Bazele Contabilitatii

Despre carte
Scopul lucrării este acela de a iniţia elevii, studenţii şi pe toţi cei interesaţi în
aprofundarea valenţelor informative şi aplicative ale contabilităţii firmei.
Lucrarea oferă o pregătire solidă, bazată pe aplicarea practică a noţiunilor, a
prezentării documentelor de evidenţă (reguli de întocmire, verificare, corectare
circuit şi păstrare).
Prin includerea unui dicţionar de termeni, a unor teste grilă, a rubricilor
„Ştiaţi că...“, „Verificăm ce am învăţat“, „Să recapitulăm“ se asigură un demers
didactic în conformitate cu cerinţele actuale de calitate a educaţiei.
Cartea sprijină utilizatorii în asimilarea noţiunilor fundamentale de contabi-
litate şi a unor atitudini şi comportamente pragmatice în domeniu. În final, ei vor
reuşi să cunoască principalele structuri patrimoniale, să completeze un dosar cu
documentele care stau la baza înregistrării principalelor evenimente şi tranzacţii
economico-financiare având ca bază activitatea unei firme reale sau a unei „firme
de exerciţiu“.
Despre autori
Valentina Capotă, Mirela Dinescu, Florin Lixandru, Roxana Ionescu şi

Ioana Popa sunt o echipă de specialişti care reprezintă un cumul impresionant de
calităţi:
– profesori cu o vastă experienţă la catedră;
– autori de manuale, auxiliare curriculare, teste grilă pentru bacalaureat;
– participanţi la proiecte internaţionale pentru învăţământ economic;
– autori cu o bogată experienţă publicistică (comunicări ştiinţifice, articole,
studii şi cărţi publicate);
– participanţi la seminarii naţionale şi internaţionale cu lucrări de specialitate;
– profesori ai căror elevi au obţinut rezultate deosebite la olimpiadele inter-
disciplinare (premii naţionale);
– participanţi la cursuri de formare „Aplicarea Standardelor Internaţionale
de Contabilitate în România“ – CECCAR;
– formatori CCD – cursuri de abilitare curriculară pentru discipline economice;
– profesori mentori, coordonatori de practică pedagogică ai studenţilor din
ASE;
– profesori coordonatori de Firme de Exerciţiu în cadrul proiectului
ECONET – KULTUR KONTAKT.
Valentina Capotă
Mirela Dinescu Florin Lixandru
Roxana Ionescu Ioana Popa

BAZELE
CONTABILITĂȚII

Referenţi ştiinţifici: conf. univ. dr. Oprea Călin, Academia de Ştiinţe Economice – Bucureşti
prof. gr. I Mirescu Cristian, inspector de specialitate M.Ed.C.
prof. gr. I Sandu Tania, inspector de specialitate M.Ed.C.
Coordonator: prof. gr. I Valentina Capotă
© Editura NICULESCU, 2010

Adresa: Bd. Regiei 6D
060204 – Bucureşti, România
Comenzi: (+40)21-312.97.82
Fax: (+40)21-316.97.83
E-mail: editura@niculescu.ro
Internet: www.niculescu.ro
ISBN 978-973-748-539-7
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei c r i nu poate fi reprodus sau transmis sub nicio form i prin niciun mijloc, electronic sau
mecanic, inclusiv prin fotocopiere, înregistrare sau prin orice sistem de stocare i accesare a datelor, f r permisiunea Editurii NICULESCU.
Orice nerespectare a acestor prevederi conduce în mod automat la r spunderea penal fa de legile na ionale i interna ionale privind
proprietatea intelectual .
SISTEMUL CONTABIL,
I.
PARTE A SISTEMULUI INFORMA}IONAL
ECONOMIC
1.1. Sistemul informa]ional economic
Privit\ ca element important al sistemului informa]ional, informa]ia nu este o

simpl\ no]iune.
Pe plan economic, de informa]ii se leag\ „date“. Acestea sunt semnifica]ii
cuantificate prin simboluri, elemente concrete de cunoa[tere în leg\tur\ cu obiecte,
st\ri, situa]ii, fenomene [i persoane.
Ele pot fi:
z Date de identificare.
z Datele problemei.
z Date de implementat.
z Date economice etc.
Datele reprezint\ materia prim\ pentru ob]inerea informa]iilor, servesc ca punct

de plecare în cercetarea unei probleme sau pentru a trage o concluzie, a lua o hot\râre.
PRELUCRARE:
• `nregistrarea datelor
DATE: INFORMA}IE:
• sortarea datelor
• culegere • `nregistrare
• actualizarea datelor
• transmitere • transmitere
• efectuarea de calcule aritmeti-
ce sau logice asupra datelor
INFORMA}IA reprezint\ o comunicare, o [tire despre o persoan\, un obiect,

un proces material, un fenomen, un element nou în raport cu alte cuno[tin]e prea-
labile, prezint\ interes pentru primitor, sporindu-i gradul de cunoa[tere despre pro-
cesele [i fenomenele respective.
6 Bazele contabilit\]ii
O clasificare a informa]iilor este prezentat\ în continuare:
INFORMA}IILE
Forma Situarea Suportul Domeniul

Con]inutul
de exprimare `n timp de transmitere de activitate
z analogice z active z elementare z verbale z tehnologice

z calitative z pasive z complexe z scrise pe hârtie z tehnico-[tiin].
z cantitative z previzionare z sintetice z scrise pe suport z economice
magnetic z [tiin]ifice
z sportive
În via]a de toate zilele, ca [i în munca [tiin]ific\ ori în alte tipuri de activit\]i,

fiecare om comunic\ – voluntar ori involuntar –, transmite semnifica]ii, dintre care
multe se structureaz\ în unit\]i autonome.
Informa]iile se caracterizeaz\ prin:
z noutate;
z relevan]\;
z utilitate.
O informa]ie care nu este decât nou\, nu este o informa]ie valoroas\. O form\
frumoas\ pe care natura a „sculptat-o“ în piatra unui munte, de[i apreciat\ ca nou\
în cadrul unui anume tip de consum estetic-vizual, nu va avea valoare dac\ nu are
semnifica]ie [i relevan]\, nu este util\ în scopul pentru care este examinat\. Nou-
tatea nu are, în acest sens, calitatea necesar\, nu se înscrie în nevoia consumatorului.
Din punct de vedere lexical, „informa]ie“, cuvânt cu etimologie francez\ [i
origine latin\ (fr.: information, lat.: informatio), înseamn\ comunicare, veste sau
[tire care pune pe cineva la curent cu o situa]ie, l\murire asupra unei persoane sau
a unui lucru, element nou în raport cu cuno[tin]e prealabile, cuprins în semnifica]ia
unui simbol sau a unui grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini etc.).
Circula]ia informa]iilor pe diferite niveluri poart\ denumirea de flux informa]ional.
Fluxurile informa]ionale pot fi:
z Orizontale: sunt transmise informa]ii la acela[i nivel (emi]\torul [i receptorul
se afl\ pe aceea[i scar\ ierarhic\).
z Verticale: se transmit pe niveluri ierarhice diferite:
– ascendente;
– descendente.
Orice societate comercial\ poate fi privit\ ca un sistem de management, având
trei subsisteme:
z Sistemul de conducere, la nivelul c\ruia se iau decizii.
I. Sistemul contabil 7
z Sistemul de informa]ii pentru conducere.
z Sistemul operativ, la care ajung deciziile luate de sistemul de conducere [i de
la care pornesc informa]ii.

Totalitatea fluxurilor informa]ionale organizate într-o concep]ie unitar\ poart\
denumirea de sistem informa]ional.
Prin intermediul sistemului informa]ional se realizeaz\ leg\turile dintre sistemul
de conducere [i sistemul operativ din cadrul sistemului de management.
SISTEMUL INFORMA}IONAL ECONOMIC este un ansamblu organizat de
principii, metode [i procedee utilizate într-o întreprindere pentru culegerea, înregis-
trarea, prelucrarea, stocarea, analiza, transmiterea [i valorificarea informa]iilor econo-
mice necesare sistemului de conducere în vederea lu\rii deciziilor.
Sistemul informa]ional economic este structurat:
– din punct de vedere func]ional pe trei componente:
z planificare;
z eviden]\ economic\ (eviden]a operativ\, contabilitatea [i statistica);
z legisla]ie economico-financiar\;
– din punct de vedere organizatoric pe unit\]i de:
z culegere;
z `nregistrare;
z prelucrare;
z stocare;
z analiz\;
z transmitere;
z valorificare.
Cele prezentate reprezint\ un punct de plecare în în]elegerea sistemului infor-
matic contabil, ca parte a sistemului informa]ional economic.
Componentele sistemului informatic contabil sunt:
Fluxul de informa]ii contabile primare – reprezint\ componenta de baz\. Infor-
ma]ia contabil\ red\ cuno[tin]e privind structura bunurilor economice, a drepturilor
[i obliga]iilor, a rezultatelor activit\]ii desf\[urate, precum [i modific\rile ce survin
pe parcursul proceselor economice. Concret, informa]iile contabile se reg\sesc în
documentele contabile.
Purt\torii informa]iei (suporturile materiale ale informa]iei) – au calitatea de a
înregistra, stoca [i reda informa]iile contabile (documente, disc magnetic etc.).
Mijloacele de prelucrare [i transmitere a datelor – echipamente electronice
(calculatoare).
Metodele [i procedeele de prelucrare a datelor contabile – proceduri de
transformare a datelor în informa]ii contabile.
Circuitele informatice – traseele pe care le parcurg informa]iile contabile de la
emi]\tor la prelucr\tor [i, de aici, la utilizator.
Sistemul informatic contabil desemneaz\ un ansamblu organizat [i integrat al pro-

ceselor de înregistrare, m\surare, sintetizare, interpretare [i comunicare a informa]iilor
contabile, prezentate prin imagini codificate [i folosind un limbaj specific al averii [i
al rezultatelor activit\]ii unei întreprinderi.
Deoarece este un sistem complex de înregistrare a existen]ei, mi[c\rii [i transfor-
m\rii bunurilor, de reflectare a drepturilor [i obliga]iilor cu valoare economic\, siste-
mul informatic contabil este necesar [i indispensabil economiei.
Cadrul general de reglementare a contabilit\]ii în România îl constituie Legea
contabilit\]ii nr. 82/1991, republicat\, modificat\ [i completat\, precum [i Regle-
ment\rile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit\]ii Economice Euro-
pene [i cu Standardele Interna]ionale de Contabilitate.
Potrivit acestor reglement\ri, obliga]ia organiz\rii [i conducerii contabilit\]ii
revine: regiilor autonome, societ\]ilor comerciale, societ\]ilor/companiilor na]io-
nale, societ\]ilor cooperatiste, asocia]iilor, persoanelor juridice cu [i f\r\ scop lu-
crativ, persoanelor fizice autorizate s\ desf\[oare activit\]i independente.
1.2. Eviden]a economic\
Parte a sistemului informa]ional economic, eviden]a economic\ este con-

siderat\ principala surs\ de informa]ii.
Pentru a servi necesit\]ilor impuse de activitatea practic\, eviden]a presupune
oglindirea [i înregistrarea, într-o ordine sistematic\ [i având la baz\ principii bine
stabilite, a fenomenelor economice care se desf\[oar\ într-un anumit loc [i timp.
Fiind legat\ de activitatea practic\, de existen]a produc]iei materiale [i a schim-
bului, de necesitatea înregistr\rii, reflect\rii opera]iilor economice, a modific\rilor
intervenite [i a rezultatelor, eviden]a a existat în toate forma]iunile social-eco-
nomice.
EVIDEN}A ECONOMIC| este un sistem unitar de înregistrare, urm\rire [i
control – documentat, cronologic [i sistematic, în etaloane cantitative [i în etalon
valoric, pe baza unor principii bine stabilite – a fenomenelor [i proceselor econo-
mice, în scopul cunoa[terii activit\]ilor desf\[urate.
Importan]a eviden]ei economice rezult\ din sarcinile acesteia, în timp ce reali-
zarea sarcinilor este determinat\ de respectarea anumitor condi]ii.
Pentru realizarea obiectului s\u, eviden]a economic\ folose[te unit\]i de m\-
sur\ denumite etaloane de eviden]\.
ETALONUL DE EVIDEN}| este o unitate de m\sur\ stabilit\ conven]ional

[i utilizat\ la m\surarea, evaluarea [i exprimarea cantitativ\ [i valoric\ a patri-
moniului.
EVIDEN}A CONTABIL|
Sarcini Condi]ii de realizare
z ~nregistrarea [i asigurarea integrit\]ii patri- z S\ fie organizat\ pe baz\ de principii [i
moniului. norme fundamentate [tiin]ific.
z Reflectarea proceselor economice [i a re- z S\ asigure operativ [i eficient informa]iile
zultatelor ob]inute. necesare.
z Determinarea costurilor, veniturilor [i rezul- z S\ fie simpl\, clar\, precis\, documentat\,
tatelor. s\ reflecte la timp fenomenele economice.
z Urm\rirea respect\rii [i aplic\rii legisla]iei. z S\ poat\ fi adaptat\ progresului continuu al
z Ob]inerea informa]iilor necesare [i prelu- activit\]ii economice.
crarea lor `n vederea lu\rii deciziilor.
El poate fi: etalon natural, natural-conven]ional, munc\, cantitativ-complex, b\nesc.

Etalonul natural (cantitativ) este folosit pentru m\surarea [i exprimarea canti-
tativ\, utilizând unit\]i de m\sur\ specifice propriet\]ilor fizico-chimice ale obiec-
telor (metrul, kilogramul etc.)
Etalonul natural-conven]ional serve[te pentru m\surarea [i exprimarea can-
titativ\ a mai multor feluri de bunuri asem\n\toare, având ca baz\ o caracteristic\
esen]ial\ – stabilit\ conven]ional – a unui bun considerat bun etalon.
Etalonul munc\, denumit [i etalon timp, m\soar\ [i exprim\ cantitativ timpul
de munc\ utilizat pentru ob]inerea bunurilor (ora-munc\, ziua-munc\).
Etalonul cantitativ-complex combin\ dou\ sau mai multe unit\]i naturale [i/sau
timp pentru m\surarea [i exprimarea unor rezultate ale activit\]ii (kilowatt-or\,
produc]ie-or\ etc.).
Etalonul b\nesc are caracter de generalizare [i asigur\, prin utilizarea semnului
monetar, planificarea, eviden]a [i controlul întregii activit\]i economice.
Dup\ natura, modul de ob]inere, gradul de prelucrare a informa]iilor pe care le
furnizeaz\, eviden]a economic\ îmbrac\ trei forme.
EVIDEN}A ECONOMIC|
Eviden]a operativ\ Eviden]a contabil\ Statistica
z înregistreaz\, urm\re[te [i contro- z înregistreaz\, urm\re[te [i con- z înregistreaz\ fenomenele social-eco-
leaz\ operativ, de regul\, cu ajuto- troleaz\ în mod documentat, com- nomice de mas\, grupeaz\ [i tota-
rul unor aparate tehnice, opera]iile plet, acele fenomene [i procese eco- lizeaz\ datele rezultate din aceste
[i fenomenele economice în mo- nomice care se pot exprima valoric înregistr\ri în vederea ob]inerii de
mentul [i la locul producerii lor indicatori generalizatori
Se caracterizeaz\ prin: Se caracterizeaz\ prin: Se caracterizeaz\ prin:
z este operativ\; z utilizeaz\ o metodologie proprie; z prin obiectul s\u dep\[e[te cadrul
z folose[te separat sau în paralel eta- z are un obiect propriu de cercetare; unit\]ilor patrimoniale;
lonul natural, b\nesc, sau timp; z la baza înregistr\rilor st\ documen- z folose[te separat sau în paralel
z utilizeaz\ mijloace tehnice de m\- tarea; toate etaloanele de eviden]\;
surare [i înregistrare specifice; z nu înregistreaz\ opera]ii ce nu pot z utilizeaz\ mijloace proprii pentru
z înregistreaz\ numai aspecte ale ac- fi exprimate valoric; culegerea, înregistrarea, prelucra-
tivit\]ii economice, necorelate între z utilizeaz\ etalonul b\nesc [i numai rea informa]iilor [i prezentarea
ele; uneori, complementar, etalonul na- rezultatelor.
z furnizeaz\ informa]ii contabilit\]ii tural.
[i statisticii.
1.3. ~ntreprinderea – cadru de organizare a contabilit\]ii
În cadrul societ\]ii se desf\[oar\ mai multe tipuri de activit\]i:

z Activit\]i economice privind produc]ia de bunuri, executarea de lucr\ri, pres-
tarea de servicii, comer].

Unit\]ile care desf\[oar\ asemenea activit\]i se numesc întreprinderi sau socie-
t\]i comerciale [i au caracter lucrativ, urm\rind ob]inerea de profit.
z Activit\]i social-culturale, instructiv-educative, de s\n\tate, de paz\ [i de ordine
public\ etc., care se realizeaz\ prin intermediul institu]iilor neproduc\toare de

profit, ele acoperindu-[i cheltuielile din venituri bugetare ale statului, buget
care se alimenteaz\ prin impozite [i taxe.
Unit\]ile care desf\[oar\ aceste activit\]i sunt denumite [i institu]ii publice.
Indiferent de tipul de activitate desf\[urat\, unit\]ile sunt denumite generic
unit\]i patrimoniale.
În continuare, pentru în]elegerea problematicii prezentate, se va utiliza denu-
mirea de întreprindere.
ÎNTREPRINDEREA este o organiza]ie care are ca scop producerea sau circu-
la]ia bunurilor sau serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumatorilor.
Se `ntâmpl\ rareori ca aceea[i întreprindere s\ efectueze ea îns\[i toate opera-
]iile, de la producerea materiei prime de baz\ (minereu, bumbac, lân\ etc.) pân\ la
produsul finit folosit de consumator (biciclet\, frigider, costum etc.).
Rezult\ de aici o prim\ clasificare a întreprinderilor, dup\ obiectul activit\]ii
lor: de produc]ie, de comer], de prest\ri de servicii.
Întreprinderea, ca unitate patrimonial\, cuprinde fluxuri reale de intr\ri (intr\ri
esen]iale, constituite din bunuri [i servicii) [i fluxuri reale de ie[iri (bunuri sau
servicii care ies din întreprindere, având ca destina]ie clien]ii).
Fluxurile reale de intr\ri se pot descompune în:
a) aprovizion\ri:
z m\rfuri cump\rate pentru a fi revândute;
z materii prime cump\rate pentru a fi încorporate în produsele fabricate;
z materii [i materiale cump\rate, dar care nu intr\ în produsele fabricate
(exemple: creioane, agrafe etc. folosite în serviciul administrativ);

b) servicii:
z for]\ de munc\ furnizat\ de salaria]ii întreprinderii;
z servicii prestate de alte întreprinderi (transport, furnizarea energiei etc.);
z servicii prestate de unit\]ile bancare.
Fluxurile reale de ie[iri se disting în:

z vânz\ri de m\rfuri caracteristice întreprinderilor de distribu]ie;
z vânz\ri de produse finite caracteristice întreprinderilor cu activitate de
produc]ie;
z prest\ri de servicii caracteristice întreprinderilor prestatoare de servicii.
INTR|RI IEªIRI
Materii prime
Produse finite
[i materiale
Fluxurile reale prezentate nu sunt singurele care intr\ sau ies din întreprindere.
Este evident c\ întreprinderea nu poate dobândi bunuri sau servicii f\r\ a pl\ti
contravaloarea lor, a[a cum nici nu ar accepta s\ trimit\ o marf\ unui client f\r\ a
solicita plata acesteia.
Exist\ deci, în contrapartid\ cu fluxurile reale, fluxuri monetare:
z pl\]ile sunt fluxuri monetare de ie[ire;
z încas\rile sunt fluxuri monetare de intrare.
Fluxurile monetare pot îmbr\ca mai multe forme:

z pl\]i [i încas\ri în numerar;
z pl\]i [i încas\ri prin virament (în moned\ scriptic\).
ÎNCAS|RI PL|}I
Bancnote Bancnote Furnizori, b\nci,

Clien]i Cecuri ~ntreprinderi Cecuri buget, salaria]i
Pe baza celor prezentate putem spune c\ întreprinderea, ca entitate patrimo-

nial\, reprezint\ câmpul de ac]iune al contabilit\]ii.
Contabilitatea este o activitate uman\ complex\ specializat\ în cunoa[terea,
administrarea [i controlul bunurilor economice, a drepturilor [i obliga]iilor cu va-
loare economic\ ce apar]in unei persoane juridice sau fizice care are calitatea de
comerciant.
Persoanele care organizeaz\ [i conduc contabilitate sunt denumite în Regu-
lamentul de aplicare a Legii contabilit\]ii, unit\]i patrimoniale.
În raport de forma de proprietate asupra capitalului, unit\]ile patrimoniale

pot fi proprietate de stat [i proprietate privat\. Pentru exercitarea dreptului de pro-
prietate privat\ s-au conturat dou\ forme de organizare economic\ a întreprinderii,
personal\ [i social\.
Întreprinderea proprietate social\, denumit\ [i societate comercial\, se
constituie prin aportul sau investi]ia de capital a dou\ sau mai multe persoane fizice
[i/sau juridice, în vederea efectu\rii de acte de comer].
Întreprinderea personal\ reprezint\ forma organizatoric\ de exploatare a pro-
priet\]ii în care o singur\ persoan\ particip\ cu întregul capital, conduce direct [i
r\spunde cu întreaga avere pentru obliga]iile asumate.
~n cadrul unit\]ilor patrimoniale, societatea comercial\ reprezint\ sfera de

ac]iune în limitele c\reia contabilitatea ia forme complete de supraveghere [i
control a resurselor, cheltuielilor [i rezultatelor.
În raport cu forma de constituire [i func]ionare, societ\]ile comerciale sunt

de mai multe feluri: în nume colectiv, în comandit\ simpl\, în comandit\ pe ac]iuni,
pe ac]iuni [i cu r\spundere limitat\.
Societatea în nume colectiv este societatea comercial\ ale c\rei obliga]ii sociale
sunt garantate cu patrimoniul social [i cu r\spunderea nelimitat\ [i solidar\ a tuturor
asocia]ilor. Totodat\, p\r]ile sociale nu pot fi reprezentate de titluri negociabile.
Societatea în comandit\ simpl\ este societatea comercial\ ale c\rei obliga]ii
sunt garantate cu patrimoniul social [i cu r\spunderea nelimitat\ [i solidar\ a aso-
cia]ilor comandita]i, în timp ce comanditarii r\spund numai pân\ la limita aportului
lor [i nu au dreptul s\ se amestece în administrarea societ\]ii. Capitalul social este
divizat în p\r]i sociale care nu pot fi cedate de comanditari f\r\ acordul unanim.
Societatea în comandit\ pe ac]iuni este societatea comercial\ al c\rei capital
social este împ\r]it pe ac]iuni, iar obliga]iile sociale sunt garantate cu patrimoniul
social [i cu r\spunderea nelimitat\ [i solidar\ a asocia]ilor comandita]i. Coman-
ditarii sunt obliga]i numai la plata ac]iunilor lor.
Societatea pe ac]iuni este societatea comercial\ ale c\rei obliga]ii sociale sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asocia]ii sunt obliga]i s\ r\spund\ în limita
capitalului subscris, exprimat în ac]iuni. Ac]iunile pot fi transmise liber ter]elor
persoane, nefiind necesar\ o autoriza]ie din partea celorlal]i ac]ionari, `n cazul `n
care contractul de societate nu prevede altfel.
Societatea cu r\spundere limitat\ reprezint\ societatea comercial\ ale c\rei
obliga]ii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar asocia]ii r\spund numai cu
cota lor social\. P\r]ile sociale ale asocia]ilor sunt, în principiu, netransmisibile
altor persoane [i nici reprezentate prin titluri negociabile, a[a cum sunt ac]iunile.
În func]ie de m\rimea întreprinderii (având ca indicator de baz\ num\rul de
salaria]i), acestea se clasific\ în:
z microîntreprinderi, cu 1-9 salaria]i;
z întreprinderi mici, cu 10-49 salaria]i;
z întreprinderi mijlocii, cu 50-249 salaria]i;
z întreprinderi mari, cu peste 250 salaria]i.
Un alt criteriu de clasificare utilizat pe scar\ din ce în ce mai larg\ în ultimele
decenii este apartenen]a na]ional\ a firmei. În func]ie de acest criteriu delimit\m
întreprinderi:
z na]ionale, a c\ror caracteristic\ esen]ial\ rezid\ în faptul c\ totalitatea bunu-
rilor pe care le posed\ se afl\ integral în proprietatea unei persoane fizice sau
juridice din statul respectiv;
z multina]ionale, caracterizate prin faptul c\ unit\]ile componente î[i desf\-
[oar\ nemijlocit activit\]ile în cel pu]in dou\ ]\ri, fiind proprietatea unui grup
economic privat cu caracter interna]ional;
z mixte, la a c\ror constituire particip\ firme sau persoane fizice din dou\ sau
mai multe ]\ri, veniturile împ\r]indu-se în func]ie de ponderea contribu]iei
fiec\reia la constituirea capitalului social.
Indiferent de criteriile de clasificare prezentate, întreprinderile reprezint\
cadrul de organizare a eviden]ei operative [i contabile [i sfera de ac]iune în limitele
c\reia contabilitatea ia forme depline de organizare [i conducere.
S\ recapitul\m!
Informa]ia reprezint\ o comunicare, o [tire despre o persoan\, un obiect, un
proces, un fenomen, un element nou în raport cu alte cuno[tin]e prealabile; pre-
zint\ interes pentru primitor, sporindu-i gradul de cunoa[tere despre procesele [i
fenomenele respective.
Circula]ia informa]iilor pe diferite niveluri poart\ denumirea de flux infor-
ma]ional.
Totalitatea fluxurilor informa]ionale organizate într-o concep]ie unitar\
poart\ denumirea de sistem informa]ional.
Sistemul informa]ional economic este un ansamblu organizat de principii,
metode [i procedee utilizate într-o întreprindere pentru culegerea, înregistrarea,
prelucrarea, stocarea, analiza, transmiterea [i valorificarea informa]iilor econo-
mice necesare sistemului de conducere în vederea lu\rii deciziilor.
Sistemul informatic contabil, ca parte a sistemului informa]ional economic,
desemneaz\ un ansamblu organizat [i integrat al proceselor de înregistrare, m\-
surare, sintetizare, interpretare [i comunicare a informa]iilor contabile, prezentate
prin imagini codificate [i folosind un limbaj specific al averii [i rezultatelor
activit\]ii unei întreprinderi.
Parte a sistemului informa]ional economic, eviden]a economic\ este consi-
derat\ principala surs\ de informa]ii. Dup\ natura, modul de ob]inere, de prelu-
crare a informa]iilor pe care le furnizeaz\, ea îmbrac\ trei forme: eviden]a ope-
rativ\, contabilitatea [i statistica. Formele eviden]ei economice trebuie privite ca
un sistem unitar, ele neputând fi izolate unele de altele.
Cadrul general de reglementare a contabilit\]ii în România îl constituie
Legea contabilit\]ii nr. 82/1991, republicat\, modificat\ [i completat\, precum [i
Reglement\rile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunit\]ii Econo-
mice Europene [i cu Standardele Interna]ionale de Contabilitate, [i se pune în
practic\ în cadrul întreprinderii.
Întreprinderea este o organiza]ie care are ca scop producerea sau circula]ia
bunurilor sau serviciilor destinate satisfacerii nevoilor consumatorilor; este
entitatea economic\ la nivelul c\reia sunt combina]i factorii de produc]ie.
DIC}IONAR
z Ac]ionar – de]in\tor al uneia sau mai multor ac]iuni.
z Asociat – membru al unei societ\]i comerciale cu r\spundere limitat\, posesor al
unor p\r]i sociale, membru al unei asocia]ii familiale sau al unei forme de asociere
din agricultur\.
z Baz\ de date – mul]ime centralizat\ de date, organizat\ în scopul optimiz\rii prelu-
cr\rii acestora, în contextul unui set de aplica]ii.
z Comanditar – persoan\ care finan]eaz\ o societate.
z Comanditat – asociat care este împuternicit s\ gestioneze societatea [i r\spunde
solidar cu ceilal]i asocia]i comandita]i fa]\ de creditori, cu întreaga avere.
z Exerci]iu financiar – de obicei, un an calendaristic.
z Întreprinderea ca sistem – o realitate complex\, în schimb constant cu exteriorul [i
care cuprinde o multitudine de procese de decizie, de cercetare [i de transmitere a
informa]iilor; este inseparabil\ de sistemul economic [i social în care se integreaz\.
z Perioad\ de gestiune – perioad\ de timp care corespunde unei luni calendaristice.
z Standarde Interna]ionale de Contabilitate – norme contabile interna]ionale utili-
zate ca fundament al reglement\rilor contabile na]ionale.
ªTIA}I C|…
z în regiunea cuprins\ între Tigru [i Eufrat, numit\ de greci Mesopotamia, se foloseau, în urm\ cu
aproximativ 5000 de ani, t\bli]e din argil\ crud\ pe care erau consemnate inventare ale caselor
regale sau chiar conturi ale templelor, folosindu-se scrierea cuneiform\?
z Codul lui Hammurabi (1792–1750 î.e.n.) cuprinde prevederi referitoare la organizarea vie]ii
economice din Babilon, precum [i prevederi cu caracter obligatoriu, referitoare la organizarea evi-
den]ei bunurilor [i tranzac]iilor: „art. 100 – comisul va înscrie dobânda banilor pe care i-a luat [i
va socoti num\rul de zile [i-l va pl\ti pe negu]\tor“?
z Arhiva lui Zenon – administrator al unor întinse domenii agricole, negustor [i secretar influent
al regelui Ptolomeu al II-lea (secolul al III-lea î.e.n.) – cuprinde peste 1000 de documente care
prezint\ coresponden]a [i contabilitatea acestui personaj, privind veniturile, cheltuielile, sistemul
de impozite ca [i obliga]ia sa, ca administrator al domeniilor regale, de a depune periodic balan]e
pentru a permite controlul gestiunii bunurilor?
Verific\m ce am înv\]at!
1. Enumera]i [i caracteriza]i pe scurt componentele sistemului informatic

contabil.
2. Pornind de la formele eviden]ei economice, prezenta]i asem\n\rile [i deo-
sebirile dintre ele.
15
I. Sistemul contabil
3. Identifica]i tipuri de întreprinderi care, conform cerin]elor Legii contabi-
lit\]ii, trebuie s\ conduc\ [i s\ organizeze contabilitatea.
4. Prezenta]i care sunt criteriile de clasificare a întreprinderilor.
Realiz\m un proiect!
Stabili]i rolul [i locul informa]iei contabile în sistemul informa]ional economic
pe specificul întreprinderii la care v\ desf\[ura]i activitatea practic\ sau al unei
firme de exerci]iu.
Test gril\
1. Produc]ia de bunuri materiale ne- 4. În raport cu forma de proprietate
cesare satisfacerii nevoilor umane se asupra capitalului, unit\]ile patrimoniale
pot fi:
desf\[oar\ în:
a. proprietate de stat [i proprietate pri-
a. institu]ii financiare; vat\;
b. întreprinderi; b. proprietatea unui investitor;
c. administra]ii publice; c. proprietatea salaria]ilor;
d. administra]ii private; d. proprietatea unui angajator;
e. proprietate cooperatist\.
e. firme de asigurare.
5. Totalitatea fluxurilor informa]io-
2. Întreprinderea poate fi privit\ ca nale organizate într-o concep]ie unitar\
un sistem: poart\ denumirea de:
a. sistem informa]ional;
a. complex, cu caracter organizatoric,
b. sistem economic;
administrativ [i cibernetic; c. sistem decizional;
b. informa]ional-contabil; d. sistem electronic;
c. integrat de date [i informa]ii; e. sistem previzional.
d. decizional;
6. Formele eviden]ei economice sunt:
e. organizatoric. a. eviden]a operativ\, statistica [i econo-
mia;
3. Fluxurile monetare se delimiteaz\ în: b. statistica [i ingineria economic\;
a. cheltuieli [i venituri; c. eviden]a operativ\, contabilitatea [i
statistica;
b. cheltuieli [i pl\]i;
d. ingineria economic\, analiza conta-
c. încas\ri [i pl\]i; bil\;
d. `ncas\ri [i venituri; e. eviden]a statistic\, analiza econo-
e. încas\ri. mic\, analiza contabil\.
II.
OBIECTUL
{I METODA CONTABILIT|}II
2.1. Patrimoniul – obiect al contabilit\]ii
Drumul parcurs de contabilitate este cel de la practic\ la teorie, apari]ia [i utili-

zarea ei este rezultatul activit\]ii practice.
Dac\ facem o incursiune în istorie, putem puncta urm\toarele momente în evo-
lu]ia contabilit\]ii:
– a ap\rut pe o anumit\ treapt\ de dezvoltare a societ\]ii omene[ti din nevoia
de a cunoa[te volumul de munc\ vie [i materializarea cheltuit\ [i rezultatele
produc]iei [i schimbului;
– s-a perfec]ionat continuu ca o consecin]\ fireasc\ a dezvolt\rii rela]iilor
economice de produc]ie [i de schimb;
– apari]ia contabilit\]ii a avut loc cu ocazia schimburilor de bunuri între
oameni, ca urmare a dezvolt\rii produc]iei, a diviziunii sociale a muncii [i a
apari]iei propriet\]ii private;
– primele însemn\ri r\mase de la babilonieni au fost sub forma unor t\bli]e de
lut scrise, unele grupate pe feluri de însemn\ri, constituind adev\rate registre;
– prima lucrare de contabilitate intitulat\ „Summa de Aritmetica“ apar]ine c\lu-
g\rului [i matematicianului Luca Paioli [i a fost publicat\ `n 1494 la Vene]ia.
În capitolul XI exist\ o descriere am\nun]it\ a contabilit\]ii în partid\ dubl\
practicat\ de negustorii vene]ieni, `n care se consider\ ca obiect al contabilit\]ii
„tot ceea ce are pe lume comerciantul, ca avere mi[c\toare [i nemi[c\toare
[i ca datorii, precum [i toate afacerile sale mari sau m\runte, în ordinea în
care au avut loc“.
Efortul de abstractizare [i conceptualizare, de cristalizare a teoriei [i a [tiin]ei
contabile nu se încheie în 1494.
În prezent, complexitatea rela]iilor, cererea de informa]ii economice [i finan-
ciare în continu\ cre[tere, specificul diferitelor sectoare de activitate induc muta]ii
profunde în practica [i teoria contabil\.
Analizat\ ca un sistem informatic, contabilitatea este un ansamblu de procedee
[i tehnici folosite pentru culegerea, prelucrarea, stocarea [i transmiterea datelor
privind starea [i mi[carea patrimoniului.
II. Obiectul [i metoda contabilit\]ii 17
Pentru definirea obiectului contabilit\]ii s-au utilizat diferite concepte – avere,

resurse economice, capital, patrimoniu.
În prezent se utilizeaz\ no]iunea de patrimoniu.
Patrimoniul este cauza existen]ei contabilit\]ii, reprezint\ obiectul de studiu al
acestei [tiin]e [i, totodat\, câmpul de aplicare a practicii contabile.
PATRIMONIUL reprezint\ totalitatea drepturilor [i a obliga]iilor cu valoare
economic\ ce apar]in unei persoane fizice sau juridice, precum [i bunurile eco-
nomice la care se refer\.
Din definirea patrimoniului rezult\ c\ acesta este format din dou\ structuri
mari: bunurile economice – ca obiecte de drepturi [i obliga]ii; drepturile [i obliga-
]iile titularului de patrimoniu – consecin]\ a propriet\]ii asupra bunurilor.
Bunuri cu valoare
economic\
genereaz\ PROPRIETATE genereaz\
Drepturi Obliga]ii
patrimoniale patrimoniale
Bunurile economice au, de cele mai multe ori, determinare concret\, fizic\ [i
reprezint\ substan]a material\ a patrimoniului. Ele se identific\ cu mijloacele de
ac]iune sau cu resursele utilizate de c\tre întreprindere pentru realizarea activit\]ii
sale. În mod concret, bunurile se delimiteaz\ prin terenuri, cl\diri, construc]ii, ma[ini,
utilaje, instala]ii de lucru, mijloace de transport, stocuri de materii prime [i materiale
consumabile, stocuri de m\rfuri, disponibilit\]i b\ne[ti [i alte elemente de avere utile
întreprinderii.
Drepturile [i obliga]iile estimate în bani indic\ raporturile de proprietate în
cadrul c\rora se produc [i se administreaz\ bunurile economice. Ele cap\t\ forma
de drepturi, în cazul în care bunurile economice sunt asigurate de subiectul de drept
în calitatea sa de proprietar, [i de obliga]ii, în situa]ia în care bunurile economice
sunt asigurate de ter]e persoane în raport cu subiectul de drept. Exemplu: proprie-
tarul care a investit într-un hotel sau într-un restaurant are drepturi, deoarece el este
subiectul de patrimoniu. În schimb, acela[i proprietar, are obliga]ii fa]\ de celelalte
persoane care au furnizat resurse: furnizori de materii prime, salaria]i, unit\]i ban-
care, buget de stat etc.
Fiind un ansamblu format din bunuri economice, pe de o parte, iar pe de alt\
parte, din drepturi [i obliga]ii, patrimoniul reflect\ un echilibru ce poate fi redat sub
form\ de ecua]ie:
STRUCTURA DE PRINCIPIU A PATRIMONIULUI
BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGA}II
PATRIMONIUL
BUNURI ECONOMICE DREPTURI (PATRIMONIUL NET)
OBLIGA}II (PATRIMONIUL STR|IN)
Din rela]ia de mai sus pot deriva urm\toarele:

PATRIMONIUL NET = BUNURI ECONOMICE – OBLIGA}II
OBLIGA}II = BUNURI ECONOMICE – DREPTURI
Putem sintetiza ecua]iile patrimoniului:
Proprietarul este
separat de Bunuri economice = Obliga]ii fa]\ de proprietar + Obliga]ii fa]\ de ter]i
întreprinz\tor
Patrimoniul este tratat prin prisma

Bunuri economice = Datorii + Capital propriu
capitalului
Interpretarea raporturilor se realizeaz\

Utiliz\ri = Resurse
prin prisma resurselor
Bunurile economice sunt definite ca

structuri de activ, iar drepturile [i Activul patrimonial = Pasivul patrimonial
obliga]iile ca structuri de pasiv
Structura de pasiv este redus\ numai la

Activul = Datorii (Pasivul) + Capital propriu
datoriile sau obliga]iile fa]\ de ter]i
Structura net\ a SNP (capital propriu) = Activul patrimoniului – Datorii cu valoare

patrimoniului economic\
Fluxurile de fonduri Resurse permanente (prezente pe o perioad\ > 1 an) – Utiliz\ri permanente
(aloc\ri, finan]\ri sau (investite pe o perioad\ > 1 an) = Utiliz\ri temporare (investite pe o
resurse utilizate) perioad\ < 1 an) – Resurse temporare (prezente pe o perioad\ < 1 an)
Constituirea rezultatului Situa]ia net\ (capital propriu) ex. fin. N – Situa]ia net\ (capital propriu) ex.
ca surs\ de finan]are fin (N–1) +/– Aportul proprietarului (ex. fin. N) = Rezultatul exerci]iului fin N
Structura patrimoniului
Cunoa[terea [i gestionarea patrimoniului implic\, în contabilitate, utilizarea
conceptelor de activ [i pasiv.
În literatura contabil\, ca [i în activitatea practic\, activului [i pasivului li s-a
dat urm\toarea fundamentare conceptual\:
z activul patrimonial exprim\ mijloacele economice sub aspectul lor concret de

bunuri economice cu utilitate [i func]ionalitate în activitatea unui titular de patrimoniu;
z pasivul patrimonial exprim\ sursele de finan]are, raporturile în cadrul c\rora se
dobândesc bunurile economice, modul cum se finan]eaz\ acestea.
2.2. Structuri patrimoniale de activ
Prin structura sa, activul pune în eviden]\ modul de valorificare (de rota]ie) [i
gradul de lichiditate a bunurilor economice.
Valorificarea (rota]ia) bunurilor economice se refer\ la modul în care se con-
sum\ [i se recupereaz\ elementele patrimoniale.
Lichiditatea bunurilor economice reprezint\ capacitatea acestora de a parcurge
fazele ciclului de exploatare, pentru a se transforma în bani.
În func]ie de cele dou\ criterii, bunurile economice se delimiteaz\ în dou\ mari
categorii: active fixe (imobiliz\ri) [i active circulante (curente).
Schematic, structura activului patrimonial se prezint\ astfel:
ACTIVE FIXE (IMOBILIZ|RI)

Imobiliz\ri necorporale
Cheltuieli de constituire
Cheltuieli de dezvoltare
Concesiuni, brevete, licen]e, m\rci, drepturi [i alte valori similare
Fond comercial
Avansuri [i imobiliz\ri necorporale în curs de execu]ie
Alte imobiliz\ri necorporale
Imobiliz\ri corporale
Terenuri [i construc]ii
Instala]ii tehnice [i ma[ini
Alte instala]ii, utilaje [i mobilier
Avansuri [i imobiliz\ri necorporale în curs de execu]ie
Imobiliz\ri financiare
Titluri de participare
Crean]e ata[ate participa]iilor
Alte imobiliz\ri financiare
ACTIVE CIRCULANTE (CURENTE)
Stocuri [i produc]ie în curs de execu]ie
Materii prime
Materiale consumabile
Materiale de natura obiectelor de inventar
Semifabricate
Produse finite
Animale
M\rfuri
Ambalaje
Crean]e sau valori în curs de decontare
Clien]i
Efecte comerciale de primit
Valori [i dobânzi de încasat
Debitori diver[i
Titluri de plasament (investi]ii financiare pe termen scurt)
Disponibilit\]i b\ne[ti
Conturi la b\nci
Casa
Alte valori
Acreditive
Avansuri de trezorerie
Activele fixe (imobilizate, bunuri imobile) reprezint\ valori economice a

c\ror perioad\ de utilitate [i lichiditate este mai mare de un an. Ele se diferen]iaz\
în trei grupe:
– imobiliz\ri necorporale;
– imobiliz\ri corporale;
– imobiliz\ri financiare.
IMOBILIZ|RI NECORPORALE
Un activ necorporal este un activ identificabil nemonetar, f\r\ suport material
[i de]inut pentru utilizare în procesul de produc]ie sau furnizare de bunuri sau
servicii, pentru a fi închiriat ter]ilor sau pentru scopuri administrative.
Imobiliz\rile necorporale cuprind:
– cheltuielile de constituire;
– cheltuielile de dezvoltare;
– concesiunile, brevetele, licen]ele, m\rcile, drepturile [i alte valori similare;
– fondul comercial;
– imobiliz\rile necorporale în curs de execu]ie;
– alte imobiliz\ri necorporale.
Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiin]area sau
dezvoltarea persoanei juridice (taxe [i alte cheltuieli de înscriere [i înmatriculare,
cheltuieli privind emisiunea [i vânzarea de ac]iuni [i obliga]iuni, cheltuieli de
prospectare a pie]ei, de publicitate [i alte cheltuieli de aceast\ natur\, legate de
înfiin]area [i extinderea activit\]ii persoanei juridice).
Cheltuielile de dezvoltare. Dezvoltarea este aplicarea rezultatelor cercet\rii sau
a altor cuno[tin]e, în scopul realiz\rii de produse sau servicii noi, sau îmbun\t\]ite
substan]ial, înaintea stabilirii produc]iei de serie sau utiliz\rii.
Exemplu: proiectarea, construc]ia [i testarea produc]iei intermediare sau folo-

sirea intermediar\ a prototipurilor [i modelelor; proiectarea uneltelor [i matri]elor
care implic\ tehnologie nou\; proiectarea, construc]ia [i operarea unei uzine pilot
care nu este fezabil\ din punct de vedere economic pentru produc]ia pe scar\ larg\;
proiectarea, construc]ia [i testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,
procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbun\t\]ite.
Concesiunile, brevetele, licen]ele, m\rcile, drepturile [i alte valori similare,
aportate, achizi]ionate sau dobândite pe alte c\i, se înregistreaz\ în conturile de
imobiliz\ri necorporale, la valoarea de aport (just\), costul de achizi]ie sau costul de
produc]ie, dup\ caz.
Fondul comercial reprezint\ cheltuielile efectuate pentru men]inerea sau dez-
voltarea poten]ialului de activitate al întreprinderii (clientela, vadul comercial, em-
blema etc.).
Imobiliz\rile necorporale în curs de execu]ie reprezint\ imobiliz\rile necor-
porale neterminate pân\ la sfâr[itul perioadei, evaluate la costul de produc]ie,
respectiv costul de achizi]ie.
Alte imobiliz\ri necorporale reprezint\ programele informatice create de
unitate sau achizi]ionate de la ter]i pentru necesit\]ile proprii de utilizare, precum [i
alte imobiliz\ri necorporale.
IMOBILIZ|RI CORPORALE
Imobiliz\rile corporale, denumite [i active fixe tangibile, sunt de]inute de o per-
soan\ juridic\ pentru a fi utilizate în produc]ia proprie de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi închiriate ter]ilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative;
se reg\sesc sub form\ de terenuri [i mijloace fixe. Potrivit legisla]iei din ]ara noastr\,
sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaz\
ca atare [i îndepline[te cumulativ urm\toarele condi]ii: are o valoare mai mare decât o
anumit\ limit\ stabilit\ de lege [i o durat\ normat\ de utilizare mai mare de un an.
O alt\ caracteristic\ a activelor imobilizate corporale const\ în aceea c\ ele î[i
pierd în timp valoarea ca urmare a uzurii determinate de utilizarea lor, a progresului
tehnic, a ac]iunii agen]ilor naturali. De aici rezult\ [i cele dou\ tipuri de uzur\ care
le afecteaz\: uzura fizic\ [i uzura moral\.
Partea din uzur\ inclus\ în cheltuieli poart\ denumirea de amortizare.
O delimitare a imobiliz\rilor corporale conduce la gruparea:

– terenuri;
– construc]ii;
– instala]ii tehnice [i ma[ini;
– alte instala]ii, utilaje [i mobilier;
– avansuri;
– imobiliz\ri corporale în curs de execu]ie.
IMOBILIZ|RI FINANCIARE
Imobiliz\rile financiare, denumite [i investi]ii financiare pe termen lung,
cuprind valorile financiare investite de întreprindere în patrimoniul altor societ\]i
sub forma titlurilor de participare, crean]elor ata[ate participa]iilor, împrumuturilor
acordate [i altor titluri imobilizate.
Titlurile de participare reprezint\ drepturile sub form\ de ac]iuni [i alte titluri
cu venit variabil de]inute de o societate în capitalul altor societ\]i comerciale, a c\ror
de]inere pe o perioad\ îndelungat\ este considerat\ util\ acesteia.
Interesele de participare reprezint\ drepturi ob]inute în capitalul altei societ\]i
comerciale. Interesele de participare sunt ob]inute pe termen lung, în scopul garan-
t\rii contribu]iei la activit\]ile persoanei juridice respective. Ele cuprind investi]ii în
întreprinderi asociate [i investi]ii strategice.
O participare de 10 pân\ la 20% în capitalul altei societ\]i este o investi]ie
strategic\.
Titlurile de participare ob]inute în capitalul întreprinderilor asociate într-o
propor]ie de 20-50% asigur\ posibilitatea exercit\rii unei influen]e semnificative.
Dac\ o societate de]ine controlul asupra unei alte societ\]i, aceasta din urm\ este
filial\ pentru societatea care de]ine controlul (societate-mam\). Controlul reprezint\
capacitatea de a conduce politicile financiare [i opera]ionale ale unei societ\]i
pentru a ob]ine beneficii din activitatea ei.
Contabilitatea crean]elor imobilizate se ]ine pe urm\toarele categorii:
– crean]e legate de participa]ii, respectiv titlurile de participare [i interesele
de participare;
– împrumuturi acordate pe termen lung;
– ac]iuni proprii de]inute pe termen lung;
– alte crean]e imobilizate.
Crean]ele legate de participa]ii reprezint\ crean]e ale persoanei juridice rezultate
din acordarea de împrumuturi societ\]ilor la care de]ine titluri de participare/interese
de participare.
În conturile de împrumuturi pe termen lung se înregistreaz\ sumele acordate
ter]ilor în baza unor contracte pentru care unitatea percepe dobânzi, potrivit legii.
Ac]iunile proprii sunt clasificate ca active imobilizate în func]ie de inten]ia
societ\]ii cu privire la durata de de]inere de peste un an stabilit\ cu ocazia achizi]iei
sau reclas\rii.
Alte imobiliz\ri financiare cuprind depozitele pe termen lung sub forma dispo-
nibilit\]ilor în conturile bancare sau în alte institu]ii financiare [i sub forma disponi-
bilit\]ilor acumulate pentru efectuarea unor pl\]i importante prev\zute în perioada
urm\toare (rambursarea unui împrumut din emisiunea de obliga]iuni).
Activele circulante (denumite [i active curente)

Se consider\ c\ un activ este circulant (curent) atunci când:
– este achizi]ionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comer-
cializ\rii [i se a[teapt\ a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilan]ului;
– este reprezentat de crean]e aferente ciclului de exploatare;
– este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar;
– are durata de lichiditate de pân\ la un an.
Ciclul de exploatare al unei persoane juridice reprezint\ perioada de timp
dintre achizi]ionarea materiilor prime care intr\ într-un proces de transformare [i
finalizare a acestora în numerar sau sub forma unui echivalent de numerar.
Prin echivalente de numerar se în]eleg investi]iile financiare pe termen scurt,
u[or convertibile în numerar [i al c\ror risc de schimbare a valorii este nesem-
nificativ.
Activele circulante cuprind:
– stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmit\
factur\;
– crean]e;
– investi]ii financiare pe termen scurt;
– casa [i conturi la b\nci.
Stocuri [i produc]ie în curs de execu]ie

Stocurile sunt active circulante:
a) de]inute pentru a fi vândute pe parcursul desf\[ur\rii normale a acti-
vit\]ii;
b) în curs de produc]ie în vederea vânz\rii, în acelea[i condi]ii ca mai sus;
c) sub form\ de materii prime, materiale [i alte consumabile ce urmeaz\ a
fi folosite în procesul de produc]ie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile cuprind:
– materiile prime, care particip\ direct la fabricarea produselor [i se reg\sesc în
produsul finit integral sau par]ial, fie în starea lor ini]ial\, fie `n cea
transformat\;
– materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, semin]e [i materiale de plantat, furaje [i alte
materiale consumabile), care particip\ sau ajut\ la procesul de fabrica]ie sau
de exploatare f\r\ a se reg\si, de regul\, în produsul finit;
– materialele de natura obiectelor de inventar;
– semifabricatele, prin care se în]eleg produsele al c\ror proces tehnologic a
fost terminat într-o sec]ie (faz\ de fabrica]ie) [i care trec în continuare în
procesul tehnologic al altei sec]ii (faze de fabrica]ie) sau se livreaz\ ter]ilor;
– produsele finite, adic\ produsele care au parcurs în întregime fazele
procesului de fabrica]ie [i nu mai au nevoie de prelucr\ri ulterioare în cadrul
unit\]ii, putând fi depozitate în vederea livr\rii sau expediate direct clien]ilor;
– m\rfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cump\r\ în vederea revân-

z\rii sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
– animalele [i p\s\rile, respectiv animalele n\scute [i cele tinere de orice fel
(vi]ei, miei, purcei, mânji [i altele) crescute [i folosite pentru reproduc]ie,
animalele [i p\s\rile la îngr\[at pentru a fi valorificate, coloniile de albine,
precum [i animalele pentru produc]ie – lân\, lapte [i blan\;
– ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizi]ionate sau fabricate,
destinate produselor vândute [i care în mod temporar pot fi p\strate de ter]i
cu obliga]ia restituirii în condi]iile prev\zute în contracte;
– produc]ia în curs de execu]ie, care reprezint\ produc]ia care nu a trecut prin
toate fazele (stadiile) de prelucrare prev\zute în procesul tehnologic, precum
[i produsele nesupuse probelor [i recep]iei tehnice sau necompletate în între-
gime. În cadrul produc]iei în curs de execu]ie se cuprind, de asemenea,
lucr\rile [i serviciile, precum [i studiile în curs de execu]ie sau neterminate.
În cadrul stocurilor se includ [i bunurile aflate în custodie pentru prelucrare sau
în consigna]ie la ter]i, care se înregistreaz\ distinct în contabilitate pe categorii de
stocuri.
Crean]ele sau valorile în curs de decontare reprezint\ valorile economice
avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice [i
pentru care urmeaz\ s\ primeasc\ un echivalent valoric. Acest echivalent poate
reprezenta o sum\ de bani, o lucrare sau un serviciu. Exemplu: pentru m\rfurile
vândute clien]ilor, echivalentul valoric const\ dintr-o sum\ de bani egal\ cu vân-
zarea m\rfurilor facturate, în schimb, pentru un avans în bani acordat salaria]ilor
care se deplaseaz\ în interes de serviciu, echivalentul valoric primit const\ din
munca prestat\ care este evaluat\ prin însumarea cheltuielilor privind transportul,
cazarea [i diurna delegatului.
Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoarea avansat\,
urmând s\ dea echivalentul corespunz\tor, poart\ denumirea de debitori.
To]i debitorii unit\]ii, sub forma crean]elor comerciale legate de vânzarea de
bunuri, lucr\ri sau servicii proprii ciclului de exploatare al unit\]ii patrimoniale,
sunt delimita]i prin structura de clien]i [i valori asimilate.
Clien]ii reprezint\ crean]ele unit\]ii patrimoniale asupra altor unit\]i patri-
moniale, în urma livr\rii de produse finite sau m\rfuri, pentru lucr\ri executate [i
servicii prestate, dac\ vânzarea acestor bunuri se efectueaz\ pe credit.
Sunt asimilate clien]ilor crean]ele privind efectele comerciale de primit.
Acestea reprezint\ titlurile de valoare negociabile care atest\ existen]a unei crean]e
în cadrul rela]iilor comerciale ce poate fi decontat\ imediat sau pe termen scurt. Ele
circul\ sub diferite denumiri, cum ar fi: înscrisuri, poli]e, cambii, instrumente de
plat\ [i de credit. Fiind negociabile, pot fi cedate, vândute ori transmise. Exemplu:
întreprinderea a vândut produse unui client [i dore[te confirmarea în scris a capa-
cit\]ii de plat\ a acestuia. În acest caz, va solicita semnarea de c\tre client a unei tra-
te sau va primi sub semn\tura acestuia un bilet la ordin. În continuare, aceste efecte
pot fi decontate la termenul de scaden]\ înscris în cadrul lor, pot fi scontate imediat
la banc\, caz în care banca devine la rândul s\u proprietara efectului [i se vor încasa
la scaden]\ crean]e de la client, pot fi valorificate ca titluri de valori la bursa de
valori sau pot fi transferate altei persoane (cu drept de crean]\).
CAMBIA este un titlu de credit negociabil [i un instrument de plat\ care

constat\ obliga]ia asumat\ de a pl\ti la vedere sau la scaden]a fixat\, beneficiarului
sau la ordinul acestuia, o sum\ de bani determinat\. Este un ordin scris, necondi-
]ionat, dat de o persoan\, numit\ tr\g\tor (în practic\, vânz\torul/exportatorul),
unei alte persoane, denumit\ tras (de regul\, cump\r\torul/importatorul), de a pl\ti
la vedere (ori la prezentare) sau la termenul înscris pe cambie, o sum\ de bani unei
ter]e persoane, denumit\ beneficiar (de obicei, o banc\, uneori însu[i tr\g\torul).
BILETUL LA ORDIN este un titlu de credit, sub semn\tur\ privat\, care pune
în leg\tur\, în procesul cre\rii sale, dou\ persoane: subscriitorul sau emitentul [i
beneficiarul. Titularul, subscriitor sau emitent – în calitate de debitor – se oblig\ s\
pl\teasc\ o sum\ de bani fixat\, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte
persoane, numit\ beneficiar, care are calitatea de creditor.
CECUL este un instrument de plat\ care pune în leg\tur\, în procesul cre\rii

sale, trei persoane: tr\g\torul, trasul [i beneficiarul.
El reprezint\ un înscris prin care o persoan\, numit\ tr\g\tor, în baza unui
depozit constituit în prealabil la o banc\, d\ un ordin necondi]ionat acestei b\nci,
numit\ tras, s\ pl\teasc\ la o anumit\ dat\ sau la prezentare, o sum\ determinat\ unei
ter]e persoane sau însu[i tr\g\torului (cecul de numerar), în calitate de beneficiar.
Titlurile de plasament sau investi]iile financiare pe termen scurt reprezint\

ac]iunile proprii r\scump\rate, ac]iunile achizi]ionate, obliga]iunile emise [i
r\scump\rate, obliga]iunile achizi]ionate [i alte titluri de plasament achizi]ionate în
vederea realiz\rii unui profit într-un termen scurt.
Disponibilit\]ile b\ne[ti [i numerarul în casierie pot fi: numerar din casieria
întreprinderii, depozite la banc\ în conturile curente sau de disponibil, alte valori
financiare convertibile imediat în disponibilit\]i b\ne[ti.
În vederea achit\rii unor obliga]ii fa]\ de furnizori, persoanele juridice pot
solicita deschiderea de acreditive la b\nci, în lei sau în valut\, în favoarea acestora.
Din categoria disponibilit\]ilor b\ne[ti fac parte [i avansurile de trezorerie –
disponibilit\]ile b\ne[ti repartizate pentru a fi girate de c\tre administratorii sau
salaria]ii desemna]i din cadrul întreprinderii.
În grupa altor valori de trezorerie se cuprind: timbrele fiscale, m\rcile

po[tale, tichetele/biletele de c\l\torie, biletele de tratament [i odihn\.
2.3. Structuri patrimoniale de pasiv

Pasivul reprezint\ sursele de finan]are a bunurilor economice. Datoriile [i ca-
pitalul propriu sunt grupate dup\ natur\ [i exigibilitate.
Finan]area se refer\ la modul de acoperire [i de sus]inere financiar\ a activului
patrimonial. Pentru procurarea bunurilor economice o întreprinderea folose[te
finan]area proprie [i finan]area str\in\.
Finan]area proprie este f\cut\ de titularul de patrimoniu, în timp ce finan]area
str\in\ este asigurat\ de ter]e persoane (credite bancare, credite comerciale, alte
datorii în curs de decontare).
Exigibilitatea se refer\ la termenul de decontare a surselor de finan]are.
~n raport cu modul de finan]are
Capitaluri proprii Datorii
~n raport cu exigibilitatea
Capital permanent Datorii pe termen scurt
CAPITALURILE PROPRII
Capital social
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezervele întreprinderii
Rezultatul reportat
Rezultatul net al exerci]iului
Subven]ii pentru investi]ii
Provizioane reglementate
DATORIILE SAU CAPITALUL STR|IN

Datorii financiare
Datorii comerciale
Datorii fiscale, salariale [i sociale
Datorii fa]\ de asocia]i
Creditori diver[i
Capitalurile proprii
Capitalurile proprii reprezint\ dreptul ac]ionarilor asupra activelor unei per-
soane juridice, dup\ deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii cuprind: capitalul social (constituit prin aporturile de capital),
primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerci]iului, subven]iile
pentru investi]ii, provizioanele reglementate.
Capitalul social are un caracter avansabil; se constituie la înfiin]area între-
prinderii, fiind o condi]ie a existen]ei [i a func]ion\rii acesteia. El se constituie prin
aportul personal al proprietarului (la întreprinderile individuale) [i prin aportul în
numerar [i/sau în natur\ al asocia]ilor (la societ\]ile comerciale).
Capitalul social se diferen]iaz\ în capital subscris nev\rsat (angajamentul de a
pune la dispozi]ie capital la înfiin]area acesteia) [i capital subscris v\rsat (partea din
capitalul subscris care a fost depus\ fizic).
Pe parcursul func]ion\rii întreprinderii, capitalul social se poate majora sau reduce.
Primele legate de capital (de emisiune, de fuziune, de aport, de conversie)
reprezint\ excedentul dintre valoarea de emisiune [i valoarea nominal\ a ac]iunilor
sau a p\r]ilor sociale.
Rezervele din reevaluare sunt date de plusul sau minusul rezultat din reevaluarea
imobiliz\rilor corporale, în conformitate cu prevederile legale.
Rezervele întreprinderii, structural, se delimiteaz\ în: rezerve legale, rezerve
statutare, rezerve pentru ac]iuni proprii, alte rezerve.
– Rezervele legale se constituie anual din profitul ob]inut, în cotele [i
limitele prev\zute de lege, sau din alte surse prev\zute de lege (primele
de capital). Ele sunt destinate protej\rii capitalului, în cazul în care exer-
ci]iul financiar se încheie cu pierderi, [i pot fi utilizate numai în condi]iile
prev\zute de lege.
– Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al
unit\]ii conform prevederilor din statutul acesteia. Pot fi utilizate pentru
temperarea ac]ionarilor de a pretinde dividende în dauna altor obliga]ii mai
mari [i mai urgente ale întreprinderii.
– Rezervele pentru ac]iuni proprii se constituie, potrivit legii, ca echivalent
al valorii ac]iunilor proprii dobândite de c\tre o societate comercial\ din
propriul s\u capital social. Se formeaz\ din rezervele disponibile (cu
excep]ia celor legale) sau din alte surse stabilite de lege.
– Alte rezerve neprev\zute de lege sau de statut pot fi constituite, facultativ,
pe seama profitului net, pentru acoperirea pierderilor contabile sau pentru
alte scopuri, potrivit hot\rârii adun\rii generale a ac]ionarilor sau asocia-
]ilor, cu respectarea prevederilor legale.
Rezultatul reportat reprezint\ rezultatul sau partea de rezultat a c\rei afectare
comercial\ a fost amânat\ de adunarea general\ a asocia]ilor sau ac]ionarilor
(rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat, respectiv pierderea nerecu-
perat\; rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dat\ a IAS (International
Accounting Standards), mai pu]in IAS 29; rezultatul reportat provenit din modifi-
c\rile politicilor contabile; rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor funda-
mentale; rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve de reevaluare).
Rezultatul exerci]iului este dat de diferen]a dintre venituri [i cheltuieli. Poate fi:
„profit = venit – cheltuieli“ sau „pierdere = cheltuieli – venit“.
Subven]iile pentru investi]ii sunt sume alocate de la bugetul statului sau de la
alte întreprinderi interesate de care beneficiaz\ o întreprindere pentru procurarea
sau producerea de echipamente, sau bunuri de natura imobiliz\rilor pentru realizarea
de activit\]i pe termen lung sau pentru acoperirea altor cheltuieli de natura
investi]iilor.
Provizioanele reglementate sunt prelev\ri din rezultate destinate acoperirii
cheltuielilor determinate de fluctua]iile privind cre[terea/mic[orarea cursului valutar,
pre]urilor, ratei dobânzii. Ele sunt create în exerci]iul financiar când se constat\
cre[terea ratelor, pre]urilor [i se include sub forma unei cote-p\r]i în cheltuielile
întreprinderii.
Datoriile sau capitalul str\in

Datoriile exprim\ fondurile sau capitalurile furnizate de ter]i pentru care între-
prinderea trebuie s\ acorde o presta]ie sau un echivalent valoric. Ca surs\ de finan-
]are, sunt prezente [i func]ioneaz\ din momentul na[terii obliga]iilor fa]\ de ter]i [i
pân\ în momentul ramburs\rii [i pl\]ii lor.
Datoriile pot fi: financiare, comerciale, fiscale, salariale [i sociale, fa]\ de aso-
cia]i, creditori diver[i.
Datoriile financiare exprim\ creditele primite de la banc\ [i alte institu]ii de
credit, precum [i împrumuturile din emisiunea de obliga]iuni.
Sumele datorate institu]iilor de credit cuprind credite pe termen lung, mediu [i
pe termen scurt, numite [i credite de trezorerie. Sunt purt\toare de dobând\ [i
garantate cu activele întreprinderii.
Împrumuturile din emisiunea de obliga]iuni sunt resurse interne sau externe,
asigurate prin vânzarea de titluri de credit negociabile c\tre public, garantate de stat
sau de b\nci [i emise de societ\]ile private, de sectorul public [i cel semipublic,
agen]i care au acces pe pia]a financiar\.
Datoriile comerciale apar în cadrul rela]iilor de decontare cu furnizorii pentru
aprovizion\ri de bunuri, execut\ri de lucr\ri, prest\ri de servicii. Din punct de ve-
dere patrimonial se `mpart în furnizori [i efecte comerciale de pl\tit.
– Furnizorii sunt datoriile echivalente valorii bunurilor primite de la ter]i,
serviciilor prestate sau lucr\rilor executate de ter]i.
– Efectele comerciale de pl\tit sunt titluri de valoare care atest\ obliga]ia de
plat\ a întreprinderii în cadrul rela]iilor de decontare cu furnizorii.
Datoriile fiscale, salariale [i sociale cuprind obliga]iile fa]\ de bugetul statului,

fa]\ de salaria]i [i fa]\ de bugetul asigur\rilor sociale.
Datoriile fa]\ de asocia]i reprezint\ obliga]iile fa]\ de ac]ionari sau asocia]i
pentru capitalul de rambursat, dividendele de plat\ etc.
Creditorii diver[i cuprind toate obliga]iile neincluse în vreuna dintre grupele
amintite anterior (exemplu: datoriile privind achizi]ionarea titlurilor de plasament).
Ca structuri patrimoniale mai figureaz\ provizioanele pentru riscuri [i chel-
tuieli – prelev\ri din rezultate efectuate la închiderea exerci]iului pe seama cheltu-
ielilor. Ele vizeaz\ acele elemente patrimoniale a c\ror realizare sau plat\ este
probabil\, sau cheltuielile care devin exigibile în perioadele urm\toare.
2.4. Structuri de cheltuieli [i venituri
În contabilitate exist\ opera]ii economice [i opera]ii financiare specifice acti-

vit\]ilor care produc transform\ri cantitative [i calitative în masa patrimoniului,
activit\]i generatoare de cheltuieli (consumatoare de resurse) [i de venituri (produ-
c\toare de rezultate).
Cheltuielile întreprinderii reflect\ sumele sau valorile pl\tite sau de pl\tit pentru:
consumurile, lucr\rile executate [i serviciile prestate de care beneficiaz\ unitatea patri-
monial\, cheltuieli cu personalul, executarea unor obliga]ii legale sau contractuale,
precum [i provizioanele constituite, valoarea contabil\ a activelor cedate.
Veniturile întreprinderii cuprind sumele sau valorile încasate sau de încasat
provenite din livr\ri de bunuri, execut\ri de lucr\ri, prest\ri de servicii [i din avan-
tajele pe care unitatea patrimonial\ a consim]it s\ le primeasc\, din executarea unei
obliga]ii legale sau contractuale din partea ter]ilor, din produc]ia stocat\, din pro-
duc]ia imobilizat\, din diminuarea sau din anularea provizioanelor, precum [i din
vânzarea activelor cedate [i alte opera]ii excep]ionale.
La nivelul obiectului contabilit\]ii, echilibrul specific activit\]ii interne transfor-
matoare este definit ca o rela]ie între venituri [i cheltuieli, generând ecua]ia de
proces a rezultatelor, de forma:
Cheltuieli ± Rezultate = Venituri

sau
Rezultate = Venituri – Cheltuieli
Ecua]ia genereaz\ 3 situa]ii:
a) (+) Rezultate => profit, adic\ venituri > cheltuieli;
b) (–) Rezultate => pierdere, adic\ venituri < cheltuieli;
c) Rezultat = 0, venituri = cheltuieli.
Situa]ia patrimoniului este studiat\ [i definit\ în obiectul contabilit\]ii prin

prisma constituirii rezultatului ca surs\ de finan]are. Ecua]ia creat\ `n acest sens este
de forma:
Situa]ia net\ – Situa]ia net\ ± Aportul = Rezultatul

(capital propriu) (capital propriu) proprietarului exerci]iului N
ex. fin. N ex. fin. (N – 1) în cursul ex. fin. N
Modelarea [i contabilizarea activit\]ilor consumatoare de resurse [i produ-

c\toare de rezultate proprii activit\]ilor economice [i sociale se realizeaz\ prin
intermediul structurilor calitative de cheltuieli [i venituri.
Cheltuielile desemneaz\, în expresie valoric\, raporturi patrimoniale cu privire la
utilizarea resurselor în cadrul activit\]ilor desf\[urate de o unitate patrimonial\. Ele
indic\ folosin]ele de resurse, fiind constituite, în mare parte, din valori de pl\tit sau
pl\tite în contrapartid\ cu achizi]ii de bunuri, execut\ri de lucr\ri [i servicii prestate
pentru întreprindere, precum [i pentru angajamente pe care întreprinderea a consim]it
s\ le pl\teasc\.
Veniturile exprim\ raporturi patrimoniale privind bog\]ia ob]inut\ din
activit\]ile desf\[urate [i din proprietatea de]inut\. Ele indic\ resursele ob]inute,
fiind constituite din valorile primite sau de primit în contrapartid\ cu vânz\ri de
bunuri, execut\ri de lucr\ri [i servicii prestate ter]ilor sau din propriet\]ile de]inute.
De asemenea, veniturile constituie cre[teri ale beneficiilor economice înregistrate
pe parcursul perioadei contabile sub form\ de intr\ri sau cre[teri ale activelor sau
descre[teri ale datoriilor, care se concretizeaz\ în cre[teri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribu]ii ale ac]ionarilor.
Astfel, în contabilitatea financiar\, cheltuielile [i veniturile sunt grupate în
func]ie de:
z natura activit\]ilor (exploatare, financiar\, excep]ional\);
z natura resurselor utilizate în cazul cheltuielilor;
z natura rezultatelor în cazul veniturilor.
Structura cheltuielilor [i a veniturilor pleac\ de la natura opera]iilor economice
[i financiare desf\[urate de un titular de patrimoniu, într-o perioad\ de gestiune.
Opera]iile efectuate într-o întreprindere sunt foarte eterogene. Din acest considerent,
opera]iile economice [i financiare sunt grupate în mase relativ omogene, numite
activit\]i, în func]ie de caracterul ordinar (obi[nuit) [i repetitiv al acestora.
Activitatea de exploatare reflect\ totalitatea opera]iilor privind aprovizionarea,
produc]ia [i desfacerea bunurilor [i a serviciilor ce fac obiectul activit\]ii principale
sau de exploatare, adic\ obiectul de activitate al întreprinderii, fiind considerate ope-
ra]iuni curente. Opera]iunile curente prezint\ un caracter specific fiec\rei întreprin-
deri – în func]ie de activitatea acesteia – [i au un caracter ordinar [i repetitiv, gene-
rând rezultatul curent.
~n activitatea de exploatare sunt incluse [i opera]ii privind investi]iile genera-

toare de mijloace fixe.
Activitatea de exploatare genereaz\ venituri [i cheltuieli de exploatare.
Veniturile din exploatare sunt reprezentate de:

z venituri din vânz\ri de m\rfuri;
z venituri din produc]ia vândut\;
z venituri din produc]ia stocat\;
z venituri din produc]ia imobilizat\;
z venituri din subven]ii de exploatare;
z venituri din desp\gubiri [i penalit\]i;
z venituri din cedarea activelor;
z subven]ii pentru investi]ii virate la venituri;
z venituri din provizioane pentru riscuri [i cheltuieli, pentru deprecieri;
z venituri din provizioane reglementate etc.
Cheltuielile de exploatare sunt reprezentate de:

z cheltuieli privind m\rfurile;
z cheltuieli cu materiile prime;
z cheltuieli cu energia [i apa;
z cheltuieli cu lucr\rile [i serviciile executate de ter]i;
z cheltuieli cu remunera]ia personalului;
z desp\gubiri, amenzi, penalit\]i pl\tite;
z dona]ii [i subven]ii acordate;
z cheltuieli privind activele cedate;
z cheltuieli cu amortiz\rile [i provizioanele etc.
Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile de exploatare permite

determinarea rezultatului din exploatare, care poate fi profit (când veniturile sunt
excedentare cheltuielilor aferente) sau pierdere (când cheltuielile sunt mai mari
decât veniturile).
Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = ± Rezultat din exploatare
Activitatea financiar\ cuprinde acte cu caracter financiar, b\nesc, ori valutar

orientate spre investi]ia de capital în patrimoniul altor unit\]i sau spre atragerea de
capital pentru a fi investit în patrimoniul întreprinderii.
Opera]iile financiare desf\[urate de o unitate patrimonial\, indiferent de carac-
terul lor ordinar sau excep]ional, genereaz\ venituri [i cheltuieli financiare.
Veniturile financiare sunt reprezentate de:

z venituri din participa]ii;
z venituri din titluri de plasament;
z venituri din diferen]e de curs valutar;
z venituri din dobânzi;

z venituri din provizioane etc.
Cheltuielile financiare sunt reprezentate de:
z pierderi din crean]e legate de participa]ii;
z cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;
z cheltuieli din diferen]e de curs valutar;
z cheltuieli privind dobânzile;
z cheltuieli cu amortiz\rile [i provizioanele etc.
Compararea veniturilor financiare cu cheltuielile financiare permite determi-

narea rezultatului financiar care, împreun\ cu rezultatul exploat\rii, formeaz\ rezul-
tatul curent al exerci]iului.
Venituri financiare – Cheltuieli financiare = ± Rezultat financiar

± Rezultat din exploatare + (±) Rezultat financiar = ± Rezultat curent al exerci]iului
Opera]iunile de exploatare [i cele financiare constituie activitatea curent\ a

întreprinderii.
Totodat\, potrivit standardelor interna]ionale de contabilitate, elementele extra-
ordinare sunt definite astfel:
– cheltuielile extraordinare reprezint\ cheltuieli cu o frecven]\ extrem de re-
dus\, fiind consecin]a unor evenimente care ies din perimetrul puterii deci-
zionale a conducerii întreprinderii, cum ar fi: pierderile rezultate din expro-
prieri, na]ionaliz\ri, efecte rezultate în urma schimb\rilor de reglementare fis-
cal\, efecte ale cutremurelor, cheltuieli din cesiunile de imobiliz\ri ce repre-
zint\ evenimente extraordinare, amortiz\ri sau provizioane privind imobi-
liz\rile ce rezult\ din evenimente extraodinare etc.;
– veniturile extraordinare reprezint\ venituri cu o frecven]\ foarte redus\,
cum ar fi profituri rezultate în urma exproprierii, na]ionaliz\rii, venituri rezul-
tate în urma schimb\rilor de reglementare fiscal\.
Compararea veniturilor extraordinare cu cheltuielile extraordinare permite de-
terminarea rezultatului extraordinar al exerci]iului.
Venituri extraodinare – Cheltuieli extraordinare = ± Rezultat extraordinar
Din însumarea rezultatelor celor trei tipuri de activit\]i se determin\ rezultatul

brut al exerci]iului.
Rezultatul net al exerci]iului este rezultatul care urmeaz\ s\ fie supus deciziei
de repartizare de c\tre adunarea general\ a ac]ionarilor sau a asocia]ilor, dup\ caz.
Veniturile [i cheltuielile constituie elemente direct legate de m\surarea profi-
tului. Recunoa[terea [i m\surarea veniturilor [i a cheltuielilor, deci a profitului, de-
pind par]ial de conceptele de capital [i de men]inere a nivelului capitalului, con-
cepte utilizate de întreprinderi în elaborarea situa]iei financiare.
2.5. Particularizarea structurilor patrimoniale

la diferite tipuri de întreprinderi
Întreprinderile, dup\ domeniul de activitate, pot fi: comerciale, industriale [i
agricole. Structura patrimoniului difer\ de la o întreprindere la alta, în func]ie de do-
meniul de activitate.
Astfel, într-o întreprindere care are ca obiect de activitate principal cump\rarea
[i revânzarea m\rfurilor în aceea[i stare, cum ar fi, de exemplu, un magazin de pro-
duse alimentare, elementele patrimoniale sunt:
– capital social v\rsat 10.000.000 lei
– cheltuieli de înregistrare [i înmatriculare 2.000.000 lei
– mezeluri 20.000.000 lei
– rafturi 5.000.000 lei
– l\zi frigorifice 30.000.000 lei
– casa de marcat 15.000.000 lei
– co[uri din plastic 2.000.000 lei
– furnizori 70.000.000 lei
– autoturism 90.000.000 lei
– salarii datorate angaja]ilor 50.000.000 lei
– disponibil în cont la BCR 110.000.000 lei
– clien]i 10.000.000 lei
– cl\dire 60.000.000 lei
– rezerv\ legal\ 1.000.000 lei
– dividende de plat\ 30.000.000 lei
– disponibil în casierie 20.000.000 lei
– produse lactate 40.000.000 lei
– halate 5.000.000 lei
– impozite [i taxe datorate bugetului de stat 15.000.000 lei
– program de contabilitate 5.000.000 lei
– calculatoare 30.000.000 lei
– sticle 4.000.000 lei
– avans pentru deplasare în interesul serviciului 2.000.000 lei
– rezultatul exerci]iului 20.000.000 lei
– credit bancar la BANC POST 194.000.000 lei
– bilete la ordin acordate furnizorilor 60.000.000 lei
Situa]ia patrimoniului în aceast\ întreprindere este:
ACTIVUL PATRIMONIAL
A. ACTIVE IMOBILIZATE
A1. Imobiliz\ri necorporale 7.000.000 lei
1. Cheltuieli de constituire 2.000.000 lei
2. Alte imobiliz\ri necorporale 5.000.000 lei
A2. Imobiliz\ri corporale 195.000.000 lei

1. Terenuri [i construc]ii 60.000.000 lei
2. Instala]ii tehnice [i ma[ini 90.000.000 lei
3. Alte instala]ii, utilaje [i mobilier
– casa de marcat 15.000.000 lei
A3. Imobiliz\ri financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
B1. Stocuri 106.000.000 lei
1. Materii prime [i materiale consumabile
– materiale consumabile
– materiale de natura obiectelor de inventar
rafturi 5.000.000 lei
l\zi frigorifice 30.000.000 lei
co[uri din plastic 2.000.000 lei
halate 5.000.000 lei
– ambalaje 4.000.000 lei
2. Produse finite [i m\rfuri
– m\rfuri
mezeluri 20.000.000 lei
produse lactate 40.000.000 lei
B2. Crean]e 10.000.000 lei
1. Crean]e comerciale
– clien]i 10.000.000 lei
– efecte de primit
B3. Investi]ii financiare pe termen scurt
B4. Casa [i conturi la b\nci 132.000.000 lei
1. Conturi la b\nci 110.000.000 lei
2. Casa 20.000.000 lei
3. Avansuri de trezorerie 2.000.000 lei
C. ACTIVE DE REGULARIZARE
– Cheltuieli înregistrate în avans
PASIVUL PATRIMONIAL
A. CAPITAL {I REZERVE
A1. Capital 10.000.000 lei
1. Capital subscris nev\rsat
2. Capital subscris v\rsat 10.000.000 lei
A2. Prime de capital

A3. Rezerve din reevaluare
A4. Rezerve 1.000.000 lei
1. Rezerve legale 1.000.000 lei
A5. Rezultatul reportat
A6. Rezultatul exerci]iului 20.000.000 lei
B. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI {I CHELTUIELI

C. DATORII
C1. Împrumuturi [i datorii asimilate 194.000.000 lei
1. Credite bancare 194.000.000 lei
C2. Datorii comerciale 130.000.000 lei
1. Furnizori 70.000.000 lei
2. Efecte de pl\tit 60.000.000 lei
C3. Alte datorii 95.000.000 lei
1. Datorii fiscale 15.000.000 lei
2. Datorii salariale 50.000.000 lei
3. Dividende de plat\ 30.000.000 lei
D. PASIVE DE REGULARIZARE
– Venituri înregistrate în avans
Dac\ o întreprindere are ca obiect de activitate producerea de pantofi, plecând

de la materii prime [i materiale consumabile cump\rate, elementele patrimoniale pot
fi urm\toarele:
– capital social v\rsat 20.000.000 lei
– piele 40.000.000 lei
– disponibil în cont la BRD 125.000.000 lei
– solu]ii de lipit 6.000.000 lei
– rafturi metalice 3.000.000 lei
– ma[ini de cusut 60.000.000 lei
– a]\ 2.000.000 lei
– pantofi dam\ sport 25.000.000 lei
– salariile angaja]ilor 40.000.000 lei
– calapoade 10.000.000 lei
– [ireturi 1.000.000 lei
– pantofi b\rb\te[ti sport 30.000.000 lei
– disponibil în casierie 20.000.000 lei
– datorii la furnizori 115.000.000 lei
– taxe [i impozite c\tre stat 10.000.000 lei
– taxe la Registrul Comer]ului 2.000.000 lei
– atelier 25.000.000 lei
– telefon mobil 4.000.000 lei
– cutii de carton 2.000.000 lei

– clien]i 10.000.000 lei
– bilete la ordin primite de la clien]i 4.000.000 lei
– rezerv\ legal\ 1.000.000 lei
– credit bancar la BCR 259.000.000 lei
Situa]ia patrimoniului în aceast\ întreprindere este:
ACTIVUL PATRIMONIAL
1. Cheltuieli de constituire 2.000.000 lei
2. Instala]ii tehnice [i ma[ini
– ma[ini de cusut 60.000.000 lei
– materii prime
piele 40.000.000 lei
a]\ 2.000.000 lei
solu]ii de lipit 6.000.000 lei
[ireturi 1.000.000 lei
– materiale de natura obiectelor de inventar
calapoade 10.000.000 lei
telefon 4.000.000 lei
raft 3.000.000 lei
2. Produc]ia în curs de execu]ie
– produse finite
pantofi dam\ 25.000.000 lei
pantofi b\rba]i 30.000.000 lei
B2. Crean]e 14.000.000 lei
– clien]i 10.000.000 lei
– efecte de primit 4.000.000 lei

2. Casa 20.000.000 lei
– Cheltuieli înregistrate în avans
PASIVUL PATRIMONIAL
A4. Rezerve 1.000.000 lei
1. Rezerve legale 1.000.000 lei
C. DATORII
C1. Împrumuturi [i datorii asimilate 259.000.000 lei

3. Datorii sociale
4. Alte datorii
– Venituri înregistrate în avans
~n raport cu forma de constituire [i func]ionare, societ\]ile comerciale sunt de

mai multe feluri: `n nume colectiv, `n comandit\ simpl\, `n comandit\ pe ac]iuni, pe
ac]iuni [i cu r\spundere limitat\:
O societate pe ac]iuni dispune de urm\toarele elemente patrimoniale (sumele

sunt `n RON):
– capital subscris v\rsat 2.930
– titluri de participare de]inute pe termen lung 2.000
– avansuri [i imobiliz\ri corporale `n curs 5.000
– brevete 500
– licen]e 200
– proiecte de dezvoltare 1.000
– furnizori 2.000
– disponibil `n banc\ 25.000
– acreditiv deschis la BANC POST 10.000
– sume de `ncasat de la societ\]ile din cadrul grupului 6.000
– crean]e din interese de participare 200
– ac]iuni proprii de]inute pe termen scurt 10.000
– cheltuieli `nregistrate `n avans 50
– rezultatul exerci]iului 25.000
– prime legate de capital 1.000
– profit nerepartizat 4.000
– provizioane pentru litigii 5.000
– salarii 3.000
– datorii sociale 1.500
– impozite [i taxe 500
– rezerve 20
– `mprumut din emisiune de obliga]iuni 10.000
– credite bancare 20.000
– cl\diri 10.000
– datorii `n cadrul grupului 5.000
– clien]i 10.000
Situa]ia patrimoniului `n aceast\ `ntreprindere este:
ACTIVUL PATRIMONIAL
- RON -
A1. Imobiliz\ri necorporale 1.700
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare 1.000
3. Concesiuni, brevete, licen]e, m\rci de fabric\ 700
4. Fond comercial
5. Alte imobiliz\ri necorporale
6. Avansuri [i imobiliz\ri necorporale `n curs de execu]ie
A2. Imobiliz\ri corporale 15.000
1. Terenuri [i construc]ii 10.000

4. Avansuri [i imobiliz\ri corporale
`n curs de execu]ie 5.000
A3. Imobiliz\ri financiare 2.200
1. Titluri de participare [i interese de participare 2.000
2. Alte titluri imobilizate
3. Crean]e din interese de participare 200
B1. Stocuri
2. Produc]ia `n curs de execu]ie
4. Avansuri pentru cump\r\ri de stocuri
B2. Crean]e 16.000
– clien]i 10.000
2. Crean]e `n cadrul grupului 6.000
3. Crean]e din interese de participare
4. Alte crean]e
5. Crean]e privind capitalul subscris [i nev\rsat
B3. Investi]ii financiare pe termen scurt 10.000
1. Ac]iuni proprii 10.000
2. Alte investi]ii financiare
B4. Casa [i conturi la b\nci 35.000
1. Conturi la b\nci 25.000
2. Casa
3. Acreditive 10.000
4. Avansuri de trezorerie
– Cheltuieli `nregistrate `n avans 50
PASIVUL PATRIMONIAL
A1. Capital 2.930
2. Capital subscris v\rsat 2.930
A2. Prime de capital 1.000

A4. Rezerve 20
A5. Rezultatul reportat 4.000
A6. Rezultatul exerci]iului 25.000

B1. Provizioane pentru litigii 5.000
C. DATORII
C1. ~mprumuturi [i datorii asimilate 30.000
1. ~mprumuturi din emisiunea de obliga]iuni 10.000
2. Credite bancare 20.000
C2. Datorii comerciale 2.000

1. Furnizori 2.000
2. Efecte de pl\tit
C3. Datorii `n cadrul grupului 5.000
C4. Datorii din interese de participare
C5. Alte datorii 5.000
1. Datorii fiscale 500
2. Datorii salariale 3.000
3. Datorii sociale 1.500
4. Alte datorii
– Venituri `nregistrate `n avans
~n cadrul unei societ\]i cu r\spundere limitat\, situa]ia elementelor patrimoniale

arat\ astfel:
– capital subscris v\rsat 2.000.000 lei
– cl\dire 10.000.000 lei
– taxe la notariat 500.000 lei
– avans pentru deplasare 4.000.000 lei
– disponibil `n casierie 5.000.000 lei
– programe informatice 1.000.000 lei
– calculator 20.000.000 lei
– clien]i 5.000.000 lei
– m\rfuri 4.000.000 lei
– salarii 10.000.000 lei
– impozite [i taxe 4.000.000 lei
– obiecte de inventar 10.000.000 lei
– rezerv\ legal\ 400.000 lei
– datorii sociale 1.000.000 lei
– disponibil `n cont 10.000.000 lei
– credite bancare 43.100.000 lei
Situa]ia patrimoniului `n aceast\ `ntreprindere, grupat\ pe activ [i pasiv, este:
ACTIVUL PATRIMONIAL
1. Cheltuieli de constituire 500.000 lei
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licen]e, m\rci de fabric\
4. Fond comercial
5. Alte imobiliz\ri necorporale 1.000.000 lei
6. Avansuri [i imobiliz\ri necorporale
`n curs de execu]ie
3. Avansuri [i imobiliz\ri corporale `n curs de execu]ie
– materii prime
– materiale de natura obiectelor
– de inventar 10.000.000 lei
2. Produc]ia `n curs de execu]ie
– semifabricate
– produse finite
– produse reziduale
– m\rfuri 4.000.000 lei
4. Avansuri pentru cump\r\ri de stocuri
B2. Crean]e 5.000.000 lei
– clien]i 5.000.000 lei
2. Crean]e `n cadrul grupului

3. Crean]e din interese de participare
4. Alte crean]e
5. Crean]e privind capitalul subscris [i nev\rsat
1. Ac]iuni proprii
2. Alte investi]ii financiare
2. Casa 5.000.000 lei
3. Acreditive
4. Avansuri de trezorerie 4.000.000 lei
– Cheltuieli `nregistrate `n avans
PASIVUL PATRIMONIAL
A4. Rezerve 400.000 lei
1. Rezerve legale 400.000 lei
C. DATORII
C1. ~mprumuturi [i datorii asimilate 43.000.000 lei
1. ~mprumuturi din emisiunea de obliga]iuni
2. Efecte de pl\tit
C3. Datorii `n cadrul grupului
C4. Datorii din interese de participare

3. Datorii sociale 1.000.000 lei
4. Alte datorii
– Venituri `nregistrate `n avans
2.6. Procese economice

Pentru a-[i desf\[ura activitatea economic\, agen]ii economici deruleaz\ o serie
de opera]ii în cadrul proceselor economice.
Procesele economice reprezint\ ansamblul opera]iilor care se efectueaz\ în ca-
drul aprovizion\rii, producerii, desfacerii [i reparti]iei.
z Procesul de aprovizionare reprezint\ ansamblul opera]iilor economice [i fi-
nanciare prin care titularul de patrimoniu se aprovizioneaz\ cu materii prime [i
materiale, în vederea derul\rii procesului de produc]ie. Acest proces genereaz\ o
serie de cheltuieli, numite cheltuieli de transport-aprovizionare, în care sunt
incluse: valoarea transportului bunurilor aprovizionate, valoarea cheltuielilor cu
manipularea, cu înc\rcarea, cu desc\rcarea etc.
z Procesul de produc]ie reprezint\ ansamblul opera]iilor efectuate în vederea
transform\rii materiilor prime în produse finite, cu ajutorul mijloacelor de
munc\. Etapele succesive prin care trec materiile prime poart\ numele de
faze ale procesului de fabrica]ie. Procesul de produc]ie genereaz\ cheltuieli
de produc]ie formate din: cheltuieli cu consumul de materii prime [i materiale,
cheltuieli cu for]a de munc\ (salarii, asigur\ri sociale, fond de [omaj, asigur\ri
de s\n\tate), cheltuieli cu amortizarea imobiliz\rilor corporale etc.
z Procesul de desfacere cuprinde ansamblul opera]iilor efectuate pentru vân-
zarea produselor finite. Procesul de desfacere genereaz\ cheltuieli de desfa-
cere cum sunt: încheierea contractelor cu clien]ii, eliberarea din depozit a
produselor finite, manipularea produselor finite, ambalarea produselor finite,
transportul produselor finite etc.
z Procesul de reparti]ie reprezint\ ansamblul opera]iilor privind redistribuirea
sumelor încasate din vânzarea produselor finite.
2.7. Procedeele metodei contabilit\]ii
Teoria metodei contabilit\]ii se înf\ptuie[te în mod concret printr-o suit\ de pro-

cedee de lucru, corelate între ele, care sunt folosite pentru înregistrarea, evaluarea,
gruparea, calculul, sintetizarea, analiza [i controlul situa]iei patrimoniului, a situa]iei
financiare [i a rezultatelor. Aceste procedee sunt: documentarea, evaluarea, calcula]ia,

contul, balan]a contabil\, inventarierea, bilan]ul contabil [i analiza contabil\.
Documentarea reprezint\ procedeul cu ajutorul c\ruia se observ\ direct [i se
înregistreaz\ individual, în scris, la locul [i în momentul producerii lor, fiecare
opera]ie economic\ [i financiar\, opera]ii generate de mi[carea valorilor economice
componente ale patrimoniului. La baza fiec\rei înregistr\ri în contabilitate se afl\,
deci, un document, un act justificativ care s\ ateste înf\ptuirea acesteia, asigurând
datele primare de intrare în sistemul de preluare a datelor. Astfel, se asigur\
realitatea [i exactitatea datelor înregistrate în contabilitate.
Evaluarea const\ în cuantificarea [i m\surarea în etalon monetar a m\rimii
valorice a elementelor patrimoniale. Opera]iile economice [i financiare înregistrate
în contabilitate sunt exprimate valoric cu ajutorul etalonului b\nesc, creând astfel
posibilitatea însum\rii, centraliz\rii [i generaliz\rii datelor contabile. Informa]iile
scrise în documente sunt exprimate în diferite unit\]i de m\sur\ (kilogram, metru,
litru, ton\ etc.), iar pentru a fi înregistrate în conturi sunt transformate în unit\]i
monetare cu ajutorul pre]urilor.
Calcula]ia reprezint\ un ansamblu de opera]ii matematice corelate între ele prin
care se determin\ m\rimea costurilor [i a rezultatelor.
Contul este un procedeu specific metodei contabilit\]ii prin care se realizeaz\
înregistrarea cronologic\, gruparea, sistematizarea [i calculul st\rii [i mi[c\rii ele-
mentelor patrimoniale. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate în scopul
realiz\rii obiectului s\u formeaz\ sistemul de conturi. Pentru fiecare element de
activ, de pasiv, de cheltuieli [i de venituri se asociaz\ câte un cont care înregistreaz\
[i calculeaz\ situa]ia ini]ial\, fluxul opera]iilor privind cre[terea [i mic[orarea ele-
mentului patrimonial [i situa]ia final\.
Balan]a contabil\, denumit\ [i balan]a de verificare sau balan]a conturilor, repre-
zint\ procedeul prin care se realizeaz\ centralizarea datelor înregistrate în conturi [i
verificarea exactit\]ii acestora. Balan]a de verificare stabile[te leg\tura dintre cont –
care furnizeaz\ informa]ii de detaliu asupra fiec\rui element ce intr\ în obiectul
contabilit\]ii – [i bilan] – care asigur\ informa]iile generalizatoare asupra activit\]ii
de ansamblu a unit\]ii.
Inventarierea reprezint\ procedeul prin care se realizeaz\ constatarea faptic\
(real\) a existen]ei elementelor patrimoniale în scopul descoperirii neconcordan-
]elor dintre datele înregistrate în conturi [i realit\]ile de pe teren. Elementele consta-
tate faptic se evalueaz\ la valoarea actual\ (la zi), iar pe baza constat\rilor la care
s-a ajuns în urma inventarierii se fac rectific\rile necesare în conturi, stabilindu-se
concordan]a dintre datele rezultate din conturi [i cele constatate la fa]a locului prin
opera]ia de inventariere.
Bilan]ul contabil este procedeul prin care se asigur\ sistematizarea [i gene-
ralizarea datelor cu privire la situa]ia patrimoniului, evolu]ia situa]iei financiare [i a
rezultatelor ob]inute. Cu ajutorul bilan]ului se exprim\ la un moment dat, în ex-

presie valoric\, patrimoniul unit\]ii sub dublu aspect:
z sub aspectul bunurilor economice care formeaz\ activul patrimonial (adic\ al
destina]iei, al utilit\]ii [i al valorific\rii bunurilor);
z sub aspectul drepturilor [i al obliga]iilor cu valoare economic\ ce formeaz\ pa-
sivul patrimonial (adic\ al surselor de finan]are sau al provenien]ei bunurilor).
Analiza contabil\ reprezint\ procedeul prin care se realizeaz\ sistematizarea [i
detalierea opera]iilor supuse înregistr\rilor contabile. Prin analiz\ se dezv\luie leg\-
turile [i influen]ele dintre structurile patrimoniale, precum [i tendin]ele lor de dez-
voltare; tot pe aceast\ baz\ se furnizeaz\ informa]ii privind eficien]a [i integritatea
gestion\rii capitalului. De asemenea, se explic\ rezultatele ob]inute, se fundamen-
teaz\ c\ile [i modalit\]ile de sporire a acestora, deciziile [i programele de m\suri
pentru gospod\rirea eficient\ [i rentabil\ a patrimoniului.
Din sistemul de procedee prezentate mai sus, contul, balan]a contabil\ [i bi-
lan]ul contabil sunt specifice metodei contabilit\]ii, celelalte sunt comune în raport
cu alte discipline.
2.8. Principiile contabile
Principiile contabile sunt reguli sau directive care ajut\ produc\torii de infor-
ma]ii contabile la m\surarea, clasificarea [i prezentarea informa]iilor financiare.
Totodat\, ele constituie reguli foarte generale, care pot fi puse în aplicare în mai
multe moduri ce dau na[tere mai multor norme contabile.
Principiile contabile general admise sunt subordonate obiectului fundamental
al contabilit\]ii [i anume, acestea trebuie s\ prezinte o imagine fidel\ asupra acti-
velor [i datoriilor, situa]iei financiare [i rezultatului. Ele au fost formulate în timp,
ca urmare a confirm\rii utilit\]ii lor de c\tre practic\; unele principii sunt conforme
cu ra]ionamentul comun, iar altele introduc o gândire diferit\, specific\ profesiei de
contabil.
De[i literatura de specialitate abund\ în clasific\ri ale principiilor, în conti-
nuare se va adopta schema grup\rii acestora în: principiile partidei duble, principiile
observ\rii [i principiile cuantific\rii.
I. Principiile partidei duble definesc modul de sesizare [i reprezentare a in-

forma]iei contabile. Aceste principii sunt: dubla reprezentare, dublul calcul al rezul-
tatului contabil, înregistrarea cronologic\ [i sistematic\, înregistrarea analitic\ [i
sintetic\.
z Principiul dublei reprezent\ri este specific ra]ionamentului contabil [i fun-
damental pentru metoda contabilit\]ii. Dubla reprezentare a patrimoniului în conta-
bilitate presupune c\ orice modificare a acestuia în sensul cre[terii sau al diminu\rii
este eviden]iat\ ca un raport de echivalen]\ între doi termeni: destina]ia/utilizarea

valorilor, pe de o parte, [i provenien]a/finan]area valorilor, pe de alt\ parte.
Dac\ obiectul dublei reprezent\ri este situa]ia patrimoniului, cei doi termeni ai
ecua]iei sunt: activ [i pasiv.
Activ = Pasiv Activul – destina]ia elementelor patrimoniale
Pasivul – finan]area elementelor patrimoniale
Dac\ obiectul dublei reprezent\ri este activitatea intern\, cei doi termeni sunt:
cheltuieli [i venituri.
Cheltuieli +/– Venituri = Rezultate
Cheltuieli = utilizarea bog\]iei în activitate intern\
Venituri = finan]area bog\]iei în activitatea intern\
Consecin]\ a dublei reprezent\ri, fiecare tranzac]ie are un dublu impact asupra
înregistr\rilor contabile. Numim acest fapt dubl\ înregistrare, iar sistemul contabil
astfel organizat este contabilitatea în partid\ dubl\.
z Principiul dublului calcul al rezultatului contabil
Rezultatul contabil se calculeaz\ prin dou\ rela]ii, astfel:
Rezultatul calculat în func]ie de proprietatea de]inut\ se bazeaz\ pe ecua]ia
fundamental\ a patrimoniului:
Patrimoniul net = activul patrimoniului – datorii.
Prin compararea patrimoniului la sfâr[itul perioadei N cu patrimoniul net la
sfâr[itul perioadei (N–1) se determin\ rezultatul în perioada N.
Astfel:
Rezultatul ex. N = patrimoniul net ex. N – patrimoniul net ex. (N–1).
Rezultatul calculat în func]ie de activitatea desf\[urat\ se bazeaz\ pe diferen]a
dintre venituri [i cheltuieli.
Astfel:
Rezultatul = venituri – cheltuieli.
z Principiul înregistr\rii cronologice [i sistematice
Înregistrarea în contabilitate a opera]iilor economice [i financiare se face atât
în ordine cronologic\, adic\ în succesiunea lor în timp, cât [i grupate, respectiv
sistematizate pe grupe sau pe structuri componente ale patrimoniului.
z Principiul înregistr\rii analitice [i sintetice
Înregistrarea analitic\ presupune individualizarea patrimoniului pe p\r]ile sale
componente în scopul cunoa[terii tr\s\turilor specifice.
Înregistrarea sintetic\ presupune gruparea patrimoniului în func]ie de tr\s\-
turile comune [i generale ale elementelor.
II. Principiile observ\rii definesc câmpul [i perioada de observare a evalu\rii

[i înregistr\rii contabile. Acestea sunt: entitatea contabil\, continuitatea activit\]ii,
independen]a exerci]iilor.
z Principiul entit\]ii patrimoniale a fost generat de necesitatea clarific\rii `n
contabilitate a confuziei dintre patrimoniul personal al proprietarilor [i patrimoniul
întreprinderii. Astfel, întreprinderea trebuie s\ fie considerat\ ca o entitate auto-

nom\, distinct\ de proprietarii s\i, indiferent de forma sa juridic\ [i de activitatea
sa. Potrivit principiului entit\]ii patrimoniale, trebuie f\cut\ distinc]ie între patri-
moniul firmei utilizat în afaceri [i patrimoniul persoanelor care au furnizat acesteia
resurse financiare.
z Principiul continuit\]ii activit\]ii
Activitatea unei întreprinderi este urm\rit\ în accep]iunea de continuitate, în
sensul c\ unitatea patrimonial\ î[i continu\ în mod normal func]ionarea într-un
viitor previzibil, f\r\ a intra în stare de lichidare sau de reducere sensibil\ a acti-
vit\]ii. Dac\ activitatea unit\]ii este întrerupt\ în timpul anului printr-o decizie de
lichidare, continuitatea exploat\rii se întrerupe, la data respectiv\ urmând s\ se
întocmeasc\ documentele contabile corespunz\toare.
z Principiul independen]ei exerci]iului sau delimit\rii în timp presupune deli-
mitarea în timp a veniturilor [i a cheltuielilor aferente activit\]ii unei întreprinderi
pe m\sura angaj\rii acestora [i trecerii lor la rezultatul exerci]iului la care se refer\.
Exerci]iul financiar este o perioad\ de gestiune care are, de regul\, o durat\ de 12
luni. În aceast\ perioad\, efectele tranzac]iilor [i ale altor opera]ii economice sunt
luate în considerare în momentul în care se produc [i nu în momentul decont\rii lor.
De exemplu, în exerci]iul curent N s-au pl\tit chirii în valoare de 2.000.000 lei, din
care 500.000 lei reprezentau chiria pentru anul urm\tor – exerci]iul (N+1); [i tot în
exerci]iul N s-au vândut m\rfuri în valoare de 4.000.000 lei, care vor fi încasate în
exerci]iul (N+1). În rezultatul exerci]iului N vom avea la pozi]ia cheltuieli suma de
1.500.000 lei, iar la pozi]ia venituri 4.000.000 lei, iar în rezultatul exerci]iului N+1,
la cheltuieli suma de 500.000 lei.
III. Principiile cuantific\rii sau m\sur\rii se refer\ la evaluarea [i m\surarea

activelor [i pasivelor, cheltuielilor [i veniturilor. Acestea sunt: cuantificarea mone-
tar\, costul istoric [i pruden]a.
z Principiul cuantific\rii monetare
Este cunoscut c\ în perimetrul operatoriu al contabilit\]ii financiare sunt cu-
prinse numai opera]iile care afecteaz\ patrimoniul [i rezultatele [i care pot fi expri-
mate [i comunicate sub o form\ monetar\. Moneda nu este numai un mijloc de schimb,
ea exprim\ [i o putere de cump\rare general\ dat\ de cantitatea de bunuri [i de ser-
vicii care poate fi procurat\ la un moment dat. Ori, este [tiut faptul c\ puterea de
cump\rare general\ a monedei depinde de condi]iile economice, financiare [i so-
ciale ale unei ]\ri.
Produsul final al contabilit\]ii unei întreprinderi îl constituie informa]iile finan-
ciare, adic\ informa]iile exprimate valoric. Prin intermediul etalonului monetar,
contabilitatea generalizeaz\ [i sintetizeaz\ datele neomogene despre activele, dato-
riile [i rezultatele întreprinderii.
z Principiul costului istoric

Toate activele [i datoriile figureaz\ în contabilitate de la intrare pân\ la ie[ire
la valoarea contabil\ ini]ial\ sau de origine, denumit\ cost istoric. Dac\ activele au
rezultat dintr-o cump\rare de la ter]i, costul istoric îmbrac\ forma costului de achi-
zi]ie, iar dac\ au fost produse în întreprindere, este vorba de cost de produc]ie. De
exemplu, un autoturism cump\rat în anul 1999 la costul de achizi]ie de 30.000.000
lei, se g\se[te înregistrat în contabilitate la aceea[i valoare în anul 2004.
Principiul costului istoric s-a impus în ra]ionamentul contabil datorit\ obiec-
tivit\]ii sale. Costurile de achizi]ie sunt înscrise în documentele de cump\rare [i
astfel sunt u[or verificabile. Chiar dac\ pentru calcularea costurilor de produc]ie
sunt necesare unele estim\ri, determinarea acestora este totu[i fezabil\. Dezavan-
tajul costurilor istorice const\ în faptul c\ informa]ia pe care o aduc nu este rele-
vant\ pentru deciziile viitoare.
z Principiul pruden]ei const\ în aprecierea just\ a faptelor pentru a preveni ris-
cul de transfer în viitor a incertitudinilor susceptibile de a greva rezultatele, a c\ror
cauz\ se g\se[te în exerci]iul curent sau în cele anterioare. În concordan]\ cu acest
principiu, la închiderea exerci]iului financiar se contabilizeaz\ datoriile [i pierderile
probabile [i nu se contabilizeaz\ activele [i profitul probabile. Potrivit acestui prin-
cipiu, nu este admis\ supraevaluarea elementelor de activ [i a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv [i a cheltuielilor, ]inând cont de deprecierile,
riscurile [i pierderile posibile generate de desf\[urarea activit\]ii exerci]iului curent
anterior.
De exemplu, o societate a fost dat\ `n judecat\ de O.P.C., `n anul 2003, pentru
nerespectarea regulilor de igien\. La `nchiderea exerci]iului 2003, consilierii juri-
dici ai societ\]ii apreciaz\ c\ societatea va pierde procesul `n fa]a instan]ei, fapt ce
va genera costuri de 25.000.000 lei. Cu toate c\ sentin]a nu este `nc\ definitiv\, `n con-
tabilitatea societ\]ii trebuie `nregistrat\ o cheltuial\ egal\ cu pierderea probabil\.
Aceea[i societate, `n anul 2004, d\ `n judecat\ un client, c\ruia i-a vândut m\r-
furi, pentru plata unor desp\gubiri datorate ne`ncas\rii la termen a sumelor cuvenite.
Societatea câ[tig\ procesul, dar clientul a f\cut recurs. La `nchiderea exerci]iului
2004, societatea are [anse bune de a ob]ine o sentin]\ favorabil\ definitiv\, dar nu
se va recunoa[te un venit din desp\gubiri, deoarece ob]inerea lui nu este sigur\.
S\ recapitul\m!
Analizat\ ca un sistem informatic, contabilitatea este un ansamblu de procedee
[i tehnici folosite pentru culegerea, prelucrarea, stocarea [i transmiterea datelor
privind starea [i mi[carea patrimoniului.
Patrimoniul este cauza existen]ei contabilit\]ii, reprezint\ obiectul de studiu al
acestei [tiin]e [i, totodat\, câmpul de aplicare a practicii contabile.
Patrimoniul reprezint\ totalitatea drepturilor [i a obliga]iilor cu valoare econo-
mic\ ce apar]in unei persoane fizice sau juridice, precum [i bunurile economice
la care se refer\.
Fiind un ansamblu format din bunuri economice, pe de o parte, iar pe de alt\
parte, din drepturi [i obliga]ii, patrimoniul reflect\ un echilibru ce poate fi redat
sub form\ de ecua]ie:
BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGA}II
Cunoa[terea [i gestionarea patrimoniului implic\, în contabilitate, utilizarea
conceptelor de activ [i pasiv.
În literatura contabil\, ca [i în activitatea practic\, activului [i pasivului li s-a
dat urm\toarea fundamentare conceptual\:
Activul patrimonial exprim\ mijloacele economice sub aspectul lor concret de
bunuri economice cu utilitate [i func]ionalitate în activitatea unui titular de
patrimoniu.
Pasivul patrimonial exprim\ sursele de finan]are, raporturile în cadrul c\rora
se dobândesc bunurile economice, modul cum se finan]eaz\ acestea.
DIC}IONAR
z Ac]iune – titlu care reprezint\ o frac]iune a capitalului social al unei societ\]i; este
un titlu de valoare care atest\ participarea de]in\torului la constituirea unei societ\]i
[i confer\ acestuia dreptul de a `ncasa dividende.
z Bun economic – orice obiect sau serviciu care procur\ utilitate, exist\ în cantitate
limitat\ [i se schimb\ pe pia]\ la un anumit pre].
z Cerere – cantitatea de bunuri [i servicii sau capitaluri pe care cump\r\torii sunt gata
s\ le achizi]ioneze la un anumit pre], date fiind veniturile [i preferin]ele lor.
z Concesiune – contract prin care o persoan\ fizic\ sau juridic\ cap\t\ dreptul de
administrare, pe un anumit termen, în condi]ii stabilite [i în schimbul unei redeven]e,
a unei activit\]i economice, a unui serviciu sau bun.
z Dividende – cota parte din profitul net distribuit ac]ionarilor `n raport cu num\rul de
ac]iuni pe care le de]in.
z Filial\ – societatea controlat\ de societatea-mam\.
z Obliga]iune – titlu de credit emis de societ\]ile comerciale, f\r\ a-[i modifica struc-
tura sau capitalul, care conduce la transformarea patrimoniului prin cre[terea disponi-
bilit\]ilor [i m\rirea debitelor ca urmare a contract\rii de împrumuturi.
z Obliga]iune emis\ [i r\scump\rat\ – valoare mobiliar\ negociabil\ care confer\

de]in\torului calitatea de creditor. El are dreptul de a `ncasa de la emitent dobânzile
aferente sumei date cu `mprumut.
z Ofert\ – categorie economic\ ce exprim\ rela]iile care se stabilesc în leg\tur\ cu
prezen]a pe pia]\ a bunurilor [i serviciilor destinate schimbului prin intermediul
vânz\rii-cump\r\rii.
z Persoan\ juridic\ – organiza]ie de persoane sau de capital, înfiin]at\ pe cale juridic\
[i care func]ioneaz\ într-un cadru legislativ determinat.
z Pia]\ – no]iune ce înglobeaz\ o gam\ larg\ de activit\]i [i func]ii care se interpun
între produc\tor [i consumator, exprimând raporturi dintre ofert\ [i cerere de bunuri
economice.
z Pre] – num\r de unit\]i monetare necesare pentru a ob]ine o marf\ sau un serviciu,
la un moment dat, într-un anumit loc [i pentru o calitate specific\ precis\.
z Plasament – modalitate de investire a unei sume de bani.
z Proprietate – drept juridic de a dispune de un bun material, intelectual, spiritual etc.
z Redeven]\ – sum\ ce se pl\te[te la date fixe, în cazul anumitor acte juridice; pre]ul
convenit pentru acordarea unei concesiuni etc.
z Societate-mam\ – societate care are una sau mai multe filiale.
{TIA}I C|…
z romanii – popor cu spirit practic – au fost excelen]i organizatori [i administratori ai vechii
Italii, dar [i ai teritoriilor cucerite? Prima surs\ de venituri era p\mântul (ager publicus), urmau taxele
[i impozitele datorate de cet\]eni pentru vite, mo[teniri sau activit\]i comerciale desf\[urate în cu-
prinsul imperiului.
z bancherii romani, numi]i argentarius, primeau sume în depozit, acordau împrumuturi, efec-
tuau schimbul între diferitele monede care circulau în cuprinsul imperiului, derulau opera]ii de încas\ri
[i pl\]i în contul ter]ilor sau plasau spre fructificare capitalurile disponibile?
z contabilitatea poate fi privit\ ca un „joc social“ sau ca o pies\ de teatru ce se desf\[oar\ pe
scena ampl\ a economiei, atât la nivelul titularilor de patrimoniu, cât [i la scar\ macroeconomic\?
z „actorii“ contabilit\]ii sunt: întreprinderile, utilizatorii [i contabilii?
z dimensiunea social\ a contabilit\]ii deriv\ din miza foarte important\ a „jocului“ social
contabil, [i anume furnizarea de informa]ii credibile [i cât mai complete privind activitatea economic\
circumscris\ titularilor de patrimoniu?
1. Explica]i [i defini]i patrimoniul ca obiect al contabilit\]ii.
2. Prezenta]i structura activului patrimonial.
3. Prezenta]i structura pasivului patrimonial.
4. Caracteriza]i bunurile economice, drepturile [i obliga]iile patrimoniale.
5. Defini]i procedeele specifice metodei contabilit\]ii:
a. Prezenta]i structura cheltuielilor [i a veniturilor.
b. Defini]i procesele economice.
6. Enumera]i principiile contabile [i exemplifica]i-le.

7. Defini]i crean]ele.
8. Defini]i datoriile.
9. Caracteriza]i imobiliz\rile corporale.
10. Prezenta]i structura capitalurilor proprii.
11. Caracteriza]i stocurile.
Probleme
1. O societate comercial\ vinde `n anul 2004 m\rfuri `n valoare de 4.000.000 lei,
`n anul 2005 `ncaseaz\ de la client suma de 1.000.000 lei, iar `n anul 2006, suma de
3.000.000 lei. Care este suma ce va fi trecut\ de contabilul societ\]ii la pozi]ia
venituri `n cei trei ani? Preciza]i principiul contabil care se aplic\.
2. O `ntreprindere dispune de urm\toarele elemente patrimoniale: cheltuieli de
`nmatriculare 2.000.000 lei, programe informatice 10.000.000 lei, calculatoare
40.000.000 lei, proiect de cercetare-dezvoltare 15.000.000 lei, brevete 5.000.000
lei. Preciza]i valoarea imobiliz\rilor necorporale ale societ\]ii.
3. O societate care are ca obiect de activitate producerea de pantofi sport are `n
depozit urm\toarele bunuri: piele 200 m x 150.000 lei/m, a]\ 500 m x 120 lei/m,
lipici 10 kg x 45.000 lei/kg, [ireturi 100 leg\turi x 5.000 lei/leg. Preciza]i `n ce cate-
gorie vor fi `ncadrate bunurile `n activul patrimonial [i la ce valoare. Argumenta]i
r\spunsul, numind principiile contabile aplicate.
4. ~n cadrul unei societ\]i care are ca obiect de activitate producerea de mobil\
se cunosc urm\toarele elemente patrimoniale:
– proiect de dezvoltare 5.000.000 lei
– lemn 55.000.000 lei
– disponibil `n cont 80.000.000 lei
– cuie 3.000.000 lei
– avans pentru deplasare 10.000.000 lei
– disponibil `n casierie 8.000.000 lei
– utilaje 100.000.000 lei
– salarii datorate angaja]ilor 20.000.000 lei
– taxe [i impozite 8.000.000 lei
– capital subscris v\rsat 20.000.000 lei
– rezerva legal\ 1.000.000 lei
– credite bancare 200.000.000 lei
– dulap dou\ u[i 10.000.000 lei
– clien]i 15.000.000 lei
– bilet la ordin acordat furnizorului 20.000.000 lei
– teren 12.000.000 lei

– bibliotec\ 25.000.000 lei
– diferen]e din reevaluare 15.000.000 lei
S\ se aranjeze elementele `n activul [i pasivul patrimonial.
Pe exemplul unei întreprinderi reale sau a „firmei-exerci]iu“ delimita]i elemen-
tele patrimoniale pe structurile de baz\, pe grupe [i subgrupe. Identifica]i veniturile
[i cheltuielile pe tipuri de activit\]i [i stabili]i rezultatul exerci]iului.
Test gril\
I. ~ncercui]i varianta corect\. pereaz\ prin includerea în costuri, sub
1. Patrimoniul cuprinde: forma amortiz\rii.
a. bunurile economice apar]inând unei
persoane fizice sau juridice; 4. ~n categoria stocuri intr\:
b. drepturile [i obliga]iile apar]inând unei a. utilaje;
persoane fizice sau juridice; b. obiecte de inventar;
c. atât bunurile economice apar]inând c) ac]iuni;
unei persoane fizice sau juridice, cât d) mijloace fixe.
[i drepturile [i obliga]iile acestora.
5. Cunoscând urm\toarele date, pre-
2. Activele circulante cuprind: ciza]i valoarea datoriilor:
a. imobiliz\ri fixe, imobiliz\ri necorpo- Capitalul social
rale [i imobiliz\ri financiare; subscris [i v\rsat = 10.000.000 lei
b. stocuri, crean]e, investi]ii financiare, Rezerva legal\ = 2.000.000 lei
disponibilit\]i; Furnizori = 3.000.000 lei
c. stocuri, disponibilit\]i, crean]e, imobi- Impozit pe profit = 2.000.000 lei
liz\ri financiare. Dividende de plat\ = 1.000.000 lei
3. Caracteristica principal\ a acti- a. 6.000.000 lei;
velor imobilizate este: b. 8.000.000 lei;
a. sunt destinate pentru a servi un timp
c. 16.000.000 lei;
îndelungat societ\]ii comerciale,
d. 18.000.000 lei;
transmi]ându-[i valoarea, în mod
treptat, asupra rezultatelor; e. 10.000.000 lei.
b. sunt destinate consumului la prima
utilizare, transmi]ându-[i valoarea, in- 6. Care dintre urm\toarele elemente
tegral [i dintr-o dat\, asupra rezulta- nu fac parte din activ:
telor; a. mijloacele fixe;
c. partea din valoarea contabil\ ce se b. concesiunile;
transmite asupra rezultatelor, se recu- c. licen]ele;
d. crean]ele; 12. Potrivit c\rui principiu dintre cele
e. rezervele din reevaluare? enumerate nu este admis\ supraevaluarea
veniturilor:
7. Care dintre elementele de mai jos a. pruden]ei;
sunt imobiliz\ri necorporale: b. costului istoric;
a. cl\dirile; c. entit\]ii contabile;
b. programele pentru calculator; d. continuit\]ii activit\]ii?
c. obiectele de inventar;
d. mijloacele de transport; II. Uni]i cu s\ge]i elementele din coloana
e. produsele finite? A cu cele corespunz\toare din coloana B.
1. A B
8. Care dintre elementele patrimoniale stocuri materii prime
fac parte din activ: imobiliz\ri clien]i
a. capitalul social; disponibilit\]i impozit pe profit
b. cheltuielile de constituire. datorii cont la banc\
c. rezultatul exerci]iului; crean]e autoturism
d. rezervele; 2. A B
e. impozitul pe salariu? principii principiul
de observare costului istoric
9. Taxa de `nregistrare la Registrul principii principiul
Comer]ului se `nregistreaz\ `n contabilitate de m\surare continuit\]ii activit\]ii
la pozi]ia: principiile principiul
a. cheltuieli de cercetare-dezvoltare; partidei duble dublei reprezent\ri
b. cheltuieli de constituire; 3. A B
c. fond comercial; active fixe chirii pl\tite `n avans
d. alte impozite, taxe [i v\rs\minte asi- active circulante programe informatice
milate. active de regularizare prime de capital
capital [i rezerve obiecte de inventar
10. Care dintre urm\toarele procedee datorii chirii `ncasate `n avans
pasive de regularizare credite bancare
sunt specifice metodei contabilit\]ii:
a. calcula]ia;
III. Nota]i cu A (adev\rat) sau cu F
b. documentarea;
(fals).
c. contul;
1. Imobiliz\rile financiare cuprind:
d. balan]a de verificare; a. titluri de participare;
e. evaluarea? b. ac]iuni pe termen scurt;
c. programe informatice;
11. O societate vinde m\rfuri `n anul d. materii prime;
2002 `n valoare de 3.000.000 lei. ~n anul e. obiecte de inventar.
2002 `ncaseaz\ 1.000.000 lei, iar restul `n
anul 2003. Care este suma veniturilor ce 2. Activele circulante cuprind:
va fi `nregistrat\ `n anul 2002? a. dividende de plat\;
a. 1.000.000; b. produse finite;
b. 2.000.000; c. calculatoare;
c. 3.000.000; d. crean]e-clien]i;
d. 0. e. furnizori.
3. Procesele economice sunt: 8. Capitalul social reprezint\:

a. procese tehnologice; a. aporturile de capital [i primele de ca-
b. procese de aprovizionare; pital;
c. procese de produc]ie; b. parte a capitalurilor proprii;
d. procese de reparti]ie; c. parte a capitalurilor împrumutate;
e. procese de desfacere. d. rezerve [i rezerve din reevaluare;
e. aporturi de capital la datoriile comer-
4. Datoriile fa]\ de bugetul de stat ciale.
cuprind:
a. impozitul pe salariu; 9. Un agent economic î[i poate pro-
b. contribu]ia la asigur\rile sociale; cura mijloacele economice prin urm\toarele
c. salariile; c\i:
d. dividentele de plat\; a. subven]ii pentru investi]ii în autotu-
e. rezervele din reevaluare. risme;
b. finan]are proprie [i finan]are str\in\;
c. împrumuturi de la societ\]i finan-
5. Bunurile economice reprezint\:
ciare;
a. drepturile cu valoare economic\;
d. împrumuturi de la persoane fizice;
b. obliga]iile cu valoare economic\;
e. finan]\ri externe.
c. substan]a material\ a patrimoniului;
d. capitalurile proprii ale întreprinderii;
10. Care dintre elementele de mai jos
e. capitalurile împrumutate ale întreprin-
sunt imobiliz\ri corporale:
derii.
a. cl\diri;
6. Din structura activelelor întreprin- b. terenuri;
derii fac parte: c. obiecte de inventar;
a. obliga]iile pe termen scurt; d. mijloace de transport;
b. valorile mobiliare de plasament; e. produse finite?
c. impozitul pe profit [i impozitul pe
salarii; 11. Care dintre elementele de mai jos
d. rezervele din reevaluare; nu fac parte din imobiliz\rile necorporale:
e. veniturile înregistrate în avans. a. capital social;
b. cheltuieli de constituire;
7. Obliga]iile sociale ale unui agent c. cheltuieli de cercetare-dezvoltare;
economic sunt: d. fond comercial;
a. contribu]ia la asigur\rile sociale [i la e. programe informatice?
bugetul asigur\rilor pentru [omaj;
b. impozitul pe venitul microîntreprin- 12. Care dintre urm\toarele structuri
derilor; nu fac parte din pasiv:
c. contribu]ia la asigur\rile sociale [i a. capital social;
impozitul pe venitul global; b. cheltuieli de constituire;
d. accizele [i taxele vamale; c. rezultatul exerci]iului;
e. impozitul pe profit [i contribu]ia la d. rezerve;
fondul de [omaj. e. subven]ii pentru investi]ii?
EVALUAREA PATRIMONIULUI
III.
{I CALCULA}IA
3.1. Definirea [i importan]a evalu\rii patrimoniului
Economia determin\ un circuit continuu al produc]iei, schimbului [i consu-

mului de bunuri. Acest circuit este posibil ast\zi cu ajutorul banilor. În]elegerea
acestui mecanism este esen]ial\ pentru în]elegerea sistemului economic.
Se [tie c\ banii au ap\rut cu mult timp în urm\, dar pe parcurs au suferit o serie
de transform\ri. Atâta timp cât omul a produs doar pentru a-[i acoperi necesarul
zilnic [i pentru economia ce avea la baz\ trocul (marf\ contra marf\), nu a fost
nevoie de bani. Drumul c\tre bani în forma lor actual\ a început în momentul în care
oamenii au c\utat un bun pe care puteau s\-l schimbe pentru orice alt bun. Pentru
acest scop, cea mai potrivit\ marf\ s-au dovedit a fi metalele pre]ioase, aurul, ar-
gintul. Aurul [i argintul erau indicate [i pentru faptul c\ nu erau perisabile.
În momentul în care li s-a dat forma de moned\, pasul spre sistemul monetar a
fost f\cut. Prin baterea de moned\ cu simbolurile statului, statul a garantat puterea
de plat\ a banilor [i a recunoscut banul ca mijloc de plat\.
În prezent, no]iunea generic\ de bani sau moned\ desemneaz\ bancnotele,
monedele metalice, precum [i alte instrumente recunoscute ca atare, având forme [i
dimensiuni specifice (dolar – $, lir\ sterlin\ – £, euro – €, leu), diferite de la o ]ar\
la alta [i acceptate de participan]ii la via]a economic\.
Cea mai important\ func]ie a banilor este aceea de a folosi ca mijloc de plat\
pentru economie. Pe lâng\ aceasta, banii s-au folosit [i pentru m\surarea valorii
bunurilor [i a serviciilor, precum [i ca unitate de calcul. Pre]urile sunt exprimate
în bani. Presupunând c\ banii î[i men]in valoarea, oamenii îi economisesc pentru a
putea realiza anumite lucruri.
Evaluarea, ca procedeu al metodei contabilit\]ii, a ap\rut tocmai din nevoia de
a exprima totalitatea componentelor patrimoniului [i a proceselor economice deru-
late de firm\ într-o anumit\ perioad\, cu ajutorul banilor, indiferent de moneda
folosit\ de fiecare stat.
EVALUAREA este acel procedeu al metodei contabilit\]ii cu ajutorul c\ruia
se cuantific\ [i se m\soar\ în expresie monetar\ (b\neasc\) m\rimea activelor,
capitalurilor [i datoriilor firmei, precum [i opera]iile economico-financiare [i rezul-

tatele ob]inute de firm\ într-o anumit\ perioad\ de timp.
Evaluarea, împreun\ cu celelalte procedee ale metodei contabilit\]ii, permite
cunoa[terea în orice moment a obiectului contabilit\]ii. Toate procedeele metodei
contabilit\]ii se bazeaz\ pe evaluarea patrimoniului [i se intersecteaz\ cu aceasta.
Efectuarea evalu\rii ca procedeu al metodei contabilit\]ii are în vedere trei
componente: obiectul evalu\rii, etalonul monetar ca unitate de m\sur\ [i pre]ul.
Obiectul evalu\rii îl constituie ansamblul structurilor patrimoniale, precum [i
opera]iile economico-financiare derulate de firm\.
Etalonul monetar se identific\ cu banii, în func]ia lor de unitate de m\sur\ a
valorii. Acesta este desemnat de semnul monetar propriu fiec\rei ]\ri, la noi în ]ar\
semnul monetar fiind leul nou (notat cu RON) echivalent cu 10.000 lei vechi.
Pre]ul rezult\ în urma m\sur\rii [i cuantific\rii obiectului evaluat în bani ca
unitate de m\sur\ a valorii. Cu ajutorul banului, valoarea elementelor patrimoniale
se exprim\ ca pre].
3.2. Principiile evalu\rii
Evaluarea patrimoniului ca procedeu al metodei contabilit\]ii presupune

respectarea unor reguli [i principii. Între acestea, cele mai importante sunt: prin-
cipiul costului istoric, principiul stabilit\]ii unit\]ii monetare [i principiul pru-
den]ei.
Principiul costului istoric impune ca elementele patrimoniale s\ fie evaluate la
valoarea contabil\ de intrare care rezult\ din documentele justificative. Op]iunea
pentru costul istoric, ca principiu al evalu\rii, se întemeiaz\ pe faptul c\ acesta are
o determinare obiectiv\, el fiind consemnat în documente justificative care atest\
intrarea elementului patrimonial evaluat în patrimoniul firmei.
Principiul stabilit\]ii unit\]ii monetare porne[te de la premisa c\ o economie
este stabil\ [i, în consecin]\, unitatea monetar\ are stabilitate. Chiar [i `n condi]iile
actuale din ]ara noastr\, când etalonul monetar are un caracter instabil, determinat de
varia]ia puterii de cump\rare a monedei, principiul stabilit\]ii unit\]ii monetare
consider\ c\ moneda, ca unitate de m\sur\ a valorii, este stabil\.
Principiul pruden]ei impune evaluarea cu precau]ie a elementelor patrimoniale,
astfel încât s\ se previn\ supraevaluarea activelor [i a veniturilor [i subevaluarea
pasivelor [i a cheltuielilor. Nerespectarea acestui principiu ar conduce la stabilirea
nejustificat\ a unor rezultate financiare supradimensionate, fapt ce ar crea o imagine
deformat\ asupra firmei [i ar genera obliga]ii fiscale de natura impozitului pe profit
[i a impozitului pe dividende mai mari.
III. Evaluarea patrimoniului [i calcula]ia 57
3.3. Formele evalu\rii patrimoniului
Evaluarea ca procedeu al contabilit\]ii se desf\[oar\ atât în mod curent, pentru

reflectarea în contabilitate a opera]iilor economico-financiare derulate de firm\, cât
[i periodic, cu ocazia inventarierii patrimoniului sau cu ocazia întocmirii bilan]ului
contabil.
În raport cu momentul în care se desf\[oar\, putem distinge urm\toarele forme
ale evalu\rii:
3.3.1. Evaluarea la intrarea în patrimoniu a elementelor patrimoniale, bazat\

pe costul istoric. La data intr\rii în patrimoniu, elementele patrimoniale sunt eva-
luate la valoarea contabil\ de intrare care, în func]ie de sursa de provenien]\, este
identificat\ cu:
a) costul de achizi]ie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros (achizi]ionate
de la diver[i furnizori); acesta este format din:
z Pre]ul negociat din factura furnizorului
(+) cheltuieli de transport-aprovizionare facturate de furnizor
(+) cheltuieli de manipulare, punere în func]iune, probe [i încerc\ri
(+) taxe nedeductibile
(–) reducerile comerciale primite de la furnizori sub form\ de remize, rabaturi
[i risturne
Exemplu: S.C. CORA S.A. achizi]ioneaz\ de la furnizor o instala]ie tehnologic\

în valoare de 150.000.000 lei, pre] negociat. Cheltuielile de transport facturate de
furnizor sunt de 10.000.000 lei. Pentru punerea în func]iune au fost necesare probe [i
încerc\ri efectuate de o firm\ specializat\, a c\rei presta]ie a fost evaluat\ la
6.000.000 lei, conform facturii. Pentru c\ S.C. CORA S.A. a mai achizi]ionat o insta-
la]ie similar\ de la acela[i furnizor, acesta a acordat o reducere comercial\ de 5% din
pre]ul de achizi]ie al instala]iei. În aceste condi]ii, instala]ia tehnologic\ va fi înre-
gistrat\ în contabilitatea S.C. CORA S.A. la:
Pre] negociat 150.000.000

+ cheltuieli de transport 10.000.000
+ cheltuieli cu probe [i încerc\ri 6.000.000
– reducere comercial\ 7.500.000
= COST DE ACHIZI}IE 158.500.000
b) costul de produc]ie – pentru bunurile ob]inute din produc]ia proprie; acesta

este format din:
z Costul de achizi]ie al materiilor prime [i materialelor consumate

(+) costul manoperei (salariile personalului direct productiv)
(+) cota de cheltuieli indirecte de produc]ie repartizate ra]ional asupra pro-
dusului
(+) cheltuielile cu dobânzile la creditele bancare contractate pentru derularea
procesului de produc]ie, aferente perioadei pentru care se calculeaz\ costul
de produc]ie
c) valoarea de utilitate – pentru bunurile intrate în patrimoniul firmei prin

aport la capitalul social sau cu titlu gratuit (dona]ii); aceast\ valoare este
stabilit\ de evaluatori în func]ie de: pre]ul pie]ei, starea [i amplasarea bunului
[i utilitatea bunului pentru firm\.
Crean]ele [i datoriile sunt evaluate la valoarea nominal\, care este identificat\
cu suma de bani ce urmeaz\ a fi încasat\ sau pl\tit\ în schimbul lor.
Titlurile de valoare sub forma ac]iunilor, obliga]iunilor [i alte titluri similare
sunt evaluate la momentul intr\rii `n patrimoniul firmei, la pre]ul de achizi]ie; chel-
tuielile accesorii efectuate pentru achizi]ionarea acestor titluri, sub forma comisioa-
nelor de intermediere, sunt considerate cheltuieli de exploatare [i nu intr\ `n va-
loarea titlurilor.
Lingourile de aur [i argint, monedele din metale pre]ioase, sunt evaluate la in-
trarea `n patrimoniu, la pre]ul pie]ei din ziua `n care s-a derulat tranzac]ia.
Cheltuielile [i veniturile sunt evaluate la valoarea corespondent\ stabilit\ prin
asociere cu activele [i pasivele transformate `n cheltuieli [i venituri.
Cheltuielile sunt evaluate, dup\ caz:
– ca o cre[tere a pasivului, `n cazul cheltuielilor sub form\ de datorii (servicii
primite de la ter]i, salarii);
– ca o diminuare a activului, `n cazul cheltuielilor sub forma pl\]ilor sau consu-
murilor stocate (comisioane bancare, consum de materii prime, materiale,
combustibil etc.).
Veniturile sunt evaluate, dup\ caz:
– ca o cre[tere de activ, `n cazul opera]iilor de vânzare (cre[terea crean]elor asupra
clien]ilor, debitorilor diver[i etc.);
– ca o diminuare a pasivului, `n cazul opera]iilor de regularizare (transformarea
veniturilor `nregistrate `n avans `n venituri curente, virarea la venituri a sub-
ven]iilor pentru investi]ii).
Bunurile intrate în patrimoniu, a c\ror valoare este exprimat\ în moned\ str\in\,
vor fi evaluate în lei la cursul de schimb al zilei când a avut loc intrarea.
3.3.2. Evaluarea la ie[irea din patrimoniu a ie[irilor din patrimoniu se poate

realiza folosind una dintre metodele de mai jos:
a) Metoda identific\rii specifice porne[te de la ipoteza c\ fiecare articol ie[it

este identificat prin data de intrare [i costul de achizi]ie. Sistemul de depo-
zitare permite o asemenea identificare.
b) Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calculul unui pre]
mediu al intr\rilor la care vor fi evaluate toate ie[irile. Pentru calculul acestui
cost re]inem urm\toarea formul\:
QSI × P + Σ(Qi × P) ,
CMP = QSI +ΣΣQi
QSI este cantitatea aflat\ în stoc ini]ial;
Qi – cantitatea intrat\;
P – pre]ul.
Exemplu: În gestiunea de m\rfuri a S.C. CORA S.A. au loc urm\toarele ope-
ra]ii în cursul lunii februarie:
DATA EXPLICA}IE Q (buc) P
01.02 Stoc ini]ial 200 1.000
03.02 Intrare 250 1.100
05.02 Intrare 220 1.050
10.02 Ie[ire 400
15.02 Intrare 200 1.200
20.02 Ie[ire 150
21.02 Ie[ire 100
200×1.000 + (250×1.100 + 220×1.050 + 200×1.200)

CMP = 200 + 250 + 220 + 200
= 1087.35 lei/buc.
Valoarea ie[irilor de m\rfuri (E) se determin\ astfel:
E = QE × CMP = 650 buc × 1087.35 lei/buc = 706.778 lei.

Metoda costului mediu ponderat se poate aplica în dou\ variante:
– se calculeaz\ CMP o singur\ dat\ la sfâr[itul lunii, ie[irile de stocuri fiind
evaluate la acest cost;
– se calculeaz\ CMP dup\ fiecare opera]ie de intrare, folosindu-se acest cost la
evaluarea ie[irilor ce vor avea loc ulterior.
c) Metoda epuiz\rii loturilor se poate aplica în una dintre variantele:

– Varianta primul intrat – primul ie[it (first in – first out), cunoscut\ sub
denumirea de FIFO, potrivit c\reia activele ie[ite din patrimoniu se eva-
lueaz\ la costul de achizi]ie al primei intr\ri. Pe m\sura epuiz\rii lotului,
stocurile ie[ite se evalueaz\ la costul de achizi]ie al lotului urm\tor, în
ordine cronologic\.
Fi[a de calcul a ie[irilor – varianta FIFO

Intr\ri Ie[iri Stoc final
Data Opera]ie
Q Pre] Valoare Q Pre] Valoare Q Pre] Valoare
01.02 Stoc ini]ial 200 1.000 200.000 200 1.000 200.000
03.02 Intrare 250 1.100 275.000 200 1.000 200.000
250 1.100 275.000
05.02 Intrare 220 1.050 231.000 200 1.000 200.000
250 1.100 275.000
220 1.050 231.000
15.02 Ie[ire 400 420.000 50 1.100 55.000
200 1.000 200.000 220 1.050 231.000
200 1.100 220.000
15.02 Intrare 200 1.200 240.000 50 1.100 55.000
220 1.050 231.000
200 1.200 240.000
20.02 Ie[ire 150 160.000 120 1.050 126.000
50 1.100 55.000 200 1.200 240.000
100 1.050 105.000
21.02 Ie[ire 100 1.050 105.000 20 1.050 21.000
100 1.200 240.000
TOTAL 870 976.000 650 685.000 220 261.000
– Varianta ultimul intrat – primul ie[it (last in – first out), cunoscut\ sub
denumirea de LIFO, potrivit c\reia activele ie[ite din patrimoniu se eva-
lueaz\ la costul de achizi]ie al ultimei intr\ri. Pe m\sura epuiz\rii lotului,
stocurile ie[ite se evalueaz\ la costul de achizi]ie al lotului anterior, în
ordine invers cronologic\.
Fi[a de calcul a ie[irilor – varianta LIFO

Intr\ri Ie[iri Stoc final
Data Opera]ie
Q Pre] Valoare Q Pre] Valoare Q Pre] Valoare
01.02 Stoc ini]ial 200 1.000 200.000 200 1.000 200.000
03.02 Intrare 250 1.100 275.000 200 1.000 200.000
250 1.100 275.000
05.02 Intrare 220 1.050 231.000 200 1.000 200.000
250 1.100 275.000
220 1.050 231.000
10.02 Ie[ire 400 429.000 200 1.000 200.000
220 1.050 231.000 70 1.100 77.000
180 1.100 198.000
15.02 Intrare 200 1.200 240.000 200 1.000 200.000
70 1.100 77.000
200 1.200 240.000
20.02 Ie[ire 150 1.200 180.000 200 1.000 200.000
70 1.100 77.000
50 1.200 60.000
21.02 Ie[ire 100 1.050 105.000 200 1.000 200.000
50 1.200 60.000 20 1.100 22.000
50 1.100 55.000
TOTAL 870 946.000 650 724.000 220 222.000
– Varianta urm\torul intrat – primul ie[it (next in – first out), cunoscut\ sub
denumirea NIFO, potrivit c\reia ie[irile de stocuri sunt evaluate la valoarea
de înlocuire bazat\ pe pre]ul ultimei facturi (eventual la pre]ul estimativ al
urm\toarei facturi). De regul\, acest pre] este egal cu pre]ul pie]ei sau costul
de înlocuire.
d) Metoda pre]ului prestabilit, antecalculat pe baza pre]urilor medii ale bu-

nurilor respective din exerci]iile precedente, corectate cu indicele de varia]ie a pre-
]urilor. Diferen]ele dintre pre]ul prestabilit [i costul efectiv de achizi]ie se înregis-
treaz\, în faza de intrare, distinct în contabilitate. De asemenea, sunt reflectate [i
diferen]ele dintre pre]ul prestabilit al m\rfurilor ini]iale din exerci]iul precedent [i
pre]ul prestabilit al acelora[i m\rfuri antecalculat pentru exerci]iul curent.
3.3.3. Evaluarea la inventar se realizeaz\ cu ocazia inventarierii patrimo-

niului, cel pu]in o dat\ pe an, atunci când se constat\ existen]a faptic\ a elementelor
patrimoniale. Valoarea atribuit\ elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii
poart\ denumirea de valoare de inventar. Aceasta este o valoare actual\ estimat\ în
func]ie de pre]ul pie]ei, starea [i amplasarea bunului, utilitatea bunului pentru firm\.
3.3.4. Evaluarea la bilan] se realizeaz\ cu ocazia întocmirii bilan]ului contabil

[i are drept scop determinarea valorii nete contabile. Aceast\ valoare se determin\
prin compararea valorii contabile de intrare cu valoarea de inventar, re]inându-se va-
loarea cea mai mic\ în cazul activelor sau valoarea cea mai mare în cazul datoriilor.
3.3.5. Reevaluarea are drept scop actualizarea valorilor de intrare ale elemen-
telor patrimoniale, ]inând cont de valoarea lor actual\. Aceast\ opera]iune de reeva-
luare se poate face numai în baza unor dispozi]ii legale, emise de organele în drept.
Pot face obiectul reevalu\rii elementele patrimoniale de activ de natura imobiliz\rilor
corporale [i financiare.
Reevaluarea activelor const\ `n modificarea [i `nlocuirea valorilor contabile de
intrare vechi cu valoarea lor actual\ sau curent\.Valoarea nou\ stabilit\ `n urma
reevalu\rii poate fi o valoare contabil\ veche, bazat\ pe costul istoric, `nmul]it\ cu
un indice de varia]ie a pre]urilor.
3.4. Calcula]ia în contabilitate
Calcula]ia este un procedeu cu o larg\ sfer\ de aplicare în contabilitate.

Aceasta const\ în utilizarea opera]iilor aritmetice pentru stabilirea unor indicatori,
pre]uri [i coeficien]i, în vederea înregistr\rii în contabilitate a elementelor patri-

moniale [i a opera]iilor economico-financiare derulate de firm\.
Calcula]ia cuprinde toate formele de calcul, începând cu simplul calcul al datelor
din documentele primare [i continuând cu calculul valorii elementelor patrimoniale
cu ocazia inventarierii sau bilan]ului.
În contabilitate, acest procedeu este aplicat cu prec\dere în domeniul calcula]iei
costurilor de produc]ie.
Calcula]ia costurilor, ca procedeu al metodei contabilit\]ii, reprezint\ un an-
samblu de opera]ii matematice, corelate `ntre ele, prin care se evalueaz\, se m\soar\
[i se cuantific\, `n expresie monetar\, cheltuielile, `n scopul determin\rii costurilor
pe categorii de produse [i servicii. Tot `n cadrul calcula]iei costurilor, prin compara-
rea pre]urilor de vânzare cu costurile de produc]ie, se determin\ rezultatele (profitul
sau pierderea), pe fiecare produs sau serviciu `n parte.
Prin costuri `n]elegem expresia b\neasc\ a raporturilor globale [i analitice dintre
consumurile de resurse [i rezultatele ob]inute sub form\ de produse sau servicii.
Determinarea costurilor [i a rezultatelor analitice are la baz\ o serie de reguli
[i principii, cum ar fi: principiul delimit\rii pe feluri de costuri, principiul delimi-
t\rii `n timp a costurilor, principiul delimit\rii pe locuri de costuri.
Pornind de la aceste principii, costurile se pot clasifica astfel:
a) dup\ natura resurselor consumate:
– costul materiilor prime [i a materialelor consumate;
– costul serviciilor primite de la ter]i;
– costul manoperei (salarii);
– amortizarea;
– impozite [i taxe;
b) dup\ leg\tura cu purt\torul de costuri:

– costuri directe, care se pot identifica `n mod direct `n produsul sau serviciul
ob]inut, cum ar fi consumul de materii prime, materiale, salarii cuvenite
muncitorilor direct productivi, consumul de energie pentru punerea `n
func]iune a utilajelor etc.;
– costuri indirecte, care sunt comune mai multor produse [i servicii, fiind
delimitate pe fiecare produs sau serviciu `n parte, pe baza unor calcule inter-
mediare, pe baza unor coeficien]i de repartizare; aceste costuri sunt repre-
zentate de: cheltuielile cu `ntre]inerea [i func]ionarea utilajelor, salariile
personalului de conducere din sec]ii, consumul de energie electric\ pentru
iluminat, cheltuieli generale de administra]ie, cheltuieli de desfacere;
c) dup\ varia]ia lor `n raport cu volumul produc]iei:

– costuri variabile – acele costuri care se modific\ direct propor]ional cu
volumul de produse ob]inute [i sunt identificate cu: costul materiilor prime
[i a materialelor directe, costul manoperei (salariile personalului direct pro-

ductiv); cu cât volumul produc]iei cre[te cu atât cresc [i costurile variabile;
– costuri fixe – acele cheltuieli relativ constante `n raport cu volumul pro-
duc]iei, cum ar fi cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate, chel-
tuielile cu salariile personalului de conducere din sec]ii, cheltuielile gene-
rale de administra]ie.
3.5. Exemple de calcula]ii
3.5.1. Model de calcula]ie a costului de produc]ie [i a rezultatelor

pe produs
Societatea fabric\ dou\ produse, A [i B, despre care se cunosc urm\toarele
informa]ii:
Cheltuieli indirecte de
Indicator Produsul A Produsul B Total
produc]ie (CIP)
Materii prime 5.000.000 4.500.000 0 9.500.000
Materiale consumabile 500.000 500.000 500.000 1.500.000
Salarii 2.900.000 2.500.000 1.000.000 6.400.000
Amortiz\ri 0 0 1.200.000 1.200.000
TOTAL 8.400.000 7.500.000 2.700.000 18.600.000
KCIP = CIP/(cheltuieli cu salariile pe produs) 0,5
Cota CIP repartizat\ ra]ional 1.450.000 1.250.000
Cost de produc]ie total (CT) 9.850.000 8.750.000
Cantitatea de produse fabricat\
2.000 5.000
(buc) (QI)
Cost de produc]ie unitar (Cu)
4.925 1.750
Cu = CT/QI
Cantitatea vândut\
1.800 4.600
(buc) Qv
Pre] de vânzare (P) 7.500 2.500
Cifra de afaceri (CA)
13.500.000 11.500.000
CA = Qv × P
Costul produselor vândute (C v)
8.865.000 8.050.000
Cv = Qv x Cu
Profit din vânz\ri (P)
4.735.000 3.450.000
P = CA – Cv
Stoc final de produse (Q r)
200 400
Qf = QI – Qv
Valoare stoc final
985.000 700.00
Sf = Qf × Cu
Not\: Cheltuielile indirecte de produc]ie se vor repartiza asupra celor dou\

produse, propor]ional cu costul manoperei pe produs:
Coeficientul de repartizare CIP = KCIP = CIP / (Salarii A + Salarii B) =
= 2.700.000 / (2.900.000 + 2.500.000) = 0,5;
Cota CIP repartizat\ ra]ional = KCIP × (cheltuieli cu salariile pe produs)
CIPA = 2.900.000 × 0,5 = 1.450.000 lei;
CIPB = 2.500.000 × 0,5 = 1.250.000 lei.
3.5.2. Model de calcula]ie a valorii contabile de intrare pentru bunurile

importate
Pentru evaluarea la intrare a bunurilor achizi]ionate din import se folose[te va-
loarea în vam\. Aceast\ valoare se exprim\ în lei, la cursul din ziua în care s-a în-
tocmit declara]ia vamal\, [i este format\ din:
• pre]ul din factura furnizorului extern
(+) cheltuieli de transport pe parcurs extern
(+) cheltuieli de asigurare pe timpul transportului
(+) taxe vamale
(+) comision vamal
(=) VALOAREA ~N VAM|
Exemplu: S.C. CORA S.A. achizi]ioneaz\ din import m\rfuri în valoare de 5.000 $,
cheltuieli de transport pe parcurs extern 400 $, tax\ vamal\ 10%, comision vamal
0,5%. Cursul de schimb la data întocmirii declara]iei vamale este de 33.000 lei/$.
Pre]ul din factura furnizorului extern 5.000 $ × 33.000 lei/$ 165.000.000 lei
Cheltuielile de transport pe parcurs 400 $ × 33.000 lei/$ 13.200.000 lei
extern
VALOARE EXTERN| 178.200.000 lei
Taxe vamale 178.200.000 × 10% 17.820.000 lei
Comision vamal 178.200.000 × 0,5% 981.000 lei
VALOARE ~N VAM| 196.911.000 lei
3.5.3. Calcula]ia pre]urilor [i tarifelor

Pre]ul, ca unitate de m\sur\ a valorii, desemneaz\ num\rul de unit\]i monetare
necesare pentru a vinde sau a cump\ra un bun sau un serviciu pe pia]\ la un moment
dat. ~n cazul serviciilor prestate, pre]ul este cunoscut sub denumirea de tarif.
~n raport cu destina]ia produselor [i serviciilor, distingem urm\toarele categorii
de pre]uri:
z Pre]ul produc\torului vânz\tor este un pre] calculat pe baza costurilor de
produc]ie [i a unei rate a profitului considerate normal\. Acest pre] este propus cum-
p\r\torului spre a fi acceptat. Ca modalitate de calcul re]inem:
z costul materiilor prime [i a materialelor directe
(+) costul manoperei
(+) alte costuri directe
(+) cheltuieli indirecte de produc]ie repartizate ra]ional
(+) costuri de desfacere
(=) COSTUL COMPLET COMERCIAL
(+) Cota de profit (Costul complet × Rata profitului /100)
(=) PRE}UL DE VÂNZARE AL PRODUC|TORULUI (f\r\ T.V.A.)
(+) Taxa pe valoarea ad\ugat\ (T.V.A. = Pre] de vânzare al produc\torului × % T.V.A.)
(=) PRE}UL DE VÂNZARE AL PRODUC|TORULUI CU T.V.A.
z Pre]ul de livrare este pre]ul la care circul\ m\rfurile pe canalele de distri-

bu]ie, `ntre vânz\tor [i cump\r\tor. Pre]ul de vânzare al produc\torului devine un
pre] de livrare [i este format din:
z Pre]ul de vânzare al produc\torului cu T.V.A.
(+) Accize sau alte impozite pe circula]ia m\rfurilor
(stabilite procentual sau `n cote fixe)
(=) PRE} DE LIVRARE CU ACCIZE
(+) T.V.A.
(=) PRE} DE LIVRARE CU T.V.A.
Exemplu: S.C. CORA S.A. achizi]ioneaz\ din import m\rfuri (cosmetice) `n

valoare de 10.000 $, cheltuieli de transport pe parcurs extern 500 $, tax\ vamal\
10%, comision vamal 0,5%. Cursul de schimb la data `ntocmirii declara]iei vamale
este de 34.000 lei/$. Accizele practicate pentru produsele cosmetice 20%, T.V.A. 19%.
Pre]ul din factura furnizorului extern 10.000 $ × 34.000 lei/$ 340.000.000 lei
Cheltuielile de transport pe parcurs
500$ × 34.000 lei/% 17.000.000 lei
extern
VALOARE EXTERN| 357.000.000 lei
Taxe vamale 357.000.000 lei × 10% 35.700.000 lei
Comision vamal 357.000.000 lei × 0,5% 1.785.000 lei
VALOARE ~N VAM| 394.485.000 lei
Accize 394.485.000 lei × 20% 78.897.000 lei
PRE} DE LIVRARE CU ACCIZE 473.382.000 lei
T.V.A. 473.382.000 lei × 19% 89.942.580 lei
PRE} DE LIVRARE CU T.V.A. 563.324.580 lei
z Pre]ul de vânzare cu ridicata este pre]ul la care sunt vândute m\rfurile `n

unit\]ile de desfacere angro (depozite de desfacere). Acest pre] este format din costul
de achizi]ie al m\rfurilor, la care se ad\ug\ marja comercial\ brut\ a vânz\torului.
Marja comercial\ este cota de câ[tig pe care o adaug\ vânz\torul la costul de
achizi]ie, cot\ care-i permite acestuia s\-[i recupereze cheltuielile efectuate pentru
desfacerea m\rfurilor.
= Cost de achizi]ie + Marj\ comercial\

cu ridicata
Exemplu: O societate comercial\ achizi]ioneaz\ m\rfuri `n valoare de 15.000.000 lei,

cheltuieli de transport incluse `n factur\ 3.500.000 lei, reducere comercial\ sub form\ de
rabat 3%. Societatea practic\ o marj\ comercial\ de 25%.
Pre] negociat din factura furnizorului 15.000.000 lei
(+) cheltuieli de transport 3.500.000 lei
(–) reducere comercial\ 450.000 lei
Cost de achizi]ie 18.050.000 lei
Marj\ comercial\ 4.512.500 lei
(cost de achizi]ie × 25%)
Pre] de vânzare cu ridicata 22.562.500 lei
z Pre]ul de vânzare cu am\nuntul este pre]ul la care sunt vândute m\rfurile `n

magazinele de desfacere `n detaliu, c\tre popula]ie. Spre deosebire de pre]ul de vân-
zare cu ridicata, pre]ul de vânzare cu am\nuntul cuprinde [i T.V.A. Calculul acestui
pre] se `ntemeiaz\ pe urm\toarele rela]ii:
= Cost de achizi]ie + Adaos comercial + T.V.A.

am\nuntul
Adaos comercial = Cost de achizi]ie × Cota de adaos (%)
T.V.A. = (Cost de achizi]ie + Adaos comercial) × 19%
Exemplu: O societate comercial\ achizi]ioneaz\ m\rfuri `n valoare de

20.000.000 lei, cheltuieli de transport incluse `n factur\ 2.000.000 lei, reducere
comercial\ sub form\ de remiz\ 10%. Societatea practic\ un adaos comercial de
30% [i ]ine eviden]a m\rfurilor la pre]ul de vânzare cu am\nuntul.
Pre] negociat din factura furnizorului 20.000.000 lei
(+) cheltuieli de transport 2.000.000 lei
(–) reducere comercial\ 2.000.000 lei
Cost de achizi]ie 20.000.000 lei
Adaos comercial
6.000.000 lei
(cost de achizi]ie × 30%)
T.V.A. 4.940.000 lei
Pre] de vânzare cu am\nuntul 30.940.000 lei
3.5.4. Calcula]ia obliga]iilor fiscale

Obliga]iile fiscale reprezint\ totalitatea impozitelor [i taxelor datorate de o en-
titate patrimonial\ la bugetul de stat. Ele se pot grupa `n dou\ mari categorii:
– impozite directe, cum ar fi impozitul pe profit, impozitul pe venitul micro-
`ntreprinderilor, impozitul pe salarii, impozitul pe dividende etc.;
– impozite indirecte, cum ar fi taxa pe valoarea ad\ugat\, accizele, taxele va-
male etc.
Pentru stabilirea corect\ a obliga]iilor fiscale ce revin agentului economic este
necesar s\ cunoa[tem urm\toarele elemente care stau la baza calculului acestora:
a) obiectul impunerii este structura fiscal\ ce st\ la baza stabilirii impozitului
sau taxei [i acesta poate fi: profitul, venitul, pre]ul sau tariful;
b) baza de calcul reprezint\ m\rimea valoric\ a obiectului impunerii, respectiv,
valoarea profitului impozabil, valoarea venitului realizat, valoarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
c) cota de impozitare este cuantumul impozitului sau taxei care se aplic\ la
baza de calcul pentru a se stabili suma de plat\; poate fi fix\ sau procentual\;
d) facilit\]ile fiscale acordate (`nlesniri) la plat\ sunt reglementate prin actele
normative `n vigoare [i apar sub form\ de scutiri, reduceri, bonifica]ii, amâ-
n\ri, e[alon\ri;
e) sanc]iunile se aplic\ `n cazul nerespect\rii normelor legale `n vigoare, cu

privire la modul de stabilire a obliga]iilor fiscale ce revin agentului econo-
mic; acestea apar sub forma major\rilor [i penalit\]ilor pentru `ntârziere sau
a amenzilor contraven]ionale.
Obliga]ie fiscal\ Obiectul impunerii Baza de calcul Cota
Impozitul pe profit Profitul Profitul impozabil 16%
Impozitul pe salarii Veniturile din salarii Salariul impozabil 16%
Impozitul pe dividende Dividendele repartizate Valoarea dividendelor 10%
Valoarea veniturilor
Impozitul pe venitul Veniturile realizate
realizate de 3%
micro`ntreprinderilor de micro`ntreprinderi
micro`ntreprinderi
Pre]ul de livrare al
Taxa pe valoarea Valoarea ad\ugat\
bunurilor sau tariful 19% sau 9%
ad\ugat\ de agentul economic
serviciilor prestate
S\ recapitul\m!
Evaluarea este acel procedeu al metodei contabilit\tii cu ajutorul c\ruia se
cuantific\ [i se m\soar\ în expresie monetar\ (b\neasc\) m\rimea activelor
capitalurilor [i datoriilor firmei.
Obiectul evalu\rii îl constituie ansamblul structurilor patrimoniale, precum
[i opera]iile economico-financiare derulate de firm\.
Principiile evalu\rii sunt: principiul costului istoric; principiul stabilit\]ii
unit\]ii monetare; principiul pruden]ei.
Formele evalu\rii sunt: evaluare la intrare; evaluare la ie[ire; evaluare la
inventar; evaluare la bilan]; reevaluarea.
Calcula]ia este un procedeu al metodei contabilit\]ii cu o sfer\ larg\ de
aplicare, utilizat pentru calculul costurilor, al pre]urilor [i al tarifelor.
DIC}IONAR
z Calcula]ia costurilor – ansamblu de opera]ii matematice, corelate `ntre ele, prin care
se evalueaz\, se m\soar\ [i se cuantific\, `n expresie monetar\, cheltuielile, `n scopul
determin\rii costurilor pe categorii de produse [i servicii.
z Costuri directe – acele costuri care se pot identifica `n mod direct `n produsul sau
serviciul ob]inut, cum ar fi consumul de materii prime [i de materiale, salariile
cuvenite muncitorilor direct productivi, consumul de energie pentru punerea `n
func]iune a utilajelor etc.
z Costuri indirecte – acele costuri care sunt comune mai multor produse [i servicii,
fiind delimitate pe fiecare produs sau serviciu `n parte pe baza unor calcule inter-
mediare, pe baza unor coeficien]i de repartizare; aceste costuri sunt reprezentate de:
cheltuielile cu `ntre]inerea [i cu func]ionarea utilajelor, salariile personalului de con-
ducere din sec]ii, consumul de energie electric\ pentru iluminat, cheltuielile generale
de administra]ie, cheltuielile de desfacere.
z Costuri fixe – acele cheltuieli relativ constante `n raport cu volumul produc]iei, cum
ar fi cheltuielile cu amortizarea activelor imobilizate, cheltuielile cu salariile perso-
nalului de conducere din sec]ii, cheltuielile generale de administra]ie.
z Costuri variabile – acele costuri care se modific\ direct propor]ional cu volumul de
produse ob]inute: costul materiilor prime [i al materialelor directe, costul manoperei
(salariile personalului direct productiv); cu cât volumul produc]iei cre[te, cu atât
cresc [i costurile variabile.
z Evaluare – procedeu al metodei contabilit\]ii cu ajutorul c\ruia se cuantific\ [i se
m\soar\ `n expresia monetar\ (b\neasc\) m\rimea activelor, capitalurilor [i dato-
riilor firmei, precum [i opera]iile economico-financiare [i rezultatele ob]inute de
firm\ `ntr-o anumit\ perioad\ de timp.
z Reevaluare – calcul care are drept scop actualizarea valorilor de intrare ale elementelor
patrimoniale `n vederea asigur\rii unei imagini reale [i corecte asupra situa]iei patri-
moniului.
z Valoare de inventar – valoarea atribuit\ elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii.
z Valoare de utilitate – valoarea folosit\ pentru evaluarea la intrarea `n patrimoniu a
bunurilor procurate cu titlu gratuit (dona]ii) sau primite ca aport la capitalul firmei.
ªTIA}I C|…
z prima lucrare de contabilitate a ap\rut în anul 1494 la Vene]ia sub semn\tura lui Luca Paciolli?
Potrivit acestei lucr\ri, contabilitatea se ocupa de „calculul [i eviden]a averii negustorilor [i de
afacerile mari [i m\runte ale acestora“.
z înaintea etalonului monetar, se foloseau pentru evaluare alte etaloane naturale, cum ar fi:
metale pre]ioase, piei de animale etc.?
1. Defini]i evaluarea patrimoniului.
2. Enumera]i principiile evalu\rii patrimoniului.
3. Preciza]i etaloanele folosite pentru evaluarea la intrare a elementelor patrimoniale.
4. Enumera]i metodele de evaluare la ie[irea din patrimoniu a elementelor
patrimoniale de natura activelor.
5. Defini]i calcula]ia costurilor.
6. Enumera]i categoriile de pre]uri folosite `n calcula]ie.
Probleme
1. Calcula]i costul de achizi]ie pentru un utilaj, cunoscând urm\toarele infor-
ma]ii: pre] negociat 175.000.000 lei, cheltuieli cu manipularea 12.000.000 lei, chel-
tuieli cu punerea în func]iune 13.000.000 lei, T.V.A. 19%.
2. Determina]i valoarea consumului de materii prime în luna aprilie, cunoscând:
stocul ini]ial 500 kg × 2.000 lei; 03.04 intrare 1.200 kg × 2.500 lei; 06.04 consum
850 kg; 10.04 intrare 750 kg × 1.500 lei; 15.04 consum 600 kg; 20.04 intrare 500 kg ×
1.300 lei; 25.04 consum 1.200 kg, folosind pe rând metodele: CMP, FIFO [i LIFO.
3. Determina]i valoarea contabil\ de intrare pentru un lot de marf\ achizi]ionat
din import, la pre]ul de 6.000 $, cheltuieli de transport pe parcurs extern 500 $, asi-
gurare pe timpul transportului 1% din valoarea facturii externe, taxe vamale 15%,
comision vamal 0,5%. Cursul de schimb la data `ntocmirii declara]iei vamale este
de 32.000 lei/$.
Test gril\
1. Principiile care stau la baza eva- c. 41.580.000 lei;
lu\rii patrimoniului sunt: d. 49.480.200 lei.
a. principiul costului istoric, principiul
pruden]ei, principiul permanen]ei me- 4. Indica]i care este costul de achi-
todelor; zi]ie al m\rfurilor vândute `n condi]iile
b. principiul costului istoric, principiul utiliz\rii metodei FIFO, cunoscând c\:
stabilit\]ii unit\]ii monetare, princi- stocul ini]ial 100 buc. × 5.000 lei, 01.03 in-
piul independen]ei exerci]iilor; trare 500 buc. × 6.000 lei, 05.03 intrare
c. principiul costului istoric, principiul 400 buc. × 7.000 lei, 31.03 ie[ire 850 buc.
pruden]ei, principiul stabilit\]ii uni- a. 5.250.000 lei;
t\]ii monetare; b. 5.500.000 lei;
c. 4.250.000 lei;
d. principiul pruden]ei, principiul stabi-
d. 5.950.000 lei.
lit\]ii unit\]ii monetare.
5. Indica]i suma reprezentând ada-
2. Costul istoric pentru bunurile pri-
osul comercial aferent m\rfurilor vân-
mite sub forma aportului `n natur\ la ca-
dute, [tiind c\ valoarea m\rfurilor vân-
pitalul social sunt identificate cu:
dute este de 42.840.000 lei, inclusiv TVA
a. costul de achizi]ie; 19%, iar firma practic\ o cot\ unic\ de
b. valoarea nominal\; adaos de 20%.
c. pre]ul pie]ei; a. 6.000.000 lei;
d. valoarea de utilitate. b. 8.568.000 lei;
c. 30.000.000 lei;
3. Se achizi]ioneaz\ din import un d. 6.840.000 lei.
utilaj `n valoare de 1000 $, cheltuieli de
transport 200 $, taxe vamale 15%, comi- 6. Valoarea contabil\ de intrare a mij-
sion vamal 0,5%, T.V.A. achitat\ `n vam\ loacelor fixe primite cu titlu gratuit este
19%, cursul de schimb 1 $ = 30.000 lei. identificat\ cu:
Care este valoarea contabil\ de intrare a a. costul de achizi]ie;
utilajului? b. costul de produc]ie;
a. 30.000.000 lei; c. valoarea de utilitate;
b. 36.000.000 lei; d. valoarea actual\.
I V.
BILAN}UL
{I DUBLA REPREZENTARE
4.1. Importan]a [i structura bilan]ului
Una dintre tr\s\turile esen]iale ale metodei contabilit\]ii o reprezint\ dubla
reprezentare. Necesitatea dublei reprezent\ri decurge din existen]a economiei ba-
zate pe produc]ia de m\rfuri, a organiz\rii pe principiile pie]ei. Totodat\, ea este
principiul potrivit c\ruia patrimoniul se reflect\ pe cele dou\ structuri importante:
pe de o parte bunurile economice care exprim\ valoarea de utilitate [i, pe de alt\
parte, sursele de finan]are, care exprim\ modul de procurare a bunurilor economice.
În capitolele anterioare s-a prezentat pe larg patrimoniul [i modul de reflectare
a acestuia în contabilitate, prin prisma structurilor patrimoniale de activ [i de pasiv.
De fapt, este vorba despre aceea[i entitate – patrimoniul privit ca un tot unitar – dar
care se reflect\ în contabilitate dintr-un dublu unghi de vedere.
Într-o form\ sintetic\, dubla reprezentare poate fi redat\ de rela]ia:
Bunuri economice (utiliz\ri) = Surse de finan]are (resurse),
unde semnul de egalitate pune în eviden]\ tocmai dubla perspectiv\, dubla reprezentare.
Putem spune c\ bilan]ul contabil constituie o reprezentare a utiliz\rilor [i a
resurselor unit\]ii patrimoniale, ceea ce se realizeaz\ prin intermediul termenilor de
activ, respectiv pasiv, de unde [i rela]ia permanent\:
Activ = Pasiv.
Potrivit Legii contabilit\]ii [i Reglement\rilor Contabile armonizate cu Direc-

tiva a IV-a a CEE [i cu Standardele Interna]ionale de Contabilitate, bilan]ul este
documentul contabil oficial al unit\]ii patrimoniale, care trebuie s\ dea o imagine
fidel\, clar\ [i complet\ a patrimoniului, a situa]iei financiare [i a rezultatelor ob]i-
nute. El cuprinde toate elementele de activ [i de pasiv grupate dup\ destina]ie [i
lichiditate, respectiv natur\, provenien]\ [i exigibilitate.
Indicatorii bilan]ieri prin care se realizeaz\ gruparea, sistematizarea [i sinte-
tizarea elementelor patrimoniale poart\ denumirea de posturi bilan]iere. Fiecare
gen de active [i de pasive se reg\se[te în bilan] ca un post bilan]ier.
IV. Bilan]ul [i dubla reprezentare 71
Modelul de principiu al bilan]ului contabil poate fi prezentat astfel:

ACTIV (UTILIZ|RI) PASIV (RESURSE)
Expresia b\neasc\ a bunurilor Expresia b\neasc\ a surselor de
economice finan]are a bunurilor economice
Pierderi Profit
Total activ Total pasiv
Între activul [i pasivul bilan]ului se stabile[te un raport de echivalen]\, cunoscut

sub denumirea de echilibru bilan]ier.
Acest echilibru se explic\ prin faptul c\ fiecare element patrimonial prezentat
în activul bilan]ului are drept corespondent unul sau mai multe surse de finan]are
reflectate în pasivul bilan]ului.
Structura bilan]ului contabil, potrivit reglement\rilor, în vigoare este:
A. Active imobilizate:
I. Imobiliz\ri necorporale
II. Imobiliz\ri corporale
III. Imobiliz\ri financiare
B. Active circulante:
I. Stocuri
II. Crean]e
(Sumele ce urmeaz\ a fi încasate dup\ o perioad\ mai mare de un an
sunt prezentate separat.)
III. Investi]ii financiare pe termen scurt
IV. Casa [i conturi la b\nci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii ce trebuie pl\tite într-o perioad\ de pân\ la un an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii ce trebuie pl\tite într-o perioad\ mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri [i cheltuieli
I. Venituri în avans
J. Capital [i rezerve
I. Capital subscris
(prezentându-se separat capitalul v\rsat [i cel nev\rsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Rezultatul reportat
VI. Rezultatul exerci]iului financiar
Schema de bilan] sub form\ de list\ d\ expresie rela]iei:
ACTIV – DATORII = CAPITAL PROPRIU
Din considerente didactice [i pentru o în]elegere facil\ a no]iunilor, vom utiliza

modelul tabelar al bilan]ului contabil.
Fiind unul dintre instrumentele principale [i caracteristice ale metodei contabi-
lit\]ii [i având un rol deosebit în cadrul sistemului informa]ional, bilan]ul contabil
are mai multe func]ii.
a) Func]ia de generalizare – prin bilan] informa]iile din contabilitate sunt re-
flectate grupat [i sistematizat în func]ie de natura lor, ob]inându-se astfel
indicatori sintetici care centralizeaz\ [i generalizeaz\ întreaga mas\ a infor-
ma]iilor ce au intrat în sistemul contabil. Astfel, bilan]ul preia datele din
conturi, le grupeaz\, le sistematizeaz\ [i le prezint\ sub forma indicatorilor
sintetici ce caracterizeaz\ activitatea economico-financiar\ a întreprinderii.
b) Func]ia de informare – bilan]ul furnizeaz\ informa]iile referitoare la bu-
nurile economice, sursele [i procesele economice, atât pentru conducerea
întreprinderii, în vederea lu\rii deciziilor viitoare, cât [i pentru ter]i (clien]i,
furnizori, unit\]i bancare etc.). Datorit\ caracterului lor sintetic, genera-
lizator, informa]iile din bilan] permit o privire de ansamblu asupra situa]iei
la un moment dat a întreprinderii, a modului de gestionare economic\.
Pentru ca aceast\ func]ie s\ fie îndeplinit\, informa]iile trebuie s\ fie reale,
exacte, comparabile în timp [i spa]iu, legale (în conformitate cu regle-
ment\rile legale).
c) Func]ia de analiz\ este o continuare [i în acela[i timp o adâncire a func]iei
de informare. Ea const\ în verificarea corela]iilor dintre informa]ii [i este
util\ în procesul managerial al întreprinderii.
BILAN}UL CONTABIL reprezint\ documentul contabil de sintez\ care evi-

den]iaz\ în expresie b\neasc\ rela]iile de echilibru dintre bunurile economice [i
sursele lor de finan]are, precum [i rezultatul ob]inut ca urmare a activit\]ii desf\[urate.
4.2. Varia]ia posturilor bilan]iere
Orice ciclu economic presupune transform\ri succesive ale mijloacelor

economice, acestea trecând dintr-o stare în alta (Exemplu: materiile prime [i mate-
rialele se transform\, în urma prelucr\rii, în produc]ie în curs de execu]ie, apoi în
produse finite; produsele finite sunt vândute [i se transform\ în mijloace b\ne[ti sau
`n drepturi de crean]\ asupra clien]ilor etc.).
Fiecare opera]ie economic\ [i financiar\, oricât de neînsemnat\ ar fi ea, pro-

duce anumite schimb\ri în situa]ia patrimoniului, reflectat\ static de bilan]. Ca
exemple de opera]ii economice [i financiare care au loc în activitatea unit\]ii patri-
moniale pot fi enumerate: aprovizionarea cu materii prime de la furnizori; darea în
consum a materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar; plata
salariilor cuvenite angaja]ilor; ob]inerea de produse finite din procesul de produc]ie;
livrarea produselor finite; încasarea contravalorii produselor vândute la clien]i etc.
Asemenea opera]ii economice [i financiare produc continuu modific\ri în vo-
lumul [i structura elementelor patrimoniale ale întreprinderii, modificând m\rimea
posturilor de bilan] corespunz\toare elementelor respective.
Modific\rile se prezint\ sub form\ de cre[teri sau mic[or\ri, dar în permanen]\
se men]ine egalitatea bilan]ier\:
TOTAL ACTIV = TOTAL PASIV.
Schematic, modific\rile bilan]iere se încadreaz\ în una dintre cele patru ecua]ii:

ACTIV = PASIV Modific\rile bilan]ului
Modific\ri de structur\
A+x–x=P M\rirea [i mic[orarea concomitent\ a dou\
posturi numai din ACTIVUL bilan]ului.
A=P+x–x M\rirea [i mic[orarea concomitent\ a dou\
posturi numai din PASIVUL bilan]ului.
Modific\ri de volum
A+x=P+x Cre[terea volumului patrimoniului; m\rirea
concomitent\ a unui post din ACTIVUL
bilan]ului [i a altuia din PASIVUL bilan]ului.
A- x = P - x Sc\derea volumului patrimoniului; sc\derea
concomitent\ a unui post din ACTIVUL [i a
altuia din PASIVUL bilan]ului.
Pentru a demonstra tipurile de modific\ri privind activul [i pasivul unit\]ii

patrimoniale vom porni de la un bilan] simplificat, cu un num\r redus de posturi,
întocmit cu urm\toarele date ipotetice:
Posturi de activ Suma Posturi de pasiv Suma

Ma[ini, utilaje [i 900.000.000 Furnizori 400.000.000
instala]ii de lucru
Materii prime 200.000.000 Credite bancare 50.000.000
Produse finite 300.000.000 Capital social 950.000.000
Clien]i 100.000.000 Rezerve 500.000.000
Disponibil la banc\ 400.000.000
TOTAL ACTIV 1.900.000.000 TOTAL PASIV 1.900.000.000
Se constat\ c\ totalul activului este egal cu totalul pasivului, adic\ se respect\

ecua]ia dublei reprezent\ri a patrimoniului (A = P).
Presupunem c\, în perioada de gestiune care urmeaz\ dup\ întocmirea bilan-
]ului ini]ial au loc urm\toarele opera]ii economice [i financiare:
I. Se încaseaz\ de la clien]i, prin contul de disponibil al întreprinderii de la
banc\, suma de 100.000.000 lei.
În urma acestei opera]ii se produce o cre[tere în activul bilan]ului la postul
„Disponibil la banc\“ cu suma de 100.000.000 lei [i anume de la 400.000.000 lei la
500.000.000 lei, reprezentând cre[terea disponibilit\]ilor în contul de la banc\ [i
concomitent [i, cu aceea[i sum\, o mic[orare tot în activul bilan]ului, la postul
„Clien]i“ [i anume, de la 100.000.000 1ei la 0 lei, care reprezint\ mic[orarea drep-
tului de crean]\ al unit\]ii asupra clien]ilor.
Ecua]ia bilan]ier\ specific\ este: A – x + x = P.
Bilan]ul întocmit dup\ efectuarea [i înregistrarea acestei opera]ii economice se
prezint\ astfel:
Posturi de activ Modific\ri Suma Posturi de pasiv Suma
Ma[ini, utilaje [i 0 1.000.000.000 Furnizori 400.000.000
instala]ii de lucru
Materii prime 0 100.000.000 Credite bancare 50.000.000
Produse finite 0 300.000.000 Capital social 950.000.000
Clien]i 100.000.000 – 0 Rezerve 500.000.000
100.000.000
Disponibil la banc\ 400.000.000 + 500.000.000
100.000.000
II. Se înregistreaz\ majorarea capitalului întreprinderii cu 50.000.000 lei pe

seama rezervelor existente.
În urma acestei opera]ii economice se produce o cre[tere în pasivul bilan]ului
la postul „Capital social“ cu suma de 50.000.000 lei [i anume, de la 950.000.000 lei
la 1.000.000.000 lei, reprezentând cre[terea capitalului social [i, concomitent [i cu
aceea[i sum\, a avut loc o sc\dere la postul „Rezerve“ de la 500.000.0000 lei la
450.000.000 lei, care reprezint\ diminuarea rezervelor.
Ecua]ia bilan]ier\ specific\ este: A = P – x + x.
Bilan]ul întocmit dup\ efectuarea [i înregistrarea acestei opera]ii se prezint\ astfel:
Posturi de activ Modific\ri Suma Posturi de pasiv Modific\ri Suma
Ma[ini, utilaje [i 0 1.000.000.000 Furnizori 0 400.000.000
instala]ii de lucru
Materii prime 0 100.000.000 Credite bancare 0 50.000.000
Produse finite 0 300.000.000 Capital social 950.000.000 + 1.000.000.000
50.000.000
Clien]i 0 0 Rezerve 500.000.000 – 450.000.000
50.000.000
Disponibil la 0 500.000.000
banc\
III. Se contracteaz\ un credit bancar pe termen scurt în sum\ de 100.000.000 lei.

În urma acestei opera]ii se produce o cre[tere în activul bilan]ului la postul
„Disponibil în banc\“ cu 100.000.000 lei, [i anume de la 500.000.000 lei la
600.000.000 lei, reprezentând cre[terea disponibilit\]ilor din contul întreprinderii la
banc\ [i, concomitent [i cu aceea[i sum\, o cre[tere în pasivul bilan]ului la postul
„Credite bancare pe termen scurt“, [i anume de la 50.000.000 la 150.000.000 lei,
reprezentând cre[terea obliga]iei fa]\ de banc\ de a restitui creditul primit.
Ecua]ia bilan]ier\ specific\ este: A + x = P + x.
Bilan]ul întocmit dup\ opera]ia III se prezint\ astfel:
Ma[ini, utilaje [i 0 1.000.000.000 Furnizori 0 400.000.000
instala]ii de lucru
Materii prime 0 100.000.000 Credite bancare 50.000.000 + 150.000.000
100.000.000
Produse finite 0 300.000.000 Capital social 0 950.000.000
Rezerve 500.000.000
Disponibil la banc\ 500.000.000 + 600.000.000

100.000.000
IV. Se pl\te[te din disponibilul existent în contul de la banc\ o obliga]ie fa]\

de furnizori în sum\ de 300.000.000.
În urma acestei opera]ii se produce o mic[orare în activul bilan]ului la postul
„Disponibil la banc\“ cu suma de 300.000.000 lei, [i anume de la 600.000.000 lei
la 300.000.000 lei, reprezentând mic[orarea disponibilit\]ilor b\ne[ti de la banc\ [i,
concomitent [i cu aceea[i sum\, o mic[orare în pasivul bilan]ului la postul „Fur-
nizori“, [i anume de la 400.000.000 lei la 100.000.000 lei, reprezentând sc\derea
obliga]iei întreprinderii fa]\ de furnizori.
Ecua]ia bilan]ier\ specific\ este: A + x = P + x.
Bilan]ul întocmit dup\ opera]ia IV se prezint\ astfel:
Ma[ini, utilaje [i 0 1.000.000.000 Furnizori 400.000.000 – 100.000.000
instala]ii de lucru 300.000.000
Materii prime 0 100.000.000 Credite bancare 0 150.000.000
Produse finite 0 300.000.000 Capital social 0 950.000.000
Rezerve 0 500.000.000
Disponibil la banc\ 600.000.000 – 300.000.000

300.000.000
Cele patru tipuri de modific\ri au fost exemplificate prin utilizarea unor

exemple de opera]ii economico-financiare simple din punctul de vedere al con-
]inutului, opera]ii care au afectat simultan câte dou\ posturi bilan]iere. În practic\,
exist\ opera]ii complexe, ce afecteaz\ simultan mai multe posturi de bilan].
Pornind de la ecua]ia dublei reprezent\ri, care are în vedere structura pasivului,

respectiv capitalul propriu [i datoriile, în locul ecua]iei A = P se poate scrie A = C + D,
iar cele patru tipuri generale de modific\ri bilan]iere prezentate anterior se pot
combina, rezultând nou\ variante:
1) Cre[terea unui element de activ [i sc\derea altui element de activ: A+x–x = C+D.
2) Cre[terea [i mic[orarea capitalurilor proprii: A=(C+x–x)+D.
3) Cre[terea [i mic[orarea datoriilor: A=C+(D+x–x).
4) Cre[terea unui element de activ [i a unei datorii din pasiv: A+x=C+(D+x).
5) Sc\derea unui element de activ [i a unei datorii din pasiv: A–x=C+(D–x).
6) Cre[terea unui element de activ [i a capitalului propriu: A+x=(C+x) + D.
7) Sc\derea unui element de activ [i a capitalului propriu: A–x=(C–x) + D.
8) Cre[terea capitalului propriu [i sc\derea datoriilor: A=(C+x) + (D–x).
9) Sc\derea capitalului propriu [i cre[terea datoriilor: A=(C–x) + (D+x).
4.3. Contul de profit [i pierdere;

calculul rezultatelor intermediare [i finale
Activit\]ile economice [i sociale consumatoare de resurse [i produc\toare de

rezultate sunt descrise [i analizate prin „contul de profit [i pierdere“ (contul de
rezultate).
Contul de profit [i pierdere este, în acela[i timp, acea component\ a situa]iilor
financiare anuale care prezint\ performan]a financiar\ a întreprinderii în ansamblul
s\u. Rezultatele sunt eviden]iate [i explicate într-o form\ analitic\, prin prisma
raporturilor de echilibru dintre venituri [i cheltuieli.
Dac\ structurile de activ [i de pasiv sunt prezentate static prin bilan], contul de
profit [i pierdere este un tablou dinamic al elementelor patrimoniului.
Termenii prin care contul de profit [i pierdere descrie activit\]ile consumatoare de
resurse [i generatoare de rezultate sunt: cheltuielile, veniturile [i rezultatul exerci]iului.
Ecua]ia general\ este de forma:
CHELTUIELI ± REZULTATE = VENITURI
Unul dintre cele mai motivante obiective care justific\ desf\[urarea activit\]ii
unei întreprinderi este ob]inerea de profit. Realizarea acestui obiectiv presupune
efectuarea unor succesiuni de activit\]i ocazionate de atragerea [i antrenarea resur-
selor economice, adic\ necesit\ efectuarea unor cheltuieli. Efectele determinate de
aceste activit\]i [i care constituie substan]a profitului sunt veniturile.
Valorile produse [i vândute pe pia]\ clien]ilor genereaz\ venituri, în timp ce
valorile utilizate pentru ob]inerea acestor venituri genereaz\ cheltuieli.
Din compararea celor dou\ categorii – venituri [i cheltuieli – rezult\ cuantumul

rezultatului activit\]ii desf\[urate.
Rezultatul poate fi:
z profit – rezultat pozitiv, în cazul în care veniturile sunt mai mari decât
cheltuielile;
z pierdere – rezultat negativ, exprimând cuantumul cheltuielilor ce nu au putut
fi acoperite din venituri.
Profitul sau pierderea sunt utilizate frecvent ca m\sur\ de apreciere a performan]ei.
Structura rezultatului financiar cuprinde:
REZULTATUL FINANCIAR
REZULTATUL REZULTATUL REZULTATUL

CURENT EXTRAORDINAR EXERCI}IULUI
Exprim\ diferen]a dintre Exprim\ diferen]a dintre Reprezint\ profitul

veniturile din exploatare veniturile [i cheltuielile sau pierderea
[i financiare, pe de o extraordinare (cu caracter perioadei
parte, [i cheltuielile de de excep]ie `n activitatea
exploatare [i financiare, `ntreprinderii)
pe de alt\ parte
Simplificat, structura contului de profit [i pierdere este cea prezentat\ în tabelul

urm\tor:
CONTUL DE PROFIT {I PIERDERE

Întocmit la........................................
EXERCI}IUL
INDICATORI
N–1 N
Venituri din exploatare (I)
(–) Cheltuieli din exploatare (II)
= Rezultatul din exploatare (I–II)
Profit sau
Pierdere
Venituri financiare (III)
(–) Cheltuieli financiare (IV)
= Rezultatul financiar (III–IV)
Profit sau
Pierdere
= Rezultatul curent al exerci]iului (I–II+III–IV)
Profit sau
Pierdere
Venituri extraordinare (V)
(–) Cheltuieli extraordinare (VI)
- continuare tabel
EXERCI}IUL
INDICATORI
N–1 N
= Rezultatul extraordinar al exerci]iului (V–VI)
Profit sau
Pierdere
Impozit pe profit
A Total venituri (I+III+V)
B Total cheltuieli (II+IV+VI+VII)
= Rezultatul exerci]iului (A–B)
Profit sau
Pierdere
Activit\]ile economice [i sociale, consumatoare de resurse [i produc\toare de

rezultate care provoac\ transform\ri `n mas\ patrimoniului, sunt descrise [i anali-
zate prin contul de rezultate sau contul de profit [i pierdere. Acesta reprezint\ un
tabel centralizator privind m\rimea cheltuielilor [i a veniturilor.
Veniturile [i cheltuielile exerci]iului sunt structurate `n dou\ mari categorii care
rezult\ din activitatea curent\ (ordinar\, obi[nuit\) a `ntreprinderii [i elementele
extraordinare. Contul de profit [i pierdere furnizeaz\ câ]iva indicatori importan]i
pentru aprecierea performan]ei `ntreprinderii: profitul sau pierderea din exploatare,
profitul sau pierderea din activitatea curent\, profitul sau pierderea din activitatea
extraordinar\, cheltuiala cu impozitul pe profit, `ncheindu-se cu rezultatul exerci-
]iului (profit sau pierdere).
Din activitatea curent\ fac parte acele activit\]i `ntreprinse ca parte a obiectului
de activitate, precum [i cele care deriv\ din acestea. Activitatea curent\ este format\
din activitatea de exploatare [i activitatea financiar\. Veniturile din exploatare pro-
vin din vânz\ri de bunuri, execut\ri de lucr\ri, prest\ri de servicii, vânz\ri de active
imobilizate, desp\gubiri, subven]ii pentru investi]ii. Cheltuielile din exploatare sunt
clasificate dup\ natura lor, de exemplu: cheltuieli cu materii prime [i materiale con-
sumabile, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu asigur\rile sociale, cheltuieli cu servicii
executate de ter]i, cheltuieli cu amortiz\rile. Veniturile [i cheltuielile financiare pro-
vin din dobânzi, participa]ii, diferen]e de curs valutar, reduceri financiare etc.
Elementele extraordinare sunt acele cheltuieli [i venituri ce provin din tranzac]ii
care sunt distincte de activit\]ile curente ale unei `ntreprinderi, conform obiectului ei
de activitate, [i din aceast\ cauz\ ele nu apar cu regularitate. Astfel de cheltuieli [i
venituri extraordinare sunt exproprierea unor active, calamit\]ile naturale,
cutremurele, incendiile etc.
~n ]ara noastr\, contul de rezultate se prezint\ sub form\ de list\, iar veniturile
[i cheltuielile sunt prezentate atât `n exerci]iul precedent, cât [i `n cel curent `ncheiat.
Rezultatele intermediare [i finale, conform contului de profit [i pierdere, sunt:
Rezultatul din exploatare se calculeaz\ ca diferen]\ `ntre veniturile din exploa-

tare [i cheltuielile de exploatare [i poate fi profit, dac\ veniturile sunt mai mari
decât cheltuielile, sau pierdere, dac\ cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare
Rezultatul financiar se calculeaz\ ca diferen]\ `ntre veniturile financiare [i
cheltuielile financiare [i poate fi profit, dac\ veniturile sunt mai mari decât chel-
tuielile, sau pierdere, dac\ cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.
Rezultatul financiar = Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Rezultatul activit\]ii curente (ordinare) se determin\ `nsumând rezultatul din
activitatea de exploatare cu rezultatul din activitatea financiar\, care poate fi, de
asemenea, profit sau pierdere.
Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar
Rezultatul din activitatea extraordinar\ se calculeaz\ ca diferen]\ dintre veni-
turile extraordinare [i cheltuielile extraordinare [i poate fi profit sau pierdere.
Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
Rezultatul brut al exerci]iului sau rezultatul exerci]iului `nainte de impozitare
se calculeaz\ `nsumând rezultatele din activitatea curent\ cu cele din activitatea
extraordinar\.
Rezultatul brut al exerci]iului = Rezultatul din exploatare + Rezultatul
financiar + Rezultatul extraordinar
Dac\ din rezultatul brut al exerci]iului sc\dem impozitul pe profit, ceea ce
rezult\ este rezultatul net al exerci]iului, care poate fi profit sau pierdere.
Rezultatul net al exerci]iului = Rezultatul brut al exerci]iului – Impozit pe profit
Exemplu
~n cadrul unei societ\]i comerciale se cunosc, la sfâr[itul lunii decembrie 2003,
urm\toarele cheltuieli [i venituri (sumele sunt `n mii lei):
– cheltuieli cu serviciile executate de ter]i 2.000
– venituri din vânzarea imobiliz\rilor corporale 60.000
– venituri din vânzarea de m\rfuri 10.000
– cheltuieli cu m\rfurile 8.000
– cheltuieli cu materiile prime 5.000
– cheltuieli cu salariile 20.000
– venituri din dobânzi 4.000
– cheltuieli cu asigur\rile sociale 8.000
– cheltuieli cu energia [i apa 4.000
– cheltuieli din calamit\]i naturale 10.000
– cheltuieli cu impozitul pe profit 4.000
Rezultatele intermediare [i finale sunt prezentate `n contul de profit [i pierdere

care se `ntocme[te pe baza acestor date.
CONTUL DE PROFIT {I PIERDERE

~ntocmit la data de 31 decembrie 2003
– mii lei –
Exerci]iul financiar
Denumirea indicatorului
Precedent ~ncheiat
Venituri din exploatare (I) 70.000
- venit din vânz\ri de m\rfuri 10.000
- venit din vânz\ri de active 60.000
Cheltuieli din exploatare (II) 47.000
- cheltuieli cu m\rfurile 3.000
- cheltuieli cu materiile prime 5.000
- cheltuieli cu salariile 20.000
- cheltuieli cu asigur\rile sociale 3.000
- cheltuieli cu servicii executate de ter]i 2.000
- cheltuieli cu energia [i apa 4.000
Rezultat din exploatare (I – II)
Profit sau 23.000
Pierdere
Venituri financiare (III) 4.000
- venituri din dobânzi 4.000
Cheltuieli financiare (IV)
Rezultatul din financiar (III – IV)
Profit sau 4.000
Pierdere
Rezultatul din curent (I – II + III – IV) 27.000
Profit sau
Pierdere
Venituri extraordinare (V)
Cheltuieli extraordinare (VI) 10.000
- cheltuieli din calamit\]i 10.000
Rezultat din extraordinar (V – VI)
Profit sau
Pierdere 10.000
A. Venituri totale (I + III + V) 74.000
B. Cheltuieli totale (II + IV + VI) 57.000
C. Rezultatul brut (A – B)
Profit sau 17.000
Pierdere
D. Impozit pe profit 4.000
Rezultatul net al exerci]iului (C – D)
Profit sau 13.000
Pierdere
S\ recapitul\m!
Dubla reprezentare este principiul potrivit c\ruia patrimoniul se reflect\ pe
cele dou\ structuri importante: pe de o parte, bunurile economice care exprim\ va-
loarea de utilitate [i, pe de alt\ parte, sursele de finan]are care exprim\ modul de
procurare a bunurilor economice.
Bilan]ul contabil constituie o reprezentare a utiliz\rilor [i resurselor unit\]ii
patrimoniale, ceea ce se realizeaz\ prin intermediul termenilor de activ, respectiv
pasiv, de unde [i rela]ia permanent\:
Activ = Pasiv
Potrivit Legii contabilit\]ii [i Reglement\rilor Contabile armonizate cu
Directiva a IV-a a CEE [i cu Standardele Interna]ionale de Contabilitate, bilan]ul
este documentul contabil oficial al unit\]ii patrimoniale, care trebuie s\ dea o
imagine fidel\, clar\ [i complet\ a patrimoniului, a situa]iei financiare [i a rezulta-
telor ob]inute. El cuprinde toate elementele de activ [i de pasiv grupate dup\ desti-
na]ie [i lichiditate, respectiv natur\, provenien]\ [i exigibilitate.
Indicatorii bilan]ieri prin care se realizeaz\ gruparea, sistematizarea [i sinte-
tizarea elementelor patrimoniale poart\ denumirea de posturi bilan]iere. Fiecare
gen de active [i de pasive se reg\se[te în bilan] ca un post bilan]ier.
Între activul [i pasivul bilan]ului se stabile[te un raport de echivalen]\ cu-
noscut sub denumirea de echilibru bilan]ier.
Acest echilibru se explic\ prin faptul c\ fiecare element patrimonial pre-
zentat în activul bilan]ului are drept corespondent unul sau mai multe surse de
finan]are reflectate în pasivul bilan]ului.
Fiind unul dintre instrumentele principale [i caracteristice ale metodei conta-
bilit\]ii [i având un rol deosebit în cadrul sistemului informa]ional, bilan]ul con-
tabil are urm\toarele func]ii: de generalizare, de informare, de analiz\.
Opera]iile economice [i financiare produc continuu modific\ri în volumul [i
`n structura elementelor patrimoniale ale întreprinderii, modificând m\rimea pos-
turilor de bilan] corespunz\toare elementelor respective:
z modific\ri de structur\: A + x – x = P, A = P + x – x;
z modific\ri de volum: A + x = P + x, A + x = P + x.
DIC}IONAR
z Beneficiu – excedent al veniturilor asupra cheltuielilor pentru o anumit\ perioad\,
eviden]iat în contul profit [i pierdere.
z Capacitate de plat\ – posibilitatea societ\]ii de a-[i achita la termen obliga]iile
devenite exigibile cu mijloacele b\ne[ti de care dispune.
z Cifr\ de afaceri – volumul veniturilor brute ob]inute pe o perioad\ de timp dat\, de
regul\ un an.
z Dividend – beneficiu distribuit în mod efectiv per ac]iune.
z Finan]are – punerea la dispozi]ie a fondurilor b\ne[ti, din anumite resurse, în con-

di]ii bine determinate [i pentru scopuri precise.
z Investi]ie – plasare de capital; totalitatea cheltuielilor efectuate pentru crearea de noi
fonduri fixe, precum [i pentru reconstruc]ia [i modernizarea celor existente.
z Know-how – concept de origine american\ (în traducere „a [ti cum“) folosit pentru
a defini cuno[tin]ele profesionale, de la simpla îndemânare pân\ la procedeele
tehnologice cele mai complexe.
z Rambursare – restituirea unei sume de bani datorat\.
z Rentabilitate – capacitatea de a produce profit.
z Titlu de valoare – înscris, document imprimat, semnat [i transmisibil, care consti-
tuie obiectul unor tranzac]ii financiare.
ªTIA}I C|…
z termenul „bilan]“ are, în limba român\, valen]e [i conota]ii multiple? Identifica]i-le, utilizând
diferite dic]ionare [i chiar Dic]ionarul Explicativ al Limbii Române.
z termenul „bilan]“ deriv\ din dou\ cuvinte de origine latin\: „bi“ [i „lanx“, desemnând un
cântar cu dou\ talere aflate în echilibru?
1. Prezenta]i bilan]ul contabil [i principiul dublei reprezent\ri.
2. Pornind de la defini]ia bilan]ului contabil, identifica]i func]iile acestuia.
3. Având în vedere cele patru tipuri de modific\ri ce pot afecta structurile de
activ [i de pasiv, scrie]i ecua]ia fiec\rui tip de modificare, ]inând seama de
ecua]ia general\ A = P.
4. Exemplifica]i fiecare dintre cele patru tipuri de modific\ri prin opera]ii
economico-financiare (altele decât cele prezentate în capitol).
5. Preciza]i tipul de modificare pentru fiecare dintre urm\toarele opera]ii:
– se depune la banc\ o parte din numerarul aflat în casierie;
– se cump\r\ un autoturism, contravaloarea lui urmând a se pl\ti ulterior
furnizorului;
– se aprovizioneaz\ cu obiecte de inventar de la un furnizor, achitarea
efectuându-se în numerar;
– se majoreaz\ capitalul social prin `ncorporarea primelor legate de capital.
6. Societatea Comercial\ „Expres“ SRL prezint\, la sfâr[itul lunii martie, urm\-
toarea situa]ie a elementelor sale patrimoniale (datele sunt prezentate în mii
lei): disponibil la banc\ – 200.000, datorii fa]\ de bugetul statului – 125.000,
credite pe termen scurt – 135.000, construc]ii – 550.000, obiecte de inventar

– 35.000, capital social – 520.000, materiale – 28.000, datorii fa]\ de
furnizori – 205.000, datorii fa]\ de salaria]i – 100.000, numerar în casierie –
20.000.
În cursul lunii aprilie au avut loc urm\toarele opera]ii:
– cump\rarea unui utilaj pe care urmeaz\ s\-l achite ulterior, în valoare de
50.000 mii lei;
– achitarea din contul de disponibil de la banc\ a unei p\r]i din datoria fa]\ de
bugetul statului, în valoare de 55.000 mii lei;
– ridicarea de numerar de la banc\ pentru achitarea salariilor, în sum\ de
100.000 mii lei;
– achitarea salariilor în sum\ de 90.000 mii lei;
– depunerea la banc\ a salariilor neachitate.
Se cere:
Întocmirea bilan]ului contabil la sfâr[itul lunii martie.
Prezentarea modific\rilor produse de opera]iile economico-financiare în cursul
lunii aprilie.
Întocmirea bilan]ului la sfâr[itul lunii aprilie.
I. Imagina]i-v\ c\ privi]i un film pe un DVD conectat la calculator sau la TV

[i sun\ telefonul. Pentru c\ nu dori]i s\ pierde]i nici o secven]\, ve]i ap\sa tasta
„Pause“ a telecomenzii [i filmul se va opri pe ecranul calculatorului într-un cadru
„încremenit“. Dup\ ce a]i încheiat convorbirea, ve]i relua vizionarea filmului, ima-
ginile prind via]\, filmul se deruleaz\ secven]\ cu secven]\, pân\ la finalul fericit,
nefericit sau neutru.
F\când o paralel\ între scenariul imaginat mai sus [i modul cum se reflect\ ele-
mentele patrimoniale în bilan]ul contabil [i, respectiv, contul de rezultate, com-
pleta]i spa]iile libere din urm\toarele afirma]ii:
a. Imaginea „Stop-cadru“ pe ecranul calculatorului sau televizorului cores-
punde reflect\rii elementelor patrimoniale prin _________.
b. Reluarea vizion\rii filmului [i derularea secven]elor înseamn\ _________
ale elementelor de activ [i pasiv.
c. Sfâr[itul filmului, fericit, nefericit sau neutru, poate însemna în termeni con-
tabili, un rezultat_________________________, __________________ sau
___________________.
II. O societate comercial\ prezint\, la data de 31 decembrie 2003, urm\toarele

elemente patrimoniale:
Utilaje 220.000.000 lei
Amortiz\ri privind imobiliz\rile corporale 60.200.000 lei
Capital social 180.200.000 lei

Materii prime 25.000.000 lei
Produse finite 9.000.000 lei
Conturi curente la b\nci 16.000.000 lei
Casa 1.000.000 lei
Credite bancare pe termen scurt 6.000.000 lei
Furnizori 18.000.000 lei
Creditori diver[i 5.000.000 lei
În cursul lunii ianuarie 2004 au avut loc urm\toarele opera]ii economico-fi-
nanciare :
a) ridicarea de la banc\ a sumei de 4.000.000 lei pentru efectuarea unor pl\]i;
b) achitarea obliga]iilor fa]\ de furnizori, în valoare de 5.000.000 lei, dintr-un
credit pe termen scurt primit de la banc\;
c) achizi]ia de materii prime de la furnizori, în valoare de 7.000.000 lei;
d) achitarea din disponibilul unit\]ii de la banc\ a obliga]iilor fa]\ de un
creditor, în sum\ de 3.000.000 lei;
e) subscrierea [i primirea ca aport în natur\ a unui mijloc fix a c\rui valoare
stabilit\ prin evaluare este de 13.000.000 lei;
f) reducerea capitalului social al societ\]ii comerciale ca urmare a hot\rârii
adun\rii generale prin rambursarea c\tre ac]ionari a unei p\r]i din aport în
sum\ de 3.000.000 lei.
Se cere:
– ~ntocmirea bilan]ului contabil la data de 31 decembrie 2003.
– S\ se precizeze modific\rile pe care le produce fiecare opera]ie economico-fi-
nanciar\ a lunii ianuarie asupra situa]iei patrimoniului societ\]ii comerciale,
întocmind câte un nou bilan] dup\ fiecare opera]ie în parte.
– S\ se precizeze, pentru fiecare modificare operat\ în bilan], ecua]ia patrimo-
nial\ rezultat\.
– ~ntocmirea bilan]ului contabil la finalul lunii ianuarie 2004 [i compararea cu
cel de la 31 decembrie 2003.
III. A. Pentru situa]iile de mai jos, s\ se grupeze bunurile economice [i sursele

de finan]are ale acestora, existente la un moment dat în câteva societ\]i comerciale
[i s\ se prezinte sub form\ de bilan]. Diferen]a dintre active [i pasive va fi tratat\ ca
rezultat.
1) Societatea comercial\ FANTASY IMPORT-EXPORT SRL prezint\ la

data de 31 ianuarie 2004 urm\toarea situa]ie economico-financiar\:
Echipamente tehnologice 60.000.000 lei
Disponibilit\]i în cont la banc\ 20.000.000 lei
Materiale 30.000.000 lei

Cheltuieli de constituire 8.000.000 lei
Titluri de participare 30.000.000 lei
Credite bancare pe termen scurt 30.000.000 lei
Furnizori 22.500.000 lei
Creditori 1.000.000 lei
Debitori 500.000 lei
2) Societatea comercial\ MODERN TEXT S.A. dispune, la data de 31 ianuarie

2004, de urm\toarele elemente patrimoniale:
Ma[ini de cusut 200.000.000 lei
Cl\diri 400.000.000 lei
Instala]ii [i utilaje 100.000.000 lei
Stof\ ecosez 150.000.000 lei
Tergal 90.000.000 lei
Piese de schimb pentru ma[ini de cusut 3.000.000 lei
Nasturi 2.000.000 lei
Foarfeci 2.500.000 lei
Perii de haine 1.000.000 lei
Ma[ini de c\lcat manuale 5.200.000 lei
Halate pentru muncitori 3.500.000 lei
Datorii pentru materiale aprovizionate 100.000.000 lei
Salarii datorate muncitorilor 80.000.000 lei
Pantaloni 40.000.000 lei
Sume datorate c\tre b\nci 81.000.000 lei
Impozit pe salarii 14.000.000 lei
Rezerve 10.000.000 lei
Efecte comerciale de pl\tit 26.200.000 lei
Creditori diver[i 70.000.000 lei
Sacouri b\rb\te[ti 75.000.000 lei
Contribu]ia la asigur\rile sociale 18.000.000 lei
Contribu]ia la fondul de [omaj 2.400.000 lei
3) Societatea comercial\ EPSILON SRL are în folosin]\, la 31 ianuarie 2004,

urm\toarele elemente patrimoniale:
Program informatic 12.000.000 lei
Efecte comerciale de primit 30.000.000 lei
Materiale pentru între]inere [i repara]ii 50.000.000 lei

Sume datorate c\tre b\nci 50.000.000 lei
Utilaje 230.000.000 lei
Mijloace de transport 128.000.000 lei
Materii prime 13.000.000 lei
Impozite datorate 12.000.000 lei
Cheltuieli de constituire 1.000.000 lei
Creditori 28.000.000 lei
Clien]i 100.000.000 lei
Salarii datorate muncitorilor 70.000.000 lei
Efecte comerciale de pl\tit 80.000.000 lei
Cheltuieli de cercetare-dezvoltare 50.000.000 lei
Datorii pentru materiale aprovizionate 210.000.000 lei
Titluri de participare 10.000.000 lei
Rezerve 6.000.000 lei

Rezerve din reevaluare 3.000.000 lei
B. S\ se demonstreze modific\rile care se produc asupra elementelor patrimo-

niale din bilan] în urma opera]iilor economice prin:
– analiza modific\rilor produse de opera]iile economice asupra m\rimii va-
lorice a elementelor patrimoniale;
– întocmirea bilan]ului dup\ fiecare opera]ie economic\ sau la sfâr[itul unei zile.
La societatea comercial\ EPSILON SRL, dup\ întocmirea bilan]ului contabil,
potrivit datelor din problema precedent\, în cursul lunii februarie din exerci]iul
financiar 2004, au avut loc urm\toarele opera]ii economice:
La 7 februarie:
a) se recep]ioneaz\ materii prime, conform facturii, în sum\ de 60.000.000 lei;
b) se pl\tesc prin banc\, conform extrasului de cont, impozite datorate la bugetul
statului.
La 9 februarie:
c) pe baza cecului de numerar se ridic\ de la banc\ numerar în sum\ de
70.000.00 lei;
d) se achit\ datoria fa]\ de creditori dintr-un credit pe termen scurt acordat de
banc\ în sum\ de 30.000.000 lei.
La 10 februarie:
e) se achit\, conform extrasului de cont, facturile pentru materialele aprovi-
zionate, în valoare de 30.000.000 lei;
f) conform statului de plat\ se achit\ salariile cuvenite muncitorilor, de

60.500.000 lei.
La 12 februarie:
g) conform dispozi]iei de plat\, se ramburseaz\ suma de 5.000.000 lei, repre-
zentând credite ajunse la scaden]\.
La 19 februarie:
h) casierul depune la banc\ suma de 9.500.000 lei, reprezentând salarii neri-
dicate.
Identifica]i elementele patrimoniale ale întreprinderii la care v\ desf\[ura]i
activitatea practic\, respectiv ale firmei-exerci]iu. Întocmi]i bilan]ul contabil pe
baza informa]iilor ob]inute.
Test gril\
1. Într-un cont de profit [i pierdere 3. Într-un sistem contabil normalizat,
alc\tuit pe criteriul destina]iei cheltuielilor se poate spune despre un bilan] contabil c\:
[i veniturilor nu figureaz\ unul dintre ur- a. este în concordan]\ cu normele fiscale;
m\torii indicatori: b. respect\ sau nu principiile [i nor-
a. cifra de afaceri; mele contabile;
b. costul de produc]ie al bunurilor vân- c. este exact;
dute; d. este oportun;
c. produc]ia exerci]iului; e. este predictiv.
d. rezultatul extraordinar;
4. În cadrul bilan]ului contabil din
e. impozitul pe profit.
România, clasificarea activelor [i pasi-
velor se face dup\:
2. Potrivit principiului cunoa[terii
a. natura [i destina]ia activelor [i a pa-
rezultatului, în ]ara noastr\ rezultatul se sivelor;
înregistreaz\: b. activele dup\ natur\, destina]ie [i li-
a. în momentul cump\r\rii elementelor chiditate, pasivele dup\ natur\, ori-
destinate fabrica]iei; gine [i exigibilitate a lor;
b. în momentul produc]iei; c. destina]ia activelor [i a pasivelor;
c. în momentul stoc\rii produselor; d. natura juridic\ a activelor [i a pasi-
d. în momentul livr\rii produselor; velor;
e. în momentul factur\rii produselor. e. lichiditatea activelor [i a pasivelor.
5. Dispune]i de urm\toarele date din la banc\ 20.000.000 lei, utilaje 5.000.000 lei,
bilan]: mijloace fixe 64.000 lei; m\rfuri rezerve 2.000.000 lei, provizioane pentru
12.000 lei; disponibil la banc\ 4.000 lei; riscuri [i cheltuieli 8.000.000 lei, obiecte de
capital subscris v\rsat 34.000 lei; alte inventar 1.000.000 lei, m\rfuri 15.000.000 lei,
rezerve 12.000 lei; furnizori 28.000 lei; prime de capital 1.000.000 lei, salarii
clien]i-creditori 6.000 lei. Care este m\- 4.000.000 lei, produse finite 4.000.000 lei.
rimea activului net contabil:
a. 46.000 lei; 7. S\ se prezinte bilan]ul contabil,
b. 34.000 lei; structurat pe cele patru componente (ac-
c. 72.000 lei; tive imobilizate, active circulante, capital
d. 12.000 lei; propriu [i datorii), [tiind c\:
e. 52.000 lei. a. totalul activ este 42.000.000 lei;
b. activele imobilizate reprezint\ 40%
6. S\ se grupeze în activ [i pasiv ur- din activele circulante;
m\toarele elemente, conform prezent\rii c. datoriile reprezint\ 70% din activele
lor din bilan]: capital social 20.000.000 lei, circulante;
credite bancare 10.000.000 lei, disponibil d. profitul este egal cu 10% din capital.
DOCUMENTELE DE EVIDEN}|
V.
5.1. Importan]a, structura [i clasificarea documentelor
Opera]iile economice [i financiare care se refer\ la existen]a [i mi[carea mij-
loacelor economice [i la sursele lor de formare trebuie consemnate în scris, în acte
justificative, în momentul efectu\rii lor. Aceste acte scrise sunt numite documente
de eviden]\.
Documentul de eviden]\ este un act scris în care se consemneaz\ dup\ anu-
mite reguli opera]iile economice [i financiare [i care, `n acest mod, atest\ aceste
opera]ii.
Conform Legii contabilit\]ii „orice opera]ie patrimonial\ se consemneaz\ în mo-
mentul efectu\rii ei, într-un act scris care st\ la baza înregistr\rilor în contabilitate,
dobândind astfel calitatea de document justificativ“. Se asigur\ astfel datele de in-
trare în sistemul informa]ional contabil.
Formularele folosite ca documente pot fi tipizate [i netipizate.

Formularele tipizate
Suporturi de informa]ii în care con]inutul, forma [i formatul sunt prestabilite
[i imprimate; con]inutul formularelor este definit de informa]iile consemnate.
Formularele netipizate
Suporturi de informa]ii în care con]inutul, forma [i formatul nu sunt presta-
bilite [i imprimate; folosirea lor este la latitudinea întreprinderii.
Importan]a documentelor pentru eviden]a contabil\, deci [i pentru întreprindere,

se poate concretiza prin urm\toarele:
– prin ele se justific\ opera]iile înregistrate în eviden]e;
– stau la baza înregistr\rilor în contabilitate;
– consemneaz\ date necesare pentru control [i analiza economico-financiar\;
– constituie probe în justi]ie, în caz de litigii.
Structura documentelor
Sub aspectul con]inutului, documentele de eviden]\ trebuie s\ con]in\:
– denumirea documentului;
– denumirea [i sediul unit\]ii sau serviciului care emite documentul;
– num\rul [i data documentului;
– p\r]ile ce particip\ la efectuarea opera]iei economice;

– descrierea concis\, clar\, precis\ a opera]iei economico-financiare efectuate,
astfel încât s\ cuprind\ toate datele necesare înregistr\rii în eviden]\;
– atunci când este cazul, temeiul legal al efectu\rii opera]iei;
– datele cantitative [i valorice aferente opera]iei consemnate;
– semn\turile persoanelor responsabile care r\spund de efectuarea opera]iilor,
ale celor care avizeaz\ [i ale celor în drept s\ aprobe opera]iile respective;
– alte elemente menite s\ asigure consemnarea complet\ a opera]iilor în docu-
mentele justificative.
Forma documentelor
Documentele simple, ca suport de date pentru contabilitatea [i gestiunea unei
firme, pot `mbr\ca mai multe forme:
z documente `n form\ tabelar\ – `n aceast\ categorie sunt cuprinse acele do-
cumente ce apar sub forma unor tabele cu linii [i coloane; la intersec]ia unui rând
cu o coloan\ iau na[tere rubricile care con]in date ce fac obiectul prelucr\rii `n con-
tabilitate (ex. Bonul de consum, Fi[a de magazie, Fi[a mijlocului fix etc.);
z documente sub form\ de chestionar – datele furnizate de aceste documente
se ob]in `n urma r\spunsului la anumite `ntreb\ri; `ntreb\rile pot fi:
– cu r\spuns `nchis, persoana care completeaz\ chestionarul putând s\ aleag\
una sau mai multe variante de r\spuns dintre cele propuse `n formular
(exemplu: `ntreb\ri de tip gril\);
– cu r\spuns deschis, persoana care completeaz\ chestionarul construindu-[i
singur\ r\spunsul (exemplu: Declara]ia de inventar, Chitan]a de numerar);
z documente grupate – `mbin\ cele dou\ forme prezentate mai sus, fiind alc\-
tuite din mai multe p\r]i, unele sub form\ tabelar\, iar altele sub form\ de chestionar
(exemplu: Factura fiscal\, Factura, Ordinul de deplasare etc.).
Clasificarea documentelor
În raport cu opera]iile pe care le consemneaz\, în practic\ se utilizeaz\ docu-
mente numeroase [i variate. Luând în considerare tr\s\turile lor caracteristice, docu-
mentele de eviden]\ se pot clasifica dup\ mai multe criterii:
a) Dup\ natura opera]iilor înscrise în documente se împart în:

– documente privind mijloacele fixe, care se refer\ la existen]a [i la mi[carea
acestora (exemplu: proces-verbal de recep]ie, fi[a mijlocului fix etc.);
– documente de eviden]\ privind valorile materiale, care atest\ existen]a mate-
rialelor, m\rfurilor [i ambalajelor, intr\rile [i ie[irile (exemplu: factur\, aviz de
expedi]ie, bon de consum, bon de vânzare etc.);
– documente de eviden]\ privind mijloacele b\ne[ti, care se refer\ la încas\rile
[i pl\]ile în numerar sau prin banc\ (exemplu: chitan]e, dispozi]ii de plat\ etc.);
V. Documentele de eviden]\ 91
– documente privind eviden]a muncii [i a salariilor, care se refer\ la timpul de

munc\ efectuat, drepturile ce se cuvin pentru munca efectuat\, plata salariilor
(exemplu: foaie colectiv\ de prezen]\, list\ de avans chenzinal, stat de plat\
al salariilor etc.).
b) Dup\ caracterul [i func]ia pe care o îndeplinesc se împart în:

– documente de dispozi]ie, care cuprind dispozi]ia dat\ unei persoane sau uni-
t\]i pentru executarea unei anumite opera]ii economico-financiare (exemplu:
dispozi]ie de plat\, dispozi]ie de încasare etc.);
– documente de execu]ie, care consemneaz\ opera]iile economico-financiare
efectuate (exemplu: chitan]e, raport de gestiune etc.);
– documente mixte, care cuprind atât dispozi]ia pentru executarea unei opera]ii,
cât [i confirmarea execut\rii opera]iei înscrise în document (exemplu: dispo-
zi]ie de plat\).
c) Dup\ locul de întocmire [i circula]ie se grupeaz\ astfel:

– documente interne, care se întocmesc [i circul\ în cadrul aceleia[i unit\]i
(exemplu: bon de consum, bon de marcaj);
– documente externe, care se întocmesc de c\tre o unitate [i se trimit altor
unit\]i (exemplu: factur\, dispozi]ie de plat\).
d) Dup\ regimul de tip\rire, p\strare [i folosire se împart în:

– documente cu regim special, care sunt înseriate, numerotate cu men]iunea
„cu regim special“, aici incluzându-se cu deosebire cele referitoare la gestio-
narea valorilor materiale [i b\ne[ti;
– documente f\r\ regim special, care se întocmesc respectând normele generale
privind întocmirea [i circuitul documentelor.
e) Dup\ sfera de aplicare se grupeaz\ în:

– documente generale sau comune, care sunt folosite de c\tre toate unit\]ile
(exemplu: factur\, chitan]\, bon de consum);
– documente specifice unor activit\]i (exemplu: bon de vânzare, nota de plat\
pentru osp\tari).
f) Dup\ modul de întocmire se împart în:

– documente primare, care cuprind o singur\ opera]ie economic\ (exemplu:
bon de vânzare, bon de consum, chitan]\);
– documente centralizatoare, care însumeaz\ mai multe documente singulare
(exemplu: borderoul bonurilor de vânzare, borderoul încas\ri-vânz\ri).
g) Dup\ rolul pe care îl au în cadrul sistemului informa]ional contabil:

– documente justificative;
– registre contabile;
– documente de sintez\ [i raportare.
5.2. Reguli de întocmire, verificare, corectare,

circuit, p\strare [i arhivare a documentelor
Întocmirea documentelor se face cu respectarea „Normelor de utilizare a for-

mularelor tipizate comune privind activitatea financiar\ [i contabil\“, elaborate de
Ministerul Economiei [i Finan]elor, care se refer\ la obligativitatea întocmirii unui
anumit num\r de exemplare pentru documentul respectiv, scrierea cu past\ sau
cerneal\, la ma[ina de scris sau folosind tehnica de calcul, dup\ caz.
Ele sunt întocmite, în principiu, la locul de munc\ în cadrul c\ruia se produce
opera]ia sau se particip\ la înf\ptuirea ei, pe formulare tipizate sau netipizate.
Dup\ completare, documentele justificative sunt supuse opera]iei de prelucrare
– sortarea documentelor pe opera]ii, exprimarea în etalon monetar a m\rimii ope-
ra]iilor economice [i financiare, cumularea mai multor documente [i ob]inerea
documentelor centralizatoare, verificarea [i înregistrarea în contabilitate.
Verificarea documentelor const\ în:

Verificarea formei – urm\re[te dac\ a fost folosit formularul corespunz\tor,
dac\ au fost întocmite toate exemplarele cerute, dac\ documentul a fost completat clar,
cite], dac\ el con]ine semn\turile celor în drept, dac\ nu prezint\ corecturi [i [ters\turi.
Verificarea calculelor prin care se urm\re[te aritmetic dac\ sumele sunt înscrise
corect [i dac\ toate calculele sunt exacte.
Verificarea de fond – urm\re[te dac\ opera]ia respect\ dispozi]iile legale în
vigoare, dac\ opera]ia înscris\ în document a fost necesar\, oportun\, real\ [i legal\:
– verificarea necesit\]ii – urm\re[te dac\ opera]ia respectiv\ este util\ în-
treprinderii;
– verificarea realit\]ii – urm\re[te dac\ opera]ia înscris\ în document este real\;
– verificarea legalit\]ii – urm\re[te dac\ opera]ia economic\ a fost efectuat\ cu
respectarea dispozi]iilor [i a actelor normative în vigoare.
– verificarea oportunit\]ii – urm\re[te dac\ opera]ia economic\ a fost efectuat\
în momentul cel mai potrivit.
Corectarea documentelor
Erorile constatate cu ocazia întocmirii, verific\rii [i înregistr\rii documentelor
justificative se corecteaz\ prin t\ierea cu o linie orizontal\ a textului sau a cifrei
eronate, astfel încât s\ se poat\ citi ceea ce era scris, iar deasupra se scrie textul sau
cifra corect\. Corectarea se face în toate exemplarele întocmite [i se confirm\ prin

semn\turi, de c\tre persoanele care au întocmit documentul, men]ionând data corecturii.
Documentele care atest\ opera]ii cu numerar sau de banc\ nu se corecteaz\. În
eventualitatea constat\rii unor erori, acestea se anuleaz\. Documentele anulate nu
se distrug, ci se p\streaz\ în carnetele respective, întocmindu-se alte documente
corecte.
În cazul complet\rii documentelor utilizând tehnica de calcul, corecturile sunt
admise numai înaintea prelucr\rii lor, cu men]ionarea datei când s-a efectuat
rectificarea [i semnate de cel care a f\cut modificarea.
Reconstituirea documentelor justificative distruse, sustrase sau pierdute

Opera]iile cu privire la existen]a [i mi[carea elementelor patrimoniale sunt
considerate valabile din punct de vedere legal numai dac\ sunt justificate cu do-
cumente originale, întocmite sau reconstituite conform normelor legale în vigoare.
În momentul constat\rii pierderii, sustragerii sau distrugerii unui document
justificativ, persoana care a f\cut aceast\ constatare trebuie s\ aduc\ la cuno[tin]a
conduc\torului unit\]ii, `n termen de 24 de ore, în scris, acest lucru.
Conduc\torul unit\]ii are obliga]ia ca în termen de cel mult 3 zile de la primirea
în[tiin]\rii s\ încheie un proces-verbal care s\ cuprind\:
z datele de identificare ale documentului pierdut, sustras sau deteriorat;
z numele [i prenumele salariatului responsabil cu p\strarea documentului
respectiv;
z data [i împrejur\rile în care s-a constatat lipsa documentului respectiv.
Procesul-verbal încheiat este semnat de c\tre:
– conduc\torul unit\]ii;
– conduc\torul compartimentului financiar-contabil;
– salariatul responsabil cu p\strarea documentului;
– [eful ierarhic al salariatului responsabil cu p\strarea documentului, dup\ caz.
Salariatul responsabil cu p\strarea documentului în cauz\ este obligat, ca odat\
cu semnarea procesului-verbal, s\ dea [i o declara]ie scris\ cu privire la împre-
jur\rile în care a disp\rut documentul respectiv.
În cazul în care pierderea, sustragerea sau deteriorarea unui document consti-
tuie infrac]iune, se anun]\ imediat organele de urm\rire penal\.
Reconstituirea documentelor se face în baza unui „dosar de reconstituire“ în-
tocmit separat pentru fiecare caz. Acest dosar trebuie s\ con]in\ toate lucr\rile efec-
tuate în leg\tur\ cu constatarea [i reconstituirea documentului disp\rut, cum ar fi:
z sesizarea scris\ a persoanei care a constatat dispari]ia documentului;
z procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii [i de-
clara]ia salariatului responsabil cu p\strarea documentului;
z dovada sesiz\rii Parchetului General sau dovada sanc]ion\rii disciplinare a
salariatului vinovat, dup\ caz;
z decizia scris\ a conduc\torului unit\]ii de reconstituire a documentului;

z o copie a documentului reconstituit.
În situa]ia în care documentul disp\rut este emis de o alt\ unitate patrimonial\,
reconstituirea acestuia se face de c\tre emitent, la cererea scris\ a conduc\torului
unit\]ii solicitante. În acest caz, unitatea emitent\ va trimite unit\]ii solicitante, în
termen de 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit.
Documentele reconstituite vor purta, în mod obligatoriu [i vizibil, men]iunea
„Reconstituit", specificându-se totodat\ num\rul [i data dispozi]iei prin care s-a
decis reconstituirea documentului. Documentele reconstituite în conformitate cu
cerin]ele de mai sus constituie baza legal\ pentru înregistrarea în contabilitate a
opera]iilor consemnate.
Nu pot fi reconstituite documente de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de
c\l\torie nenominale) pierdute, sustrase sau distruse înainte de înregistrarea aces-
tora în eviden]a contabil\.
G\sirea ulterioar\ a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anu-
leaz\ sanc]iunile disciplinare sau penale, îns\ poate constitui motiv de revizuire a
acestora conform legii.
Circuitul [i p\strarea documentelor

În cadrul întreprinderii, documentele utilizate trebuie s\ constituie un sistem
unitar [i ra]ional, care s\ aib\ la baz\ reguli precise cu privire la întocmirea, folo-
sirea, circula]ia [i eviden]a fiec\rui document.
Circuitul reprezint\ drumul parcurs de documente din momentul întocmirii lor
[i pân\ în momentul clas\rii lor în arhiv\.
Într-o întreprindere, circuitul documentelor se desf\[oar\ conform unui grafic
întocmit de contabilul [ef [i aprobat de conducerea unit\]ii.
Graficul cuprinde urm\toarele:
– termenele de întocmire;
– îndatoririle celor care le întocmesc;
– prelucrarea documentelor;
– verificarea documentelor;
– destina]ia fiec\rui exemplar.
Dup\ rezolvarea complet\ [i definitiv\ a documentelor, acestea parcurg ultima
faz\ a circuitului lor – clasarea la dosar.
Prin clasare se în]elege aranjarea documentelor într-o anumit\ ordine strict
determinat\, care s\ asigure o bun\ p\strare a lor [i o g\sire u[oar\ pentru ob]inerea
informa]iilor necesare.
Clasarea poate fi definitiv\ sau provizorie, în func]ie de durata de timp.
Clasarea pe coresponden]i este clasarea dosarului care constituie corespon-
den]a cu alte întreprinderi.
Indiferent de clasarea folosit\, în fiecare dosar, documentele se aranjeaz\ în

ordine cronologic\.
P\strarea documentelor trebuie s\ asigure o integritate deplin\ a acestora.
De aceea, se constituie un compartiment special de arhivare în care se p\streaz\:
documente originale, copii, fotocopii, filme, coresponden]\, planuri, schi]e.
P\strarea documentelor se realizeaz\ pe o perioad\ mai îndelungat\ sau mai
scurt\ de timp, în func]ie de importan]a [i felul lor, conform normelor legale în vi-
goare. În cursul anului de gestiune, documentele se p\streaz\ în cadrul fiec\rui
serviciu din unitate. Dup\ expirarea anului, documentele se predau pentru p\strare la
arhiv\, în care scop ele se îndosariaz\, se sigileaz\, se numeroteaz\, se certific\ [i se
înscriu în registrul de arhiv\.
Arhiva se poate organiza: în ordine cronologic\ – documentele se p\streaz\ în
ordinea datelor de înregistrare –, pe obiecte (ceea ce presupune p\strarea documen-
telor pe feluri de opera]iuni), pe coresponden]i, adic\ pe fiecare agent economic cu
care unitatea are rela]ii [i combinat\, ceea ce presupune folosirea în acela[i timp a
dou\ sau mai multe metode.
Documentele cu regim special

Persoanele juridice [i cele fizice care, potrivit Legii contabilit\]ii nr. 82/1991
cu modific\rile [i complet\rile ulterioare, au obliga]ia s\ organizeze [i s\ conduc\
eviden]a contabil\, vor utiliza, pentru determinarea veniturilor din activitatea de
exploatare, numai formulare tipizate, cu regim special, comune pe economie.
Hot\rârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor
comune privind activitatea financiar\ [i contabil\ [i a normelor metodologice
privind întocmirea [i utilizarea acestora, elaborat\ în spiritul Legii contabilit\]ii nr.
82/1991, republicat\, stipuleaz\ c\ pentru determinarea veniturilor din activitatea
de exploatare se vor folosi formularele cu regim special comune pe economie.
Sistemul unitar de înseriere [i numerotare a formularelor tipizate cu regim
special se asigur\ la nivel na]ional, de c\tre Ministerul Finan]elor [i R.A. „Impri-
meria Na]ional\“. Aceste formulare sunt furnizate de c\tre R.A. „Imprimeria Na-
]ional\“ sau de alte firme specializate în tip\rirea de documente tipizate, sub supra-
vegherea R.A. „Imprimeria Na]ional\“, selectate pe baza criteriilor stabilite prin
ordin al ministrului finan]elor.
Eviden]a operativ\ a documentelor cu regim special se ]ine cu ajutorul Fi[ei de
magazie pentru documente cu regim special.
~n subsolul documentelor cu regim special se men]ioneaz\ ordinul ministrului
finan]elor prin care a fost aprobat acel model de formular: „Aprobat prin OMF
nr……. /…..“. În cazul `n care firma utilizeaz\ tehnica de calcul pentru editarea
documentelor cu regim special se va tip\ri `n subsolul documentului num\rul [i data
aprob\rii primite de la Direc]ia General\ a Finan]elor Publice [i Controlului Finan-

ciar de Stat: „ Aprobat de DGFPCFS …………….. cu nr. ………….“.
În vederea stabilirii veniturilor din activitatea de exploatare, persoanele care au
obliga]ia conform legii contabilit\]ii s\ organizeze [i s\ conduc\ eviden]a contabil\
vor utiliza, de regul\, Factura fiscal\ sau Factura (dup\ caz).
Formularele cu regim special se distribuie utilizatorilor, contra cost, prin
unit\]ile teritoriale ale Ministerului Finan]elor sau prin unit\]i autorizate de acesta.
Utilizatorii pot solicita documente cu regim special tip\rite pe hârtie de o cali-
tate superioar\ [i/sau având tip\rite pe ele, în antet, sigla, denumirea [i alte infor-
ma]ii despre utilizator, în condi]iile suport\rii de c\tre utilizator a diferen]elor de pre].
Formularele cu regim special se elibereaz\ utilizatorilor, în baza aprob\rii
administratorului sau a altor persoane care au obliga]ia de a gestiona patrimoniul.
Aceste documente se elibereaz\ din magazia firmei, pe baza bonului de consum,
dintr-un bonier distinct, gestionat de c\tre o persoan\ desemnat\ de administratorul
firmei sau alt\ persoan\ care are obliga]ia gestion\rii patrimoniului. La eliberarea
din magazie a acestor documente se vor specifica în mod obligatoriu, în bonul de
consum, seria [i numerele documentelor eliberate.
Formularele neutilizabile, defectuos tip\rite sau completate eronat se anuleaz\
prin barare pe diagonal\, f\cându-se men]iunea „Anulat“ pe toate exemplarele, dup\
care se restituie gestionarului de documente sub semn\tura persoanei pred\toare.
Excep]ie fac documentele cu regim special grupate în carnete, care se vor p\stra în
carnet, anulate, f\r\ a fi deta[ate.
5.3. Completarea documentelor pentru principalele evenimente

[i tranzac]ii financiare
În continuare sunt prezentate câteva documente pentru principalele evenimente

[i tranzac]ii economico-financiare, grupate pe feluri de elemente patrimoniale.
Respectând regulile de întocmire prezentate anterior, încerca]i s\ completa]i aceste
documente.
REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR
Format A3, tip\rit pe ambele fe]e, sub form\ de registru ce con]ine 100 de file.
1. Serve[te ca document de atribuire a num\rului de inventar a mijloacelor fixe
existente în unitate, în vederea identific\rii lor.
2. Se întocme[te de compartimentul financiar-contabil sau de persoana care
conduce eviden]a contabil\, pe grupe de mijloace fixe, prin înregistrarea
cronologic\ a mijloacelor fixe intrate în unitate.
Se poate folosi, fie câte un registru pentru fiecare grup\ de mijloace fixe, fie un
registru pentru mai multe grupe, în func]ie de num\rul mijloacelor fixe existente [i
al celor care urmeaz\ a intra în unitate.
În scopul asigur\rii controlului asupra existen]ei mijloacelor fixe se atribuie,
fiec\rui mijloc fix care constituie obiect de eviden]\, un num\r de inventar în
momentul intr\rii în unitate, prin achizi]ionare, construire, confec]ionare, transfer
(cu excep]ia celor luate cu chirie), care se consemneaz\ în registrul numerelor de
inventar. Num\rul de inventar atribuit mijloacelor fixe care circul\ prin schimb
(tuburi pentru oxigen, butoaie) nu se imprim\ pe acestea.
Numerotarea mijloacelor fixe în cadrul registrului se face de regul\ în ordinea
succesiunii numerelor [i pe grupe de mijloace fixe.
În acest scop, fiec\rei grupe de mijloace fixe stabilite de unitate i se rezerv\ o
anumit\ serie de numere de ordine (exemplu: pentru cl\diri 1000–1999; pentru
construc]ii speciale 2000–2999; pentru ma[ini, utilaje [i instala]ii de lucru
3000–3999; pentru aparate [i instala]ii de m\surare, control [i reglare 4000–4999),
astfel încât prima cifr\ s\ reprezinte o anumit\ grup\ de mijloace fixe din care face
parte obiectul respectiv.
În cadrul seriei se atribuie numere separate pe urm\toarele subgrupe: unelte,
accesorii de produc]ie [i inventar gospod\resc, fondul bibliotecar, valori de muzeu
[i obiecte de expozi]ie, precum [i pentru alte subgrupe pe care unitatea le consider\
necesare.
La stabilirea num\rului de inventar în cadrul seriei se au în vedere atât mijloace
fixe existente, cât [i mijloace fixe care vor fi achizi]ionate, construite sau confec-
]ionate în anii urm\tori.
Num\rul de inventar atribuit unui mijloc fix urmeaz\ s\ fie trecut în toate
documentele care privesc mijlocul fix respectiv.
Num\rul de inventar atribuit se imprim\ direct pe obiect (cu vopsea sau prin
poansonare) sau se graveaz\ pe o pl\cu]\ ce se fixeaz\ pe mijlocul fix respectiv sau
prin alte mijloace care s\ asigure identificarea mijlocului fix respectiv.
Pe fiecare obiect este obligatoriu s\ se imprime [i ini]ialele unit\]ii c\reia îi
apar]in mijloacele fixe respective.
Pentru mijloacele fixe complexe (formate din mai multe obiecte componente) [i
pentru mijloacele fixe a c\ror eviden]\ se ]ine pe tronsoane (conducte de distribu]ie gaz
metan, drumuri, linii electrice), pe fiecare obiect se indic\ num\rul de inventar atribuit.
În aceste cazuri este necesar ca, pe lâng\ num\rul de inventar respectiv, s\ se foloseasc\
[i numere suplimentare, în scopul numerot\rii p\r]ilor componente ale mijlocului fix
respectiv, de exemplu: 10.001/1, 10.001/2, 10.001/3, numere care pot fi trecute în
coloana „Denumirea mijlocului fix [i caracteristici tehnice“. Numerele de inventar ale
mijloacelor fixe transferate altor unit\]i sau scoase din func]iune nu pot fi atribuite altor
mijloace fixe intrate în unitate. Aceste numere r\mân libere pân\ la renumerotarea
mijloacelor fixe, când se întocme[te un nou registru al num\rului de inventar.
Mijloacele fixe închiriate se eviden]iaz\, în contabilitatea unit\]ii care le-a luat

cu chirie, în conturile în afara bilan]ului, cu numere de inventar atribuite la unitatea
care le-a dat cu chirie.
Pentru biblioteca tehnic\, filmotec\, discotec\ [i alte mijloace fixe similare, în
registrul numerelor de inventar se rezerv\ un singur num\r, în cazul `n care acestea
constituie un singur obiect de eviden]\, sau mai multe numere, în cazul în care obiectul
de eviden]\ îl constituie fiecare colec]ie în parte.
Mijloacelor fixe procurate de institu]iile publice, potrivit normelor în vigoare,
în scopul redistribuirii la alte institu]ii publice, li se atribuie num\r de inventar de
c\tre unit\]ile care le primesc în folosin]\. În cazul când unit\]ile primitoare nu au
organizat\ contabilitatea proprie, num\rul de inventar se atribuie de c\tre organul
de contabilitate al institu]iilor publice care le ]in eviden]a.
Registrul numerelor de inventar se completeaz\ astfel:
– în coloana 1 se înscrie num\rul de inventar;
– în coloana 2 se înscrie codul mijlocului fix;
– în coloana 3 se înscriu, pe scurt, datele strict necesare pentru identificarea
mijlocului fix;
– în coloana 4 se înscrie locul unde se afl\ mijlocul fix – `n cazul mi[c\rilor
frecvente, aceast\ coloan\ se completeaz\ cu creionul negru, pentru a se putea
[terge denumirea locului de folosin]\ anterior [i a se înscrie noul loc unde se
afl\ mijlocul fix;
– coloana 5 se folose[te în m\sura în care sunt necesare [i alte men]iuni decât
cele f\cute în celelalte coloane, ca de exemplu, men]iuni privind transferul sau
scoaterea din func]iune a mijlocului fix.
3. Nu circul\, fiind document de înregistrare contabil\.
4. Se arhiveaz\ la compartimentul financiar contabil.
Unitatea............................
Registrul
numerelor de inventar
Locul
Nr. de Codul de Denumirea mijlocului fix
unde se Alte men]iuni
inventar clasificare [i caracteristici tehnice
afl\
1 2 3 4 5
FI{A MIJLOCULUI FIX
Format A5, tip\rit pe ambele fe]e, în foi volante, pe carton.

1. Serve[te ca document pentru eviden]a analitic\ a mijloacelor fixe.
2. Se întocme[te într-un exemplar, de c\tre compartimentul financiar contabil,
pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de acela[i fel [i
de aceea[i valoare care, în cazul unit\]ilor, au acelea[i cote de amortizare [i
sunt puse în func]iune în aceea[i lun\.
Se p\streaz\ în cartotec\, pe grupe de mijloace fixe, în ordinea codurilor din
clasificarea fondurilor fixe conform Legii nr. 15/1994; în cadrul acestora, fi[ele mijloa-
celor fixe se grupeaz\ pe locuri de folosin]\.
Când formularul este folosit ca fi[\ colectiv\, nu se sorteaz\ pe locuri de folosin]\.
Grupa ………………………………………...
Fi[a mijlocului fix
Nr. inventar………………………………………..
Codul de clasificare ………………………….
Nr. Document provenien]\ ………………………..
Anul ………………………………………….
Valoare de inventar ………………………………. Luna ………………………………………….
Amortizare lunar\ …………………………………
Data amortiz\rii complete

Denumirea mijlocului fix [i carcateristici tehnice
Anul ………………………………………….
Luna ………………………………………….
Durata normal\ de
func]ionare …………………………………...
Accesorii
Cota de amortizare
………………………%
Nr. inventar Documentul Opera]iile care privesc Buc\]i Debit Credit Sold
(de la num\r (data, felul, mi[carea, cre[terea sau
la num\r) num\rul) diminuarea valorii
mijlocului fix
Fi[ele mijloacelor fixe scoase din func]iune sau transferate se scot din cartotec\
[i se p\streaz\ separat.
Se completeaz\ pe baza documentelor justificative privind mi[carea mijloa-
celor fixe sau modificarea valorii de inventar a acestora, ca urmare a complet\rii,
îmbun\t\]irii, moderniz\rii sau reevalu\rii lor (proces-verbal de recep]ie, de punere
în func]iune, bon de mi[care a mijloacelor fixe, proces-verbal de scoatere din func]iune).
Când formularul este folosit ca fi[\ colectiv\, mijloacele fixe se înscriu pe un
singur rând, specificându-se în prima coloan\ num\rul de inventar atribuit. În acest
caz, valoarea unitar\ de inventar se poate înscrie în coloana 3 a formularului.
În coloana „buc\]i“ intr\rile se scriu „în negru“, iar ie[irile „`n ro[u“.
~nregistr\rile din coloanele „debit“, „credit“ [i „sold“ se fac la valoarea de

inventar a mijloacelor fixe.
În rubrica destinat\ datelor tehnice de identificare a mijloacelor fixe, în afar\
de datele privind marca, num\rul de fabrica]ie, seria se înscriu [i p\r]ile componente
ale mijlocului fix. De exemplu, la o cl\dire se completeaz\ instala]iile de înc\lzire
central\, sanitare, electrice.
Data amortiz\rii complete [i cota de amortizare se înscriu în spa]iile rezervate.
3. Nu circul\, fiind document de înregistrare contabil\.
4. Se arhiveaz\ la compartimentul financiar contabil.
BON DE MI{CARE A MIJLOACELOR FIXE
Format A5, tip\rit pe ambele fe]e, în blocuri a câte 100 de file.

1. Serve[te ca:
– document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe între dou\ locuri
de folosin]\ a unit\]ii;
– document de înso]ire a mijloacelor fixe pe timpul transportului de la sec]ia
sau subunitatea pred\toare la cea primitoare;
– document justificativ de înregistrare în eviden]a ]inut\ de responsabilul cu
mijloacele fixe la locurile de folosin]\ [i în contabilitate.
2. Se întocme[te în dou\ exemplare, de c\tre persoana desemnat\ de compar-
timentul care dispune mi[carea mijloacelor fixe (compartimentul mecanic-[ef,
energetic-[ef, administrativ).
3. Circul\:
– la persoana care aprob\ mi[carea mijlocului fix în cadrul unit\]i

Limbă

Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Contabilitatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Valentina Capotă, Mirela Dinescu, Florin Lixandru, Roxana Ionescu şi

Coordonator: prof. gr. I Valentina Capotă

© Editura NICULESCU, 2010

Privit\ ca element important al sistemului informa]ional, informa]ia nu este o

Datele reprezint\ materia prim\ pentru ob]inerea informa]iilor, servesc ca punct

INFORMA}IA reprezint\ o comunicare, o [tire despre o persoan\, un obiect,

O clasificare a informa]iilor este prezentat\ în continuare:

Forma Situarea Suportul Domeniul

z analogice z active z elementare z verbale z tehnologice

În via]a de toate zilele, ca [i în munca [tiin]ific\ ori în alte tipuri de activit\]i,

la care pornesc informa]ii.

Sistemul informatic contabil desemneaz\ un ansamblu organizat [i integrat al pro-

1.2. Eviden]a economic\

Parte a sistemului informa]ional economic, eviden]a economic\ este con-

ETALONUL DE EVIDEN}| este o unitate de m\sur\ stabilit\ conven]ional

El poate fi: etalon natural, natural-conven]ional, munc\, cantitativ-complex, b\nesc.

1.3. ~ntreprinderea – cadru de organizare a contabilit\]ii

În cadrul societ\]ii se desf\[oar\ mai multe tipuri de activit\]i:

tarea de servicii, comer].

public\ etc., care se realizeaz\ prin intermediul institu]iilor neproduc\toare de

z materii prime cump\rate pentru a fi încorporate în produsele fabricate;

z materii [i materiale cump\rate, dar care nu intr\ în produsele fabricate

(exemple: creioane, agrafe etc. folosite în serviciul administrativ);

z servicii prestate de alte întreprinderi (transport, furnizarea energiei etc.);

z servicii prestate de unit\]ile bancare.

Fluxurile reale de ie[iri se disting în:

z vânz\ri de produse finite caracteristice întreprinderilor cu activitate de

z încas\rile sunt fluxuri monetare de intrare.

Fluxurile monetare pot îmbr\ca mai multe forme:

z pl\]i [i încas\ri prin virament (în moned\ scriptic\).

Bancnote Bancnote Furnizori, b\nci,

Pe baza celor prezentate putem spune c\ întreprinderea, ca entitate patrimo-

În raport de forma de proprietate asupra capitalului, unit\]ile patrimoniale

~n cadrul unit\]ilor patrimoniale, societatea comercial\ reprezint\ sfera de

În raport cu forma de constituire [i func]ionare, societ\]ile comerciale sunt

1. Enumera]i [i caracteriza]i pe scurt componentele sistemului informatic

Drumul parcurs de contabilitate este cel de la practic\ la teorie, apari]ia [i utili-

Pentru definirea obiectului contabilit\]ii s-au utilizat diferite concepte – avere,

genereaz\ PROPRIETATE genereaz\

STRUCTURA DE PRINCIPIU A PATRIMONIULUI

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGA}II

OBLIGA}II (PATRIMONIUL STR|IN)

Din rela]ia de mai sus pot deriva urm\toarele:

Patrimoniul este tratat prin prisma

Interpretarea raporturilor se realizeaz\

Bunurile economice sunt definite ca

Structura de pasiv este redus\ numai la

Structura net\ a SNP (capital propriu) = Activul patrimoniului – Datorii cu valoare

z activul patrimonial exprim\ mijloacele economice sub aspectul lor concret de

2.2. Structuri patrimoniale de activ

ACTIVE FIXE (IMOBILIZ|RI)

Activele fixe (imobilizate, bunuri imobile) reprezint\ valori economice a

Exemplu: proiectarea, construc]ia [i testarea produc]iei intermediare sau folo-

O delimitare a imobiliz\rilor corporale conduce la gruparea:

Activele circulante (denumite [i active curente)

Stocuri [i produc]ie în curs de execu]ie

– m\rfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cump\r\ în vederea revân-

CAMBIA este un titlu de credit negociabil [i un instrument de plat\ care

CECUL este un instrument de plat\ care pune în leg\tur\, în procesul cre\rii

Titlurile de plasament sau investi]iile financiare pe termen scurt reprezint\

În grupa altor valori de trezorerie se cuprind: timbrele fiscale, m\rcile

2.3. Structuri patrimoniale de pasiv