
cresc veniturile din vânzarea terenului, V+, Credit, 7583 cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, V+, Credit, cresc veniturile din vânzarea programului informatic,
Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital; 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; capital; operaţii de capital; 461 = %
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; 7583
Debitori diverşi; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 4427
Debitori diverşi; Debitori diverşi;
1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei
Imobilizări 7583 1.000 lei 7583 1.000 lei 7583 1.000 lei
necorporale 4427 190 lei 4427 190 lei 4427 190 lei
şi corporale II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
II. descărcarea din gestiune: scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 scade valoarea programelor informatice, A-, Credit, 208
scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri; Echipamente tehnologice; Alte imobilizări necorporale;
cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583 scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2808 Amortizarea
Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital; instalaţiilor și mijloacelor de transport; altor imobilizări necorporale;
cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583
Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital; 8.000 lei 2808 = 208 8.000 lei
8.000 lei 6583 = 2111 8.000 lei
8.000 lei % = 2131 8.000 lei
2.000 lei 2813
!!!!! Terenurile nu se amortizează!!!! 6.000 lei 6583
Vânzare mărfuri Vânzare produse finite Vânzare stocuri
I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+,
Venituri din vânzarea mărfurilor; Credit, 7015 Venituri din vânzarea produselor finite;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; 4111 = %
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; 7xx
4427
Stocuri 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
707 1.000 lei 7015 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri; scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite;
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711
Cheltuieli cu mărfurile; Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;
800 lei 607 = 371 800 lei 800 lei 711 = 345 800 lei
Factura de servicii/lucrări Factura privind chiria Vânzare servicii/lucrări etc.
cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 cresc veniturile din chirii, V+, Credit, 706 Venituri din
Venituri din servicii prestate; redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; 4111 = %
Servicii/
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; 7xx
lucrări 4427
1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
704 1.000 lei 706 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
126
Consumuri, amortizări
Consum de stocuri
Consum de materii prime Consum de materiale consumabile Darea în folosinţă a obiectelor de inventar
scade stocul de materii prime, A-, Credit, scade stocul de materiale consumabile, A-, scade stocul de obiecte de inventar, A-,
301 Materii prime Credit, 302 Materiale consumabile Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de
inventar 6xx = 3xx
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, cresc cheltuielile cu materialele consumabile, cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, Ch+, Cheltuieli Stocuri
Consum stocuri Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime Ch+, Debit, 602 Cheltuieli cu materialele Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de natura
consumabile obiectelor de inventar
1.000 lei 601 = 301 1.000 lei 1.000 lei 602 = 302 1.000 lei 1.000 lei 603 = 303 1.000 lei
Amortizare clădire Amortizare echipament Amortizare program informatic Înregistrare amortizare

creşte amortizarea clădirilor, Am +, A-, creşte amortizarea echipamentelor, Am+, A-, creşte amortizarea programelor informatice,
Credit, 2812 Amortizarea construcţiilor Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și Am +, A-, Credit, 2808 Amortizarea altor
Amortizarea mijloacelor de transport imobilizări necorporale
imobilizărilor cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 = 28xx
necorporale şi Debit, 6811 Cheltuieli cu amortizarea 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor Cheltuieli cu Amortizarea
corporale imobilizărilor amortizarea
Obţinere din producţia proprie

Obţinerea unui program informatic Construirea unei clădiri Obţinerea de produse finite Obținere din
creşte valoarea programelor informatice, creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 creşte stocul de produse finite, A+, Debit, producție proprie
A+, Debit, 208 Alte imobilizări Construcţii 345 Produse. Finite
Imobilizări necorporale cresc veniturile din producţia proprie, V+, cresc veniturile din producţia proprie, V+,
necorporale şi cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de Credit, 711 Venituri aferente costurilor Activ = Venituri din
corporale Credit, 721 Venituri din producţia de imobilizări corporale stocurilor de produse producție
imobilizări necorporale
Produse finite 2.000 lei 212 = 722 2.000 lei 2.000 lei 345 = 711 2.000 lei
2.000 lei 208 = 721 2.000 lei
127
Plăti
Plăți din contul
Plata datoriei față de furnizori Plata datoriei față de salariați Plata datoriei față de acționari
curent
scade disponibilul din contul curent, A-, scade disponibilul din contul curent, A-, scade disponibilul din contul curent, A-,
Credit, 5121 Conturi la bănci în lei Credit, 5121 Conturi la bănci în lei Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
Plăți din contul scade datoria față de furnizori, D-, Debit, 401 scade datoria față de salariați, D-, Debit, 421 scade datoria față de acționari, D-, Debit, 456 4xx = 5121
curent Furnizori Personal salarii datorate Decontări cu acționarii privind capitalul Datorii
Plăți din casierie

Plata datoriei față de furnizori Plata datoriei față de salariați Plata datoriei față de acționari
(în numerar)
scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei
Plăți din scade datoria față de furnizori, D-, Debit, 401 scade datoria față de salariați, D-, Debit, 421 scade datoria față de acționari, D-, Debit, 456
casierie (în Furnizori Personal salarii datorate Decontări cu acționarii privind capitalul 4xx = 5311
numerar) Datorii
Incasări
Încasări
Încasarea creanței față de clienți Încasarea creanței față de debitorii diverși Încasarea creanței față de acționari
în contul curent
crește disponibilul din contul curent, A+, crește disponibilul din contul curent, A+, crește disponibilul din contul curent, A+,
Debit, 5121 Conturi la bănci în lei Debit, 5121 Conturi la bănci în lei Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
Încasări scade creanța față de clienți, A-, Credit, 4111 scade creanța față de debitorii diverși, A-, scade creanța față de acționari, A-, Credit, 5121 = 4xx
în contul curent Clienți Credit, 461 Debitori diverși 456 Decontări cu acționarii privind capitalul Creanțe
Încasări în numerar
Încasarea creanței față de clienți Încasarea creanței față de debitorii diverși Încasarea creanței față de acționari
crește numerarul, A+, Debit, 5311 Casa în lei crește numerarul, A+, Debit, 5311 Casa în lei crește numerarul, A+, Debit, 5311 Casa în lei
scade creanța față de clienți, A-, Credit, 4111 scade creanța față de debitorii diverși, A-, scade creanța față de acționari, A-, Credit, 5311 = 4xx
Încasări în Clienți Credit, 461 Debitori diverși 456 Decontări cu acționarii privind capitalul
numerar Creanțe
128
1. Achiziții versus vânzări

Achiziții Vânzări
Stocuri/Servicii - de la furnizori (401) - către clienţi (4111)
Imobilizări - de la furnizori de imobilizări (404) - către debitori diverşi (461)
2. TVA
Cumpărări de bunuri şi servicii Vânzări de bunuri şi servicii
creşte creanţa fiscală, A+, Debit creşte datoria fiscală, D+, Credit,
4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată
Sinteză - achiziţia de bunuri/servicii

% = 401 Furnizori/404 Furnizori de imobilizări
3xx Stocuri
6xx Servicii
2xx Imobilizări
3. Orice vânzare conduce la recunoașterea de venituri din vânzare.
4. Vânzarea de bunuri se realizează în două etape: vânzarea propriu-zisă şi descărcarea din
gestiune.
5. La obţinerea şi la descărcarea din gestiune a produselor finite, contul 345 Produse finite
intră în corespondenţă cu 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
La descărcarea din gestiune a produselor finite, nu cresc cheltuielile,
ci scad veniturile din producția de stocuri.
Sinteză – vânzarea de bunuri/servicii
I. Vânzarea propriu-zisă
4111 Clienţi/ 461 Debitori = %

diverşi Venituri din vânzarea stocurilor/serviciilor
Venituri din vânzarea imobilizărilor
4427 TVA colectată
II. Descărcarea din gestiune a bunurilor vândute
Cheltuieli, Amortizare = 3xx Stocuri/2xx Imobilizări
6. Orice consum înseamnă cheltuieli.
129
De reţinut! Achiziţii
- achiziţie de stocuri, cu plata ulterioară: - achiziţie de servicii, cu plata ulterioară: - achiziţie de imobilizări, cu plata ulterioară:
10.000 lei Cont de Furnizori 10.000 lei Cont de Furnizori 800.000 lei Cont de Furnizori
stocuri cheltuieli imobilizări de
1.900 lei 4426 TVA 1.900 lei 4426 TVA 152.000 lei 4426 TVA imobilizări
deductibilă deductibilă deductibilă
De reţinut! Vânzări
- vânzare de stocuri, cu încasare ulterioară: - vânzare de imobilizări, cu încasare ulterioară:
Mărfuri Produse finite 53.550 lei 461 = % 53.550 lei
I. vânzarea propriu-zisă: I. vânzarea propriu-zisă: Debitori 7583 45.000 lei
diverşi Venituri din
1.190 lei 4111 = % 1.190 lei cedarea
2.380 lei 4111 = % 2.380 lei Clienţi 7015 1.000 lei activelor şi alte
Clienţi 707 2.000 lei Venituri operaţii de
Venituri din capital 8.550 lei
din vânzarea 4427
vânzarea produselor TVA
mărfurilor 380 lei finite 190 lei colectată
4427 4427
TVA TVA II. descărcarea din gestiune:
colectată colectată 50.000 lei % = Cont de 50.000 lei
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: 10.000 lei 281x imobilizări
1.500 lei 607 = 371 1.500 lei 800 711 = 345 800 Amortizarea ...
Cheltuieli Mărfuri lei Venituri Produse lei 40.000 lei 6583
cu aferente finite (dacă Cheltuieli cu
mărfurile costurilor activul nu cedarea
stocurilor este activelor şi
de produse complet alte operaţii de
amortizat) capital
130
Citiţi suportul de
curs şi rezolvați! Lucrare de verificare
Analiza tranzacțiilor și evenimentelor
Oficiu 1,00 punct
1. (5,40 puncte) Analizaţi următoarele tranzacţii și evenimente economice:

1) se achiziţionează un autoturism (mijloc de transport) în valoare de 20.000 lei, TVA 19%, plata
ulterioară;
2) se achită datoria faţă de furnizorul de imobilizări din contul curent;
3) se achiziţionează un calculator în valoare de 3.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
4) se vinde un mijloc de transport integral amortizat la un preţ de vânzare de 10.000 lei, TVA
19%, încasare ulterioară; mijlocul de transport fusese achiziționat la costul de achiziţie de
25.000 lei;
5) se înregistrează amortizarea lunară a mijloacelor de transport în sumă de 5.000 lei.
2. (3,60 puncte) Analizaţi următoarele tranzacţii și evenimente economice:

1) se achiziţionează materii prime în valoare de 30.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
2) se consumă materii prime în valoare de 15.000 lei;
4) se vând produse finite unui client, la preţul de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%, încasare
ulterioară; produsele finite fuseseră obținute la un cost de producție de 20.000 lei.
Bibliografie

2013
individuale și consolidate
131
Partea a VI-a – CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE

A EXERCIŢIULUI FINANCIAR
Obiective .......................................................................................................................................... 132

6.1 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli .................................................................... 133
6.2 Regularizarea TVA-ului ....................................................................................................... 135
6.3 Întocmirea și interpretarea situațiilor financiare. Principii contabile ............................ 136

Bibliografie...................................................................................................................................... 148
Obiective
- înțelegerea rolului operațiilor de închidere a conturilor de venituri și cheltuieli
- abilitatea de a efectua regularizarea TVA-ului la sfârșitul lunii
- capacitatea de a întocmi situații financiare pe baza informațiilor din balanța de
verificare
132
6.1 Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli presupune transferul soldului conturilor de

venituri şi cheltuieli asupra contului 121 Profit sau pierdere, la sfârşitul perioadei de gestiune. În
urma acestor lucrări de închidere, conturile de venituri şi cheltuieli prezintă sold zero.
Închiderea conturilor de venituri

- scad veniturile, 7xx Venituri, V-, Debit;
- creşte rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere, CP+, Credit;
Total % = 121 Profit sau pierdere Total

Sume 7xx Conturi de venituri
- încasarea veniturilor din dobânzi pentru contul curent:

350 lei 5121 = 766 350 lei
Pentru a întelege mai bine Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi
- închiderea contului de venituri:

350 lei 766 = 121 350 lei
Venituri din dobânzi Profit sau pierdere
Închiderea conturilor de cheltuieli

- scad cheltuielile, 6xx Cheltuieli, Ch-, Credit;
- scade rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere, CP-, Debit;
Total 121 Profit sau pierdere = % Total

6xx Conturi de cheltuieli Sume
- consum de materii prime:

250 lei 601 = 301 250 lei
Pentru a întelege mai bine Cheltuieli cu
materiile prime
Materii prime
- închiderea contului de cheltuieli:

250 lei 121 = 601 250 lei
Profit sau pierdere Cheltuieli cu
materiile prime
121 Profit sau

Soldul creditor al contului 121 Profit sau D pierdere C
pierdere reprezintă: 2) 250 lei 1) 350 lei
a) profit; RD 250 lei RC 350 lei
b) pierdere. TSD 250 lei TSC 350 lei
SFC 100 lei
133
Contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse face excepţie de la regulile
enunţate mai sus, prin faptul că este un cont bifuncţional. Astfel, el poate prezenta într-o perioadă
sold creditor, iar în altă perioadă de gestiune sold debitor.
Exemplu
Se cunoaşte că o societate are produse finite în sold la începutul perioadei în valoare de 1.500
lei. În cursul perioadei, se defășoară următoarele tranzacții:
1) se obţin produse finite la costul de producţie de 4.000 lei:
4.000 lei 345 = 711 4.000 lei

Produse finite Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse
2) se vând toate produsele finite, descărcarea din gestiune fiind:

5.500 lei 711 = 345 5.500 lei
Venituri aferente Produse finite
costurilor stocurilor
de produse
D 711 C
2) 5.500 lei 1) 4.000 lei
Închiderea contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse, ştiind că soldul
este debitor în valoare de 1.500 lei, se realizează prin formula contabilă:
1.500 lei 121 = 711 1.500 lei

Profit sau pierdere Venituri aferente
costurilor stocurilor de
produse
Presupunând că soldul contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse este
creditor în valoare de 800 lei, închiderea contului se realizează prin formula contabilă:
800 lei 711 = 121 800 lei
Venituri aferente Profit sau pierdere
costurilor stocurilor
de produse
134
6.2 Regularizarea TVA-ului

În cursul lunii, la cumpărări de bunuri și servicii, entitățile înregistrează TVA deductibilă, iar
la vânzări înregistrează TVA colectată.
La sfârşitul perioadei de gestiune, se compară soldurile conturilor 4426 TVA deductibilă
şi 4427 TVA colectată şi poate apărea una din situaţiile următoare:
I. SFC 4427 TVA colectată > SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de plătit statului,
4423 TVA de plată, creşte datoria fiscală, D +, Credit

4427 TVA colectată 5.000 lei
8.000 lei
4423 TVA de plată
3.000 lei
- formula contabilă de regularizare a TVA-ului:
8.000 lei 4427 TVA colectată = % 8.000 lei

4426 TVA deductibilă 5.000 lei
4423 TVA de plată 3.000 lei
II. SFC 4427 TVA colectată < SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de recuperat de la
stat, 4424 TVA de recuperat, creşte creanţa fiscală, A+, Debit
4427 TVA colectată

3.000 lei 4426 TVA deductibilă
5.000 lei
4424 TVA de recuperat
2.000 lei
- formula contabilă de regularizare a TVA-ului:
5.000 lei % = 4426 TVA deductibilă 5.000 lei

3.000 lei 4427 TVA colectată
2.000 lei 4424 TVA de recuperat
Concluzie
În cadrul tranzacțiilor din cursul lunii, 4426 TVA deductibilă apare pe debit, iar 4427 TVA
colectată apare pe credit. La regularizarea TVA-ului, cele două conturi scad, astfel că 4426 TVA
deductibilă va ajunge pe credit, iar 4427 TVA colectată va apărea pe debit, prezentând în final sold
zero. În plus, din compararea valorii celor două conturi de TVA, va apărea 4424 TVA de recuperat
sau 4423 TVA de plată.
135
6.3 Întocmirea și interpretarea situaţiilor financiare. Principiile contabile

Activitatea unui an întreg este rezumată în cadrul situaţiilor financiare, care prezintă
informații despre poziția financiară și performanța unei entități la sfârşitul exerciţiului financiar.
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale sunt recunoscute și evaluate în
conformitate cu principiile generale, prezentate în continuare.
Principiul continuității activității Acesta presupune că entitatea își continuă în mod normal
funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.
Principiul permanenței metodelor Politicile contabile și metodele de evaluare trebuie aplicate în
mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul. În cazuri limitate sunt acceptate schimbări de
politici contabile.
Principiul prudenței La întocmirea situațiilor financiare anuale, recunoașterea și evaluarea trebuie
realizate pe o bază prudentă:
- trebuie recunoscute toate datoriile previzibile și pierderile potențiale → ...
- sunt recunoscute deprecierile, pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent dacă rezultatul
exercițiului financiar este pierdere sau profit;
- activele și veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile nu trebuie
subevaluate.
Principiul contabilității de angajamente Efectele tranzacțiilor și ale evenimentelor sunt recunoscute
atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său
este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale
perioadelor aferente. Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului
financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor.
Principiul intangibilității Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să
corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii Componentele elementelor de
active și de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul necompensării Orice compensare între elementele de active și datorii sau între elementele
de venituri și cheltuieli este interzisă.
Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama
de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză Respectarea acestui principiu are
drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor economico-financiare, în
conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și obligațiile, precum și riscurile
asociate acestor operațiuni.
Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție Elementele prezentate în situațiile
financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de
producție.
Principiul pragului de semnificație Entitatea se poate abate de la cerințele referitoare la prezentările
de informații și publicare, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative.
Abateri de la aceste principii pot fi efectuate în cazuri excepţionale. Orice astfel de abateri
trebuie prezentate în notele explicative, precum şi motivele care le-au determinat, împreună cu o
evaluare a efectului acestora asupra poziţiei financiare şi a performanței entității.
136

1. După studii minuţioase, conducerea companiei Albatros, a ajuns la concluzia că în viitor
ar trebui schimbată metoda de amortizare a mobilierului de birou, pentru a obţine un profit mai
mare.
Principiul încălcat de societate este pricincipiul permanenței metodelor.
2. Principiul la care se referă cazurile prezentate este:
Entitatea Condor înregistrează ajustări

Entitatea Condor nu își pentru deprecierea materiilor prime.
supraevaluează activele.
Principiul
prudenței
Entitatea Condor este dată în judecată de către un client care îi

cere despăgubiri în valoare de 200 lei. Deoarece avocaţii săi
susţin că este probabil să piardă procesul, entitatea Condor
înregistrează un provizion pentru litigii.
3. Cazul în care nu se respectă principiul permanenţei metodelor este evidențiat prin

îngroșare:
a) pentru amortizarea mijloacelor de transport, o entitate utilizează metoda liniară; pentru ultimul
autoturism achiziţionat se utilizează tot metoda liniară;
b) pentru ultimul stoc achiziționat, entitatea vrea să schimbe metoda de evaluare (de la FIFO
la LIFO).
4. O entitate are o datorie în valoare de 900 lei şi o creanţă în valoare de 300 lei faţă de acelaşi
terţ. Conform principiului necompensării, entitatea trebuie să recunoască cele două valori, fără a le
prezenta pe o bază netă.
5. În luna decembrie, o entitate încasează abonamentul pe trei luni (decembrie, ianuarie și

februarie) în valoare totală de 900 lei şi plăteşte asigurarea auto pentru următoarele 6 luni în valoare
de 1.200 lei.
Veniturile şi cheltuielile în avans şi cele curente prezentate în situațiile financiare de la
sfârșitul anului sunt recunoscute în conformitate cu principiul contabilitîții de angajamente, astfel:
Cheltuieli în avans (recunoscute în bilanț) = 1.200 lei

Venituri în avans (recunoscute în bilanț) = 300 lei x 2 luni = 600 lei
Venituri curente (recunoscute în contul de profit și pierdere) = 300 lei x 1 lună = 300 lei
Cheltuieli curente (recunoscute în contul de profit și pierdere) = 0 lei
137
Pentru a surprinde imaginea completă a etapelor ce trebuie parcurse în vederea prezentării

unui set de situaţii financiare, propunem spre rezolvare următorul studiu de caz.
Studiu de caz
Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N:
Mijloace de transport (2133) 130.000 lei

Amortizarea mijloacelor de transport (2813) 30.000 lei
Mărfuri (371) 50.000 lei
Capital subscris vărsat (1012) 150.000 lei
În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente:

2) se achiziţionează un mijloc de transport, cost de achiziţie 20.000 lei, TVA 19%; plata ulterioară;
3) se regularizează TVA-ul;
4) se închid conturile de venituri;
5) se închid conturile de cheltuieli;
6) se înregistrează impozitul pe profit;
7) se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit.
a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice.

b) Întocmiţi Registrul de contabilitate Cartea Mare.
c) Întocmiţi Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi.
d) Întocmiţi situaţiile financiare la 31.12.N.
e) Determinați și interpretați principalii indicatori economico-financiari.
Rezolvare
a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice
1) vânzare mărfuri
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor,
creşte datoria fiscală, D +, Credit, 4427 TVA colectată
creşte creanța față de clienți, A+, Debit, 4111 Clienți
8.330 lei 4111 = % 8.330 lei

707 7.000 lei
4427 1.330 lei

scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile
5.000 lei 607 = 371 5.000 lei
138
2) achiziţie mijloc de transport

creşte valoarea mijloacelor de transport, A+, Debit, 2133 Mijloace de transport
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări
23.800 lei % = 404 23.800 lei

20.000 lei 2133
3.800 lei 4426
3) regularizarea TVA-ului
TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, astfel că societatea are de recuperat de
la stat diferența de 2.470 lei.
3.800 lei % = 4426 TVA deductibilă 3.800 lei

1.330 lei 4427
2.470 lei 4424
4) închiderea contului de venituri
5.000 lei 707 = 121 5.000 lei
5) închiderea contului de cheltuieli
7.000 lei 121 = 607 7.000 lei
6) înregistrarea impozitului pe profit
Profit brut = 7.000 lei -5.000 lei = 2.000 lei

Impozit pe profit = 16% x 2.000 lei = 320 lei
320 lei 691 = 441 320 lei
7) închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit
320 lei 121 = 691 320 lei
139
b) Întocmirea Registrului de contabilitate Cartea Mare
Cartea Mare
luna decembrie anul N
2133 Mijloace de 2813 Amortizarea

D transport C D mijloacelor de transport C D 371 Marfuri C
SI 130.000 lei SI 30.000 lei SI 50.000 lei 1.II) 5.000 lei
2) 20.000 lei
RD 20.000 lei RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC 5.000 lei

TSD 150.000 lei TSC 0 TSD 0 TSC 30.000 lei TSD 50.000 lei TSC 5.000 lei
SFD 150.000 lei SFC 30.000 lei SFD 45.000 le
1012 Capital subscris 707 Venituri din

D vărsat C D 4111 Clienți C D vânzarea mărfurilor C
SI 150.000 lei 1.I) 8.330 lei 4) 7.000 lei 1.I) 7.000 lei
RD 0 RC 0 RD 8.330 lei RC 0 RD 7.000 lei RC 7.000 lei

TSD 0 TSC 150.000 lei TSD 8.330 lei TSC 0 TSD 7.000 lei TSC 7.000 lei
SFC 150.000 lei SFD 8.330 lei
607 Cheltuieli cu 4426 TVA

D 4427 TVA colectată C D mărfurile C D deductibilă C
3) 1.330 lei 1.I) 1.330 lei 1.II) 5.000 lei 5) 5.000 lei 2) 3.800 lei 3) 3.800 lei
RD 1.330 lei RC 1.330 lei RD 5.000 lei RC 5.000 lei RD 3.800 lei RC 3.800 lei
TSD 1.330 lei TSC 1.330 lei TSD 5.000 lei TSC 5.000 lei TSD 3.800 lei TSC 3.800 lei
404 Furnizori de 4424 TVA de 121 Profit sau

D imobilizări C D recuperat C D pierdere C
2) 23.800 lei 3) 2.470 lei 5) 5.000 lei 4) 7.000 lei
7) 320 lei
RD 0 RC 23.800 lei RD 2.470 lei RC 0 RD 5.320 lei RC 7.000 lei

TSD 0 TSC 23.800 lei TSD 2.470 lei TSC 0 TSD 5.320 lei TSC 7.000 lei
SFC 23.800 lei SFD 2.470 lei SFC 1.680 lei
691 Cheltuieli cu 441 Impozit pe

D impozitul pe profit C D profit C
6) 320 lei 7) 320 lei 6) 320 lei
RD 320 lei RC 320 lei RD 0 RC 320 lei

TSD 320 lei TSC 320 lei TSD 0 TSC 320 lei
SFC 320 lei
140
c) Întocmirea Balanţei de verificare

În general, conturile sunt trecute în balanţa de verificare în ordinea claselor şi a grupelor, însă pentru simplificare
le vom trece în funcție de momentul în care au apărut în cadrul tranzacțiilor.
Balanţa de verificare la 31 decembrie N
Simbol Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Curente Solduri finale
2133 Mijloace de transport 130.000 0 20.000 0 150.000 0 150.000 0
Amortizarea mijloacelor de
2813 transport 0 30.000 0 0 0 30.000 0 30.000
371 Mărfuri 50.000 0 0 5.000 50.000 5.000 45.000 0
1012 Capital subscris vărsat 0 150.000 0 0 0 150.000 0 150.000
4111 Clienți 0 0 8.330 0 8.330 0 8.330 0
Venituri din vânzarea
707 mărfurilor 0 0 7.000 7.000 7.000 7.000 0 0
4427 TVA colectată 0 0 1.330 1.330 1.330 1.330 0 0
607 Cheltuieli privind mărfurile 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 0 0
4426 TVA deductibilă 0 0 3.800 3.800 3.800 3.800 0 0
404 Furnizori de imobilizări 0 0 0 23.800 0 23.800 0 23.800
4424 TVA de recuperat 0 0 2.470 0 2.470 0 2.470 0
121 Profit sau pierdere 0 0 5.320 7.000 5.320 7.000 0 1.680
Cheltuieli cu impozitul pe
691 profit 0 0 320 320 320 320 0 0
441 Impozit pe profit 0 0 0 320 0 320 0 320
TOTAL 180.000 180.000 53.570 53.570 233.570 233.570 205.800 205.800
d) Întocmirea situaţiilor financiare la 31.12.N

Soldurile finale ale activelor, datoriilor și capitalurilor proprii se preiau în bilanț. Pentru venituri și cheltuieli,
valorile de la Total sume se preiau în contul de profit și pierdere.
Cnt de profit şi pierdere la 31.12.N Bilanţ la data de 31.12.N
Elemente Sume
Elemente Sume A. Active imobilizate 120.000
1 Venituri din exploatare I. Imobilizări necorporale 0
Venituri din vânzarea mărfurilor 7.000 II. Imobilizările corporale (cost – amortizare) 120.000
2 Cheltuieli de exploatare mijloace de transport = 150.000 lei – 30.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 5.000 III. Imobilizări financiare 0
3 = Profitul sau pierderea din exploatare 2.000 B. Active circulante 55.800
4 Venituri financiare 0 I. Stocuri 45.000
5 Cheltuieli financiare 0 II. Creanţe
6 = Profitul sau pierderea financiar(ă) 0 Clienți 8.330
7 Venituri totale 7.000 TVA de recuperat 2.470
8 Cheltuieli totale 5.000 III. Investiţii pe termen scurt 0
9 = Profitul sau pierderea brută (7-8) 2.000 IV. Casa şi conturile la bănci 0
10 – Cheltuieli cu impozitul pe profit 320 C. Cheltuieli în avans 0
11 = Profitul sau pierderea netă a 1.680 1 Sume de reluat < 1 an 0
exerciţiului financiar (9-10) 2 Sume de reluat > 1 an 0
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până 24.120
la un an
Furnizori de imobilizări 23.800
Impozit pe profit 320
Interpretare indicatori E. Active circulante nete, respectiv datorii curente 31.680
nete (B+C1-D-I1)
Valoarea pozitivă a indicatorului E arată F. Total active minus datorii curente (A+C2+E) 151.680
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare 0
eficiența și stabilitatea financiară pe de un an
termen scurt de care se bucură societatea H. Provizioane 0
Valoarea mare a indicatorului F 1 Sume de reluat < 1 an 0
arată capacitatea de finanțare a activelor 2 Sume de reluat > 1 an 0
pe baza resurselor pe termen lung.
Capital subscris vărsat 150.000
Profit sau pierdere 1.680
141
SET DE SITUAŢII FINANCIARE

Judeţul Bucureşti Forma de proprietate SRL
Entitate STUDENT Activitatea preponderentă
Adresa: localitatea Bucureşti, (denumire clasă CAEN)
sectorul 1, strPiaţa Romană, nr. 6, Cod clasă CAEN ..............................2411234
bl. ................, sc. ................, ap ................, Cod unic de înregistrare........................RO 17866334
Telefon ................, fax ................,
Număr din registrul comerţului J40/123213/N
BILANŢUL PRESCURTAT
la data de 31.12.N
- lei -
Sold la:
Nr. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
rd. exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 0
(ct. 201 + 203 + 205 + 206 + 2071 + 4094 + 208 - 280 - 290)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 120.000
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 215 + 216 + 217 + 223 + 224 + 227 +
231 + 235 + 4093 - 281 - 291 - 2931 - 2935)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 0
(ct. 261 + 262 + 263 + 265 + 266 + 267* - 296*)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 04 120.000
(rd. 01 + 02 + 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 45.000
(ct. 301 + 302 + 303 + 321 + 322 +/- 308 + 323 + 326 + 327 + 328 +
331 + 332 + 341 + 345 + 346 + 347 +/- 348 + 351 + 354 + 356 +
357 + 358 + 361 +/- 368 + 371 +/- 378 + 381 +/- 388 + 4091 - 391 -
392 - 393 - 394 - 395 - 396 - 397 - 398 - din ct. 4428)
II. CREANŢE 06 10.800
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de
un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
(ct. 267* - 296* + 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431** +
437** + 4382 + 441** + 4424 + din ct. 4428** + 444** + 445 +
446** + 447** + 4482 + 451** + 453** + 456** + 4582 + 461 +
4662 + 473** - 491 - 495 - 496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 07 0
(ct. 501 + 505 + 506 + 507 + din ct. 508 + 5113 + 5114 - 591 - 595 -
596 - 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08 0
(din ct. 508 + ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 09 55.800
(rd. 05 + 06 + 07 + 08)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) (rd. 11+12) 10 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 471) 11 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 471) 12 0
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 13 24.120
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 +
405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +
447*** + 4481 + 451*** + 453*** + 455 + 456*** + 457 + 4581 +
462 + 4661 + 473*** + 509 + 5186 + 519)
142
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 14 31.680

(rd. 09 + 11 - 13 - 20 - 23 - 26)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 15 151.680
(rd. 04 + 12 + 14)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 16 0
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166+ 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 +
405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +
447*** + 4481 + 451*** + 453*** + 455 + 456*** + 4581 + 462 +
4661 + 473*** + 509 + 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 17 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 19 + 22 + 25 + 28), din care: 18 0
1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475), (rd. 20 + 21): 19 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 475*) 20 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 475*) 21 0
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472), (rd. 23 + 24): 22 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 472*) 23 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 472*) 24 0
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la 25 0
clienţi (ct. 478), (rd. 26 + 27):
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 478*) 26 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 478*) 27 0
Fond comercial negativ (ct. 2075) 28 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 30 + 31 + 32 + 33 + 34 - 35), din care: 29 150.000
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 30 150.000
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 31 0
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 32 0
4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare 33 0
(ct. 1018)
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 103) SOLD C 34 0
SOLD D 35
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 36 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 37 0
IV. REZERVE (ct. 106) 38 0
Acţiuni proprii (ct. 109) 39 0
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 40 0
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 41 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 42 0
REPORTAT(Ă) (ct. 117) SOLD D 43 0
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 44 1.680
EXERCIȚIULUI FINANCIAR (ct. 121) SOLD D 45 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 46 0
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 47 151.680
(rd. 29 + 36 + 37 + 38 - 39 + 40 - 41 + 42 - 43 + 44 - 45 - 46)
Patrimoniul public (ct. 1016) 48 0
Patrimoniu privat (ct. 1017) 49 0
CAPITALURI - TOTAL (rd. 47 + 48 + 49) 50 151.680
* Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
** Solduri debitoare ale conturilor respective.
*** Solduri creditoare ale conturilor respective.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele ___________ Numele şi prenumele _________
Semnătura ___________________ Calitatea _________________
Semnătura __________________
Nr. de înregistrare în organismul profesional
143
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

la data de 31.12.N
- lei -
Nr. rd. Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor
Precedent Curent
A B 1 2
Cifra de afaceri netă
01 7.000
(rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06)
Producţia vândută
02 0
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
1. Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 7.000
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi
05 0
care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 06 0
Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (ct.
07 0
2. 711 + 712) Sold C
Sold D 08 0
3. Venituri din producția de imobilizări necorporale și corporale (ct. 721 + 722 ) 09 0
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10 0
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11 0
Venituri din subvenții de exploatare
6. 12 0
(ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 7417 + 7419)
7. Alte venituri din exploatare (ct. 751+ 758 + 7815) 13 0
- din care, venituri din fondul comercial negativ (ct. 7815) 14 0
- din care, venituri din subvenții pentru investiții (ct. 7584) 15 0
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
16 7.000
(rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10 + 11 + 12 + 13)
a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 + 602) 17 0
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 18 0
8.
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605 ) 19 0
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 20 5.000
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21 0
Cheltuieli cu personalul (rd. 23 + 24), din care: 22 0
9. a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 23 0
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645) 24 0
a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 26 - 27) 25 0
10. a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813 + 6817) 26 0
a.2) Venituri (ct. 7813) 27 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28 0
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 29 0
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 30 0
Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 37) 31 0
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 615 +
32 0
621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; cheltuieli
reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative 33 0
speciale (ct. 635 + 6586*)
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 34 0
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35 0
11.
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
36 0
(ct. 6587)
11.6. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581+ 6582 + 6583 + 6588) 37 0
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din
38 0
Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39 0
- Cheltuieli (ct. 6812) 40 0
- Venituri (ct. 7812) 41 0
144
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL

42 5.000
(rd. 17 la 20 - 21 + 22 + 25 + 28 + 31 + 39)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
2.000
- Profit (rd. 16 - 42) 43
- Pierdere (rd. 42 - 16) 44 0
Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7612 + 7613) 45 0
12.
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 46 0
Venituri din dobânzi (ct. 766*) 47 0
13.
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 48 0
14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418) 49 0
15. Alte venituri financiare (ct. 7615 + 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 50 0
- din care, venituri din alte imobilizări financiare ( ct. 7615) 51 0
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 45 + 47 + 49 + 50) 52 0
Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare
53 0
deţinute ca active circulante (rd. 54 - 55)
16.
- Cheltuieli (ct. 686) 54 0
- Venituri (ct. 786) 55 0
Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*) 56 0
17. - din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 57 0
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 58 0
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 53 + 56 + 58) 59 0
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
60 0
- Profit (rd. 52 - 59)
- Pierdere (rd. 59 - 52) 61 0
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62 7.000
CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63 5.000
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă)
- Profit (rd.62 - 63) 64 2.000
- Pierdere (rd. 63 - 62) 65 0
19. Impozitul pe profit (ct. 691) 66 320
20. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 67 0
PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI
FINANCIAR: 1.680
21. - Profit (rd. 64 - 66 - 67) 68
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67);
69 0
(rd. 66 + 67 - 64)
* Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele ___________ Numele şi prenumele _________
Semnătura ___________________ Calitatea _________________
Semnătura __________________
Nr. de înregistrare în organismul profesional
145
e) Determinarea și interpretarea principalilor indicatori economico-financiari

Analiza indicatorilor economico-financiari este extrem de folositoare, deoarece oferă
informații despre lichiditatea, riscul, profitabilitatea la nivel de companie, facilitează efectuarea de
comparații între diversele companii și oferă suport în deciziile de investire, acordare de finanțare etc.
Majoritatea falimentelor din lume au drept cauză decizii financiare greșite.
Mai jos sunt prezentați câțiva indicatori economico-financiari.
Lichiditatea curentă oferă informații privind posibilitatea de acoperire a datoriilor curente din
activele curente; valoare recomandată 2. Deci, cu cât valoarea acestuia este mai mare, cu atât situația
entității este mai bună.
Lichiditate curentă = Active curente/ Datorii curente = 56.800 lei / 24.280 lei = 2,33
Gradul de îndatorare arată nivelul de îndatorare al companiei. Cu cât gradul este mai mare cu atât
compania este mai expusă riscurilor.
Gradul de îndatorare = Capital împrumutat (peste un an)/ Capitaluri proprii = 0 / 152.520 lei = 0
Viteza de rotație a activului total evaluează eficacitatea managementului activelor totale prin
examinarea valorii cifrei de afaceri generate de activele entității.
Viteza de rotație a activului total = Cifra de afaceri/ Total active = 8.000 lei / (120.000 lei + 56.800
lei + 0 lei ) = 8.000 lei/ 176.800 lei = 0,045
Rentabilitatea financiară măsoară randamentul obţinut de o companie pe baza capitalului propriu,

arătând rentabilitatea investiției acționarilor.
Rentabilitatea financiară = Profit net/ Capitaluri proprii x 100 = 2.520 lei / 152.520 lei x 100 = 1,65%
146
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli
Această operație presupune transferul soldului conturilor de venituri şi cheltuieli asupra

contului 121 Profit sau pierdere, la sfârşitul perioadei de gestiune. În urma acestor lucrări de
închidere, conturile de venituri şi cheltuieli prezintă sold zero.
Soldul creditor al contului 121 Profit sau pierdere reprezintă profit.
Regularizarea TVA-ului
În cadrul tranzacțiilor din cursul lunii, 4426 TVA deductibilă apare pe debit, iar 4427 TVA
colectată apare pe credit. La regularizarea TVA-ului, 4426 TVA deductibilă va ajunge pe credit, iar
4427 TVA colectată va apărea pe debit, prezentând în final sold zero. În plus, din compararea valorii
celor două conturi de TVA, va apărea 4424 TVA de recuperat sau 4423 TVA de plată.
Întocmirea situațiilor financiare
Principiile generale de raportare financiară care stau la baza întocmirii situațiilor

financiare sunt:
Principiul continuității activității
Principiul permanenței metodelor
Principiul prudenței
Principiul contabilității de angajamente
Principiul intangibilități
Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii
Principiul necompensări
Situațiile financiare se întocmesc folosind informațiile din balanța de verificare, astfel:

- rulajele conturilor de venituri și cheltuieli se trec în contul de profit și pierdere
pentru a se determina profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar, care se
preia la punctul J în bilanț;
- soldurile finale ale elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii se preiau în bilanț;
- se calculează totalul pentru fiecare categorie de elemente și apoi se determină indicatorii E și
F din bilanț;
- se interpretează valorile.
147
Bibliografie

2013
***
30.12.2014 cu modificările și completările ulterioare
148
TEST DE AUTOEVALUARE A CUNOȘTINȚELOR DE BAZĂ
1. Alegeți enunțurile care conțin cuvintele cheie din definiția elementelor:

a) activele sunt resurse controlate
b) datoriile sunt obligațiuni deținute
c) datoriile sunt obligații actuale
d) veniturile sunt creșteri de beneficii economice
e) cheltuielile sunt plăți
2. Cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare și cheltuielile în avans sunt:
a) cheltuieli
b) active
3. Avansurile acordate furnizorilor/ personalului sunt:
a) active
b) datorii
4. Un activ cu valoarea mai mare de 2.500 lei și durata de viață utilă mai mare de un an este:
a) obiect de inventar
b) imobilizare corporală
5. Produsele finite:
a) se achiziționează
b) se obțin din producție
6. Se amortizează:
a) clădirile, mijoacele de transport, echipamentele de producție
b) aparatura birotică, mobilierul recunoscute drept imobilizări corporale
c) terenurile
d) obiectele de inventar
7. În bilanț se trec:
a) veniturile și cheltuielile
b) activele la valoarea netă contabilă (cost – amortizare – depreciere)
c) datoriile și capitalurile proprii
8. Completați:
Activele care cresc se ...
Datoriile care cresc se ...
Cheltuielile au simbol care începe cu 6 și se ....................... în cadrul tranzacțiilor din cursul lunii
Veniturile au simbol care începe cu 7 și se ....................... în cadrul tranzacțiilor din cursul lunii
9. Alegeți enunțurile adevărate:
a) stocurile și serviciile se cumpără de la furnizori de imobilizări
b) imobilizările se vând clienților
c) imobilizările se vând debitorilor diverși
10. La cumpărarea de bunuri și servicii:
a) crește creanța fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă
b) crește datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată
149
11. Vânzarea de bunuri se realizează:

a) într-o singură etapă
b) în 2 etape, vânzarea propriu-zisă și descărcarea din gestiune
12. La vânzarea propriu zisă:
a) se recunosc întotdeauna venituri, 7...
b) scade valoarea activului vândut
13. Contul 711 se folosește la:
a) obținerea produselor finite, 345 = 711
b) descărcarea din gestiune a produselor finite, 711=345
c) vânzarea propriu-zisă a produselor finite
14. Veniturile se recunosc la:
a) vânzarea activelor, serviciilor
b) obținerea din producție a stocurilor, imobilizărilor
c) încasarea creanțelor clienți
15. Cheltuielile se recunosc la:
a) achiziția de servicii
b) achiziția de stocuri, imobilizări
c) consumul de materii prime, descărcarea din gestiune a mărfurilor
d) descărcarea din gestiune a unei imobilizări complet amortizate
e) descărcarea din gestiune a unei imobilizări parțial amortizate
f) înregistrarea fondului brut de salarii
g) plata datoriei privind salariile
h) înregistrarea amortizării unei imobilizări
16. La încasarea în numerar a unei creanțe...
a) crește numerarul și crește creanța ...
b) crește numerarul și scade creanța ...
17. La înregistrarea amortizării unui activ imobilizat:
a) scade amortizarea
b) crește amortizarea
c) cresc cheltuielile cu amortizarea
18. La reținerea unei contribuții din salariu:
a) scade salariul și scade contributia ...
b) scade salariul și crește contributia ...
19. Atunci când valoarea pentru TVA colectată este mai mare decât cea pentru TVA deductibilă,
societatea recunoaște:
a) TVA de recuperat
b) TVA de plată
a) Conturile de cheltuieli se creditează la închiderea lor în corespondență cu 121 Profit și
pierdere.
b) La închiderea conturilor de venituri, acestea se debitează.
c) După operațiunile de închidere, conturile de venituri, cheltuieli, TVA colectată și TVA
deductibilă prezintă sold zero.
150
1. Alegeți enunțurile care conțin cuvintele cheie din definiția elementelor:

a) activele sunt resurse controlate
b) datoriile sunt obligațiuni deținute
c) datoriile sunt obligații actuale
d) veniturile sunt creșteri de beneficii economice
e) cheltuielile sunt plăți
2. Cheltuielile de constituire, cheltuielile de dezvoltare și cheltuielile în avans sunt:
a) cheltuieli
b) active
3. Avansurile acordate furnizorilor/ personalului sunt:
a) active
b) datorii
4. Un activ cu valoarea mai mare de 2.500 lei și durata de viață utilă mai mare de un an este:
a) obiect de inventar
b) imobilizare corporală
5. Produsele finite:
a) se achiziționează
b) se obțin din producție
6. Se amortizează:
a) clădirile, mijoacele de transport, echipamentele de producție
b) aparatura birotică, mobilierul recunoscute drept imobilizări corporale
c) terenurile
d) obiectele de inventar
7. În bilanț se trec:
a) veniturile și cheltuielile
b) activele la valoarea netă contabilă (cost – amortizare – depreciere)
c) datoriile și capitalurile proprii
8. Completați:
Activele care cresc se debitează
Datoriile care cresc se creditează
Cheltuielile au simbol care începe cu 6 și se debitează în cadrul tranzacțiilor din cursul lunii
Veniturile au simbol care începe cu 7 și se creditează în cadrul tranzacțiilor din cursul lunii
a) stocurile și serviciile se cumpără de la furnizori de imobilizări
b) imobilizările se vând clienților
c) imobilizările se vând debitorilor diverși
10. La cumpărarea de bunuri și servicii:

a) crește creanța fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă
b) crește datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată
151
11. Vânzarea de bunuri se realizează:

a) într-o singură etapă
b) în 2 etape, vânzarea propriu-zisă și descărcarea din gestiune
12. La vânzarea propriu zisă:
a) se recunosc întotdeauna venituri, 7...
b) scade valoarea activului vândut
13. Contul 711 se folosește la:
a) obținerea produselor finite, 345 = 711
b) descărcarea din gestiune a produselor finite, 711=345
c) vânzarea propriu-zisă a produselor finite
14. Veniturile se recunosc la:
a) vânzarea activelor, serviciilor
b) obținerea din producție a stocurilor, imobilizărilor
c) încasarea creanțelor clienți
15. Cheltuielile se recunosc la:
a) achiziția de servicii
b) achiziția de stocuri, imobilizări
c) consumul de materii prime, descărcarea din gestiune a mărfurilor
d) descărcarea din gestiune a unei imobilizări complet amortizate
e) descărcarea din gestiune a unei imobilizări parțial amortizate
f) înregistrarea fondului brut de salarii
g) plata datoriei privind salariile
h) înregistrarea amortizării unei imobilizări
16. La încasarea în numerar a unei creanțe...
a) crește numerarul și crește creanța ...
b) crește numerarul și scade creanța ...
17. La înregistrarea amortizării unui activ imobilizat:
a) scade amortizarea
b) crește amortizarea
c) cresc cheltuielile cu amortizarea
18. La reținerea unei contribuții din salariu:
a) scade salariul și scade contributia ...
b) scade salariul și crește contributia ...
19. Atunci când valoarea pentru TVA colectată este mai mare decât cea pentru TVA deductibilă,
societatea recunoaște:
a) TVA de recuperat
b) TVA de plată
a) Conturile de cheltuieli se creditează la închiderea lor în corespondență cu 121 Profit și
pierdere.
b) La închiderea conturilor de venituri, acestea se debitează.
c) După operațiunile de închidere, conturile de venituri, cheltuieli, TVA colectată și TVA
deductibilă prezintă sold zero.
152
Bibliografie generală
Cărţi
Călin, O. Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
Ristea, M.
Dobrotă, N. Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
Feleagă, N. Ionaşcu, I. Contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1993

Lungu C., Caraiani C. Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2018
Manea C. L.
Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura
ASE, Bucureşti, 2013
McGrath T. O. Mine Accounting and Cost Principles, McGraw- Hill Book Company, New York
and London, 1921
Manea C. L.
Nichita M. E. Irimescu Introducere în contabilitate. Aplicații. Ediția a VII-a, Editura ASE, Bucureşti, 2019
A. M. Rapcencu C.
Needles, B. E. Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a, Editura ARC, Chişinău, 2000
Andersson, H. R.
Cadwell, J. C. Contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 1987
Ristea M., Oţoiu A.,

Ciucur E., Vaslan A.
Materiale on-line
Apostolou N., The Tally Stick: The First Internal Control?, disponibil on-line pe
Crumbley D. L, www.bus.lsu.edu/accounting/faculty/lcrumbley/Tally%20Stick%20Article.pdf
Britannica Concise Napoleonic Code, disponibil on-line pe http://www.answers.com/topic/code-civil-
Encyclopedia popularly-code -napoleon-or-napoleonic-code?cat=biz-fin
Canham R., History of Double Entry Bookkeeping, disponibil on-line pe
http://www.canhamrogers.com/HDEB.htm
History of Science Luca Paciolo, disponibil on-line la http://www.historyofscience2008.blogspot.
com/2008/01/luca-paciolo.html (19.05.2008)
*** http://www.stockpedia.ro/dictionar
http://www.iconarchive.com/tag/check
www.wordpress.com
http://carti-de-citit.ro/
https://ro.pinterest.com/aerundle/libraries-of-the-future/
Legi, norme şi regulamente

*** OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în
Monitorul Oficial nr. 963 din 30.12.2014 cu modificările și completările ulterioare
***
Legea nr. 82 din 24.12.1991 – Legea contabilităţii, republicată în Monitorul Oficial
nr. 454 din 18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare
***
Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul
Oficial nr. 1.066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare
153

Suport Curs ID

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs ID

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Cristina Lidia MANEA

CONTABILITATE. NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Curs pentru învăţământul la distanţă

Copyright © 2021, Cristina Lidia Manea

Prof. univ. dr. Eugeniu ȚURLEA

Partea a II-a – RAPOARTELE FINANCIARE

Partea a III-a – SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ .......................... 66

Partea a IV-a – SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL ................................................. 76

Partea a V-a – RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE

Partea a VI-a – CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE

TEST DE AUTOEVALUARE A CUNOȘTINȚELOR DE BAZĂ ................................. 149

Bibliografie generală ...................................................................................................................... 153

Se spune că forme ale contabilităţii se regăsesc în aproape toate tranzacţiile pe care le

Obiectivul general al disciplinei constă în cunoaşterea şi înţelegerea fundamentelor

Obiectivele specifice sunt următoarele:

Cursul este conceput ca un material care pune accentul pe metodele moderne de

Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.2 Contabilitatea contemporană ............................................................................................... 10

1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale ............................................................. 12

1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii ................................................................................... 13

1.5 Etica şi profesia contabilă ...................................................................................................... 13

Sinteză – ce trebuie reținut? .................................................................................................. 14

Test de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! ................................................................ 15

Răspunsurile la testul de autoevaluare ................................................................................... 173

1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli

Alți factori importanţi au fost reprezentaţi de apariţia şi utilizarea noţiunilor de proprietate

Prima definiţie dată contabilităţii:

Capital = sursa de finanţare a activităţii.

La înființarea unei societăți comerciale, aportul (contribuția) acționarilor/asociaților

Capital social = contravaloarea aportului în bani sau în bunuri pe care acționarii/asociații

Pentru a întelege mai bine

Ecuaţia echilibrului contabil pentru societate în luna octombrie:

Averea studentului în luna octombrie este compusă din:

În luna noiembrie, societatea achiziţionează dosare în valoare de 300 lei de la un furnizor, cu

Ecuaţia echilibrului contabil se modifică astfel:

După înființare, la partea de capital, societatea va reflecta capitalul social, dar și

Echilibrul între avere și capital va exista indiferent de tranzacția efectuată de societate.

1.2 Contabilitatea contemporană

Contabilitatea7 reprezintă un sistem de principii şi cunoştinţe care explică şi clasifică

Contabilitatea8 este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într-o manieră semnificativă şi

Practic, contabilitatea înregistrează şi clasifică tranzacţiile și evenimentele entităţilor

Cine trebuie să organizeze şi să conducă propria contabilitate?

Scurtă descriere a societăţilor comerciale

Societate pe acţiuni limitată

Societate cu răspundere limitată limitată

Societate în nume colectiv

comanditaţi solidară şi nelimitată

comanditaţi solidară şi nelimitată

Utilizatorii de informații contabile

Pentru a întelege mai bine

Investitorii •rentabilitatea investiţiilor

Clienţii •continuitatea activităţii

Instituţiile statului şi alte

Publicul •impactul social și de mediu

Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare

Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.

Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici

Pentru a întelege mai bine

Relevanța Informație cu valoare predictivă și/sau de confirmare

Comparabilitatea Informație care permite comparația în timp și spațiu

Verificabilitatea Informație ce poate fi verificată direct sau indirect

Oportunitatea Informație disponibilă în timp util

Inteligibilitatea Informație clară și concisă