Sunteți pe pagina 1din 164

Contabilitate generala

M. BOGDAN
- coordonator –

M. BUSUIOC, V. GRIGORE, I. LECA,


V. BUIANU, S. ION

CONTABILITATE GENERALA
(BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS
Bucuresti, 2005

1
Contabilitate generala

Prof. univ. dr. ing. ec. M. BOGDAN


- coordonator –

Lector univ. dr. Lector univ. drd. Ing.


Mihaela BUSUIOC Violeta GRIGORE Irina LECA
Lector univ. dr. Sia ION
Vergina BUIANU

CONTABILITATE
GENERALA
(BAZELE CONTABILITATII)

EDITURA UNIVERSITAS
Bucuresti, 2005

2
Contabilitate generala

CURPINS

CAPITOLUL 1 ........................................................................................ 9

CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A


SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC ............................. 9
1.1 Obiectul contabilitatii ..................................................................................................................... 9

1.2. Metoda contabilitatii.................................................................................................................... 13

1.3. Principiile contabilitatii ............................................................................................................... 18

1.4 Functiile contabilitatii.................................................................................................................. 22

CAPITOLUL 2 ...................................................................................... 24

PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI ................................ 24


2.1 Definire, structura ........................................................................................................................ 24

2.2 Structura activului patrimonial .................................................................................................. 27

2.3 Structura pasivului patrimonial .................................................................................................. 29

2.4 Veniturile si cheltuielile ................................................................................................................ 31

CAPITOLUL 3 ...................................................................................... 34

EVALUAREA........................................................................................ 34
3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii ......................................................................... 34

3.2. Forme de evaluare ....................................................................................................................... 38

3.3. Inventarierea ................................................................................................................................ 40

CAPITOLUL 4 ...................................................................................... 43

3
Contabilitate generala

DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DE


INREGISTRARE CONTABILA......................................................... 43

CAPITOLUL 5 ...................................................................................... 49

BILANTUL CONTABIL...................................................................... 49
5.1 Continutul si structura bilantului................................................................................................ 49

5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant ..................................................................... 51

5.3. Variatia posturilor bilantiere ...................................................................................................... 56

5.4. Functiile bilantului ....................................................................................................................... 61

5.5. Norme de intocmire, certificare, verificare si analiza a bilantului contabil ............................ 62

CAPITOL 6 ............................................................................................ 65

CONTUL – PROCEDEU DE BAZA AL METODEI


CONTABILITATII............................................................................... 65
6.1. Continut ........................................................................................................................................ 65

6.2. Functiile contului ......................................................................................................................... 66

6.3. Forma si structura contului ........................................................................................................ 67

6.4. Reguli de functionare a conturilor ............................................................................................. 69

6.5. Planul general de conturi ............................................................................................................ 71

CAPITOLUL 7 ...................................................................................... 73

CONTABILITATEA CAPITALURILOR ......................................... 73


7.1. Notiuni generale ........................................................................................................................... 73

7.2. Contabilitatea capitalului social ................................................................................................. 74

4
Contabilitate generala

7.3. Contabilitatea primelor de capital.............................................................................................. 78

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare ................................................................................ 79

7.5. Contabilitatea rezervelor............................................................................................................. 80

7.6. Contabilitatea rezultatului reportat ...................................................................................... 81

7.7. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat .............................................................. 82

7.8. Contabilitatea subventiilor pentru investitii ......................................................................... 83

7.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate .............................................................................. 84

7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli....................................................... 84

7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni ................................................ 85

7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu .................................................................. 87

7.13. Contabilitatea datoriilor legate de participatii ...................................................................... 87

7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung ............................................................................. 87

CAPITOLUL 8 ...................................................................................... 89

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE ...................... 89


8.1. Delimitari si structuri .................................................................................................................. 89

8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale ................................................................................. 90

8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale ..................................................................................... 92

8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare .................................................................................... 96

CAPITOLUL 9 ...................................................................................... 98

CONTABILITATEA STOCURILOR ................................................ 98


9.1. Generalitati ................................................................................................................................ 98

9.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor ................................................................................ 99

5
Contabilitate generala

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile ............................................................................. 100

9.5. Conturile privind obiectele de inventar ................................................................................... 103

9.6. Conturile de produse ................................................................................................................. 103

9.7. Conturi de marfuri .................................................................................................................... 105

CAPITOLUL 10 .................................................................................. 107

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII .................. 107


10.1. Generalitati ............................................................................................................................... 107

10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii..................................................................... 107

10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor ...................................................................... 109

10.4. Taxa pe valoarea adaugata ..................................................................................................... 111

10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratii personalului ............................................ 113

CAPITOLUL 11 .................................................................................. 117

CONTURILE DE TREZORERIE .................................................... 117


11.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 117

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament ................................................................................... 118

11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci ........ 119

11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar ............................................... 121

11.5. Credite bancare pe termen scurt ............................................................................................ 122

11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie .................................................................. 122

11.7. Viramente interne .................................................................................................................... 123

CAPITOLUL 12 .................................................................................. 125

6
Contabilitate generala

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR .... 125


12.1. Delimitari si structuri .............................................................................................................. 125

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare .............................................................................. 126

12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare.................................................................................... 129

12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale ................................................................................ 131

12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele ............................................... 132

12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare ................................................................................ 133

12.7. Contabilitatea veniturilor financiare...................................................................................... 135

12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale .................................................................................. 137

12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane...................................................... 138

12.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului exercitiului ....................... 139

CAPITOLUL 13 .................................................................................. 141

BALANTA DE VERIFICARE .......................................................... 141


13.1. Continut si clasificare .............................................................................................................. 141

13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare ................................................................................ 142

13.3. Posibilitati de identificare a erorilor ...................................................................................... 143

7
Contabilitate generala

Prefata

Cursul de contabilitate se adreseaza celor care doresc sa se initieze


in contabilitate, si in mod deosebit studentilor.
Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare,
contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitor
examinandu-si trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intre
empirism si rational, intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia de
universal si nevoia de specific, intre juridic si economic.
Din totdeuna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punct
de referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicit
practica in domeniu.
Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele
teoretice si metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea ea
ofera idei, concepte, teze si solutii privind organizarea si functionarea
contabilitatii.
Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei de
Contabilitate, cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibila
obiectul si metoda contabilitatii, structurile patrimoniale, principiile
metodei – bilant, documentatie, evaluare, cont, dubla inregistrare,
balanta de verificare, inventarierea.
Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai
eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor de
contabilitate, sa le formeze o gandire contabila logica, independenta si
deprinderi necesare pentru productia si utilizare informatiei contabile in
activitatea unitatiii patrimoniale

Autorii

8
Contabilitate generala

Capitolul 1
Contabilitatea - componenta principala a sistemului
informational economic

1.1 Obiectul contabilitatii

Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. Ea


are ca obiect stiinta conturilor, conturi prin care se efectueaza evidenta
valorilor in miscare, inclusiv a unitatilor fizice, cand valorile sunt
exprimate si prin acestea.
Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare, tratare si
interpretare a informatiei, aplicata faptelor materiale, juridice si
economice manifestandu-se in patrimoniul subiectelor economice ca
individ, firma, intreprindere.
Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. Ea
a evoluat mult, in prezent ea este un mijloc de calcul economic si un
instrument de gestiune.
Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri. C.G.Dumitrescu in
“Istoria contabilitatii” arata ca, grecii au imprumutat tehnica contabila de
la egipteni si ei au trecut-o romanilor. Dar se pare ca evidentele contabile
sunt mult mai vechi in istoria omenirii. Codul lui Hamurabi arata ca
asiro-caldeenii utilizau documente justificative si aveau notiuni de Activ
si Pasiv, multe din tablitele de lut descoperite la civilizatiile din Orientul
Mijlociu, reprezinta conturi de operatii financiare ale marilor temple.
Chinezii tineau numai evidenta cantitativ. Grecii au avut evidente pentru
activitatile economice. Romanii au avut organizare contabila atat pentru
patrimoniul public, cat si pentru patrimoniul particular. Bancherii romani
intocmeau periodic si balanta de verificare. Operatiile iregistrate in
contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in valori.

9
Contabilitate generala

Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii


contabililor din Venetia si Genova. In anul 1494, Luca Paciolo descrie
contabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie.
Dupa aparitia acestei lucrari, aplicarea contabilitatii in partida dubla se
raspandeste in tarile Europei.
In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania,
mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale, in Transilvania, in
care erau si reguli de aplicare a contabilitatii. Este de retinut ca in
Monitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structura
cursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad, in 15 lectii.
Invatamantul comercial in limba romana a aparut in Transilvania,
Moldova, Muntenia si la Bucuresti in 1844. In anul 1913 se infiinteaza
Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la Bucuresti.
Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina
publicarea unor lucrari de contabilitate.
Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze,
idei, concepte, teorii, principii si standarde cu privire la continutul
contabilitatii. Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic de
controverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor de
cunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurselor
economice ale societatii. Mai importante sunt doua conceptii: prima
trateaza contabilitatea ca teorie stiintifica, iar cea dea doua ca tehnica de
culegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza a informatiilor.
Analizand cele doua conceptii, putem spune ca ele nu sunt autentice.
Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o
teorie si metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitatea
reprezinta un sistem de principii si cunostinte care explica si informeaza,
iar ca metoda sau tehnica, un ansamblu coerent de procedee, instrumente
prin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii,
separate ca utilitati patrimoniale.
In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa, contabilitatea
este o disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de
studiu, metoda de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiintelor
economice.

10
Contabilitate generala

Totusi, pe plan mondial, s-au conturat trei conceptii cu privire la


delimitarea si definirea obiectului contabilitatii, respectiv:
1. Conceptia administrativa considera ca obiectul contabilitatii
il constituie reflectarea si controlul, in expresie valorica, a
faptelor administrative, in vederea sprijinirii
managementului (conducerii), pentru a obtine un minim de
eforturi (cheltuieli), maximul de efecte economice
(rezultate-venituri).
2. Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il
formeaza patrimoniul unui subiect de drept (agent
economic), prin prisma relatiilor juridice, adica a drepturilor
si obligatiilor pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice
sau juridice, in corelatie cu obiectele, adica cu bunurile si
valorile corespunzatoare.
3. Conceptia economica sau financiara considera ca obiectul
contabilitatii il constituie circuitul capitalului, privit atat sub
aspectul destinatiei lui, cat si sub forma modului de
dobandire, respectiv, sub forma de capital propriu si capital
strain.

In Romania, actele normative de baza care reglementeaza organizarea


si conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt:
- Legea contabilitatii nr. 82/1991;
- Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind aprobarea Regulamentului
de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991;
- Ordonanta Guvernului nr. 22/1996, privind actualizarea si
completarea regimului general al contabilitatii.
Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994
s-a inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene, in
special din cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale
care au fost adaptate cerintelor si experientei practice romanesti.

Ca structura, un plan contabil general cuprinde trei parti:


1. Generalitati, in structura carora sunt incluse:

11
Contabilitate generala

- Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii,


registrele de contabilitate (instrumentele de lucru ale
contabilitatii), reguli de inregistrare in conturi;
- Terminologia contabila recomandata;
- Planul de conturi;
2. Contabilitatea financiara, numita si generala, in care se inregistreaza
toate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre a
determina rezultatele financiare ale acestuia, prin:
- Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor
financiare;
- Gruparea conturilor din contabilitatea financiara;
- Documentele de sinteza contabila.
3. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitatea
exploatarii, are ca obiect doar calculatia costurilor.

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem observa ca


legiuitorul roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului il
constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si si
imobile, inclusiv solul, bogatiile naturale, zacamintele si alte bunuri cu
potential economic, disponibilitatile banesti, titlurile de valoare,
drepturile si obligatiile agentilor economici, precum si miscarile si
modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale efectuate,
cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestia.

Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta a


doua conditii de baza:
- Un titular de patrimoniu (subiect de drept);
- Bunurile si valorile economice, privite ca obiecte de drepturi si
obligatii precum si titularul de patrimoniu.

Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si starea


bunurilor economice, a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent
economic asupra acestor bunuri.

12
Contabilitate generala

Gama de obiective ale contabilitatii este diversa, dar o analiza


temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele finale ale
oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza, iar oferta de
informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor
informationale. Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental al
contabilitatii il reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor
menite sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, situatiei financiare si
a rezultatelor obtinute.

1.2. Metoda contabilitatii

Contabilitatea ca disciplina stiintifica, avand un obiect propriu de


cercetare, are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectului
sau. Datorita complexitatii obiectului de studiu, metoda contabilitatii
reuneste mai multe procedee tehnice de lucru. Deci nu se pune egal intre
metoda si procedeu.
Metoda este o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop,
iar procedeul este numai o maniera de a atinge scopul.
Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate
intr-o stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar, in vederea
stabilirii normelor si principiilor cu caracter special pe care se
fundamenteaza contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul carora
cerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilor
patrimoniale.
Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de
metodele de cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica, economia
politica, stiintele economice de ramura, cibernetica economica, de la care

13
Contabilitate generala

a preluat si utilizeaza diferite categorii si procedee. Principalele trasaturi


ale ale obiectului de studiu al contabilitatii constau in reflectarea
patrimoniului unitatilor economice si sociale, atat sub aspectul utilitatii si
functionalitatii bunurilor economice care il compun, adica destinatiei
economice al acestora, cat si sub aspectul raporturilor de proprietate in
cadrul carora se dobandeste bunurile economice ca obiecte de drepturi si
obligatii, adica al provenientei lor, sau in plan financiar al surselor de
finantare a bunurilor respective.

Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului


unitatilor economice si sociale a constituit trasatura esentiala de baza
care determina continutul metodei contabilitatii.

Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice =


drepturi + obligatii) cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei
reprezentari.

Dubla reprezentare a patrimonilui unitatilor economice si sociale


prin stabilirea unui echilibru permanent intre cele doua fete ale acesteia
conduce la amplificarea proprietatilor informative ale datelor furnizate
de contabilitate, la dezvaluirea legaturilor dintre fenomenele economice.
Elementele patrimonilui unitatilor economice si sociale se afla
intr-o continua miscare si tansformare in fazele ciclului economic,
ramanand totusi intr-un echilibru permanent. Acest echilibru este
evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale de
lucru si anume dubla inregistrare.
Dubla inregistrare este determinata in primul rand de dubla
reprezentare, prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii lor,
elementele de patrimoniu nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect, al
unitatii si functionalitatii lor, adica al destinatiei economice si al
provenientei, respectiv al modului de dobandire. Raportul de echivalenta
este prezent atat in cazul maririi concomitente a bunurilor si surselor, cat
si in cel al micsorarii lor.

14
Contabilitate generala

In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul ca


miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului
economic genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o
stare si de intrare in alta, de transformare dintr-o forma in alta. In acest
circuit in care contabilitatea inregistreaza trecerea acelorasi valori dintr-o
stare sau forma in alta, reflectarea valorii economice se face de doua ori,
deci, apare dubla inregistrare a operatiunilor in cauza.
Dubla inregistrare prezinta o importanta deosebita pentru
contabilitate prin faptul ca da posibilitatea exercitarii unui control asupra
exactitatii inregistrarilor efectuate cu privire la operatiile economice prin
relatia de echilibru.
O trasatura caracteristica a metodei contabilitatii este aceea a
folosirii unor procedee care sa permita inregistrarea numerica, cifrica, a
existentei si miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale in
expresie valorica. Generalizand, se poate spune ca metoda contabilitatii
reprezinta totalitatea procedeelor interdependente, pe care le foloseste
aceasta in scopul cunoasterii situatiei partimoniului si a rezultatelor
obtinute.

Procedeele metodei contabilitatii

Pentru realizarea obiectului contabilitatii, metoda acesteia


foloseste o serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu
privire la fenomenele si procesele economice care au loc in cadrul
unitatii. Aceste procedee sunt:
1. procedee comune tuturor stiintelor;
2. procedee specifice metodei contabilitatii;
3. procedee ale metodei contabilitatii, comune si altor discipline
economice.

1. Procedee comune tuturor stiintelor


Dintre procedeele comune si altor stiinte folosite si de metoda
contabilitatii pentru reflectarea obiectului sau de studiu pot fi specificate:
observatia, rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza.

15
Contabilitate generala

Observatia – este faza initiala a cercetarii obiectului de studiu al


oricarei stiinte. Contabilitatea foloseste procedeul observatiei pentru
cunoasterea operatiilor economice care se pot exprima valoric si pe care
le reflecta cifric, numeric, cu ajutorul procedeelor sale specifice.
Rationamentul – se aplica de metoda contabilitatii, pentru ca pe
baza de judecati logice, pornind de la fenomenele si procesele economice
care intra in obiectul sau de studiu sa ajunga la concluzii noi. Pe baza de
rationament s-a ajuns la concluzia ca activul este egal cu pasivul, pentru
ca intre mijloacele economice si sursele de finantare a acestora exista o
egalitate perfecta.
Comparatia – se foloseste de metoda contabilitatii prin alaturarea a
doua sau mai multe fenomene si procese economice care se pot exprima
valoric, cu scopul de a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele, ca
astfel sa se traga o serie de concluzii. Se foloseste frecvent comparatia
pentru a se compara veniturile si cheltuielile pe baza carora se stabilesc
rezultatele finale.
Clasificarea – este actiunea de impartire, distribuire, repartizare
sistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor in functie de
asemanarile si deosebirile dintre ele. Asemanarile le apropie si le
incadreaza in aceeasi clasa, iar deosebirile le diferentiaza si le distribuie
in clase diferite.
Analiza – reprezinta un procedeu stiintific de cercetare a unui
intreg, a unui fenomen care se bazeaza pe examinarea fiecarui element
component in parte.
Sinteza – ca procedeu stiintific de cercetare a fenomenelor se
bazeaza pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus
pentru a se ajunge la generalizare.

2. Procedee specifice metodei contabilitatii, utilizate pentru cercetarea si


studierea obiectului sau, sunt: bilantul, contul, balanta de verificare.
Bilantul – este cel mai reprezentativ procedeu al metodei
contabilitatii, prin care se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului
societatii. Se prezinta prin bilant situatia unitatii patrimoniale la o
anumita data, in expresie valorica, sub dublul sau aspect: sub aspectul

16
Contabilitate generala

destinatiei economice si sub aspectul surselor de procurare. Bilantul


furnizeaza informatii generale privitoare la situatia economica si
financiara a unitatii si la relatiile ei economice cu alte unitati. Bilantul
este completat de o serie de situatii anexa prin care se explica si se
detaliaza anumite laturi ale activitatii economico-financiare ale unitatii.
Contul – se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectarea
fiecarui element din patrimoniu din punct de vedere al destinatiei
economice si al sursei de finantare, precum si a fiecarei pozitii noi pe
care o ocupa aceste elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungul
fazelor circuitului economic. Aceste conturi au legaturi reciproce atat
intre ele cat si cu bilantul. Contabilitatea dispune de un sistem de conturi
in care reflectarea operatiilor rezultate din miscarea elementelor
patrimoniale are la baza dubla inregistrare.
Legatura dintre cont, care furnizeaza informatiile de detaliu asupra
fiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii, si bilant care
furnizeaza informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a
unitatii, se realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu specific metodei
contabilitatii numit balanta de verificare.
Balanta de verificare – asigura in contabilitatea dublei
reprezentari, dublei inregistrari, garantia exactitatii inregistrarilor
efectuate in conturi. Datele balantei de verificare stau la baza intocmirii
bilantului. Balanta de verificare indeplineste atat o functie de control cat
si o functie economica, constituind puntea de legatura intre cont si bilant.

3. Procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline


economice
Contabilitatea utilizeaza in cadrul metodei sale de lucru si alte
procedee comune mai multor discipline economice. Dintre acestea cele
mai importante sunt: documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea.
Documentatia – orice operatie economica si financiara referitoare
la existenta si miscarea elementelor patrimoniale trebuie sa fie
consemnata in documente care fac dovada infaptuirii lor. Documentele
au o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a lucrarilor de
contabilitate, intrucat cu ajutorul lor se verifica justetea operatiilor

17
Contabilitate generala

economice, controlul gestionar asupra valorilor materiale si banesti,


precum si respectarea disciplinei contractuale.
Evaluarea – este procedeul prin care datele contabilitatii sunt
reprezentate printr-o singura unitate de masura, creand posibilitatea
centralizarii lor cu ajutorul balantelor de verificare si generalizarea cu
ajutorul bilantului. Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturale
in unitati monetare cu ajutorul preturilor.
Calculatia – este strans legata de evaluare ca procedeu al metodei
contabilitatii. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in
domeniul calculatiei costurilor de productie.
Inventarierea – se foloseste pentru a se cunoaste situatia reala a
patrimoniului reflectat in contabilitate, si trebuie sa se verifice existenta
faptica, directa a tuturor elementelor sale, in scopul descoperirii
neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatea de pe
teren.

1.3. Principiile contabilitatii

Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei


financiare si a rezultatelor obtinute, trebuie respectate cu buna credinta
regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii
contabile cum sunt:

Principiul prudentei – potrivit acestuia, nu sunt admise


supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv
subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de
deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea
activitatii unitatii. Prudenta presupune anticiparea efectelor unor actiuni
si in special a transferului de proprietate cu efecte posibile asupra
exercitiului sau a celor parcurse deja, intrucat asupra lor nu se mai poate

18
Contabilitate generala

interveni din punct de vedere contabil. La incheierea fiecarui exercitiu


financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile probabile.

Principiul permanentei metodelor – presupune continuitatea


aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in
contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor
asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Acest
principiu asigura aplicarea pentru aceleasi elemente, stucturi, domenii de
activitate, a acelorasi metode de la un exercitiu la altul. Aceasta exclude
schimbarea metodelor in cursul exercitiului. Modificarea metodelor de la
un an la altul trebuie sa fie determinata de o profunda motivatie, cum ar
fi modificarea unor acte normative, stabilirea unor reguli generale de
evaluare noi.

Potrivit principiului continuitatii activitatii, se presupune ca


unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un
viitor previzibil, fara a fi in stare de lichidare sau de reducere sensibila a
activitatii. Continuitatea activitatii se exprima clar in actul de constituire.
Atunci cand functionarea este delimitata in timp sunt mentionate datele
de incepere si de incetare a activitatii. Respectarea acestui principiu
permite fixarea intinderii responsabilitatii entitatii patrimoniale in raport
cu terte persoane, inclusiv cu bugetul statului.

Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in


timp a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii unitatii patrimoniale
pe masura angajarii acestora si trecerii acestora la rezultatul exercitiului
la care se refera. Independenta exercitiului trebuie inteleasa prin acea ca
nu se mai poate interveni asupra bilantului dupa perioada de raportare
(aprobarea consiliului de administratie, inregistrare la organele
financiare, la registrul comertului).

Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, conform


caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu
bilantul de inchidere a exercitiului precedent.

19
Contabilitate generala

Conform principiului neconpensarii, elementele de activ si de


pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat,
nefiind admise compensarea intre posturile de activ si de pasiv ale
bilantului. Necompensarea trebuie inteleasa in sensul ca pentru fiecare
element patrimonial cu substanta materiala, pentru orice resursa care
reflecta drepturi si obligatii trebuie sa fie deschis, in contabilitate cate un
cont nou. Necompensarea nu trebuie confundata cu rectificarea
prevazuta in scopul reflectarii valorii ramase. Valorile rectificative sunt
evidentiate distinct chiar daca in cazul unor elemente patrimoniale
cuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau ramasa.
Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii, de obiectele de
inventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama
provizioanelor.

Alte principii rezultate din logica contabila sunt:

Principiul sinceritatii este utilizat de contabilitatea anglo-saxona


si se regaseste in contabilitatea continentala sub denumirea de imagine
fidela.

Imagine fidela = Sinceritate + Regularitate

Sinceritatea = aplicarea cu buna credinta si in virtutea regulilor


profesionale ale domeniului contabil a legii, standardelor si procedeelor
contabile.
Regularitatea = informatia contabila pusa la dispozitie este
conforma cu regulile si procedurile in vigoare.

20
Contabilitate generala

Notiunea de imagine fidela este legata de documentul oficial de


gestiune al persoanelor fizice sau juridice care desfasoara acte de comert,
si anume bilantul contabil. Numai prin acesta putem dobandi o imagine
fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Se
distinge din aceasta cerinta rolul si locul procedeului “bilant” din cadrul
ansamblului procedeelor metodei contabilitatii.
Principiul autonomiei – unitatea este o entitate patrimoniala
distincta fata de proprietarii ei. Unitatea (institutia) se afla in opozitie cu
toate celelalte persoane fizice sau juridice participante la actul economic
sau social. Ea trateaza toate problemele de pe pozitie proprie dar in
spiritul legii.
Principiul stabilitatii unitatii monetare conform caruia mentinerea
se intampla in economia stabila, iar reevaluarea in economiile
inflationiste.
Principiul costului istoric – orice valoare economica inscrisa in
contabilitate este bazata pe costul ei de origine: proprie (productie) sau
din afara (achizitie), asa cum rezulta din documentele justificative care
mentioneaza aparitia fiecarui element patrimonial.
Principiul periodizarii – observarea fenomenelor si proceselor
economice trebuie inregistrate in perioade distincte: luna, trimestru, an in
raport cu necesitatile de inregistrare a costurilor.
Principiul verificarii – toate operatiile economico-financiare
aferente unui patrimoniu trebuie verificate. Verificarea nu trebuie
confundata cu controlul chiar daca are ca rezultat un control sau se
realizeaza ca urmare a efectuarii acestuia. Verificarea trebuie inteleasa,
in acest caz, ca un mijloc de asigurare asupra corectitudinii aplicarii unor
tehnici sau procedee de lucru. In acest sens putem vorbi de necesitatea
intocmirii balantelor, a bugetelor de cheltuieli si venituri.

21
Contabilitate generala

1.4 Functiile contabilitatii

Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei conceptuale


a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de organizare a
sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului, situatiei
financiare si a rezultatului unitatii creandu-se sisteme de contabilitate cu
un singur circuit si cu doua circuite.

Sistemul de contabilitate cu un singur circuit organizeaza conturile


intr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital – aprovizionare
– fabricatie – vanzare – realizare, atat pentru operatiile ce privesc
relatiile cu tertii, cat si pentru cele ale gestiunii interne.

Sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza conturile


astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au ca obiect
inregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate de
schimburile si relatiile cu tertii, precum si rezultatele financiare, si intr-
un alt circuit conturile care inregistreaza productia, costurile si
rentabilitatea produselor, lucrarilor si serviciilor executate.

Organizarea contabilitatii pe baza celor doua circuite se poate


prezenta schematic, astfel:

BANCA
CONTABILITATEA FINANCIARA
FURNIZORII
ZONA DE CONTACT CU MEDIUL
EXTERIOR

CONTABILITATEA DE GESTIUNE
ZONA INTERNA
CLIENTII
INVESTITORII

22
Contabilitate generala

STATUL pt impozite si taxe

In conditiile contabilitatii in dublu circuit, functiile acesteia se


localizeaza in fiecare circuit, astfel:
Contabilitatea financiara:
- Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in
scopul determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatului
global;
- Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor);
- Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala;
- Functia de instrument de gestiune a intreprinderii;
- Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor
macroeconomice;
- Functia de informare pentru analize financiare;

Contabilitatea interna de gestiune:


- Functia de determinare a costurilor pe produse, lucrari si sectoare de
activitate;
- Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe
produse si activitati;
- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii
bugetelor si costurilor previzionate;
- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate
actualizarii indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al
unitatii economice;
- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate masurarii
performantelor la nivelul sectoarelor si pe produse, lucrari si servicii.

23
Contabilitate generala

Capitolul 2
Patrimoniul agentilor economici

2.1 Definire, structura

La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta pus patrimoniul.


Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinand unei
persoane fizice sau juridice dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si
obligatii. Pentru ca patrimoniul sa existe sunt necesare doua elemente
interdependente, unul in persoana fizica sau juridica, ca subiect de
drepturi si obligatii si altul in bunurile econmice, ca obiect de drepturi si
obligatii.
In sensul cel mai larg, patrimoniul agentilor economici este format
din totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza,
precum si din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acestia si le
asuma, in legatura cu bunurile si valorile economice pe care le poseda.
Majoritatea specialistilor considera ca in centrul preocuparilor stiintei
contabile, adica obiectului de studiu al contabilitatii il constituie
patrimoniul agentilor economici.

Agent economic
(Titularul de patrimoniu)

Patrimoniul

Bunuri si valori economice = Drepturi si obligatii

24
Contabilitate generala

Multe lucrari de specialitate definesc obiectul contabilitatii avand


in vedere si continutul categoriilor economice de: avere, capital, resurse
economice (mijloace economice). Desi, fiecare din aceste categorii
economice poate sa stea la baza definirii si explicarii obiectului
contabilitatii, fiecare in parte are unele limite de interpretare.
Averea - desi reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor
economice de care dispune un agent economic, ea nu exprima in mod
direct drepturile si obligatiile patrimoniale ale agentului economic, mai
exact raporturile de proprietate.
Capitalul este o categorie economica, care din punct de vedere
contabil, se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispune
un agent economic, cat si la relatiile de proprietate ale acestuia, in
legatura cu bunurile de care dispune, fara a include insa si relatiile de
datorii, de obligatii, privind unele bunuri procurate pe baza acestora.
Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor,
acea categorie economica ce se refera la modul concret de investire a
acestora si relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor.

Din continutul patrimoniului reflectat in contabilitate, rezulta un


echilibru, o realitate perfecta, intre valoarea bunurilor economice ale
unei persoane fizice sau juridice si drepturile si obligatiile pe care acesta
le are, in legatura cu procurarea si utilizarea lor.

Ecuatia de echilibru a patrimoniului este urmatoarea:

Bunuri cu
Drepturi cu Obligatii cu valoare
valoare = +
valoare economica ecnomica
economica

Bunurile si valorile economice formeaza partea materiala a


patrimoniului, ele identificandu-se cu mijloacele de actiune sau cu
factorii de productie utilizati de unitate pentru realizarea obiectivului sau
de activitate.

25
Contabilitate generala

Drepturile si obligatiile reflecta raporturile de proprietate in cadrul


carora se produc si se administreaza bunurile si valorile economice.

Din cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila abordeaza


patrimoniul, atat din punct de vedere economico-financiar, cat si din
punct de vedere juridico-administrativ.

Abordat din punct de vedere economico-financiar, patrimoniul


este o suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale,
corporale si financiare care apartin persoanei fizice sau juridice si care
intra sub incidenta cadrului juridic ce functioneaza intr-o economie
nationala.
Din punct de vedere juridico-administrativ, patrimoniul reflecta
totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica a unei
persoane fizice sau juridice, exprimate in etalon banesc.
Partea stanga a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectiv
bunurile si valorile economice constituie structura de activ a
patrimonilui sau activul patrimonial.
Partea dreapta a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectiv
drepturile si obligatiile cu valoare economica constituie structura de
pasiv a patrimoniului sau pasivul patrimonial.
In consecinta, ecuatia de echilibru al patrimoniului unei unitati
poate fi scrisa sub forma:

Activul patrimonial (A) = Pasivul patrimonial (P)

Activul si pasivul sunt structuri globale, specifice relatiilor de


investiri si finantari a elementelor patrimoniale, iar cele de cheltuieli si
venituri sunt specifice relatiilor de transformari a elementelor de
patrimoniu, in cadrul proceselor economice. Cuantumul activitatii
unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua criterii: modul de
valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice. Astfel,
mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata mai
mare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul

26
Contabilitate generala

mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si


care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de
vedere al criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina
stucturile de activ si de pasiv in continuare.

2.2 Structura activului patrimonial

Mijloacele economice reflecta bunurile economice primite sub


aspectul utilitatii si functionalitatii, valorificarii lor in activitatea unitatii
economice si sociale. Ele reflecta modul de utilizare a capitalului sau
modul de folosire a fondurilor.
Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a
doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale
mijloacelor economice. Astfel, mijloacele economice pot fi de doua
categorii: unele care au o durata mai mare de functionare, care se
consuma si se valorifica treptat pe parcursul mai multor cicluri de
functionare si altele care se consuma dintr-o data si care trebuiesc
reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de vedere al criteriilor
mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de activ
in continuare.

Strtucturi de activ
1. Active fixe – imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
2. Active circulante – stocuri si productie in curs de executie
- mijloace circulante de decontare
- mijloace circulante banesti
3. Active de regularizare si asimilate

27
Contabilitate generala

Activele fixe – numite si imobilizari, cuprind acele categorii de


bunuri care au existenta durabila. In cadrul acestora se cuprind:
imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale, imobilizarile
financiare.
- imobilizarile corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care
participa la procesul de productie numai cu intrega lor valoare de
utilitate dar care se consuma si isi transmit valoarea treptat asupra
noilor produse; ca valori de utilitate, imobilizarile corporale se impart
in doua mari grupe: terenuri si mijloace fixe;
- imobilizarile necorporale, sau nemateriale, sunt imobilizari care nu se
concretizeaza in bunuri, ci intr-un document juridic sau comercial
care atesta drepturi ale unitatii economice sau sociale. Imobilizarile
necorporale cuprind: cheltuielile de constituire a societatii,
cheltuielile de cercetare- dezvoltare, concesiuni, brevete, marci de
fabrica, alte drepturi si valori similare, programele informatice,
fondul comercial;
- imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de
participatii la capitalul permanent al altor societati, precum si titlurile
de credit pe termen lung.

Active circulante
In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o
indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart
in: mijloace circulante materiale, mijloace circulante in decontare,
mijloace circulante banesti.
- mijloace circulante materiale, reprezinta acele valori economice care
imbraca forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale,
productia in curs de executie, produse finite, marfuri si ambalaje. Mai
sunt incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata.
- mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si
disponibilitatile banesti, sunt acele valori economice care imbraca
forma sau indeplinesc functia de bani. Structural, ele se pot gasi sub
forma de plasamente de trezorerie, disponibilitati banesti si alte
valori.

28
Contabilitate generala

- mijloace circulante in decontare, numite si creantele intreprinderii,


reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de
patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa
primeasca echivalent valoric.

Active de regularizare si asimilate din aceasta categorie fac parte:


- cheltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in
exercitiile viitoare
- decontari din operatii in curs de clarificare cum ar fi: amenzi achitate,
cheltuieli de judecata
- prime privind rambunsarea obligatiunilor reprezentand diferenta
dintre valoarea de emisiune si valoarea de rambunsare a
obligatiunilor.

2.3 Structura pasivului patrimonial

Prin componenta sa, reflecta modul de finantare al mijloacelor


economice si gradul de exigibilitate al resurselor de finantare.
Finantarea mijloacelor economice se refera la modul de dobandire
economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu.
Pentru procurarea de mijloace economice, o intreprindere foloseste
finantare proprie si finantare straina. Corespunzator celor doua categorii
de finantari, sursele proprii de finantare se impart in surse permanente si
in surse curente. Sursele permanente sunt formate din surse proprii si
surse straine pe termen lung, iar sursele curente sunt corespunzatoare
datoriilor pe termen scurt.
a) sursele proprii sunt denumite si capital propriu. Din structura
acestuia fac parte: capitalul propriu, subventiile de capital,
primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele,
fondurile, profitul, provizioanele.

29
Contabilitate generala

b) Sursele straine denumite datorii, obligatii sau capital strain,


exprima fondurile sau capitalurile furnizate de terti. Acestea
cuprind imprumuturile acordate de banci sau alte institutii de
creditare, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de
decontare ale unitatii. Din structura surselor straine fac parte :
credite bancare, imprumuturi pe baza de titluri, datoriile
comerciale, datoriile fiscale, datoriile salariale si datoriile fata
de asociati si actionari.

Elementele de pasiv se structureaza dupa criterii: bilantiere,


natura, provenienta, exigibilitate, in:
1. datorii;
2. provizioane pentru riscuri si cheltuieli
3. venituri in avans
4. capital si rezerve

1. Datorii
O datorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale ce decurge
din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta se reazulte o
iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Ca urmare, o
caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca unitatea patrimoniala
are o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri si
servicii primite, credite, impozite si taxe datorate. Datoriile rezuta din
tranzactii sau alte evenimente trecute. Datoriile se concretizeaza in
resuse straine atrase temporar in circuitul economico – financiar al
unitatii patrimoniale. Potrivit destinatiei, datoriile pot fi:
a. financiare;
b. comerciale
c. fiscale
d. salariale
e. sociale
f. fata de actionari sau asociati
g. creditori diversi

30
Contabilitate generala

2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli


Sunt acele sume retinute din profit in scopul de a acoperii pierderi
potentiale sau cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare, precum si
provizioane pentru pensii. Aceste provizioane se constituie la sfarsitul
exercitiului in scopul acoperirii riscului si cheltuielilor fara afectarea
unui element din activ. Ele reprezinta o categorie de resurse intermediare
intre datorii si capitaluri proprii. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse si
provizioanele pentru deprecieri in special a activelor.

3. Venituri in avans
Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din
necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte
pasive aferente altor exercitii. In aceasta categorie se include:
- venituri in avans
- subventiile
- subventiile pentru investitii.

4. Capital si rezerve
Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari
si asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a
obtine profit. Capitatalul are un caracter stabil, in sensul ca asigura
finantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de un
an. Capitalul se formeaza la inceputul activitatii, se modifica prin
cresterea sau diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se
lichideaza la incetarea existentei unitatii. Din punct de vedere al sursei
de finantare, capitalul imbraca doua forme distincte: capital prirpiu si
capital strain.

2.4 Veniturile si cheltuielile

31
Contabilitate generala

Din punct de vedere economic si financiar cheltuielile desemneaza


raporturi cu privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in cadrul
proceselor interne. Cheltuielile acopera angajarea, consumul si platile
privind factorii de productie – natura, munca si capitalul.
Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortul
facut de unitatea economica in vederea realizarii obiectivului de
activitate.
Cheltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala, oricat de
diverse ar fi, se diferentiaza in functie de natura activitatilor care le
genereaza, in cheltuieli de expluatare, cheltuieli financiare, cheltuieli
exceptionale.
Orice cheltuiala efectuata de catre un titular de patrimoniu are o
sursa de finantare sau este producatoare de rezultat. In plan economic si
financiar, pentru definirea sursei de finantare a cheltuielilor si a
rezultatului obtinut se utilizeaza notiunea de venit.
Veniturile reprezinta fondurile ce revin titularului de patrimoniu
ca rezultat al activitatii proprii. Veniturile pot fi delimitate si evidentiate
in contabilitate in trei momente: obtinerea rezultatului, avansarea
rezultatului si incasarea rezultatului.
Veniturile, in functie de activitatile care le genereaza, se impart in
venituri din activitatea de exploatare, venituri financiare si venituri
exceptionale.
In cadrul structurii de venituri si cheltuieli este reprezentat ca
structura distincta si rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

Cheltuieli Venituri Rezultate


1. Cheltuieli de Venituri din activitatea Rezultate din
exploatare de exploatare activitatea de
exploatare
2. Cheltuieli financiare Venituri financiare Rezultate finanaciare
3=1+2 Rezultate curente
4. Cheltuieli Venituri exceptionale Rezultate exceptionale
exceptionale
5=3+4 Total cheltuieli Total venituri Rezultat brut

32
Contabilitate generala

6. Impozit pe profit
7=5–6 Rezultat net

In functie de cele doua structuri de baza – cheltuieli si venituri,


rezultatele se impart si ele in rezultate din activitatea de exploatare,
rezultate financiare si rezultate exceptionale.
Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent, rezultatul
exceptionalsi impozitul pe profit.

33
Contabilitate generala

Capitolul 3
Evaluarea

3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii

Inregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatile


patrimoniale se face folosind exprimarea baneasca (valorica), deci
evaluarea.
Ca procedeu al metodei contabilitatii evaluarea este strans legata
de celelalte procedee pentru a caror aplicare este necesara exprimarea
valorica a operatiunilor economice. Fara evaluare nu se poate realiza
contabilitatea unitatii patrimoniale. Contabilitatea foloseste evaluarea
atat pentru inregistrarea curenta a operatiunilor economice, cat si pentru
centralizarea si generalizarea datelor sale informationale.
Evaluarea este operatiunea de cuantificare, de masurarea in
expresie valorica a resurselor materiale, a bunurilor create, a cheltuielilor
de munca inmagazinate in produse sau in servicii.
Necesitatea evaluarii in forma baneasca deriva din folosirea
categoriilor economice generate de actiunea legii valorii. Contabilitatea
nu poate lucra decat cu valori, adica dupa ce diversitatea structurilor
patrimoniale este adusa la acelasi numitor, pe care il reprezinta
exprimarea in bani.
Evaluarea ca procedeu al metodei contabilitatii este de neconceput
in contabilitatea financiara si ccea manageriala. De aceea este necesara
fixarea unor notiuni cum ar fi obiectul evaluarii si unitatea de masura.

Obiectul evaluarii poate fi extrem de divers. El trebuie interpretat


si utilizat in functie de locul din care privim patrimoniul. Din interior,
obiectul evaluarii se refera la toate structurile patrimoniale, din exterior
evaluarea poate avea caobiect anumite componente sau anumite
modalitati de coantiifcare, cum ar fi evaluarea fiscala.

34
Contabilitate generala

Unitatea de masura reprezinta unitatea de calcul care este folosita


in masurarea si comapararea elementelor patrimoniale. In contabilitate
aceasta unitate de masura o reprezinta banul. La noi in tara unitatea de
masura este leul care sta la baza sistemului monetar national.

In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiei


financiare si a rezultatelor, la efectuarea evaluarii se vor respecta
urmatoarele principii:
a. Principiul stabilirii obiectului evaluarii – prin obiect al evaluarii se
intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii.
b. Principiul valorii reale – conform caruia elementele patrimoniele se
evalueaza la valoarea lor reala in vederea asigurarii unui bilant real.
c. Principiul alegerii formei de evaluare – in functie de scopul urmarit.
d. Principiul prudentei – cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale
sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile
inregistrate ca urmare a activitatii desfasurate, si nu se admite nici
supraevaluarea sau subevaluarea acestora.
e. Principiul permanentei metodelor – presupune continuarea aplicarii
normelor si regulilor utilizate pe parcursul exercitiilor financiare.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale
supuse evaluarii, exprimate cantitativ cu elemente banesti concretizate in
preturi, tarife, costuri.
Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in
vederea obtinerii produselor, lucrarilor sau serviciilor. Ele se folosesc
atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii –– cost de
achizitie - cat si pentru cele fabricate in unitate – cost de productie si
costul complet.
1. Costul de achizitie se compune din:
- pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la
furnizor;
- eventualele cheltuieli de transport, aprovizionare suportate de
cumparator;
- unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de
functionare a unor bunuri;

35
Contabilitate generala

- eventuale taxe nedeductibile.


2. Costul de productie a unui bun se compune din:
- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate;
- cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii
in produs finit.
3. Costul complet sau costul de desfacere cuprinde:
- Costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor ;
- Cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate.
Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru
bunurile vandute. Preturile pot fi cu ridicata (cand se vand bunuri intre
agentii economici) sau preturi cu amanuntul (cand se vand marfurile
catre populatie).
Tarifele sunt elemente banesti, asemanatoare preturilor, cu ajutorul
carora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si
munca depusa de personalul unitatii.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea
evaluarii in contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoric
denumit si valoare contabila. Evaluarea elementelor patrimoniale se face
la diferite momente ale desfasurarii activitatii economice, si anume:
- La intrarea in patrimoniu;
- La iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum;
- La inventariere;
- Cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar.

La intrarea in patrimoniu a bunurilor, evaluarea se face in functie de


modul de dobandire:
1. bunuri aduse ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in
actul de evaluare, numita valoare de aport;
2. bunuri dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie evaluate la valoarea
de utilitate in functie de pretul pietii, starea sau amplasarea bunurilor;
3. bunuri dobandite cu titlu onorar (contra plata) evaluate la costul de
achizitie;
4. bunuri dobandite din productie proprie de catre unitatea patrimoniala
evaluate la costul de productie efectiv;

36
Contabilitate generala

5. creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala


inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul
de creanta.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin


utilizarea urmatoarelor metode:
1. metoda primul intrat- primul iesit ”FIFO” (first in- first out) potrivit
careia costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei
iesiri;
2. metoda ultimul intrat – primul iesit “LIFO” ( last in – first out) adica
pentru iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa
intrarilor;
3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare
intrare, dupa formula:
(Valoarea stocului initial + Valoarea intrarii )
CMP =
(Cantitatea din stocul initial + Cantitatea intrata )

CMP X = Cantitatea iesita – Valoarea materialelor iesite

4. metoda costului standard – presupune stabilirea unui pret unic de


inregistrare a iesirilor, de obicei pretul ce corespunde sursei
principale de aprovizionare.

Evaluarea la inventariere. Cu ocazia inventarierii, elementele


patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate, denumita si
valoare de invertar. Cu acest prilej, valoarea de intrare se pune de acord
cu rezultatele inventarierii. In comparatie pot rezulta plusuri sau
minusuri de valoare. Diferentele intre valoarea de intrare sau contabila si
valoarea de inventar se solutioneaza diferit pentru active, respectiv
pentru pasive.
1. In cazul elementelor de activ:

37
Contabilitate generala

- Diferentele constatate in plus nu se inregistreza, iar activele se


mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau
contabila.
- Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si cea de
intrari reprezinta o depreciere.
2. In cazul elementelor de pasiv;
- Diferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui
provizion, iar pasivele respective se mentin in contabilitatea
curenta la valoarea lor de intrare sau contabila.
- Diferentele constatate in minus nu se inregistreza.

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar. La sfarsitul


perioadelor de gestiune, cu prilejul inchiderii exercitiului financiar,
evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de
intrare sau contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Diferentele cantitative in plus sau in minus, constatate pe teren fata de
situatia faptica, se inregistreaza in contabilitate prin punerea de acord cu
realitatea.

Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei


dispozitii legale (de obicei o hotarare a guvernului). Noua valoare
stabilita in urma reevaluarii poate fi egala cu valoarea contabila veche
bazata pe valoarea contabila de intrare inmultita cu indicele variatiei
preturilor. Diferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unor
diferente din reevaluare.

3.2. Forme de evaluare

In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul


urmarit se disting doua forme de evaluare curenta si evaluare periodica.

38
Contabilitate generala

Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor


economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii de
expluatare, finantare sau exceptionale, inclusiva celei de dezvoltare.
Evaluarea curenta se bazeaza pe datele inscrise in documentele
justificative primite de la persoanele fizice sau juridice cu care entitatea
patrimoniala se afla in raporturi permanente sau ocazionale.
Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa de
provenienta a bunurilor si de natura acestora.
Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza
distinct in contabilitate, pe baza actelor de constitire a societatii si a
documentelor justificative privind varsamintele de capitatal.
Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea de
intrarea care poate fi:
- costul de achizitie – la intrarea cu titlu oneros;
- costul de productie – in cazul constituirii sau producerii in unitatea
proprie;
- valoarea actuala – la intrarea cu titlu gratuit, la inventariere

Titlurile de participare si alte titluri se evalueaza la costul de achizitie,


adica la pretul de cumparare.
Materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar,
marfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza
la costul de achizitie.
Productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite,
obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitatea
patrimoniala se evalueaza la costul de productie.
Animalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul de
achizitie daca sunt procurate cu titlu oneros sau la costul de productie
daca sunt rezultatul propriei activitati.

Evaluarea periodica se efectueaza in doua momente:


1. la inventarierea elementelor patrimoniale – evaluare de inventar;
2. cu prilejul alcatuirii bilntului contabil – evaluare bilantiera

39
Contabilitate generala

Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala numita si


valoare de inventar. Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale
este estimata in functie de pretul pietei adica pretul zilei sau la valoarea
de utilitate care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client. Pentru
creante si datorii valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoarea
probabile de incasat, respectiv de platit.
La incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se vealueaza si
se reflecta in bilantla valoarea de intrare in patrimoniu (valoare
contabila) pusa de acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea de
utilitate aplicand principiul prudentei.
La numite perioade, pe baza unor dispozitii legale este posibila
reevaluarea elementelor patrimoniale. In cadrul acestei actiuni valorile
contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de
preturile pietei sau cu noile valori de utilitate.

3.3. Inventarierea

Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu,


atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. In contabilitate, inventarierea
este un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor
economice, a creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct de
vedere cantitativ, calitativ si valoric. Prin utilizarea acestui procedeu
inventarierea ofera capacitatea de a furniza informatii si date reale
putand fi scoase astfel la iveala neconcordantele ce pot apare intre datele
din contabilitate si realitatea din teren.
Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii
Contabilitatii, inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de
depozitare sau pastrare a bunurilor, prin cantarire, masurare, numarare
sau alte mijloace de determinare a bunurilor.
Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere.

40
Contabilitate generala

Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel:


- inventarieri periodice
- inventarieri anuale
- inventarieri ocazionale
- inventarieri inopinante.

Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting:


- inventarieri generale
- inventarieri partiale

Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi:


- totale
- prin sondaj.

Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilirea


situatiei patrimoniale, inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor
etape:
1. pregatirea inventarierii – consta in luarea unor masuri organizatorice
si execuatrea unor lucrari contabile de forma:
- stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere
- constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de
gestiuni ce urmeaza a fi inventariate
- sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in care
se efectueaza inventarierea
- oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune
- gruparera bunurilor pe sortimente, categorii
- verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura
2. efectuarea inventarierii – etapa principala a inventarierii al carei
continut il reprezinta constatarea, descrierea si evaluarea elementelor
supuse inventarierii.
3. stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii – presupune
determinarea plusurilor sau minusurilor la constatarile in urma
inventarierii. Acestea se trec in procesul verbal de inventariere

41
Contabilitate generala

impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora,


nominalizarea vinovatilor si masuri de corectare, urmand a fi semnat
de conducatorul unitatii. Procesul verbal constituie baza efectuarii
regularizarii rezultatelor inventarierii. In principiu, plusurile se
inregistreaza ca intrari in patrimoniu iar lipsurile se imputa
persoanelor vinovate.

In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelor


contabile in cazul plusurilor, diminuarea lor in cazul lipsurilor, astfel
incat in final soldurile conturilor sa corespunda cu realitatea faptica
stabilita cu ocazia inventarierii.

42
Contabilitate generala

Capitolul 4
Documentele contabile si tehnici de inregistrare contabila

Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, este specializata in


reflectarea situatiei nete a patrimoniului, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute.
Dupa cum s-a putut observa, contabilitatea realizeaza intregul flux
de informatii privind perioadele de gestiune, reflectate in mod separat, si
exercitiul economico-financiar, in ansamblul sau.
De regula, realizarea fluxului de informatii contabile curente
presupuneparcurgerea mai multor etape, dintre care cele mai importante
sunt:
- Consemnarea si culegerea datelor cu privire la operatiile economico-
financiare, care au loc in cursul unei perioade de gestiune.
- Analiza si prelucrarea datelor obtinute in vederea inregistrarii lor in
contabilitate
- Contabilizarea, respectiv inregistrarea efectiva a datelor in
contabilitate
Contabilizarea constittuie prima etapa de realizare a fluxului curent
de informatii contabile si presupune culegerea datelor primare privind
operatiile economico – financiare, care au loc in cursul unei perioade de
gestiune si consemnarea lor in DOCUMENTE (acte scrise) in etalon
banesc, in ordine cronologica, in momentul si la locul efectuarii lor.
Documentele in care se consemneaza aceste operatii se numesc
documente contabile primare, constituind baza legala (juridica) a
efectuarii operatiilor respective. Documentele contabile primare permit
controlul asupra realitatii operatiilor economico – financiare realizate, al
respectarii disciplinei financiar contabile de catre agentii economici,
stabilirea raspunderii materiale privind gestionarea patrimoniului.
Continutul documentelor difera in functie de caracterul operatiei
consemnate. Ele se concretizeaza in anumite exprimari care permit

43
Contabilitate generala

intelegerea operatiilor economice pe care le reflecta de catre cei care le


intocmesc, respectiv de catre cei care le utilizeaza. Aceste exprimari au
un caracter comun, adica se refera la toate categoriile de documente sau
au un caracter specific
Caracterul comun al documentelor de evidenta trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente:
- denumire document
- denumirea si sediul unitatii care emite documentul
- numarul de ordine al documentului
- data si locul emiterii documentului
- partile care participa la operatia economica
- descrierea operatiei economico – financiare efectuate concis, clar,
astfel incat sa cuprinda toate datele necesare inregistrarii in evidenta
- datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate
- semnatura persoanelor autorizate care raspund de intocmirea
documentelor conform dispozitiilor legale
Caracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se
regasesc numai in acel document, de exemplu in factura se fac referiri la
numele delegatului care a preluat marfa.
Functiile documentelor sunt urmatoarele:
a. functia de consemnare, cantitativa si valorica, in cifre si litere a
operatiunilor economice efectuate in cadrul unitatii patrimoniale
b. functia de document justificativ, care sta la baza inregistrarii in
contabilitate
c. functia de control, indiferent de forma in care se realizeaza aceasta si
scopul propus
d. functia de asigurare a integritatii patrimoniale, atat din punct de
vedere al existentei ca atare a bunurilor economice, nasterii
drepturilor si obligatiilor, cat si din punct de vedere al
responsabilitatii administrarii patrimoniului
e. functia de circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelor
f. functia juridica reflecta momentul nasterii unor drepturi si obligatii
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii
ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,

44
Contabilitate generala

dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele care


stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea
persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat ori inregistrat in
contabilitate.
Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii, si anume:
1. dupa modul de prezentare
- tipizate – sunt cele care au un text si o forma prestabilita,
fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din
economia nationala
- netipizate – reprezentate de documente specifice unor ramuri
de activitate sau unor tipuri de institutii
2. dupa modul de evidentiere si inregistrare in unitatea patrimoniala
- documente obisnuite
- documente cu regim special
3. dupa locul unde se intocmesc si circula
- documente interne
- documente externe
4. dupa natura operatiei pe care o reflecta
- documente de dispozitie
- documente de executie
- documente combinate
- documente contabile
Modelele formularelor comune privind activitatea financiara si
contabila, precum si nomele metodologice privind intocmirea si
utilizarea acestora se aproba prin dispozitii legale cum ar fi: Hotararea
Guvernului nr. 831/1997 si publicata in Monitorul Oficial.
Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizarea
inregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale.
Din cadrul documentelor contabile fac parte:
- registru jurnal
- registru inventar
- cartea mare
- balanta de verificare

45
Contabilitate generala

Registru jurnal este un document contabil obligatoriu in care se


inregistreaza prin articole contabile, in mod cronologic operatiile
patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative dupa
data de intocmire sau dupa data de intrare a acestora in unitate. Se
intocmeste de catre toate unitatile patrimoniale intr-un singur exemplar.
Inainte de utilizare se numeroteaza, snuruieste, certifica si parafeaza. Se
intocmeste zilnic sau lunar, dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara
stersaturi si spatii libere, a documentelor in care se reflecta miscarea
patrimoniului unitatii. Registrul jurnal se poate prezenta sub forma unui
registru jurnal general, iar pentru detaliere registre jurnal auxiliare.

Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care se


inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate in
functie de natura lor conform posturilor din bilant, inventariate potrivit
normelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar au
la baza listele de inventariere. Se intocmeste la sfarsitul anului, fara
stersaturi si fara spatii libere, se numeroteaza si se snuruieste. Acest
registru se parafeaza la organul fiscal teritorial la inceperea activitatii, la
incetarea activitatii unitatii sau in cazul epuizarii filelor din registru,
pentru deschiderea unuia nou. Registrul inventar se arhiveaza de catre
unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele
justificative ce au stat la baza intocmirii lui.

Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu


lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile
efectuate in registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv
soldul initial, rulajele debitoare si creditoare, si soldurile finale. Registrul
cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza la
compartimentul financiar-contabil.

Balanta de verificare este un document care serveste la intocmirea


bilantului contabil. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru
conturile sintetice cat si pentru cele analitice. Prin intermediul balantei

46
Contabilitate generala

de verificare se verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile


analitice.

Gestiunea documentelor consta in alegerea si utilizarea documentelor


adecvate operatiunilor economice si financiare specifice unitatii
patrimoniale. Acestea se preiau din nomenclatorul formularelor tipizate
aprobate conform normelor legale pentru activitatea financiar-contabila.
Gestiunea documentelor reprezinta actiunea de utilizare rationala a
inscrisurilor in vederea asigurarii tinerii contabilitatii in mod corect si la
zi, cu scopul pastrarii integritatii patrimoniului.
Utilizarea si evidenta documentelor presupune ca pentru fiecare
operatiune sa se foloseasca documentul adecvat, urmarindu-se
completarea tuturor rubricilor specifice documentului, inscrierea
informatiilor fara stersaturi, modificari, completari ulterioare.
Agentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritoriale
pentru inregistrare registrul jurnal si registrul inventar, numerotate si
snuruite. Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, chiar si
dupa inceperea unui nou registru in cadrul aceluiasi an financiar.
Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor
justificative care sau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum si
pentru tinerea la zi a contabilitatii, dispozitiile legale prevad intocmirea
de catre conducatorul compartimentului financiar contabil a graficelor de
circulatie a documentelor care se aproba de conducatorul unitatii.
Graficul de circulatie a documentelor este necesar sa contina: denumirea
documentelor prelucrate, inregistrate; persoanele care poarta raspunderea
intocmirii lor; termenele predarii documentelor; numarul de exemplare si
destinatia acestora.

Pastrarea documentelor presupune doua aspecte:


- pastrare curenta
- pastrare de durata

Pastrare curenta semnifica locul unde se incheie circuitul


documentului respectiv si consta in retinerea documentelor de catre

47
Contabilitate generala

compartimentul care le-a asigurat ultima prelucrare, urmand sa


argumenteze operatiunea economica sau financiara dispusa sau
executata. Pastrarea curenta se realizeaza zi de zi prin sortarea
documentelor pe probleme de acelasi fel si indosariate lunar in cadrul
fiecarui compartiment.

Pastrare de durata se poate face in cadrul unitatii sau la arhivele


statului.

La inchiderea exercitiului financiar, documentele pastrate in cadrul


compartimentelor se predau la arhiva unitatii, pe domenii si in ordine
cronologica. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin acte
normative si difera in functie de natura si importanta documentului. De
exemplu, registrele si documentele contabile se pastreaza 10 ani de la
data inchiderii exercitiului , statul de salarii si bilantul se pastreaza 50
ani.
Dupa expirarea termenului de pastrare a documentelor se scot din
arhiva unitatii si se predau la arhivele statului, daca nu mai prezinta
interes.

48
Contabilitate generala

Capitolul 5
Bilantul contabil

5.1 Continutul si structura bilantului

Dubla reprezentare reprezinta un principiu de baza al


contabilitatii, care consta in prezentarea sub aspect dublu al
patrimoniului, din doua puncte de vedere: material si al provenientei.
Prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului este data de necesitatea
cunoasterii situatiei nete si a rezultatului activitatii unitatii patrimoniale.
Pentru realizarea dublei reprezentari a situatiei patrimoniale se foloseste
bilantul.
Termenul de bilant vine de la cuvantul italienesc “bilancia” (adica
cu doua talere), simbolizand astfel o balanta cu doua talere, valori de
marime egala ce stau fata in fata si se egaleaza reciproc.
Bilantul este un tablou cu doua parti: in partea stanga se prezinta
marimea valorica a bunurilor economice, iar in partea dreapta se prezinta
marimea valorica a surselor de finantare a bunurilor economice. Bunurile
economice constituie activul bilantului, iar sursele de finantare
constituie pasivul bilantului. De asemeni, in bilant este consemnat
rezultatul sub forma de profit sau pierdere: pierderea in activul
bilantului, si exprima marimea capitalului consumat in urma desfasurarii
activitatii economice care nu a putut fi acoperit din veniturile proprii, iar
profitul in pasivul bilantului, reprezentand surse de finantare proprie a
activelor create ca excedent al veniturilor proprii fata de cheltuieli. Se
poate folosi si varianta inscrierii pierderii cu semnul minus in pasivul
bilantului.
Forma de principiu a bilantului se prezinta astfel:

49
Contabilitate generala

Bilant contabil incheiat la data de…


Activ Pasiv
1. Specificarea in expresie valorica a 1. Specificarea marimii valorice a surselor
bunurilor (mijloacelor) economice folosite de finantare a bunurilor economice.
in activitatea unui titular de patrimoniu.
2. Pierderea (echivalent valoric al cresterii 2. Profit (echivalent valoric al crestarii
pasivelor) valorii bunurilor economice)

Se poate preciza faptul ca bilantul este un tablou sau o situatie care


evidentiaza, in expresie valorica, la un moment dat, echilibrul dintre
bunurile economice si sursele de finantare, precum si si profitul sau
pierderea ca rezultat al activitatii desfasurate.
Functia de reprezentare si sintatizare a bilantului este redata mai
jos:

Bilantul

Tablou sau situatie

Care evidentiaza

Patrimoniul

In expresie valorica La un moment dat

Prin echilibrul dintre

Bunurile economice Sursele de finantare

Precum si

pierderea sau profitul

Rezultatul activitatii

Reprezentarea in bilant a situatiei patrimoniului si a rezultatului

50
Contabilitate generala

5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant

In cadrul activului bilantier, elementele multimii de activ sunt


grupate in raport de destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de
lichiditate. Cat priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt
grupate in raport de caile de formare a surselor de finantare, si gradul lor
de exigibilitate.
Lichiditatea reprezinta capacitatea bunurilor economice de a se
transforma in bani.
Exigibilitatea reprezinta posibilitatea achitarii datoriilor la anumite
termene.
Diferitele pozitii care formeaza activul si pasivul bilantului sunt
denumite pisturi de bilant, respectiv posturi de activ si posturi de pasiv.
Conform Ordinului ministrului finantelor pentru aprobarea
Reglementa-rilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii
economice europene si cu Standardele de contabilitate internationale,
posturile obligatorii ale bilantului contabil sunt urmatoarele:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare
4. Fondul comercial
5. Programe de informatica
6. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilzari financiare
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului

51
Contabilitate generala

2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului


3. Titluri sub forma de interese de participare
4. Titluri detinute ca imobilizari
5. Alte creante
6. Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si consumabile
2. Productie in curs de executief
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului
3. Sume de incasat din interese de participare
4. Alte creante
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat
III. Investitii financiare
1. Titluri de participare in societatile din cadrul grupului
2. Actiuni propriii
3. Alte investitii financiare
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans si venituri angajate
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale)
E. Active circulante, respectiv obligatii curente nete
F. Total active minus obligatii curente

52
Contabilitate generala

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an


1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale)
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare
2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri in avans si cheltuieli angajate
J. Capital si rezerve
1. Capital subscris
2. Prime de capital
3. Rezerve din reevaluare
4. Rezerve
5. Rezultatul reportat
6. Rezultatul exercitiului

Ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este cea


inversa lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide, cum sunt
imobilizarile necorporale, catre disponibilitatile banesti care imbraca
forma de bani. Cat priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv,
ea este inversa exigibilitatii surselor de finantare, incepand cu elementele
capitalurilor proprii, continuand cu datoriile pe termen lung si cu cele pe
termen scurt. Indiferent de criteriul ales pentru ierarhizarea elementelor
patrimonialein activul si pasivul bilantului, necesar este ca in aceasta
ordine sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea
pasivelor.
Pe baza analizei prezentate mai sus, schema de principiu a
bilantului contabil se prezinta astfel

53
Contabilitate generala

Bilant contabil incheiat la data de ….-simplificat-


Activ Ex. N Pasiv Ex. N
Active imobilizate 1. Datorii ce trebuie platite intr-o
1.1 imobilizari necorporale perioada de un an
1.2 imobilizari corporale 2. Datorii ce trebuie platite intr-o
1.3 imobilizari financiare perioada mai mare de un an
Active circulante 3. Provizioane pentru riscuri si
2.1 stocuri cheltuieli
2.2 creante 4. Venituri in avans si cheltuieli
2.3 investitii financiare angajate.
2.4 casa si conturi la banci 5. Capital si rezerve.
Cheltuieli in avans si venituri 5.1. Capital subscris
angajate 5.2. Prime de capital
Active circulante nete 5.3. Rezerve din reevaluare
5.4. Rezerve
5.5. Rezultatul reportat
5.6. Rezultatul exercitiului
financiar

Un model simplificat al bilantului contabil tabelar este prezentat in


exemplul de mai jos:
Societatea comerciala “Evcont” , la data de 31 decembrie 2000
dispune de urmatoarea situatie patrimoniala:

Materiale 1000000 lei


Terenuri 1000000 lei
Furnizori 2000000 lei
Casa 500000 lei
Efecte comerciale de primit 1000000 lei
Efecte comerciale de platit 2000000 lei
Capitat social 10000000 lei
Impozit pe salarii 1000000 lei
Clienti 2000000 lei
Mijloace fixe 8000000 lei
Cheltuieli de constituire 1000000 lei
Rezerve 1000000 lei
Personal-remuneratii datorate 6500000 lei
Credite bancare 4000000 lei
Conturi curente la banci 12000000 lei

54
Contabilitate generala

Se cere sa se intocmeasca bilantul contabil respectandu-se


principiul dublei reprezentari.
Bilant contabil intocmit la data de 31.12.2000
ACTIV PASIV
Active imobilizate Capitaluri proprii
Cheltuieli de constituire 1000000 Capital social 10000000
Mijloace fixe 8000000 Rezerve 1000000
Terenuri 1000000 Datorii
Active circulante Credite bancare 4000000
Materiale 1000000 Furnizori 2000000
Clienti 2000000 Efecte comerciale 2000000
Efecte comerciale de primit 1000000 De platit
Conturi curente la banci 12000000 Impozit pe salarii 1000000
Casa 500000 Personal-salarii datorate 6500000
Total activ 26500000 Total pasiv 26500000

Schema prezentata mai sus este cunoscuta si sub denumirea de


tablou bilantier . Ea se intemeiaza pe ecuatia fundamentala:
activ = capital propriu + datorii

ACTIV CAPITAL PROPRIU


DATORII

O alta forma este cea de lista sau diferenta, care se bazeaza si da


expresie ecuatiei fundamentale:

activ – datorii = capital propriu

Forma de principiu a unui asemenea bilant se prezinta in exemplul


urmator:
Bilant contabil intocmit la data de 31.12.2000 -simplificat-
Specificarea elementelor Ex. N
1. Active imbilizate ( + )
2. Active circulante ( + )
3. Posturi de regularizare ( + )
Total activ ( = )

55
Contabilitate generala

4. Datorii pe termen scurt (curente) ( - )


Excedent activ ( = ) fata de datoriile pe termen scurt
5. Datorii pe termen lung ( - )
6. Posturi de regularizare ( - )
Capital propriu (situatia neta) ( = )

Intre activul si pasivul bilantului exista un raport de egalitate,


cunoscut sub denumirea de echilibru bilantier. Aceasta egalitate este
determinata de faptul ca orice element de activ are unul sau mai multe
izvoare de finantare reflectate in pasiv.
Compararea capitalurilor proprii la inceputul si sfarsitul perioade
permite determinarea rezultatului perioadei, cu conditia ca aportul
actionarilor sau asociatilor la capital (capitalul social) sa nu varieze in
cursul perioadei. In caz contrar, rezultatul trebuie modificat cu o suma
totala egala cu variatia aporturilor personale (capitalului social).
Rezultatul Capitalurile proprii la Capitalurile proprii Variatia
exercitiului = inceputul exercitiului - la inceputul ± capitalului
exercitiului social

5.3. Variatia posturilor bilantiere

Caracterul continuu al activitatii economice determina o


permanenta miscare si transformare in masa si structura elementelor
patrimoniale. Aceste modificari sunt descrise de contabilitate prin prisma
operatiilor economico-financiare. Efectuarea unor operatii economico-
financiare ulterioare intocmirii bilantului are drept rezultat variatia
posturilor sale.
Operatiile economico-financiare ce se intalnesc in activitatea
unitatilor patrimoniale sunt de o mare diversitate.
Operatiile economice exprima raporturi patrimoniale privind
productia sau schimbul de valori (exemplu: aprovizionarea cu materiale
de la furnizori).

56
Contabilitate generala

Operatiile financiare exprima miscari de valori fara echivalent sau


transferuri de valori (exemplu: plata la bugetul statului a impozitului pe
profit).
Analizat prin prisma efectului asupra ecuatiei generale a bilantului
A = P si asupra structurii si marimii valorice a elementelor patrimoniale
din bilant, operatiile economice si financiare determina urmatoarele
tipuri de modificari:
a) in ambele parti ale bilantului, prin cresterea unui element de activ,
concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasiv:
A+x=P+x
b) in ambele parti ale bilantului, prin scaderea unui element de activ,
concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasi
A–x=P–x
c) numai in activul bilantului, prin cresterea unui element de activ,
concomitent cu scaderea altui element de activ:
A+x–x=P
d) numai in pasivul bilantului, prin cresterea unui element de pasiv,
concomitent cu scaderea altui element de pasiv:
A=P+x–x

Pentru exemplificare, se porneste de la bilantul initial, simplificat,


care prezinta situatia patrimoniala a SC “ Montana”.
Bilant contabil incheiatla data de 31. 12. 2000
Activ Pasiv
Mijloace fixe 20000000 Capital social 30000000
Terenuri 10000000 Furnizori 5000000
Materiale 2000000 Credite bancare 5000000
Conturi curente la
banci 7500000
Casa 500000
Total activ 40000000 Total pasiv 40000000

In cursul lunii ianuarie 2001 au avut loc urmatoarele operatii


economice care au produs modificari:

57
Contabilitate generala

Operatia 1: Se cumpara un teren in valoare de 10000000 lei. In urma


acestei operatii creste valoarea terenurilor aflate in patrimniul SC
“Montana” (element de activ) concomitent cu cresterea datoriilor fata de
furnizori (element de pasiv).
Ecuatia generala A = P devine: A + x = P + x
Totalul bilantului creste: Activ initial + Terenuri = Pasiv initial +
Furnizori
40000000 + 10000000 = 400000000 + 10000000
50000000 = 50000000
In urma acestei operatii, bilantul se prezinta astfel:
Bilant contabil 1
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moifica Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale ri (+, -) finale
(sume la (+, -) sfarsitul (sume la (sume la
inceputul perioadei) inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei) perioadei
Mijloace Capital
fixe 20 mil 20 mil social 30 mil 30 mil
Terenuri 10 mil +10 20 mil Furnizori 5 mil +10 mil 15 mil
Materiale 2 mil mil 2 mil Credite 5 mil 5 mil
Banca 7,5 mil 7,5 mil bancare
Casa o,5 mil 0,5 mil
Total activ 40 mil 50 mil Total 40 mil 50 mil
pasiv

Operatia 2. Din contul de disponibilitati banesti la banca se achita


obligatia fata de furnizori in suma de 1000000 lei. Operatia a determinat
modificari in sensul scaderii in ambele parti ale bilantului. Scade
disponibilul de la banca (element de activ) concomitent cu scaderea
datoriilor fata de furnizori (element de pasiv).
Ecuatia generala A = P devine: A – x = P – x
Totalul bilantului scade: Activ 1 – banca = Pasiv 1 – furnizori
50000000 – 1000000 = 50000000 – 10000000

58
Contabilitate generala

49000000 = 49000000
Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil 2
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moif Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale (sume icari finale
(sume la (+, -) sfarsitul la inceputul (+, -) (sume la
inceputul perioadei) perioadei) sfarsitul
perioadei) perioadei
Mijloace Capital
fixe 20 mil 20 mil social 30 mil 30 mil
Terenuri 20 mil 20 mil Furnizori 15 mil -1 14 mil
Materiale 2 mil 2 mil Credite 5 mil mil 5 mil
Banca 7,5 mil - 1 6,5 mil bancare
Casa o,5 mil mil 0,5 mil
Total activ 50 mil 49 mil Total 50 mil 49 mil
pasiv

Operatia 3. Se ridica din contul de la banca suma de 500000 lei, pentru


efectuarea unor plati din caseria unitatii. Operatia a determinat
modificari numai in activul bilantului. Creste elementul de activ “casa”
concomitent cu scaderea elementului de activ “banca”.
Ecuatia generala A = P devine: A – x + x = P
Totalul bilantului nu se modifica: Activ 2 – banca + casa = Pasiv 2
49000000 – 500000 + 500000 = 49000000
In urma acestei operatii economice bilantul se prezinta astfel:

59
Contabilitate generala

Bilant contabil 3
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moific Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale ari (+, finale
(sume la (+, -) sfarsitul (sume la -) (sume la
inceputul perioadei) inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei) perioade
Mijloace Capital
fixe 20 mil 20 mil social 30 mil 30 mil
Terenuri 20 mil 20 mil Furnizori 14 mil 14 mil
Materiale 2 mil 2 mil Credite 5 mil 5 mil
Banca 6,5 mil - 0,5 6 mil bancare
Casa o,5 mil +0,5 1 mil
Total activ 49 mil 49 mil Total 49 mil 49 mil
pasiv

Operatia 4 Se achita obligatia fata de furnizori, dintr-un credit de la


banca in suma de 2000000 lei. Operatia economica a produs modificari
numai in pasivul bilantului. A crescut un element de pasiv “Credite
bancare” concomitent cu scaderea altui element de pasiv “Furnizori”.
Ecuatia generala devine: A = P + X – X
Totalul bilantului ramane neschimbat.:
Activ 3 = Pasiv 3 + Credite bancare –Furnizori
49000000 = 49000000 + 2000000 – 2000000
Bilantul intocmit in urma acestei operatiieconomice este de forma:

60
Contabilitate generala

Bilant contabil 4
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume Denumire Solduri Moifi Sume
posturi initiale icari finale posturi initiale cari finale
(sume la (+, -) (sume la (sume la (+, -) (sume la
inceputul sfarsitul inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei perioadei perioadei)
Mijloace Capital
fixe 20 mil 20 mil social 30 mil 30 mil
Terenuri 20 mil 20 mil Furnizori 14 mil -2mil 12 mil
Materiale 2 mil 2 mil Credite 5 mil +2mil 7 mil
Banca 6 mil 6 mil bancare
Casa 1 mil 1 mil
Total activ 49 mil 49 mil Total pasiv 49 mil 49 mil

Din exemplele prezentate se constata ca operatiile economice


simplificate sunt operatii simple care modifica numai cate doua elemente
patrimoniale. In practica economica insa, exista operatii care modifica
mai multe elemente patrimoniale, denumite operatii complexe.

5.4. Functiile bilantului

Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta


activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum
si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
Importanta bilantului deriva din functiile pe care acesta le
indeplineste:
- functia de generalizarea datelor contabilitatii
- functia de cunoastere a mersului activitatii economico-
financiara
- functia previzionala

61
Contabilitate generala

Functia de generalizarea datelor contabilitatii izvoraste din


necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa
criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata
oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a
unitatii patrimoniale.
Functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiara
se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza
periodic gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se
identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii
economice si financiare.
Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a
orienta activitatea viitoare.
Bilantul contabil se compune din:
- bilantul propriu-zis
- contul de profit si pierdere
- anexa la bilant
- raportul de gestiune

5.5. Norme de intocmire, certificare,


verificare si analiza a bilantului contabil

Agentii economici prevazuti in art. 1 din Legea contabilitatii nr.


82/1991, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna bilantul contabil la
directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat
judetene, respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile
financiare ale sectoarelor, potrivit prevederilor hotararilor guvernului.
La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile cu
caracter general prevazute in capitolul IV din Legea contabilitatii nr.
82/1991, precum si Precizarile privind masurile referitoare la inchiderea
exercitiului financiar aprobate expres prin Ordinul Ministerul Finantelor.

62
Contabilitate generala

Regiile autonome si societatile comerciale care au in subordine


subunitati sau filiale din tara vor verifica si centraliza balantele de
verificare a conturilor sintetice, intocmind bilantul contabil centralizat al
regiei sau societatii.
Societatile comerciale care au in subordine sucursale si filiale care
desfasoara activitate si au sediul in strainatate vor evalua, in lei, rulajele
si soldurile exprimate in valuta, din balantele de verificare a conturilor
sintetice transmise de acestea, la cursul valutar din ultima zi a lunii
decembrie a anului pentru care se inchide bilantul contabil si se vor
centraliza cu balanta de verificare intocmita pentru operatiunile
economico-financiare desfasurate in tara.
In vederea alinierii la nomenclatorul activitatilor Uniunii
Europene, in formularul de bilant, agentii economici vor inscrie pe langa
codul de ramura din nomenclatorul prevazut de Ministerul de Finante si
codul privind clasificarea activitatilor din economia nationala.
Bilantul contabil anual si raportul de gestiune se semneaza de
administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiar-
contabil, iar in lipsa acestora de catre inlocuitorii lor de drept.
Administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului
financiar-contabil poata raspunderea potrivit legii, asupra realitatii si
exactitatii datelor cu privire la situatia patrimoniului si realizarii
indicatorilor economico-financiari raportati prin bilantul contabil.
Sunt supuse verificarii si certificarii bilanturile contabile ale
societatilor comerciale si ale altor unitati patrimoniale care, potrivit legii
statelor si contractelor de asociere au obligatia sa aibe cenzori.
Prin verificarea si certificarea bilanturilor se confirma daca acestea
dau o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului situatiei
financiare si a rezultatului exercitiului. In acest scop, pe baza
verificarilor din cursul anului, se intocmeste un raport din care sa rezulte,
in principal,urmatoarele:
- daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele contabile
- daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu
reglementarile in vigoare

63
Contabilitate generala

- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea


patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile
Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve, cu rezerve sau se
refuza certificarea acestuia. Motivele certificarii cu rezerve sau refuzul
de certificare se mentioneaza in raport.
Termenul pentru depunerea bilantului contabil este pana la 15
aprilie a anului urmator. Nedepunerea bilantului contabil sau a
declaratiilor la termenele prevazute in normele metodologice, precum si
prezentarea unui bilant contabil necorelat, cu continut eronat, constituie
infractiune si se sanctioneaza conform prevederilor O.G. emis in acest
scop.

64
Contabilitate generala

Capitol 6
Contul – procedeu de baza al metodei contabilitatii

6.1. Continut

Contul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care


reflecta existenta si miscarea fiecarui element patrimonial, ca efect al
modificarilor produse de operatiile economice ce au loc intr-o perioada
de gestiune.
Acest procedeu este conceput in asa fel incat sa preia existentele
de activ si de pasiv in bilantul initial, de la inceputul perioadei de
gestiune, iar in cursul perioadei de gestiune inregistreaza modificarile in
patrimoniu, ca la finele perioadei sa-I ofere existentele patrimoniale
necesare intocmirii bilantului final pe baza relatiei matematice:

Existentele initiale + Cresteri – Micsorari = Existente finale

Conturile se deschid pentru elementele patrimoniale si, in functie


de continutul economic al fiecarui element component, conturile au un
continut economic.
Conturile se clasifica in:
- conturi deschise pentru active;
- conturi deschise pentru pasive.
In cadrul activitatilor economice desfasurate, elementele patrimoniale
sunt intr-continua miscare si transformare.
Astfel, operatiunile economice care duc la cresterea activelor
genereaza venituri, iar cresterea pasivelor genereaza cheltuieli. Deci
exista conturi deschise pentru venituri si conturi deschise pentru
cheltuieli.

65
Contabilitate generala

6.2. Functiile contului

Conturile indeplinesc un complex de functii integrate, intre care


mai importante sunt:
a) Functia de inregistrare, grupare, ordonare si sistematizare a
informatiilor constituie manifestarea obiectiva in domeniul
practicii contabile, a etapelor procesului de cunoastere specific
contabilitatii;
b) Functia de cuantificare (calcul si evaluare) consta in aceea ca
prin specificul inregistrarii informatiilor in conturi se creeaza
premise si, totodata, cadrul necesar pentru determinarea si
aprecierea marimii diferitelor obiecte si fenomene ce se
cuprind in obiectul contabilitatii;
c) Functia de informare consta in aceea ca datele din conturi
formeaza sursa specifica de date si informatii pentru
cunoasterea mijloacelor activitatii si rezultatele unitatii
gestionate din punct de vedere financiar-contabil;
d) Functia de control consta in aceea ca datele inregistrate in
conturi permit efectuarea controlului privind respectarea
integritatii unitatii patrimoniale. Se asigura , de asemenea,
respectarea disciplinei financiare, disciplina contractuala;
e) Functia contabila consta in faptul ca toate conturile deschise in
contabilitatea curenta apartin activului si pasivului unitatii
patrimoniale, carora in functie de continutul lor economic li s-
au stabilit anumite reguli precise de folosire care permit
inregistrarea corecta a operatiilor economice in conturi.
Aceste functii ale conturilor stau la baza realizarii unor functii si
obiective ale contabilitatii: de investigare, descriptiv-analitice si
sintetice.
Cele mai importante functii ale contului sunt cele referitoare la
continutul economic si la functia contabila.

66
Contabilitate generala

6.3. Forma si structura contului

Forma care raspunde cel mai bine necesitatilor este forma


bilaterala, de cantar cu doua talere. Ea poate fi imaginata sub forma
literei T care indica posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o
parte a castigurilor, succesiv pe masura ce au loc, si in partea opusa
micsorarile care , de asemenea, se aduna pe masura ce au loc in cursul
exercitiului financiar.
Conventional, s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele
economice existentul initial si cresterile sa se inregistreze in partea
stanga si micsorarile in partea dreapta, iar pentru conturile de surse de
finantare, in partea dreapta sa se inregistreze existentul initial si
cresterile, iar in partea stanga micsorarile.
Forma bilaterala a contului face posibila cunoasterea separata a
cresterilor si a totalului acestora, cat si a micsorarilor si totalul acestora,
permitand calcularea cu usurinta a existentului final al elementului de
activ sau de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv.
Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia,
care este:
1. denumirea sau titlul contului;
2. explicatia operatiei economice inregistrate in cont;
3. debitul sau creditul contului;
4. rulajul contului;
5. totalul sumelor;
6. soldul contului.

1. Denumirea sau titlul contului


Fiecare cont are o denumire cat mai aproape sau, daca este posibil,
sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se
deschide.
Titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare
stabilite prin cadrul general al planurilor de conturi.
2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont

67
Contabilitate generala

Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente


justificative, iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi. Fiecare
inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil.
Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei
economice inregistrate in cont.
Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume
inregistrate in cont sa se inscrie simbolul contului corespunzator.
3. Debitul si creditul contului
Debitul este partea din stanga a oricarui cont, iar creditul partea
din dreapta.
Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli, debitul
reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli, iar creditul
reprezinta micsorarile de active si cheltuieli.
Daca conturile sunt deschise pentru pasiv si venituri, debitul
reprezinta micsorarile de pasive si venituri, iar creditul reprezinta
existentele si cresterile de pasive si venituri pe o anumita perioada de
timp.
A inscrie o suma in debitul contului inseamna a debita, iar a
inscrie o suma in creditul contului inseamna a credita acel cont.
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, fara
existentele initiale, formeaza rulajul contului.
Rulajul contului este de doua feluri: rulaj debitor si rulaj creditor.
Rulajul debitor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea
de debit a unui cont. Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor
facute in partea de credit a unui cont intr-o perioada de gestiune.
5. Totalul sumelor
Orice inregistrare de sume in debitul unui cont reprezinta
debitarea contului, iar sumele inregistrate se numesc sume debitoare.
Orice inregistrare de sume in creditul unui cont reprezinta creditarea
contului, iar sumele inregistrate se numesc sume creditoare.
Prin insumarea sumelor debitoare se obtine totalul sumelor
debitoare, iar prin insumarea sumelor creditoare se obtine totalul sumelor
creditoare. La conturile care prezinta si existent initial, acesta este

68
Contabilitate generala

cuprins in totalul sumelor debitoare si respectiv creditoare. Deci totalul


sumelor se obtine din insumarea existentului initial cu rulajul.
6. Soldul contului
Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al
elementului patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului
respectiv.
Soldul se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si
totalul sumelor creditoare. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare
decat totalul sumelor creditoare, contul prezinta sold debitor, iar daca
totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare,
contul are sold creditor. In cazul in care totalul sumelor debitoare este
egal cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold si se numeste cont
soldat sau balansat.

6.4. Reguli de functionare a conturilor

Prima regula de functionare a conturilor:


- conturile de activ incep sa functioneze prin debitari si se
debiteaza cu existentele initiale de activ, preluate din activul
bilantului contabil;
- conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditari si se
crediteaza cu existentele initiale de pasiv, preluate din pasivul
bilantului contabil;
A doua regula de functionare a conturilor:
- conturile de activ se debiteaza cu cresterea elementelor de activ
si cheltuieli, determinate de operatiile economice, consemnate
in documentele justificative;
- conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile elementelor de
pasiv si venituri, determinate de operatiile economice,
consemnate in documentele justificative;
A treia regula de functionare a conturilor:

69
Contabilitate generala

- conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de active si


cheltuieli determinate de operatiile economice;
- conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si
venituri determinate de operatiile economice;
La finele perioadei de gestiune este necesar sa se intocmeasca
bilantul final. Acesta se intocmeste pe baza existentelor de active si
pasive determinate din conturi cu ajutorul soldului conturilor, care se vor
inscrie in bilantul final. De aici se deduce si a patra regula partiala pe
baza relatiei:

existente initiale +(cresteri)intrari-iesiri(micsorari)=existente finale

A patra regula solduri finale, iar continutul economic al soldului este


diferit:
- conturile de activ pot prezenta numai sold debitor, si reprezinta
existentele de activ la un moment dat.
- conturile de pativ pot prezenta numai sold creditor, si
reprezinta existentele de pasiv la un moment dat.

Din cele patru reguli partiale prezentate rezulta doua reguli


generalede functionare a conturilor.
Conturile de ACTIV
- incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul
initial de active preluat din bilantul initial;
- se debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli;
- se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli;
- pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de
activ la un moment dat.
Conturile de PASIV
- incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul
initial de pasiv preluat din bilantul initial;
- se crediteaza cu cresterile de pasiv si venituri;
- se debiteaza cu micsorarile de pasiv si venituri;

70
Contabilitate generala

- pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de


pasiv la un moment dat.
Conturile care se supun acestor reguli de functionare se numesc
monofunctionale. Exista insa conturi care nu se supun rigorilor uneia din
cele doua reguli generale. Ele incep sa functioneze fie prin debitare sau
creditare si pot prezenta sold debitor sau creditor. Acestea se numesc
conturi bifunctionale.

6.5. Planul general de conturi

Clasificarea conturilor consta in sistematizarea lor potrivit


caracteristicilor comune si specifice ale acestora prin incadrarea in clase,
grupe si subgrupe de conturi, dupa criterii, cu scopul de a realiza o
ordine in multimea conturilor folosite in contabilitatea curenta.
Principalele criterii dupa care se clasifica conturile sunt
urmatoarele: continutul economic al conturilor, functia contabila, sfera
de cuprindere si finalitatea informatiilor pe care le furnizeaza.
Din punct de vedere al continutului economic, conturile se impart
in urmatoarele clase: clasa conturilor mijloacelor economice, clasa
conturilor surselor economice, clasa conturilor proceselor economice si
clasa conturilorin afara bilantului. Aceste clase de conturi pun in
evidenta toate componentele obiectului contabilitatii.
Din punct de vedere al functiei contabile, conturile se impart in
doua clase: clasa conturilor de activ si clasa conturilor de pasiv.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting doua clase
de conturi: clasa conturilor sintetice si clasa conturilor analitice. Clasa
conturilor analitice se imparte in grupa conturilor analitice valorice si
grupa conturilor cantitativ - valorice.
Din punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le
furnizeaza, conturile se impart in: clasa conturilor de gestiune externa si
clasa conturilor de gestiune interna.

71
Contabilitate generala

Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor


folosite de catre un sector de activitate al economiei nationale.
Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi
simbolizate cu o cifra:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri
Clasa 2 – Conturi de imobilizari
Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie
Clasa 4 – Conturi de terti
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
Clasa 7 – Conturi de venituri
Clasa 8 – Conturi speciale
Clasa 9 – Conturi de gestiune.
El este structurat pe clase, grupe, conturi sintetice de gradul I,
conturi sintetice de gradul II. Clasificarea si ordonarea acestor structuri
s-a facut dupa criteriul zecimal. Astfel, planul de conturi cuprinde 10
clase, fiecare clasa cuprinde 10 grupe, fiecare grupa 10 conturi sintetice
de gradul I si fiecare cont de gradul I cuprinde 10 conturi sintetice de
gradul II.
Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu
doua cifre: prima reprezinta simbolul grupei si a doua cifra reprezinta
simbolul contului sintetic de gradul I.
Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre
reprezinta simbolul contului sintetic, iar a patra cifra reprezinta simbolul
subcontului.

72
Contabilitate generala

Capitolul 7
Contabilitatea capitalurilor
7.1. Notiuni generale

Prin structura cuntabila de capitaluri sunt delimitate sursele de


finantare cu caracter stabil ale valorilor economice constituite ca activ
patrimonial al intreprinderii.
In raport de modul lor de constituire financiara, capitalurile se
diferentiaza in:
¾ Capitaluri proprii
¾ Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
¾ Datorii pe termen lung
1) Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor, prin
autofinantare si din alte resurse financiare.In mod concret ele se
identifica prin capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de
capital, rezervele intreprinderii, diferentele sau plusurile din reevaluarea
activelor, rezultatul raportat din exercitiile precedente, rezultatul
exercitiului, subventiile prin investitii, fonduri proprii cu scop determinat
si provizioane reglementate.
2) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite
la inchiderea exercitiului financiar prin autofinantare, pe seama
cheltuielilor, fiind destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor
probabile sau exigibile in viitor, certe, dar nedeterminate ca volum.
3) Datoriile pe termen lung – reprezinta surse financiare straine,
furnizate pe termen mediu si lung.

73
Contabilitate generala

7.2. Contabilitatea capitalului social

A. Contabilitatea operatiilor privind constituirea capitalului:


Societatea comerciala se constituie prin vointa uneia sau mai multor
persoane care au convenit printr-un contract sa asocieze bunurile lor intr-
o intreprindere comuna, in vederea impartirii profitului sau sa contribuie
la eventualele pierderi.
Evidenta constituirii si micsorarii capitaluilui social se realizeaza prin
contul de pasiv 101 - Capital. In creditul contului se realizeaza
constituirea si cresterea capitalului prin aportul in bani si/sau in natura al
proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne, iar in
debitul contului, micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si
acoperirea pierderilor provenite din exercitiile precedente. Soldul
contului este Creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta
de finantare a activelor intreprinderii.
Gradul I, 101-Capital-se dezvolta pe doua conturi sintetice de
gradul II, 1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat.
Conturile utilizate pentru reflectarea constituirii capitalului social
sunt urmatoarele:
101 – Capitalul social-cu subconturile
1011 – Capital subscris nevarsat
1012 – Capital subscris varsat
201 – Cheltuieli de constituire
456 – Decontari cu asociatii privid capitalul
Contul 101 - capitalul social - este un cont de capitaluri proprii, de
pasiv si tine evidenta capitalului social subscris varsat de asociati si
actionari, precum si a majorarii sau diminuarii capitalului social.
Capitalul social se imparte in capital subscris si capital subscris nevarsat.
Capitalul subscris - este capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa il
puna la dispozitie. Capitalul subscris nevarsat (nedepus) reprezinta partea
din capital subscris care nu a fost inca fizic pus la dispozitia
intreprinderii de catre proprietari. Pe parcursul functionarii intreprinderii,
capitalul se poate majora prin emisiunea se actiuni noi, de aporturi in

74
Contabilitate generala

bani sau in natura si prin operatiuni interne, capitalizarea beneficiului


exercitiului precedent.
Contul 1011 – capital subscris nevarsat – evidentiaza capitalul
social subscris la infiintarea societatii sau pe parcursul functionarii ei.
Cont de pasiv se crediteaza la subscrierea capitalului si se debiteaza la
raportarea lui. Soldul fiind creditor, reflecta capitalul subscris nevarsat
inca.
Contul 1012 - capitalul subscris varsat - se crediteaza la aducerea
aportului la capital, precum si cu majorarile de capital din rezervele
societatii, profitul exercitiului curent, profitul raportat, primele de capital.
Se debiteaza cu diminuarea de capital prin acoperirea pierderilor din
exercitiile precedente sau dupa inchiderea exercitiului curent sau la
restituirea aportului catre actionari sau asociatii care se retrag din
societate.
Contul 201 - cheltuieli de constituire - este un cont de imobilizari
corporale, de activ si tine evidenta cheltuielilor ocazionale de infiintarea
societatii.
Contul 456 - decontari cu asociatii privind capitalul - tine evidenta
relatiilor societatii cu asociatii, fiind un cont bifunctional. La infiintarea
societatii, reflecta creantele fata de asociati, fiind un cont de activ. Se
debiteaza cu aporturile subscrise de asociati la constituirea si cresterea
capitalului social. Se crediteaza la aducerea aportului in bani si/sau in
natura.Soldul final debitor reflecta capitalul subscris nevarsat inca.
Schema generala de constituire a societatii se descompune in trei
faze:
a) inregistrarea promisiunii de aport si constituirea capitalului;.
456 Actionari, asociat = 1011Capital subscris nevarsat

b) Realizarea aportului
Conturi de imobilizari
= 456 Actionari,asociati
stocuri sau disponibilitati

75
Contabilitate generala

c) constituirea capitalului ca varsat (transformarea capitalului


subscris in capital varsat in limita aportului adus).
1011 1012
=
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

Cheltuielile de constituire se inregistreaza in debitul contului 201-


cheltuieli de constituire-si sunt amortizate in maxium cinci ani.

B. Contabilitatea operatiilor privind cresterile de capital:


Capitalul social poate fi majorat prin:
a) aport in numerar
b) aport in natura
c) incorporarea rezervelor, primelor sau beneficiilor in masa
capitalului;
d) conversia unui angajament finanaciar in capital (obligatiuni
in actiuni)
e) fuziunea societatilor
Asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de
noi resurse pentru finantarea investitiilor sau pentru intarirea situatiei
financiare.
a) Cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar si/sau
in natura
Promisiune aport
456 Actionari, asociat = 1011 Capital subscris nevarsat

Aducere aport
Conturi de imobilizari 456
=
stocuri sau disponibilitati Actionari, asociati

Transformare capital
1011Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat

76
Contabilitate generala

b) Cresterea capitalului social prin operatiuni interne.


Cresterea are loc prin incorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a
primelor de emisiune. Motivul cresterii este cel al intaririi credibilitatii
financiare a societatii in fata actionarilor, asigurandu-I de
indisponibilitatea unei mari parti a fondurilor proprii.
Incorporarea in capitelul social a primelor de capital, a iferentelor
din reevaluare si a profiturilor realizate in exercitiile precedente enereaza
inregisterarea:
%
104 Prime legate de capital
= 1012Capital subscris varsat
105 Diferente din reevaluare
107 Rezultatul raportat

c)Cresterea capitalului social prin conversia obligatunilor in actiuni


Motivul cresteri capitalului social pe aceasta cale este cel al
reducerii datoriilor fara a apela la trezorerie.
%
161Imprumuturi din
= 1012 Capital subscris varsat
emisiuni de obligatiuni
104 Prime legate de capital

C. Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului :


Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari
sau asociati a unei parti din capital atunci cand societatea considera
capitalul prea mare in raport cu activitatea sa si atunci cand reduce
investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate.
a) Micsorarea capitalului prin rambursarea unei parti catre actionari.
Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este
supraproportional fata de activitatea societatii, atunci cand se reduc
investitiile dintr-un anumit sector de activitate sau cand se decide a se
realiza o parte din activul societatii.
In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau
numarul de actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar

77
Contabilitate generala

primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni care il detine.


Inregistrarile contabile care intervin in aceasta situatie sunt:
1012 Capital subscris varsat = 456 Actionari, asociati
si
456 Actionari, asociati = 5121 Conturi curente la banci

B) Micsorarea capitalului prin acoperirea pierderilor. Are loc in


cazul in care pierderile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi
acoperite pe alta cale. In acest scop se procedeaza fie la reducerea
nominala a actiunilor, fie la reducerea numarului de actiuni. Inregistrarea
contabila este:
107 Rezultatul raportat
1012 Capital subscris varsat = sau
121 Profit si pierdere

7.3. Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital reprezinta fondurile proprii sau capitalul


aditional creat ca diferenta intre valoarea de emisiune, valoarea contabila
sau valoarea de aport a actiunilor sau partilor sociale, si valoarea lor
nominala.
Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul
sintetic de gradul I – 1041-prime legate de capital – care se dezvolta pe
cele doua conturi sintetice de gradul II ; 1041 – prime de emisiune sau
aport si 1042 – prime de fuziune. Se crediteaza cu primele de capital
calculate la constituirea si fuziunea capitalului social. Se debiteaza cu
primele incorporate in capitalul social sau rezerve. Soldul creditor
reprezinta primele de capital delimitate ca o structura distincta a
capitalului propriu.
a) Inregistrarea primelor de capital sub forma:
- primelor de emisiune

78
Contabilitate generala

- primelor de fuziune
- primelor de aport

104 Prime legate de capital = 1012 Capital subscris varsat

b) Utilizarea primelor de emisiune pentru amortizarea cheltuielilor


de constituire:
1041 Prime de emisiune sau aport = 201 Cheltuieli de onstituire

C Incorporarea primelor in capitalul social si in rezerve, dupa caz:

%
104 Prime legate de capital = 1012 Capital subscris varsat
106 Rezerve

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta plusuri create prin


reevaluarea imobilizarilor materiale si cele financiare. Diferentele sau
plusurile dintre valoarea stabilita prin reevaluare si valoarea contabila de
origine a elementelor de activ sunt inregistrate in contul de pasiv 105.
105 – Diferentele de reevaluare se crediteaza cu diferentele
rezultate din reevaluarea activelor, se debiteaza cu diferentele transferate
la capitalul social, sau la rezerve, potrivit legii, soldul creditor reprezinta
plusurile rezultate din reevaluarea activelor.
Diferentele din reevaluare se transfera la rezerve sau capital social.
211 Terenuri = 105 Diferente din reevaluare

%
105 Diferente din reevaluare = 1012 Capital subscris varsat
106 Rezerve

79
Contabilitate generala

7.5. Contabilitatea rezervelor

In principiu, rezervele reprezinta beneficii capitalizate. Rezervele


legale se constituie anual din beneficiile nete ale unitatii patrimoniale, iar
alte rezerve prevazute de lege sau statutare pot fi constituite facultativ pe
seama beneficiilor nete si alte surse, cum sunt primele de capital, fiind
destinate acoperirii prin rascumpararea propriilor actiuni, finantarii unor
investitii.
Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul contului “106
Rezerve”, iar utilizarea lor in debitul contului. Soldul creditor al contului
evidentiaza rezervele delimitate de surse de finantare a activelor.
a) Rezervele constituite in cursul anului, din profitul brut se
inregistreaza:
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale

b) Rezervele statutare si alte rezerve constituite anual din profitul


net se concretizeaza prin relatia:
121 “Profit si pierdere” = %
1063 “Rezerve statutare”
1068 “Alte rezerve”

c) Rezervele constituite din primele de capital si diferenta de


reevaluare.
%
104 Prime legate de capital = 106 Rezerve
105 Diferente din reevaluare

d) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile


anterioare.
1061 Rezerve legale = 107 Rezultatul raportat

80
Contabilitate generala

e) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din


rascumpararea propriilor actiuni.

1068 Alte rezerve = 502 Actiuni proprii

7.6. Contabilitatea rezultatului reportat

Rezultatul, sub forma de profit sau pierdere, obtinut pentru exercitiile


anterioare a carei decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile
viitoare, se inregistreaza in contul 107 “Rezultatul reportat”. In creditul
contului se oglindeste rezultatul sub forma de profit, iar in debit,
rezultatul sub forma de pirdere. Ulterior, contul se debiteaza sau
crediteaza in functie de decizia adunarii generale a actionarilor privind
distribuirea profitul raportat, respectiv suportat pierderi raportate.

a) In cazul profitului, intalnim urmatoarele inregistrari:


121 Profit si pierdere = 107 Rezultatul reportat

b) In cazul pierderilor
107 Rezultat reportat = 121 Profit si pierdere
sau
107 Rezultat reportat = %
1011 Capital subscris nevarsat
106 Rezerve
457 Dividente de plata

c) In cazul in care pierderile sunt acoperite, in ordine din:

% = 107 Rezultatul reportat


121 Profit si pierdere
106 Rezerve
1011 Capital subscris nevarsat

81
Contabilitate generala

7.7. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat

In categoria capitalurilor proprii sunt incadrate si fondurile cu scop


determinat, cum sunt: fondul de dezvoltare, fondul de participare la
profit, si alte fonduri.
Evidenta fondurilor proprii cu scop determinat se realizeaza prin
conturile de pasiv “111” fond de dezvoltare, “112” fond de participare la
profit si “118” alte fonduri. In creditul conturilor se inregistreaza
constituirea fondurilor, iar in debit, utilizarea acestora potrivit
dispozitiilor legale. Soldul creditor al conturilor reprezinta fondurile
constituite la dispozitia intreprinderii. Un regim distinct de functionare
are contul 119 “Repartizare la fondul de dezvoltare”. El se debiteaza la
constituirea fondului de dezvoltare din amortizarea mijloacelor fixe si se
crediteaza la utilizarea fondului de dezvoltare pentru finantarea
investitiilor.
a) Se constituie fond de dezvoltare
119 Repartizari la fondul = 111 Fondul de dezvoltare
de dezvoltare

b) Se constituie fond de dezvoltare din valoarea materialelor recuperate


din dezmembrarea mijloacelor fixe.
671 Cheltuieli privind = 111 Fondul de dezvoltare
operatiunile de gestiune

c) Se constituie fond de dezvoltare din profitul realizat.


129 Repartizarea profitului = 111 Fond de dezvoltare

d) Se inregistreaza diminuarea fondului de dezvoltare cu sumele ce


reprezinta mijloacele fixe din amortizari
111 Fond de dezvoltare = 119 Repartizari la fondul
de dezvoltare
Asemanator functioneaza si este inregistrat in contabilitate contul 112
Fond de participare la profit.

82
Contabilitate generala

7.8. Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Subventiile pentru investitii sau de capital reprezinta resursele


obtinute de la buget sau de la alte unitati intaresate, destinate
achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau finantarii activitatilor
pe termen lung.
Evidenta subventiilor pentru investitii se realizeaza prin contul 131
“Subventii pentru investitii” care se crediteaza cu subventiile primite de
la buget sau de la alte surse pentru finantarea investitiilor, precum si cu
valoarea activelor imobilizate primite ca titlu gratuit sau constatate in
plus la inventariere.
In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii,
asimilate veniturilor exceptionale, pe masura amortizarii sau realizarii
prin vanzarea activelor imobilizate finantate pe aceasta cale. Soldul
creditor reflecta subventiile pentru investitiinevirate la rezultatul
exercitiului.

1. Se inregistreaza subventia pentru investitii de primit


445 = 131
Subventii Subventii pt. Investitii

2. Se primeste subventia pentru investitii


512 = 445
Conturi curente la banci Subventii

3. Se primeste prin donatie, cu titlu gratuit, un calculator


212 = 131
Mijloace fixe Subventii pt. Investitii

4. Se inregistreaza trecerea unei parti din subventia pentru investitii la


venituri
131 = 772
Subventii pt. Investitii Venituri din operatiuni de capital

83
Contabilitate generala

7.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate

Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si


sunt destinate finantarii fluctuatiilor de curs valutar, cresterilor de preturi
si amortizari. Ele sunt evidentiate prin contul de pasiv 141 “Provizioane
reglementate” care se crediteaza la constituirea provizioanelor pe seama
cheltuielilor, potrivit prevederilor legale. Se debiteaza cu diminuarea
provizioanelor in cazul cand se stabilizeaza situatia. Soldul creditor
reprezinta provizioanele constituite ca sursa de finantare pentru
acoperirea cresterilor de activ pentru care situatia nu a fost stabilizata.
1. La constituirea provizioanelor, pe seama cheltuielilor:
6874 = 141
Cheltuieli exceptionale Provizioane
privind provizioane reglementate reglementate

2. In momentul cand situatia se stabilizeaza, se procedeaza la diminuarea


provizioanelor constituite pentru care se face inregistrarea:
141 = 7874
Provizioane reglementate Venituri exceptionale din
provizioane reglementate

7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

In spiritul principiului prudentei se constituie si provizioane pentru


riscuri si cheltuieli. Evidenta constituirii si diminuarii se realizeaza prin
contul sintetic de gradul I 151 “Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”.
In creditul conturilor se inregistreaza constituirea provizioanelor, iar in
debit provizioanele diminuate sau anulate. Soldul creditor al conturilor
evidentiaza provizioanele constituite pentru finantarea acestor elemente

84
Contabilitate generala

de activ a caror realizare sau plata este incorecta, ori pentru cheltuielile
care devin exigibile in perioada urmatoare:
a) La finele exercitiului, constituirea provizioanelor genereaza
inregistrarea:
6812 = 151
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri
privind provizioanele pentru si cheltuieli
riscuri si cheltuieli

b) In momentul in care se realizeaza riscul sau cheltuiala devine


exigibila, se face urmatoarea inregistrare de diminuare a provizionului
constituit:
151 = 7812
Provizioane pentru riscuri Venituri din provizioane pentru
si cheltuieli riscuri si cheltuieli

7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Imprumuturile din emisiunea de obligatii, denumit si credite


obligatorii, reprezinta fondurile pe termen lung asigurate prin vanzarea
titlului de credit negiciabile catre public.
Evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiilor se realizeaza
cu ajutorul contului de pasiv “161” cu acelasi nume. In creditul contului
se inregistreaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare
a obligatiunilor emise, iar debitul sau, suma imprumuturilor rambursate
sau valoarea de rascumparare a obligatiunilor anulate. Soldul creditor al
contului reprezinta imprumuturile din emisunea de obligatiuni
nerambursate. Datoriile privind dobanzile aferente imprumuturilor din
emisiuni de obligatiuni sunt inregistrate in contul 1681 “Dobanzi
aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni”. In creditul
contului se reflecta dobanzile datorate, in debit dobanzile platite.

85
Contabilitate generala

1. Se inregistreaza subscrierea publica a x obligatiuni, in vederea


obtinerii unui imprumut.
461 = 161
Debitori diversi Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

2. Se incaseaza suma subscrisa de debitori


512 = 461
Conturi curente la banci Debitori diversi

3. La scadenta se rascumpara obligatiunile


505 = 512
Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci

4. Se anuleaza obligatiunile rascumparate


161 = 505
Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si
obligatiuni rascumparate

5. Se inregistreaza borderoul cupoanelor de dobanzile aferente


imprumutului
666 = 168
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzile aferente imprumuturilor

6. Plata dobanzii
168 = 512
Dodanzile aferente imprumututrilor Conturi curente la banci

7. La sfarsitul perioadei se deconteaza cheltuielile privind dobanzile


121 Profit si pierdere = 666 Cheltuieli privind dobanzile

86
Contabilitate generala

7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu

Creditele pe termen lung si mediu primite de la banci si alte


investitii financiare sunt destinate finantarii investitiilor.
Evidenta creditelor de mai sus, se realizeaza prin conturile de
pasiv: 162 “Credite bancare pe termen lung si mediu” si 167 “Alte
imprumuturi si datorii asimilate”. Datoriile din dobanzi aferente acestor
credite sunt reflectate la conturile: 1682 “Dobanzi aferente creditelor
bancare pe termen lung si mediu” si 1687 “Dobanzi aferente altor
imprumuturi si datorii asimilate”. Toate conturile se crediteaza cu
datoriile din imprumuturi si dobanzi, se debiteaza la rambursarea
imprumuturilor si plata dobanzilor, soldul este creditor si reprezinta
datorii din imprumuturi nerambursate si dobanzi neplatite.

7.13. Contabilitatea datoriilor legate de participatii

Datoriile pe termen lung, create in cadrul de participare la unitatile


asociate sau in participatii sunt contabilizate in contul de pasiv 166
“Datorii legate de participatii”. In creditul contului se inregistreaza
sumele incasate de la asociatiile comerciale, iar in debitul sau sumele
restante societatilor comerciale care detin titluri de participare ale
societatilor comerciale. Soldul este creditor si reprezinta sumele primite
si nerestituite.

7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung

Evidenta bunurilor preluate din patrimoniu in concesiune sau alt


mod asimilat, a datoriilor din redevente, locatii de gestiune si alte datorii
similare se realizeaza prin contul de pasiv 167 “Alte imprumuturi si

87
Contabilitate generala

datorii asimilate”, iar dobanzile corespunzatoare la contul 1687 “Dobanzi


aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”.
Se crediteaza cu valoarea bunurilor preluate in concesiune, locatii
de finantare si valori asimilate, se debiteaza cu sumele platite ca datorii
in contul concesiunilor, locatiilor de finantare si alte valori asimilate.
Soldul contului este creditor si reprezinta datoriile privind
concesiunile, locatiile de finantare si alte datorii asimilate.

88
Contabilitate generala

Capitolul 8
Contabilitatea activelor imobilizate

8.1. Delimitari si structuri

Activele imobilizate sau fixe, denumite si si active pe termen lung,


imobilizari sau bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de
investitii a caror perioada de utilitate si lichiditatea este mai mare de un
an. Activele se caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata cat si
prin repetatele lor participari la circuitul economic. Ele nu se consuma
sau se inlocuiesc dupa prima utilizare.
Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe:
a) imobilizari necorporale
b) imobilizari corporale
c) imobilizari financiare

a) Imobilizari necorporale, denumite si imobilizari nemateriale sau


active intangibile, cuprind toate acele valori economice de investitii care
nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Ele sunt
reprezentate de cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare aplicata
si dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica,
fondul comercial si alte imobilizari necorporale.
b) Imobilizari corporale, denumite si imobilizari materiale sau
active fizice tangibile, cuprind bunuri materiale de folosinta indelungata
in activitatea unor intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri,
mijloace fixe. Activele imobilizate corporale, cu exceptia terenurilor isi
pierd in timp din valoerea lor ca urmare a uzurii, determinata de
utilizarea lor, de actiunea agentilor naturii si progresului tehnic.
Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de activale fixe
materiale si includerea lor in costuri poarta numele de amortizari.
c) Imobilizari financiare, denumite si investitii financiare sau de
portofoliu, cuprind valorile financiare investite de intreprindere, in

89
Contabilitate generala

patrimoniul altor societati sub forma titlurilor de valoare, creantelor


atasate participantilor, imprumuturile acordate si altor imobilizari
financiare.
Evidenta existentei si miscarile actiunii imobilizate se realizeaza
prin conturile ce formeaza continutul clasei a 2-a din Planul de conturi
general, denumita “Conturi de active imobilizate”.

8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale

a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile determinate de


infiintarea unitatii patrimoniale sau de modificari ale activitatii acesteia.
Recuperarea cheltuielilor de constituire se face intr-o perioada de timp
stabilita de adunarea generala a actionarilor(nu mai mare de 5 ani).
Contul care le evidentiaza este 201 “Cheltuieli de constituire” care se
debiteaza la efectuarea cheltuielilor si se crediteaza cu cheltuielile
amortizate integral. Are sold final debitor care reflecta valoarea
cheltuielilor de constituire neamortizate inca.
Cu ajutorul contului 2801 “Amortizarea cheltuielilor de
constituire” se evidentiaza cheltuielilor recuperate prin includerea in
contul activi-tatii. Este un cont restificativ, de pasiv. Se crediteaza cu
amortizarea lunara a cheltuielilor de constituire, se debiteaza cu
amortizarea cheltuielilor scazute din evidenta.
b) Cheltuielile de cercetare - dezvoltare cuprind cheltuielile
efectuate pentru realizarea unor lucrari de cercetare-dezvoltare menite ca,
prin aplicarea lor, sa se realizeze o eficienta scontata in unitatea
patrimoniala. Se evidentiaza cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de
cercetare-dezvoltare”. Este un cont de imobilizari de activ. Se debiteaza
cu suma cheltuielilor angajate sau efectuate pe cont propriu. Se
crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. Soldul final debitor reflecta
cheltuielile neamortizate inca.

90
Contabilitate generala

c) Concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori asimilate


Valoarea activelor imobilizate in concesiuni, brevete si alte drepturi sau
valori similare se cuprinde in aceasta categorie daca activele in cauza au
fost preluate cu acest titlu in patrimoniu. Se face necesara folosirea
contului 205 “Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare”. Este
un cont de imobilizari necorporale de activ. Se debiteaza la primirea
concesiunii sau valorii asimilate. Se crediteaza la restituirea ei sau la
schimbarea destinatiei. Are sold final debitor care reflecta valoarea
concesiunilor, brevetelor sau valorilor asimilate, existente in patrimoniu.
Activele imobilizate, de natura concesiunilor, brevetelor si alte drepturi
similare se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor catre
unitatea patrimoniala care le utilizeaza. Amortizarea lor se evidentiaza
cu ajutorul contului 2805 cu functie similara contului 2801.
d) Fondul comercial se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului
207 “Fond comercial” a carui functie contabila este cont de activ. In
debitul contului 207 se reflecta valoarea fondului comercial achizitionat
dar si cel adus ca aport la capitalul societatii. Creditul contului reflecta
valoarea fondului comercial cedat. Soldul contului este debitor,
reflectand fondul comercial existent. Amortizarea fondului comercial se
evidentiaza cu ajutorul contului 2807 “Amortizarea fondului comercial”.
Creditul contului 2807 reflecta valoarea cheltuielilor aferente amortizarii
fondului comercial. Debitul acestui cont reflecta amortizarea aferenta
fondului comercial cedat. Soldul creditor reflecta amortizarea aferenta
fondului comercial la sfarsitul exercitiului.

1. Achizitionare program informatic


208 Alte imobilizari necorporale = 404 Furnizor imobilizari

2. Se inregistreaza amortizarea acestui program


681 Cheltuieli de exploatare = 280 Amortizari privind
privind amortizari si provizioane imobilizari necorporale

3. Se inregistreaza scoaterea din evidenta a programului amortizat.

91
Contabilitate generala

280 Amortizari privind = 208 Alte imobilizari


imobilizarile necorporale necorporale

Fondul comercial, contribuie la mentinerea sau dezvoltarea


patrimoniului unitatii patrimoniale. Face parte din fondul de comert si
cuprinde clientela, vadul, firma si alte elemente necorporale. De regula
nu este de supus amortizarii.

8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale sunt acele bunuri economice care au o


forma materiala, valoare mare si servesc o perioada indelungata de timp
in activitatea unei unitati patrimoniale neconsumandu-se la prima
utilizare. Ele participa la mai multe cicluri de exploatare transmitandu-si
treptat valoarea asupra produselor obtinute de intreprindere.
Structura imobilizarilor corporale cuprinde doua grupe de
imobilizari: terenuri si mijloace fixe.
a) Dupa apartenenta lor, mijloacele fixe pot fi:
- proprii
- straine
b) Dupa natura si caracteristicile lor tehnice, mijloacele fixe se
structureaza in 4 categorii:
terenuri
- cladiri si constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si
instalatii de masura si control; mijloace de transport;
- animale de munca; plantatii;
- aparatura si mobilier de birotica;
Principalele operatii cu mijloace fixe sunt:
- intrari de mijloace fixe;
- iesiri de mijloace fixe;

92
Contabilitate generala

- calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe.


Achizitionarea are loc de la furnizori pe baza de factura. La
intrarea lor se intocmeste proces verbal de receptie definitiva. In
momentul receptiei se acorda un nr. de inventar mijlocului fix, din
Registrul numerelor de inventariere dupa care se intocmeste Fisa
mijlocului fix.
La iesirea mijlocului fix numarul sau de inventar nu se mai acorda
altui mijloc fix in cursul aceluiasi exercitiu financiar. Pentru eventualul
transfer al mijlocului fix de la unitate la alte unitati sau de la o sectie la
alta se intocmeste Bonul de miscare a mijlocului fix.
La cumparare prin licitatie apare ca document specific, in afara
celor mentionate in interior, Procesul verbal de licitatie.
Iesirea mijlocului fix are loc pe urmatoarele cai:
- scoaterea din functiune;
- vanzarea mijlocului fix prin licitatie;
- acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe are loc, de regula, la
expirarea duratei normale de functionare.
La vanzarea prin licitatie se intocmeste Procesul verbal de licitatie,
iar apoi Factura pentru vanzare.
.
Pentru evidentierea imobilizarilor corporale se utilizeaza conturile
sintetice 211 “Terenuri” si 213 “Mijloace fixe” care sunt conturi de activ.
Se debiteaza cu intrarile in patrimoniu a terenurilor si respectiv a
mijloacelor fixe pe diverse cai. Soldurile debitoare reflecta existentul de
imobilizari corporale, respectiv terenuri si mijloace fixe.
Contul 213 “Mijloace fixe” este prevazut a se desfasura pe
subconturi care se deschid pe categorii ale acestora astfel:
212 “Cladiri”,
2132 “Constructii speciale”,
2133 “Masini, utilaje si instalatii de lucru”,
2134 “Aparate si instalatii de masurare, control si reglare”,
2135 “Mijloace de transport”,
2136”Animale de lucru”,

93
Contabilitate generala

Aceasta pierdere de utilitate este cunoscuta sub denumirea de


uzura a carei expresie valorica se include in cheltuieli sub forma de
amortizare.
Amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare
asupra valorii de intrare, pe toata durata de folosire a mijlocului fix, pana
la recuperarea intagrala a valorii, astfel:

Aa = V.I. / T
Aa = amortizarea anuala
V.I = valoarea de inregistrare
T = timpul de functionare
Calculul si inregistrarea amortizarii mijlocului fix se face conform
Legii nr. 15/24 martie 1994. Se calculeaza de la data punerii in functiune
a mijloacelor fixe si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare
In practica contabila se utilizeaza 3 metode de calcul al amortizarii
mijloacelor fixe:
- amortizare liniara
- amortizare degresiva
- amortizare accelerata
Amortizare liniara
Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix
asupra cheltuielilor de exploatare, proportional cu durata normala de
utilizare, exprimata in ani. Ea se calculeaza prin aplicarea cotei medii
anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijlocului fix. Cota medie
anuala de amortizare se stabileste in procente, ca raport intre 100 si
durata normala de utilizare exprimata in ani. De exemplu, daca un mijloc
fix achizitionat are o valoare de intrare de 500000 lei si o durata normala
de utilizare de 5 ani,
¾ amortizarea va fi egala cu: 500000lei / 5 ani = 100000 lei
¾ cota medie anuala de amortizare va fi egala cu: 100 / 5 ani = 20 %.
Deci, prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a
mijlocului fix, se obtine amortizarea anuala, egala pentru toti cei 5 ani.
Amortizare degresiva

94
Contabilitate generala

Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu


coeficienti prevazuti de legislatie, si anume:
¾ 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa
intre 2 – 5 ani
¾ 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre
5 – 10 ani
¾ 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10
ani
Se obtin astfel cotele de amortizare degresive corespunzatoare.
Amortizare accelerata
Consta in calcularea, la data intrarii mijloacelor fixe in patrimoniul
unitatii, a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare
a acestora, iar in exercitiile urmatoare calcularea amortixzarii anuale
dupa regimul liniar, prin raportarea valorii ramase la numarul de ani de
utilizare ramasi. Pentru utilizarea regimului de amortizare accelerata este
necesara aprobarea Ministerului de Finante, in care scop, agentii
economici trebuie sa depuna o documentatie de fundamentare, pe baza
careia se stabileste un punctaj in functie de care se elibereaza aprobarea.
Pentru evidentierea amortizarii imobilizarilor corporale se
utilizeaza contul sintetic 281 “Amortizari privind imobilizarile
corporale” care indeplineste o functie de cont rectificativ a valorii de
intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu si are functii contabile de
pasiv. Se crediteaza cu amortizarea imobilizarilor corporale calculata si
inclusa in cheltuieli. Soldul este creditor si reflecta amortizarea
mijloacelor fixe.

1. Achizitionare utilaj
2123 Masini, utilaje si instalatii = 404 Funizori
de lucru de imobilizari

2. Inregistrarea amortizarii
681 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarile
privind amortizarile si provizioanele privind imobilizarile corporale

95
Contabilitate generala

Imobilizarile in curs de executie sunt evidentiate cu contul 231 cu


acelasi nume. Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor in curs aduse ca
aport, facturate de furnizori, precum si cu avansurile acordate
furnizorilor de imobilizari. Se crediteaza cu valoarea imobilizarilor
corporale receptionate. Soldul final este debitor si evidentiaza valoarea
imobilizarilor corporale in curs. Inregistrarile contabile sunt
asemanatoare imobilizarilor corporale.

8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare

Conturile folosite sunt cele din grupa 26 “Imobilizari financiare”


cu subconturile de titluri.
Portofoliul de titluri este impartit in trei categorii:
- titluri de participare;
- titluri imobilizate;
- titluri de plasament sau valori materiale de
plasament evaluate la costul de achizitie care reprezinta pretul de
cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie al
acestora.
Conturile sintetice in care se inregistreaza operatiile economice
privind imobilizarile financiare sunt:
261 “Titluri de participare” – are functie contabila de cont de
activ. In debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare
achizitionate, rascumparate sau aduse ca aport la societate. In creditul
contului, se inregistreaza valoarea cheltuielilor privind titlurile de
participare cedate. Soldul contului reflecta valoarea titlurilor de
participare existente.
267 “Creante imobilizate” are functie contabila de cont activ. In
debit se reflecta valoarea imprumuturilor acordate si a veniturilor de
realizat din dobanzile la imprumuturi. In credit se reflecta valoarea

96
Contabilitate generala

imprumuturilor rambursate si a dobanzilor incasate. Soldul debitor


reflecta valoarea imprumuturilor si creantelor acordate altor intreprinderi.
269 “Varsamant de efectuat pentru imobilizari financiare” – are
functie contabila de cont de pasiv, fiind utilizat pentru evidentierea
obligatiilor de plata aflate in cadrul relatiilor de achizitionare a
imobilizarilor financiare. In credit se inregistreaza sumele datorate pentru
achizitionarea imobilizarilor financiare. Debitul contului reflecta sumele
platite pentru imobilizarile financiare. Soldul creditor reflecta sumele
datorate si neplatite.

1. Societatea A cumpara de la societatea B, pe termen lung, un


pachet de x actiuni
261 Titluri de participare = 269 Varsaminte de efectuat pentru
imobilizari financiare

2. Societatea A achita societatii B titluri cumparate, din


disponibilul existent in cont la banca.
269 Varsaminte de efectuat pentru = 512 Conturi curente
imobilizari financiare la banci

97
Contabilitate generala

Capitolul 9
Contabilitatea stocurilor

9.1. Generalitati

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta bunuri


materiale, lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor
utilizare, sa fie vindute, precum si productia in curs de executie aflata
sub forma productiei neterminate.
In contabilitatea financiara a unitatii patrimoniale, stocurile sunt
clasificate si delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatia, faza
ciclui de exploatare si locul de creare a gestiunilor .
Corespunzator acestor criterii se individualizeaza urmatoarele:
o materi prime;
o materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili,
materiale pentru ambalat, piese de schimb si alte materiale
consumabile care participa indirect la activitatea de
productie)
o produsele (semifabricate, finite si reziduale )
o animaletinere si la ingrasat;
o produsele in curs de executie;
o marfurile;
o ambalajele.
In contabilitatea tarii noastre, in sfera stocurilor sunt incluse si
obiecte de inventar si baracamente. Obiectele de inventar sunt bunuri cu
o valoare mai mica decit limita prevazuta de lege (15 milioane lei)
pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de viata.
Baracamentele sau amenajarile provizorii sunt achizitionate sau
construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si
prestarilor de constructii din care, prin decontare, se recupereaza
cheltuielile materiale.

98
Contabilitate generala

9.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor

Daca privim evalurea marfurilor prin prisma celor doua momente


caracterizate prin repetabilitate, (aprovizionare si vanzare) putem
identifica doua tipuri de preturi:
ƒ -preturi de cumparare,
ƒ -preturi de vanzare.
Pretul de cumparare reprezinta echivalentul sumei platite, sau de
platit pentru marfurile furnizate de alta intreprindere.
Preturile de vanzare reprezinta echivalentul banesc al sumelor
incasate sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Documetul care
sta la baza vanzarilor (cumpararilor) de marfuri este factura. Pentru
furnizor, ea este un document de vanzare a marfurilor, iar pentru client
de cumparare.
Factura cuprinde:
o -Pretul unitar al marfurilor;
o -Pretul ambalajelor;
o -Pretul transportului.
o -Taxa pe valoarea adaugata TVA=19%
Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs
de executie se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3-
a din planul de conturi generale, denumita “conturi de stocuri si productii
in curs de executie”. Conturile de stocuri si productie in curs de executie
au functia contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate
in gestiunea unitatii patrimoniale. Se crediteaza cu valoarea stocurilor
iesite din gestiunea unitattii patrimoniale prin consum, vanzare si alte
destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea bunurilor
si serviciilor in stoc sau in sold la sfirsitul exercitiului financiar.
Continutul si functia lui contabila se diferentiaza in raport de
metoda inventarului permanent sau intermitent folosita pentru evidenta
miscarii stocurilor.

99
Contabilitate generala

In cazul folosirii metodei inventarului permanent – conturile de


stocuri se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu
iesirile de valori materiale.
In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, - conturile
inregistreaza numai stocurile de valori materiale si productii in curs de
executie. Rulajul intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct prin debitul,
respectiv creditul conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si
marfurilor si de venituri, in cazul produselor, lucrarilor si serviciilor.

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile

Operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in


debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale
asimilate” si in creditul conutrilor din grupa 40 “Furnizori si conturi
asimilate”. La inchiderea exercitiului financiar pentru stocurile initiale
preluate la cheltuieli se debiteaza conturile 60 “Cheltuieli cu materi
prime, materiale si marfuri” si se crediteaza conturile din clasa 3
conturile de stocuri si productia in curs de executie, iar pentru stocurile
finale, inregistrate este inversa. Consumul de materii prime si materiale
se inregistreaza prin intermediul conturilor de stocuri numai in cazul
folosirii metodei inventarului permanent.
60 Cheltuieli = 30 Stocuri

In contabilitate intervin si unele cazuri particulare. Consumul de


obiecte de inventar in momentul darii in folosinta se inregistreaza prin
formula:
603 = 303
Cheltuieli privind obiectele de inventar Obiecte de inventar

100
Contabilitate generala

Contabilitatea provizioanelor
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la
inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al
patrimoniului. In acest caz se foloseste relatia:

Provizioane = Valoarea contabila = Val. de inventar a stocurilor

Pentru inregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode


generale sau reluarea provizioanelor si cea a anularii globale a
provizioanelor.
Metoda generala sau a reluarii provizioanelor consta in
compararea soldului provizioanelor, calculat pe baza de inventar la
inchiderea exercitiului financiar, cu soldul creditor al conturilor de
provizioane pentru deprecierea stoccurilor
Inregistrarea se face astffel:
68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea
si provizioanele stocurilor si productiei in curs de executie

Daca soldul fiind calculat este mai mic decit cel contabil, pentru
diferenta se face inregistrarea de diminuare a provizionului.
39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane
stocurilor si productiei in curs de executie

Pentru cunoasterea existentei si miscarii stocurilor de materii


prime si materiale se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice:
301 ”Materii prime”,
302 ”Materiale consumabile”,
308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”.
Contul 301 “Materii prime” este utilizat pentru evidentierea
existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la
fabricarea produselor si care se regasesc in produsul finit, integral sau
partial in starea lor initiala, fie transformata. Este cont de functie
contabila de activ si incepe actiunea prin a se debita prin intrarea de
materii prime in gestiune prin urmatoarele cai:

101
Contabilitate generala

- achizitionarea din exterior,


- aduse de la terti,
- aduse ca aport in natura la societate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiei prime iesite
din gestiune pe urmatoarele destinatii:
- consum de productie,
- vanzare,
- retragerea aporturilor in natura.
Soldul este debitor si reflecta valoarea materiilor prime existente in
intreprindere.
Contol 302 “Materiale consumabile” are aceiasi functie contabila de
cont de activ si functioneaza asemanator contului 301 ”Materii prime”.
Continutul economic diferit, impune evidentierea materialelor
consumabile pe grupe, fapt pentru care contul sintetic 302 ”Materiale
consumabile” se desfasoara pe urmatoarele subconturi:
3021 “Materiale auxiliare”
3022 ”Conbustibili”
3023 “Ambalaje”
3024 “Piese de schimb”
3025 “Seminte si materiale de plantat“
3028 “Alte materiale consumabile”
Contol 308 ”Diferente de pret la materii prime si materiale” este
utilizat pentru evidentierea diferentelor intre pretul de inregistrare
prestabilit si costul de achztie, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta
materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune. Are
functia contabila de activ si se debiteaza cu cheltuieli suplimentare,
repartizate asupra valorii materiilor prime si materialelor existente in
intreprindere.
Formula contabila pentru aprovizionarea cu materii prime si a
diferentei de pret semnifica cresterea cheltuielilor suplimentare stocului
cu ocazia aprovizionarea de la furnizori.
% = 401”Furnizori”
301 ”Materii prime”
308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”

102
Contabilitate generala

Se dau in consum materiile prime cu formula contabila:


600”Cheltuieli cu materiile prime” = %
300 “Materii prime”
308 “Diferente de pret la materii
prime si materiale”

9.5. Conturile privind obiectele de inventar

Din grupa conturilor de obiecte de inventar, fac parte urmatoarele


conturi sintetice:
303 ”Obiecte de inventar”,
328 “Diferente de pret la obiecte de inventar”.
Contul 303 ”Obiecte de inventar” functioneaza asemanator
conturilor 301 ”Materii prime” si 302 “Materiale consumabile”,

1. Achizitionare obiect de inventar


303 ”Obiecte de inventar” = 401 “Furnizori”

2. Inregistrarea uzurii obiectului de inventar


603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar” = 303 “Uzura obiectelor de
inventar”

9.6. Conturile de produse

Principalele conturi din aceasta grupa sunt:


331 ”Produse in curs de executare”,
341 ”Semifabricate”,
345 ”Produse finite”,
346” Produse reziduale”,

103
Contabilitate generala

348 ”Diferente de pret la produse”.


Contul 345 ”Produse finite” este utilizat pentru evidentierea
stocurilor de produse finite cat si a miscarii acestora aflate in patrimoniul
unitatii. Este un cont cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont
reflecta valoarea la pret de inregistrare a produselor finite intrate in
gestiunea unitatii. Creditul acestui cont reflecta valoarea produselor
finite iesite din gestiune. Soldul este debitor si reflecta stocul de produse
finite existent.
In mod asemanator functioneaza si conturile 341 ”Semifabricate”,
346” Produse reziduale”.
Contul 348 ”Diferente de pret la produse” este utilizat pentru
evidentierea diferentelor favorabile si nefavorabile determinate la
sfarsitul fiecarei perioade de gestiune intre pretul standard si costul de
productie la semifabricate, produse finite si produse reziduale. Contul
348 ”Diferente de pret la produse” are functie contabila de activ. Debitul
contului reflecta diferentele de pret nefavorabile obtinute la produsele
din productie proprie. Creditul acestui cont reflecta diferentele de pret
favorabile si nefavorabile repartizate la sfarsitul perioadei asupra
produselor iesite din gestiune. Soldul contului este debitor si reflecta
diferentele de pret favorabile si nefavorabile aferente semifabricatelor si
produselor finite existente in stoc.
Formula contabila pentru obtinerea din procesul de productie a
semifabricatelor, produselor finite, produselor rebutate, produselor in
curs de executie, este urmatoarea:
% = 711 “Venituri din productia stocata”
341 “Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”
331 ”Produse in curs de executie”

La sfarsitul lunii se inregistreaza diferentele de pret constatate:


348 ”Ddiferente de pret la produse” = 711 “Venituri din productia
stocata”

104
Contabilitate generala

Pentru vanzarea produselor si descarcarea gestiunii de produsele


finite la pretul cu care acestea au intrat in gestiune, inclusiv diferentele
de pret constatate, formula contabila este urmatoarea:

a) 411 “ Clienti” = 701 “ Venituri din vanzarea produselor finite”

b) 711 “Venituri din productia stocata” = %


345 “Produse finite”
348 “Diferente de pret la produse”

9.7. Conturi de marfuri

Din grupa conturilor de marfuri fac parte conturile sintetice


371 ”Marfuri”
378 ”Diferente de pret la marfuri”.
Contul 371 ”Marfuri” este utilizat pentru evidentierea existentei si
miscarii marfurilor aflate in depozite si in unitatile de desfacere cu
amanuntul, sau de alimentatie publica. Are functie contabila de activ.
Debitul reflecta marfurile la pret de inregistrare sau de vanzare, intrate in
gestiunea unitatii. Creditul reflecta iesirile de marfuri din gestiunea
unitatii. Soldul este debitor si reflecta stocul de marfuri existent.
Contul 378 ”Diferente de pret la marfuri” este utilizat pentru
evidenta adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea
unitatii comerciale. Are functie contabila de pasiv, creditul reflectand
valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune.
Debitul reflecta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor vandute.
Soldul este creditor si reflecta valoarea adaosului comercial aferent
marfurilor existente in stoc.
Formula contabila pentru inregistrarea cumpararii de marfuri la
pretul de vanzare, inclusiv TVA, este urmatoarea:

105
Contabilitate generala

371 ”Marfuri” = %
401 “Furnizori”
378 “ Diferente de pret la marfuri”

Pentru vanzarea de marfuri cu incasare de numerar, formula


contabila este urmatoarea:
531 “Casa” = 707 “Venituri din vanzarea de marfuri”

Se scot din gestiune marfurile vandute astfel:


% = 371 ”Marfuri”
607 “Cheltuieli privind marfa”
378 “Diferente de pret la marfuri”

106
Contabilitate generala

Capitolul 10
Contabilitatea decontarilor cu tertii

10.1. Generalitati

Prin aceasta categorie sunt delimitate toate datoriile si creantele


fata de terti cu termen de decontare pe termen scurt.
In planul de conturi general sunt evidentiate datoriile si creantele
pe termen scurt, sub forma: datorii si creante comerciale, datorii si
creante salariale, datorii si creante sociale, datorii si creante fiscale si
asimilate, datorii si creante in cadrul grupului si cu asociati debitori,
creditori diversi, datorii si creante de regularizare, provizioane pentru
deprecierea creantelor. Toate aceste relatii de decontare cu tertii se
realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 a Planului de conturi general,
denumita “conturi de terti”.

10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii

Datoriile comerciale create in cadrul relatiilor de decontare cu


furnizorii pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrari si servicii se
delimiteaza patrimonial sub forma furnizorilor, efecte de plata si
avansuri acordate furnizorilor.
Conturile folosite pentru evidentierea acestor datorii comerciale
sunt:
401 ”Furnizori”,
403 “Efecte de plata”,
404 “Furnizori de imobilizari”,
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”.

107
Contabilitate generala

Contul: 401 ”Furnizori” este utilizat pentru evidentierea


decontarilor cu furnizorii interni si externi pentru aprovizionarile cu
bunuri, lucrari executate si servicii prestate de catre acestia. Este cont cu
functie contabila de pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea
bunurilor intrate in patrimoniu, materiale nestocate, valoarea lucrarilor
executate si a serviciilor prestate de terti, precum si taxa pe valoare
adaugata inscrisa in facturile furnizorilor. Debitul reflecta platile
efectuate catre furnizori. Soldul exprima suma datorata furnizorilor.
In raport cu obiectul si sensul operatiilor de decontare se
efectueaza urmatoarele inregistrari:
a. aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii:
1. metoda inventarului permanent
% = 401 ”Furnizori”
cl 3 “stocuri”
4426 “TVA deductibil”

2. metoda inventarului intermitent


% = 401 ”Furnizori”
gr. 60 “Cheltuieli cu materiile prime,
materialele, si marfurile”
4426 “TVA deductibil”

b. lucrarile si serviciile primite de la furnizori pe baza facturii se


inregistreaza astfel:
% = 401 ”Furnizori”
6162 “Cheltuielile cu lucrarile, serviciile”
4426 “TVA deductibil”

c. in cazul in care la inchiderea exercitiului nu s-a primit factura, se face


inregistrarea:
% = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
6162 “Cheltuielile cu lucrarile, serviciile”
4428 “TVA neexigibil”

108
Contabilitate generala

La deschiderea exercitiului urmator, inregistrarea se storneaza in negru,


urmand a se efectua inregistrarea la valoare inscrisa infactura.

d. achitarea furnizorilor prin conturile de la banca:


401 “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la banci”

Contul 403 “Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea


obligatiilor de plata stabilite pe baza de efecte comerciale. Are functie
contabila de pasiv. Creditul acestui cont reflecta valoarea acceptata a
biletelor de ordine subscrise. Debitul acestui cont reflecta platile
efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale. Soldul acestui cont
este creditor si reflecta obligatiile de plata prin efecte existente.

Contul 404 “Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator


contului 401 “Furnizori”, cu deosebirea ca se foloseste la achizitionarea
de imobilizari corporale si necorporale, si nu pentru achizitionare de
active circulante.

Contul 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” este cont de


creante cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta
capitalul subscris de actionari si asociati in bani si natura. Creditul
reflecta aporturile in bani si natura aduse la societate. Soldul final
reflecta aportul subscris la constituirea societatii dar nevarsat inca.

10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor

Principalele conturi sintetice cu ajutorul carora se urmaresc


createle unitatii patrimoniale sunt:
411 “Clienti”
413 “Efecte de primit”
425 “Avansuri acordate personalului”
456 “Decontari cu asociatii”

109
Contabilitate generala

461 “Debitori diversi”


476 “Diferente de conversie de activ”

Contul 411 “Clienti” este utilizat pentru evidentierea decontarilor


cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale,
marfuri vandute , lucrari executate si servicii prestate pe baza facturii.
Are functie contabila de activ. In debit se reflecta pretul de vanzare al
produselor, semifabricatelor, materialelor, marfurilor, lucrarilor
executate si serviciilor si se crediteaza cu sumele incasate de la clienti.
Soldul final este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti.

Contul 413 “Efecte de primit” este utilizat pentru evidentierea


drepturilor de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din
relatiile cu clientii. Are functie contabila de activ. Debitul reflecta
sumele datorate, iar creditul reprezinta efectele comerciale primite de la
clienti. Soldul este debitor si reflecta sumele de incasat de la clienti.

Contul 461 “Debitori diversi” este utilizat pentru evidentierea


debitorilor din reclamatii, pagube si alte creante. Este cont de activ.
Debitul reflecta contravaloarea debitelor enumerate anterior, iar creditul
reflecta sumele incasate in contul debitelor constituite. Soldul este
debitor si reflecta debite de incasat.

Tipuri de inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii:


1. vanzare pe credit comercial a produselor.
%
411 “Clienti” = 70 “Conturi de venituri din vanzari”
4427 “TVA colectata”

2. Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat


413 “Efecte de primit” = 411 “Clienti”

3. Primirea efectului comercial de la clienti


511 “Valori de incasat” = 413 “Efecte de primit”

110
Contabilitate generala

4. Incasare efect comercial


5121 “Conturi curente la banci” = 511 “Valori de incasat”

10.4. Taxa pe valoarea adaugata

TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si


prestari servicii. Se aplica in toate stadiile circuitului economic, pana la
consumatorul final. Este o taxa unica de 19%, dar se plica in mod
fractionat, corespunzator valorii adaugate in fiecare stadiu al circuitului
economic.
Conturile de evidentiere sunt urmatoarele:
4423 “TVA de plata”
4424 “TVA de recuperat”
4426 “TVA deductibil”
4427 “TVA colectat”
4428 “TVA neexigibil”

Contul 4423 “TVA de plata” reflecta diferenta de TVA ce


urmeaza a fi decontata statului. Este cont de pasiv; in credit se
inregistreaza taxa datorata, iar in debit taxa achitata.
Contul 4424 “TVA de recuperat” evidentiaza taxa ce urmeaza a fi
recuperata de la stat. Este cont de activ. In debit se inregistreaza taxa de
recuperat, iar in credit taxa de incasat.
Contul 4426 “TVA deductibil” este de activ si functioneaza astfel
: in debit se inregistreaza TVA din facturile primite, in credit
regulareizarea taxei.
Contul 4427 “TVA colectat” – cont de pasiv, functionand astfel in
credit se inregistreaza taxa colectata in favoarea trezoreriei; in rebit
regularizarea taxei.

111
Contabilitate generala

Contul 4428 “TVA neexigibil” este bifunctional ce evidentiaza


taxa neexigibila in perioada de calcul si care va deveni TVA colectata
sau deductibila.

1. Cumparare stocuri pe baza de factura


%
Cls 3 Stocuri = 401 “Furnizori”
4426 “TVA deductibil”

2. Cumparare fara factura


%
408 “Furnizori
Cls 3 Stocuri =
facturi nesosite”
4428 “TVA neexigibil”

3. Primire factura
408 “Furnizori facturi nesosite” = 401 “Furnizori”

4. regularizare TVA cu ocazia exigibilitatii


a. daca TVA colectata este mai mare decat TVA
deductibila, unitatea va prezenta TVA de plata.

4427 “TVA colectat” = %


4426 “TVA deductibil”
4423 “TVA de plata”

b. daca TVA colectat este mai mica decat TVA deductibila,


unitatea va prezenta TVA de recuperat.
% = 4426 “TVA deductibil”
4427 “TVA colectat”
4424 “TVA de recuperat”

c. achitarea TVA catre stat se face pana la data de 25 ale


lunii urmatoare celei de calcul
4423 “TVA de plata” = 5121 “Banca”

112
Contabilitate generala

10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratiile


personalului

Notiunea de salariu cuprinde remunerarea intregului presonal


printr-un contract de munca.
Structura si calculul salariului
a. Salariul de baza poate fi lunar pentru functionari si determinat in
functie de numarul de ore lucrate, productie sau desfacere
realizata. Se determina prin calcul in raport de forma de salarizare
a muncii ce poate fi in acord global si in regie.
b. Ore suplimentare peste numarul de ore lucrate aferente duratei de
lucru la care se aplica un tarif majorat
c. Sporurile sunt majorari ce rezulta din conventiile colective cu
unitatea si se dau pentru: munca de noapte, duminica,
periculozitate, vechime, conditii improprii
d. Avantaje in natura sub forma de alimente, casa
e. Salariu brut = Salariul de baza + Ore suplimentare + Sporurile +
Avantaje in natura
Documentul de calcul al salariilor realizate, retinerilor si sumelor
achitate angajatilor este statul de salarii. Acesta se intocmeste distinct
pentru fiecare unitate operativa si compartiment functional. Pe baza
statelor se intocmeste un centralizator al statelor de salarii.
Din salarii se fac urmatoarele retineri, cu caracter obligatoriu:
- contributia la ajutorul de somaj 1%,
- contributia la asigurarile sociale 9,5%
- contributia la fondul de sanatate 6,5%
- impozitul pe salariu este de 16%.
cu caracter debitor:
- chirii,
- rate,
- imputatii.

113
Contabilitate generala

Prin scaderea totalurilor retinerilor din salariul brut se obtine suma


neta care se achita angajatului. Ea poate fi achitata in doua chenzine
lunare sau integral la sfarsitul lunii.
Salariatii mai pot beneficia de indemnizatii pentru concediile de
odihna si cele medicale.
Conturile utilizate pentru evidentierea decontarilor personalului
sunt:
- 42 Personal si conturi asimilate
i. 421 Personal remuneratii datorate
ii. 423 Personal ajutoare materiale datorate
iii. 424 Participarea salariatiilor la profit
iv. 425 Avansuri acordate personalui,
v. 426 Drepturi de peronal neridicate
vi. 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor
vii. 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
- 43 Asigurari sociale
i. 431 Contributia la asigurarile sociale
ii. 437 Contributia la protectia sociale
iii. 438 Alte datorii si creante sociale.

Contul 421 Personal remuneratii datorate evidentiaza salariile


cuvenite personalului. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu salariile
datorate, se debiteaza cu avansul achitat, retineri din salariu, salariul
neridicat la termen. Soldul final creditor reprezinta salariile neachitate
inca.
Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate tine evidenta
ajutoarelor pentru concediiile medicale si de odihna. Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele datorate, se debiteaza cu sumele achitate,
retineri efectuate si sume neridicate. Soldul final este creditor si
reprezinta sumele datoarate salariatilor.
Contul 424 Participarea salariatiilor la profit evidentiaza
stimulente datorate personalului din profitul obtinut. Are functie
contabila de pasiv. Se crediteaza cu sumele utilizate din fondul de
participare la profit. Se debiteaza cu sumele nete achitate salariatilor,

114
Contabilitate generala

reprezentand stimulente acordate din profit. Soldul final creditor reflecta


sumele datorate salariatilor din profit.
Contul 425 Avansuri acordate personalui evidentiaza avansurile
acordate salariatilor. Este cont de acitv. Se debiteaza cu avansurile
achitate si se crediteaza cu retinerea avansurilor din salariu.
Contul 426 Drepturi de peronal neridicate este utilizat pentru
evidentierea drepturilor de personal neridicate in timp de trei zile. Are
rol de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in
termen legal, se debiteaza cu sumele platite din drepturile neridicate.
Soldul final al contului este creditor si reprezinta sumele neridicate de
personal datorate de unitatea economica.
Contul 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor evidentiaza
popririle instituite asupra salariatilor datorate tertilor. Este cont de pasiv.
Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati pe statele de salarii pentru
achitarea obligatiilor fata de terti. Se debiteaza cu sumele platite tertilor.
Soldul contului este creditor si reflecta sumele retinute din salarii si
nevirate tertilor.
Contul 431 Contributia la asigurarile sociale evidentiaza
contributia personalului la asigurarile sociale. Este cont cu functie
contabila de pasiv. Se crediteaza cu contributia personalului la sigurarile
sociale, se debiteaza cu sumele virate bugetului asigurarilor sociale.
Soldul final creditor exprima sumele datorate bugetului asigurarilor
sociale nevarsate inca.
Contul 437 Contributia la protectia sociale evidentiaza decontarile
privind ajutorul de somaj. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele
datorate pentru constituirea fondului de somaj si se debiteaza cu sumele
virate la buget. Soldul creditor al contului reflecta contributia la fondul
de somaj constituita sii nevirata inca.
Contul 444 Impozit pe salarii evidentiaza datoriile la bugetul
statului asupra venituluii realizat. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu
retinerea din salariu, se debiteaza cu virarea impozitului la bugetul
statului.
Inregistrarile contabile aferente decontarilor personalului sunt:

115
Contabilitate generala

- plata vansului chenzinal


425 Avansuri acordate personalui = 531 Casa

- intocmire stat salari


641 Cheltuieli cu remuneratiile = 421 Personal remuneratii
personalului datorate

- inregiatrarea contributiei personalului la asigurarile sociale


645 Cheltuieli privind = 431 Contributia la
asigurarile sociale asigurarile sociale

- inregiatrarea contributiei personalului la somaj


645 Cheltuieli privind = 437 Contributia la protectia
asigurarile sociale sociale

- inregistrarea retinerilor din salariu


421 Personal remuneratii %
datorate 431 Personal remuneratii datorate
=
437 Contributia la protectia sociale
444 Impozit pe salarii

116
Contabilitate generala

Capitolul 11
Conturile de trezorerie

11.1. Delimitari si structuri

In sfera activitatii trezoreriei se cuprind toate operatiile de


gestiune a valorilor mobiliare de plasament, a valorilor de incasat, a
disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie.
Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor
financiare si monetare pe care o unitate patrimoniala le face pentru
procurarea de mijloace banesti si cheltuirea acestora.
In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind:
- mijoacele banesti aflate in caserie si misarea acestora ca urmare a
incasarilor si platilor
- mijoacele banesti aflate in conturi curente la banci, cecuri si efecte
comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci
- mijoacele banesti in conturi bancare la termen
- titluri de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile si alte
titluri achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de
mijloace banesti si a unor venituri
- acreditive, avansuri de trezorerie
- credite bancare pe termen scurt, numite si credite de trezorerie
Deci, contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in
legatura directa cu organizarea contabilitatii relatiilor economico-juridice
privind drepturile si obligatiile financiare care genereaza mutatii ale
mijloacelor banesti din patrimoniul unitatii in patrimoniul altei unitati.
Contabilitatea trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din
clasa 5 “conturi de trezorerie” ,din care fac parte mai multe grupe de
conturi, a caror ierarhizare a avut in vedere natura elementelor de
trezorerie si care se regasesc in Planul de Conturi General.

117
Contabilitate generala

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament

Evidenta titlurilor se realizeaza prin conturile din grupa 50 "Titluri


de Plasament". Toate conturile, cu exceptia contului 509 "Varsaminte"
au functia contabila de activ. Se debiteaza cu titluri de valoare, se
crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa
caz. Au sold final debitor care reprezinta valori mobiliare de plasament
aflate in portofoliul unitatii.
Titluri de plasament reprezinta documente de valoare cumparate in
scopuri comerciale, deci pentru a fi vandute, intr-un timp relativ scurt,
altor unitati sau persoane, in vederea obtinerii unui castig imediat din
diferenta dintre pretul de vanzare si cel de cumparare.
O unitate patrimoniala care cumpara sau rascumpara titluri de
plasament, utilizeaza urmatoarele conturi simbolice:
Contul 502 "Actiuni proprii" este utilizat pentru evidentierea
actiunilor proprii rascumparate de unitatea patrimoniala de la actionari
sau asociati. Debitul reflecta costul actiunilor proprii rascumparate.
Creditul contului reflecta valoarea actiunilor proprii revandute sau
anulate. Soldul acestui cont este debitor si reflecta actiunile proprii
rascumparate, existente.
Contul 503 "Actiuni" reflecta valoarea actiunilor rascumparate in
scop de revanzare. Are functie contabila de activ. Pe debit se reflecta
costul actiunilor cuumparate, iar pe credit valoarea actiunilor revandute.
Prezinta sold debitor care reflecta valoarea actiunilor cumparate
existente.
Contul 506 "Obligatiuni" este utilizat pentru evidentierea
obligatiunilor cumparate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei in
scopul conservarii acesteia, a obtinerii unui profit sub forma de dobanda.
Este cont cu functie contabila de activ. Debitul reflecta obligatiunile
cumparate. Creditul reflecta valoarea obligatiunilor rambursate sau
revandute. Soldul este debitor si reflecta valoarea obligatiunilor existente
nevandute.

118
Contabilitate generala

Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament"


este utilizat pentru evidentierea datoriei de plata pentru titlurile de
plasament cumparate. Are functia contabila de cont pasiv. Se crediteaza
cu valoarea datorata, de varsat pentru titlurile de plasament dobandite.
Debitul acestui cont reflecta valoarea varsata, datorata pentru titlurile de
plasament. Soldul creditor reflecta valoarea de plata pentru titlurile de
plasament.
1. Se rascumpara un numar de x actiuni.
502 "Actiuni proprii" = 531 "Casa"

2. Se anuleaza cele x de actiuni rascumparate.


101 "Capital" = 502 "Actiuni proprii"

3. Se cumpara de la bursa x actiuni


503 "Actiuni" = 509 "Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament

4. Se platesc actiunile cumparate.


509 "Varsaminte = 512 "Conturi curente la banci"
de efectuat pentru titluri de plasament

11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari


si plati efectuate prin conturile de la banci

Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si


inregistrate valorile de incasat, cum sunt cecurile, efectele comerciale,
precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile
banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea de incasat
sau cu incasarile de lichiditate. Au sold final debitor, care reprezinta
disponibilitatile banesti existente in conturi la banci.

119
Contabilitate generala

a) Incasarea sumelor in conturile de la banca pe baza extraselor de


cont si documentelor justificative se inregistreaza astfel:
5121 "Conturi curente le banci" = %
131 - subventii incasate
16 - incasari din imprumuturi
41 - incasari din clienti
45 - incasari din cadrul grupului
46 - incasari debitoare
518 - dobanzi
519 - credite pe termen scurt
b) Platile din conturi bancare, pe baza documentelor justificative si
a extraselor de cont, se inregistreaza astfel:
% = 5121 “Conturi curente le banci”
161 – imprumuturi
20 - imobilizari necorporale
26 - imobilizari financiare
40 - furnizori
42 - personal
43 - asigurari sociale
44 - bugetul de stat
45 - decontari cu asociatii
46 - debit si credit
519 - credit pe termen scurt
58 - viramente interne

Contabilitatea unor asemenea operatii efectuate prin conturi la


banca se realizeaza cu ajutorul contului 5121 "Conturi curente la banci in
lei”, 5124 "Conturi curente la banci in devize”, 5125 “Sume in curs de
decontare”, 5126 “Carnete de cecuri cu limita de suma”. Toate conturile
sunt de activ, se debiteaza prin cresterile de disponibilitati si se
crediteaza cu diminuarile acestora. Soldul final este debitor si reflecta
disponibilitatile unitatii patrimoniale pastrate la banca.

120
Contabilitate generala

11.4. Contabilitatea operatiunilor


de incasari si plati in numerar

Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531


"Casa" si in creditul conturilor care arata sursele incasarilor. Platile se
oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care
evidentieaza destinatia platii. Soldul este debitor si reprezinta
disponibilitatile banesti existente in casierie.
Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiunilor
de casa este "Registrul de casa" la care se anexeaza documentele
justificative de incasari si plati in numerar.
a) operatii de incasari in numerar:
531 "Casa" = %
41 "Clienti"
45 "Decontari in cadrul grupei"
46 "Debit si credit"
70 "Venituri'

b) operatii de plati in numerar:


% = 5311 "Casa, in lei"
40 "Furnizori"
42 "Personal"
44 "Buget de stat"
45 "Decontari in cadrul grupei"
46"Creditori dsi debitori diversi"
47 "Regularizari"
Toate operatiile de casa se inscriu de catre casieri in “Registrul de
casa” care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

121
Contabilitate generala

11.5. Credite bancare pe termen scurt

Creditele de trezorerie acordate prin contul curent se reflecta ca


sold creditor 519 Credite bancare, in situatia in care incasarile sunt mai
mici decat platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile sunt mai
mari decat platile.
Creditele pentru nevoi temporare se acorda prin conturi separat de
imprumut, iar inregistrarea este de forma:
5121 "Conturi curente la banci” = 5191"Credite bancare pe
termen scurt”

La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea


este de sens invers:
5191 Credite bancare pe termen scurt “= 5121"Conturi curente la banci”

Pentru dobanzile datorate se face inregistrarea:


666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5198 "Credite bancare pe
termen scurt"

11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie

Principalele conturi sintetice din aceasta grupa sunt:


541 "Acreditive" si
542 "Avansuri de trezorerie".
Contul 541 "Acreditive" este utilizat pentru evidentierea sumelor
in lei sau in devize separate din contul de disponibil al intreprinderii la
banci pe numele unei terte persoane in vederea efectuarii unor plati. Are
functie contabila de cont de activ. In debitul acestui cont se reflecta
sumele la banca depuse la dispozitia tertilor. In credit se regasesc sumele
platite efectiv tertilor, sau restituite unitatii patrimoniale ca urmare a

122
Contabilitate generala

incetarii valabilitatii platii. Soldul acestui cont reflecta acreditive


deschise la banci existente.
Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este utilizat pentru
evidentierea sumelor incredintate unor persoane imputernicite de
unitatea patrimoniala, in vederea efectuarii unei plati in favoarea
acestuia. Este cont de activ, isi incepe actiunea prin a se debita cu sumele
acordate in numerar unei persoane fizice. In creditul acestui cont se
reflecta platile efectuate din avansurile de trezorerie, plata diverselor
bunuri achizitionate, cheltuieli de deplasari, detasari, transferuri. Prezinta
sold debitor care reflecta avansurile de trezorerie acordate si
nejustificate.

11.7. Viramente interne

Operatiile de transferari de disponibilitati banesti intre conturile de


la banci, precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se
inregistreaza prin contul 581 "Viramente interne". In debitul contului se
inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de
trezorerie, de regula, contul nu prezinta sold. In creditul acestui cont se
reflecta sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de
trezorerie.
Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul
depunerii pe baza de borderou, la banca a documentelor justificative,
privind transferul evectiv de sume pentru conturile de trezorerie si
consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de
timp. In tot acest interval operatiunea se inregistreaza prin contul 581
"Vitamente interne".
a) La depunerea efectiva a sumei
581 "Viramente interne" = 5311 "Casa"

123
Contabilitate generala

b) La consemnarea in extrasul de cont


5121 "Conturi curente la banci" = 581 "Viramente interne'

1. Pentru soldul debitor al contului 512, s-au calculat dobanzi.


5187 Dobanzi de incasat = 766 Venituri din dobanzi

2. Se incaseaza dobanzile cuvenite.


512 Conturi curente la banci = 5187 Dobanzi de incasat

3. Pentru soldul creditor al contului 512, s-au calculat dobanzi.


666Cheltuieli privind dobanzile = 5186 Dobanzi de plata

4. Se platesc dobanzile.
5186 Dobanzi de plata = 512 Conturi curente la banci

5. Se plateste un furnizor, dintr-un credit pe termen scurt primit de


la banca.
401 Furnizori = 5191 Credit bancar pe termen scurt

6. Se iregistreaza dobanda la creditul pe termen scurt primit,


666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Credit bancar pe termen scurt

7. La scadenta se restituie creditul bancar pe termen scurt si se


plateste dobanda cuvenita.
% = 5121 Conturi curente
5191 Credit bancar pe la banci
termen scurt
5198 Dobanda aferenta creditelor
bancare pe termen scurt

124
Contabilitate generala

Capitolul 12
Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

12.1. Delimitari si structuri

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la


baza conceptia dualista. Ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea
cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea
interna de gestiune in raport de destinetia cheltuielilor.
Contabilitatea reflecta in raport de natura activitatilor pe care le
ocazioneaza si natura resurselor consumate.
1. Cheltuieli de exploatare
2. Cheltuieli financiare
3. Cheltuieli exceptionale
4. Cheltuieli cu amortizarile
5. Cheltuieli cu impozit pe profit
In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura
activitatii producatoare de rezultate iar in cadrul fiecarei activitati,
veniturile se delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute.
1. Venituri din exploatare
2. Venituri financiare
3. Venituri exceptionale
4. Venituri cu amortizarile
Respectand principiul independetei exercitiilor, in contabilitatea
financiara, cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente, cheltuieli
inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii,
cheltuieli de piata, iar veniturile se impart in: venituri curente, venituri
inregistrate in avans, venituri de realizat.
Relatia prin care se realizeaza corelatia dintre venituri si cheltuieli
se aseaza pe urmatoarele structuri:
Venituri din vanzari - Costul de cumparare al marfurilor vandute.
Productia determinata ca profit – Costul productiei exercitiului.

125
Contabilitate generala

Venituri financiare - Cheltuieli financiare.


Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionale
Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza
cu cheltuielile efectuate in timpul anului de exercitiu financiar si se
crediteaza la decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se
inchid in urma decontarii cheltuielilor. Conturile de venituri sunt
asimilate conturilor de pasiv. Se crediteaza cu veniturile incasate in
timpul anului de exercitiu financiar, se debiteaza cu incorporarea
veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold.
Conturile de cheltuieli si cele de de venituri se inchid la sfarsitul
exercitiului financiar prin contul 121" Rezultatul exercitiului".
Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se
incorporeaza in rezultat. Contul 121 "Rezultatul exercitiului' este un cont
de bilant, fiind inclus in categoria conturilor de capitaluri proprii. Soldul
creditor al contului evidentieaza rezultatul sub forma de profit, iar soldul
debitor rezultatul sub forma de pierdere.
In felul acesta contul 121 "Rezultatul exercitiului" realizeaza
legatura dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi
de bilant, pe de alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul
creat ca sursa de finantare in urma excedentului veniturilor asupra
cheltuielilor, iar pierderea ca sold debitor, exprima bunurile economice
nerecuperate ca urmare a excedentului cheltuielilor asupra veniturilor.

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si


comerciale privind aprovizionarea, productiei si desfacera bunurilor,
lucrari siservicii. Sunt incluse, deasemenea, si operatiile privind
investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de
mijloace fixe.

126
Contabilitate generala

Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate


Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile
prime si materialele consumabile, energia si apa precum si marfurile.
In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent
cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul
contabil.
60 Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri = 3 conturi de stocuri

Daca se utilizeaza metoda inventarului intermitent la conturile de


cheltuieli se inregistreaza cumpararile de stocuri, iar consumurile
stocate se determina pe baza relatiei urmatoare:
Cumparari = Intrari prin cumparari + Stocuri - Stoc
consumate de la furnizori initiale final

Inregistrarile contabile care intervin in acest caz sunt:


a) preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale de materii prime, materiale
si marfuri;
60 "Cheltuieli" = 3 "Stocuri"

b) inregistrarea cumpararilor de stocuri in cursul exercitiului,


% = 40 "Furnizori"
60 "Cheltuieli'
4426 "TVA deductibil"

c) preluarea de socuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar.


3 "Stocuri" = 60 "Cheltuieli"

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti


Cheltuieli ocazionate de lucrarile si serviciile executate de terti
sunt grupate in doua categorii:
a) cheltuieli privind lucrarile si serviciile ocazionate direct
de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii. Aceste

127
Contabilitate generala

cheltuieli se inregistreaza in conturile din grupa 61 "Cheltuieli cu


lucrarile si serviciile executate de terti";
b) cheltuieli privind lucrarile si serviciile legate indirect de
activitatile de ansamblu, desfasurate de unitate cum sunt:
colaborarile cu tertii , comisioane si onorarii, protocol, deplasari,
alte servicii executate de terti. Aceste cheltuieli sunt inregistrate la
conturile reunite in grupa 62 "Cheltuieli cu alte servicii executate
de terti".
Colectarea cheltuielilor in cursul perioadei, genereaza
inregistrarea:
61 Cheltuieli cu lucrarile si = 40 Furnizorii si conturile asimilate
serviciile executate de terti
sau
62 conturi de cheltuieli cu alte = %
servicii executate de terti 5121 conturi la banci
531 conturi de casa

Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate


Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind
taxele asupra terenilor, impozitele pe cladiri, impozitul pe dividende,
TVA, accizele, datorate de unitate, alte impozite si taxe. Toate aceste
cheltuieli sunt delimitate si inregistrate prin conturile din grupa 63
"Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate".
Pe baza documentelor justificative privind valcularea impozitelor
si taxelor se face inregistrarea:
63 "Cheltuieli cu impozitel, taxele = 44 Datorii fata de bugetul statului,
si varsamintele asimilate alte organizatii publice si conturi
asimilate

Cheltuieli cu personalul
La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu
salariile personalului, cheltuieli privind contributia angajatului la
asigurarile sociale si contributia angajatului la fondul de somaj.

128
Contabilitate generala

64 "Cheltuieli cu personalul" = %
42 "Personal si conturi asimilate"
43 "Datorii privind asigurarile sociale
protectia sociala"
Alte cheltuieli de exploatare
Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza
cheltuielile ocazionate de pierderi de creante suportate de unitate,
pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli
de exploatare. Inregistrarea contabila este de forma:
65 "Cheltuieli de exploatare" = %
416 "Clienti incerti"
167 "Alte datorii si imprumuturi"
267 "Creante imobilizate"
4 "Terti"

12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare

a) Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate


de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele
de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devizie la
inchiderea exercitiului financiar, dobanzile curente aferente
imprumuturilor primite si alte datorii privind exercitiul in curs: sconturile
acordate clientilor, alte cheltuieli financiare.
Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate
prin conturile din grupa 66 "Cheltuieli financiare".
Importante sunt urmatoarele inregistrari:
666 "Dobanzi" = %
168 "Dobanzi aferente imprumuturilor"
451 "Decontari in cadrul grupei"
455 "Asociatii - conturi curente"
511 "Valori de incasat"
519 "Credite bancare pe termen scurt"

129
Contabilitate generala

b) Cheltuielile privind sconturile acordate in cadrul relatiilor de decontari


cu clienti se contabilizeaza prin relatia:
667 "Cheltuieli privind = %
sconturi acordate" 411 "Clienti"
412 "Efecte de primit"
461 "Debitori diversi"
511 "Valori de incasat"

c) Cheltuieli privind titlurile de plasament reprezinta diferenta


nefavorabila intre pretul de concesiune si valoarea contabila de intrare a
valorii mobiliare de plasament. Se contabilizeaza prin formula:
664 "Cheltuieli privind = 50 "Titluri de plasament"
sconturi acordate"

d) Cheltuieli privind diferenta de curs valutar, cuprind diferentele


nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si
datoriilor in devizie ale intreprinderii si cele constatate la evaluarea la zi
a disponibilitatilor bancare in devizie existente in casierie si credite
deschise in devizie.
In cazul creantelor si disponibilitatilor, diferentele nefavorabile de
curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare, din
momentul derularii operatiei, este mai mare decat valoarea la cursul zilei
din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru
datorii, diferentele nefavorabile apar in situatie inversa.
Cheltuielile se inregistreaza prin relatia:
665 "Cheltuieli din diferente = %
de curs valutar" 161 "Imprumuturi"
267 "Creante si imprumuturi"
401 "Furnizori"
411 "Clienti"
45 Decontari in cadrul grupei"
461 "Debitori inversi"
511 "Valori de incasat"

130
Contabilitate generala

512 "Conturi la banci"


531 "Casa"
541 "Acreditive"
542 "Avansuri de trezorerie"

e) Alte cheltuieli financiare se identifica, de regula, cu minus valorile


create ca diferente intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor
de plasament imediat negociabile, evaluate la valoarea de piata.
Inregistrarea care se face este de forma:
668 "Alte cheltuieli financiare" = 50 "Titluri de plasament"

12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale

Prin sisitemul de conturi sunt delimitate doua categorii de


cheltuieli: ocazionate de cheltuielile de gestiune si cele ocazionate de
operatiile de capital.
a) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se
identifica, cu valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si
productia in curs de executie.
Colectarea cheltuielilor genereaza inregistrarea:
671 "Cheltuieli exceptionale privind = %
operatiile de gestiune" 3 "Stocuri"
451 "Decontari in cadrul grupei"
461 "Debitori diversi"
512 "Conturi la banca"
531 "Casa"
758 "Alte venituri din exploatare"
b) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital sunt
ocazionate de valoarea neamortizata a activelor imobilozate amortizabile
si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizate

131
Contabilitate generala

cedate, pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni,


cheltuieli determinate de incetarea activitaii.
Inregistrarea cheltuielilor se face prin formula:
672 "Cheltuieliprivind = %
operatiile de capital 20 "Imobilizari necorporale"
21"Imobilizari corporale"
26 "Imobilizari financiare"
503 "Actiuni proprii"

12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si


provizioanele

Sunt cheltuieli ocazionate de aprecierea activelor amortizabile si


neamortizate, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor
pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin formula:
68 "Cheltuieli cu amortizarea = %
si provizioane" 14 "Provizioane reglementate"
15 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli"
28 "Amortizari din imobilizari"
29 "Provizioane imobilizari"
39 "Provizioane stocuri"
49 "Provizioane creante"

a) Inregistrarea la inchiderea exercitiului, in conditiile metodei


inventarului intermitent astocurilor finale, de materii si materiale,
marfuri si alte valori materiale.
% = 60 "Cheltuieli cu materii prime,
30 "Materii prime si materiale" materiale si marfuri"
32 "Obiecte de inventar"
36 "Animale"
37 "Marfuri"

132
Contabilitate generala

b) Cheltuieli constante la inchiderea exercitiului ca fiind aferente


exercitiului urmator:
471 Cheltuieli inregstrate in avans = 6 "Cheltuieli"

c) Stornarea unor operatii prin care s-au inregistrat cheltuieli fara a


se primi documente justificative, de exemplu facturile pentru
consumurile nestocate, lucrarile si serviciile primite de terti.
La inchiderea exercitiului pentru facturile neprimite se face
inregistrarea:
% = 408 "Furnizori - facturi nesosite"
6 "Cheltuieli"
4428 "TVA neexigibila"

d) Un caz particular este si aceala al contabilizarii facturilor pentru


bunuri si servicii neprimite.
% = 401 "Firnizori"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
4426 "TVA deductibila"

e) anularea inregistrarii la inchiderea exercitiului:


471 "Cheltuieli inregistrate = 607 "Cheltuieli privind marfurile"
in avans"

12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare

Se considera venituri realizate in functie de care se determina


rezultatul numai cele din stadiul de vanzare adica din faza unde are loc
transformarea dreptului de proprietate. Pentru veniturile nelegate de
vanzari, cum sunt cele financiare si in unele cazuri cele exceptionale,
sunt considerate realizate in momentul constatarii sau incasarii, dupa caz.

133
Contabilitate generala

Tipurile principale de inregistari care intervin sunt:


a) Venituri din productia stocata, metoda inventarului permanent.
% =711 "Venituri din productia stocata"
33 "Productia in curs de executie"
34 "Produse"
36 "Animale"

b) Venituri realizate cu ocazia vanzarii produselor, prestarilor de


servicii si marfurilor.
411 "Clienti" = %
70 "Venituri din vanzarea de produse"
4427 "TVA colectata"

c) Venituri din productia de imobilizari:


% = %
20 "Imobilizari necorporale" 72"Venituri din productia de imobilizari"
21 "Imobilizari corporale" 4427"TVA colectata"
23 "Imobilizari in curs"

d) Venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau


pentru acoperirea pierderilor privind diferentele de pret la produse
subventionate.
% = 741 "Venituri din subventii de exploatare"
445 "Subventii"
512"Conturi la banci"

e) Venituri din creantele reactive privind clientii si debitorii


diversi.
% = 754 "Venituri din creante reactivate"
411 "Clienti"
461 "Debitori diversi"

f) Alte venituri din exploatare.


-sume datorate de salariati privind debitele

134
Contabilitate generala

428 "Alte datorii in legatura = 758 "Alte venituri din exploatare"


cu personalul"

-sume datorate de diversi debitori


461 "debitori diversi" = 758 "Alte venituri din exploatare"

-sume incasate reprezentand venituri din exploatarea


curenta
% = 758 "Alte venituri din exploatare"
512 "Banca"
531 "Casa"

Inregistrarile contabile privind operatiile specifice veniturilor s-au


prezentat cu ocazia obtinerii productiei si decontarilor cu clientii.

12.7. Contabilitatea veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din:


participatii, titluri de plasament, imobilizari financiare cedate, creante
imobilizate, titluri de plasament cedate, diferente de curs valutar,
dobanzi cuvenite, sconturile obtinute si alte venituri financiare.
a) dividendele si dobanzile de incasat sau incasate:
% = %
451"Decontari in cadrul grupului" 761 "Venituri din participari"
361 "Animale si pasari" 762 "Venituri din alte imobilizari
531 "Casa" financiare
512" Conturi curente la banci"

b) pretul de cesiune al imobilizarilor financiare cedate:


451 "Decontari in cadrul grupului" = 762 "Venituri din imobilizari
financiare"

135
Contabilitate generala

c) venituri din titluri de plasament cedate pentru diferenta intre


pretul de cesiune si cel de cumparare:
% = 764 "Venituri din titluri de plasament"
512 "Conturi curente la banci"
518 "Dobanzi"
509 "Varsaminte de efectuat pt.
titlurile de plasament".

e) venituri din diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in


urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie la cursul zilei cu ocazia
lichidarii exercitiului financiar:
% =765 "Venituri din diferente de curs valutar
16 "Imprumuturi"
267 "Creante imobilizate"
40 "Furnizori"
41 "Clienti"
45 "Grup si asociati"
46 "Debitori si creditori"
51"Conturi la banci"
53 "Casa"

f) venituri financiare din dobanzile cuvenite pentru


disponibilitatile din conturile bancare si creditele comerciale:
% = 766 "Venituri din dobanzi"
451 "Decontari in cadrul grupului"
461 "Debitori"
472 "Venituri inregistrate inavans"
518 "Dobanzi"

g) venituri obtinute din sconturile de decontare de la furnizori si


alti creditori:
% = 767 "Venituri din sconturile obtinute"
531 "Casa"
401 "Furnizori"

136
Contabilitate generala

404 "Furnizori imobilizari"


462 "Creditori diversi"
512 "Cont curent la banca"

12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale

Veniturile exceptionale sunt grupate in doua categorii din


operatiile de gestiune si din operatiile de capital.
a) bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit:
% = 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de
"Stocuri si produse in curs" gestiune"
"Conturi de trezorerie"

b) drepturi de personal neridicate dupa prescrierea acestora:


426 "Drepturi de personal = 711"Venituri exceptionale din op. de
neridicate" gestiune"

c) sume cuvenite intreprinderii, datorate de catre bugetul statului:


448 "Alte datorii si creante = 771"Venituri exceptionale din op. de
cu bugetul statului" gestiune"

d) sume de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati:


% = 771 "Venituri exceptionaledin po. de gestiune
461 "Debitori diversi"
512 "Banca"
531 "Casa"

137
Contabilitate generala

12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane

Sunt venituri calculate determinate de reevaluarea prin diminuare


a provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru
depreciere si a celor reglementate.
Toate veniturile din amortizari si provizioane se contabilizeaza, de
regula, la incheierea exercitiului financiar in cazul iesirii activelor penrtu
care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii
partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect.
Tipul de inregistrare este:
% = 78 "Venituri din provizioane"
14 "Provizioane reglementate"
15 "Provizioane pt. riscuri si cheltuieli"
28 "Amortizari privind imobilizarile"
29 "Provizioane pt. dep. imobilizarilor"
39 "Provizioane pt. dep. stocurilor"
49 "Provizioane pt. dep. creantelor"
59 "Provizioane pt. dep. conturilor
de trezorerie"
Deci veniturile exceptionale din provizioane sunt cele provenite
din anularea si diminuarea provizioanelor reglamentate, a celor pentru
riscuri si cheltuieli, pentru deprecierea creantelor si pentru deprecierea
imobilizarilor necorporale sau corporale ce privesc activitatea
exceptionala.

138
Contabilitate generala

12.10. Contabilitatea operatiilor privind


determinarea rezultatului exercitiului

Periodic, lunar, trimestrial sau lunar, in functie de conventia


adoptata in contabilitate, se determina rezultatul exercitiului. In acest
scop se procedeaza la inchiderea sau nivelarea conturilor de cheltuieli si
venituri.
Tipurile de inregistrari care intervin sunt:
a. decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului pentru
soldul debitor al conturilor.
121 Profit si pierdere = 6 Conturi de cheltuieli

b. incorpoarea veniturilor in rezultatul exerciciului, pentru soldul


creditor al conturilor.
7 Conturile de venituri = 121 Profit si pierdere

In urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus, soldul


creditor sau debitor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta
rezultattul exercitiului inainte de impozitare.
Calculul aferent are un caracter cumulat dee la inceputul anului. De
fiecare data,din impozitul datorat se retine sumele varsate in lunile
precedente
Cheltuielile fiscale datorate genereaza inregistrarea:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit

Pentru evidentierea obtinerii si utilizarii rezultatelor financiare se


utilizeaza conturile:
121 Profit si pierdere
129 Repartizarea profitului
Contul 121 Profit si pierdere are functie contabila bifunctionala.
Creditul contului reflecta la sfarsitul exerciciului sumele inregistrate in
creditul conturilor de venituri, pierderile realizate la exercitiul anterior,
pierderi nerepartizate. Debitul acestui cont reflecta la sfarsitul

139
Contabilitate generala

exercitiului cheltuielile colectate, profitul exercitiului destinat cresterii


capitalului social, profitul precedent nerepartizat. Soldul creditor reflecta
profitul realizat daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile. Avem
sold debitor ce reflecta pierderi, daca cheltuielile sunt mai mari decat
veniturile.
Contul 129 Repartizarea profitului este rectificativ de rezultate cu
functie contabila de activ. Debitul cuprinde rezervele constituite din
profitul realizat in exercitiul precedent, sumele rezultate din valorificarea
materialelor, iar creditul reflecta profitul net realizat in exercitiul
financiar precedent destinat repartizarii. Soldul acestui cont este debitor
si reflecta repartizarile din profit efectuate in timpul anului.

140
Contabilitate generala

Capitolul 13
Balanta de verificare

13.1. Continut si clasificare

Dupa inregistrarea operatiilor in conturi, apare necesitatea unui


instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a informatiilor
pentru a le transpune in bilant. Acest instrument este balanta de
verificare. Deci balanta de verificare asigura legatura dintre cont si
bilant.
Balanta de verificare este un procedeu specific metodei
contabilitatii care permite verificare corectitudinii sumelor inregistrate in
conturi, in timpul lunii. Ea se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni sub
forma unui tabel enumerativ al conturilor utilizate cu sumele aferente.
Caracteristic balantei este faptul ca sumele se cumuleaza de fiecare data
de la inceputul anului pana la luna de calcul inclusiv.
Anual unitatea patrimoniala intocmeste 12 balante de verificare cu
caracter obligatoriu ce dau o imagine de ansamblu asupra mijloacelor
economice, surselor de finantare, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor
financiare.
Balanta de verificare asigura respectarea echilibrului permanent
impus de dubla inregistrare in conturi.
In functie de numarul de egalitati pe care le contin, existe balante
cu :
- o serie de egalitati
- doua serii de egalitati
- trei serii de egalitati
- patru serii de egalitati
Balanta de verificare cu o serie de egalitati poate fi intocmita in
doua variante: pe baza de total sume debitoare sau creditoare sau pe baza
de solduri finale. Egalitatea este: TSD = TSC sau TSfD = TSfC

141
Contabilitate generala

Balanta de verificare cu doua serii de egalitati combina cele doua


variante ale balantei de verificare cu o serie de egalitati: TSD = TSC si
TSfD = TSfC
Balanta de verificare cu trei serii de egalitati contine solduri
initiale, rulaje si solduri finale. SiD = SiC, RD = RC si TSfD = TSfC.
Balanta de verificare patru serii de egalitati contine solduri initiale,
rulaje, total sume si solduri finale. SiD = SiC, RD = RC TSD = TSC si
TSfD = TSfC.
Observam ca aceasta este cea mai completa balanta de verificare
deoarece contine cel mai mare numar de informatii fiind baza intocmirii
bilantului contabil.
Pentru fiecare cont sintetic se poate intocmi o balanta de verificare
analitica ce detaliaza soldul initial, rulajele, total sume si soldurile finale
pe elemente componente.

13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare

Etapele sunt urmatoarele:


- se preiau operatiunile din registrul jurnal in cartea mare;
- se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si
creditul fiecarei cont, determinand rulajele lunii
- se preiau sumele precedente din balanta anterioara, se inscriu
rulajele lunii, se calculeaza total sume si solduri finale.
- Se aduna toate coloanele determinand egalitatea intre coloanele
debitoare si cele creditoare.
Trebuie sa avem corelatia:
Total rulaje (din balanta de verificare) = Total rulaje (din registrul
jurnal)

142
Contabilitate generala

13.3. Posibilitati de identificare a erorilor

Balanta de verificare, prin intermediul egalitatilor pe care le


contine indeplineste functia de control si identificare a erorilor de
inregistrare.
Existenta unei inegalitati intre doua coloane debitoare si creditoare
dovedeste o eroare de inregistrare ce trebuie depistata si corectata.
Erori ce pot fi descoperite cu ajutorul balantei:
- erori de intocmire a balantei;
- erori de inregistrare in cartea mare
- erori de stabilire a sumelor din formulele contabile

Erori ce nu pot fi descoperite cu ajutorul balantei:


- omisiuni
- erori de compensatie
- erori de imputatie
- erori de inregistrare.
Aceste erori pot fi identificate numai prin balanta sah care reflecta
pe langa seriile de egalitati si corespondenta conturilor.

Rezulta din toate acestea ca balanta de verificare indeplineste o


functie de control ci si pe acelea de grupare si centralizare a datelor
inregistrate in conturi si de analiza a activitatii economice, realizand
concordanta dintre conturile analitice si cele sintetice, precum si legatura
dintre cont si bilant.

143
Contabilitate generala

PLANUL GENERAL DE CONTURI

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL


GR. 10 CAPITAL SI REZEVE
101 Capitalul social
1011 capital subscis nevarsat
1012 capital subscris varsat
1015 patrimoniul regiei
1016 patrimoniul public
104 Prime legate de capital
1041 prime de emisiune
1042 prime de fuziune
1043 prime de aport
1044 prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
105 Rezerve din reevaluare
1051 rezerve din reevaluare aferente bilantului de
deschidere al primului an de aplicare a ajustarii la inflatie
1058 rezerve din reevaluari dispuse prin acte normative
106 Rezerve
1061 rezerve legale
1062 rezerve pentru actuni proprii
1063 rezerve statutate sau contractuale
1068 alte rezerve
107 Rezerve de conversie
GR 11 REZULTATUL REPORTAT
117 Rezultatul reportat
1171 rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat,
respectiv pierderea nerecuperata
1172 rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a
IAS, mai putin IAS 29
1173 rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor
contabile

144
Contabilitate generala

1174 rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor


fundamentale
1175 rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve
de reevaluare
GR 12 REZULTATUL EXERCITIULUI
121 Profit si pierdere
129 Repartizarea profitului
GR 13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131 Subventii pentru investitii
GR 15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1511 provizioane pentru litigii
1512 provizioane pentru garantii acordate clientilor
1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si
alte actiuni similare legate de acestea
1514 provizioane pentru restructurare
1518 alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli
GR 16 IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
1614 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate
de stat
1615 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate
de banci
1617 imprumuturi interne din emisiunea de obligatiuni garantate
de stat
1618 alte imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
162 Credite bancare pe termen lung
1621 credite bancare pe termen lung
1622 credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
1623 credite bancare externe guvernamentale
1624 credite bancare externe garantate de stat
1625 credite bancare externe garantate de banci
1626 credite de la trezoreria statului
1627 credite bancare interne garantate de stat

145
Contabilitate generala

166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare


1661 datorii catre societatile din cadrul grupului
1662 datorii catre societatile care detin interese de participare
167 Alte imprumuturi si datorii asimilate
168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate
1681 dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni
1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685 dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul
grupului
1686 dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin
interese de participare
1687 dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asmilate
169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI


GR 20 IMOBILIZARI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare
2051 concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte valori
similare achizitionate
2052 brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare
obtinute cu resurse proprii
207 Fond comercial
2071 fond comercial
2075 fond comercial negativ
208 Alte imobilizari necorporale
GR 21 IMOBILIZARI CORPORALE
211 Terenuri si amenajari terenuri
2111 terenuri
2112 amenajari terenuri
212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

146
Contabilitate generala

2131 echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru)


2132 aparate, instalatii de masurare, control si reglare
2133 mijloace de transport
2134 animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor
umane si materiale si alte active corporale
GR. 23 IMOBILIZARI IN CURS
231 Imobilizari corporale in curs
2311 amenajari de terenuri si constructii
2312 instalatii tehnice si masini
2313 alte imobilizari corporale
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
2321 avansuri acordate pentru terenuri si constructii
2322 avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini
2323 avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale
233 Imobilizari necorporale in curs
234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale
GR. 26 IMOBILIZARI FINANCIARE
261 Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului
262 Titluri de participare detinute la societati din afara grupului
263 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare
2633 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din
cadrul grupului
2634 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din
afara grupului
2635 titluri de participare strategice din cadrul grupului
2636 titluri de participare strategice in afara grupului
264 Titluri puse in echivalenta
265 Alte titluri imobilizate
267 Creante imobilizate
2671 suma datorate de filiale
2672 dobanda eferenta sumelor datorate de filiale
2673 imprumuturi acordate pe termen lung
2674 dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung

147
Contabilitate generala

2675 creante legate de interese de participare


2676 dobanda aferente creantelor legate de interese de participare
2677 actiuni proprii - active imobilizate
2678 alte creante imobilizate
2679 dobanzi aferente altor creante imobilizate
269 Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare
2691 varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare
detinute la filiale din cadrul grupului
2692 varsaminte de efectuat referitoare la interese de participare
2698 varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare
GR 28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801 amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale si altor drepturi si valori similare
2807 amortizarea fond comercial
2808 amortizarea altor imobilizari necorporale
281 Amortizari privind imobilizarile corporale
2811 amortizarea amenajarilor de terenuri
2812 amortizarea constructiilor
2813 amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor
si plantatiilor
2814 amortizarea altor imobilizari corporale
GR. 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MOBILIZARILOR
290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903 provizioane pentru cheltuieli de dezvoltare
2905 provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci
comrciale si alte drepturi si valor similare
2907 provizioane pentru fond comercial
2908 provizioane pentru alte imobilizari necorporale
291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911 provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de
terenuri

148
Contabilitate generala

2912 provizioane pentru deprecierea constructiilor


2913 provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de
transport, animalelor si plantatiilor
2914 provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale.
293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
2931 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in
curs
2933 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in
curs
296 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2961 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare
detinute la filialele din cadrul grupului
2962 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare
detinute la societati din afara grupului
2963 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub
forma de interese de participare
2964 provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965 provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale
2966 provizioane pentru deprecierea imprumuturiloR acordate pe
termen lung
2967 provizioane pentru deprecierea creantelor legate de
interesele de participare
2968 provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii – active
imobilizate
2969 provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE


IN CURS DE EXECUTIE
GR 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile
3021 materiale auxiliare
3022 combustibili

149
Contabilitate generala

3023 materiale pentru ambalat


3024 piese de schimb
3025 seminte si materiale de plantat
3026 furaje
3028 alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferente de pret la materii prime si materiale
GR 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331 Produse in curs de executie
332 Lucrari si servicii in curs de executie
GR 34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferente de pret la produse
3481 diferente de pret la semifabricate
3485 diferente de pret la produse finite
3486 diferente de pret la produse reziduale
GR 35 STOCURI AFLATE LA TERTI
351 Materii si materiale aflate la terti
354 Produse aflate la terti
3541 semifabricate aflate la terti
3545 produse finite aflate la terti
3546 produse reziduale aflate la terti
356 Animale aflate la terti
357 Marfuri aflate la terti
358 Ambalaje aflate la terti
GR 36 ANIMALE
361 Animale si pasari
368 Diferente de pret la animale si pasari
GR 37 MARFURI
371 Marfuri
378 Diferente de pret la marfuri
GR 38 AMBALAJE

150
Contabilitate generala

381 Ambalaje
388 Diferente de pret la ambalaje
GR 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI
PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392 Provizioane pentru deprecierea materialelor
3921 provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 provizioane pentru depreciera materialelor de natura
obiectelor de inventar
393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie
394 Provizioane pentru deprecierea produselor
3941provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
3945 provizioane pentru deprecierea produselor finite
3956 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951 provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor
aflate la terti
3952 provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
3953 provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la
terti
3954 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la
terti
3956 provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti
3957 provizioane pentru depreciera marfurilor aflate la terti
3958 provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti
396 Provizioane pentru depreciera animalelor
397 Provizioane pentru depreciera marfurilor
398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 – CONTURI DE TERTI


GR 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de platit

151
Contabilitate generala

404 Furnizori de imobilizari


405 Efecte de platit pentru imobilizari
408 Furnizori-facturi nesosite
409 Furnizori-debitori
4091 furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura
stocurilor
4092 furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de
lucrari
GR 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411 Clienti
4111clienti
4118 clienti incerti sau in litigiu
413 Efecte de primit de la clienti
418 Clienti-facturi de intocmit
419 Clienti-creditori
GR 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421 Personal-salarii datorate
423 Personal-ajutoare materiale datorate
424 Participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Retineri din salarii datorate tertilor
428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
4281 alte datorii in legatura cu personalul
4282 alte creante in legatura cu personalul
GR 43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI
ASIMILATE
431 Asigurari sociale
4311 contributia unitatii la asigurarile sociale
4312 contributia personalului pentru pensia suplimentara
4313 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de
sanatate
4314 contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437 Ajutor de somaj

152
Contabilitate generala

4371 contributia unitatii la fondul de somaj


4372 contributia personalului la fonful de somaj
438 Alte datorii si creante sociale
4381 alte datorii sociale
4382 alte creante sociale
GR 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI
ASIMILATE
441 Impozit pe profit
4411 impozit pe profit curent
4412 impozit pe profit amanat
442 Taxa pe valoarea adaugata
4423 TVA de plata
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibila
4427 TVA colectata
4428 TVA neexigibila
444 Impozitul pe salarii
445 Subventii
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447 Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate
448 Alte datorii si creante cu bugetul statului
4481 alte datorii fata de bugetul statului
4482 alte creante privind bugetul statului
GR 45 GRUP SI ASOCIATI
451 Decontari in cadrul grupului
4511 decontari in cadrul grupului
4518 dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului
452 Decontari privind interesele de participare
4521 decontari privind interesele de participare
4528 dobanzi aferente decontarilor privind interesele de
participare
455 Sume datorate asociatilor
4551 asociati-conturi curente
4558 asociati-dobanzi la conturi curente

153
Contabilitate generala

456 Decontari cu asociatii privind capitalul


457 Dividende de plata
458 Decontari din operatii in participatie
4581 decontari din operatii in participatie –pasiv
4582 decontari din operatii in participatie –activ
GR 46 DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI
461 Debitori diversi
462 Creditori diversi
GR 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
471 Cheltuieli inregistrate in avans
472 Venituri inregistrate in avans
473 Decontari din operatii in curs de clarificare
GR 48 DECONTARI IN CADRUL UNITATII
481 Decontari intre unitate si subunitatii
482 Decontari intre subunitati
GR 49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
491 Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti
495 Provizipane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul
grupului si cu asociatii
4951 provizioane pentru deprecuera creantelor asupra societatilor
din cadrul grupului
4952 provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la
interesele de participare
4953 provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor
496 Provizioane pentru depreciera creantelor-debitori diversi

CLASA 5-CONTURI DE TREZORERIE


GR 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
502 Actiuni proprii
503 Actiuni
5031.actiuni cotate
5032 actiuni necotate

154
Contabilitate generala

505 Obligatiuni emise si rascumparate


506 Obligatiuni
5061 obligatiuni cotate
5062 obligatiuni necotate
508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081.alte titluri de plasament
5088 dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen
scurt
5091 varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt la societati din cadrul grupului
5098 varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe
termen scurt
GR 51 CONTURI LA BANCI
511 Valori de incasat
5112 cecuri de incasat
5113 efecte de incasat
5114 efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la banci
5121 conturi la banci in lei
5124 conturi la banci in valuta
5125 sume in curs de decontare
518 Dobanzi
5186 dobanzi de platit
5187 dobanzi de incasat
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 credite bancare pe termen scurt
5192 credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193 credite externe guvernamentale
5194 credite externe garantate de stat
5195 credite externe garantate de banci
5196 credite de la trezoreria statului
5197credite interne garantate de stat
5198 dobanzi aferente creditelor bancare pe terment scurt

155
Contabilitate generala

GR 53 CASA
531 Casa
5311 casa in lei
5314 casa in valuta
532 Alte valori
5321 timbre fiscale si postale
5322 bilete de tratament si odihna
5323 tichete si bilete de calatorie
5328 alte valori
GR 54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 acreditive in lei
5412 acreditive in valuta
542 Avansuri de trezorerie
GR 58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
GR 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE
TREZORERIE
591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati
din cadrul grupului
592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor
595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate
596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii finasnciare si creante
asimilate

CLASA 6. CONTURI DE CHELTUIELI


GR 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 cheltuieli privind combustibilul

156
Contabilitate generala

6023 cheltuieli privind materialele pentru ambalat


6024 cheltuieli privind piesele de schimb
6025 cheltuieli privind seminte si materialele de plantat
6026 cheltuieli privind furajele
6028 cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli cu animale si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
GR 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE
DE TERTI
611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614.Cheltuieli cu studiile si cercetarile
GR 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoanal
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
GR 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE
ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte
GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 contributia unitatii pentru ajutorul de somaj

157
Contabilitate generala

6453 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de


sanatate
6458 alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
GR 65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654 Pierderi din creante si debitori diversi
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 despagubiri, amenzi, penalitati
6582 donatii si subventii acordate
6583 cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588 alte cheltuieli de exploatare
GR 66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creante legate de participatii
664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642 pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferente de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobanzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
GR 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
GR 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE , PROVIZIOANELE SI
AJUSTAREA LA INFLATIE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811 cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri
si cheltuieli
6813 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor
6814 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea activelor circulante
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6863 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor financiare

158
Contabilitate generala

6864 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea


activelor circulante
6868 cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligatiunilor
688 Cheltuieli din ajustarea la inflatie
GR 69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE
IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
6911 cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912 cheltuieli cu impozitul pe profit amanat
698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

CLASA 7- CONTURI DE VENITURI


GR 70 CIFRA DE AFACERI
701 Venituri din vanzarea produselor finite
702 Venituri din vanzarea semifabricatelor
703 Venituri din vanzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrari execurate si servicii prestate
705 Venituri din studii si cercetari
706 Venituri din redevente , locatii de gestiune si chirii
707 Venituri din vanzarea marfurilor
708 Venituri din activitatii diverse
GR 71 VARIATIA STOCURILOR
711 Variatia stocurilor
GR 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
722 Venituri din productia de imobilizari corporale
GR 74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE
741 Venituri din subventii de exploatare
7411 venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afacere
7412 venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si
materiale consumabile
7413 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din

159
Contabilitate generala

afara
7414 venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415 venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si
protectia sociala
7416 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417 venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418 venituri din subventii de exploatare penteru dobanda datorata
GR 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi
758 Alte venituri din exploatare
7581 venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582 venituri din donatii si subventii primite
7583 venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584 venituri din subventii pentru investitii
7588 alte venituri din exploatare
GR 76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizari financiare
7611 venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul
grupului
7612 venituri din titluri de participare detinute la societati din
afara grupului
7613 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi
asociate din cadrul grupului
7614 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi
asociate din afara grupului
7615 venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului
7616 venituri din titluri de participare strategice in afara grupului
7617 venituri din alte imobilizari financiare
762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt
763 Venituri din creante imobilizate
764 Venituri din investitii financiare cedate
7641 venituri din imobilizari financiare cedate
7642 castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate

160
Contabilitate generala

765 Venituri din diferente de curs valutar


766 Venituri din dobanzi
767 Venituri din sconturi obtinute
768 Alte venituri financiare
GR 77 VENITURI EXTRAORDINARE
771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele
similare
GR 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA
INFLATIE
781 VeniturI din provizioane privind activitatea de exploatare
7812 veniturI din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7813 veniturI din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814 veniturI din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
7815 veniturI din fondul comercial negativ
786 Venituri financiare din provizioane
7863 venituri din provizioane pentru depreciera imobilizarilor
financiare
7864 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante
788 Venituri din ajustarea la inflatie
791 Venituri din impozitul pe profit amanat

CLASA 8 CONTURI SPECIALE


GR 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801 Angajamente acordate
8011 giruri si garantii acordate
8018 alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 giruri si garantii primite
8028 alte angajamente primite
803 Alte conturi in afara bilantului
8031 mijloace fixe luate cu chirie

161
Contabilitate generala

8032 valori materiale primite spre prelucrare sau reparare


8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034 debitori scosi din activ , urmariti in continuare
8035 debitori din amenzi si penalitati pretinse
8036 redevente , locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037 efecte scontate neajunse la scadenta
8038 alte valori in afara bilantului
GR 89 BILANT
891 Bilant de deschidere
892 Bilant de inchidere

CLASA 9 CONTURI DE GESTIUNE


GR 90 DECONTARI INTERNE
901 Decontari interne privind cheltuielile
902 Decontari interne privind productia obtinuta
903 Decontari interne privind diferentele de pret
GR 92 CONTURI DE CALCULATIE
921 Cheltuielile activitatii de baza
922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
923 Cheltuielile indirecte ale productiei
924 Cheltuielile generale de administratie
925 Cheltuielile de desfacere
GR 93 COSTUL PRODUCTIEI
931 Costul productiei obtinute
933 Costul productiei in curs de executie

162
Contabilitate generala

BIBLIOGRAFIE

M. BOGDAN si colab. Contabilitate generala


(Bazele contabilitatii), Editura
Universitas Company, Bucuresti, 2002

RISTEA M Contabilitatea intreprinderii, Editura


Margaritar, Bucuresti 2003

STELIANA BUSUIOCEANU, Contabilitatea societatilor comerciale,


ALINA DANET Editura Economica, Bucuresti, 2002

I.P. PANTEA, GH. BODEA Contabilitatea romaneasca armonizata


cu directivele contabile europene,
Editura Intelcredo, Deva, 2003

NECULINA CHEBAC, Contabilitate financiara, teste grila,


CARMEN SARBU Editura All Beck, 2001

FELEAGA N., IONASCU I Contabilitatea financiara, Editura


Economica, Bucuresti, 1999

VOICU MARIN Bazele contabilitatii, Editura


International University Press Bucuresti
2001

MUNTEANU VICTOR Contabilitatea financiara a


intreprinderii, Editura Lucman,
Bucuresti 1998.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, 2003 - 2004

163
Contabilitate generala

164