Curs ID Introducere În Contabilitate

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
Cristina Lidia MANEA
INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE
Curs pentru învăţământul la distanţă
Editura ASE
Bucureşti
2017
Copyright © 2017, Cristina Lidia Manea
Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate autorului
Editura ASE
Piaţa Romană nr. 6, sector 1, Bucureşti, România
cod 010374
www.ase.ro
www.editura.ase.ro
editura@ase.ro
Referenţi:
Prof. univ. dr. Eugeniu ȚURLEA

Prof. univ. dr. Daniela Artemisa CALU
ISBN 978-606-34-0069-5
Autorul îşi asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, pentru originalitatea
materialului şi pentru sursele bibliografice menţionate.
2
Suport curs Introducere în contabilitate Conf. univ. dr. Manea Cristina Lidia
CUPRINS
INTRODUCERE................................................................................................................................ 3
Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN CONTABILITATEA ENTITĂŢILOR

ECONOMICE .................................................................................................................................... 7
Obiective .............................................................................................................................................. 7
1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli ........................................................................................ 7
1.2 Contabilitatea astăzi .............................................................................................................. 10
1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale ............................................................. 11
1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii ................................................................................... 12
1.5 Etica profesională şi profesia contabilă ................................................................................ 12
Teste de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! .............................................................. 13
Răspunsurile la testele de autoevaluare.................................................................................. 153
Sinteză – ce trebuie să rețin? ................................................................................................. 17
Bibliografie ........................................................................................................................................ 17
Partea a II-a – RAPOARTELE FINANCIARE ŞI COMUNICAREA

INFORMAŢIILOR CONTABILE................................................................................................. 18
Obiective ............................................................................................................................................ 18
2.1 Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, capitaluri proprii,
datorii, venituri şi cheltuieli ................................................................................................... 18
Teste de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! ............................................................. 21
2.2 Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere .................................. 23
2.3 Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție .......................... 54
2.4 Principii generale de raportare financiară .......................................................................... 58
Lucrare de verificare............................................................................................................... 60
Bibliografie ........................................................................................................................................ 64
Partea a III-a – SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ........................... 65

Obiective ............................................................................................................................................ 65
3.1 Convențiile și regulile de funcționare a conturilor ............................................................... 65
3.2 Etape în analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice ............................. 70
3.3 Corectarea erorilor contabile................................................................................................. 71
Sinteza – ce trebuie să rețin? ................................................................................................. 74
Bibliografie ........................................................................................................................................ 74
3
Partea a IV-a – SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL ................................................. 75

Obiective ............................................................................................................................................ 75
4.1 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare.
Întocmirea situațiilor financiare ........................................................................................... 75
4.2 Evaluarea elementelor din cadrul situaţiilor financiare ................................................. …81
Bibliografie ........................................................................................................................................ 86
Partea a V-a – RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE A TRANZACŢIILOR ŞI

EVENIMENTELOR ECONOMICE DE BAZĂ .......................................................................... 87
Obiective ............................................................................................................................................ 87
5.1 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii ..................................... 88
5.2 Tranzacții și evenimente privind imobilizările..................................................................... 90
5.3 Tranzacții și evenimente privind stocurile, creanțele și trezoreria ....................................... 99
Teste de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! ............................................................ 107
Răspunsurile la testele de autoevaluare................................................................................ 108
5.4 Tranzacții și evenimente privind datoriile .......................................................................... 110
5.5 Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele ................................................................. 114
5.6 Tranzacții și evenimente privind capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile .............. 115
5.7 Să înțelegem mai bine. Generalizări .................................................................................... 118
Lucrare de verificare ............................................................................................................ 122
Sinteza – ce trebuie să rețin? ............................................................................................... 123
Bibliografie ...................................................................................................................................... 124
Partea a VI-a – CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR . 125

Obiective .......................................................................................................................................... 125
6.1 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli .................................................................... 125
6.2 Regularizarea TVA-ului ....................................................................................................... 126
6.3 Întocmirea situațiilor financiare .......................................................................................... 127
Bibliografie ...................................................................................................................................... 135
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ .............................................................................................. 136
4
INTRODUCERE
Se spune că forme ale contabilităţii se regăsesc în aproape toate tranzacţiile pe care le

desfăşurăm zilnic, de la plăţile pe care le efectuăm până la planificările bugetare pe care le întocmim
cu multă grijă. Avem nevoie de contabilitate, deoarece ea este cea care face ca o afacere să se
dezvolte, să prospere, să fie eficientă. Lumea afacerilor se bazează pe contabilitate. De altfel,
contabilitatea a apărut ca o necesitate în momentul dezvoltării comerţului în perioada medievală.
Ţinerea socotelilor devenea anevoiasă.
Practic, contabilitatea oferă suportul informaţional necesar în luarea deciziilor pertinente
privind starea actuală sau proiecţiile viitoare ale afacerilor.
Obiectivul general al disciplinei constă în cunoaşterea şi înţelegerea fundamentelor

teoretice, a principiilor şi structurilor practice din domeniul contabilităţii pentru identificarea şi
înregistrarea operaţiunilor economice ale unei entităţi/organizaţii şi întocmirea, comunicarea şi
interpretarea de rapoarte financiar-contabile în vederea formării aptitudinilor de comunicare în limbaj
contabil.
Obiectivele specifice sunt următoarele:

 însuşirea rolului contabilităţii ca sistem informaţional adresat utilizatorilor pentru
monitorizarea şi comunicarea progresului unei organizaţii şi pentru decizii cu caracter
economic şi financiar;
 cunoaşterea şi înţelegerea prin definire şi explicare a conceptelor, principiilor, politicilor şi
metodelor folosite în contabilitate;
 aplicarea teoriei contabile pentru identificarea şi recunoaşterea principalelor tranzacţii şi
evenimente în contabilitatea entităţii/organizaţiei;
 dezvoltarea abilităţilor de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiar-contabile, precum şi
a capacităţii de analiză, evaluare şi interpretare a situaţiilor financiare în vederea
fundamentării deciziilor cu caracter economic.
Cursul este structurat într-o succesiune logică a conceptelelor, aspectele teoretice fiind
armonios împletite cu cele practice, asftel încât să se accentueze formarea de deprinderi și
competențe specifice:
- partea I se referă la delimitările conceptuale în contabilitatea entităţilor economice, fiind
prezentate elemente ale cadrului contabil conceptual și reglemetările contabile aplicabile;
- partea a II-a cuprinde considerații privind situațiile financiare și clasificarea elementelor
semnificative din cadrul structurii situațiilor financiare;
- partea a III-a prezintă sistemul de contabilitate în partidă dublă atât de necesar în analiza
contabilă;
- partea a IV-a surprinde etapele ciclului contabil ca parte a sistemului informațional
contabil;
- partea a V-a prezintă analiza contabilă a principalelelor tranzacții și evenimente privind
imobilizările, stocurile, creanțele, trezoreia, datoriile certe, provizioanele, capitalurile
proprii, veniturile și cheltuielile;
- partea a VI-a cuprinde lucrările contabile specifice închiderii exerciţiului financiar,
accentuându-se astfel ciclul contabil.
Cursul este conceput ca un material interactiv care pune accentul pe metodele moderne de
predare/învățare bazate pe problematizare și învățarea prin descoperire. Ca metode şi instrumente
de lucru folosite pot fi amintite studiul de caz, exercițiul, problematizarea, învățarea prin descoperire.
Fiecare parte componentă (unitate de învățare) cuprinde elemente descriptive, exemple,
exerciții, sarcini de învățare, teste de autoevaluare, precum și răspunsuri la testele de autoevaluare.
Partea a II-a și partea a V-a cuprind două lucrări de verificare.
5
Evaluarea formativă continuă (30%) se realizează în cadrul activităților TC și presupune

rezolvarea corectă și completă a celor zece teme de control, care vor fi încărcate pe platforma de
lucru ID, cu termene de predare specifice.
Temele de control (TC) au niveluri de dificultate graduale şi au termene de predare
succesive, ceea ce va permite o bună consolidare a cunoştinţelor.
Evaluarea finală are în vedere promovarea examenului la această disciplină (70%).

Întrebările vor fi formulate din tematica parcursă şi vor include atât elemente cantitative, cât şi
elemente calitative. Pentru promovare, nota la evaluarea finală trebuie să fie minimum cinci, iar
rezultatul mediei ponderate ale celor două forme de evaluare trebuie să fie minimum cinci.
6
Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

ÎN CONTABILITATEA ENTITĂŢILOR ECONOMICE
Cuprins
Obiective .............................................................................................................................................. 7
1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli ........................................................................................ 7
1.2 Contabilitatea astăzi .............................................................................................................. 10
1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale ............................................................. 11
1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii ................................................................................... 12
1.5 Etica profesională şi profesia contabilă ................................................................................ 12
Bibliografie ........................................................................................................................................ 17
Obiective
- cunoașterea și înțelegerea conceptului de contabilitate
- înțelegerea conceptului de partidă dublă
- cunoașterea categoriilor de entități care sunt obligate să organizeze și să conducă propria
contabilitate
- identificarea utilizatorilor de informații contabile și a caracteristicilor informațiilor
contabile
1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli

Dezvoltarea contabilității a depins de cel puţin patru factori esenţiali care practic au făcut
posibilă ținerea evidenței înregistrărilor contabile: comerţul; scrisul şi aritmetica; materialul necesar
scrisului și moneda.
Scurt istoric1
În zonele fertile, favorabile agriculturii, se dezvolta şi comerţul. Cele mai vechi
înregistrări privind comerţul au fost descoperite pe Valea Mesopotamiei, datând din anul 3.500
î.Hr. Tranzacţiile efectuate erau „înregistrate” pe diverse materiale de scris. În antichitate, pentru
evidenţa tranzacţiilor se foloseau oase sau bucăţi de lemn pe care se trasau diverse crestături.
Aceste bucăţi de lemn poartă denumirea de tally sticks.
În 1804, Codul Napoleonian2 (codul civil francez) încă făcea referire la tally sticks în
articolul 1333.
Cel mai vechi sistem tally stick3 descoperit este Ishango Bone
şi datează din 9.000 î.Hr. sau, conform ultimelor cercetări, din
20.000 î.Hr.
Alte materiale de scris utilizate, mai ales după momentul apariţiei scrisului (3200 î.Hr.)
sunt: tăbliţele de lut, papirusul, pergamentul.
Introducerea monedei în jurul anului 600 î.Hr., precum şi utilizarea din ce în ce mai mare
a cifrelor arabice în defavoarea celor romane au constituit puncte importante în apariţia şi
dezvoltarea contabilităţii.
1
Manea C.L, Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, București, 2013, pg.
9-10
2
Britannica Concise Encyclopedia, Napoleonic Code, disponibil on-line pe
http://www.answers.com/topic/code-civil-popularly-code-napoleon-or-napoleonic-code?cat=biz-fin (19.05.2008)
3
Apostolou N., Crumbley D. L, The Tally Stick: The First Internal Control?, disponibil on-line pe
www.bus.lsu.edu/accounting/faculty/lcrumbley/Tally%20Stick%20Article.pdf (19.05.2008)
7
Alți factori importanţi au fost reprezentaţi de apariţia şi utilizarea noţiunilor de proprietate

privată, credit, capital, dar şi de inventarea tiparelor.
În mod tradiţional, istoria contabilităţii începe cu perioada renascentistă din Italia, deşi există
numeroase dovezi care atestă secole de evoluţie a contabilităţii premergătoare acelei perioade.
Conceptul definitoriu al contabilitații - partida dublă - a fost introdus cu mulți ani înainte, însă
Luca Pacioli este cel căruia i se atribuie publicarea acestuia în lucrarea sa Summa de Aritmetica,
Geometria, Proportioni et proportionalita, Totul despre aritmetică, geometrie şi proporţie, în anul
1494.
Prima definiţie dată contabilităţii:

Contabilitatea este un ansamblu de principii şi tehnici privind înregistrarea în partidă dublă
a averii unui negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc.
Sistemul partidei duble este cunoscut ca „metoda florentină“, dar mai ales ca „metoda
veneţiană“, întrucât Pacioli scrisese în lucrarea sa: „noi descriem metoda aplicată în Veneţia“4.
Partida dublă este reprezentată de echilibrul contabil care se prezintă sub forma egalității:
AVERE = CAPITAL
(ceea ce am/posed) (de unde am/cui datorez)
Avere economică5 = totalitatea bunurilor care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de venituri
(bunuri economice).
Capital = sursa de finanţare a activităţii.
Diferenţe. În contabilitate, noţiunea de capital nu este utilizată în sensul de capital fix sau circulant6.
ECONOMIE CONTABILITATE
Capital real = Capital fix + Capital circulant

Capital fix = bunuri durabile care participă
Capital = sursa de finanţare a activităţii.
la mai multe cicluri de ≠
producţie, se consumă
(depreciază) treptat şi se
înlocuiesc după mai mulţi
ani de utilizare.
Capital = bunuri care participă la un
circulant singur ciclu de producţie, se
consumă în întregime şi
trebuie să fie înlocuite la
fiecare ciclu.
La înființarea unei societăți comerciale, aportul (contribuția) acționarilor/asociaților se
reprezintă la avere, iar contravaloarea aportului la capital sub formă de capital social.
Capital social = contravaloarea aportului în bani sau în bunuri pe care acționarii/asociații

(subscris) promit să îl pună la dispoziția entității, în calitatea lor de proprietari.
4
Canham R., History of Double Entry Bookkeeping, disponibil on-line pe http://www.canhamrogers.com/HDEB.htm
(19.05.2008)
5
Dobrotă N., Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
6
Dobrotă, N. (1999). Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti
8
În luna septembrie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze

produse de birotică și papetărie. Averea studentului este compusă din:
 apartament;
 autoturism;
 3.000 lei în contul curent;
 2.000 euro în contul curent.
În luna octombrie, înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al Registrului
Comerţului, cu un capital social (subscris) în valoare de 77.000 lei. Studentul a contribuit cu suma de
700 lei pe care a depus-o la bancă în contul societății şi cu autoturismul, care a fost evaluat la
valoarea de 76.300 lei.
Stabiliţi ecuaţia echilibrului contabil pentru societate în luna octombrie.
Rezolvare
AVERE CAPITAL
autoturism 76.300 lei capital social (subscris) 77.000 lei
disponibil în contul curent 700 lei
Total avere 77.000 lei Total capital 77.000 lei
Primul element de capital este capitalul social. Acesta arată cu cât au contribuit
acționarii/asociații, nicidecum cu ce au contribuit.
Descrieţi averea studentului în luna octombrie.

Rezolvare
Averea studentului este compusă din:
 apartament;
 2.300 lei în contul curent;
 2.000 euro în contul curent;
 + 100% din capitalul societății inființate.
În luna noiembrie, societatea achiziţionează dosare în valoare de 300 lei de la un furnizor, cu

plata ulterioară.
Specificaţi cum se modifică ecuaţia echilibrului contabil.

Rezolvare
AVERE CAPITAL
autoturism 76.300 lei capital social (subscris) 77.000 lei
disponibil în contul curent 700 lei datorie față de furnizori 300 lei
mărfuri (dosare) 300 lei
După înființare, la partea de capital, societatea va reflecta capitalul social, dar și

toate datoriile care apar din desfășurarea activității.
Echilibrul între avere și capital va exista indiferent de tranzacția efectuată de
societate.
9
1.2 Contabilitatea astăzi

Definiţii de referinţă ale contabilităţii
Contabilitatea7 reprezintă un sistem de principii şi cunoştinţe care explică şi clasifică
tranzacţiile şi evenimentele care marchează viaţa diverselor entităţi în scopul furnizării de informaţii
necesare luării deciziilor.
Contabilitatea8 este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într-o manieră semnificativă şi

în exprimare bănească, a tranzacţiilor (operaţiunilor) şi evenimentelor (faptelor) care au caracter
financiar, precum şi interpretarea rezultatelor acestei acţiuni.
Practic, contabilitatea înregistrează şi clasifică tranzacţiile și evenimentele entităţilor

interpretând rezultatele cu scopul de a furniza utilizatorilor informaţii necesare luării deciziilor. La
nivelul entităţii, contabilitatea reprezintă limbajul afacerii („the language of business”9).
Cine trebuie să organizeze şi să conducă propria contabilitate?

societăţile comerciale,
instituţiile publice,
asociaţiile, societăţile/companiile naţionale,
regiile autonome,
institutele naţionale de cercetare-dezvoltare,
societăţile cooperatiste,
celelalte persoane juridice cu sau fără scop lucrativ şi
persoanele fizice autorizate să desfăşoare activităţi independente.
Scurtă descriere a societăţilor comerciale

Tip societate Societatea are Investitorii poartă Investitorii au răspundere
capitalul împărţit în denumirea de
Societate pe acţiuni limitată
acţiuni acţionari
SA (la valoarea capitalului subscris)
Societate cu răspundere limitată limitată

părţi sociale asociaţi
SRL (la valoarea capitalului subscris)
Societate în nume colectiv

părţi sociale asociaţi solidară şi nelimitată
SNC
Societate în comandită simplă comanditaţi solidară şi nelimitată

SCS părţi sociale
comanditari limitată
(la valoarea capitalului subscris)
comanditaţi solidară şi nelimitată

Societate în comandită pe acţiuni
acţiuni
SCA comanditari limitată
(la valoarea capitalului subscris)
7
Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
8
Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a, Editura ARC,
Chişinău, 2000
9
McGrath T. O., Mine Accounting and Cost Principles, McGraw- Hill Book Company, New York and London, 1921
10
Utilizatorii de informații contabile

Investitorii, angajații, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi,
precum şi publicul sunt cunoscuți drept utilizatori ai situaţiilor financiare, deoarece aceştia extrag
informațiile din cadrul situaţiilor financiare pentru a-şi satisface o parte din necesităţile lor de
informare. Astfel:
a) Investitorii sunt preocupaţi de riscul inerent al tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor,
pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă acțiunile/părțile sociale,
luând în considerare și capacitatea entităţii de a plăti dividende.
b) Angajaţii doresc informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor, fiind
interesați de capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii, pensii, oportunităţi profesionale.
c) Creditorii sunt interesaţi de informaţii privind capacitatea de rambursare pe termen lung, astfel
încât să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la
scadenţă.
d) Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii privind capacitatea de rambursare pe
termen scurt pentru a determina dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă.
e) Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei entităţi, în special
atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau sunt dependenţi de ea.
f) Instituţiile statului şi alte autorităţi trebuie să cunoască informații activitatea entităţilor, pentru
a putea stabili politica fiscală și a calcula indicatorii la nivel macroeconomic (PIB, PNB etc.).
g) Publicul este interesat de impactul social (oportunități de angajare) și de mediu.
Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare

Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact
situația din cadrul unei entități. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.
Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.
Relevanța presupune capacitatea informației de a ajuta utilizatorii în luarea deciziilor, având
valoare predictivă și/sau de confirmare.
Reprezentarea exactă are în vedere o descriere completă, neutră și fără erori.
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici

calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante și reprezentate exact.
Comparabilitatea informațiilor se poate efectua în timp (comparăm informații despre aceeași
entitate pentru mai multe perioade de timp) sau în spațiu (comparăm informații similare despre mai
multe entități).
Verificabilitatea constă în verificarea directă sau indirectă realizată de observatori.
Oportunitatea se referă la informații disponibile în timp util.
Inteligibilitatea are în vedere prezentarea în mod clar și concis a informațiilor.
1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale

De-a lungul timpului, reglementările contabile româneşti au trecut prin schimbări de
convergenţă şi armonizare cu cele de la nivel european și internațional.
La nivel european, reglementările contabile sunt reprezentate de Directive.
La nivel internaţional, există Standardele Internaţionale de Raportare Financiară
(International Financial Reporting Standards, IFRS) şi Standarde Internaţionale de Contabilitate
(International Accounting Standards, IAS).
În prezent, la nivel naţional, se aplică:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991;
- OMFP 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare;
- Standardele internaționale de raportare financiară (pentru bănci şi societăţi ale căror valori
mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată).
11
1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii

În timp, organizarea contabilităţii s-a perfecționat astfel încât să răspundă cât mai bine la
cerințele de informare ale mediului intern și extern al entităților. Astfel, de la un sistem contabil
monist, care s-a dovedit perimat, s-a ajuns la un sistem contabil dualist.
Monismul contabil se caracterizează prin existenţa unui singur circuit, care înglobează atât
relaţiile entităţii cu mediul extern, cât şi pe cele cu mediul intern, legate de procesul de producţie.
Dualismul contabil presupune organizarea contabilităţii în două circuite contabile, astfel
încât se separă relaţiile entităţii cu mediul exterior de cele din cadrul entităţii.
Informaţiile sunt
Dualism contabil Cui oferă informaţii?
transparente, se publică?
Contabilitatea financiară utilizatorilor externi Da
Contabilitatea de gestiune utilizatorilor interni Nu

(conducerii entității)
Diferenţierea majoră dintre cele două sisteme rezidă în aspectele care ţin de sfera
contabilităţii cheltuielilor de producţie10 şi de gradul de transparenţă al informaţiilor11 furnizate de
contabilitate.
1.5 Etica profesională şi profesia contabilă
Potrivit Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, redactat în conformitate cu

reglementările internaţionale din domeniu, profesioniştii contabili trebuie să respecte cerinţele etice
legate de:
 integritate;
 obiectivitate;
 independenţă;
 loialitate.
Accesul la profesia contabilă (contabil autorizat, expert contabil, consilier fiscal, auditor) se
realizează prin examen, iar dobândirea titulaturii aferente fiecărei structuri a profesiei contabile este
condiţionată de efectuarea de stagii şi promovarea examenelor finale.
La nivel național, organizaţiile profesionale contabile sunt reprezentate de:

 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR);
 Camera Consilierilor Fiscali din România;
 Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR).
La nivel internaţional, există organizaţia Association of Chartered Certified Accountants

(ACCA).
10
Ristea M., Oţoiu A., Ciucur E., Vaslan A., Contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 1987
11
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1993
12
Teste de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele!

1. Doi prieteni T şi J doresc să înfiinţeze o societate care să producă şi să comercializeze
felicitări. Averea celor doi prieteni se prezentă astfel:
Avere T Avere J
clădire (casă la curte) 755.000 lei autoturism 238.000 lei
teren 380.000 lei apartament 840.000 lei
alte bunuri 30.000 lei alte bunuri 30.000 lei
disponibil în cont curent 200.000 lei numerar 7.000 lei
În luna octombrie, T şi J înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al

Registrului Comerţului sub denumirea de S.C. TeFelicităm S.R.L., având un capital social (subcris)
în valoare de 300.000 lei. T a contribuit cu 60.000 lei în cont curent, deţinând 19% din companie, iar
J a contribuit cu 2.000 lei în numerar și cu autoturismul, deţinând 80% din societatea creată.
Stabiliţi ecuaţia echilibrului contabil pentru societate.
AVERE CAPITAL
La data de 15 octombrie, societatea contractează un credit bancar în valoare de 10.000 lei, ce

este încasat în contul curent.
Determinaţi cum s-a modificat ecuaţia echilibrului contabil pentru societate.
AVERE CAPITAL
=
2. Cele două caracteristici calitative fundamentale sunt:
………………………………
……………………………….
3. Cele patru caracteristici calitative de îmbunătăţire sunt: ………………………………

…………………………………………………………………………………………………….
13
4. Completați tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare.
Utilizatorii informaţiei contabile

Utilizatorii sunt interesaţi de:
Investitorii
Angajaţii
Creditorii financiari
Furnizorii şi alţi creditori comerciali
Clienţii
Guvernul şi instituţiile sale
Publicul
Managerii
5. Clasificaţi elementele din tabelul următor, conform modelului, având în vedere că

societatea are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea felicitărilor:
Elemente AVERE CAPITAL
Capital social x
Teren x
Cladire
Subtanțe adezive
Instalaţii tehnice
Datorii către furnizorul de servicii de marketing
Obligaţii faţă de furnizorul de hârtie
Carton colorat
Catifea pentru felicitările de lux
Imprimante laser
Cartușe cu toner
Impozit pe profit
Felicitări obținute din producție
Taxe
Contribuţii la asigurările sociale de plătit
Rate de plătit privind leasingul financiar
Împrumut acordat unei filiale
Plicuri
14
Răspunsurile la testele de autoevaluare
1. La înființarea societății, bunurile și valorile primite de la cei doi asociați se reflectă la

avere, iar contravaloarea acestora se prezintă la capital.
Ecuaţia echilibrului contabil pentru societate la înființare:
AVERE CAPITAL
autoturism 238.000 lei capital social 300.000 lei
disponibil în contul curent 60.000 lei
numerar 2.000 lei
La contractarea creditului bancar, societatea va încasa în contul curent suma de 10.000 lei și
va avea o datorie față de bancă sub forma creditului bancar de rambursat.
Ecuaţia echilibrului contabil în urma contractării creditului bancar:
AVERE CAPITAL
autoturism 238.000 lei capital social 300.000 lei
disponibil în contul curent 70.000 lei credit bancar de rambursat 10.000 lei
numerar 2.000 lei
2. Cele două caracteristici calitative fundamentale sunt:

relevanţa;
reprezentarea exactă.
3. Cele patru caracteristici calitative de îmbunătăţire sunt:

comparabilitatea;
verificabilitatea;
oportunitatea;
inteligibilitatea.
15
4. Informațiile corespunzătoare sunt:
Utilizatorii informaţiei contabile

Utilizatorii sunt interesaţi de:
Investitorii performanţa capitalului investit
Angajaţii stabilitatea şi profitabilitatea entităţii
capacitatea de rambursare
Creditorii financiari
(pe termen lung)
capacitatea de rambursare
Furnizorii şi alţi creditori comerciali
(pe termen scurt)
Clienţii continuitatea activităţii
Guvernul şi instituţiile sale activitatea entităţii
Publicul impactul economic şi social al entităţii
Managerii luarea deciziilor şi control
5. Clasificarea elementelor:
Elemente AVERE CAPITAL

Capital social x
Teren x
Cladire x
Subtanțe adezive x
Instalaţii tehnice x
Datorii către furnizorul de servicii de marketing x
Obligaţii faţă de furnizorul de hârtie x
Carton colorat x
Catifea pentru felicitările de lux x
Imprimante laser x
Cartușe cu toner x
Impozit pe profit x
Felicitări obținute din producție x
Taxe x
Contribuţii la asigurările sociale de plătit x
Rate de plătit privind leasingul financiar x
Împrumut acordat unei filiale x
Plicuri x
16
Sinteza – ce trebuie să rețin?
Contabilitatea a apărut ca o necesitate în momentul dezvoltării comerţului în perioada

medievală. Ținerea socotelilor devenea anevoiasă.
Echilibrul contabil (partida dublă), descris(ă) de Luca Pacioli se prezintă sub forma:
AVERE = CAPITAL
Averea reprezintă totalitatea bunurilor care au valoare de piaţă şi sunt generatoare de

venituri (bunuri economice), în timp ce capitalul este sursa de finanţare a activităţii.
Primul element de capital este capitalul social. Acesta arată cu cât au contribuit
acționarii/asociații, nicidecum cu ce au contribuit.
După înființare, la partea de capital, societatea va reflecta capitalul social, dar și toate
datoriile care apar din desfășurarea activității.
Echilibrul între avere și capital va exista indiferent de tranzacția efectuată de societate.
Lumea afacerilor se bazează pe contabilitate. Societățile comerciale, precum și instituţiile
publice, asociaţiile, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome etc. sunt obligate să conducă
propria contabilitate.
Contabilitatea înregistrează şi clasifică tranzacţiile și evenimentele entităţilor interpretând
rezultatele cu scopul de a furniza utilizatorilor informaţii necesare luării deciziilor. Practic,
contabilitatea oferă suportul informaţional necesar în luarea deciziilor pertinente privind starea
actuală sau proiecţiile viitoare ale afacerilor.
Utilizatorii situaţiilor financiare includ investitorii actuali şi potenţiali, personalul angajat,
creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi, precum şi publicul.
Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante și să reprezinte exact
ceea ce își propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune și inteligibile.
Evoluţia contabilităţii şi schimbările mediului de afaceri au impus o dinamică şi cadrului
normativ românesc. În prezent, la nivel naţional, contabilitatea este reglementată de următoarele legi
şi ordine:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991;
- OMFP 1802/2014 cu modificările și completările ulterioare;
- Standardele internaționale de raportare financiară (pentru bănci şi societăţi ale căror valori
mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată).
Bibliografie
Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
Feleagă N., Ionaşcu I., Contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1993
Lungu C., Caraiani C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2015
Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE,
2013
McGrath T. O., Mine Accounting and Cost Principles, McGraw- Hill Book Company, New York and
London, 1921
Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a,
Editura ARC, Chişinău, 2000
Ristea M., Oţoiu A., Ciucur E., Vaslan A., Contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 1987
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din
30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare
Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066
din 17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare
17
Partea a II-a – RAPOARTELE FINANCIARE ŞI

COMUNICAREA INFORMAŢIILOR CONTABILE
Obiective ............................................................................................................................................ 18
2.1 Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, capitaluri proprii,
datorii, venituri şi cheltuieli ................................................................................................... 18
2.2 Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de profit și pierdere .................................. 23
2.3 Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție .......................... 54
2.4 Principii generale de raportare financiară .......................................................................... 58
Lucrare de verificare............................................................................................................... 60
Bibliografie ........................................................................................................................................ 64
Obiective
- identificarea și încadrarea corectă a elementelor în principalele categorii: active, datorii,
capitaluri proprii, venituri și cheltuieli
- cunoașterea principalelor situaţii financiare întocmite
- însușirea elementelor din cadrul structurii unui set de situații financiare
- abilitatea de a identifica logic elementele care se modifică la fiecare tranzacție
- identificarea și aplicarea principiilor care stau la baza organizării contabilității
2.1 Incadrarea elementelor în cele cinci categorii

principale: active, capitaluri proprii, datorii, venituri şi INVĂȚ CONTABILITATEA
cheltuieli ÎN 5 PAȘI
I. Încadrarea elementelor în
cele 5 categorii: active,
AVERE = CAPITAL datorii, capitaluri proprii,
venituri, cheltuieli
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
Această ecuaţie poartă denumirea de ecuaţia fundamentală a contabilităţii.
18
Poziţia financiară este redată de: active, datorii şi capitaluri proprii.

reprezintă resurse* controlate** de către entitate ca rezultat al unor evenimente
Activele trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
entitate şi al căror cost poate fi evaluat în mod fiabil.
*
Resurse, cu sensul de bunuri și valori
**
Controlate, nu deținute în baza dreptului de proprietate! Exemplu: Mașinile luate în
leasing financiar
Exemple de active: terenuri, clădiri, utilaje, creanțe (valori de primit), acțiuni, disponibilități bănești
reprezintă obligaţii actuale ale entităţii ce decurg din evenimente trecute şi

Datoriile prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice.
Exemple de datorii: taxe, salarii de plătit, împrumuturi aferente contractelor de leasing financiar
Capitalurile reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după

proprii deducerea tuturor datoriilor sale.
Capitaluri proprii = Active - Datorii
Exemple de elemente de capitaluri proprii: capital social (subscris), rezultatul (profit/pierdere)
Testați-vă cunoștințele!!!
Clasificaţi elementele din cadrul următorului inventar al unei fabrici de automobile:
Clasificare
Active pe
Datorii
Active pe termen Datorii de
A de plătit
Elemente termen lung scurt plătit în
CP în mai
(Active (Active mai mult
D puțin de
imobilizate) circulante/ de un an
un an
curente)
Credite bancare pe termen D x
lung
Salarii datorate angajaţilor D x
Echipamente de asamblat A x
piese pentru motoare
Obligaţii faţă de acţionari D x
privind capitalul de rambursat
Oţel inoxidabil A x
Dividende de plată D x
Sume de încasat de la clienţi A x
(creanţe)
Acţiuni cumpărate de la Bursă A x
în vederea revânzării
19
Performanţa este influenţată de venituri şi cheltuieli.

Rezultat
(Profit sau pierdere)
= Venituri - Cheltuieli
(performanţa)
reprezintă creşteri de beneficii economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau
Veniturile
descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Veniturile pot fi privite drept câștiguri, nu încasări.
reprezintă diminuări de beneficii economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de ieșiri de active, scăderi ale activelor sau
Cheltuielile
creşteri ale datoriilor, care se concretizează în descreşteri ale capitalurilor
proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
Cheltuielile pot fi privite drept pierderi, nu plăți.
Contabilitatea de angajamente ≠ Contabilitatea de trezorerie

aplicată de societățile comerciale aplicată la nivel de individ, PFA
Venituri ≠ Încasări
Cheltuieli ≠ Plăţi
Profit ≠ Trezorerie (numerar)
= Venituri - Cheltuieli = Încasări - Plăţi
Când se recunosc cheltuielile și veniturile?

Analizați tranzacțiile de mai jos, identificând elementele
care se modifică și categoria (active A, datorii D,
capitaluri proprii CP, venituri V, cheltuieli Ch).
1. O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata imediată în
numerar.
crește stocul de materii prime, A+
scade numerarul, A-
2. O fabrică de pâine achiziționează materii prime (făină) la costul de 200 lei, plata ulterioară.
crește stocul de materii prime, A+
crește datoria față de furnizori, D+
Concluzie: La achiziția de bunuri nu se recunsoc cheltuieli, indiferent de momentul plății.
3. În procesul de producție, se consumă materii prime în valoare de 120 lei.

scade stocul de materii prime, A-
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+
4. O societate achiziționează caiete la costul de 100 lei, plata imediată și le vinde la prețul de
vânzare de 150 lei, încasare ulterioară.
Rezultatul din vânzare = 150 lei - 100 lei = 50 lei (profit)
= Venituri - Cheltuieli
Prețul de vânzare a fost asimilat veniturilor, iar costul de achiziție a fost asimilat
cheltuielilor (abia în momentul vânzării).
20
Contabilitatea de angajamente
Venituri ≠ Încasări
Venituri din vânzări de active sau prestări de Încasarea sumelor cuvenite în urma vânzării
servicii activelor sau prestării serviciilor
Venituri din dobânzi Încasarea dobânzilor
Cheltuieli ≠ Plăţi
Descărcarea din gestiune a activelor
Consumul de materii prime Plata contravalorii activelor/serviciilor
Pierderi de valoare a activelor achiziţionate
Servicii primite
Reguli generale
Vânzare Venituri din vânzare

Indiferent de
Consum/ momentul
Descărcare din gestiune Cheltuieli
încasării/
plăţii
Achiziţie servicii Cheltuieli
Încadrați elementele în cele cinci categorii principale:
A D CP V Ch
Elemente Capitaluri
Active Datorii Venituri Cheltuieli
proprii
cheltuieli cu materiile prime consumate x
mobilier x
impozit pe profit de plătit x
teren x
profit x
venituri din prestarea serviciilor x
echipmente tehnologice x
dobânzi de plătit x
cheltuieli cu dobânzile x
clădire x
cheltuieli cu serviciile telefonice x
acţiuni deţinute la entitatea Y pe termen lung x
contribuţii la asigurările sociale de plătit x
cheltuieli cu serviciile de marketing x
imprimantă x
mărfuri x
venituri din vânzarea mărfurilor x
cheltuieli cu descărcarea din gestiune a mărfurilor x
mijloace de transport x
disponibil în contul curent x
numerar în casierie x
creanțe față de clienți x
salarii de plătit x
cheltuieli cu salariile x
21
Încadrarea elementelor în categorii:
A D CP V Ch
Elemente Capitaluri
Active Datorii Venituri Cheltuieli
proprii
cheltuieli cu materiile prime consumate x
mobilier x
impozit pe profit de plătit x
teren x
profit x
venituri din prestarea serviciilor x
echipmente tehnologice x
dobânzi de plătit x
cheltuieli cu dobânzile x
clădire x
cheltuieli cu serviciile telefonice x
acţiuni deţinute la entitatea Y pe termen lung x
contribuţii la asigurările sociale de plătit x
cheltuieli cu serviciile de marketing x
imprimantă x
mărfuri x
venituri din vânzarea mărfurilor x
cheltuieli cu descărcarea din gestiune a mărfurilor x
disponibil în contul curent x
numerar în casierie x
creanțe față de clienți x
salarii de plătit x
cheltuieli cu salariile x
22
2.2 Clasificarea elementelor în Bilanț și în Contul de

profit și pierdere INVĂȚ CONTABILITATEA
ÎN 5 PAȘI
Un set complet de situaţii financiare anuale cuprinde: II. Clasificarea elementelor

în bilanț și în contul de
- bilanţ, profit și pierdere
- cont de profit şi pierdere,
- situaţia modificărilor capitalului propriu,
- situaţia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situaţiile financiare anuale.
Cum se grupează informaţiile contabile în cadrul unui set de situaţii financiare?

Active, datorii, capitaluri proprii Bilanţ
Venituri, cheltuieli Contul de profit și pierdere
Capitaluri proprii: solduri inițiale, creșteri,
Situaţia modificărilor capitalului propriu
reduceri, solduri finale
Încasări și plăți Situaţia fluxurilor de numerar
Detalierea elementelor din bilanț și contul de Note explicative
profit și pierdere la situaţiile financiare anuale
Bilanţul – elemente şi structuri

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii
şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar.
În România, exerciţiul financiar coincide cu anul calendaristic.
Bilanţului contabil poate fi întocmit în:

- format cont (orizontal):
Active Capitaluri proprii

Creşte Creşte
Datorii
lichiditatea exigibilitatea
având la bază relaţia:

- format listă (vertical):

Active
Datorii
Capitaluri proprii
având la bază relaţia: ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
De reținut! În România, reglementările contabile impun folosirea formatului listă
pentru prezentarea bilanțului. Forma cont este folosită numai din considerente didactice, în
situații destul de limitate.
De-a lungul timpului, bilanțul a suferit modificări de tipul adăugiri de elemente, reclasificări
astfel că activul și pasivul care erau prezentate cândva în bilanț au fost înlocuite de elemente
precum active, capitaluri proprii și datorii.
23
În timp, s-a renunțat și la conceptul de patrimoniu, considerentele fiind multiple. Dintre

acestea amintim faptul că, pe de o parte, patrimoniul nu cuprinde toate tranzacțiile derulate de o
entitate (operațiunile de leasing financiar, vânzarea de active cu clauza de răscumpărare etc.), iar pe
de altă parte, patrimoniul în drept cuprinde și elemente nerecunoscute în contabilitate (fondul de
comerț).
Să înțelegem structura bilanțului
Bilanţ
Categorii Clasificare Structuri bilanțiere Exemple de elemente
A. Active imobilizate clădiri, utilaje,
mobilier, programe
pe termen lung informatice
crește lichiditatea
B. Active circulante materii prime, mărfuri,

creanțe clienți,
Active disponibilități bănești
pe termen scurt
(curente) C. Cheltuieli în avans chirie plătită în avans
D. Datorii: sumele care trebuie impozit de plătit,

pe termen scurt plătite într-o perioadă de până la dividende de plată
(curente) un an
crește exigibilitatea
G. Datorii: sumele care trebuie credite bancare pe

pe termen lung plătite într-o perioadă mai mare termen lung
de un an
Datorii
datorii probabile din

Formă aparte de datorii: H. Provizioane litigii
incerte/pe termen lung/ pe
termen scurt
chirie încasată în avans
I. Venituri în avans
capital social
J. Capital şi rezerve (subscris),
Capitaluri
rezultatul
proprii
(profit/pierdere),
rezerve
24
Bilanţ (format listă)

Elemente
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (programe informatice)
4. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale
5. Fond comercial achiziționat
6. Avansuri privind achizițiile de imobilizari necorporale
II. Imobilizările corporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Investiții imobiliare
5. Active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Imobilizări corporale în curs de execuţie
8. Avansuri privind achizițiile de imobilizari corporale
III. Imobilizări financiare
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen lung)
6. Alte împrumuturi acordate altor entitati (pe termen lung = creanțe imobilizate)
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
(materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi,
ambalaje)
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
(semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, mărfuri)
4. Avansuri privind achizițiile de stocuri
II. Creanţe
1. Creanţe comerciale (clienţi, efecte comerciale de primit, avansuri privind achizițiile de servicii)
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate
3. Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
4. Alte creanţe (avansuri privind salariul, debitori diverși, creanțe față de stat)
5. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (creanțe față de acționari privind capitalul)
III. Investiţii pe termen scurt
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Alte investiții pe termen scurt (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen scurt)
IV. Casa şi conturile la bănci
1. Conturi la bănci
2. Casa (numerar și alte valori)
3. Acreditive
4. Avansuri de trezorerie (avansuri acordate personalului pentru a pleca în delegații, avansuri acordate
personalului pentru a cumpăra rechizite etc)
C. Cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la
perioada următoare)
1. Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2. Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
25
Elemente
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rate curente)
2. Sume datorate instituțiilor de credit (rate curente)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, salariale etc.)
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1)
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E sau A+ B+C-D- I1)
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
2. Sume datorate instituțiilor de credit
6. Sume datorate entităţilor afiliate
7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
H. Provizioane (datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor)
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentru garanții acordate clienților
3. Provizioane pentru pensii și obligații similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I. Venituri în avans (subvenţii pentru investiţii si venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate
în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la perioada următoare))
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital (prime de emisiune)
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
Acţiuni proprii (cu semnul minus)
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Verificarea egalității:
Capitaluri proprii = Active – Datorii, adică

J = A+B+C-D-G-H-I
sau
Active = Capitaluri proprii + Datorii, adică

A+B+C=D+G+H+I+J
26
Descrierea detaliată a elementelor din cadrul bilanțului

ACTIVELE se împart, în funcție de lichiditatea lor, în active pe termen lung (active imobilizate) și
active pe termen scurt/curente (active circulante, cheltuieli în avans).
A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu durată Să întocmim bilanțul
de folosinţă îndelungată (mai mare de un an) în activitatea entităţii şi care A. Active imobilizate
nu se consumă şi nu se înlocuiesc de la prima utilizare. Ele participă la I. Imobilizări necorporale
mai multe cicluri de producţie. Sunt destinate utilizării în activitatea de III. Imobilizări financiare
producţie şi nu comercializării.
I. IMOBILIZĂRILE NECORPORALE (active intangibile sau nemateriale) sunt active imobilizate
prezentate sub forma unor bunuri fără materialitate. Ele sunt active identificabile nemonetare, fără
suport corporal, care sunt deţinute pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri şi
servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative.
Obs
1. Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea legate de
unei entităţi (cheltuieli de înmatriculare, taxe, comisioane, cheltuieli privind emisiunea şi denumire
vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de
înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).
2. Cheltuielile de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor Nu
cunoştinţe, în scopul realizării de produse /servicii noi sau îmbunătăţite substanţial, reprezintă
cheltuieli
înaintea stabilirii producţiei de serie sau utilizării. curente, ci
Exemple de activităţi de dezvoltare sunt: active
- proiectarea, construcţia, testarea unor prototipuri, modele înainte de producţie şi utilizare;
- proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive,
produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătăţite.
O fabrică de încălţăminte sport a demarat mai multe activități privind proiectarea și
fabricarea de noi produse, efectuând o serie de cheltuieli. Bifați cheltuielile de dezvoltare:
o cheltuieli cu studierea sectorului de piaţă şi a produselor concurente;
 cheltuieli cu fabricarea prototipului pentru un nou produs; Mix de
marketing
 cheltuieli cu proiectarea unui pantof sport dintr-un material îmbunătăţit.
3. Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile, drepturile şi valorile similare şi alte
imobilizări necorporale includ costurile efectuate pentru achiziţionarea acestor
elemente.
Concesiuni = drepturi de exploatare a unui bun, activitate sau serviciu
Brevet = titlu oficial de protecție pentru o invenție
Licenţă = autorizare care permite practicarea unei anumite activități
Marcă = inscripție care indică sursa de fabricație
Drepturi şi valori similare = alte drepturi de proprietate intelectuală sau industrială
Alte imobilizări necorporale = active nenominalizate în grupele menţionate mai sus, ca
de exemplu programele informatice.
4. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale
5. Fondul comercial este generat de elemente necorporale precum clientela, vadul
comercial, firma, reputaţia. Fondul comercial apare, de regulă, la consolidare şi
reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea la data tranzacţiei, a părţii din
activele nete achiziţionate de către o entitate. Fondul comercial generat intern de o
entitate nu poate fi evaluat şi de aceea nu se recunoaşte în bilanţ.
O entitate achiziţionează o altă entitate la costul de 100.000 lei. Activul net al entităţii
achiziţionate (adică active minus datorii) este de numai 97.000 lei.
Fondul comercial=100.000 lei - 97.000 lei = 3.000 lei
6. Avansurile privind imobilizările necorporale sunt sumele de bani achitate în scopul
achiziţionării activelor necorporale.
27
Testați-vă cunoștințele!!! Bifaţi imobilizările necorporale:

 taxe şi comisioane pentru înfiinţarea unei entităţi;
o utilaje;
o CD-uri neinscripţionate;
 programe informatice;
 cheltuieli de dezvoltare;
 licențe de fabricație;
 avans pentru achiziția licenței Windows;
o mașini;
 brevete;
 fond comercial rezultat la consolidare.
II. IMOBILIZĂRILE CORPORALE (active tangibile) se prezintă sub forma unor active cu
conţinut material sau corporal, deţinute de o entitate spre a fi utilizate în procesul de producţie de
bunuri sau prestare de servicii, pentru închiriere sau în scopuri administrative şi care vor fi utilizate
pe parcursul mai multor exerciţii.
În România, pentru a fi recunoscute în categoria imobilizărilor corporale, bunurile
trebuie să mai îndeplinească două condiţii: să aibă o durată normală de utilizare mai mare de
un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului (valoarea actuală
este de 2.500 lei).
1. Terenurile şi construcţiile. Terenurile cuprind două categorii: terenurile şi amenajările Obs

de terenuri.
În ce categorie încadraţi o parcare a unui magazin? Amenajare de teren
2. Instalaţiile tehnice şi maşinile. Ele sunt reprezentate de echipamente tehnologice,

maşini, utilaje, instalaţii de lucru, aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare,
mijloace de transport etc.
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier. În această grupă includem active nenominalizate mai
sus, cum ar fi: mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi alte active corporale.
4. Investiții imobiliare. Investiția imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire — ori
o parte a unei clădiri — sau ambele) deținută (de proprietar sau de locatar în baza unui
contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obține venituri din chirii sau pentru
creșterea valorii capitalului, ori ambele, decât pentru:
a) a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri
administrative; sau
b) a fi vândută pe parcursul desfășurării normale a activității
5. Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Imobilizările corporale în curs de execuţie includ imobilizările care nu au fost
terminate până la data bilanţului.
Dați un exemplu de imobilizare corporală în curs de execuție: clădire aflată în construcție
8. Avansurile privind imobilizările corporale includ sumele de bani achitate în scopul

dobândirii unor imobilizări corporale care nu sunt încă în posesia entităţii.
Testați-vă cunoștințele!!! Bifați enunțurile adevărate:
o Sunt imobilizări corporale: terenurile, utilajele, clădirile, mobilierul, brevetele.
 Sunt imobilizări corporale: terenurile, utilajele, clădirile, mobilierul, avans pentru
achiziția unei mașini.
 Imobilizările corporale au o durată mai mare de un an și o valoare peste 2.500 lei.
o Imobilizările corporale nu au formă/conținut material(ă).
28
III. IMOBILIZĂRILE FINANCIARE (investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile

financiare investite de entitate pe termen lung, sub forma unor titluri de valoare sau creanţe
financiare, în scopul obţinerii unor venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin
creşterea valorii capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii.
1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate Obs
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor
de participare
5. Investiţii deţinute ca imobilizări: titluri de valoare (acţiuni şi obligaţiuni deținute la
alte entităţi pe termen scurt), altele decât cele menţionate mai sus, pe care societatea nu
are intenţia să le revândă într-o perioadă scurtă de timp.
Acțiune12 = titlu de valoare care dovedește partea pe care o deține posesorul său –
acționarul – din capitalul unei societăți comerciale. Acțiunile
Obligaţiune = hârtie de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al deținute la
statului, al unei instituții publice, al unui agent economic, dându-i dreptul de a primi, pentru alte entități
pot genera
suma împrumutată, un venit fix sub formă de dobândă. dividende
A emite obligațiuni este similar cu a deține obligațiuni emise de alte entități?
Aplicație. Societatea A are nevoie de surse de finanțare și emite 100 de obligațiuni cu

valoarea nominală de 10 lei/obligațiune, pe care le vinde societății B.
A – emite obligațiuni, se împrumută, deci beneficiază de împrumuturi din emisiunea
de obligațiuni, plătind dobândă
B – deține obligațiuni și va încasa dobânda
6. Alte împrumuturi acordate: garanţii, depozite şi cauţiuni depuse de entitate la terţi,

împrumuturi acordate altor entităţi, care se mai numesc şi creanţe imobilizate.
Sinteză - Active imobilizate13
Caracteristica esențială Clasificare

Sunt active pe termen lung II. Imobilizările corporale
Deosebiri Încadrare în categoria corespunzătoare
Stabiliţi deosebirile: Bifați categoria corespunzătoare:
Imobilizări Imobilizări Imobilizări Imobilizări Imobilizări Imobilizări
Elemente necorporale corporale financiare
necorporale corporale financiare
echipamente de producţie x
bunuri bunuri obligaţiuni deţinute pe x
fără formă cu formă termen lung
valori obligaţiuni deţinute pe
materială materială
termen scurt
cheltuieli de constituire x
cheltuieli cu materiile prime
fond comercial (consolidare) x
terenuri x
împrumuturi acordate pe x
termen lung
clădire aflată în construcţie x
12
Niță Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pg. 19
13
Metoda cadranelor
29
B. ACTIVELE CIRCULANTE (fiind parte a activelor curente) reprezintă bunurile şi valorile

care se utilizează pe o perioadă mai mică de un an în activitatea entităţii, Să întocmim bilanțul
participă la un singur circuit economic, se consumă şi se înlocuiesc după A. Active imobilizate
prima utilizare. I. Imobilizări necorporale
I. STOCURILE reprezintă ansamblul bunurilor deţinute de către entitate B. Active circulante
pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de I. Stocuri
II. Creanţe
producţie, în curs de prelucrare, sau deţinute pentru a fi consumate la III. Investiţii pe termen scurt
prima lor utilizare în procesul de producţie sau la prestarea de servicii.
1. Materiile prime şi materialele consumabile Obs
Bunuri destinate utilizării în procesul de producţie, Dați exemple –
fabrica de
participă direct la fabricarea produselor şi se pâine
Materii prime
regăsesc în produsul finit integral sau parţial,
fie în starea lor iniţială, fie transformată.
Materiale consumabile Bunuri destinate utilizării în procesul de producţie şi
(materiale auxiliare, combustibili, participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de
Conceptul de
materiale pentru ambalat, exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul produs
piese de schimb, seminţe şi materiale de finit. Modul de
plantat, furaje şi alte materiale consumabile) ambalare
Bunuri care nu îndeplinesc unul din cele două
criterii de recunoaștere drept imobilizări corporale
Materiale de natura
(durata/valoare), precum şi bunuri asimilate acestora
obiectelor de inventar
(echipamente de protecţie şi de lucru, matriţe,
verificatoare, aparate de măsură şi control).
Diferențe Imobilizări corporale Obiecte de inventar

Durata > 1 an < 1 an > 1 an
Valoare > 2.500 lei > 2.500 lei < 2.500 lei
Diverse bunuri de natura stocurilor aflate în
Stocurile aflate la terţi proprietatea entităţii, dar care fizic se găsesc în
custodie, prelucrare, consignaţie la terţi.
Bunuri utilizate în scopul protecţiei pe timpul
Ambalajele reutizabile
transportului sau depozitării diverselor active.
2. Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia care nu a parcurs toate fazele de
prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi
recepţiei tehnice, lucrările şi serviciile în curs de execuţie.
3. Produsele finite şi mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite,
produse reziduale, animale şi mărfuri, fiind depozitate şi destinate în principal
comercializării către terţi.
Bunuri obţinute în cadrul procesului de producţie,
Produse finite
care au parcurs toate fazele procesului de fabricaţie.
Bunuri achiziţionate de la terţi în vederea revânzării.
Mărfuri
Produse al căror proces de fabricaţie a fost încheiat
Semifabricatele într-o anumită fază şi urmează a fi supuse altor faze
de fabricaţie sau livrate ca atare terţilor.
Produsele reziduale Deşeuri, rebuturi, materiale recuperabile.
4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă sume de bani plătite cu anticipaţie

în vederea aprovizionării cu bunuri de natura stocurilor de la furnizori.
30
Clasificaţi următoarele elemente referitoare la o fabrică de umbrele:
Foaie subțire din material plastic, spițe din carbon Materii prime
Umbrele pliabile aflate în stoc Produse finite
Avans pentru achiziţia de ață Avansurile pentru cumpărări de
stocuri
Materiale de ambalat umbrelele (nerefolosibile) Materiale consumabile
Umbrele nefinalizate Producţie în curs de execuţie
Combustibil Materiale consumabile
Ace de cusut Materiale consumabile
II. CREANŢELE reprezintă valorile avansate de către entitate terţilor, temporar, pentru care
urmează a se primi un echivalent (o sumă de bani sau un serviciu). Persoanele fizice sau juridice care
au beneficiat de valoarea avansata şi urmează să dea echivalentul corespunzător sunt numite
DEBITORI.
1. Creanţele comerciale cuprind creanţele faţă de clienţi, avansurile pentru achiziția de Obs
servicii şi efectele de primit. Clienţii sunt debitorii entităţii care au rezultat în urma
vânzării de bunuri şi prestării de servicii. Efectele de primit sunt titluri negociabile sub
forma de cambii, bilete la ordin etc. care atestă existenţa unei relaţii comerciale de tip
debitor – creditor şi care vor fi încasate pe termen scurt, de obicei până la 90 de zile.
Cambie = titlu de credit folosit ca instrument de plată, prin care o persoană numită
trăgător, dă dispoziție altei persoane, numită tras, să plătească necondiționat la ordinul
acesteia o sumă, la scadență, unei a treia persoane, numită beneficiar.
Bilet la ordin14 = titlu de credit negociabil, utilizat ca instrument de plată, prin care o
persoană numită emitent (subscriitor) îşi asumă obligaţia de a plăti, într-un anumit loc şi la
un termen stabilit, altei persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acestuia, o sumă de bani.
Spre deosebire de cambie, în biletul de ordin nu figurează numele trasului, deoarece
trăgătorul şi trasul se identifică cu persoana emitentului. Biletul la ordin poate fi transmis
prin gir şi poate fi garantat prin aval.
Model de bilet la ordin15
Cambia şi biletul la ordin sunt efecte de primit pentru una din părți și se clasifică la
creanțe și efecte de plătit pentru cealaltă parte a relației comerciale, clasificându-se la
datorii.
2. și 3. Sumele de încasat de la entităţile afiliate şi din interese de participare sunt
creanţele generate de relaţiile de decontare dintre entitate şi entităţile afiliate sau asociate.
4. Alte creanţe sunt reprezentate de creanţe generate de relaţiile de decontare dintre
entitate şi salariaţi, bugetul statului, asigurările sociale, protecţia socială, debitori
diverşi, alte organisme publice etc.
5. Creanţele privind capitalul subscris şi nevărsat sunt generate de relaţiile de decontare
dintre entitate şi acţionarii săi, referitoare la subscrierile de capital social efectuate şi
nedepuse.
Precizaţi diferenţa dintre creanţe şi creanţe imobilizate. Creanțele sunt active pe
termen scurt, în timp ce creanțele imobilizate sunt active pe termen lung.
14
Nită Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, pg. 68
15
Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro
31
III. INVESTITIILE PE TERMEN SCURT reprezintă valorile financiare investite de către entitate
în vederea realizării unui câştig pe termen scurt. Ele includ:
- obligaţiuni emise de către entitate şi răscumpărate; Obs
- acţiuni şi obligaţiuni cotate şi necotate achiziţionate de entitate în vederea obţinerii unui
profit pe termen scurt.
IV. CASA ŞI CONTURILE LA BĂNCI sunt valori care îmbracă forma de bani (lei sau devize).
1. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat, disponibilităţi în lei sau devize în Devize =
conturile de la bănci. diverse valute
2. Casa reprezintă disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau devize. Alte
valori includ timbre fiscale şi poştale, tichete şi bilete de călătorie, bilete de tratament şi
odihnă.
3. Acreditivele sunt conturi bancare deschise de entitate în vederea achitării unor obligaţii
faţă de anumiţi furnizori pe măsura îndeplinirii condiţiilor de livrare sau prestare de
servicii. Funcţionarea acestor conturi bancare este restricţionată (retragerile de numerar
nu se pot efectua decât de către furnizor, după îndeplinirea condiţiilor contractuale, sau
de către client – cel care a deschis contul – dacă obligaţiile contractuale nu sunt
îndeplinite de către furnizor) şi condiţionată de derularea contractelor comerciale care au
stat la baza creării lor.
4. Avansurile de trezorerie sunt sume de bani puse la dispoziţia personalului sau terţilor în
vederea efectuării unor plăţi în numele entităţii.
Alegeţi din lista de mai jos avansurile de trezorerie:
 Avans achitat unui salariat pentru achiziţia de tipizate pentru entitate;
o Avans privind salariul;
 Avans plătit unui angajat pentru a pleca în delegaţie în interes de serviciu;
o Avans plătit furnizorului de materii prime.
Testați-vă cunoștințele!!!16
Ce reprezintă casa? Disponibilităţile băneşti aflate în casieria entităţii în lei sau devize.
Cine poate primi un avans de trezorerie? Un anagajat sau un terț.
Cum se recunosc timbrele fiscale și poștale? La alte valori.
Când se acordă un avans de trezorerie? Când un anagajat pleacă în delegaţie în interes de

serviciu.
De ce entitatea ar opta pentru a deschide un acreditiv? Pentru reduce riscul de a plăti pentru
mărfuri necalitative.
16
Metoda Starbursting
32
Sinteză - Active circulante17
Caracteristica esențială Clasificare

I. Stocuri
Sunt active pe termen scurt II. Creanţe
Exemple Încadrare în categoria corespunzătoare
Specificaţi categoriile (stocuri, creanţe, investiţii pe termen

scurt, casa şi conturile la bănci) pentru următoarele cadrane care
conţin elemente de active circulante:
acreditiv
numerar bilet la ordin de
casa şi disponibilităţi în primit
conturile contul curent creanţe avans privind
la bănci avans de trezorerie salariile
creanțe clienţi
acţiuni deţinute la
alte entităţi pe produse în curs de
investiţii termen scurt execuţie
pe termen obligaţiuni stocuri ambalaje
scurt deţinute la alte mărfuri
entităţi pe termen materii prime
scurt
Să întocmim bilanțul
C. CHELTUIELILE ÎN AVANS sunt sume de bani achitate în cursul A. Active imobilizate

exerciţiului curent, dar care se referă la servicii (pe o bază continuă) care II. Imobilizările corporale
vor fi primite în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute drept III. Imobilizări financiare
cheltuieli (abonamente, chirii plătite în avans, asigurări). Se raportează I. Stocuri
separat cheltuielile în avans care trebuie reluate într-o perioadă mai mică II. Creanţe
de un an față de cele care trebuie reluate într-o perioadă mai mare de un IV. Casa şi conturile la bănci
an. C. Cheltuieli în avans
1. Sume de reluat într-o perioadă
mai mică de un an
mai mare de un an
1. Clasificaţi următoarele elemente:
Cheltuieli în Cheltuieli care
Elemente
avans afectează rezultatul
Asigurare auto plătită în decembrie pentru anul următor x
Chiria plătită aferentă lunii curente x
Chiria plătită aferentă lunii următoare x
2. Clasificaţi următoarele elemente:

Avans privind abonamentul la programul de contabilitate pentru următoarele două luni
= cheltuială în avans
Avans pentru auditarea situațiilor financiare

= avans pentru servicii (creanțe)
17
Metoda cadranelor
33
Testați-vă cunoștințele!!! Aplicație practică. Contabilul unei fabrici de felicitări a primit

factura de mai jos. Ajutați contabilul să înregistreze factura în contabilitate.
Furnizor: COMERȚ ONLINE Cumpărător: TE FELICITAM SRL

Nr.Reg.Com.: J40/58/2000 Nr.Reg.Com.: J40/21/2013
C.I.F.: 22963758 C.I.F: 1334356
Sediu: Piața Romană, nr. 2, sector 1, Bucureşti Sediu: Bucureşti
Cont: RO55RNCB0318005487510028 Cont: RO73RNCB0312354487510024
Banca: BCR Banca: BCR
Capital social 200 lei
Cota TVA: 19%
FACTURA
Seria: COM Nr. facturii: 20000018 Cum va
Data: 20/03/2017 recunoaște
Preţ bunurile
Valoare
Nr. Denumirea produselor sau a
U.M. Cantitate
unitar Valoare
TVA cumpărate?
crt. serviciilor (fara TVA) -lei-
-lei-
-lei-
Laptop Dell 3568 (Procesor Intel®

Core™ i5-7200U (3M Cache, up to Imobilizări corporale
1 buc 1 2.600,00 2.600,00 494,00
3.10 GHz), Kaby Lake, 15.6", 4GB,
1TB, AMD Radeon R5 M420X@2GB,
Wireless AC, Win10 Home 64)
Obiect de inventar
2 Etajeră NOVO lemn cireș buc 1 345,00 345,00 65,55
Materiale
3 Dosare de plastic colorate set 3 14,99 44,97 8,54
consumabile
Materiale
4 Pixuri V5 buc 10 11,90 119,00 22,61
consumabile
5 Carton lucios pentru felicitări buc 500 5,50 2.750,00 522,50 Materii prime
6 Calculator stiințific V34-92 buc 3 98,00 294,00 55,86 Obiecte de inventar
7 Cutii de carton pentru transport buc 5 24,99 124,95 23,74 Materiale

consumabile
Semnătura şi Date privind expediţia: Total 6.277,92 1.192,80

ştampila
furnizorului Numele delegatului: din care:
B.I./C.I. Seria nr. accize
Eliberat(a) de:
Mijlocul de transport nr. Semnatura Total de 7.470,72
Comerț Online Expedierea s-a facut in prezenta noastra de primire plata
la data: ora: Te Felicitam
Semnatura
34
În sens larg, DATORIILE cuprind datoriile certe, datoriile incerte, veniturile în avans.
Să întocmim bilanțul
D și G. DATORIILE sunt surse de finanţare externe puse la dispoziţia A. Active imobilizate
entităţii de către bănci, instituţii financiare, parteneri comerciali (furnizori) I. Imobilizări necorporale
şi terţi pentru care entitatea trebuie să acorde o contraprestaţie sau un III. Imobilizări financiare
echivalent valoric. Aceste persoane au calitatea de CREDITORI ai B. Active circulante
entităţii. I. Stocuri
II. Creanţe
C. Cheltuieli în avans
Reglementările contabile din România clasifică datoriile în datorii mai mică de un an
curente şi datorii pe termen lung. Datoriile curente sunt acele 2. Sume de reluat într-o perioadă
mai mare de un an
obligaţii care: (1) se aşteaptă a fi achitate în cursul normal al D. Datorii: sumele care trebuie
exploatării sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data plătite într-o perioadă de până la
un an
bilanţului. Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe …
termen lung. G. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă mai mare
de un an
1. și 2. Împrumuturile şi datoriile asimilate: datorii financiare privind împrumuturile din

emisiunea de obligaţiuni, creditele bancare pe termen lung, credite pe termen lung primite Obs
de la alte instituţii financiare (împrumuturi aferente contractelor de leasing financiar).
4. Datoriile comerciale cuprind datoriile faţă de furnizori.
5. Efectele de comerț de plătit (cambie de plătit, bilet la ordin de plătit)
6. Sumele datorate entităţilor afiliate cuprind datoriile rezultate din relaţiile de decontare
cu filialele.
7. Sumele datorate entităţilor de care compania este legată în virtutea intereselor de
participare rezultă din relaţiile cu entităţile asociate.
8. Alte datorii reprezintă datorii fiscale, sociale, salariale, faţă de asociaţi, faţă de creditorii
diverşi etc.
Specificaţi un sinonim pentru datorii.Obligații
Debitori diverşi vs Creditori diverşi

Către cine avem o obligație? Creditori diverşi
Față de cine avem o creanță? Debitori diverşi
Daţi exemple de datorii pe termen lung şi datorii pe termen scurt.

Datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt
- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, - datorii faţă de furnizori
- credite bancare pe termen lung - datorii fiscale
- împrumuturi aferente contractelor de - bilet la ordin de plătit

leasing financiar
-
35
H. PROVIZIOANELE sunt datorii incerte din punct de vedere al Să întocmim bilanțul

exigibilităţii sau valorii. A. Active imobilizate
Recunoaşterea unui provizion se face numai daca: (1) o entitate are o II. Imobilizările corporale
obligaţie curenta, generata de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o B. Active circulante
ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară I. Stocuri
II. Creanţe
pentru a stinge obligaţia respectiva şi (3) poate fi realizată o bună estimare III. Investiţii pe termen scurt
a valorii obligaţiei. IV. Casa şi conturile la bănci
Precizaţi diferenţa dintre provizioane şi datorii. mai mică de un an
Provizioanele = datorii incerte mai mare de un an
Datoriile = obligații certe D. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă de până la
un an
…
G. Datorii: sumele care trebuie
Când???? sau Dacă???? plătite într-o perioadă mai mare de
un an
H. Provizioane
Exemple de astfel de provizioane:
O entitate este dată în judecată de către un client
Obs
nemulțumit care cere despăgubiri în valoare de 500 lei.
Provizioane pentru litigii Avocații societății consideră că este foarte probabil ca
entitatea să plătească daune clientului. Procesul este în
curs de derulare.
O entitate vinde produse electronice și oferă
Provizioane pentru garanţii garanție pentru acestea.
acordate clienţilor
I. VENITURILE ÎN AVANS cuprind subvenţiile pentru investiţii și Să întocmim bilanțul

veniturile în avans. A. Active imobilizate
a. Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la III. Imobilizări financiare
bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiază B. Active circulante
o entitate, destinate achiziţionării sau producerii de echipamente sau I. Stocuri
II. Creanţe
alte bunuri de natura imobilizărilor. III. Investiţii pe termen scurt
b. Veniturile înregistrate în avans sunt sume încasate în cursul IV. Casa şi conturile la bănci
exerciţiului, în contul unor servicii care vor fi prestate în exerciţiul 1. Sume de reluat într-o perioadă
următor, pe o bază continuă, când vor fi recunoscute ca venituri mai mică de un an
(chirii încasate în avans, abonamente încasate în avans etc.). mai mare de un an
D. Datorii: sumele care trebuie
plătite într-o perioadă de până la
Testați-vă cunoștințele!!!18 un an
Ce trebuie să achiziționeze o entitate care primește …
o subvenție pentru investiții? Imobilizări plătite într-o perioadă mai mare de
un an
H. Provizioane
Cum recunoaștem suma de 30 de lei care reprezintă chiria pentru luna I. Venituri în avans
curentă și următoarele două luni? 1. Sume de reluat într-o
perioadă mai mică de un an
10 lei = venituri curente 2. Sume de reluat într-o
20 lei = venituri în avans perioadă mai mare de un an
De ce subvențiile pentru investiții nu se recunosc direct la venituri curente?
Se referă la imobilizări care se consumă treptat.
Când recunoaștem cheltuieli în avans și venituri în avans? .. Când am plătit, respectiv am încasat
chiria/abonamentul în perioada curentă pentru perioada următoare.
18
Metoda Starbursting
36
J. CAPITALUL ŞI REZERVELE (CAPITALURILE PROPRII) Să întocmim bilanțul

reprezintă sursele de finanţare stabile de care dispune o entitate, cu A. Active imobilizate
caracter nerambursabil. I. Imobilizări necorporale
I. CAPITALUL SOCIAL este reprezentat de contravaloarea aportului în B. Active circulante
I. Stocuri
bani sau în bunuri al proprietarilor entităţii. II. Creanţe
Număr x Valoarea nominală C. Cheltuieli în avans
Capital social (subscris) =
acţiuni/părţi sociale a unei acţiuni/părţi sociale 1. Sume de reluat într-o perioadă
mai mică de un an
Se diferenţiază în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. mai mare de un an
D. Datorii: sumele care trebuie
Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care acţionarii s-au plătite într-o perioadă de până la
un an
angajat să îl pună la dispoziţia entităţii, dar pe care nu l-au vărsat efectiv. …
Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a plătite într-o perioadă mai mare de
fost, fizic, depusă de către proprietari la dispoziţia entităţii. un an
H. Provizioane
La data de 05 martie un acționar promite să aducă sub formă de aport la 1. Sume de reluat într-o
capital suma de 500 lei. Suma este depusă peste 2 săptămâni. perioadă mai mică de un an
2. Sume de reluat într-o
La data de 05 martie, crește capitalul subscris nevărsat perioadă mai mare de un an
După primirea sumei, scade capitalul subscris nevărsat și crește J. Capital şi rezerve
capitalul subscris vărsat I. Capital subscris
II. Prime de capital
Un acționar care participase la constituirea unei soietăți se retrage și își IV. Rezerve
Acţiuni proprii (cu semnul -)
cere cota de participare înapoi. La data retragerii, scade capitalul subscris V. Profitul sau pierderea
vărsat reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea
exerciţiului financiar
Repartizarea profitului
II. PRIMELE DE CAPITAL reprezintă surse proprii de finanţare generate de operaţii de creştere a
capitalului social prin emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Ele apar la majorarea
capitalului atunci când se emit acţiuni noi.
Se disting:
- prime de emisiune (apar atunci când acţiunile se emit la o valoare de emisiune VE mai mare Obs
decât valoarea nominală VN);
O entitate emite 100 de acţiuni la valoarea de emisiune de 13 lei/acţiune, iar valoarea
nominală este de 10 lei/acţiune. Când VE=VN,
Suma ce trebuie primită de la acționari = 100 acțiuni x 13 lei/acţiune = 1.300 lei prima de
emisiune =
Creșterea capitalului social (subscris nevărsat) = 100 acțiuni x 10 lei/acţiune = 1.000 lei zero
Prime de emisiune =100 acțiuni x (13 lei/acţiune-10 lei/acţiune) = 300 lei
- prime de aport (atunci când valoarea bunului adus ca aport la capitalul social este mai mare
decât valoarea nominală a acţiunilor emise în schimbul acestui aport;
- prime de fuziune, prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.
III. REZERVELE DIN REEVALUARE reprezintă plusurile de valoare create prin reevaluarea
activelor imobilizate, ca diferenţă între valoarea reevaluată/valoarea justă (mai mare) şi valoarea
înregistrată în contabilitate (mai mică).
Obs
O entitate deţine un teren ce a fost achiziţionat la costul de 600.000 lei la începutul Anul viitor
anului. La sfârşitul anului, valoarea reevaluată (valoarea justă, de piață) este de 700.000 lei. valoarea justă
Rezerva din reevaluare = 700.000 lei- 600.000 lei = 100.000 lei = 650.000 lei,
deci rezerva
din reevaluare
va scădea cu
50.000 lei
37
IV. REZERVELE sunt surse constituite anual din profitul entităţii, în limitele prevăzute de lege, de
statutul societăţii sau conform deciziei AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor/Asociaţilor).
1. Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital, fiind destinate Obs
protejării capitalului. Trăsătura
comună
2. Rezervele statutare sau contractuale se constituie din profitul net, conform prevederilor Sunt surse
din statut. constituite
3. Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, pot fi constituite din profitul net, potrivit anual din
hotărârii AGA. profit
ACȚIUNILE PROPRII diminuează valoarea capitalurilor proprii.

V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT/Ă reprezintă rezultatul (profitul sau pierderea)
din exercițiile financiare precedente a cărui repartizare/acoperire a fost amânată de AGA. Atunci
când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR reprezintă profitul sau
pierderea exerciţiului financiar curent. Atunci când este o pierdere, rezultatul este prezentat în bilanţ
cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
REPARTIZAREA PROFITULUI arată profitul repartizat sub formă de rezerve legale, diminuând
valoarea capitalurilor proprii.
INDICATORII E ȘI F DIN BILANȚ
Indicatorul E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete se determină ca

diferență între activele curente și datoriile curente și poate prezenta valori pozitive sau negative,
oferind informații despre eficiența și stabilitatea financiară pe termen scurt a unei companii19.
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete = B + C1 - D - I1 =
= B + C1 - (D + I1 ) =
= Active curente - Datorii curente = +/-
Indicatorul F. Total active minus datorii curente este o formă a capitalului permanent,
arătând cât este valoarea activului finanțat exclusiv pe baza resurselor pe termen lung (peste un an),
și anume prin intermediul capitalurilor proprii și a datoriilor pe termen lung20.
F. Total active minus datorii curente = A+C2+E = A + B + C - D - I1 =
= A + B + C - (D + I1 ) =
= Total active - Datorii curente
19
http://www.stockpedia.ro/dictionar
20
idem
38
DOUĂ CATEGORII APARTE CARE CORECTEAZĂ VALOAREA ACTIVELOR ÎN

BILANŢ
Amortizările reprezintă reducerile de valoare ale unor active imobilizate ca urmare a
utilizării (uzura fizică) sau neutilizării acestora (uzura morală).
Amortizarea este alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată
de viaţă utilă.
Cea mai des întâlnită este amortizarea liniară, care se calculează astfel:
Cost de achiziţie sau de producţie
Amortizare anuală =
Durata de viaţă utilă (DVU)
Elementele supuse amortizării sunt imobilizările necorporale şi corporale, cu excepţia:
- avansurilor şi imobilizărilor necorporale şi corporale în curs de execuţie;
- terenurilor.
O entitate achiziţionează o maşină la costul de 100.000 lei.
Durata de viaţă utilă este de 5 ani.
Amortizarea anuală liniară = 100.000 lei / 5 ani = 20.000 lei
Valoarea prezentată în bilanţ după primul an = cost – amortizare =

= 100.000 lei -20.000 lei =80.000 lei
Dar după anul al treilea? Valoare = cost – amortizare =

= 100.000 lei – 3x20.000 lei =40.000 lei
Valoarea prezentată în bilanţ la sfârşitul celor 5 ani = cost – amortizare =

= 100.000 lei – 5x20.000 lei = zero
Ajustările pentru deprecierea unor elemente de activ reprezintă pierderile reversibile de

valoare a unor active (reducere generată, de exemplu, de variaţia preţurilor pe piaţa pentru
elementele de activ respective).
Precizaţi diferenţa esenţială dintre amortizări şi ajustări pentru depreciere.

Spre deosebire de amortizări, ajustările pentru depreciere sunt pierderi reversibile de
valoare.
O entitate are o creanţă faţă de un client în valoare de 5.000 lei. La sfârşitul anului, se
estimează că va încasa numai 90% din valoarea creanţei, deoarece clientul întâmpină
dificultăţi financiare. Determinaţi:
Valoarea ajustării pentru deprecierea creanţei = 10%x5.000 lei = 500 lei
Valoarea netă contabilă a creanţei = 5.000 lei - 500 lei = 4.500 lei
În bilanţ, activele sunt prezentate la valoarea netă contabilă.
Amortizare/ Bilanţ
Cost de achiziţie sau Valoare netă
- depreciere =
de producţie contabilă contabil
cumulată
39
Bilanţ cu elemente des întâlnite în aplicații
Elemente
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (programe informatice)
4. Fond comercial achiziționat
5. Avansuri acordate pentru achiziția de imobilizări necorporale
1. Terenuri şi construcţii
2. Instalaţii tehnice şi maşini
3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier
4. Imobilizări corporale în curs de execuţie
5. Avansuri acordate pentru achiziția de imobilizări corporale
1. Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen lung)
2. Alte împrumuturi acordate altor entitati (pe termen lung = creanțe imobilizate)
I. Stocuri
1. Materii prime şi materiale consumabile
(materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, stocuri aflate la terţi,
ambalaje)
2. Producţia în curs de execuţie
3. Produse finite şi mărfuri
(semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, mărfuri)
4. Avansuri acordate pentru achiziția de stocuri
II. Creanţe
1. Creanţe comerciale (clienţi, efecte comerciale de primit, avansuri acordate pentru achiziția de
servicii)
2. Alte creanţe (avansuri privind salariul, debitori diverși, creanțe față de stat)
3. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (creanțe față de acționari privind capitalul)
1. Alte investiții pe termen scurt (acţiuni şi obligaţiuni deținute la alte entităţi pe termen scurt)
1. Conturi la bănci
2. Casa (numerar și alte valori)
3. Acreditive
4. Avansuri de trezorerie (avansuri acordate personalului pentru a pleca în delegații, avansuri acordate
personalului pentru a cumpăra diverse articole, servicii etc)
C. Cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă
la perioada următoare)
40
Elemente
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (rate curente)
2. Sume datorate instituțiilor de credit (rate curente)
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C1-D-I1)
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E sau A+B+C-D- I1)
G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Alte datorii (împrumuturi aferente contractelor de leasing)
H. Provizioane (datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor)
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pentru garanții acordate clienților
I. Venituri în avans (subvenţii pentru investiţii, venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate
în perioada/exercițiul curent(ă) care se referă la perioada următoare))
I. Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II. Prime de capital (prime de emisiune)
IV. Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
Acţiuni proprii (cu semnul minus)
V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
E şi F sunt indicatori care se calculează conform formulelor prezentate în macheta bilanțului.

Verificarea egalității bilanțiere:
Active – Datorii = Capitaluri proprii, adică A+B+C-D-G-H-I = J sau
Active = Capitaluri proprii + Datorii = Datorii + Capitaluri proprii,

adică A+B+C = D+G+H+I+J
41
Iată un exemplu de bilanț al unei societăți întocmit la sfârșitul

anului N:
Bilanț la data de 31.12.N

- lei -
Sold la Sold la
Denumirea elementului începutul sfârșitul
exercițiului exercițiului
financiar financiar
A. Active imobilizate 48.300
cheltuieli cu înfiinţarea societăţii 1.200
cheltuieli de dezvoltare a unui nou produs 900
II. Imobilizări corporale
construcţii 28.800
mijloace de transport 10.800
împrumut pe termen lung acordat unei filiale 6.600
B. Active circulante 44.720
I. Stocuri
materii prime 1.440
materiale consumabile 960
produse finite 6.840
II. Creanţe
clienţi 15.360
debitori diverşi 2.760
TVA de recuperat 9.440
obligaţiuni deţinute la alte entităţi pe termen scurt Nu există informații 3.000
conturi curente la bănci 4.920
C. Cheltuieli în avans 900
asigurare auto plătită pentru anul următor 900
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 34.920
furnizori de imobilizări 6.960
salarii de plătit 5.280
taxe locale (impozit pe teren şi impozit pe clădiri) 1.440
creditori diverşi 3.840
credite bancare pe termen scurt 17.400
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete 10.100
F. Total active minus datorii curente 58.400
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 35.220
credite bancare pe termen lung 35.220
H. Provizioane 1.920
provizioane pentru litigii 1.920
I. Venituri în avans 600
abonamente încasate pentru trimestrul următor 600
J. Capital şi rezerve 21.260
capital social 8.840
prime legate de capital 1.020
rezerve 3.600
rezultatul exerciţiului (profit) 7.800
42
Contul de profit şi pierdere – elemente şi structuri

Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp.
Dacă Bilanţul ne arată poza activităţii entităţii la sfârşit de exerciţiu financiar, Contul de profit
şi pierdere ne dezvăluie filmul privind performanţa entităţii.
În cadrul Contului de profit şi pierdere, veniturile şi cheltuielile se clasifică în:
venituri şi cheltuieli din exploatare, care se referă la activităţile de bază ale entităţii;
venituri şi cheltuieli financiare.
Cont de profit şi pierdere

1. Venituri din exploatare:
Cifra de afaceri netă
(venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor, din prestarea serviciilor, executarea
lucrărilor);
+/- Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie;
Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată;
Alte venituri din exploatare (venituri din vânzarea imobilizărilor, venituri din subvenții,
venituri din exproprierea bunurilor);
2. Cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli
cu mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurările sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu
amortizarea, cheltuieli privind vânzarea imobilizărilor, cheltuieli cu provizioanele, cu
deprecierea minus veniturile din reluarea deprecierii, cheltuieli generate de calamităţi
naturale, cheltuieli cu publicitatea, cheltuielile legate de distribuție, alte cheltuieli de
exploatare)
3. Profitul sau pierderea din exploatare
4. Venituri financiare (venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi primitea, diferențe
favorabile de curs valutar, venituri din vânzarea titlurilor pe termen scurt)
5. Cheltuieli financiare (cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile acordatea, diferențe nefavorabile
de curs valutar, cheltuieli cu vânzarea titlurilor pe termen scurt)
6. Profitul sau pierderea financiar(ă)
7. Venituri totale (1 + 4)
8. Cheltuieli totale (2+ 5)
9. Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8)
10. Cheltuieli cu impozitul pe profit
11. Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10)
a
Sconturile reprezintă reduceri financiare care apar la decontarea înainte de termenul stabilit inițial.
Pentru cel care acordă scontul, acesta va reprezenta o cheltuială financiară pe care și-o asumă
datorită faptului că primește banii mai devreme decât termenul stabilit inițial, iar pentru cel care
primește scontul, acesta reprezintă un venit financiar.
Remarcă. Începând cu 1 ianuarie 2015 au fost excluse din Contul de profit și pierdere
veniturile și cheltuielile extraordinare.
Rezolvaţi!!!
Alegeţi din lista de mai jos elementele Alegeţi din lista de mai jos elementele
care reprezintă venituri care afectează care reprezintă cheltuieli care afectează
rezultatul curent: rezultatul curent:
 venituri din dividende;  cheltuieli cu materiile prime;
 venituri din vânzarea mărfurilor; o cheltuieli de dezvoltare;
o venituri înregistrate în avans; o cheltuieli înregistrate în avans;
 venituri din diferenţe de curs  cheltuieli cu salariile;
valutar. o cheltuieli de constituire;
 cheltuieli cu dobânzile.
43
1. Încadrarea elementelor în cele cinci categorii:

D
A Datorii + CP V Ch
Elemente Provizioane Capitaluri
Active Venituri Cheltuieli
+ Venituri proprii
în avans
cheltuieli cu abonamentul la reviste economice x
plătite în avans
rezerve din reevaluare x
venituri din dividende x
venituri din diferenţe de curs valutar x
venituri privind chiria pentru luna următoare x
cheltuieli cu provizioane x
provizioane pentru litigii x
produse finite x
acţiuni proprii -x
avans de trezorerie x
amortizarea cumulată a mijloacelor de transport -x
materiale consumabile x
furnizori de imobilizări x
venituri din cedarea activelor imobilizate x
taxe de recuperat x
cheltuieli cu distribuirea prin poștă de pliante/broșuri x
cheltuieli cu publicitatea pe panourile stradale x
2. Clasificarea acțiunilor și obligațiunilor:

Acţiuni deţinute la alte entităţi
Imobilizări financiare
pe termen scurt
Acţiuni deţinute la alte entităţi
Investiţii pe termen scurt
pe termen lung
Acțiuni proprii Capitaluri proprii
Obligaţiuni deţinute la alte entităţi (cu minus)
pe termen lung
Obligațiuni emise Datorii pe termen lung
Obligaţiuni deţinute la alte entităţi (împrumuturi din emisiunea
pe termen scurt de obligațiuni)
44
3. Clasificarea avansurilor:
Avans pentru achiziţia unui program Extras din Bilanţ

informatic A. Active imobilizate
Avans pentru achiziţia de servicii II. Imobilizările corporale
Chirii, asigurări, abonamente plătite B. Active circulante
pentru luna următoare I. Stocuri
II. Creanţe
Avans pentru achiziţia unui autoturism Creanţe (avansuri pv salariile, avansuri pentru achiziția de
servicii)
Avans pentru achiziţia de materiale
consumabile IV. Casa şi conturile la bănci
Avansuri de trezorerie
Furnizori debitori pentru stocuri C. Cheltuieli în avans
Cheltuieli înregistrate în avans (chirii, asigurări, abonamente
plătite în perioada curentă pentru perioadele viitoare)
Avans primit de la clienţi pentru
livrarea de produse finite peste 3 zile D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un
an
Datorii (avansuri primite de la clienți)
Furnizori debitori pentru servicii
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
Avans acordat unui salariat pentru a
pleca în delegaţie G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un
an
H. Provizioane
Avans privind salariul
Venituri înregistrate în avans (chirii, abonamente încasate în
Avans acordat unui salariat pentru a
perioada curentă pentru perioadele viitoare)
cumpăra produse de papetărie
1 Sume de reluat < 1 an
2 Sume de reluat > 1 an
Chirii, abonamente încasate pentru
trimestrul viitor J. Capital şi rezerve
4. Elementele care se iau în calcul la bilanț cu semnul minus:

 acțiunile proprii
 rezultat reportat (pierdere)
o rezultatul exercițiului (profit)
 amortizarea
 rezultatul exercițiului (pierdere)
 ajustări pentru depreciere
 repartizarea profitului
o numerarul
5. Serii de categorii sau subcategorii:

 active imobilizate, active circulante, cheltuiei în avans
 datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an, datorii ce trebuie plătite într-o
perioadă mai mare de un an, provizioane, venituri în avans
 imobilizări necorporale, imobilizări corporale, financiare
 stocuri, creanțe, investiții pe termen scurt, casa și conturile la bănci
45
7. Serii de elemente:
 cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, mărci

 terenuri, construcții, utilaje
 împrumuturi acordate altor societăți, obligațiuni deținute la alte entități pe termen lung,
acțiuni deținute la alte entități pe termen lung
 materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, stocuri aflate la terți, ambalaje,
producția în curs de execuție, produse finite, mărfuri, avansuri pentru achiziția de stocuri
 creanțe față de acționari, efecte de primit, creanțe față de stat
 conturi la bănci, casa, acreditive, avansuri de trezorerie
 datorii comerciale, sociale, fiscale
 credite bancare pe termen lung, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, împrumuturi
aferente contractelor de leasing financiar
 subvenții pentru investiții, venituri înregistrate în avans
 capital social (subscris nevărsat/vărsat), prime de capital, rezerve, rezerve din reevaluare, ,
acțiuni proprii, profit/pierdere reportat(ă), profit/pierdere a(l) exercițiului financiar,
repartizarea profitului
8. Rebus:
1. Titlu oficial de protecție pentru o invenție
2. Datorie incertă
3. Sinonim pentru datorii
4. Hârtii de valoare care conferă posesorului calitatea de creditor al statului, al unei instituții
publice, al unui agent economic, dându-i dreptul de a primi, pentru suma împrumutată, un
venit fix sub formă de dobândă
5. Veniturile înregistrate în …….. sunt sume încasate în cursul exerciţiului, în contul unor
servicii care vor fi prestate în exerciţiul următor
6. Subvenţiile pentru …….. sunt surse de finanţare nerambursabile destinate achiziţionării sau
producerii de imobilizări.
1 B R E V E T
2 P R O V I Z I O N
3 O B L I G A Ț I I
4 O B L I G A Ț I U N I
5 A V A N S
6 I N V E S T I Ț I I
46
8. Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere – aplicație Se cunosc următoarele

informaţii despre o societate care produce şi comercializează rame pentru tablouri:
 capital subscris vărsat 68.000 lei;
 utilaje la cost de achiziţie 40.000 lei;
 amortizarea cumulată a utilajelor 4.000 lei;
 cheltuieli cu materiile prime 90.000 lei;
 conturi la bănci 7.000 lei;
 venituri din vânzarea ramelor 100.000 lei;
 lemn 15.000 lei;
 acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000 lei;
 cheltuieli de constituire 2.000 lei;
 credite bancare pe termen lung 35.000 lei;
 datorii către bugetul statului 8.000 lei;
 plastic 20.000 lei;
 rezerve 2.000 lei;
 provizioane pentru litigii 1.000 lei;
 cheltuieli cu salariile 12.800 lei;
 rame 45.000 lei;
 venituri din dividende 500 lei;
 acţiuni deţinute pe termen scurt 500 lei;
 creanţe clienţi 600 lei;
 pierderi pentru deprecierea creanţelor clienţi 100 lei;
 cheltuieli cu dobânzile 700 lei;
 subvenţii pentru investiţii pe termen scurt 20.000 lei;
 chirii plătite în avans 3.000 lei;
 postere 1.000 lei.
Cota de impozit pe profit 16%. Când nu există diferenţe între contabilitate şi fiscalitate,
cheltuiala cu impozitul pe profit = 16%* Profitul brut.
Cont de profit şi pierdere la 31.12.N
- lei -
Elemente Sume
1 Venituri din exploatare 100.000
venituri din vânzarea ramelor 100.000
2 Cheltuieli de exploatare 102.800

cheltuieli cu cu materiile prime 90.000
cheltuieli cu salariile 12.800
3 Profitul sau pierderea din exploatare (1-2) -2.800

4 Venituri financiare 500
venituri din dividende 500
5 Cheltuieli financiare 700
cheltuieli cu dobânzile 700
6 Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5) -200
7 Venituri totale (1 + 4) 100.500
8 Cheltuieli totale (2+ 5) 103.500
9 Profitul sau pierderea brut(ă) (7 - 8) -3.000
10 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0
11 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9 - 10) -3.000
Pierderea de 3.000 se trece în Bilanț la punctul J.
47
Bilanţ contabil la 31.12.N - lei -

Elemente Sume
A. Active imobilizate 39.000
cheltuieli de constituire 2.000
utilaje (VNC = cost – amortizare = 40.000 lei – 4.000 lei) 36.000
acţiuni deţinute pe termen lung la societatea Pictorul S.A. 1.000
I. Stocuri
lemn 15.000
plastic 20.000
rame 45.000
postere 1.000
II. Creanţe
creanţe clienţi (VNC = cost – depreciere = 600 lei – 100 lei) 500
acţiuni deţinute pe termen scurt 500
conturi la bănci 7.000
C. Cheltuieli în avans 3.000
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an - chirii plătite în avans 3.000
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mică de un an 8.000
datorii către bugetul statului 8.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete = B+C1-D-I1 = 64.000
= 89.000 lei +3.000 lei – 8.000 lei – 20.000 lei = 64.000 lei
F. Total active minus datorii curente = A+C2+E = 103.000
=39.000 lei + 0 + 64.000 lei = 103.000 lei
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 35.000
credite bancare pe termen lung 35.000
provizioane pentru litigii 1.000
I. Venituri în avans 20.000
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an – subvenții pentru investiții 20.000
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an 0
capital subscris vărsat 68.000
rezerve 2.000
Profitul sau pierderea exerciţiului financiar -3.000
Verificare: A+B+C = D+G+H+I+J
39.000 lei + 89.000 lei +3.000 lei = 8.000 lei + 35.000 lei + 1.000 lei + 20.000 lei + 67.000 lei
48
1. Poziţia financiară este redată de:

a) cheltuieli, cheltuieli în avans, capitaluri proprii;
b) active, venituri, cheltuieli, capitaluri proprii;
c) active, datorii, capitaluri proprii;
d) active, datorii, venituri, cheltuieli;
e) active, datorii, venituri.
2. Specificaţi care din următoarele elemente îndeplinesc definiţia activelor şi nu a cheltuielilor:

a) cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli cu materiile prime
consumate;
b) cheltuieli cu sconturile acordate, cheltuieli cu salariile;
c) cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, cheltuieli în avans;
d) cheltuieli cu mărfurile vândute, cheltuieli cu materiile prime consumate, cheltuieli cu
amortizarea;
e) cheltuieli cu serviciile.
3. O societate a achiziţionat un mijloc de transport în urmă cu doi ani la un cost de achiziţie

de 200.000 lei. Durata de viaţă utilă a autoturismului este de 5 ani. Valoarea la care este prezentat
mijlocul de transport în bilanţul anului curent este:
a) 200.000 lei;
b) 80.000 lei;
c) 40.000 lei;
d) 120.000 lei;
e) 0 lei.
4. Specificaţi care element nu face parte din categoria imobilizărilor necorporale:

a) program informatic;
b) cheltuieli de constituire;
c) brevet;
d) licenţe;
e) actiuni.
5. Scrieţi care este elementul de capitaluri proprii care lipseşte din lista următoare:
- capital subscris vărsat sau nevărsat;
- prime de capital;
- rezerve din reevaluare;
- rezerve;
- acţiuni proprii (cu semnul minus).
- rezultat reportat;
- ............................................
6. Definiţi activele şi veniturile.
49
7. Comentaţi raportul cost-beneficiu referindu-vă la costul biletului de la balul bobocilor.
8. Activele circulante se clasifică în:

a) stocuri, cheltuieli în avans, casa şi conturile la bănci;
b) creanţe, investiţii pe termen scurt, provizioane, casa şi conturile la bănci;
c) cheltuieli în avans, investiţii pe termen scurt, imobilizări financiare;
d) investiţii pe termen scurt, creanţe, provizioane, venituri în avans;
e) stocuri, creanţe, investiţii pe termen scurt, casa şi conturile la bănci.
9. Alegeţi lista de elemente care reprezintă stocuri pentru o fabrică de telefoane:

a) materii prime, obiecte de inventar, mărfuri, produse finite, semifabricate, materiale
consumabile; ambalaje; produse reziduale;
b) produse finite, semifabricate, materii prime, utilaje;
c) materiale consumabile, obiecte de inventar, clădiri, produse reziduale;
d) materii prime, obiecte de inventar, mărfuri, produse finite, semifabricate, materiale
consumabile; ambalaje; investiţii pe termen scurt;
e) materii prime, obiecte de inventar, mărfuri, produse finite, semifabricate, materiale
consumabile; numerar.
10. Clasificaţi veniturile (din contul de profit și pierdere).
11. Precizaţi care elemente nu se clasifică în categoria de active imobilizate:

a) împrumuturi pe termen lung acordate altor societăţi;
b) obligaţiuni deţinute la alte societăţi achiziţionate în vederea revânzării în termen de 3
luni;
c) clădiri;
d) terenuri;
e) utilaje.
12. Specificaţi care din următoarele elemente se regăsesc în Contul de profit şi pierdere:
a) cheltuieli cu materiile prime;
b) cheltuieli cu dobânzile;
c) cheltuieli de constituire;
d) cheltuieli cu salariile;
e) cheltuieli de dezvoltare.
13. Determinaţi valoarea capitalurilor proprii, pe baza următoarelor elemente:

capital subscris nevărsat 10.000 lei;
venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei;
venituri înregistrate în avans 5.000 lei;
rezultat reportat (pierdere) 3.000 lei;
cheltuieli cu materiile prime 80.000 lei;
rezerve din reevaluare 5.000 lei;
cheltuieli cu salariile 6.000 lei.
50
14. La sfârşitul anului N, o fabrică de ciocolată dispune de următoarele informaţii:

 programe informatice 10.000 lei;
 capital subscris vărsat 2.000 lei;
 clădiri 700.000 lei;
 rezerve din reevaluare 170.000 lei;
 echipamente tehnologice 450.000 lei;
 amortizarea echipamentelor tehnologice 100.000 lei;
 provizioane pentru garanții acordate clienților 5.000 lei;
 venituri din vânzarea ciocolatei 220.000 lei;
 zahăr 20.000 lei;
 unt de cacao 30.000 lei;
 împrumuturi acordate pe termen lung unei alte entități 35.000 lei;
 avans pentru achiziția de lapte 25.000 lei;
 împrumut din emisiunea de obligaţiuni 300.000 lei;
 cheltuieli cu materiile prime (zahăr, unt de cacao, alune, lapte) 100.000 lei;
 credit bancar pe termen scurt 823.000 lei;
 ciocolată obținută din producție 100.000 lei;
 calculatoare 40.000 lei;
 bomboane de ciocolată 50.000 lei;
 creanţe clienţi 20.000 lei;
 venituri din vânzarea bomboanelor de ciocolată 100.000 lei;
 furnizori 30.000 lei;
 salarii de plătit 40.000 lei;
 conturi curente la bănci 70.000 lei;
 cheltuieli cu dobânzile 5.000 lei;
 cheltuieli cu impozitul pe profit 8.000 lei;
 chirii încasate în avans pentru luna următoare 35.000 lei.
Pe baza acestor informații, întocmiţi Contul de profit şi pierdere și Bilanţul la 31.12.N.
51
1. c)
2. c)
3. d)
4. e)
5. rezultatul exercițiului
6. Activele reprezintă resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la
care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al căror cost poate fi
evaluat în mod fiabil.
Veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de intrări de active, creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care
se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
7. Costul se referă la prețul plătit, iar beneficiul la distracție. Atâta vreme cât beneficiul este mai
mare decât costul, achiziția biletului este o acțiune rentabilă.
8. e)
9. a)
10. Venituri din exploatare, financiare
11. b)
12. a, b, d
13. Calcul capitaluri proprii:
Capital subscris nevărsat 10.000 lei
Rezerve din reevaluare 5.000 lei
Rezultat reportat (pierdere) (3.000) lei
Rezultatul exercițiului = Venituri – Cheltuieli = venituri din vânzarea produselor finite 90.000 lei
- cheltuieli cu materiile prime 80.000 lei - cheltuieli cu salariile 6.000 lei = 4.000 lei (profit)
Total capitaluri proprii = 16.000 lei
14. Rezolvare
Cont de profit și pierdere la data de 31.12.N
- lei -
Elemente Sume
1 Venituri din exploatare 320.000
venituri din vânzarea ciocolatei 220.000
venituri din vânzarea bomboanelor de ciocolată 100.000
2 Cheltuieli de exploatare 265.000
cheltuieli cu materiile prime (zahăr, unt de cacao, alune, lapte) 100.000
cheltuieli cu salariile 165.000
3 Profitul sau pierderea din exploatare (1-2) 55.000
5 Cheltuieli financiare 5.000
cheltuieli cu dobânzile 5.000
6 Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5) -5.000
7 Venituri totale 320.000
8 Cheltuieli totale 270.000
9 Profitul sau pierderea brut(ă) (7-8) 50.000
10 Cheltuieli cu impozitul pe profit 8.000
11 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9-10) 42.000
52
Bilanț la data de data de 31.12.N

- lei -
Elemente Sume
A. Active imobilizate 1.135.000
programe informatice 10.000
clădiri aflate în construcţie 700.000
echipamente tehnologice (VNC = cost - amortizare = 450.000 lei – 100.000 lei) 350.000
calculatoare 40.000
împrumuturi acordate pe termen lung unei alte entități 35.000
I. Stocuri
zahăr 20.000
unt de cacao 30.000
avans pentru achiziția de lapte 25.000
ciocolată obținută din producție 100.000
bomboane de ciocolată 50.000
II. Creanţe
creanţe clienţi 20.000
conturi curente la bănci 70.000
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an 893.000
credit bancar pe termen scurt 823.000
furnizori 30.000
salarii de plătit 40.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete -613.000
= B+C1-D-I1 = 315.000 lei + 0 – 893.000 lei - 35.000 lei
F. Total active minus datorii curente 522.000
= A+C2+E = 1.135.000 lei + 0 + (-613.000 lei)
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an 300.000
împrumut din emisiunea de obligaţiuni 300.000

provizioane pentru garanții acordate clienților 5.000
I. Venituri în avans 35.000
chirii încasate în avans pentru luna următoare 35.000
capital subscris vărsat 5.000
rezerve din reevaluare 170.000
profitul sau pierderea exercitiului financiar 42.000
Verificare: A+B+C= D+G+H+I+J

1.135.000 lei + 315.000 lei + 0 lei = 893.000 lei + 300.000 lei + 5.000 lei + 35.000 lei + 217.000 lei
1.450.000 lei = 1.450.000 lei
53
2.3 Identificarea logică a elementelor care se modifică la fiecare tranzacție
În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele INVĂȚ CONTABILITATEA

modificări de valori (creşteri sau reduceri) ale elementelor din situaţiile ÎN 5 PAȘI
financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a evenimentului III. Identificarea logică a

elementelor care se
economic, echilibrul contabil se menţine. modifică la fiecare
Astfel, pornind de la ecuaţia de bază a contabilităţii (Activ = tranzacție
Capitaluri proprii + Datorii), se disting nouă tipuri de modificări
bilanţiere.
Creşterea elementelor de activ

concomitent cu creşterea datoriilor
(A + x) = CP + (D + x)
• Diminuarea elementelor de activ
concomitent cu reducerea
datoriilor
(A – x) = CP + (D – x)
• Creşterea unui element de activ
concomitent cu reducerea altui
element de activ
(A + x – x) = CP + D
• Creşterea unui element de datorie
element de datorie
A = CP + (D + x – x)
• Creşterea unui element de capital
A = CP + D element de capital
A = (CP + x – x) + D
• Creşterea unui element de activ
concomitent cu creşterea unui
element de capital
A + x = (CP + x) + D
• Diminuarea unui element de activ
concomitent cu reducerea unui
element de capital
A – x = (CP – x) + D
• Reducerea unui element de capital
concomitent cu creşterea unui
element de datorie
A = (CP – x) + (D + x)
• Creşterea unui element de capital
concomitent cu reducerea unui
element de datorie
A = (CP + x) + (D – x)
Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției financiare se stabilește

prin intermedul rezultatului:
Rezultat = Venituri - Cheltuieli

Rezultatul se preia la Capitaluri proprii
V+, rezultat +, CP+

Ch +, rezultat -, CP-
54
Elementele care se modifică și ecuația bilanțieră
Tranzacţii şi evenimente Elemente care se modifică și sensul modificării lor

- se achiziţionează materii prime, plata  crește stocul de materii prime, A +
imediată în numerar;
 scade numerarul, A –
A+x-x=CP+D
- se consumă materiile prime;  cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, CP-
 scade stocul de materii prime, A-
A-x=CP-x+D
- se consumă materiale consumabile;  cresc cheltuielile cu materialele consumabile, Ch+, CP-
 scade stocul de materiale consumabile, A-
A-x=CP-x+D
- se vând mărfuri, pe credit comercial  cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, CP+
(cu încasare ulterioară), vânzarea
 cresc creanţele clienţi, A+
propriu-zisă;
A+x=CP+x+D
- se descarcă gestiunea pentru  scade stocul de mărfuri, A-
mărfurile vândute;
 cresc cheltuielile privind mărfurile, Ch+, CP-
A-x=CP-x+D
- se plătesc salariile din contul curent;  scade disponibilul din contul curent, A-
 scade datoria privind salariile, D-
A-x=CP+D-x
- se plătesc dividende din casierie;  scade numerarul, A-
 scade datoria privind dividendele, D-
A-x=CP+D-x
- se achiziţionează un teren la costul  crește valoarea terenurilor, A+
de 200.000 lei, pe credit comercial (cu
 crește datoria față de furnizorii de imobilizări
plata ulterioară);
A+x=CP+D+x
- se reevaluează terenul, la valoarea  scade valoarea terenului, A-
justă de 210.000 lei;
 scad rezervele din reevaluare, CP-
A-x=CP-x+D
- se încorporează rezerve în capitalul  scad rezervele, CP-
social;
 crește capitalul subscris vărsat, CP+
A =CP-x+x+D
55
Tranzacţii şi evenimente Elemente care se modifică și sensul modificării lor

- se înregistrează factura de servicii  cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, Ch+, CP-
telefonice;  crește datoria faţă de furnizori, D+
A =CP-x+D+x
- se plăteşte în numerar contravaloarea  scade numerarul, A-
facturii de servicii telefonice;  scade datoria faţă de furnizori, D-
A-x=CP+D-x
- se înregistrează factura de  cresc cheltuielile cu energia/apa, Ch+, CP-
energie/apă;  crește datoria faţă de furnizori, D+
A =CP-x+D+x
Influența tranzacțiilor asupra ecuației bilanțiere
Modificare
Tranzacţii şi evenimente Elemente care se modifică
bilanţieră
- se majorează capitalul subscris, - creşte capitalul subscris nevărsat, CP+
un acţionar promiţând să aducă
100 lei; A+x=CP+x+D
- creşte creanța față de acționari, A+
- se încasează în numerar aportul - creşte numerarul, A+

de la acţionar;
A+x-x=CP +D
- scade creanța față de acționari, A-
- se plătesc din contul curent - scade disponibilul din contul curent, A-

abonamentele pentru primele luni
ale anului următor; A+x-x=CP +D
- cresc cheltuielile în avans, A+
- se încasează în numerar chiria - crește numerarul, A+

pentru următoarele 4 luni;
- cresc veniturile în avans, D+

A+x=CP+D+x
- se înregistrează amortizarea - cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, CP-

pentru clădiri.
A-x=CP-x+D
- crește amortizarea clădirilor, Am+, A-
56
1. Specificaţi care dintre următoarele tranzacţii au ca rezultat o creştere a cheltuielilor:

a) primirea facturii de energie electrică;
b) consumul de materii prime;
c) plata salariilor;
d) înregistrarea salariilor de plătit;
e) achiziţia de materii prime cu plata imediată.
2. Alegeţi elementele care se modifică şi sensul modificării lor pentru tranzacţia – achiziţia unei
clădiri cu plată ulterioară:
a) creşte valoarea clădirilor;
b) creşte datoria faţă de furnizori;
c) scade datoria faţă de furnizori;
d) creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări.
3. Alegeţi modificarea bilanţieră corectă pentru tranzacţia – plată din contul curent a asigurării auto
pentru semestrul următor:
a) (A – x) = (CP – x) + D
b) (A +x - x) = CP + D
4 Specificaţi care dintre următoarele tranzacţii au ca rezultat o creştere a unui element de activ:
a) plata în numerar a taxelor locale;
b) achiziţia de materiale consumabile cu plata ulterioară;
c) plata avansului pentru achiziţia de imobilizări corporale;
d) înregistrarea diferenţelor favorabile din reevaluarea terenurilor;
e) înregistrarea diferenţelor nefavorabile din reevaluarea terenurilor.
1. a, b, d
2. a, d
3. b
4. b, c, d
57
2.4 Principii generale de raportare financiară

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile
contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.
Principiul continuității activității. Trebuie să se prezume că entitatea își desfășoară activitatea pe

baza principiului continuității activității. Acest principiu presupune că entitatea își continuă în mod
normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activității.
Principiul permanenței metodelor. Politicile contabile și metodele de evaluare trebuie aplicate în

mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.
Principiul prudenței. La întocmirea situațiilor financiare anuale, recunoașterea și evaluarea trebuie
realizate pe o bază prudentă și, în special:
a) în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului;
b) sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui exercițiu
precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii
acestuia;
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este pierdere sau
profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe
seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit și
pierdere.
Principiul contabilității de angajamente. Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt

recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau
echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile
financiare ale perioadelor aferente.
Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar, indiferent de data
încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor.
Principiul intangibilității. Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar trebuie să

corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii. Componentele elementelor de

active și de datorii trebuie evaluate separat.
Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active și datorii sau între
elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.
Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând
seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui
principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor
economicofinanciare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și
obligațiile, precum și riscurile asociate acestor operațiuni.
Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție. Elementele prezentate în situațiile
financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al costului de
producție. Cazurile în care nu se folosește costul de achiziție sau costul de producție sunt cele
prevăzute de prezentele reglementări.
Principiul pragului de semnificație. Entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în prezentele

reglementări referitoare la prezentările de informații și publicare, atunci când efectele respectării lor
sunt nesemnificative.
58
Analizaţi cazurile de mai jos şi specificaţi ce principiu contabil ar trebui să se aplice:

a. În anul curent entitatea Occident SA a închiriat de la SC Leader, în baza unui contract de
leasing financiar, un autoturism în valoare de 128.000 lei. Care entitate va prezenta în bilanţ acest
activ?
Răspuns: ____________________________________________________________
b. SC Omega SRL vinde mărfuri clientului SC Asterix SRL pe data de 20 decembrie în sumă
de 2.500 lei. Pe data de 25 decembrie încasează de la client 1.800 lei, iar restul creanţei pe data de 5
februarie anul următor. Care este venitul prezentat în Contul de profit şi pierdere al SC Omega SRL?
Răspuns: ____________________________________________________________
c. Din situaţiile financiare ale SC Dinamic SRL se constată că are 5 echipamente de

producţie pe care le amortizează liniar pe o perioadă de 12 ani. În anul N, societatea ar dori să
schimbe metoda de amortizare. Este posibil acest lucru?
Răspuns: ____________________________________________________________
d. SC Violet SRL a fost acţionată în instanţă de către clientul SC Delta SRL care îi cere
despăgubiri în valoare de 9.900 lei. La sfârşitul anului, procesul nu este încheiat, iar avocaţii
societăţii Violet sunt de părere că aceasta va pierde. SC Delta poate contabiliza această pierdere
probabilă?
Răspuns: ____________________________________________________________
e. SC Aqua SRL a plătit în noiembrie, în avans, chiria pentru un depozit pentru următoarele 3
luni (decembrie, ianuarie şi februarie), în valoare de 3.900 lei (1.300 lei x 3 luni). Cum se va prezenta
în situaţiile financiare chiria plătită în avans?
Răspuns: ____________________________________________________________
Răspunsurile sunt următoarele:

a. Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere
ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză
b. Principiul independenței exercițiului
c. Principiul permanenței metodelor
d. Principiul prudenței
e. Drept cheltuieli în avans
59
Citiţi suportul de
curs şi rezolvați!
Lucrare de verificare
Rapoartele financiare
Oficiu 1,00 punct
1. (1,00 puncte) Precizați pe scurt în ce constă diferența dintre datorii și provizioane.
2. (4,20 puncte) Clasificaţi elementele de mai jos, conform modelului:
Situaţia
Element financiară Grupa Subgrupa
B/CPP
B
Licență de fabricație Active imobilizate Imobilizări necorporale
CPP
Cheltuieli cu apa Cheltuieli Cheltuieli de exploatare
Acreditive
Avansuri i privind salariul

Avans acordat personalului
pentru a pleca în delegație
Cheltuieli cu materiile prime
Cheltuieli cu energia
Asigurare auto plătită pentru
următorul an
Cheltuieli cu amortizarea
Dobânzi de plătit
Impozit pe profit
Produse finite
Rezerve legale
Rezultat reportat
Clădiri
Venituri din dividende
60
3. (3,80 puncte) La sfârşitul exerciţiului N, fabrica de incalţăminte Pantoful S.A. dispune de

următoarele informaţii:
 acţiuni Tomy S.A. achiziţionate de la bursă în vederea revânzării 10.000 lei;
 capital social 92.000 lei;
 abonamente încasate în luna noiembrie care se referă la primele 4 luni ale anului N+1
20.000 lei;
 utilaje 510.000 lei;
 amortizarea utilajelor 20.000 lei;
 acreditive 30.000 lei;
 taxe de plătit 40.000 lei;
 împrumuturi pe termen lung contractate de la banca X 531.280 lei;
 avansuri acordate furnizorilor de stocuri 3.000 lei;
 avansuri acordate furnizorilor de servicii 2.000 lei;
 cheltuieli cu materiile prime consumate 100.000 lei;
 datorie probabilă datorată unui litigiu cu un acționar 30.000 lei;
 ghete 35.000 lei;
 cheltuieli cu dobânzile 2.000 lei;
 terenuri 150.000 lei;
 venituri din vânzarea ghetelor 150.000 lei;
 cheltuieli cu impozitul pe profit 1.280 lei.
Pe baza acestor informaţii, să se întocmească contul de profit şi pierdere şi bilanţul la
data de 31.12.N.
Contul de profit şi pierdere
la data de _______________
- lei -
Elemente Sume
1 Venituri din exploatare
2 Cheltuieli de exploatare
3 Profitul sau pierderea din exploatare (1-2)
4 Venituri financiare
5 Cheltuieli financiare
6 Profitul sau pierderea financiar(ă) (4-5)

7 Venituri totale
8 Cheltuieli totale
9 Profitul sau pierderea brut(ă) (7-8)
10 Cheltuieli cu impozitul pe profit
11 Profitul sau pierderea net(ă) a exerciţiului financiar (9-10)
61
Bilanţ la data de _____________

- lei -
Elemente Sume
I. Stocuri
II. Creanţe
1. Sume de reluat într-o perioadă de până la un an

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete B+C1-D-I1
F. Total active minus datorii curente A+C2+E
G. Datorii: sumele ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
1) Sume de reluat într-o perioadă de până la un an

2) Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
62
Ecuaţia fundamentală a contabilităţii se prezintă sub forma:
Această egalitate se păstrează după fiecare tranzacție desfășurată de entitate, indiferent de

tipul tranzacției.
Încadrarea elementelor în cele cinci categorii principale: active, capitaluri proprii, datorii,
venituri şi cheltuieli devine primul pas de parcurs în studiul introductiv al contabilității. Acesta este
urmat de clasificarea elementelor în bilanț și contul de profit și pierdere.
Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii
şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar. În România se utilizează formatul
listă (vertical):
Active
Datorii
Capitaluri proprii
având la bază relaţia: ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
Contul de profit şi pierdere raportează performanţa aferentă unei perioade de timp.

Dacă Bilanţul ne arată poza activităţii entităţii la sfârşit de exerciţiu financiar, Contul de profit
şi pierdere ne dezvăluie filmul privind performanţa entităţii.
Bilanţ
contabil
ACTIVE - DATORII = CAPITALURI PROPRII
= elemente de avere obligaţii (sume de plătit) capital social (subscris)
+ cheltuieli de constituire + venituri în avans prime de capital
+ cheltuieli de dezvoltare rezerve, rezerve din reevaluare
+ cheltuieli în avans rezultat reportat
Rezultatul exerciţiului =
Cont de profit şi pierdere VENITURI - CHELTUIELI
De reţinut!
Activele se trec în bilanţ la valoarea netă contabilă = cost – amortizare – depreciere.
În urma tranzacţiilor şi a evenimentelor economice, apar unele modificări de valori (creşteri

sau reduceri) ale elementelor din situaţiile financiare. Indiferent de natura tranzacţiei sau a
evenimentului economic, echilibrul contabil se menţine.
Pentru elementele de venituri și cheltuieli, influența asupra poziției financiare se stabilește
prin intermedul rezultatului: Ch+, rezultat -, CP-; V+, rezultat +, CP+
De reţinut!
1. Consumul conduce la recunoaşterea de cheltuieli.
2. Achiziţia de servicii conduce la recunoaşterea de cheltuieli cu serviciile.
3. Orice vânzare conduce la recunoaşterea de venituri din vânzare.
63
Principii generale de raportare financiară care stau la baza întocmirii situațiilor financiare
sunt principiul continuității activității, principiul permanenței metodelor, principiul prudenței,
principiul contabilității de angajamente, principiul intangibilității, principiul evaluării separate a
elementelor de activ și de datorii, principiul necompensării, contabilizarea și prezentarea elementelor
din bilanț și din contul de profit și pierdere ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al
angajamentului în cauză, principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de producție și principiul
pragului de semnificație.
Bibliografie
2013
Manea C.L., Nichita M.E., Irimescu A.M., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicații,
Editura ASE, 2016
Niță Dobrotă, Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
***
Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro
***
30.12.2014 cu modificările și completările ulterioare
64
Partea a III-a – SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ
Obiective ............................................................................................................................................ 65
3.1 Convențiile și regulile de funcționare a conturilor ............................................................... 65
3.2 Etape în analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice ............................. 70
3.3 Corectarea erorilor contabile................................................................................................. 71
Bibliografie ........................................................................................................................................ 74
Obiective
- înțelegerea rolului contului ca procedeu al contabilității
- abilitatea de a utiliza planul de conturi
- însușirea regulilor de funcționare a conturilor
- capacitatea de a analiza tranzacții și evenimente economice desfășurate de entități
3.1 Convențiile și regulile de funcționare a conturilor
Contul – procedeu al contabilităţii

Tranzacţiile şi evenimentele economice generează modificări ale elementelor de activ,
capitaluri proprii, datorii, venituri şi/sau cheltuieli.
Pentru fiecare element, din categoriile de mai sus, este necesar să se cunoască
valoarea de la începutul perioadei (soldul inițial), creşterile, reducerile şi valoarea de la
sfârşitul perioadei (soldul final).
Procedeul folosit pentru a înregistra, calcula şi controla existența şi mişcările

(creşterile/ reducerile) fiecărui element din structura situaţiilor financiare poartă denumirea
de cont.
În mod simplificat, un cont este reprezentat sub forma literei T.

De aceea, pentru conturi se mai foloseşte şi expresia T-euri.
65
Structura unui cont:
titlul contului (denumirea şi simbolul contului)

– în România fiecărui cont îi este ataşat un simbol cifric;
debitul şi creditul – partea stângă, respectiv partea

dreaptă a contului, stabilite prin convenţie şi notate
prescurtat cu D, respectiv C;
explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont;
rulajul – reprezintă mişcarea contului, creşterile şi reducerile din cursul perioadei;

rulajele sunt de două feluri: debitoare şi creditoare şi sunt notate cu RD şi RC;
total sume – reprezintă suma dintre soldul iniţial (de la începutul perioadei) şi rulaj; pot fi
total sume debitoare şi creditoare, notate precurtat TSD şi TSC;
TSD = SiD + RD
TSC = SiC + RC
D C
RD RC
TSD TSC
soldul contului – reprezintă existentul valoric stabilit la sfârşitul perioadei, ca diferenţă

între total sume astfel:
Când TSD>TSC, atunci TSD – TSC = SFD (sold final debitor)
Când TSD<TSC, atunci TSC – TSD = SFC (sold final creditor)
Când TSD=TSC, atunci TSD – TSC = 0

(contul nu are sold şi se numeşte cont soldat sau balansat)
Un cont nu poate avea în acelaşi moment decât un singur sold (debitor, creditor sau
zero).
66
La începutul lunii martie, societatea Cartea SRL are în contul curent suma de 20.000 lei. În
cursul lunii desfășoară următoarele tranzacţii:
1) pe data de 05.03.N, plăteşte impozitul pe salarii în sumă de 5.000 lei, completând un ordin de
plată;
2) pe data de 15.03.N, încasează de la debitorii diverși suma de 3.000 lei, conform extrasului de
cont;
3) pe data de 25.03.N, încasează suma de 2.000 lei de la clienți, conform extrasului de cont;
4) pe data de 31.03.N, achită 1.000 lei reprezentând rata scadentă a creditului bancar pe termen
scurt, pe baza ordinului de plată.
Fişa contului 5121 Conturi la bănci în lei, știind că încasările (creșterile) se înregistrează în
debit, iar plățile (descreșterile) în credit, se prezintă astfel:
- Forma simplificată
D 5121 Conturi la bănci în lei C

SI 20.000 lei 1) 5.000 lei
2) 3.000 lei 4) 1.000 lei
3) 2.000 lei
RD 5.000 lei RC 6.000 lei

TSD 25.000 lei TSC 6.000 lei
SFD 19.000 lei
- Forma reală
Unitatea Cartea Simbol cont 5121

SRL Fişa de cont pentru operaţii diverse Pagina 1
.......................................
Doc.
Simbol cont
Data Explicaţii Debit Credit Sold D/C
Fel Nr. corespondent
01.03 Sold iniţial 20.000 D
05.03 OP 37 Plată impozit pe salarii 444 5.000 15.000 D
15.03 ExC 15 Încasare creanţe debitori diverşi 461 3.000 18.000 D
25.03 ExC 15 Încasare creanţe clienţi 4111 2.000 20.000 D
31.03 OP 38 Plată rată credit bancar 5191 1.000 19.000 D
Total 5.000 6.000 19.000 D
67
Atenţie!
Soldurile finale ale unui cont determinate la sfârşitul unei perioade de gestiune devin
solduri iniţiale pentru următoarea perioadă de gestiune.
În funcţie de soldul pe care îl prezintă, conturile pot fi:

Conturi monofuncționale - conturi care prezintă acelaşi tip de sold debitor sau
creditor indiferent de momentul de raportare; şi
Conturi bifuncționale - conturi care prezintă fie sold debitor, fie sold creditor în
momente diferite.
De asemenea, există:
conturi permanente - conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune pot prezenta sold
final debitor, creditor sau zero şi asupra cărora nu se intervine; şi
conturi temporare - conturi care la sfârşitul perioadei de gestiune fac obiectul
procedurilor de închidere a exerciţiului financiar, în urma cărora prezintă sold final
zero.
Exemple de conturi temporare: conturile de venituri, conturile de cheltuieli
Planul de conturi
Planul de conturi reprezintă un sistem de clasificare constând dintr-o listă a tuturor

conturilor. Conturile sunt clasificate în clase şi grupe, au o denumire şi un simbol cifric.
Există 9 clase:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate
Clasa 2 – Conturi de imobilizări
Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
Clasa 4 – Conturi de terţi
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
Clasa 7 – Conturi de venituri
Clasa 8 – Conturi speciale
Clasa 9 – Conturi de gestiune
În cadrul Planului de conturi, simbolul cifric este format din maxim 4 cifre:
X Y Z T, unde:
X = clasa
XY = grupa;
XYZ = cont sintetic de gradul I;
XYZT = cont sintetic de gradul II.
Simbolul poate fi însă dezvoltat în funcţie de necesităţile proprii fiecărei entităţi, deci
conturile sintetice pot fi dezvoltate pe conturi analitice.
68
Reguli de funcţionare a conturilor INVĂȚ CONTABILITATEA

ÎN 5 PAȘI
IV. Memorarea regulilor de
funcționare a conturilor
De-a lungul timpului, s-au conturat mai multe abordări cu
privire la regulile de funcţionare a conturilor. În continuare este
prezentată o abordare simplificată, bazată pe categoriile de
elemente studiate.
Conturile de activ Conturile de capitaluri proprii și datorii

prezintă sold iniţial debitor sau zero; prezintă sold iniţial creditor sau zero;
creşterile sunt înregistrate în debit; creşterile sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit;
prezintă sold final debitor sau zero. prezintă sold final creditor sau zero.
D Conturi de capitaluri proprii C

D Conturi de activ C și datorii
Sold iniţial Sold iniţial
Creşteri Diminuări Diminuări Creşteri

(+) (-) (-) (+)
SFD sau zero SFC sau zero
Conturile de cheltuieli Conturile de venituri

nu prezintă sold iniţial; nu prezintă sold iniţial;
creşterile sunt înregistrate în debit; creşterile sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt înregistrate în credit; reducerile sunt înregistrate în debit;
într-o etapă intermediară prezintă sold final într-o etapă intermediară prezintă sold final
debitor sau zero, însă la sfârşitul perioadei de creditor sau zero, însă la sfârşitul perioadei
gestiune sunt conturi soldate. de gestiune sunt conturi soldate.
D Conturi de cheltuieli C D Conturi de venituri C
Creşteri Diminuări Diminuări Creşteri

(+) (-) (-) (+)
Conturile de amortizare şi ajustări pentru depreciere (conturile rectificative) sunt tratate separat:
au sold iniţial creditor sau zero;
creşterile sunt considerate minus de active şi sunt înregistrate în credit;
reducerile sunt considerate plus de active şi sunt înregistrate în debit;
au sold final creditor sau zero.
Sinteză:
Elemente, creşteri sau reduceri Debit /Credit
A+, Ch + Debit
A-, Ch - Credit
CP+, D+, V + Credit
CP-, D-, V - Debit
Am/Aj + Credit
Am/Aj - Debit
69
3.2 Etape în analiza contabilă a tranzacţiilor și

INVĂȚ CONTABILITATEA
evenimentelor economice ÎN 5 PAȘI
V. Analiza contabilă a
Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile evenimentelor şi
şi evenimentele trebuie supuse unei analize detaliate. tranzacţiilor economice
Analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice
trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
Ce tranzacţie trebuie analizată?
Care sunt elementele care se modifică

şi care este sensul modificării lor?
Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt?
Debit sau credit?
Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei

DEBIT = CREDIT (sistemul partidei duble)
Tipuri de formulă contabilă
- formulă contabilă simplă (un cont debitor și un cont creditor):
x lei Cont debitor = Cont creditor x lei
- formulă contabilă compusă:
- mai multe conturi debitoare și un cont creditor:
Total lei % = Cont creditor Total lei

Sume Conturi debitoare
- un cont debitor și mai multe conturi creditoare:
Total lei Cont debitor = % Total lei

Conturi creditoare Sume
- mai multe conturi debitoare și mai multe conturi creditoare:
Total lei % = % Total lei

Sume Conturi debitoare Conturi creditoare Sume
70
Analiza contabilă a tranzacţiilor şi evenimentelor economice:

a) se încasează o creanță de la clienţi în valoare de 7.000 lei în contul curent;
b) se încorporează alte rezerve în valoare de 3.000 lei și prime de emisiune în valoare de 1.000
lei în capitalul social;
c) se plăteşte în numerar, o datorie faţă de furnizor în valoare de 2.000 lei.
Rezolvare
a) încasare creanţe clienţi în contul curent;

creşte disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
scade creanţa faţă de clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi
7.000 lei 5121 = 4111 7.000 lei
b) încorporare de alte rezerve și prime de emisiune în capitalul social;

scade valoarea altor rezerve, CP-, Debit, 1068 Alte rezerve;
scad primele de emisiune, CP-, 1041 Prime de emisiune;
crește capitalul subscris vărsat, CP+, 1012 Capital subscris vărsat;
4.000 lei % = 1012 4.000 lei

3.000 lei 1068
1.000 lei 1041
c) plata datoriei față de furnizori în numerar;

scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei
scade datoria față de furnizori, D-, Debit, 401 Furnizori
2.000 lei 401 = 5311 2.000 lei
3.3 Corectarea erorilor contabile

În cadrul documentelor și registrelor contabile nu se admit tăieturi sau ştersături astfel că
pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare, care au rolul de a
anula efectul înregistrărilor contabile eronate.
Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate,
inversând conturile corespondente – procedând astfel, rulajul contului va
conține aceeași sumă și pe debit și pe credit, corecția fiind sesizabilă abia
la calculul soldului;
stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă
scriind sumele cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu
semnul minus) – procedând astfel, se scad sumele înregistrate eronat, iar
rulajul contului nu este afectat.
71
Un contabil începător al societăţii Nicoram S.A.

a înregistrat de două ori factura privind achiziţia
unor mărfuri în valoare de 4.000 lei, la date diferite. El
a corectat eroarea prin tăiere.
Iată cum arată Registrul-jurnal!
Unitatea Nicoram SA
Extras din Registrul-jurnal pentru luna octombrie N
- lei -
Nr. Data Document Conturi Sume
Explicaţie
crt. (fel, nr, data) Debit Credit Debitoare Creditoare
1 14.10.N Fact nr 588 Achiziţie mărfuri 371 401 4.000 4.000
Nu este corect! Nu se admit tăieturi sau ştersături.

Corectarea erorii se realizează utilizând stornarea în negru sau stornarea în roșu:
Stornarea în negru
Unitatea Nicoram SA
- lei -
Explicaţie
371 401
1 14.10.N Fact nr 588 Achiziţie mărfuri 4.000 4.000
3 24.10.N NC Stornare achiziţie mărfuri 401 371 4.000 4.000
Stornarea în roşu
Unitatea Nicoram SA
- lei -
Explicaţie
371 401
371 401
371 401
3 24.10.N NC Stornare achiziţie mărfuri -4.000 -4.000
72
O societate dispune la începutul lunii de următoarele informații:

4111 Clienți 5.000 lei
1012 Capital subscris vărsat 5.000 lei
În cursul lunii, se încasează în numerar suma de 1.000 lei, reprezentând o parte din creanța
față de clienți.
a) Analizați tranzacția.
b) Întocmiți fișa contului clienți.
a) Analiza tranzacției
1) încasarea creanței clienți în numerar

crește numerarul, A+, Debit, 5311 Casa în lei
scade creanța față de clienți, A-, Credit, 4111 Clienți
1.000 lei 5311 = 4111 1.000 lei
b) Întocmiți fișa contului clienți.
4111 Clienţi
D C
Si 5.000 lei 1) 1.000 lei
RD 0 lei RC 1.000 lei

TSD 5.000 lei TSC 1.000 lei
SFD 4.000 lei
73
Regulile de funcționare a conturilor
Elemente D/C
A +, Sold iniţial, Ch + Debit
A -, Ch - Credit
CP, D +, Sold iniţial, V + Credit
CP -, D -, V- Debit
Am, Aj +, Sold iniţial A -, Credit
Am, Aj - A+, Debit
Indicatorii din T-uri:

RD, RC = modificările din tranzacţii
TSD = SiD + RD
TSC = SiC + RC
SFD = TSD – TSC, atunci când TSD > TSC
SFC = TSC – TSD, atunci când TSC > TSD
Analiza contabilă
Pentru a fi înregistrate şi sistematizate în contabilitate, tranzacţiile şi evenimentele trebuie
supuse unei analize.
Analiza contabilă a evenimentelor şi tranzacţiilor economice trebuie să răspundă la
următoarele întrebări:
Ce tranzacţie trebuie analizată?
Care sunt elementele care se modifică şi care este sensul modificării lor?
Ce conturi sunt implicate şi ce tipuri de conturi sunt?
Debit sau credit?
Formula contabilă – stabilită pe baza relaţiei DEBIT = CREDIT.
Pentru corectarea erorilor contabile se folosesc formulele contabile de stornare care să

anuleze înregistrările eronate. Operaţiunile de stornare se împart în:
stornare în negru – presupune folosirea formulei contabile eronate, inversând
conturile corespondente;
stornare în roşu - presupune folosirea formulei contabile eronate, însă scriind sumele
cu roşu sau cu negru în chenar (fiind astfel considerate cu semnul minus).
Bibliografie
2013
Editura ASE, 2016
74
Partea a IV-a – SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL
Obiective ............................................................................................................................................ 75
4.1 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de verificare.
Întocmirea situațiilor financiare ........................................................................................... 75
4.2 Evaluarea elementelor din cadrul situaţiilor financiare ................................................. …81
Bibliografie ........................................................................................................................................ 86
Obiective
- înțelegerea ciclului contabil
- abilitatea de a înregistra cronologic și sistematic informațiile în registrele contabile
- capacitatea de a centraliza informațiile în balanța de verificare
- abilitatea de a determina costul de achiziție a unui element de activ
4.1 Ciclul contabil. Întocmirea registrelor de contabilitate şi a Balanţei de

verificare. Întocmirea situațiilor financiare
Fiecare tranzacție și eveniment se consemnează în contabilitate în baza documentelor
justificative, care au rolul de a atesta veridicitatea operatiei economice desfășurate de entitate.
Aceste documente sunt arhivate la nivelul entității pe perioada de 10 ani sau chiar mai mult, în cazul
acelora privind salariile.
Exemple de documente justificative
Factura Încasări/plăți în numerar

Ordinul de plată Încasări în contul curent
Extrasul de cont Vânzări/Achiziții
Chitanța Plăți din contul curent
Bonul de consum Consum de stocuri
Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se

realizează cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare.
Sintetizarea informaţiilor la sfârşit de lună se realizează prin întocmirea Balanţei de
verificare.
Anual, entitățile întocmesc situațiile financiare având la bază informațiile sintetizate în
ultima balanță de verificare.
75
Schema ciclului contabil
I. Identificarea evenimentului
sau a tranzacţiei pe baz
documentului justificativ
V. Întocmirea situaţiilor
financiare
II. Înregistratea
în
Registrul-jurnal
III. Întocmirea
IV. Întocmirea
registrului
Balanţei
Cartea mare
de verificare
Registrul-jurnal prezintă în ordine cronologică toate înregistrările contabile care au la bază

documente justificative.
Unitatea …………………
Registrul-jurnal
pentru luna ........................... anul ................
- lei -
Explicaţie
Total
76
Toate fişele de cont sunt centralizate în registrul de contabilitate numit Cartea mare.
Cartea Mare
- forma simplificată –
pentru luna …………….. anul ……
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
TSD TSC TSD TSC TSD TSC
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC

verificare, care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile
din conturi, facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Există mai multe criterii care stau la baza clasificării balanţelor de verificare. Cel mai des
întâlnit se referă la numărul egalităţilor.
Astfel, după numărul egalităţilor pe care le conţine, balanţa de verificare poate fi:
- balanţă de verificare cu o serie de egalităţi: total sume sau solduri finale;
- balanţă de verificare cu două serii de egalităţi: total sume şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu trei serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje şi solduri finale;
- balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi: solduri iniţiale; rulaje; total sume şi solduri
finale.
Balanţa de verificare
la data ___________________
Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale

Simbol
conturilor
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1XXX
...........
...........
...........
...........
...........
...........
...........
7XXX
TOTAL
77
La începutul lunii decembrie anul N, societatea comercială Galle S.A. dispune de următoarele
informații:
2111 Terenuri 100.000 lei
401 Furnizori 105.000 lei
461 Debitori diverși 7.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 3.000 lei
Presupunem că în cursul lunii au loc două tranzacţii:

1) se încasează 5.000 lei din creanța față de debitorii diverși, conform extrasului de cont nr. 3 din
05.12.N;
2) se reevaluează terenul la valoarea de 120.000 lei, la data de 31.12.N, pe baza notei de contabilitate
nr. 123.
a) Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor economice.
b) Întocmiţi Registrul-jurnal.
c) Întocmiţi registrul Cartea mare.
d) Întocmiţi Balanţa de verificare.
e) Întocmiți situațiile financiare.
Rezolvare
a) Analiza contabilă a tranzacţiilor economice
1) încasarea în contul curent a creanței față de debitorii diverși
scade creanța față de debitorii diverși, 461 Debitori diverși, A-, Credit
crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei;
5.000 lei 5121 = 461 5.000 lei
2) reevaluare teren, diferență favorabilă;

creşte valoarea terenului, A+, Debit, 2111 Terenuri;
cresc rezervele din reevaluare, CP+, Credit, 105 Rezerve din reevaluare;
20.000 lei 2111 = 105 20.000 lei
b) Întocmirea Registrului-jurnal
Unitatea Galle S.A.
Registrul-jurnal
pentru luna decembrie anul N
- lei -
Explicaţie
Extras cont
1 05.12.N Încasare creanță 5121 461 5.000 5.000
nr. 3
Nota de
2 31.12.N contabilitate Reevaluare teren 2111 105 20.000 20.000
nr. 123
Total 25.000 25.000
78
c) Întocmirea registrului Cartea mare
Etape de lucru:
- se preiau soldurile inițiale:
Activele au sold inițial debitor,
iar capitalurile proprii și datoriile au sold inițial creditor.
- se trec sumele din tranzacțiile din cursul lunii;

Pentru fiecare element care a apărut în cursul perioadei și pentru care nu exista un sold inițial
se deschide câte un cont.
- se calculează indicatorii.
Cartea Mare
- forma simplificată –
pentru luna decembrie anul N
461 Debitori
D 2111 Terenuri C D 401 Furnizori C D diverși C
SI 100.000 lei SI 105.000 lei SI 7.000 lei 1) 5.000 lei
1) 20.000 lei
RD 20.000 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 5.000 lei

TSD 120.000 lei TSC 0 lei TSD 0 lei TSC 105.000 lei TSD 7.000 lei TSC 5.000 lei
SFD 120.000 lei SFC 105.000 lei SFD 2.000 lei
5121 Conturi la 1012 Capital subscris 105 Rezerve din

D bănci în lei C D vărsat C D reevaluare C
SI 3.000 lei SI 5.000 lei 2) 20.000 lei
1) 5.000 lei
RD 5.000 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 0 lei RD 0 lei RC 20.000 lei

TSD 8.000 lei TSC 0 lei TSD 0 lei TSC 5.000 lei TSD 0 lei TSC 20.000 lei
SFD 8.000 lei SFC 5.000 lei SFC 20.000 lei
d) Întocmirea Balanţei de verificare
Pentru simplificare, vom trece conturile în ordinea în care le-am scris în Registrul Cartea mare.
Balanţa de verificare
la data de 31.12.N
- lei -
Simbol Denumirea Solduri inițiale Rulaje Total Sume Solduri finale
cont conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
2111 Terenuri 100.000 0 20.000 0 120.000 0 120.000 0
401 Furnizori 0 105.000 0 0 0 105.000 0 105.000
461 Debitori 7.000 0 0 5.000 7.000 5.000 2.000 0
diverși
5121 Conturi la 3.000 0 5.000 0 8.000 0 8.000 0
bănci în lei
Capital
1012 subscris 0 5.000 0 0 0 5.000 0 5.000
vărsat
105 Rezerve din 0 0 0 20.000 0 20.000 0 20.000
reevaluare
TOTAL 110.000 110.000 25.000 25.000 135.000 135.000 130.000 130.000
79
e) Întocmirea situațiilor financiare
Tranzacțiile analizate nu au condus la recunoașterea de venituri și cheltuieli, astfel că

rezultatul exercițiului va fi zero.
Cont de profit şi pierdere la 31.12.N Bilanţ la data de 31.12.N

- lei - - lei -
Elemente Sume Sume
Elemente
1 Venituri din exploatare 0
2 A. Active imobilizate 120.000
Cheltuieli de exploatare 0
3 = Profitul sau pierderea din exploatare 0
5 Terenuri 120.000
Cheltuieli financiare 0
6 = Profitul sau pierderea financiar(ă) 0
7 Venituri totale (1+4) 0
I. Stocuri
8 Cheltuieli totale (2+5) 0
II. Creanţe
9 = Profitul sau pierderea brută (7-8) 0
Debitori diverși 2.000
10 – Cheltuieli cu impozitul pe profit 0
11 = Profitul sau pierderea netă a 0 IV. Casa şi conturile la bănci
exerciţiului financiar (9-10) Conturi la bănci în lei 8.000
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai 105.000
mică de un an
Furnizori 105.000
E. Active circulante nete, respectiv datorii
curente nete (B+C1-D-I1) -95.000
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E) 25.000
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai 0
mare de un an
H. Provizioane 0
1 Sume de reluat într-o perioadă mai mică de un an
2 Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an
Capital subscris vărsat 5.000
Rezerve din reevaluare
20.000
Profitul sau pierderea netă a exerciţiului
financiar 0
80
4.2 Evaluarea elementelor din cadrul situaţiilor financiare

Evaluarea în contabilitate presupune cuantificarea şi exprimarea în unităţi monetare a
mărimii elementelor de natura activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, veniturilor şi cheltuielilor.
Există mai multe momente în care se efectuează evaluarea.
În continuare sunt prezentate câteva momente în evaluarea activelor.
Evaluarea la data intrării în entitate

La data intrării în cadrul entității, bunurile și valorile sunt evaluate în funcție de modalitatea
de intrare.
Bunuri procurate cu titlu oneros Cost de achiziţie

Bunuri produse în entitate Cost de producţie
Bunuri primite ca aport la capitalul social Valoare de aport
Bunuri obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar Valoare justă
Cost de achiziţie Cost de producţie

= preţ de cumpărare
+ taxe de import şi alte taxe nerecuperabile
= cheltuielile directe aferente producţiei
+ cheltuieli de transport
(materiale directe, energie consumată în
+ cheltuieli de manipulare
scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte
+ alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
cheltuieli directe de producţie)
achiziţiei bunurilor respective (comisioanele,
+ cota cheltuielilor indirecte de producţie
taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de
alocată în mod raţional ca fiind legată de
autorizaţii etc.)
fabricaţie
- reduceri comerciale acordate de furnizor şi
înscrise pe factura de achiziţie
Determinaţi costul de achiziţie al unui utilaj pe baza următoarelor informaţii: preţ de
cumpărare 20.000 lei, reducere comercială primită pe factura iniţială 1.000 lei, cheltuieli de
transport 3.000 lei, cheltuieli de punere în funcțiune 5.000 lei.
Costul de achiziţie al utilajului = preţ de cumpărare 20.000 lei - reducere comercială
primită pe factura iniţială 1.000 lei + cheltuieli de transport 3.000 lei + cheltuieli de punere în
funcțiune 5.000 lei = 27.000 lei.
Evaluarea la data ieşirii din entitate sau la darea în consum

Bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care
sunt înregistrate în contabilitate (valoarea reevaluată).
Evaluarea la inventar a activelor

Comparaţie
Valoarea contabilă Valoarea de inventar Valoarea contabilă > Valoarea de inventar
= valoarea la care = valoarea stabilită în Diferenţa este înregistrată în conturi de ajustări din
activul este recunoscut urma inventarierii depreciere sau pierdere de valoare
după ce se deduc
amortizarea acumulată
Valoarea contabilă < Valoarea de inventar
(pentru activele Nicio înregistrare
amortizabile) şi
ajustările cumulate din
depreciere sau pierdere Valoarea contabilă = Valoarea de inventar
de valoare Nicio înregistrare
În cazul imobilizărilor corporale, evaluarea se efectuează la cost minus amortizarea şi

ajustările cumulate din depreciere sau la valoarea reevaluată.
81
Întocmiți Registrul Cartea mare și Balanța de verificare pe baza informațiilor următoare:
Solduri inițiale

1041 Prime de emisiune 700 lei
1068 Alte rezerve 5.300 lei
1621 Credite bancare pe termen lung 16.000 lei
2111 Terenuri 15.000 lei
4111 Clienți 8.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 1.000 lei
Registru Jurnal
pentru luna IULIE N
Nr. Conturi corespondente Sume
crt. Explicatii D C D C
Încasare creanțe clienți în contul
1 curent 5121 4111 8000 8.000
Rambursare rata credit bancar pe
2 termen lung 1621 5121 1.600 1.600
Achiziție materii prime, plata
3 ulterioară (fără TVA) 301 401 3.450 3.450
Majorare capital social prin
4 încorporare de rezerve 1068 1012 1.500 2.200
și prime de emisiune 1041 700
5 Reevaluare teren, diferență pozitivă 2111 105 5.000 5.000
TOTAL 20.250 20.250
82
Machete
Registrul Cartea mare

pentru luna_____anul _______
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
D C D C D C
RD RC RD RC RD RC
Balanţa de verificare la ___________________
Simbol Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Solduri finale
TOTAL
83
Cartea mare pentru iulie N
1012 Capital 1041 Prime de

D subscris varsat C D emisiune C D 1068 Alte rezerve C
SI 2.000 lei 4) 700 lei SI 700 lei 4) 1.500 lei SI 5.300 lei
4) 2.200 lei
RD 0 RC 2.200 lei RD 700 lei RC 0 RD 1.500 lei RC 0
TSD 0 TSC 4.200 lei TSD 700 lei TSC 700 lei TSD 1.500 lei TSC 5.300 lei
SFC 4.200 lei SFC 3.800 lei
1621 Credite
bancare pe termen
D lung C D 2111 Terenuri C D 4111 Clienți C
2) 1.600 lei SI 16.000 lei SI 15.000 lei SI 8.000 lei 1) 8.000 lei
5) 5.000 lei
RD 1.600 lei RC 0 RD 5.000 lei RC 0 RD 0 RC 8.000 lei
TSD 1.600 lei TSC 16.000 lei TSD 20.000 lei TSC 0 TSD 8.000 lei TSC 8.000 lei
SFC 14.400 lei SFD 20.000 lei
5121 Conturi la
D bănci în lei C D 301 Materii prime C D 401 Furnizori C
SI 1.000 lei 2) 1.600 lei 3) 3.450 lei 3) 3.450 lei
1) 8.000 lei
RD 8.000 lei RC 1.600 lei RD 3.450 lei RC 0 RD 0 RC 3.450 lei
TSD 9.000 lei TSC 1.600 lei TSD 3.450 lei TSC 0 TSD 0 TSC 3.450 lei
SFD 7.400 lei SFD 3.450 lei SFC 3.450 lei
105 Rezerve din

D reevaluare C
5) 5.000 lei
RD 0 RC 5.000 lei
TSD 0 TSC 5.000 lei
SFC 5.000 lei
Notă. În practică ordinea conturilor în registrul Cartea mare se bazează pe clasificarea în

funcție de clase și grupe. Pentru simplificare, am trecut conturile pornind de la cele care au prezentat
solduri inițiale și continuând cu cele care au apărut în cadrul tranzacțiilor.
84
Balanţa de verificare la 31.07.N
Simbol Solduri initiale Rulaje curente Total Sume Curente Solduri finale
Denumirea conturilor
cont Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital subscris varsat 0 2.000 0 2.200 0 4.200 0 4.200
1041 Prime de emisiune 0 700 700 0 700 700 0 0
105 Rezerve din reevaluare 0 0 0 5.000 0 5.000 0 5.000
1068 Alte rezerve 0 5.300 1.500 0 1.500 5.300 0 3.800
Credite bancare pe
1621 termen lung 0 16.000 1.600 0 1.600 16.000 0 14.400
2111 Terenuri 15.000 0 5.000 0 20.000 0 20.000 0
301 Materii prime 0 0 3.450 0 3.450 0 3.450 0
401 Furnizori 0 0 0 3.450 0 3.450 0 3.450
4111 Clienti 8.000 0 0 8.000 8.000 8.000 0 0
5121 Conturi la bănci în lei 1.000 0 8.000 1.600 9.000 1.600 7.400 0
TOTAL 24.000 24.000 20.250 20.250 44.250 44.250 30.850 30.850
85
Înregistrarea cronologică şi sistematică a tranzacţiilor şi evenimentelor economice se

realizează cu ajutorul registrelor de contabilitate Registrul-jurnal şi Cartea mare.
În registrul Cartea mare:

- se preiau toate conturile care au prezentat sold inițial; activele au sold inițial
debitor, iar capitalurile proprii și datoriile au sold inițial creditor;
- se preiau sumele din tranzacții în conturi; pentru fiecare element care a apărut în
cursul perioadei și pentru care nu exista un sold inițial se deschide câte un cont.

verificare, care se prezintă sub forma unui tabel în care se grupează şi se sistematizează informaţiile
din conturi, facilitând astfel verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate.
Anual, pe baza informațiilor din balanța de verificare, se întocmesc situațiile financiare.
Bibliografie
2013
Editura ASE, 2016
86
Partea a V-a –RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE A

TRANZACŢIILOR ŞI EVENIMENTELOR ECONOMICE DE BAZĂ
Obiective ............................................................................................................................................ 87
5.1 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii ..................................... 88
5.2 Tranzacții și evenimente privind imobilizările..................................................................... 90
5.3 Tranzacții și evenimente privind stocurile, creanțele și trezoreria ....................................... 99
Teste de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele! ............................................................ 107
Răspunsurile la testele de autoevaluare................................................................................ 108
5.4 Tranzacții și evenimente privind datoriile .......................................................................... 110
5.5 Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele ................................................................. 114
5.6 Tranzacții și evenimente privind capitalurile proprii, veniturile și cheltuielile .............. 115
5.7 Să înțelegem mai bine. Generalizări .................................................................................... 118
Lucrare de verificare ............................................................................................................ 122
Bibliografie ...................................................................................................................................... 124
Obiective
- abilitata de a diferenția vânzătorii și cumpărătorii
- cunoașterea tratamentului privind TVA aplicabilă în cadrul achizițiilor/vânzărilor
- capacitatea de a analiza tranzacții și evenimente economice privind imobilizările, stocurile,
creanțele, trezoreria
- capacitatea de a analiza tranzacții și evenimente economice privind datoriile certe,
provizioanele, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile
87
5.1 Reguli generale privind achiziţiile şi vânzările de bunuri/servicii

Vânzători versus cumpărători în limbaj contabil
Pentru o mai bună gestiune a datoriilor, entitățile reflectă în mod separat datoriile care apar
în urma achizițiilor de stocuri și/sau servicii (care sunt foarte frecvente) și datoriile care apar ca
urmare a achiziției de imobilizări (tranzacții care sunt destul de rare).
În mod asemănător, se face distincția între creanțele care apar în urma vânzării de stocuri
și/sau servicii și cele care rezultă din vânzarea de imobilizări.
Tabelul următor sintetizează aecste informații:
Achiziţii Vânzări
Stocuri /Servicii 401 Furnizori 4111 Clienţi
Imobilizări
necorporale şi 404 Furnizori de imobilizări 461 Debitori diverşi
corporale
Taxa pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect suportat de consumatorul
final. În cursul perioadei de gestiune, la orice achiziţie/vânzare de bunuri şi/sau servicii,
societăţile plătitoare de TVA trebuie să înregistreze taxa pe valoarea adăugată.
Cumpărări de bunuri/servicii Vânzări de bunuri/servicii

4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată
creşte creanţa fiscală, A+, Debit creşte datoria fiscală, D+, Credit
Notă. Pentru simplificare, în exemplele supuse studiului, societăţile nu au optat pentru

varianta TVA la încasare.
Analiză tranzacţii:
a) se achiziţionează mărfuri în valoare de 1.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 Mărfuri;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă;
creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori;
1.190 lei % = 401 1.190 lei

1.000 lei 371
190 lei 4426
b) se prestează servicii în valoare de 2.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară.

cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 Venituri din servicii prestate;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;
2.380 lei 4111 = % 2.380 lei

704 2.000 lei
4427 380 lei
88
De reţinut!
La achiziții de bunuri și servicii:

- se recunoaște TVA deductibilă;
- stocuri/ servicii  furnizori
- imobilizări  furnizori de imobilizări
Sinteză - achiziţia de bunuri/servicii

% = 401 Furnizori/404 Furnizori de imobilizări
3xx Stocuri
6xx Servicii
2xx Imobilizări
4426 TVA deductibilă
De reţinut!
La vânzări de bunuri și servicii:

- se recunosc venituri din vânzare
- se recunoaște TVA colectată
Vânzarea de bunuri se realizează în două etape:

I. vânzarea propriu-zisă şi
II. descărcarea din gestiune.
Sinteză - vânzarea de bunuri/servicii
I. Vânzarea propriu-zisă
4111 Clienţi/ 461 Debitori = %

diverşi Venituri din vânzarea stocurilor/serviciilor
Venituri din vânzarea imobilizărilor
4427 colectată
II. Descărcarea din gestiune a bunurilor vândute
Cheltuieli, Amortizare = 3xx Stocuri/2xx Imobilizări
89
5.2 Tranzacţii şi evenimente privind imobilizările

Evidenţa contabilă a activelor imobilizate se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 2 –
Conturi de imobilizări. Vom utiliza în cadrul tranzacțiilor numai o parte dintre grupele aferente
acestei clase, și anume:
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
26 Imobilizări financiare
28 Amortizări privind imobilizările
29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a

imobilizărilor
Funcţia contabilă – conturile de imobilizări sunt conturi de activ:
Debit Credit
- valoarea activelor imobilizate achiziţionate de la - valoarea activelor imobilizate vândute,
terţi, obţinute în regie proprie, primite cu titlu casate, retrase din aportul adus iniţial;
gratuit (donaţie), primite ca aport în natură; - descreşteri rezultate din reevaluare;
- creşteri rezultate din reevaluare;
Sold final debitor
care arată valoarea imobilizărilor necorporale,
corporale şi financiare existente
Conturile din grupele 28 Amortizări privind imobilizările şi 29 Ajustări pentru

deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor sunt conturi rectificative și fac excepţie de
la regulile prezentate mai sus.
Pentru acestea, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:

pentru înregistrarea amortizării imobilizărilor:
- creşte amortizarea imobilizărilor, 28 Amortizări privind imobilizările, Am +, C
pentru reducerea amortizării imobilizărilor:

- scade amortizarea imobilizărilor, 28 Amortizări privind imobilizările, Am-, D
pentru înregistrarea ajustării pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor:

- creşte ajustarea pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, 29 Ajustări
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, Am+, C
pentru reducerea ajustării pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor:

- scade ajustarea pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, 29 Ajustări
pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor, Am-, D
90
Analiza contabilă a tranzacţiilor și evenimentelor economice privind imobilizările

1) se cumpără un mijloc de transport în valoare de 10.000 lei, TVA 19% (plată ulterioară);
creşte valoarea mijloacelor de transport, A+, Debit, 2111 Terenuri;
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
12.000 lei % = 404 12.000 lei

10.000 lei 2133
2.000 lei 4426
De reținut!
Achiziție de imobilizări
Achiziţie echipament Achiziţie program informatic
creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit, creşte valoarea prog. informatice, A+, Debit,
2131 Echipamente tehnologice; 208 Alte imobilizări necorporale;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA
Imobilizări deductibilă; deductibilă;
necorporale creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări,
şi corporale D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări; D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
2.380 lei % = 404 2.380 lei 2.380 lei % = 404 2.380 lei
2.000 lei 2131 2.000 lei 208
380 lei 4426 380 lei 4426
Testați-vă cunoștințele!
Încercați să scrieți formula contabilă pentru achiziţia unui teren în valoare de 500.000 lei,
TVA 19%, plata ulterioară.
Rezolvare
595.000 lei % = 404 595.000 lei
500.000 lei 2111
95.000 lei 4426
Remarcă. În practică, tratamentul fiscal al TVA pentru achizițiile/ vânzările de terenuri și

clădiri este unul complex. Din acest motiv, reținem varianta simplificată, aplicabilă tuturor
achizițiilor și vânzărilor de bunuri și servicii.
2) se achiziţionează o clădire la prețul de 995.000 lei, taxe notariale 5.000 lei, TVA 19%, plata
ulterioară;
Cost de achiziție = preț 995.000 lei + taxe notariale 5.000 lei= 1.000.000 lei
- achiziție clădire, plata ulterioară

creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 Construcții;
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
1.190.000 lei % = 404 1.190.000 lei

1.000.000 lei 212
190.000 lei 4426
91
3) se înregistrează amortizarea anuală a clădirii achiziţionate, durata de viaţă utilă fiind de 50 ani;
Amortizarea anuală liniară = cost/DVU = 1.000.000 lei / 50 ani = 20.000 lei
- înregistrare amortizare clădire

creşte amortizarea clădirilor, Am+, A-, Credit, 2812 Amortizarea construcțiilor
cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
20.000 lei 6811 = 2812 20.000 lei
De reținut!
Amortizarea imobilizărilor
Amortizare Amortizare program informatic
echipament/utilaj/instalație/ mijloc de transport
creşte amortizarea echipamentelor, Am+, A-, creşte amortizarea programelor informatice,
Amortizarea Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și Am +, A-, Credit, 2808 Amortizarea altor
imobilizărilor mijloacelor de transport imobilizări necorporale
necorporale cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,
şi corporale 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
2.000 lei 6811 = 2813 2.000 lei 2.000 lei 6811 = 2808 2.000 lei
4) după un an, se vinde clădirea la preţul de vânzare de 1.200.000 lei, TVA 19%;
I. vânzarea propriu-zisă
cresc veniturile din vânzarea clădirilor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital;
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi;
1.428.000 lei 461 = % 1.428.000 lei

7583 1.200.000 lei
4427 228.000 lei
II. descărcarea din gestiune:
cost clădire = 1.000.000 lei (scade valoarea clădirilor, A-, Credit, 212
Construcții)
amortizare clădire = 20.000 lei (scade amortizarea clădirii, Am -, A+, Debit,
2812 Amortizarea construcțiilor)
valoare rămasă neamortizată = 980.000 lei (cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+,
Debit, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi
alte operaţii de capital)
1.000.000 lei % = 212 1.000.000 lei

20.000 lei 2812
980.000 lei 6583
92
De reținut!
Vânzare de imobilizări
Vânzare echipament/utilaj/instalație Vânzare program informatic Vânzare teren
(incomplet amortizat) (integral amortizat) !!!!! Terenurile nu se amortizează
I. vânzarea propriu-zisă I. vânzarea propriu-zisă I. vânzarea propriu-zisă

cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, V+, Credit, cresc veniturile din vânzarea programului informatic, cresc veniturile din vânzarea terenulrilor, V+, Credit,
7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de
capital; operaţii de capital; capital;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461
Debitori diverşi; Debitori diverşi; Debitori diverşi;
1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei
7583 1.000 lei 7583 1.000 lei 7583 1.000 lei
Imobilizări 4427 190 lei 4427 190 lei 4427 190 lei
necorporale Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare, iar la TVA se calculează 19% din preţul de vânzare.
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
şi corporale
cost = 8.000 lei (2131) scade valoarea programelor informatice, A-, Credit, 208 scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri;
amortizare = 7.500 lei (2813) Alte imobilizări necorporale; cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583
valoare rămasă neamortizată = 500 lei (6583) scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2808 Amortizarea Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;
scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 altor imobilizări necorporale;
Echipamente tehnologice; 8.000 lei 6583 = 2111 8.000 lei
scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea 8.000 lei 2808 = 208 8.000 lei
instalaţiilor și mijloacelor de transport;
cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583
Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital;
8.000 lei % = 2131 8.000 lei
7.500 lei 2813
500 lei 6583
Atenţie! La contul 28xx se scrie amortizarea înregistrată până în acel moment pentru activul respectiv.
La cheltuieli (contul 6583) se trece valoarea neamortizată, adică diferența dintre cost și amortizarea înregistrată.
Activul fiind incomplet amortizat, Activul fiind integral (complet) amortizat, !!!!! Terenurile nu se amortizează, deci toată
se recunosc cheltuieli pentru partea nu se mai recunosc cheltuieli. valoarea se recunoaște pe cheltuieli.
rămasă neamortizată.
93
Suport curs Introducere în contabilitate
5) se casează un mijloc de transport; valoarea de intrare a acestuia a fost de 400.000 lei şi a fost
amortizată integral;
casare mijloc de transport = descărcarea din gestiune
cost mijloc de transport = 400.000 lei (scade valoarea mijloacelor de transport, A-,
Credit, 2133 Mijloace de transport)
amortizare mijloc de = 400.000 lei (scade amortizarea mijlocului de transport, Am-,
transport A+, Debit, 2813 Amortizarea instalațiilor și
mijloacelor de transport)
valoare rămasă neamortizată = 0 lei
400.000 lei 2813 = 2133 400.000 lei
Comentați și varianta vânzării mijlocului de transport.
Rezolvare
- vânzare mijloc de transport:
cresc veniturile din vânzarea clădirilor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte
operaţii de capital;
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi;
1.190 lei 461 = % 1.190 lei

7583 1.000 lei
4427 190 lei
II. descărcarea din gestiune va fi similară cu cea de la punctul 5.
6) se obţine un utilaj în regie proprie la costul de producţie de 40.000 lei;
În momentul obținerii bunurilor din regie proprie, entitatea recunoaşte

venituri pentru a compensa cheltuielile efectuate anterior cu realizarea lor, astfel
încât influenţa în Contul de profit şi pierdere să fie nulă.
- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materialele consumate, cu Contul de profit şi

pierdere
energia etc., care formează costul de producţie:
40.000 lei 6xx = % 40.000 lei
3xx 30.000 lei cheltuieli 40.000 lei
4xx 7.000 lei
5xx 3.000 lei
- obţinerea utilajului:
creşte valoarea utilajelor, 2131 Echipamente tehnologice, A+, Debit;
cresc veniturile din producţia proprie, 722 Venituri din producţia de
imobilizări corporale, V+, Credit;
venituri 40.000 lei
40.000 lei 2131 = 722 40.000 lei
Rezultat
din producţia proprie
zero
94
Alte tranzacții analizate
Imobilizări necorporale
1) se plătesc150 lei, reprezentând cheltuieli de constituire din casierie;
cresc cheltuielile de constituire, 201 Cheltuieli de constituire, A+, Debit;
scade numerarul din casierie, 5311 Casa în lei, A-, Credit;
150 lei 201 = 5311 150 lei
2) se achiziţionează o licenţă de fabricaţie, cu plata ulterioară;

creşte valoarea licenţelor de fabricaţie, 205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale,
drepturi şi active similare, A+, Debit;
creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D +, Credit;
6.000 lei 205 = 404 6.000 lei
3) se înregistrează amortizarea imobilizărilor necorporale;

cresc cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor;
amortizarea imobilizărilor necorporale, Am+, A-, Credit, 280 Amortizări privind imobilizările
necorporale;
5.000 lei 6811 = 280 5.000 lei
Imobilizări corporale
1) ☺ se achiziţionează un calculator, cu plata ulterioară;
creşte valoarea calculatoarelor, A+, Debit, 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de
protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale;
creşte datoria faţă de furnizorii de imobilizări, D +, Credit, 404 Furnizori de imobilizări;
11.900 lei % = 404 11.900 lei
10.000 lei 214
1.900 lei 4426
2) ☺se construiește o clădire în regie proprie la costul de producţie de 950.000 lei;

creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 Construcții
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de imobilizări
corporale
950.000 lei 212 = 722 950.000 lei
3) ☺se înregistrează amortizarea anuală a clădirii, în valoare de 16.000 lei;

creşte amortizarea clădirilor, Am+, Credit, 2812 Amortizarea construcțiilor
cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor
16.000 lei 6811 = 2812 16.000 lei
4) ☺se vinde un utilaj integral amortizat la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 19%; valoarea de
intrare a acestuia a fost de 125.000 lei;
I. vânzarea propriu – zisă:

cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor, V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi
11.900 lei 461 = % 11.900 lei
7583 10.000 lei
4427 1.900 lei
95

scade valoarea utilajelor, A-, Credit, 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii
de lucru)
scade amortizarea utilajelor, Am-, Debit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor de
transport
125.000 lei 2813 = 2131 125.000 lei
Atenţie! Nu mai apar cheltuieli deoarece echipamentul este complet amortizat, deci
valoarea neamortizată este zero.
5) Se înregistrează deprecierea unui teren în valoare de 50.000 lei;

cresc cheltuielile cu ajustările privind deprecierea imobilizărilor, 6813 Cheltuieli de exploatare
privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor;
cresc ajustările privind deprecierea terenurilor, 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi
amenajărilor de terenuri;
50.000 lei 6813 = 2911 50.000 lei
Imobilizări financiare
Atenție! Numai la achiziția/vânzarea de bunuri se recunoaște TVA.
1) se achiziţionează 200 de acţiuni pe termen lung la un preţ de achiziţie de 15 lei/acţiune, cu plata

din contul curent;
crește valoarea imobilizărilor financiare, A+, Debit, 265 Alte titluri imobilizate
scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
3.000 lei 265 = 5121 3.000 lei
2) se vând 50 de acţiuni dintre acestea la preţul de vânzare de 20 lei/acţiune, cu încasare în contul

curent;
I. vânzare propriu – zisă:
cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor financiare, V+, Credit, 7641 Venituri din imobilizări
financiare cedate
crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
1.000 lei 5121 = 7641 1.000 lei

scade valoarea imobilizărilor financiare, A-, Credit, 265 Alte titluri imobilizate
cresc cheltuielile cu cedarea imobilizărilor financiare, Ch+, Debit, 6641 Cheltuieli privind
imobilizările financiare cedate
750 lei 6641 = 265 750 lei
valoarea la
care au fost
achiziţionate
acțiunile
96
Analizați tranzacțiile și evenimentele următoare:
1) se achiziţionează pe credit comercial (cu plată ulterioară) un echipament de producție în valoare

de 50.000 lei, TVA 19%;
2) se efectuează plata datoriei către furnizorul de echipamente de producție;
3) se înregistrează amortizarea anuală a echipamentului de producție achiziţionat, durata de viaţă
utilă fiind de 5 ani;
4) se vinde echipamentul de producție la preţul de vânzare de 45.000 lei, TVA 19%.
Analiza tranzacțiilor și a evenimentelor
1) achiziţie echipament de producție;

creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA deductibilă
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizăr
59.500 lei % = 404 59.500 lei

50.000 lei 2131
9.500 lei 4426
2) plata datoriei către furnizorul de echipamente de producție;

scade datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D-, Debit, 404 Furnizori de imobilizări
scade disponibilul din contul bancar, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei
60.000 lei 404 = 5121 60.000 lei
3) înregistrare amortizarea anuală a echipamentului;
Amortizarea anuală = cost/durata de viaţă utilă = 50.000 lei/5 ani = 10.000 lei/an
creşte amortizarea echipamentelor, Am+, Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor

de transport
cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobilizărilor
10.000 lei 6811 = 2813 10.000 lei
97
4) vânzare echipament;

cresc veniturile din vânzarea imobilizărilor V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi
alte operaţii de capital,
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 Debitori diverşi
53.550 lei 461 = % 53.550 lei

7583 45.000 lei
4427 8.550 lei
Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare, iar la TVA se calculează 19% din
preţul de vânzare.

scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru)
scade amortizarea echipamentelor, Am-, Debit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și mijloacelor de
transport
cresc cheltuielile privind activele cedate, Ch +, Debit, 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi
alte operaţii de capital
50.000 lei % = 2133 50.000 lei

10.000 lei 2813
40.000 lei 6583
Atenţie! La 2813 se scrie amortizarea înregistrată până în acel moment pentru

echipament. La cheltuieli se trece valoarea neamortizată, adică diferența.
98
5.3 Tranzacţii şi evenimente privind stocurile, creanțele și trezoreria
Stocurile
Evidenţa contabilă a stocurilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 3 – Conturi de

stocuri şi producţie în curs de execuţie. Vom utiliza în cadrul tranzacțiilor numai o parte dintre
grupele aferente acestei clase, și anume:
30 Stocuri de materii prime şi materiale
32 Stocuri în curs de aprovizionare
34 Produse
37 Mărfuri
39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs

de execuţie
Funcţia contabilă – conturile de stocuri sunt conturi de activ:
Debit Credit
- valoarea stocurilor achiziţionate, obţinute din - valoarea stocurilor vândute, consumate în
producţie, primite cu titlu gratuit (donaţie), procesul de producţie, donate;
primite ca aport în natură; - valoarea stocurilor constatate lipsă la
- plusuri de inventar; inventar sau distruse;
Sold final debitor
care arată valoarea stocurilor
şi producţiei în curs de execuţie existente
Conturile din grupa 39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie sunt conturi rectificative și fac excepţie de la regulile prezentate mai sus.
Pentru aceste conturi, în cadrul analizei contabile se va ţine seama de următoarele precizări:
pentru înregistrarea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:
- creşte deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, 39 Ajustări pentru
deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, Aj+, C
pentru reducerea sau anularea deprecierii stocurilor şi producţiei în curs de execuţie:
- scade deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, 39 Ajustări pentru
deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie, Aj-, D
La obţinerea produselor finite și la descarcarea din gestiune a produselor finite

vândute, se utilizează contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
99
Creanţele
Evidenţa contabilă a creanţelor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 4 – Conturi de

terţi. Dintre conturile de creanţe, amintim câteva mai des utilizate:
4111 Clienţi
413 Efecte de primit de la clienţi
425 Avansuri acordate personalului
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
Funcţia contabilă – conturile de creanţe sunt conturi de activ:
Debit Credit
- valoarea creanţelor rezultate din vânzarea - sumele încasate de la clienţi;
mărfurilor, produselor finite, semifabricatelor, - sumele încasate de la acţionari/asociaţi;
activelor imobilizate; - sumele reţinute pe statele de salarii;
- valoarea creanţelor rezultate din prestarea de
servicii;
- valoarea efectelor comerciale acceptate de la
clienţi;
- avansurile privind salariul achitate personalului;
- creanţele faţă de acţionari/asociaţi;
Sold final debitor
care arată valoarea valoarea creanţelor existente
Deprecierea creanţelor este contabilizată cu ajutorul conturilor din grupa 49 Ajustări pentru
deprecierea creanţelor.
pentru înregistrarea deprecierii creanţelor:
- creşte deprecierea creanţelor, 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor, Aj+, C
pentru reducerea sau anularea deprecierii creanţelor:
- scade deprecierea creanţelor, 49 Ajustări pentru deprecierea creanţelor, Aj-, D
Trezoreria
Evidenţa contabilă a trezoreriei se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 5 – Conturi de

trezorerie. Vom utiliza în cadrul tranzacțiilor numai o parte dintre grupele aferente acestei clase, și
anume:
50 Investiţii pe termen scurt
51 Conturi la bănci
53 Casa
59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de

trezorerie
100
Funcţia contabilă – conturile de trezorerie sunt, în general, conturi de activ:
Debit Credit
- valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor cumpărate - valoarea acţiunilor şi obligaţiunilor
de la alte entităţi şi deţinute pe termen scurt; vândute;
- sumele depuse sau virate în cont, rezultate din - sumele ridicate din cont sau virate în alt
încasări; cont bancar;
- dobânzile de încasat aferente conturilor curente; - sumele ridicate din casierie, plăţi în
- sumele încasate în numerar în casierie; numerar;
- avansurile de trezorerie acordate; - avansurile detrezorerie justificate;
- alte valori intrate (bonuri valorice, timbre - alte valori consumate (bonuri valorice,
fiscale şi poştale, bilete de odihnă, etc.); timbre fiscale, poştale, bilete de odihnă);
Sold final debitor
care arată valoarea trezoreriei existente
(acţiunile şi obligaţiunile pe termen scurt,
disponibilăţile băneşti, numerarul din casierie,
avansurile de trezorerie, alte valori)
Excepţii de la regulile prezentate mai sus
1. Contul 512 Conturi curente la bănci este un cont bifuncţional, deci poate
prezenta şi sold creditor.
2. Contul 519 Credite bancare pe termen scurt este un cont de datorii:

în debit se înregistrează:
- valoarea creditelor bancare pe termen scurt şi a dobânzilor aferente;
în credit se înregistrează:
- creditele bancare pe termen scurt restituite şi dobânzile plătite;
prezintă sold final creditor, care arată creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Deprecierea elementelor de trezorerie este contabilizată cu ajutorul conturilor din grupa 59

Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie, care sunt conturi rectificative.
pentru înregistrarea pierderii de valoare a conturilor de trezorerie:
- creşte pierderii de valoare a conturilor de trezorerie, 59 Ajustări pentru pierderea de
valoare a conturilor de trezorerie, Aj+, C
pentru reducerea sau anularea pierderii de valoare a conturilor de trezorerie:
- scade deprecierea creanţelor, 59 Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de
trezorerie, Aj-, D
prezintă sold final creditor, care arată valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a
conturilor de trezorerie, existente la sfârşitul perioadei.
101
Analiza contabilă tranzacţiilor și evenimentelor economice privind stocurile, creanțele și

trezoreria
Achiziții, consum, vânzări
1) se achiziţionează materii prime în valoare de 30.000 lei, TVA 19%, cu plată ulterioară;
creşte stocul de materii prime, A+, Debit, 301 Materii prime;
35.700 lei % = 401 35.700 lei

30.000 lei 301
5.700 lei 4426
De reținut!
Achiziție de stocuri
Achiziţie mărfuri Achiziţie materiale consumabile
creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 creşte stocul de materiale consumabile, A+,
Mărfuri; Debit, 302 Materiale consumabile;
deductibilă; deductibilă;
Stocuri creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,
401 Furnizori; 401 Furnizori;
1.190 lei % = 401 1.190 lei 1.190 lei % = 401 1.190 lei
1.000 lei 371 1.000 lei 302
190 lei 4426 190 lei 4426
2) se consumă materii prime în valoare de 10.000 lei în procesul de producţie;
Atenţie! Consumul conduce la recunoaşterea de cheltuieli.
- consum de materii prime

scade stocul de materii prime, A-, Credit, 301 Materii prime
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime
10.000 lei 601 = 301 10.000 lei
De reținut!
Consum de stocuri
Consum de materiale consumabile Darea în folosinţă a obiectelor de inventar
scade stocul de materiale consumabile, scade stocul de obiecte de inventar, A-,
A-, Credit, 302 Materiale consumabile Credit, 303 Materiale de natura obiectelor
Consum de inventar
stocuri cresc cheltuielile cu materialele cresc cheltuielile cu obiecte de inventar,
consumabile, Ch+, Debit, 602 Ch+, Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de
Cheltuieli cu materialele consumabile natura obiectelor de inventar
1.000 lei 602 = 302 1.000 lei 1.000 lei 603 = 303 1.000 lei
102
Analizați tranzactiile și evenimentele:
- se achiziţionează obiecte de inventar în valoare de 2.000 lei, TVA 19% (plata ulterioară);
- se dau în folosință obiecte de inventar în valoare de 1.700 lei.
Rezolvare
- achiziţie de obiecte de inventar;
creşte stocul de obiecte de inventar, A+, Debit, 303 Materiale de antura obiectelor de inventar
crește datoria faţă de furnizori, D+, Credit, 401 Furnizori
2.380 lei % = 401 2.380 lei
2.000 lei 303
380 lei 4426
- darea în folosință a obiectelor de inventar;

scade stocul de obiecte de inventar, A-, Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, Ch+, Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de natura
1.700 lei 603 = 303 1.700 lei
3) se achiziţionează mărfuri de la un furnizor, în următoarele condiţii: preţ 9.000 lei, reducere

comercială 1.000 lei, cheltuieli de încărcare/descărcare 2.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
Cost de achiziţie = preţ 9.000 lei - reducere comercială 1.000 lei + cheltuieli de
încărcare/descărcare 2.000 lei = 10.000 lei
- achiziție mărfuri
creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 Mărfuri;
11.900 lei % = 401 11.900 lei

10.000 lei 371
1.900 lei 4426
4) se vând mărfuri la preţul de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară; costul de
achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 9.500 lei;
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor;
23.800 lei 4111 =% 23.800 lei

707 20.000 lei
4427 3.800 lei
Atenţie! La venituri se scrie întotdeauna preţul de vânzare,
iar la TVA se calculează 19% din preţul de vânzare.

scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri;
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile;
9.500 lei 607 = 371 9.500 lei
Atenţie! Descărcarea din gestiune se realizează la cost!
103
5) se obţin produse finite la costul de producţie de 20.000 lei;

În momentul obținerii bunurilor din producție proprie, entitatea recunoaşte
venituri pentru a compensa cheltuielile efectuate anterior cu realizarea lor, astfel
încât influenţa în Contul de profit şi pierdere să fie nulă.
- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu materiile prime consumate, cu Contul de profit şi
pierdere
energia etc., care formează costul de producţie:
20.000 lei 6xx = % 20.000 lei
3xx 10.000 lei cheltuieli 20.000 lei
4xx 6.000 lei
5xx 4.000 lei
- obţinerea produselor finite:
creşte stocul de produse finite, 345 Produse. finite, A+, Debit;
cresc veniturile din producţia proprie, 711 Venituri aferente
costurilor stocurilor de produse, V+, Credit;
20.000 lei 345 = 711 20.000 lei
venituri 20.000 lei
Rezultat
zero
6) se vând produsele finite unui client, la preţul de vânzare de 32.000 lei, TVA 19%, încasare
ulterioară;
cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea
produselor finite;
38.080 lei 4111 = % 38.080 lei
7015 32.000 lei
4427 6.080 lei
scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite;
scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse;
20.000 lei 711 = 345 20.000 lei
De reținut!
Vânzare de stocuri
Vânzare mărfuri Vânzare produse finite
I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă

cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit,
707 Venituri din vânzarea mărfurilor; 7015 Venituri din vânzarea produselor finite;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi; creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi;
Stocuri 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
707 1.000 lei 7015 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri; scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite;
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711
Cheltuieli cu mărfurile; Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;
800 lei 607 = 371 800 lei 800 lei 711 = 345 800 lei
Surprindeți diferențele între cele două vânzări!

Rezolvare
La descărcarea din gestiune a produselor finite, nu cresc cheltuielile,
ci scad veniturile din producția de stocuri.
104
Spre deosebire de vânzarea stocurilor,

vânzarea serviciilor se realizează într-o singură etapă.
De reținut!
Vânzare de servicii
Factura de servicii Factura privind chiria
cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 cresc veniturile din chirii, V+, Credit, 706 Venituri din
Venituri din servicii prestate; redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
Servicii/ creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
chirii
1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
704 1.000 lei 706 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
Încasări și plăți
1) se încasează în contul curent creanțe clienţi în valoare de 5.000 lei;
scade creanța față de clienți, A-, Credit, 4111 Clienți;
5.000 lei 5121 = 4111 5.000 lei
2) se încasează în numerar o creanță față de debitorii diverși în valoare de 4.000 lei;

crește numerarul, 5311 Casa în lei, A+, Debit;
scade creanța față de debitorii diverși, 461 Debitori diverși, A-, Credit;
4.000 lei 5311 = 461 4.000 lei
3) se plăteşte în numerar o datorie faţă de furnizori în valoare de 2.000 lei;

scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei;
scade datoria față de furnizori, D-, Debit, 401 Furnizori;
2.000 lei 401 = 5311 2.000 lei
4) se plătește din contul curent datoria față de furnizorii de imobilizări în sumă de 14.000 lei;
scade disponibilul din contul curent, 5121 Conturi la bănci în lei, A-, Credit
scade datoria față de furnizorii de imobilizări, 401 Furnizori de imobilizări, D-, Debit
2.000 lei 404 = 5121 2.000 lei
5) se încasează 20 lei, dobânda aferentă contului curent;

creşte disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei;
cresc veniturile din dobânzi, V+, Credit, 766 Venituri din dobânzi;
20 lei 5121 = 766 20 lei
6) se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 200.000 lei;

crește creditul bancar pe termen scurt de rambursat, D+, Credit, 5191 Credite bancare pe termen
scurt;
200.000 lei 5121 = 5191 200.000 lei
7) se plăteşte în numerar rata aferentă primei luni în valoare de 20.000 lei;

scade numerarul, A-, Credit, 5311 Casa în lei;
scade creditul bancar pe termen scurt aflat în sold, D-, Debit, 5191 Credite bancare pe termen
scurt;
20.000 lei 5191 = 5311 20.000 lei
105
Alte tranzacții analizate

Stocuri
- o societate deţine un stoc de ciocolată înregistrat în contabilitate la valoarea de 30.000 lei; se
constată că valoarea de inventar (realizabilă) este de numai 25.000 lei; societatea trebuie să
recunoască o ajustare pentru depreciere în valoare de 5.000 lei;
cresc cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea stocurilor, Ch+, Debit, 6814 Cheltuieli de
exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
cresc ajustările privind deprecierea stocului de mărfuri, Aj +, Credit, 397 Ajustări privind
deprecierea mărfurilor
5.000 lei 6814 = 397 5.000 lei
Creanțe față de clienți, salariați

1) se primeşte un bilet la ordin pentru o creanţă față de clienți;
scade valoarea creanţelor clienţi, A-, Credit, 4111 Clienţi
cresc efectele de încasat, A+, Debit, 413 Efecte de primit
26.000 lei 413 = 4111 26.000 lei
2) se plătește din contul curent suma de 20.000 lei reprezentând avansul privind salariul;
cresc avansurile privind salariile, A+, Debit, 425 Avansuri acordate personalului;
scade disponibilul din contul curent, A-, Credit, 5121 Conturi la bănci în lei;
20.000 lei 425 = 5121 20.000 lei
3) societatea avea o creanţă faţă de clienţi în valoare de 3.000 lei; se estimează că se va mai
recupera suma de 2.000 lei, deci societatea trebuie să înregistreze o pierdere privind deprecierea
creanței în valoare de 1.000 lei;
cresc cheltuielile cu ajustările privind deprecierea, Ch+, Debit, 6814 Cheltuieli privind ajustările
pentru deprecierea activelor circulante
cresc ajustările privind deprecierea creanţelor, Aj +, A-, Credit, 491 Ajustări pentru deprecierea
creanţelor clienţi
2.000 lei 6814 = 491 2.000 lei
Avans de trezorerie
- se acordă unui salariat un avans de trezorerie în valoare de 500 lei;
scade numerarul din casierie, A - , Credit, 5311 Casa în lei
creşte avansul de trezorerie, A+, Debit, 542 Avansuri de trezorerie
500 lei 542 = 531 500 lei
Investiţii pe termen scurt

1) se achiziţionează 100 de acţiuni în scop speculativ la un preţ de achiziţie de 30 lei/acţiune, plata
efectuându-se din contul curent;
creşte valoarea acţiunilor, A+, Debit, 5081 Alte titluri de plasament
3.000 lei 5081 = 5121 3.000 lei
2) se vând 50 de acţiuni dintre acestea la un preţ de vânzare de 35 lei/acţiune cu încasare în contul

curent;
Atenţie! Vânzarea investiţiilor pe termen scurt se realizează întru-o singură etapă.
scade valoarea acţiunilor, A-, Credit, 5081 Alte titluri de plasament
cresc câştigurile din vânzarea de investiţii pe termen scurt, V+, Credit, 7642 Câştiguri din
investiţii pe termen scurt cedate
1.750 lei 5121 = % 1.750 lei
5081 1.500 lei
7642 250 lei
106
3) se vând 20 de acţiuni la un preţ de vânzare de 28 lei/acţiune, cu încasare în contul curent;

scade valoarea acţiunilor, A-, Credit, 5081 Alte titluri de plasament
cresc pierderile din cedarea de investiţii pe termen scurt, Ch+, Debit, 6642 Pierderi din investiţii
pe termen scurt cedate
600 lei % = 5081 600 lei
560 lei 5121
40 lei 6642
4) se înregistrează pierderea de valoare a actiunilor deținute pe termen scurt;

cresc cheltuielile cu ajustările privind pierderea de valoare a acţiunilor pe termen scurt, Ch+,
Debit, 6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
cresc ajustările privind pierderea de valoare a acţiunilor pe termen scurt, Aj+, A-, Credit, 598
ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
3.000 lei 6864 = 598 3.000 lei
1. Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N:
Produse finite (345) 20.000 lei

Clienţi (4111) 5.000 lei
Capital subscris vărsat (1012) 25.000 lei
În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente:

2) se vând produse finite la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 19%, încasare ulterioară; costul de
producţie al produselor finite vândute a fost de 6.000 lei;
a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice.

b) Întocmiţi fişele de cont pentru conturile 4111 Clienţi, 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse şi 1012 Capital subscris vărsat.
2. Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N:
Echipamente tehnologice (2131) 100.000 lei

Mărfuri (371) 50.000 lei
Capital (101) 150.000 lei
Analizați tranzacțiile din cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente:
1) se vând mărfuri la preţul de vânzare de 7.000 lei, TVA 19%; încasare imediată în numerar;
costul de achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 5.000 lei;
2) se achiziţionează un utilaj, cost de achiziţie 20.000 lei, TVA 19%; plata ulterioară.
107
1. Rezolvare
a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice:

1) obţinere produse finite
creşte stocul de produse finite, A+, Debit, 345 Produse finite
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 711 Venituri aferente costurilor stocurilor
de produse
7.000 lei 345 = 711 7.000 lei
2) vânzare produse finite

cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+, Credit, 7015 Venituri din vânzarea
produselor finite
creşte creanţa faţă de clienţi, A+, Debit, 4111 Clienţi
11.900 lei 4111 = % 11.900 lei

7015 10.000 lei
4427 1.900 lei
scade stocul de produse finite, A-, Credit, 345 Produse finite
scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
6.000 lei 711 = 345 6.000 lei
b) Fişele de cont pentru conturile cerute
711 Venituri aferente

4111 Clienţi costurilor stocurilor 1012 Capital
D C D de produse C D subscris vărsat C
Si 5.000 lei 2.II.) 6.000 lei 1) 7.000 lei Si 25.000 lei
2.I.) 11.900 lei
RD 11.900 lei RC 0 lei RD 6.000 lei RC 7.000 lei RD 0 lei RC 0 lei

TSD 16.900 lei TSC 0 lei TSD 6.000 lei TSC 7.000 lei TSD 0 lei TSC 25.000 lei
SFD 16.900 lei SFC 1.000 lei SFC 25.000 lei
108
2. Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice:

1) vânzare mărfuri
I. vânzarea propriu-zisă:
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
creşte datoria fiscală, D +, Credit, 4427 TVA colectată
creşte creanța față de clienți, A+, Debit, 4111 Clienți
8.330 lei 4111 = % 8.330 lei

707 7.000 lei
4427 1.330 lei

scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile
5.000 lei 607 = 371 5.000 lei
2) achiziţie utilaj
creşte valoarea utilajelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări
23.800 lei % = 404 23.800 lei

20.000 lei 2131
3.800 lei 4426
109
5.4 Tranzacţii şi evenimente privind datoriile

Evidenţa contabilă a datoriilor se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 4 – Conturi de
terţi şi Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate.
Principalele grupe ale conturilor de datorii sunt:
40 Furnizori şi conturi asimilate
42 Personal şi conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
45 Grup și acționari/asociați
16 Împrumuturi şi datorii asimilate
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de datorii:

Debit Credit
- plăţile efectuate către furnizori, furnizorii de - datoriile rezultate din achiziţia de bunuri,
imobilizări, salariaţi, bugetul asigurărilor lucrări, servicii;
sociale şi bugetul de stat; - datoriile rezultate din achiziţia de
- suma creditelor pe termen lung rambursate, imobilizări necorporale şi corporale;
suma împrumuturilor din emisiunea de - salariile şi alte drepturi cuvenite
obligaţiuni rambursate; personalului;
- valoarea efectelor comerciale de plătit; - contribuţia angajaţilor şi a unităţii pentru
asigurările sociale;
- impozite şi taxe datorate bugetului de stat;
- suma creditelor pe termen lung primite,
suma împrumuturilor de primit din
emisiunea de obligaţiuni;
Sold final creditor,
care arată datoriile entităţii faţă de terţi
existente la sfârşitul perioadei
Analiza tranzacţiilor și evenimentelor economice privind datoriile

Datorii față de furnizori
1) se primeşte factura de apă/energie în valoare de 5.000 lei, TVA 19%;
cresc cheltuielile cu apa, Ch +, Debit, 605 Cheltuieli cu energia și apa;
5.950 lei % = 401 5.950 lei

5.000 lei 605
950 lei 4426
110
De reținut!
Achiziție de servicii
Factura de telefon Factura de servicii webhosting
cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, cresc cheltuielile cu serviciile de la terți,
Ch +, Debit, 626 Cheltuieli poştale şi taxe Ch +, Debit, 628 Cheltuieli cu alte servicii de
de telecomunicaţii; la terți;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA
TVA deductibilă; deductibilă;
Servicii creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,
1.190 lei % = 401 1.190 lei 1.190 lei % = 401 1.190 lei
1.000 lei 626 1.000 lei 628
190 lei 4426 190 lei 4426
2) se emite un bilet la ordin în valoare de 15.000 lei, pentru o datorie faţă de un furnizor;
cresc efectele comerciale (biletele la ordin) de plătit, D+, Credit, 403 Efecte de plătit
scade datoria față de furnizor, D-, Debit, 401 Furnizori
15.000 lei 401 = 403 15.000 lei
Datorii bancare
- se contractează un credit bancar pe termen lung în valoare de 86.000 lei;
crește disponibilul din contul curent, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
crește creditul bancar pe termen lung în sold, D+ Credit, 1621 Credite bancare pe termen lung
86.000 lei 5121 = 1621 86.000 lei
Datorii salariale și sociale

1) ☺se plăteşte avansul privind salariile în valoare de 100.000 lei;
creşte creanţa faţă de salariaţi privind avansul chenzinal, A+, Debit, 425 Avansuri acordate
personalului
100.000 lei 425 = 5121 100.000 lei
2) ☺se înregistrează datoria privind salariile în valoare de 350.000 lei;

cresc cheltuielile cu salariile, Ch+, Debit, 641 Cheltuieli cu salariile personalului
creşte datoria faţă de angajaţi, D+, Credit, 421 Personal-salarii datorate
350.000 lei 641 = 421 350.000 lei
Contribuţii şi impozite Contribuţii suportate

suportate de angajaţi de angajator
 Contribuţia la asigurările sociale (CAS) 4312  Contribuţia la asigurările sociale (CAS) 4311
 Contribuţia la asigurările sociale de sănătate  Contribuţia la asigurările sociale de sănătate
(CASS) 4314 (CASS) 4313
 Contribuţia la fondul de şomaj 4372  Contribuţia la fondul de şomaj 4371
 Impozit pe veniturile de natura salariilor 444 .....
- se reţin din salariul angajatului - reprezintă cheltuieli pentru angajator
111
3) ☺din datoria privind salariile se efectuează următoarele reţineri:

 contribuţia la asigurările sociale 36.750 lei;
 contribuţia la asigurările sociale de sănătate 19.250 lei;
 contribuţia la fondul de şomaj 1.750 lei;
 impozit pe salarii 45.000 lei;
 avansul acordat;
scade datoria faţă de angajaţi, D-, Debit, 421 Personal-salarii datorate;
creşte contribuţia la asigurările sociale datorată de angajaţi, D+, Credit, 4312 Contribuţia
personalului la asigurările sociale;
creşte contribuţia la asigurările sociale de sănătate datorată de angajaţi, D+, Credit, 4314
Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate;
creşte contribuţia la fondul de şomaj datorată de angajaţi, D+, Credit, 4372 Contribuţia
personalului la fondul de şomaj;
creşte impozitul pe salarii, D+, Credit, 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor;
scade creanţa faţă de angajaţi privind avansul, A-, Credit, 425 Avansuri acordate
personalului;
202.750 lei 421 = % 202.750 lei
4312 36.750 lei
4314 19.250 lei
4372 1.750 lei
444 45.000 lei
425 100.000 lei
4) ☺se plătesc salariile (rest de plată);
scade datoria privind salariile, D-, Debit, 421 Personal-salarii datorate;
147.250 lei 421 = 5121 147.250 lei
Atenţie!
Restul de plată reprezintă diferenţa dintre salariul brut şi reţineri (350.000 lei -202.750 lei)
5) ☺se înregistrează contribuţiile entităţii pentru salarii astfel:

 contribuţia la asigurările sociale 72.800 lei;
 contribuţia la asigurările sociale de sănătate 18.200 lei;
 contribuţia la fondul de şomaj 1.750 lei;
Pentru contribuţia la asigurările sociale se efectuează următoarea înregistrare:

cresc cheltuielile cu contribuţia la asigurările sociale, Ch+, Debit, 6451 Cheltuieli cu
contribuţia unităţii la asigurările sociale;
creşte contribuţia la asigurările sociale datorată de societate, D+, Credit, 4311 Contribuţia
unităţii la asigurările sociale;
72.800 lei 6451 = 4311 72.800 lei
Pentru contribuţia la asigurările sociale de sănătate se efectuează următoarea înregistrare:

cresc cheltuielile cu contribuţia la asigurările sociale de sănătate, Ch+, Debit, 6453 Cheltuieli
cu contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate;
creşte contribuţia la asigurările sociale de sănătate datorată de societate, D+, Credit, 4313
Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate;
18.200 lei 6453 = 4313 18.200 lei
Pentru contribuţia la fondul de somaj se efectuează următoarea înregistrare:

cresc cheltuielile cu contribuţia la fondul de şomaj, Ch+, Debit, 6452 Cheltuieli cu
contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
creşte contribuţia la fondul de şomaj datorată de societate, D+, Credit, 4371 Contribuţia
unităţii la fondul de şomaj
1.750 lei 6452 = 4371 1.750 lei
112
6) se plătesc datoriile către bugetul statului şi bugetul asigurărilor sociale;

scade contribuţia la asigurările sociale datorată de angajaţi, D-, Debit, 4312 Contribuţia
personalului la asigurările sociale;
scade contribuţia la asigurările sociale de sănătate datorată de angajaţi, D-, Debit, 4314
Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate;
scade contribuţia la fondul de şomaj datorată de angajaţi, D-, Debit, 4372 Contribuţia
personalului la fondul de şomaj;
scade impozitul pe salarii, D-, Debit, 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor;
scade contribuţia la asigurările sociale datorată de societate, D-, Debit, 4311 Contribuţia
unităţii la asigurările sociale;
scade contribuţia la asigurările sociale de sănătate datorată de societate, D-, Debit, 4313
Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate;
scade contribuţia la fondul de şomaj datorată de societate, D-, Debit, 4371 Contribuţia unităţii
la fondul de şomaj;
195.500 lei % = 5121 195.500 lei
36.750 lei 4312
19.250 lei 4314
1.750 lei 4372
45.000 lei 444
72.800 lei 4311
18.200 lei 4313
1.750 lei 4371
1. Ce reprezintă formula contabilă?
350.000 lei 641 = 421 350.000 lei
a) plata salariilor;
b) înregistrarea salariilor.
2. Ce reprezintă formula contabilă?
72.800 lei 6451 = 4311 72.800 lei
a) reținerea contribuției la asigurările sociale datorată de angajați;

b) plata contribuției la asigurările sociale datorată de societate;
c) înregistrarea contribuției la asigurările sociale datorată de societate.
Rezolvare
1. b)
2. c)
113
5.5 Tranzacţii şi evenimente privind provizioanele

Provizioanele reprezintă datorii incerte din punct de vedere al valorii sau exigibilităţii.
Conturile de provizioane fac parte din grupa 15 Provizioane, din Clasa 1 – Conturi de
capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate.
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de datorii:
Debit Credit
- valoarea provizioanelor constituite; - sumele reprezentând diminuarea sau
- majorarea provizioanelor; anularea provizioanelor;
care reprezintă provizioanele constituite
Înregistrări contabile:
- la constituirea şi majorarea provizioanelor, cheltuielile cu provizioanele și datoria incertă privind
provizioanele cresc, deci formula contabilă este:
x lei 6812 = 151 x lei

Cheltuieli privind provizioanele Provizioane
- la diminuarea sau anularea provizioanelor, scade datoria incertă privind provizioanele și

cresc veniturile din provizioane, deci formula contabilă este:
x lei 151 = 7812 x lei

Provizioane Venituri din provizioane
În anul N, o societate este dată în judecată de către un client care îi cere despăgubiri în
valoare de 3.000 lei; avocaţii societăţii sunt de părere că societatea va pierde procesul.
În anul N+1, valoarea provizionului este estimată la 2.500 lei.
Înregistrările contabile aferente anilor N şi N+1 sunt următoarele:
- în anul N:
3.000 lei 6812 = 1511 3.000 lei

Cheltuieli privind provizioanele Provizioane pentru litigii
- în anul N+1:
500 lei 1511 = 7812 500 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
114
5.6 Tranzacţii şi evenimente privind capitalul propriu, veniturile și cheltuielile
Capitalul propriu
Evidenţa contabilă a capitalurilor prorpii se realizează cu ajutorul conturilor din Clasa 1 –
Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate.
Principalele grupe ale conturilor de capitaluri proprii sunt următoarele:
10 Capital şi rezerve
11 Rezultatul reportat
12 Rezultatul exerciţiului financiar
Funcţia contabilă – aceste conturi sunt conturi de capitaluri proprii:
Debit Credit
- capitalul retras de acţionari/asociaţi; - capitalul subscris de acţionari/asociaţi în
- reducerea capitalului datorită acoperirii natură şi/sau numerar, majorarea
pierderilor reportate; capitalului prin emisiunea de noi acţiuni;
- reduceri ale primelor de capital, rezervelor şi - creşteri ale primelor de capital, rezervelor
rezervelor din reevaluare; şi rezervelor din reevaluare;
- profitul net realizat în exerciţiile precedente şi - profitul net nerepartizat etc.;
repartizat pe destinaţiile aprobate;
care arată sursele de finanţare existente la
sfârşitul perioadei
Contul 121 Profit sau pierdere este un cont bifuncţional:

- soldul creditor al conturilor de venituri (clasa 7) de la sfârşitul perioadei etc.;
- soldul debitor al conturilor de cheltuieli (clasa 6) de la sfârşitul perioadei etc.;
poate prezenta sold final creditor, care reprezintă profitul realizat sau sold final debitor, care
reprezintă pierderea realizată.
De reţinut pentru analiză
Pentru capitalul social se utilizează conturile 1011 Capital subscris nevărsat sau 1012
Capital subscris vărsat, deoarece momentul subscrierii este diferit de momentul depunerii
aporturilor promise.
Contul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul ţine evidenţa decontărilor
(creanţe, datorii) cu acţionarii/asociaţii, fiind un cont bifuncţional:
- creanţa faţă de acţionari/asociaţi privind subscrierea sau majorarea capitalului;
- diminuarea datoriei faţă de acţionari/asociaţi privind retragerea capitalului;
- diminuarea creanţei faţă de acţionari/asociaţi prin aducerea aporturilor promise;
- datoria faţă de acţionari/asociaţi privind retragerea capitalului;
poate prezinta sold final creditor, care reprezintă datoria entităţii faţă de acţionari/asociaţi sau
sold final debitor, care reprezintă creanţa entităţii faţă de acţionari/asociaţi.
115
Analiza tranzacţiilor și evenimentelor economice privind capitalurile proprii

1) ☺la constituirea societăţii capitalul subscris de către acţionari a fost în valoare de 100.000 lei
(2.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune);
Capital social = Număr de acţiuni x Valoarea nominală
creşte capitalul subscris nevărsat, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
creşte creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A+, Debit, 456 Decontări cu
asociaţii privind capitalul
100.000 lei 456 = 1011 100.000 lei
2) ☺aportul s-a încasat în numerar;

scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A-, Credit, 456 Decontări cu
creşte numerarul în casirie, A+, Debit, 5311 Casa în lei
100.000 lei 5311 = 456 100.000 lei
3) ☺s-a înregistrat transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat;
creşte capitalul subscris vărsat, CP+, Credit, 1012 Capital subscris vărsat
scade capitalul subscris nevărsat, CP-, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
100.000 lei 1011 = 1012 100.000 lei
4) ☺se încorporează rezerve în valoare de 20.000 lei în capitalul social al societăţii;

scad rezervele, CP-, Debit, 1068 Alte rezerve
20.000 lei 1068 = 1012 20.000 lei
5) ☺se utilizează prime de emisiune în valoare de 1.000 lei pentru majorarea capitalului social;
scad primele de emisiune, CP-, Debit, 1041 Prime de emisiune
1.000 lei 1041 = 1012 1.000 lei
6) ☺se înregistrează reevaluarea unui teren de la valoarea contabilă de 180.000 lei la valoarea justă
de 210.000 lei;
creşte valoarea terenului, A+, Debit, 2111 Terenuri
creşte rezerva din reevaluare, CP+, Credit, 105 Rezerve din reevaluare
30.000 lei 2111 = 105 30.000 lei
Analizați cazul în care, în anul următor, valoarea justă scade la 200.000 lei.
Rezolvare
- reevaluare teren, diferență nefavorabilă
scade valoarea terenului, A-, Credit, 2111 Terenuri
scad rezervele din reevaluare, CP-, Debit, 105 Rezerve din reevaluare
10.000 lei 105 = 2111 10.000 lei
116
7) Adunarea Generală a Acţionarilor decide majorarea capitalului social prin emisiunea a 2.000 de
acţiuni cu valoarea nominală de 50 lei/acţiune şi valoarea de emisiune de 60 lei/acţiune;
creşte capitalul subscris nevărsat, CP+, Credit, 1011 Capital subscris nevărsat
creşte creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A+, Debit, 456 Decontări cu
cresc primele de emisiune, CP+, Credit, 1041 Prime de emisiune
120.000 lei 456 = % 120.000 lei
1011 100.000 lei
1041 20.000 lei
8) se încasează aportul astfel:

 un utilaj în valoare de 50.000 lei;
 materii prime în valoare de 10.000 lei;
 60.000 lei în contul bancar;
scade creanţa societăţii faţă de acţionari pentru capitalul promis, A-, Credit, 456 Decontări cu
creşte valoarea utilajelor, A+, Debit, 2131 Echipamente tehnologice
creşte valoarea materiilor prime, A+, Debit, 301 Materii prime
cresc conturile bancare, A+, Debit, 5121 Conturi la bănci în lei
120.000 lei % = 456 120.000 lei

50.000 lei 2131
10.000 lei 301
60.000 lei 5121
9) se înregistrează transferul capitalului social subscris nevărsat la capital social subscris vărsat;
scade capitalul subscris nevărsat, CP-, Debit, 1011 Capital subscris nevărsat
100.000 lei 1011 = 1012 100.000 lei
10) ☺Adunarea Generală a Acţionarilor aprobă solicitarea unor acţionari de retragere a capitalului
în valoare de 30.000 lei;
scade capitalul subscris vărsat, CP-, Debit, 1012 Capital subscris vărsat
creşte datoria societăţii faţă de acţionari, D+, Credit, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
30.000 lei 1012 = 456 30.000 lei
11) ☺se efectuează plata datoriei către acţionari din contul bancar;
scade datoria societăţii faţă de acţionari, D-, Debit, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul
30.000 lei 456 = 5121 30.000 lei
Veniturile și cheltuielile
Tranzacțiile care implică recunoașterea de venituri și cheltuieli au fost prezentate de-a

lungul subcapitolelor anterioare, în cadrul precizărilor privind imobilizările, stocurile, datoriile
etc.
117
5.7 Să înțelegem mai bine. Generalizări21

Achiziţii cu plata ulterioară (pe credit comercial)
Achiziţie teren Achiziţie echipament Achiziţie program informatic Achiziţie imobilizări
creşte valoarea terenurilor, A+, Debit, 2111 creşte valoarea echipamentelor, A+, Debit, creşte valoarea prog. informatice, A+,
Terenuri; 2131 Echipamente tehnologice; Debit, 208 Alte imobilizări necorporale;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426
deductibilă; deductibilă; TVA deductibilă;
Imobilizări creşte datoria faţă de furnizorul de creşte datoria faţă de furnizorul de creşte datoria faţă de furnizorul de
necorporale imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori
şi corporale imobilizări; imobilizări; de imobilizări;
2.380 lei % = 404 2.380 lei 2.380 lei % = 404 2.380 lei 2.380 lei % = 404 2.380 lei
2.000 lei 2111 2.000 lei 2131 2.000 lei 208
380 lei 4426 380 lei 4426 380 lei 4426
Achiziţie materii prime Achiziţie mărfuri Achiziţie materiale consumabile Achiziţie stocuri
creşte stocul de materii prime, A+, Debit, creşte stocul de mărfuri, A+, Debit, 371 creşte stocul de materiale con-
301 Materii prime; Mărfuri; sumabile, A+, Debit, 302 Mat. cons.;
creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426 TVA creşte creanţa fiscală, A+, Debit, 4426
deductibilă; deductibilă; TVA deductibilă;
Stocuri creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+,
401 Furnizori; 401 Furnizori; Credit, 401 Furnizori;
1.000 lei 301 1.000 lei 371 1.000 lei 302
190 lei 4426 190 lei 4426 190 lei 4426
Factura de telefon Factura de energie sau apă Factura de alte servicii (webhosting) Achiziţie servicii
cresc cheltuielile cu serviciile telefonice, cresc cheltuielile cu energia sau apa,
Ch +, Debit, 626 Cheltuieli poştale şi taxe Ch +, Debit, 605 Cheltuieli cu energia şi apa;
de telecomunicaţii;
deductibilă; deductibilă;
Servicii creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit, creşte datoria faţă de furnizori, D+, Credit,
1.190 lei % = 401 1.190 lei 1.190 lei % = 401 1.190 lei
1.000 lei 626 1.000 lei 605
190 lei 4426 190 lei 4426
21
Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, 2013, pag. 126
118
Vânzări cu încasarea ulterioară

Vânzare teren Vânzare echipament (incomplet amortizat) Vânzare program informatic (integral amortizat) Vânzare imobilizări
I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă
cresc veniturile din vânzarea terenului, V+, Credit, 7583 cresc veniturile din vânzarea echipamentelor, V+, Credit, cresc veniturile din vânzarea programului informatic,
Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital; 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de V+, Credit, 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; capital; operaţii de capital;
creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
Debitori diverşi; creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461 creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, A+, Debit, 461
Debitori diverşi; Debitori diverşi;
1.190 lei 461 = % 1.190 lei
7583 1.000 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei 1.190 lei 461 = % 1.190 lei
Imobilizări 4427 190 lei 7583 1.000 lei 7583 1.000 lei
necorporale 4427 190 lei 4427 190 lei
şi corporale II. descărcarea din gestiune:
scade valoarea terenurilor, A-, Credit, 2111 Terenuri; II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583 scade valoarea echipamentelor, A-, Credit, 2131 scade valoarea programelor informatice, A-, Credit, 208
Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital; Echipamente tehnologice; Alte imobilizări necorporale;
scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2813 Amortizarea scade amortizarea, Am -, A+, Debit, 2808 Amortizarea
8.000 lei 6583 = 2111 8.000 lei instalaţiilor și mijloacelor de transport; altor imobilizări necorporale;
cresc cheltuielile cu cedarea activelor, Ch+, Debit, 6583
Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte operaţii de capital; 8.000 lei 2808 = 208 8.000 lei
!!!!! Terenurile nu se amortizează!!!!
8.000 lei % = 2131 8.000 lei
2.000 lei 2813
6.000 lei 6583
Vânzare mărfuri Vânzare produse finite Vânzare stocuri
I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă I. Vânzarea propriu-zisă
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 cresc veniturile din vânzarea produselor finite, V+,
Venituri din vânzarea mărfurilor; Credit, 7015 Venituri din vânzarea produselor finite;
creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
Stocuri 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
707 1.000 lei 7015 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune:
scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri; scade stocul de prod finite, A-, Credit, 345 Prod. finite;
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 scad veniturile din producţia proprie, V-, Debit, 711
Cheltuieli cu mărfurile; Venituri aferente costurilor stocurilor de produse;
800 lei 607 = 371 800 lei 800 lei 711 = 345 800 lei
Factura de servicii/lucrări Factura privind chiria Vânzare servicii/lucrări etc.
cresc veniturile din prestarea serviciilor, V+, Credit, 704 cresc veniturile din chirii, V+, Credit, 706 Venituri din
Venituri din servicii prestate; redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
Servicii/ creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată; creşte datoria fiscală, D+, Credit, 4427 TVA colectată;
lucrări
1.190 lei 4111 = % 1.190 lei 1.190 lei 4111 = % 1.190 lei
704 1.000 lei 706 1.000 lei
4427 190 lei 4427 190 lei
119
Consumuri, amortizări, ajustări

Consum de stocuri
Consum de materii prime Darea în folosinţă a obiectelor de inventar
scade stocul de materii prime, A-, Credit, scade stocul de obiecte de inventar, A-,
301 Materii prime Credit, 303 Materiale de natura obiectelor de
inventar
cresc cheltuielile cu materiile prime, Ch+, cresc cheltuielile cu obiecte de inventar, Ch+,
Consum stocuri Debit, 601 Cheltuieli cu materiile prime Debit, 603 Cheltuieli cu materialele de natura
1.000 lei 601 = 301 1.000 lei 1.000 lei 603 = 303 1.000 lei
Amortizare clădire Amortizare echipament Amortizare program informatic Amortizare

creşte amortizarea clădirilor, Am +, A-, creşte amortizarea echipamentelor, Am+, A-, creşte amortizarea programelor informatice,
Credit, 2812 Amortizarea construcţiilor Credit, 2813 Amortizarea instalaţiilor și Am +, A-, Credit, 2808 Amortizarea altor
Amortizarea mijloacelor de transport imobilizări necorporale
imobilizărilor cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit, cresc cheltuielile cu amortizarea, Ch+, Debit,
necorporale şi Debit, 6811 Cheltuieli cu amortizarea 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 6811 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor
corporale imobilizărilor
2.000 lei 6811 = 2813 2.000 lei 2.000 lei 6811 = 2808 2.000 lei
2.000 lei 6811 = 2812 2.000 lei
Ajustări pentru deprecierea terenurilor Ajustări pentru deprecierea materiilor prime Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi Ajustări pentru depreciere
cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A-, cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A-, cresc ajustările pentru depreciere, Aj +, A-,
Credit, 2911 Ajustări pentru deprecierea Credit, 391 Ajustări pentru deprecierea Credit, 491 Ajustări pentru deprecierea
Ajustări terenurilor şi amenajărilor de terenuri materiilor prime creanţelor clienţi
pentru cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit, cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit, cresc cheltuielile cu ajustările, Ch+, Debit,
depreciere 6813 Cheltuieli privind ajustările pentru 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru 6814 Cheltuieli privind ajustările pentru
deprecierea imobilizărilor deprecierea activelor circulante deprecierea activelor circulante
2.000 lei 6813 = 2911 2.000 lei 2.000 lei 6814 = 391 2.000 lei 2.000 lei 6814 = 491 2.000 lei
120
Obţinere din producţia proprie

Obţinerea unui program informatic Construirea unei clădiri Obţinerea de produse finite Contul de profit şi pierdere
- înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu - înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu - înregistrarea de cheltuieli cu salariile, cu
materialele consumate, cu energia, etc. care materialele consumate, cu energia, etc. care materiile prime consumate, cu energia, etc. care
formează costul de producţie: formează costul de producţie: formează costul de producţie:
2.000 lei 6xx = % 2.000 lei 2.000 lei 6xx = % 2.000 lei 2.000 lei 6xx = % 2.000 lei
3xx 1.000 lei 3xx 1.000 lei 3xx 1.000 lei
Imobilizări 4xx 700 lei 4xx 700 lei 4xx 700 lei 2.000 lei
necorporale şi 5xx 300 lei 5xx 300 lei 5xx 300 lei
corporale - obţinerea programului informatic: - obţinerea clădirii: - obţinerea produselor finite:
creşte valoarea programelor informatice, creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 creşte stocul de produse finite, A+, Debit,
Produse finite A+, Debit, 208 Alte imobilizări Construcţii 345 Produse. finite
necorporale cresc veniturile din producţia proprie, V+, cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit,
cresc veniturile din producţia proprie, V+, Credit, 722 Venituri din producţia de 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
Credit, 721 Venituri din producţia de imobilizări corporale produse
imobilizări necorporale 2.000 lei 345 = 711 2.000 lei 2.000 lei
2.000 lei 212 = 722 2.000 lei
2.000 lei 208 = 721 2.000 lei
Rezultat
zero
121
Citiţi suportul de
curs şi rezolvați! Lucrare de verificare
Analiza tranzacțiilor și evenimentelor
Oficiu 1,00 punct
1. (5,40 puncte) Analizaţi următoarele tranzacţii și evenimente economice:

1) se achiziţionează un autoturism (mijloc de transport) în valoare de 20.000 lei, TVA 19%, plata
ulterioară;
2) se achită datoria faţă de furnizorul de imobilizări din contul curent;
3) se achiziţionează un calculator în valoare de 3.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
4) se vinde un mijloc de transport integral amortizat la un preţ de vânzare de 10.000 lei, TVA
19%, încasare ulterioară; mijlocul de transport fusese achiziționat la costul de achiziţie de
25.000 lei;
5) se înregistrează amortizarea lunară a mijloacelor de transport în sumă de 5.000 lei.
2. (3,60 puncte) Analizaţi următoarele tranzacţii și evenimente economice:

1) se achiziţionează materii prime în valoare de 30.000 lei, TVA 19%, plata ulterioară;
2) se consumă materii prime în valoare de 15.000 lei;
4) se vând produse finite unui client, la preţul de vânzare de 30.000 lei, TVA 19%, încasare
ulterioară; produsele finite fuseseră obținute la un cost de producție de 20.000 lei.
122
1. Achiziții versus vânzări

Achiziții Vânzări
Stocuri/Servicii - de la furnizori (401) - către clienţi (4111)
Imobilizări - de la furnizori de imobilizări (404) - către debitori diverşi (461)
2. TVA
Cumpărări de bunuri şi servicii Vânzări de bunuri şi servicii
creşte creanţa fiscală, A+, Debit creşte datoria fiscală, D+, Credit,
4426 TVA deductibilă 4427 TVA colectată
Sinteză - achiziţia de bunuri/servicii

% = 401 Furnizori/404 Furnizori de imobilizări
3xx Stocuri
6xx Servicii
2xx Imobilizări
3. Orice vânzare conduce la recunoașterea de venituri din vânzare.

4. Vânzarea de bunuri se realizează în două etape: vânzarea propriu-zisă şi descărcarea din
gestiune.
5. La obţinerea şi la descărcarea din gestiune a produselor finite, contul 345 Produse finite
intră în corespondenţă cu 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
La descărcarea din gestiune a produselor finite, nu cresc cheltuielile,
ci scad veniturile din producția de stocuri.
Sinteză - vânzarea de bunuri/servicii
I. Vânzarea propriu-zisă
4111 Clienţi/ 461 Debitori = %

diverşi Venituri din vânzarea stocurilor/serviciilor
Venituri din vânzarea imobilizărilor
4427 colectată
II. Descărcarea din gestiune a bunurilor vândute
Cheltuieli, Amortizare = 3xx Stocuri/2xx Imobilizări
6. Orice consum înseamnă cheltuieli.
123
De reţinut! Achiziţii
- achiziţie de stocuri, cu plata ulterioară: - achiziţie de servicii, cu plata ulterioară: - achiziţie de imobilizări, cu plata ulterioară:
10.000 lei Cont de Furnizori 10.000 lei Cont de Furnizori 800.000 lei Cont de Furnizori
stocuri cheltuieli imobilizări de
1.900 lei 4426 TVA 1.900 lei 4426 TVA 152.000 lei 4426 TVA imobilizări
deductibilă deductibilă deductibilă
De reţinut! Vânzări
- vânzare de stocuri, cu încasare ulterioară: - vânzare de imobilizări, cu încasare ulterioară:
Mărfuri Produse finite 53.550 lei 461 = % 53.550 lei
I. vânzarea propriu-zisă: I. vânzarea propriu-zisă: Debitori 7583 45.000 lei
diverşi Venituri din
1.190 lei 4111 = % 1.190 lei cedarea
2.380 lei 4111 = % 2.380 lei Clienţi 7015 1.000 lei activelor şi alte
Clienţi 707 2.000 lei Venituri operaţii de
Venituri din capital 8.550 lei
din vânzarea 4427
vânzarea produselor TVA
mărfurilor 380 lei finite 190 lei colectată
4427 4427
TVA TVA II. descărcarea din gestiune:
colectată colectată 50.000 lei % = Cont de 50.000 lei
II. descărcarea din gestiune: II. descărcarea din gestiune: 10.000 lei 281x imobilizări
1.500 lei 607 = 371 1.500 lei 800 711 = 345 800 Amortizarea
Cheltuieli Mărfuri lei Venituri Produse lei 40.000 lei ...
cu aferente finite (dacă 6583
mărfurile costurilor activul nu Cheltuieli
stocurilor este cu cedarea
de produse complet activelor şi
amortizat) alte operaţii
de capital
Bibliografie
Manea C.L., Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura ASE, 2013
OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate
124
Partea a VI-a – CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE

A EXERCIŢIULUI FINANCIAR
Obiective .......................................................................................................................................... 125

6.1 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli .................................................................... 125
6.2 Regularizarea TVA-ului ....................................................................................................... 126
6.3 Întocmirea situațiilor financiare ......................................................................................... 127
Bibliografie...................................................................................................................................... 135
Obiective
- înțelegerea rolului operațiilor de închidere a conturilor de venituri și cheltuieli
- abilitatea de a efectua regularizarea TVA-ului la sfârșitul lunii
- capacitatea de a întocmi situații financiare pe baza informațiilor din balanța de verificare
6.1 Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli presupune transferul soldului conturilor de

venituri şi cheltuieli asupra contului 121 Profit sau pierdere, la sfârşitul perioadei de gestiune. În
urma acestor lucrări de închidere, conturile de venituri şi cheltuieli prezintă sold zero.
Închiderea conturilor de venituri

- scad veniturile, 7xx Venituri, V-, Debit;
- creşte rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere, CP+, Credit;
Total % = 121 Profit sau pierdere Total

Sume 7xx Conturi de venituri
- încasarea veniturilor din dobânzi pentru contul curent:

350 lei 5121 = 766 350 lei
Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi
- închiderea contului de venituri:

350 lei 766 = 121 350 lei
Venituri din dobânzi Profit sau pierdere
Contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse face excepţie de la regulile
enunţate mai sus, prin faptul că este un cont bifuncţional. Astfel, el poate prezenta într-o perioadă
sold creditor, iar în altă perioadă de gestiune sold debitor.
125
Închiderea conturilor de cheltuieli

- scad cheltuielile, 6xx Cheltuieli, Ch-, Credit;
- scade rezultatul exerciţiului, 121 Profit sau pierdere, CP-, Debit;
Total 121 Profit sau pierdere = % Total

6xx Conturi de cheltuieli Sume
- consum de materii prime:

250 lei 601 = 301 250 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
- închiderea contului de cheltuieli:

250 lei 121 = 601 250 lei
Profit sau pierdere Cheltuieli cu
materiile prime
121 Profit sau

Soldul creditor al contului 121 Profit sau D pierdere C
pierdere reprezintă: 2) 250 lei 1) 350 lei
a) profit;
b) pierdere. RD 250 lei RC 350 lei
TSD 250 lei TSC 350 lei
SFC 100 lei
6.2 Regularizarea TVA-ului

La sfârşitul perioadei de gestiune, se compară soldurile conturilor 4426 TVA deductibilă şi
4427 TVA colectată şi poate apărea una din situaţiile următoare:
I. SFC 4427 TVA colectată > SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de plătit statului,
4423 TVA de plată, creşte datoria fiscală, D +, Credit

4427 TVA colectată 5.000 lei
8.000 lei
4423 TVA de plată
3.000 lei
- formula contabilă de regularizare a TVA-ului:
8.000 lei 4427 TVA colectată = % 8.000 lei

4426 TVA deductibilă 5.000 lei
4423 TVA de plată 3.000 lei
126
II. SFC 4427 TVA colectată < SFD 4426 TVA deductibilă, rezultă o diferenţă de recuperat de la
stat, 4424 TVA de recuperat, creşte creanţa fiscală, A+, Debit
4427 TVA colectată

3.000 lei 4426 TVA deductibilă
5.000 lei
4424 TVA de recuperat
2.000 lei
- formula contabilă de regularizare a TVA-ului:
5.000 lei % = 4426 TVA deductibilă 5.000 lei

3.000 lei 4427 TVA colectată
2.000 lei 4424 TVA de recuperat
Concluzie
În cadrul tranzacțiilor din cursul lunii, 4426 TVA deductibilă apare pe debit, iar 4427 TVA
colectată apare pe credit. La regularizarea TVA-ului, cele două conturi își schimbă poziția astfel că
4426 TVA deductibilă va ajunge pe credit, iar 4427 TVA colectată va apărea pe debit, prezentând în
final sold zero. În plus, din compararea valorii celor două conturi de TVA, va apărea 4424 TVA de
recuperat sau 4423 TVA de plată.
6.3 Întocmirea situațiilor financiare
Activitatea unui an întreg este rezumată în cadrul situaţiilor financiare care se întocmesc la
sfârşitul exerciţiului financiar. Pentru a surprinde imaginea completă a etapelor ce trebuie parcurse în
vederea prezentării unui set de situaţii financiare propunem următorul studiu de caz.
Aplicație. Societatea STUDENT prezintă următoarea situaţie la 01.12.N:

Construcţii (212) 130.000 lei
Amortizarea construcţiilor (2812) 30.000 lei
Mărfuri (371) 50.000 lei
Capital subscris vărsat (1012) 150.000 lei
În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii şi evenimente:

1) se vând mărfuri la preţul de vânzare de 7.000 lei, TVA 19%; încasare imediată în numerar; costul
de achiziţie al mărfurilor vândute a fost de 5.000 lei;
2) se achiziţionează o clădire, cost de achiziţie 20.000 lei, TVA 19%; plata ulterioară;
3) se regularizează TVA-ul;
4) se închid conturile de venituri;
5) se închid conturile de cheltuieli;
6) se înregistrează impozitul pe profit;
7) se închide contul de cheltuieli cu impozitul pe profit.
a) Analizaţi tranzacţiile şi evenimentele economice.

b) Întocmiţi Registrul de contabilitate Cartea Mare.
c) Întocmiţi Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi.
d) Întocmiţi situaţiile financiare la 31.12.N.
127
Rezolvare
a) Analiza tranzacţiilor şi evenimentelor economice
1) vânzare mărfuri
cresc veniturile din vânzarea mărfurilor, V+, Credit, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor,
creşte datoria fiscală, D +, Credit, 4427 TVA colectată
creşte numerarul din casierie, A+, Debit, 5311 Casa în lei
8.330 lei 5311 = % 8.330 lei

707 7.000 lei
4427 1.330 lei
scade stocul de mărfuri, A-, Credit, 371 Mărfuri
cresc cheltuielile cu mărfurile, Ch+, Debit, 607 Cheltuieli cu mărfurile
5.000 lei 607 = 371 5.000 lei
2) achiziţie clădire
creşte valoarea clădirilor, A+, Debit, 212 Construcţii
creşte datoria faţă de furnizorul de imobilizări, D+, Credit, 404 Furnizori de imobilizări
23.800 lei % = 404 23.800 lei

20.000 lei 212
3.800 lei 4426
3) regularizarea TVA-ului
3.800 lei % = 4426 TVA deductibilă 3.800 lei

1.330 lei 4427
2.470 lei 4424
4) închiderea conturilor de venituri
5.000 lei 707 = 121 5.000 lei
5) închiderea conturilor de cheltuieli
7.000 lei 121 = 607 7.000 lei
6) înregistrarea impozitului pe profit (16%*(7.000 lei -5.000 lei)=320 lei):
320 lei 691 = 441 320 lei
7) închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit
320 lei 121 = 691 320 lei
128
b) Întocmirea Registrului de contabilitate Cartea Mare
Cartea Mare
luna decembrie anul N
2812 Amortizarea
D 212 Constructii C D construcțiilor C D 371 Marfuri C
SI 130.000 lei SI 30.000 lei SI 50.000 lei 1.II) 5.000 lei
2) 20.000 lei
RD 20.000 lei RC 0 RD 0 RC 0 RD 0 RC 5.000 lei

TSD 150.000 lei TSC 0 TSD 0 TSC 30.000 lei TSD 50.000 lei TSC 5.000 lei
SFD 150.000 lei SFC 30.000 lei SFD 45.000 le
1012 Capital subscris 707 Venituri din

D vărsat C D 5311 Casa în lei C D vânzarea mărfurilor C
SI 150.000 lei 1.I) 8.330 lei 4) 7.000 lei 1.I) 7.000 lei
RD 0 RC 0 RD 8.330 lei RC 0 RD 7.000 lei RC 7.000 lei

TSD 0 TSC 150.000 lei TSD 8.330 lei TSC 0 TSD 7.000 lei TSC 7.000 lei
SFC 150.000 lei SFD 8.330 lei
607 Cheltuieli cu 4426 TVA

D 4427 TVA colectată C D mărfurile C D deductibilă C
3) 1.330 lei 1.I) 1.330 lei 1.II) 5.000 lei 5) 5.000 lei 2) 3.800 lei 3) 3.800 lei
RD 1.330 lei RC 1.330 lei RD 5.000 lei RC 5.000 lei RD 3.800 lei RC 3.800 lei
TSD 1.330 lei TSC 1.330 lei TSD 5.000 lei TSC 5.000 lei TSD 3.800 lei TSC 3.800 lei
404 Furnizori de 4424 TVA de 121 Profit sau

D imobilizări C D recuperat C D pierdere C
2) 23.800 lei 3) 2.470 lei 5) 5.000 lei 4) 7.000 lei
7) 320 lei
RD 0 RC 23.800 lei RD 2.470 lei RC 0 RD 5.320 lei RC 7.000 lei

TSD 0 TSC 23.800 lei TSD 2.470 lei TSC 0 TSD 5.320 lei TSC 7.000 lei
SFC 23.800 lei SFD 2.470 lei SFC 1.680 lei
691 Cheltuieli cu 441 Impozit pe

D impozitul pe profit C D profit C
6) 320 lei 7) 320 lei 6) 320 lei
RD 320 lei RC 320 lei RD 0 RC 320 lei

TSD 320 lei TSC 320 lei TSD 0 TSC 320 lei
SFC 320 lei
129
c) Întocmirea Balanţei de verificare

În general, conturile sunt trecute în balanţa de verificare în ordinea claselor şi a grupelor, însă pentru
simplificare le vom trece în funcție de momentul în care au apărut în cadrul tranzacțiilor.
Balanţa de verificare la 31 decembrie N
Simbol Denumirea Solduri iniţiale Rulaje curente Total Sume Curente Solduri finale
212 Constructii 130.000 0 20.000 0 150.000 0 150.000 0
2812 Amortizarea construcțiilor 0 30.000 0 0 0 30.000 0 30.000
371 Mărfuri 50.000 0 0 5.000 50.000 5.000 45.000 0
1012 Capital subscris vărsat 0 150.000 0 0 0 150.000 0 150.000
5311 Casa în lei 0 0 8.330 0 8.330 0 8.330 0
Venituri din vânzarea
707 mărfurilor 0 0 7.000 7.000 7.000 7.000 0 0
4427 TVA colectată 0 0 1.330 1.330 1.330 1.330 0 0
607 Cheltuieli privind mărfurile 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 0 0
4426 TVA deductibilă 0 0 3.800 3.800 3.800 3.800 0 0
404 Furnizori de imobilizări 0 0 0 23.800 0 23.800 0 23.800
4424 TVA de recuperat 0 0 2.470 0 2.470 0 2.470 0
121 Profit sau pierdere 0 0 5.320 7.000 5.320 7.000 0 1.680
Cheltuieli cu impozitul pe
691 profit 0 0 320 320 320 320 0 0
441 Impozit pe profit 0 0 0 320 0 320 0 320
TOTAL 180.000 180.000 53.570 53.570 233.570 233.570 205.800 205.800
d) Întocmirea situaţiilor financiare la 31.12.N

Situaţii financiare – forma simplificată
Cont de profit şi pierdere la 31.12.N Bilanţ la data de 31.12.N
Elemente Sume Elemente Sume
lei lei
1 Venituri din exploatare A. Active imobilizate 120.000
Venituri din vânzarea mărfurilor 7.000 I. Imobilizări necorporale 0
2 Cheltuieli de exploatare II. Imobilizările corporale 120.000
Cheltuieli privind mărfurile 5.000 III. Imobilizări financiare 0
3 = Profitul sau pierderea din exploatare 2.000 B. Active circulante 55.800
4 Venituri financiare 0 I. Stocuri 45.000
5 Cheltuieli financiare 0 II. Creanţe 2.470
6 = Profitul sau pierderea financiar(ă) 0 III. Investiţii pe termen scurt 0
7 Venituri totale 7.000 IV. Casa şi conturile la bănci 8.330
8 Cheltuieli totale 5.000 C. Cheltuieli în avans 0
9 = Profitul sau pierderea brută (7-8) 2.000 1 Sume de reluat < 1 an 0
10 – Cheltuieli cu impozitul pe profit 320 2 Sume de reluat > 1 an 0
11 = Profitul sau pierderea netă a 1.680 D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă 24.120
exerciţiului financiar (9-10) de până la un an
Furnizori de imobilizări 23.800
Impozit pe profit 320
E. Active circulante nete, respectiv datorii 31.680
Interpretare indicatori
curente nete (B+C1-D-I1)
F. Total active minus datorii curente (A+C2+E) 151.680
Valoarea pozitivă a indicatorului E arată G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă 0
eficiența și stabilitatea financiară pe mai mare de un an
termen scurt de care se bucură societatea H. Provizioane 0
Valoarea mare a indicatorului F 1 Sume de reluat < 1 an 0
arată capacitatea de finanțare a activelor 2 Sume de reluat > 1 an 0
pe baza resurselor pe termen lung. J. Capital şi rezerve 151.680
Capital subscris vărsat 150.000
Profit sau pierdere 1.680
130
SET DE SITUAŢII FINANCIARE

Judeţul Bucureşti Forma de proprietate SRL
Entitate STUDENT Activitatea preponderentă
Adresa: localitatea Bucureşti, (denumire clasă CAEN)
sectorul 1, strPiaţa Romană, nr. 6, Cod clasă CAEN ..............................2411234
bl. ................, sc. ................, ap ................, Cod unic de înregistrare........................RO 17866334
Telefon ................, fax ................,
Număr din registrul comerţului J40/123213/N
BILANŢUL PRESCURTAT
la data de 31.12.N
- lei -
Sold la:
Nr. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
rd. exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01 0
(ct. 201 + 203 + 205 + 206 + 2071 + 4094 + 208 - 280 - 290)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02 120.000
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 215 + 216 + 217 + 223 + 224 + 227 +
231 + 235 + 4093 - 281 - 291 - 2931 - 2935)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03 0
(ct. 261 + 262 + 263 + 265 + 266 + 267* - 296*)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 04 120.000
(rd. 01 + 02 + 03)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05 45.000
(ct. 301 + 302 + 303 + 321 + 322 +/- 308 + 323 + 326 + 327 + 328 +
331 + 332 + 341 + 345 + 346 + 347 +/- 348 + 351 + 354 + 356 +
357 + 358 + 361 +/- 368 + 371 +/- 378 + 381 +/- 388 + 4091 - 391 -
392 - 393 - 394 - 395 - 396 - 397 - 398 - din ct. 4428)
II. CREANŢE 06 2.470
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de
un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
(ct. 267* - 296* + 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431** +
437** + 4382 + 441** + 4424 + din ct. 4428** + 444** + 445 +
446** + 447** + 4482 + 451** + 453** + 456** + 4582 + 461 +
4662 + 473** - 491 - 495 - 496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 07 0
(ct. 501 + 505 + 506 + 507 + din ct. 508 + 5113 + 5114 - 591 - 595 -
596 - 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08 8.330
(din ct. 508 + ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL 09 55.800
(rd. 05 + 06 + 07 + 08)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) (rd. 11+12) 10 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 471) 11 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 471) 12 0
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 13 24.120
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 +
405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +
447*** + 4481 + 451*** + 453*** + 455 + 456*** + 457 + 4581 +
462 + 4661 + 473*** + 509 + 5186 + 519)
131
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 14 31.680

(rd. 09 + 11 - 13 - 20 - 23 - 26)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 15 151.680
(rd. 04 + 12 + 14)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O 16 0
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166+ 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 +
405 + 408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** +
437*** + 4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** +
447*** + 4481 + 451*** + 453*** + 455 + 456*** + 4581 + 462 +
4661 + 473*** + 509 + 5186 + 519)
H. PROVIZIOANE (ct. 151) 17 0
I. VENITURI ÎN AVANS (rd. 19 + 22 + 25 + 28), din care: 18 0
1. Subvenţii pentru investiţii (ct. 475), (rd. 20 + 21): 19 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 475*) 20 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 475*) 21 0
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472), (rd. 23 + 24): 22 0
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 472*) 23 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 472*) 24 0
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la 25 0
clienţi (ct. 478), (rd. 26 + 27):
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 478*) 26 0
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 478*) 27 0
Fond comercial negativ (ct. 2075) 28 0
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL (rd. 30 + 31 + 32 + 33 + 34 - 35), din care: 29 150.000
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 30 150.000
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 31 0
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 32 0
4. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare 33 0
(ct. 1018)
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 103) SOLD C 34 0
SOLD D 35
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 36 0
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 37 0
IV. REZERVE (ct. 106) 38 0
Acţiuni proprii (ct. 109) 39 0
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 40 0
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 41 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 42 0
REPORTAT(Ă) (ct. 117) SOLD D 43 0
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA SOLD C 44 1.680
EXERCIȚIULUI FINANCIAR (ct. 121) SOLD D 45 0
Repartizarea profitului (ct. 129) 46 0
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 47 151.680
(rd. 29 + 36 + 37 + 38 - 39 + 40 - 41 + 42 - 43 + 44 - 45 - 46)
Patrimoniul public (ct. 1016) 48 0
Patrimoniu privat (ct. 1017) 49 0
CAPITALURI - TOTAL (rd. 47 + 48 + 49) 50 151.680
* Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
** Solduri debitoare ale conturilor respective.
*** Solduri creditoare ale conturilor respective.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele ___________ Numele şi prenumele _________
Semnătura ___________________ Calitatea _________________
Semnătura __________________
Nr. de înregistrare în organismul profesional
132
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

la data de 31.12.N
- lei -
Nr.
Exerciţiul financiar
Denumirea indicatorilor rd.
Precedent Curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă 01 7.000
(rd. 02 + 03 - 04 + 05 + 06)
Producţia vândută 02 0
(ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708)
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 7.000
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04 0
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi 05 0
care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 06 0
2. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie (ct. 07 0
711 + 712) Sold C
Sold D 08 0
3. Venituri din producția de imobilizări necorporale și corporale (ct. 721 + 722 ) 09 0
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10 0
5. Venituri din producţia de investiţii imobiliare (ct. 725) 11 0
6. Venituri din subvenții de exploatare 12 0
(ct. 7412 + 7413 + 7414 + 7415 + 7416 + 7417 + 7419)
7. Alte venituri din exploatare (ct. 751+ 758 + 7815) 13 0
- din care, venituri din fondul comercial negativ (ct. 7815) 14 0
- din care, venituri din subvenții pentru investiții (ct. 7584) 15 0
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 16 7.000
(rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10 + 11 + 12 + 13)
8. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 17 0
(ct. 601 + 602)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 18 0
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605 ) 19 0
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 20 5.000
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21 0
9. Cheltuieli cu personalul (rd. 23 + 24), din care: 22 0
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 23 0
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645) 24 0
10. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 26 - 25 0
27)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 + 6813 + 6817) 26 0
a.2) Venituri (ct. 7813) 27 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28 0
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 29 0
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 30 0
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 37) 31 0
11.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 614 + 615 + 32 0
621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate; cheltuieli 33 0
reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative
speciale (ct. 635 + 6586*)
11.3. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător (ct. 652) 34 0
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35 0
11.5. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare 36 0
(ct. 6587)
11.6. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581+ 6582 + 6583 + 6588) 37 0
Cheltuieli cu dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile radiate din 38 0
Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 666*)
133
Ajustări privind provizioanele (rd. 40 - 41) 39 0

- Cheltuieli (ct. 6812) 40 0
- Venituri (ct. 7812) 41 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – TOTAL 42 5.000
(rd. 17 la 20 - 21 + 22 + 25 + 28 + 31 + 39)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: 2.000
- Profit (rd. 16 - 42) 43
- Pierdere (rd. 42 - 16) 44 0
12. Venituri din interese de participare (ct. 7611 + 7612 + 7613) 45 0
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 46 0
13. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 47 0
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 48 0
14. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 7418) 49 0
15. Alte venituri financiare (ct. 7615 + 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 50 0
- din care, venituri din alte imobilizări financiare ( ct. 7615) 51 0
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 45 + 47 + 49 + 50) 52 0
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile financiare 53 0
deţinute ca active circulante (rd. 54 - 55)
- Cheltuieli (ct. 686) 54 0
- Venituri (ct. 786) 55 0
17. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*) 56 0
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 57 0
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 58 0
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 53 + 56 + 58) 59 0
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă): 0
- Profit (rd. 52 - 59) 60
- Pierdere (rd. 59 - 52) 61 0
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62 7.000
CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63 5.000
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă)
- Profit (rd.62 - 63) 64 2.000
- Pierdere (rd. 63 - 62) 65 0
19. Impozitul pe profit (ct. 691) 66 320
20. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 67 0
21. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A EXERCIŢIULUI 1.680
FINANCIAR:
- Profit (rd. 64 - 66 - 67) 68
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67); 69 0
(rd. 66 + 67 - 64)
* Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele ___________ Numele şi prenumele _________
Semnătura ___________________ Calitatea _________________
Semnătura __________________
Nr. de înregistrare în organismul profesional
134
Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

Această operație presupune transferul soldului conturilor de venituri şi cheltuieli asupra
contului 121 Profit sau pierdere, la sfârşitul perioadei de gestiune. În urma acestor lucrări de
închidere, conturile de venituri şi cheltuieli prezintă sold zero.
Soldul creditor al contului 121 Profit sau pierdere reprezintă profit.
Regularizarea TVA-ului
În cadrul tranzacțiilor din cursul lunii, 4426 TVA deductibilă apare pe debit, iar 4427 TVA
colectată apare pe credit. La regularizarea TVA-ului, cele două conturi își schimbă poziția astfel că
4426 TVA deductibilă va ajunge pe credit, iar 4427 TVA colectată va apărea pe debit, prezentând în
final sold zero. În plus, din compararea valorii celor două conturi de TVA, va apărea 4424 TVA de
recuperat sau 4423 TVA de plată.
Întocmirea situațiilor financiare
Situațiile financiare se întocmesc folosind informațiile din balanța de verificare, astfel:

- rulajele conturilor de venituri și cheltuieli se trec în contul de profit și pierdere
pentru a se determina profitul sau pierderea net(ă) a exercițiului financiar, care se
preia la punctul J în bilanț;
- soldurile finale ale elementelor de activ, datorii și capitaluri proprii se preiau în bilanț;
- se calculează totalul pentru fiecare categorie de elemente și apoi se determină indicatorii E și
F din bilanț;
- se interpretează valorile.
Bibliografie
2013
Editura ASE, 2016
***
30.12.2014 cu modificările și completările ulterioare
135
Bibliografie generală
Cărţi
Călin, O. Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
Ristea, M.
Dobrotă, N. Dicţionarul de economie, Editura Economică, Bucureşti, 1999
Feleagă, N. Contabilitate financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1993

Ionaşcu, I.
Lungu C., Caraiani
C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Editura ASE, 2015
Manea C. L.
Introducere în contabilitate. Idei și scheme pentru activități interactive, Editura
ASE, Bucureşti, 2013
McGrath T. O. Mine Accounting and Cost Principles, McGraw- Hill Book Company, New
York and London, 1921
Manea C. L.
Nichita M. E.
Irimescu A. M. Introducere în contabilitate. Aplicații, Editura ASE, Bucureşti, 2016
Rapcencu C.
Needles, B. E. Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a, Editura ARC, Chişinău, 2000
Andersson, H. R.
Cadwell, J. C.
Ristea M., Oţoiu
A., Ciucur E., Contabilitate, Editura ASE, Bucureşti, 1987
Vaslan A.
Materiale on-line
Apostolou N., The Tally Stick: The First Internal Control?, disponibil on-line pe
Crumbley D. L, www.bus.lsu.edu/accounting/faculty/lcrumbley/Tally%20Stick%20Article.pdf
Britannica Concise Napoleonic Code, disponibil on-line pe
Encyclopedia http://www.answers.com/topic/code-civil-popularly-code-napoleon-or-
napoleonic-code?cat=biz-fin
Canham R., History of Double Entry Bookkeeping, disponibil on-line pe
http://www.canhamrogers.com/HDEB.htm
History of Science Luca Paciolo, disponibil on-line la
http://www.historyofscience2008.blogspot.com/2008/01/luca-paciolo.html
(19.05.2008)
*** Noile cecuri şi bilete la ordin, www.financiarul.ro
http://www.iconarchive.com/tag/check
www.wordpress.com
http://carti-de-citit.ro/
https://ro.pinterest.com/aerundle/libraries-of-the-future/
136
Legi, norme şi regulamente

*** OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat
în Monitorul Oficial nr. 963 din 30.12.2014 cu modificările și completările
ulterioare
*** Legea nr. 82 din 24.12.1991 – Legea contabilităţii, republicată în Monitorul
Oficial nr. 454 din 18.06.2008, cu modificările şi completările ulterioare
*** Legea nr. 31 din 16.11.1990 privind societăţile comerciale, republicată în
Monitorul Oficial nr. 1.066 din 17.11.2004, cu modificările şi completările
ulterioare
137

Curs ID Introducere În Contabilitate

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs ID Introducere În Contabilitate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Cristina Lidia MANEA

Curs pentru învăţământul la distanţă

Prof. univ. dr. Eugeniu ȚURLEA

Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN CONTABILITATEA ENTITĂŢILOR

Partea a II-a – RAPOARTELE FINANCIARE ŞI COMUNICAREA

Partea a III-a – SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ........................... 65

Partea a IV-a – SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL ................................................. 75

Partea a V-a – RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE A TRANZACŢIILOR ŞI

Partea a VI-a – CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR . 125

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ .............................................................................................. 136

Se spune că forme ale contabilităţii se regăsesc în aproape toate tranzacţiile pe care le

Obiectivul general al disciplinei constă în cunoaşterea şi înţelegerea fundamentelor

Obiectivele specifice sunt următoarele:

Evaluarea formativă continuă (30%) se realizează în cadrul activităților TC și presupune

Evaluarea finală are în vedere promovarea examenului la această disciplină (70%).

Partea I – DELIMITĂRI CONCEPTUALE

1.1 Contabilitatea în vremea lui Pacioli

Alți factori importanţi au fost reprezentaţi de apariţia şi utilizarea noţiunilor de proprietate

Prima definiţie dată contabilităţii:

Capital = sursa de finanţare a activităţii.

Capital real = Capital fix + Capital circulant

Capital social = contravaloarea aportului în bani sau în bunuri pe care acționarii/asociații

În luna septembrie, un student se gândeşte să înfiinţeze o societate care să comercializeze

Total avere 77.000 lei Total capital 77.000 lei

Descrieţi averea studentului în luna octombrie.

În luna noiembrie, societatea achiziţionează dosare în valoare de 300 lei de la un furnizor, cu

Specificaţi cum se modifică ecuaţia echilibrului contabil.

După înființare, la partea de capital, societatea va reflecta capitalul social, dar și

1.2 Contabilitatea astăzi

Contabilitatea8 este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într-o manieră semnificativă şi

Practic, contabilitatea înregistrează şi clasifică tranzacţiile și evenimentele entităţilor

Cine trebuie să organizeze şi să conducă propria contabilitate?

Scurtă descriere a societăţilor comerciale

Societate cu răspundere limitată limitată

Societate în nume colectiv

Societate în comandită simplă comanditaţi solidară şi nelimitată

comanditaţi solidară şi nelimitată

Utilizatorii de informații contabile

Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare

Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și inteligibilitatea sunt caracteristici

1.3 Reglementări contabile naţionale şi internaţionale

1.4 Sisteme de organizare a contabilităţii

Contabilitatea de gestiune utilizatorilor interni Nu

1.5 Etica profesională şi profesia contabilă

Potrivit Codului etic naţional al profesioniştilor contabili, redactat în conformitate cu

La nivel național, organizaţiile profesionale contabile sunt reprezentate de:

La nivel internaţional, există organizaţia Association of Chartered Certified Accountants

Teste de autoevaluare – Verificați-vă cunoștințele!

În luna octombrie, T şi J înfiinţează societatea şi o înregistrează la Oficiul Naţional al

La data de 15 octombrie, societatea contractează un credit bancar în valoare de 10.000 lei, ce

3. Cele patru caracteristici calitative de îmbunătăţire sunt: ………………………………

4. Completați tabelul de mai jos cu informațiile corespunzătoare.

Utilizatorii informaţiei contabile

Furnizorii şi alţi creditori comerciali

Guvernul şi instituţiile sale

5. Clasificaţi elementele din tabelul următor, conform modelului, având în vedere că

Răspunsurile la testele de autoevaluare

1. La înființarea societății, bunurile și valorile primite de la cei doi asociați se reflectă la

Ecuaţia echilibrului contabil pentru societate la înființare:

Ecuaţia echilibrului contabil în urma contractării creditului bancar:

2. Cele două caracteristici calitative fundamentale sunt:

3. Cele patru caracteristici calitative de îmbunătăţire sunt:

4. Informațiile corespunzătoare sunt: