CONF. UNIV. DR. PAUL MARINESCU FACULTATEA DE DREPT UNIV.

BUCURESTI CATEDRA DE STIINTE ECONOMICE

CUPRINS :
CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ............................................................................5 CAPITOLUL 2 INSTITUTIA PUBLICA ...............................................................6 1. PREZENTARE A INSTITUTIILOR PUBLICE..............................................6 2. SCURT ISTORIC ASUPRA INSTITUTIEI PUBLICE ..................................6 3. CARACTERIZARE GENERALA...................................................................7 4. INSTITUTIA GUVERNAMENTALA ..........................................................12 5. MANAGEMENTUL INSTITUTIEI PUBLICE .........................................14 6.DEFINIREA ACTULUI MANAGERIAL ......................................................19 7. COMPONENTELE EXTERNE ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC .....27 8. FUNCTIA PUBLICA .....................................................................................27 9. CONCLUZIE MODELE DE ANALIZA STRUCTURALA.....................30 CAPITOLUL 3 COMUNICAREA IN INSTITUTIILE PUBLICE.......................33 1. ELEMENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE...................................33 2. FUNCTIUNI ALE COMUNICARII ...........................................................33 3. MODELE DE COMUNICARE......................................................................34 4. COMUNICAREA MANAGERIALA CA AVANTAJ STRATEGIC.......36 5. BARIERE CARE APAR IN CALEA COMUNICARII ...........................38 6. MODALITATI DE COMUNICARE .............................................................38 7. CANALELE DE COMUNICARE .................................................................43 8. RETELE DE COMUNICARE........................................................................49 9. RELATIILE PUBLICE..................................................................................50 CAPITOLUL 4 ELABORAREA DECIZIEI IN INSTITUTIILE PUBLICE......61 1. INTRODUCERE.............................................................................................61 2. DEFINITIA DECIZIEI ...................................................................................61 3. CONDITII ELABORARE DECIZIE .............................................................61 4. TIPURI DE DECIZII ....................................................................................62 5. DECIZIA ADMINISTRATIVA.....................................................................63 6. METODE I TEHNICI UTILIZATE N MANAGEMENTUL PUBLIC...............................................................................................................71 CAPITOLUL 5 MOTIVAREA SI DEFINIREA POSTURILOR IN INSTITUTIA PUBLICA ........................................................................................74 1. FORME DE MOTIVARE ..............................................................................74 2. MODALITATI DE INCETARE A FUNCTIEI PUBLICE ...........................76 3. ANALIZA POSTULUI...................................................................................78 4. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI........85 CAPITOLUL 6 RECRUTAREA SI SELECTIA DE PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE .....................................................................................88 1. INTRODUCERE.............................................................................................88
2

MANAGEMENTUL INSTITUTIILOR PUBLICE

2001

2. POLITICA DE PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE........................91 3. RECRUTAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI .........................................91 4 . NUMIREA FUNCTIONARILOR PUBLICI ................................................95 CAPITOLUL 7 MANAGEMENTUL CARIEREI................................................99 1. DEFINITIA CARIEREI .................................................................................99 2. COMPORTAMENTE SI ATITUDINI.........................................................100 3. STADIILE CARIEREI .................................................................................103 4. STRATEGIILE DE CARIERA ....................................................................104 CAPITOLUL 8 DEZVOLTAREA SI EVALUAREA PERSONALULUI ......111 1. INTRODUCERE...........................................................................................111 2. EVALUARE PERFORMANTE ANGAJATI..............................................111 3. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI......117 CAPITOLUL 9 MANAGEMENTUL STRESS-ULUI......................................126 1.DEFINITIA STRESS-ULUI..........................................................................126 2. SIMPTOMELE STRESS-ULUI ...................................................................126 3. FACTORI DE STRESS ................................................................................126 4. HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA.....................................................127 5. INDICATORII DE STRESS IN CADRUL ORGANIZATIEI ....................129 6. SERVICII DE CONSILIERE PE PROBLEME DE STRESS .....................131 7. BUNASTAREA LA LOCUL DE MUNCA.................................................133 CAPITOLUL 10 MANAGEMENTUL TIMPULUI ..........................................135 1.INTRODUCERE............................................................................................135 2. MODALITATI DE PIERDERE A VREMII ............................................136 3. CONCLUZII .................................................................................................137 CAPITOLUL 11 MANAGEMENTUL CONFLICTULUI..................................138 1. INTRODUCERE...........................................................................................138 2. DEFINIREA CONFLICTULUI ...................................................................138 3. TIPURI DE CONFLICTE ............................................................................138 4. SURSE DE CONFLICT ...............................................................................140 5. MODELE DE CONFLICT ...........................................................................142 6. STRATEGII IN MANAGEMENTUL CONFLICTELOR ..........................143 CAPITOLUL 12 STRUCTURI ORGANIZATIONALE....................................149 1. STRUCTURI SI RETELE ............................................................................149 2. VOCABULARUL STRUCTURII ORGANIZATIONALE ........................151 3 . STRUCTURI DE COMUNICARE IN CADRUL GRUPULUI .................154 4. STRUCTURI PARTICIPATIV-DEMOCRATICE MAI EFICIENTE........155 5. TIPURI DE ORGANIZATII BAZATE PE STRUCTURI ..........................155 6. PERFORMANTELE ORGANIZARII IN RETEA IN CE PRIVESTE IMPLEMENTAREA DE POLITICI: ...............................................................156 CAPITOLUL 13 CULTURA ORGANIZATIONALA.....................................158
3

1. DEFINITIA ...................................................................................................158 2. CARACTERIZARE......................................................................................159 3. CULTURA ORGANIZATIEI ......................................................................162 4.CULTURA INTREPRINDERII ....................................................................165 PRINCIPIILE LUI EDWARD DEMING ........................................................166 CAPITOLUL 14 MANAGEMENTUL DIVERSITATII....................................167 1. INTRODUCERE...........................................................................................167 CAPITOLUL 15 MANAGEMENTUL SCHIMBARII ......................................173 1. INTRODUCERE...........................................................................................173 2. ETAPELE PROCESULUI DE SCHIMBARE.............................................180 3. REZISTENTA LA SCHIMBARE................................................................182 4. MANAGEMENTUL SCHIMBARII............................................................187 BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................189 PERIODICE :....................................................................................................190 LEGI :................................................................................................................190 TESTE...................................................................................................................191 RASPUNSURI..................................................................................................206 ANEXE .................................................................................................................208

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
Acutizarea crizei regimurilor politice din tarile est-europene , aflate in sfera de dominatie sovietica a culminat in anul 1989 cu prabusirea sistemului centralist- totalitar de tip comunist . Suprimarea fostelor structuri nu reprezinta totul ; problema care astazi , la 11 ani de la Evenimente impune inca dificultatea maxima este cea a reconstructiei si reformarii . Solutia ideala si fireasca ar fi oare succesul experimentului occidental adica democratia liberala grevata pe principiul puterilor in stat ? Istoria ne va confirma daca am facut o alegere inteleapta sau ne va condamna . Important pentru noi este sa ne unim fortele , toti , pentru a crea o societate democratica acea societate a carei structura au votat-o mii de oameni in 1989 unii chiar cu viata . Pentru a intelege mai bine si mai usor unele notiuni din text va rugam insistent sa cititi in paralel cu textul si Anexa ( toate cele 3 sectiuni unde sunt prezentate diagrame , scheme si legi importante ) . Ne cerem scuze pentru calitatea ortografiei in special in ANEXA AUTORUL

CAPITOLUL 2 INSTITUTIA PUBLICA 1. PREZENTARE A INSTITUTIILOR PUBLICE

Institutiile publice reprezinta ansamblul structurilor organizate , create in societate pentru gestionarea afacerilor publice . Intr-un stat democratic ele au urmatoarele functiuni : Pregatire texte cu putere legislativa ce urmeaza a fi propuse spre adoptare Parlamentului Executare hotarari autoritati legislative Informare organe superioare ale puterii de stat pentru luare decizii politice O instituie publica este un tip special de autoritate statala care`` vinde`` bunuri si servicii. Ele asigura facilitati precum : servicii de telecomunicaii, electricitate, aprovizionarea cu gaze si apa, transport ( cai ferate, aeriene, navale), transportul public urban, servicii financiare( bnci, companii de asigurare). Este foarte important de precizat caobiectivul unei institutii publice este servirea interesului public . exista cerinte pe care initiaitva particulara nu le-ar putea satisface si care sunt esentiale pentru societate , in general , si pentru fiecare membru in parte .

2. SCURT ISTORIC ASUPRA INSTITUTIEI PUBLICE

Primele forme administrative au aprut o data cu formarea primelor guverne. Se cunosc sisteme administrative in Egiptul Antic care reglementau problema precum irigaiile, inundaiile provocate anual de Nil si construirea piramidelor. In timpul dinastiei han (206 i. E. n. 220 e. n. ) sau adoptat perceptele confucianiste, care susineau ca din guvern trebuie sa fac parte cei alei nu prin natere, ci prin calittile si activitatea de a tine seama de interesele publice. In Europa, mai multe imperii (grec, roman, spaniol) au fost, mai presus de orice, imperii administrative, controlate de la centru prin legi si proceduri. Apariia statului modern in Evul Mediu este explicata de Weber prin dezvoltarea concomitenta a structurilor democratice, dar, dei au existat si nainte alte modele administrative, modelul tradiional
5 6

de administrative, modelul tradiional de administraie publica dateaz doar de la mijlocul secolului al 19-lea. Sistemele precedente de administraie erau bazate pe loialitatea unui individ anume, rege sau ministru, in loc sa fie bazate pe legalitate si devotamentul ctre stat. Problemele inerente ale acestui sistem deficitar au dus la schimbri in ultima parte a secolului al 19-lea si la reforme asociate cu modelul tradiional de administraie.

A ) Servicii publice
Caracteristici esentiale : Satisfac o nevoie sociala Se creeaza / desfiinteaza prin decizie administrativa de management Regimul lor juridic este reglementat de reguli ale dreptului public Se realizeaza prin stabilimente publice etc . Serviciile publice asigura aprovizionarea cu apa, electricitate, gaz, telecomunicaii, considerate eseniale pentru economie, in ansamblu. Nu orice ACTIVITATE DE INTERES PUBLIC ESTE SERVICIU PUBLIC , ci numai acele activitati care sunt necesare pentru satisfacerea unor nevoi sociale apreciate de Puterea politica ca fiind de interea public . Acestea sunt furnizate ca servicii in reea, avand doua trsturi : tendina spre un ``monopol natural`` ; odat ce aceasta reea este constituita devine din ce in ce mai rentabil sa i se adauge noi consumatori, competiia fiind aproape inexistenta. Dat fiind ca cheltuielile iniiale sunt mult prea mari, apariia unui nou furnizor la acest nivel este destul de improbabila, de unde rezulta tendina monopolistic. In al doilea rnd, nsi natura serviciilor publice presupune c ntreruperea furnizrii lor ar avea un impact politic. Apa si nclzirea influenteaza sanatatea publica, fiind, in acelai timp, monopoluri naturale. Viata moderna este de neconceput fr electricitate sau gaze. O reea de telecomunicaii este la fel de importanta, mai ales pentru afaceri. Din cauza impactului politic, guvernele acorda adesea indexri anumitor clase sociale dezavantajate. Din aceleai cauze, nici un guvern nu poate renuna sa coordoneze instituiile publice. Chiar daca ar fi trecute in sectorul privat, guvernele ar trebui sa menin un control susinut prin reglementari. B ) Transportul terestru si cel potal.

3. CARACTERIZARE GENERALA
Instituiile publice au detinut pentru multa vreme un rol important in majoritatea tarilor dezvoltate, dar, odat cu privatizarea au trecut intr-un plan secundar. Sunt doua motive pentru care aceste instituii sunt relevante. In primul rnd, activitatea lor este dependenta de sectorul guvernamental si, in cel de-al doilea rnd, reprezint o particularitate a managementului sectorului public, ce controleaz activitatea organizaiilor cu scop lucrativ. Instituiile publice au prezentat ntotdeauna probleme particulare de management, care au inclus politici sociale, industriale si de investiii. In cazul in care controlul guvernamental este prea rigid, instituiile publice i pierd statutul de entitati independente. Dar daca acest control este prea lejer, ele nu mai sunt rentabile pentru public. Intr-adevr, unul dintre argumentele privatizrii este faptul ca instituiile publice nu pot fi controlate eficient si ca randamentul lor este inferior celui al companiilor private. Astfel scopul managementului public in institutiile adm publice este satisfacerea interesului general , fara a se avea in vedere un profit material , in timp ce managerii din org. particulare urmaresc in mod constant un castig material . exemplul brutarului care asigura satisfacerea cererii de paine , fundamentala pentru populatie , dar nu grija dezinteresata de a hrani populatia a determinat activitatea sa , ci intentia legitima de a-si asigura existenta proprie prin vanzarea painii lit de specialitate . Concluzia este ca cei care susin meninerea acestor instituii publice trebuie sa gseasc mecanisme superioare de control si de motivare a oamenilor care lucreaza in acest sector .

Transportul terestru presupune mai multe sisteme de transport public in interiorul si intre orae, iar serviciile potale sunt in continuare sub autoritate guvernamentala. Spre deosebire de alte instituii publice, acest sector se confrunta si cu competiia. Serviciile de corespondenta sunt eseniale, dar, in acelai timp ce trimiterea de scrisori se confrunta cu

tendine monopoliste, exista o importanta competiie din partea serviciilor de curierat, fax si posta electronica. Reeaua de cai ferate si de autobuze are competitori in sistemele private de transport aerian. C ) Companiile publice.

Exista patru motive care determina existenta companiilor publice : 1. corectarea greelilor de pe piaa. 2. influenarea rentabilitii economice. 3. facilitarea planificarea centralizata a economiei. 4. schimbarea naturii economiei de la capitalism la socialism. Sectorul public a avut ntotdeauna si alte scopuri dect cele financiare. Desigur, orice guvern are autoritatea de a se implica in toate sectoarele economiei, ceea ce presupune si crearea de companii proprii. Interesul public a fost ntotdeauna o prioritate care presupunea angajarea celor mai competente persoane pentru a forma o elita administrativa care sa acioneze in conformitate cu legea si precedentele existente.

Pe o piata comuna ele se afla in competitie directa cu companiile private. Putem include aici: bnci, companii de asigurare, aeriene, petroliere. ntrebarea este daca acestea sunt profitabile si opereaz in acelai fel ca si competitorii lor, de ce trebuie sa se afle in proprietatea guvernului ? Pe de alta parte, daca sunt profitabile si bine conduse, de ce sa nu rmn n proprietatea statului si profilul lor sa fie folosit in folosul societii civile ? Guvernele dein aceste companii pe piaa competiionala din mai multe motive : pentru a stimula competiia si pentru a menine controlul unor ramuri strategice. In unele tari, exista companii petroliere, companii productoare de maini, alcool si tutun ce se afla in proprietatea statului. Datorita faptului ca sunt diferite unele de altele si mediul de afaceri este diferit in funcie de tara, a fost nevoie de dezvoltarea unui sistem fiscal. D ) Autoritile legislative. Aceste structuri sunt deinute si controlate de guverne, care le i finaneaz activitatea. In unele tari, existenta lor este posibila ca o prelungire a autoritii guvernamentale. Principalul motiv ca o persoana privata sa solicite nlesniri din partea unei instituii publice, este ca odat ajuni pe piaa sa stimuleze ntreaga economie rurala, spre exemplu. Astfel, guvernul reuete s controleze acest sector. Existenta institutiilor publice este incurajata de: oferta inadecvata de bunuri si servicii din sectorul privat, salvarea unor firme private, in cazul in care nchiderea acestora contravine interesului public, stimularea competiiei, reducerea costurilor sociale, protejarea economiei naionale. Unele tari in curs de dezvoltare prefera companiile publice celor strine.
9

E ) Exemple modele
Modelul tradiional poate fi caracterizat ca o administraie sub controlul formal al elitei politice, bazata pe un sistem strict de ierarhie birocratica, in care sunt incluse permanent oficialiti anonime si motivate doar de interesul public, sprijinind in aceeai msur orice partid de la guvernare, care nu face politica, ci se conformeaz masurilor adoptate de politicieni. Fundamentele teoretice au fost lansate in secolul al 19-lea si s-au definitivat in 1900 1920 si s-au meninut in majoritatea tarilor occidentale aproape neschimbate pana in ultimul deceniu al secolului 20-lea. Aceasta este o perioada extrem de lunga pentru orice teorie sociala, chiar daca, nc de la nceputul anilor 80 guvernele s-au ndeprtat de la perceptele lor. Liderii politici pretind un feed-back rapid si flexibil, respingnd procedurile formalizate, specifice modelului tradiional. Acest sistem dispare peste noapte si nu mai este considerat relevant pentru nevoile unei societi in continua schimbare.

Exemplificare - Modelul birocratic weberian

Weber a stabilit sase principii ale sistemului birocratic modern, derivate din conceptul de autoritate legal / raional : a. principiul teritoriilor stabile aflate sub o jurisdicie specifica.
10

Sunt stabilite in general prin legi sau regulamente administrative. b. principiul ierarhiei oficiale si a nivelelor de autoritate. Presupun o subordonare a cadrelor inferioare de ctre cele superioare. c. managementul birocraiei moderne. Se bazeaz pe documente scrise, dosare ce sunt pstrate. d. managementul birocratic. Presupune o pregtire de specialitate. e. persoanele implicate n aceste activiti trebuie sa le pun pe primul plan. f. managementul birocratic urmeaz anumite legi, mai mult sau mai puin stabile sau exhaustive, care pot fi invadate. Cunotinele celor ce fac parte din domeniu trebuie sa includ jurisprudena, management administrativ si de afaceri. Comparatie model weberian cu alte modele : MODEL WEBER regulamente clare rigiditate comunicare manager-subordonat dimensiune exagerata a organizatiei conducere unipersonala ierarhie clar definita rezultatele duc la promovare BIROCRATIC MODEL GULICK evaluare angajati dupa rezultate atentie mare la coordonare , comunicare si conducere valorificare potential creativ subordonat tipuri de organizatii functie de loc si obiective manager performant RATIONAL MODELUL LEWIS leadership conjunctural rol marit leadership organizatia asigura structura pentru exercitare putere politica institutia determina schimbari in structura politicului STIINTIFIC

F ) Concluzii
Sistemul birocratic tradiional s-a dezvoltat intr-o anumita faza a evoluiei industriale. Daca personalul trebuie sa rspund automat la stimuli simpli si sa nu ia decizii, modelul tradiional de administraie ar putea fi eficient. Modelul tradiional a reprezentat o schimbare majora la vremea respectiva, insa lumea s-a schimbat. Administraie nseamn urmarea unor instruciuni, ceea ce presupune existenta unei metode legale de a da si de a primi instruciuni. Dei nu exista un alt model care sa-l nlocuiasc, se observa faptul ca se acorda o mai mare importanta rezultatelor dect mijloacelor, managementului dect administraiei. Perioada de criza este nsoit de comportamente neobinuite: autoritate personala tinde sa ia locul regulilor, iar membrii sunt constrni sa se supun arbitrarului ctorva dintre ei. Reajustrile sistemului de organizare birocratica se opereaz prin intermediul unor astfel de crize. In consecina, acestea implica nu att o transformare, cat o adaptare menita sa contribuie la perpetuarea si dezvoltarea sistemului de organizare birocratica. Rezulta ca acest sistem nu e format numai din proceduri de rutina, aa cum ne imaginam de obicei, ci si din perioade scurte de criza care, prin ajustrile care le permit, alimenteaz ndelungile faze de stabilitate. In alta ordine de idei, noiunea de modernizare a rectigat teren la sfritul anilor 80, ca arbitru al unor procese variate de schimbare iniiate att in ntreprinderile private cat si in administraiile publice. Noiunea de modernizare acoper o diversitate de aciuni, a cror compatibilitate nu este de la sine neleas : investiii in material tehnic sofisticat, redefinirea relaiilor cu clienii (sau cu utilizatorii), reorganizarea muncii, recursul la cercurile de calitate sau la alte tehnici manageriale importante din Japonia, campanii de comunicare cu scopul de a modifica imaginea interna si externa a organizaiei, etc.

4. INSTITUTIA GUVERNAMENTALA

Este o institutie a administratiei publice centrale ; alaturi de celelalte institutii( fig ) reprezinta autoritati la nivel central .
11 12

Parlament

Guvern

Presedintie

AUTORITATI CENTRALE ALE ADMINISTRATIEI Ministere Institutii juridice Altele

1. 2. 3. 4. 5. 6.

asigurarea unei infrastructuri economice. furnizarea de bunuri si servicii publice. rezolvarea si intermedierea conflictelor sociale. meninerea competitivitii. protecia resurselor naturale. asigurarea accesului minim al indivizilor la bunurile si serviciile economice. 7. stabilitatea economica.

Pentru realizarea acestora guvernul folosete urmtoarele mijloace : furnizarea de bunuri si servicii de la buget. susinerea sectorului privat in msura in care aceasta asigura bunurile si serviciile necesare societarii. producerea de bunuri si servicii pentru comercializare. Reglementari legale care permit sau interzic anumite activiti in economia privata. In viitor, sectorul public va fi diferit in structura si activitate de cel existent in zilele noastre? Instituiile publice vor aciona mai mult ca organisme legislative dect ca productori ? Rolul statului se va margini la cel de mijlocitor care sa permit indivizilor sa-si satisfac nevoile intr-o mai mare msura. Datoria managerului public nu este numai de a alege strategii si de a le implementa, ci si de a participa intr-un sistem de guvernare democratica, in care valorile publice sunt rearticulate si recreate in mod continuu.

A ) Rolul Guvernului : aspectele economice : ar trebui sau nu sa furnizeze aceste bunuri si servicii sau ar trebui sa se lase in seama sectorului privat ? Transferul tot mai accentuat de resurse si de funcii ctre sectorul privat ii afecteaz in mod evident pe cei care lucreaz in sectorul public sau se bazeaz pe acesta. Managerii instituiilor publice sunt preocupai de felul in care sunt privite aceste activiti de ctre comunitate. Cei care cred in modelul unei piee libere, ca baza a dinamizrii economice considera ca guvernele sunt adesea implicate in activiti inadecvate si ca rolul lor trebuie redus drastic. Dezbaterile curente asupra rolului guvernului se preocupa in mod principal de Guvernele au o mulime de roluri si scopul lor este greu de evaluat. Nu este exagerat sa spunem ca sectorul public afecteaz ntreaga economie si societate. Fr un cadru legal nici activitatea privata nu ar putea funciona. Regulamentele, taxele, infrastructura, standardele, condiiile de angajare, toate afecteaz deciziile luate pe pieele private. Sectorul public are un rol crucial in stabilirea standardelor de viata : calitatea colilor, spitalelor, serviciilor comunitare, mediul nconjurtor, transportul public, legea si ordinea, urbanismul ; de asemenea, este importanta protecia consumatorului. Guvernul influenteaza eficienta economiei naionale, rata tehnologizrii, schimbrile structurale si preturile. B ) Funciile de baza ale guvernului :
13

5. MANAGEMENTUL INSTITUTIEI PUBLICE A ) Prezentare generala

Tranzitia spre economia de piata determina profunde modificari in toate structurile vietii sociale , evident si in sectorul public . Astfel are loc o transformare si in calitatea administratiei , iar acest lucru se poate face doar prin inalt profesionalism ceea ce inseamna o instruire permanenta a functionarilor publici la un inalt nivel . Cunoasterea managementului public ofera posibilitatea intelegerii particularitatilor ce apar in acest domeniu distinct al stiintei .
14

MANAGEMENTUL PUBLIC : Studiaza procese si relatii de management Se bazeaza pe principii si legitati Este determinat si determina : valori economice , politice , sociale , culturale Incearca satisfacerea interesului public Sporeste nivelul de performanta in organizarea si functionarea institutiilor publice . B ) Definitia managementului public = ANSAMBLUL proceselor si relatiilor de management , bine structurate , existente intre componente ale sistemului administrativ , prin care , in regim de putere publica , se aduc la indeplinire legile / procesele de actiune , si/sau se planifica , organizeaza , coordoneaza , gestioneaza si controleaza activitati ce satisfac interesul public . C ) Caracterele si principiile managementului public CARACTERELE MANAGEMENT PUBLIC 1. INTEGRATOR Scopul : fundamentare solutii de perfectionare si rationalizare sistem administrativ 2. POLITIC Este influentat de factorul politic . Trasatura dominanta a managementului public este tocmai caracterul sau politic 3 . DE DIVERSITATE Exista institutii cu competenta materiala generala si institutii cu competenta speciala : instituttii centrale si locale 4 . COMPLEX Reuneste elemente specifice managementului din diferite domenii apartinand sectorului public : invatamant , cultara , sanatate , etc . 5 . DE SINTEZA Preia din alte domenii concepte , metode , teorii ce sunt folosite cu succes de functionarii publici .

PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI PUBLIC Cadrul legal in care se desfasoara activitatea RESTRUCTURARII Scopul : crearea unui aparat administrativ eficient FLEXIBILITATII Adaptare rapida la schimbari PERFECTIONARII Impuse de schimbarile continue CONDUCERII AUTONOME Adaptarea sistemului la conditiile de timp si loc Se imbina cu conducerea unitara pentru a nu cadea in birocratism CONDUCERII UNITARE Subordonarea institutiilor administratiei unele fata de altele-ierarhie bine definita Dei punctul central al discuiilor din ultima perioada s-a concentrat asupra mediului extern al organizaiilor publice att in managementul strategic, cat si in ceea ce privete relaiile cu grupurile exterioare, se observa si schimbri majore in managementul intern. Acesta are cele mai multe puncte comune cu modelul tradiional de administraie, prin birocratizarea excesiva. LEGALITATII Relatii intre structurile sistemului de administratie RELATII 1. INTERNE CU CINE Intre : Autoritatile Puterii Executive Legislative Juridice Intre : Administratie si : ONG Agenti Economici Persoane fizice Etc.

2. EXTERNE

D ) Managementul componentelor interne presupune :

15 16

 organizare: managerul stabil; este structura si procedurile de coordonare ale activitii. El ncearc sa gseasc persoana cea mai potrivita pentru un anumit post. Eficienta organizaiei depinde in primul rnd de membrii si, de cunotinele si pregtirea lor. Prin recrutarea, selecia si pregtirea personalului instituiile ncearc s-i ating scopurile si sa rspund directivelor stabilite de management. Sistemele informaionale manageriale ajuta conducerea sa ia decizii si sa msoare eficienta.

E ) Managementul financiar
Orice activitate guvernamentala presupune existenta unor fonduri. Particularitatea instituiilor este capacitatea lor de a strnge impozite si taxe si de a reinvesti aceste sume. Stabilirea si cheltuirea bugetului determina natura si limitele activitii guvernamentale. Bugetul are mai multe destinaii, pornind de la simple tranzacii guvernamentale pana la echilibrarea ntregii economii. Alocnd fonduri, guvernul poate schimba societatea. Dat fiind ca bugetul nu este niciodat destul de mare pentru a satisface cererea, trebuie sa existe un sistem preferenial de acordare a fondurilor. De aceea, bugetul trebuie sa fie si un document politic. Exista trei aspecte : alocarea (raportul dintre sectorul public si cel privat) distribuirea (ncercarea guvernului de a echilibra venitul mediu) furnizarea de informaii adecvate. Funciile financiare ale bugetului sunt : evaluarea cheltuielilor sectorului public privat si acionarea ca instrument legislativ si de control.

asigurarea unei pensii si a unei cariere in interiorul ierarhiei serviciilor publice. In prezent, tendinele sunt urmtoarele: recrutarea dup merit realizarea unei uniti interne recrutarea independenta, fr control guvernamental reglementari care descurajeaz recrutarea strinilor in poziii superioare proiecte legislative mpotriva concedierilor arbitrare o structura ierarhica a posturilor un sistem stabil de ordonare salarial promovare in functie de eficienta asigurarea pensiilor

G ) Managementul performantei
Este adevrat ca exista unele dificulti in msurarea performantelor sectorului public in comparaie cu cel privat. In modelul tradiional s-a presupus ca organizarea birocratica va avea ca rezultat automat eficienta. Adesea nu se tia ce se produce, cat de bine se produce, al cui era meritul sau vina sau cine era un bun muncitor. Acum, majoritatea instituiilor publice trebuie sa i dezvolte indicatori ai performantei proprii, sa msoare progresele fcute spre atingerea scopurilor declarate. Managerii trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii : 1. sa aib o viziune clara a obiectivelor si a mijloacelor de realizare a acestora si, de cate ori este cu putin, sa msoare aceste performante in raport cu obiectivele. 2. sa neleag cat mai bine care sunt resursele si modalitile cele mai eficiente de a le investi. 3. sa dein informaii despre posturi, pregtire si accesul la expertiza de specialitate. H ) Interdependente cu alte domenii ale stiintei

F ) Managementul resurselor umane

Managementul resurselor umane stabilete un anumit set de reguli specifice acestui domeniu.Teoria weberiana includea : angajarea pe viata, decizia unei autoriti superioare in privina mutaiilor ierarhice,
17

18

STIINTE POLITICE

SOCIOLOGIE

DREPT INTERNATIONAL

administrativ a persoanei respective n dauna capacitii tehnice. Pentru o administrare eficient Fayol stabilete cinci activiti de baz ale conducerii: prevederea, organizarea, conducerea, coordonarea i controlul. 1. Prevederea

MANAGEMENT PUBLIC STIINTE ECONOMICE

PSIHOLOGIE

ALTELE

A prevedea nseamn: A scruta i prepara viitorul A aciona n consecin Principalul instrument este programul de aciune termen prin care Fayol denumete ceea ce astzi constituie planul de marketing. Programul de aciune se bazeaz pe Resursele ntreprinderii Natura i importana operaiilor n curs Posibilitile de viitor Stabilirea unui bun program de aciune reclam de la manager mult activitate, pricepere n specialitatea profesional a ntreprinderii, experien n afaceri precum i stpnirea artei de a conduce oamenii.

6.DEFINIREA ACTULUI MANAGERIAL

Din multitudinea de abordari teoretice existente ne-am oprit asupra modelelor lui Fayol si Mintzberg. Dup Fayol operaiunile din ntreprinderi pot fi grupate n ase categorii: 1. Operaiuni tehnice (producere, fabricare, transformare) 2. Operaiuni comerciale ( cumprri, vnzri, schimburi) 3. Operaiuni financiare ( cutarea i ntrebuinarea capitalurilor) 4. Operaiuni de paz 5. Operaiuni contabile ( inventar, bilan, pre, statistic, etc.) 6. Operaiuni administrative ( prevedere, organizare, conducere, coordonare, control) Administraia are sarcina de a face programul general de aciune aI firmei, de a coordona eforturile armonizndu-i faptele. Fayol a creat o scal a capacitilor pe care trebuie s le posede angajaii unei ntreprinderi. Exist ase caracteristici corespunztoare departamentelor din ntreprinderi. Capacitatea principal a lucrtorului este capacitatea tehnic, pe cnd capacitatea principal a directorului este cea administrativ. Pe msur ce se avanseaz n ierarhie spre funcia de director crete capacitatea
19

2. Organizarea Pentru a crea armonie intr-un sistem social nu este suficient s grupezi oamenii i s Ie dai slujbe, trebuie s tii s gseti oamenii necesari i s pui pe fiecare acolo unde poate aduce maximum de eficien. Pe lng cele spuse mai sus managerul trebuie s tie ce sarcini poate el rezolva i ce nu. Aici intervine una din cerinele manageriale i anume aceea de a delega. 3. Conducerea Misiunea conducerii este funcionarea corpului social, Pentru fiecare manager, scopul conducerii este obinerea de profit maxim de Ia angajai n interesul ntreprinderii.

20

Pentru a conduce eficient managerul trebuie S cunoasc personalul pentru a putea s elimine incapabilii S cunoasc natura contractelor dintre ntreprindere i agenii si S conduc prin exemplul personal S inspecteze periodic corpul social S nu se lase absorbit de amnunte S fac s predomine unitatea, activitatea, iniiativa i devotamentul.

- Verificarea registrelor de cas, a resurselor, a ntrebuinrii fondurilor Meritul incontestabil al lui Fayol este acela de a fi stabilit cele cinci funciuni manageriale : prevedere, organizare, conducere, coordonare i control. Totui aceast abordare este depit datorit centrrii pe ideea ierarhiei. Avansarea n ierarhie implica riscuri pentru c cel care este foarte bun executant ntr-un domeniu nu este neaprat un bun conductor al acelui domeniu. O alta abordare a procesului managerial aparine lui Henry Mintzberg. Mintzberg defineste rolurile pe care managerul trebuie s le joace n cadrul organizaiei i n afara ei. Fiecare rol este observabil i dei sunt descrise individual, nu pot fi separate. Exist trei mari grupe de roluri: roluri interpersonale, roluri informaionale i roluri decizionale. ROLURI INTERPERSONALE 1. Reprezentant Managerul este formal pe poziia ierarhic cea mai nalt, dei n cele mai multe organizaii este plasat ntre acionari sau patronii instituiei i angajai. Activitile specifice acestui rol nu sunt activiti legate de procesarea informaiei sau luare de decizii ci sunt mai degrab acele activiti n care managerul apare ca simbol al instituiei. 2. Lider Managerul este, sau ar trebui s fie, cel care catalizeaza organizaia. Funcia de conducere implic relaii interpersonale ntre lider i cei condui. Rolul de lider este cel mai important rol, fiind prezent n toate activitile managerului ( chiar i atunci cnd critic sau ncurajeaz subordonaii) Exist o distincie sociologic ntre liderul informal care
22

4. Coordonarea Coordonarea nseamn printre altele corelarea cheltuielilor cu resursele financiare, a aprovizionrilor cu consumul, a vnzrilor cu producia. 5. Control Controlul consta in verificarea bunei desfurri a programului adoptat, a ordinelor date si a respectrii principiilor admise Fayol distinge mai multe feluri de control. Exista aadar: Control administrativ - Verificarea programului, aplicarea lui, verificarea completitudinii organismului social, verificarea respectrii principiilor. Control comercial - Verificarea materialelor intrate i ieite ( cantiti, preuri) a inventarelor (corectitudinea lor), a respectrii angajamentelor. Controlul tehnic - Verificarea mersului operaiilor, a strii echipamentului Controlul financiar

21

conduce un grup informal i care se impune prin personalitatea i charisma sa i liderul formal care conduce un grup social este numit de o autoritate superioar. Rolulul unui Iider este de a obine o integrare ntre nevoile individuale i elurile organizaionale, de a acorda angajaii Ia aceste scopuri. n rolul de lider se manifest pregnant puterea managerial. 3. Legtur RoluI de Iegtur se manifest pe orizontal. Managerul trebuie s tin legtura cu diveri indivizi i organizaii din afara celei pe care o conduce. Acesta dobndete un status social care-i permite s ntrein legturi specifice. Managerul i ntrete acest rol prin dezvoltarea reputaiei sale. RoIuI de legtur alturi de cel de vorbitor, de difuzare i de negociere reprezint o parte cheie a muncii de manager legtura mediului cu organizaia sa. ROLURI INFORMAIONALE Managerul ocup o poziie central n fluxul unui anumit tip de informaie. Culegerea informaiei nerutiniere ntr-o organizaie revine managerului. i asta datorit accesului unic aI acestuia la informaia extern i intern. 1. Monitorizare Managerul i monitorizeaz organizaia obinnd informaie care s-i permit s neleag ce se ntmpl, s detecteze schimbrile, s identifice problemele i oportunitile. Pe baza acestei informaii se pot lua decizii corecte. Tipurile de informaii primite de manageri pot fi: Operaiuni interne, rapoarte, observaii personale, etc. Evenimente externe: Informaie privitoare la clieni Contacte personale

Informaie despre competiie, asociai, furnizori Informaie despre schimbrile pieei Analize Idei i curente (prin conferine, rapoarte ale organizaiilor comerciale, contacte personale) Presiuni ( informaie dat indirect prin presiuni de tot felul: subordonai care doresc mai mult putere sau anumite schimbri i care ncearc s inf1ueneze deciziile managerului sau outsideri [clieni, alte organizaii] care fac o multitudine de cereri. Avantajul managerului st n informaia nedocumentat (verbal) pe care prin poziia sa o poate obine ( dac este n stare, evident, s o proceseze ) astfel, managerul trebuie s-i dezvolte propriul sistem de informaii prin contacte personale, canale speciale de comunicaii din cadrul organizaiei. O bun parte din informaie este retransmis. Partea pstrat este procesat pentru a dezvolta poziii de valoare pentru organizaia sa, pentru a af1a problemele i oportunitile sale i pentru a crea att modele mentale despre cum funcioneaz organizaia i mediul su ct i planuri de aciune. Acest rol este, cred eu, rolul vital pe care trebuie s-1 joace un manager. Stpnirea informaiei este ceea ce deosebete un manager bun de unul prost. De altfel cred c funcia de manager i stpnirea informaiei sunt inseparabile. 2. Difuzare Accesul la informaie l face pe manager s joace un important rol de difuzare a acesteia. Informaia este de dou feluri: Factual - de pild corect sau incorect. Managerul primete mult informaie factual prin nsi poziia lui. De valoare ine de preferine, de ceea ce trebuie fcut. Sunt afirmaii de valoare n organizaie pentru a ghida subordonaii n Iuarea deciziilor. Afirmaiile de valoare sunt fcute de manager ca rspunsuri specifice la ntrebri specifice. 3. Purttor de cuvnt

23

24

Acest rol se refer la transmiterea de informaii mediului organizaiei. Managerul este o autoritate formal. E1 trebuie s vorbeasc n numele organizaiei. Jucnd acest rol managerul trebuie s tin dou grupuri informale: Grupul de conducere Publicul organizaiei furnizori, organizaii de comer, agenii guvemamentale, clieni, pres El trebuie s informeze ambele grupuri despre planurile organizaiei, politicile i rezultatele. Pentru aceasta managerului I se cere s fie expert n acele activiti n care organizaia este angajat. Numai prin comunicarea cu contactele lui managerul ine legtura reelei. ROLURI DECIZIONALE Decizia este partea crucial a activitii manageriale. Managerul ia decizii prin rolurile de antreprenor, factor de soluionare a problemelor, factor de alocare a resurselor i negociator. 1. Antreprenor Managerul acioneaz ca iniiatorul i designerul schimbrii controlate n cadrul organizaiei. Munca antreprenorial ncepe cu: a. monitorizarea activitii. Descoperind o problem managerul decide dac este necesar pentru organizaie s se acioneze pentru mbuntirea unei situaii existente. b. proiect de mbuntire. Urmtorul pas este: c. delegarea. Managerul i pstreaz autoritatea de a schimba subordonaii delegai. In cadrul proiectelor de mbuntire care implic control atent, se trece la o alt etap antreprenorial:
25

d. autorizarea. Managerul deleag ntreaga responsabilitate pentru faza de design reinnd responsabilitatea alegerii. Este cazul cnd organizaia apeleaz la o firm de consultan. e. supervizare.

Managerul alege s rein responsabilitatea i s supervizeze faza de design a unor proiecte de mbuntire. 2. Factor de soluionare a conflictelor Exist mai multe tipuri de conflicte: Conflicte ntre angajai greve Dificulti ntre organizaii Pierderi de resurse 3. Factor de alocare a resurselor Alocarea resurselor este inima sistemului de creare de strategie al ntreprinderii. Resursele organizaionale pot fi bani, timp, material i echipamente, resurse umane i reputaie. Fiecare resurs poate fi alocat pozitiv sau negativ. Un manager poate aloca resurse prin: Programarea timpului Programarea muncii Autorizare de aciuni 4. Negociator

26

Negocierea se poate purta n cadrul organizaiei fie n momente de criz greve dar i n activitatea de zi cu zi de pilda negocierea contractului individual sau colectiv de munc.

7. COMPONENTELE EXTERNE ALE MANAGEMENTULUI PUBLIC

Managementul instituiilor publice a evaluat si in privina componentelor externe. Atenia acordata acestora si interaciunea cu forele externe contrazice modelul de administraie tradiional. Odat, grupurile de interese erau ignorate de birocraie si de-abia tolerate, dar aceasta situaie s-a schimbat. Pross aprecia ca recentele schimbri de atitudine din partea grupurilor de presiune sunt o urmare a procesului de deschidere si de dinamizare a politicii publice. Aceasta ar trebui sa fie benefica funcionarii sistemului public. In zilele noastre, grupurile de interese sunt o parte activa procesului decizional. In acelai timp, aceasta schimbare de optica in ceea ce privete mediul extern mbuntete nsui sistemul birocratic. In fond, orice instituie publica apare ca rspuns al procesului politic. Managementul componentelor externe a devenit o funcie majora a managementului din acest domeniu ce devine tot mai importanta cu trecerea timpului. Managementul instituiilor publice este criticat pentru orientarea sa exclusiv economica. Modelul tradiional de administraie ncearc sa ocoleasc componenta politica si de aceea nu a funcionat. Noul model accepta aceasta componenta si nu o folosete in mod productiv. Orice forma de convingere politica este legitimata, de la aciuni legale sau de protest pana la ncurajarea mijloacelor de comunicare tradiionale si a noilor tehnologii. Managerii instituiilor publice dispun astzi de o serie de arme politice . Ei pot coopta sau influenta grupurile de interese pentru a li se altura, pot influenta jocul politic. Aceasta nseamn ca rolul politicienilor este mai importanta dect nainte, dar ntruct acum i neleg rolul mai bine sistemul actual este mai bun dect cel tradiional, in care instituiile publice pretindeau ca nu sunt implicate in politica si ca nu au de a face cu factorii externi.

Statutul funcionarilor publici, intrat in vigoare la 8 ianuarie 2000, reprezint legea cadru a funciei publice in Romnia. Aceasta lege se nscrie pe linia tradiiei din perioada interbelica a Romniei, justificndu-se si cu argumente de drept comparat. Daca prin Statut al funcionarilor publici nelegem ansamblul de reguli referitoare la situaia funcionarilor, prin funcie publica nelegem situaia juridica a persoanei fizice investita legal cu atribuii in realizarea competentei unei autoriti publice. Aceasta situaie juridica consta in ansamblul drepturilor si obligaiilor care formeaz coninutul juridic dintre persoana fizica investita si organul de stat care a investit-o in funcia publica. Toate aceste drepturi si obligaii sunt create si organizate in vederea realizrii puterii publice. Trsturile funciei publice: 1. Drepturile si obligaiile funcionarilor publici sunt stabilite pe cale unilaterala de ctre organele statale prin norme juridice ; 2. Drepturile si obligaiile prevzute in statut ca atribuii ale funciei de stat sunt exercitate in vederea realizrii puterii publice ; 3. Continuitatea exercitrii acestei funcii ; 4. Cel investit cu o funcie publica se afla intr-un raport de subordonare fata de cel care l-a investit cu aceasta funcie ; 5. Cel investit cu o funcie publica se afla intr-un raport de autoritate fata de teri (exemplu : magistraii care sunt investii cu atribuia de a aplica legea) B ) Clasificarea funciei publice : 1. Din punctul de vedere al importantei funciei distingem intre : - funcii de conducere : - funcii de execuie: 2. Din punctul de vedere al domeniului de exercitare a funciei publice : - funcii civile ; - funcii cu caracter militar ; 3. Din punct de vedere al regimului aplicabil : - funcii crora li se aplica regimul juridic prevzut in Statut ca drept comun ;

8. FUNCTIA PUBLICA
A ) Prezentare generala

27

28

- funcii crora li se aplica regimuri speciale prevzute pe lng Statutul funcionarilor in alte Statute speciale; 4. Din punctul de vedere al naturii funciei: - funcii de conducere exclusiv administrative (ex. ministru, director, secretar general) - funcii de conducere de specialitate (ex. contabil, inginer) ; C ) Drepturile si obligaiile funcionarilor publici Drepturi : 1. Dreptul la opinie (art. 36 din Statut) ; 2. Dreptul de asociere sindicala (art. 37 din Statut) ; 3. Dreptul la greva in condiiile legii (art. 38 din Statut); 4. Dreptul la un salariu pentru munca prestata (art. 40 din Statut) ; 5. Dreptul de cumul de funcii (art. 52 din Statut) ; 6. Dreptul la concediu (art. 43 din Statut) ; 7. Dreptul de perfecionare(art.43 din statut) ; 8. Dreptul la uniforma (art. 41 din Statut); 9. Dreptul la protecie (art. 46, 47, 50 din Statut) ; 10.Dreptul la pensie (art. 47. din Statut) ; Obligaii : 1. Obligaia ndeplinirii atribuiilor (art. 55 din statut); 2. Obligaia de fidelitate fata de instituie (art. 56. din Statut) ; 3. Obligaia de rezerva in manifestarea opiniilor politice (art. 57 din Statut) ; 4. Obligaia de subordonare ierarhica (art. 58, 62 din Statut); 5. Obligaia de a pstra secretul (art. 59, 60 din Statut); 6. Obligaia de demnitate (art. 61 din Statut); 7. Obligaia de rspundere (art. 58); 8. Obligaia de perfecionare profesionala (art. 67 din Statut). Perfecionarea si pregtirea profesionala a funcionarilor este nu numai un drept dar si o obligaie.

9. CONCLUZIE MODELE DE ANALIZA STRUCTURALA

Voi prezenta patru modele fara a avea pretentia ca am constatat o suprapunere a unuia peste realitatea romaneasca . Ele sugereaza dar nu directioneaza : A ) MODELUL ELITIST DESCRIE politica publica in termenii preferintelor si valorilor unei elite dominante in care nu se reflecta vointa poporului ci mai degraba interesele , sentimentele , valorile unui numar foarte mic de oameni care pafrticipa la proces ( policy making process ) . Schimbarile apar cand elitele isi redefinesc propriile interese si isi modifica propriile valori . Elitele pot fi indreptate catre public si bunastarea maselor poate fi un aspect important in luarea deciziilor . modelul vede masele ca fiind pasive , apatice si putin informate in ce priveste politicile publice . Opinia publica este manipulata usor in mss-media dominata de elite . astfel comunicarea intre mase si elite se face unidirectional . B ) MODELUL PLURALIST DESCRIE politica publica drept rezultat / produs al competitiei , negocierii si compromisului intre multe grupuri sociale diferite Sunt indivizi putini la numar - care pot participa la actul de politica publica prin grupuri de presiune . Politica publica reflecta in orice moment un echilibru al influentei relative a grupurilor de interes . Comunicarea se face de jos in sus prin intermediul grupurilor de interese , al partidelor si mai ales prin intermediul alegerilor . C ) MODELUL OLIGARHIC

29

30

Presupune ca resursele initiale pentru cercetare , studiu , planificsare si formulare a politicilor publice sunt obtinute / derivate din avutia personala Aceasta avutie este canalizata spre fundatii , universitati , grupuri de planificare a politicilor ( policy planing ) sub forma contractelor , a subventiilor , etc . Decidentii , oamenii influenti sunt prezenti si in consiliile de adm ale acestor fundatii , etc , pentru a superviza modul in care sunt folosite aceste fonduri . D ) MODELUL ADVOCACY COALITION Importanta teoretica a rolului ideilor a luat amploare odata cu accentuarea factorilor cognitivi in procesul politicilor , in special in lucrarile lui Peters Haas asupra comunitatilor epistemice . Acesta a definit comunitatile epistemice ca o retea de profesionisti intr-un domeniu , cu autoritate bazata pe competenta si expertiza recunoscute si o pretentie de autoritate asupra cunoasterii relevante la nivelul politicilor din acel domeniu sau arie de probleme . Caracteristic pentru aceste comunitati sunt : Un set impartasit de credinte normative Credinte cauzale impartasite Notiuni comune asupra validitatii Proiecte comune asupra validitatii Proiecte comune de politici Abordarea comunitatilor epistemice este eficienta in descrierea modului in care ddecidentii , marcati de conditii de nesiguranta , ajung sa-si asigure deciziile la comunitatile de experti . sunt cateva probleme de abordare a relatiei cunoastere politica : Prin definitie se presupune o relatie clara intre credintele / opiniile cauzale si valori insemnand astfel ca sunt impartasite ambele concepte . Accentuarea asupra circumstantelor in care comunitatile epistemice existente influenteaza decidentii nu abordeaza conditiile in care se formeaza ele insele . Cea mai influenta teorie care face operabil conceptul de idei/invatare in procesul politicilor este modelul devoltat de Sabatier Advocacy Coalition Framework ACF . Invatarea orientata catre politici este definita ca schimbari pe termen lung ale intentiilor comportamentale si cognitive rezultate din experienta , implicate in atingerea sau revizuirea obiectivelor politicilor . Premise de baza ale ACF :

Intelegerea schimbarii politicilor necesita o perspectiva mai lunga o decada sau chiar mai mult dupa Sabatier Unitatea analizei este subsistemul politicilor ; politicile pot fi interpretate ca seturi de prioritati valorice si asumptii cauzale , sau sisteme de opinii . ACF are patru puncte slabe : 1. Redefinirea actorilor implicati in procesul politicilor duce la mai multe probleme decat e capabil sa rezolve . ACF are probleme legate de caracterul de agent cand e vorba de a adopta decizii de politici ( Hoberg ) . 2. ACF topeste interesele si ideile impreuna , in conceptul unui sistem de opinii , facand dificila distingerea influentelor independente ale fenomenelor analitice in procesul politicilor publice . Sistemele de opinii au o structura tripartita : cele din miezul adanc sunt fundamentale , implicand opinii de baza ontologice si normative , cum ar fi perceperea naturii umane a persoanelor ; opiniile din miezul politicilor se refera la angajari fundamentale normative si la perceptii cauzale intr-o coalitie dintr-un domeniu ssau subsistem de politici . 3. Contine aspecte secundare care implica interpretari ale opiniilor relative la contextele specifice , adica ACF se bazeaza pe premisa ca opiniile din miezul adanc al politicilor reprezinta principalul lipici care tine impreuna ocoalitie 4. ACF nu acorda atentie variabilelor institutionale . Institutiile sunt relativ stabile pe termen lung , atentia acordata schimbarilor de politiciin timp intr-o jurisdictie / domeniu provoaca confuzie asupra rolului institutiilor .

31

32

CAPITOLUL 3 COMUNICAREA IN INSTITUTIILE PUBLICE 1. ELEMENTELE PROCESULUI DE COMUNICARE

Comunicarea schimbul de informatii , idei si sentimente - a fost definit ca un proces interpersonal de transmitere i recepie de simboluri care au ataate nelesuri. Elementele cheie n cadrul procesului de comunicare ar putea fi schematizate astfel: Managerul este persoana cu autoritate asupra unei organizaii sau a unei subunitati a acesteia si care trebuie sa isi asume una sau mai multe dintre funciunile manageriale identificate de administratorul francez H.Fayol ca fiind acelea de planificare, organizare, conducere, coordonare si control. Comunicarea este vitala in fiecare dintre ele. Unii specialiti au ajuns la concluzia ca activitatile manageriale sunt: comunicarea (schimb de informaii de naturi diferite pe cale orala si scrisa), care ocupa aproximativ o treime din timpul de lucru; managementul tradiional (planificare, luare de decizii si control), care ocupa aproximativ tot o treime din timpul de lucru; corelarea (interaciunea, tot prin comunicare, cu cei din jur, din interior si exteriorul organizaiei), care ocupa in jur de o cincime din timp; resurselor umane managementul (motivare/incurajare,sfatuire/disciplinare, managementul conflictului, angajare de personal) care ocupa restul din timpul de lucru. (Real managers Ballinger, Cambridge, MA, 1 988) Dup cum putem observa, toate aceste activitati specifice activitatii manageriale au ca principiu fundamental comunicarea.

aprovizionare, relatii publice etc. si informaia interna care circula prin canalele formale si neformale de comunicare. - Funcia de comanda si instruire - aceste funciuni ale comunicrii se refera la modalitatile prin care managerii se asigura ca oamenii si departamentele actioneaza continuu in direcia obiectivelor organizaiei. - Funcia de influenare si convingere, ndrumare si sftuire - prin aceste funciuni se realizeaz feluri specifice de control asupra informaiei si asupra comportrii membrilor organizaiei. - Funcia de integrare si meninere - funciuni ce trebuie privite sub urmtoarele aspecte: pstrarea organizaiei in stare operaionala prin cursivitatea informaiei; folosirea corecta a canalelor de comunicare pentru a evita ncrcarea cu informaie inutila; sortarea si verificarea datelor; integrarea partilor in ntreg prin raportarea lor la acesta si la contextul in care partile trebuie sa funcioneze. interesai de strategia organizaiei si tot prin comunicare acetia pot fi motivai. Tot prin comunicare managerul poate asigura circulaia informaiei; informaia corecta si utila trebuie sa ajung la locul potrivit in momentul potrivit astfel ca eforturile tuturor sa se coordoneze intre ele.

3. MODELE DE COMUNICARE
Pe de o parte managerii tiu ca succesul lor depinde in mare msura de abilitatea lor de a comunica. Pe de alta parte, cel mai adesea, managerii nu tiu ce nseamn o comunicare perfecta si eficienta. Unii afirma ca daca, de exemplu, angajaii si-ar intelege bine managerii, organizaiile ar funciona mai uor. Totui neintelegerile s-ar putea dovedi utile, precum in cazul angajatului care percepe critica sarcastica a unui manager ca pe o sugestie. O asemenea neintelegere ar putea menine temporar pacea. In general, comportamentele comunicationale ale managerilor se circumscriu unuia dintre urmtoarele modele: modelul SAGEATA si modelul DANS. Modelul sgeata corespunde schemei Shannon Weaver a comunicrii conform creia partenerii au roluri bine definite (emitator si receptor) iar receptorul percepe mesajul exact in forma si cu coninutul dorit de emitator.

2. FUNCTIUNI ALE COMUNICARII

Pentru realizarea obiectivelor sale managerul se va baza pe urmtoarele funciuni ale comunicrii: - Funcia de informare - organizaiile au nevoie de interaciuni in mediul exterior in care functioneaza si in mediul interior intre partile ei componente. Cei mai importanti sunt oameni. Managerul este pus in fata monitorizrii a doua feluri de informaie: informaia externa trimisa si primita prin intermediul activitatilor de marketing, reclama,
33

34

Bucla de feed-back

SURSA RECEPTOR

EMITATOR

IDEEA ACTIUNE

CODIFICARE

TRANSMITERE

DECODIFICARE

( ADAPTARE dupa modelul Shannon Weaver) Modelul dans, aa cum arata si numele, este ntemeiat pe o comparaie intre dans si comunicare, intre cele doua tipuri de interaciuni existnd numeroase asemnri. Iat doar cteva, dintre cele mai importante: 1. Comunicarea, ca si dansul, e folosita in scopuri multiple Cineva a comentat odat: Cnd un om de stiinta spune ceva, colegii lui trebuie sa se ntrebe daca e adevrat sau nu. Cnd un politician spune ceva, colegii lui trebuie sa se ntrebe in primul rnd De ce spune asta? Mai trziu pot sau nu sa ntrebe si daca e adevrat. Un politician e un om care crede ca e in posesia adevrului si ca tie ce trebuie fcut. Oamenii de stiinta rareori cred ca se afla in posesia adevrului si scopul unui om de stiinta intr-o discuie cu colegii si nu e de a convinge ci de a clarifica. Concluzia ar putea fi urmtoarea: toi folosim acelai limbaj, insa scopul comunicrii nu e ntotdeauna bine conturat. 2. Comunicarea implica o buna coordonare a intelesurilor, aa cum dansul presupune coordonarea muscarilor. 3. Comunicarea presupune capacitatea de a anticipa reaciile celorlali, aa cum dansul implica anticiparea miscarilor celuilalt. Cnd comunicarea se ntrerupe, nu e ntotdeauna rezultatul neintelegerilor, ci mai degrab fiindc unul din parteneri nu are capacitatea de a prevedea reaciile celuilalt. 4. Comunicarea e guvernata de reguli, ca de altfel si dansul. Exista doua tipuri de reguli care functioneaza in conversaii reguli de interpretare si reguli de reglare. Aspectul cel mai important este sa

recunoatem existenta regulilor si sa determine in ce msura afecteaz eficienta manageriala. 5. Comunicatorii, ca si dansatorii, isi rezolva un repertoriu de abilitai care pot trece dincolo de nivelul contient. Cnd interacionam prima data cu o persoana, ne gndim contient la comprtamentul potrivit, ca atunci cnd mergem la un prim interviu. Dar cu timpul nu ne mai concentram asupra acestui tip de preocupri. Adesea problemele de comunicare sunt rezultatul unei reguli folosite incontient, de mult uitata. 6. Comunicarea, poate fi privita ca o activitate schematizata 7. Reuita in comunicare, ca si in dans, e o funcie a gradului de coordonare, a modului in care ti sa te adaptezi la mediu si la partener.

4. COMUNICAREA MANAGERIALA CA AVANTAJ STRATEGIC

Comunicarea manageriala eficienta este unul dintre instrumentele strategiilor de schimbare a organizaiei. Ea poate contribui la ajustarea atitudinilor, a modului de a privi lucrurile si la schimbarea comportamentelor. Misiunea si obiectivele comunicrii manageriale sunt strns corelate cu schimbarea organizaionala si cu caracteristicile mediului in care functioneaza organizaia. In multe dintre organizaiile din economiile performante se constata in prezent tendina de descentralizare a structurii organizaionale si trecerea de la cea desfasurata pe verticala la cea desfasurata pe orizontala; de asemenea exista tendina de adoptare a principiilor TQM (Total Quality Management), a ideii mputernicirii si implicrii angajailor si a lucrului in echipe. Comunicarea interna eficace in condiii de schimbare evolutionara sau revoluionara, intr-un mediu concurenial, devine un element cheie al strategiei organizaiei Caracteristicile eseniale ale acesteia devin astfel: Comunicarea trebuie sa aib loc fara ncetare si prin orice mijloace. Cnd se pune problema reproiectarii nu poate fi vorba de prea multa comunicare. Comunicarea trebuie sa funcioneze la nivel emoional mai degrab dect intelectual. *

35

36

Comunicarea manageriala include aspecte complexe corelate cu procesul de schimbare nu numai in comunicarea interna, cu angajaii, ci si in comunicarea externa, cu furnizorii, investitori , etc . In legtura cu comunicarea externa, o trstura caracteristica a zilelor noastre este efortul spre dezvoltarea deprinderilor de comunicare manageriala intre culturi organizaionale si naionale diferite. De asemenea, se remarca schimbri fundamentale in comportarea presei si a auditoriului organizaiei. Cteva din aceste schimbri ar fi: - Apariia unor probleme extrem de complexe cum este de exemplu responsabilitatea organizaiei fata de mediu. - Nevoia de transparenta a sistemului de decizii, nevoia de a comunica totul si imediat, nevoie ce apare att la nivel intern cat ci extern organizaiei. - Credibilitatea interna si externa a conducerilor organizaiilor. - Nevoia schimbrii percepiei investitorilor fata de organizaie. - Nevoia paterneriatului cu sindicatele. Deprinderea este o abilitate care poate fi formata, dezvoltata si perfecionata, spre deosebire de aptitudine care este o abilitate inscut. Managerul trebuie sa tie cum sa comunice de aceea el trebuie sa-si insuseasca anumite deprinderi, comportamente si tehnici specif1ce. Tehnicile fundamentale de comunicare, pot fi grupate in: A. Tehnici de recepionare a mesajelor B. Tehnici de interpretare a mesajului C. Tehnici de redare a mesajelor In calitate de administrator de resurse, managerul are de rspuns la ntrebarea cum trebuie fcut si rspunsul corect, precum si transmiterea precisa a acestui rspuns subordonailor, asigura eficienta procesului de management.

5. BARIERE CARE APAR IN CALEA COMUNICARII

Barierele apar in toate modurile de comunicare. Aici putem enumera: percepia, emoiile, ncrederea si credibilitatea, dificultatile de ascultare, filtrajul, suprancrcarea cu informaii, locul si timpul, zgomotele si media selectata. Unele dintre acestea se pot evita daca tim cum sa ne adaptam percepiei receptorului. Comunicarea nu poate fi separata de personalitatea oamenilor. Aceasta realitate este exempliftcata de urmatorul grafic: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 100% informatie initiala 90% perceptie 8 1% redare 75% 66% 59%

Dup cum se poate observa, un angajat (de exemplu) primete sau percepe doar 90% din informaia iniiala, este insa capabil sa redea doar 81% . Astfel, la fiecare nivel in parte se pierde o parte din informaia iniiala. Din aceasta cauza, de cele mai multe ori, se ncearc o comunicare pe orizontala, la un singur nivel, pentru a avea parte de o comunicare cat mai completa, pe nelesul tuturor.

6. MODALITATI DE COMUNICARE
I. adresarea orala

Situaiile specifice de comunicare manageriala orala sunt urmtoarele: Comunicarea fata in fata cu o persoana are avantajul ca este directa si ca permite folosirea tuturor mijloacelor verbale si nonverbale de comunicare. De asemenea poate fI interactiva, permitand ajustarea mesajelor pe parcurs, pe baza feed-back-ului verbal si nonverbal. Comunicarea interpersonala este importanta in situaii de evaluare a performantei si motivare, de dare de instruciuni, de rezolvare de conflicte, de negociere etc. Comunicarea interpersonala focalizata pe
37 38

construirea de relaii interpersonale este necesara in procesul de ndrumare si sftuire a angajailor. Comunicarea manageriala in grup are funciuni caracteristice cum sunt: ajuta la definirea grupului, sprijin procesul de implementare a deciziilor si schimbrii. O forma a comunicrii in grup este comunicarea in fata unui auditoriu; ea are ca scop formarea unei imagini proprii, a grupului sau a organizaie. Adresarea orala, ca mod de comunicare a managerului, trebuie sa tina cont de muli factori de context cum ar fi: cultura organizaionala, experienele avute de a lungul comunicrii anterioare, diverse motive care stau la baza relaiilor personale, sociale si profesionale. Adresarea orala are ca forme specifice mai importante prezentarea, briefingul, raportul de situaie si raportul final. Prezentrile pot avea loc in interiorul organizaiei sau in exteriorul ei. In cazul prezentrilor in interiorul organizaiei se presupune, in general, ca auditoriul are caracteristici comune. In legatura cu prezentrile in fata unui auditoriu extern organizaiei, pot aprea doua probleme importante: dificultatea adaptrii prezentrii si a vorbitorului la auditoriul si cadrul extern, mai puin cunoscute faza dificila a ntrebrilor si rspunsurilor. Cteva din neajunsurile frecvente in legtura cu prezentrile att interne cat si exteme Prezentrile sunt confuze (informaia trebuie astfel organizata nct sa poat fi urmata si inteleasa) Prezentrile sunt prea lungi (concizia, alturi de claritate, este ntotdeauna apreciata pozitiv) Prezentrile sunt neconvingatoare (auditoriul trebuie convins ca informaia este importanta si ca argumentele sunt corecte) Stilul de prezentare a informaiilor este def1citar. Briefingul este o prezentare mai scurta cu scop de rezumare a unor informaii sau cu scop de informare la zi privind activitati de afaceri, proiecte in desfasurare, programe sau proceduri. Briefingul are loc in cadrul unor ntlniri de lucru, sedinte sau conferine. Dei, ca format, briefingul este deobicei o comunicare intr-un singur sens, de la vorbitor spre auditoriu, procesul de informare poate sa

implice si auditoriul. Raportul are ca scop analiza situaiei unei activitati sau proiect si consta in prezentarea de informaii relevante pentru o anumita faza a acestora sau pentru finalizarea lor. - Raportul de situaie se face printr-o prezentare de 30-40 minute. Scopul raportului de situaie este de a familiariza auditoriul cu starea la zi a proiectului sau activitatii si, uneori, sa fac referiri la proiecii in viitor. - Raportul final este o prezentare formala majora de 40-60 minute, destinata analizei muncii la ntregul proiect, de la nceput pana la sfarsit. Are ca scop recomandarea pentru luarea unor decizii sau rezolvarea unei probleme, prezentarea unui rezultat final al muncii in cadrul unui proiect. Situaiile neprevzute de comunicare orala apar frecvent in activitatea de comunicare a managerului. Calitatea acestei forme de comunicare poate fi crescuta daca avem in vedere faptul ca perioada de gratie (intervalul dintre ntrebare si rspuns) furnizeaz timpul necesar pentru a decide asupra ideilor ce se vor emite si pentru a lua decizii legate de mesaj: cum sa nceap si ce sa continua. Ideile trebuie sa fie scurte si concise. Este util sa se nceap prin prezentarea organizrii mesajului. Dei este mai difIcil trebuie sa se acorde atenie si comunicrii nonverbale. Alt tip de comunicare orala este cea prin telefon. Aspectul distinctiv esenial al acestei comunicri este lipsa din mesaj a elementelor de natura nonverbala. Aceasta genereaz o distanta psihologica fata de interlocutor care duce in mod fIresc la un coninut depersonalizat al mesajului. Comunicarea prin telefon devine astfel plina de informaii. Comunicarea cu mass media poate mbrca forme diferite ca de exemplu interviurile exclusive si spontane, comunicatele de presa, conferinele de presa. Organizaia poate beneficia de pe urma unei comunicri eficiente cu mass media in sensul proiectrii unei imagini pozitive. Tcerea sau evitarea acestei comunicri poate conduce la pierderea credibilitatii in fata clienilor, comunitatii sau acionarilor. Planurile strategice ale organizaiei trebuie sa includ si un plan in legtura cu relaiile de comunicare cu mass media. Acest plan trebuie sa stabileasc scopul si obiectivele comunicrii cu mass media, cum dorete sa le realizeze, ce s-a fcut deja in aceasta direcie si ce ramane de fcut.

39

40

II. adresarea in scris Deprinderile de comunicare manageriala in scris sunt cu att mai importante cu cat managerul se afla mai sus in ierarhie si cu cat organizaia este mai mare. Caracteristicile pe care trebuie sa le posede un mesaj scris pentru a fi eficient sunt urmtoarele: mesajul scris trebuie sa fie uor de citit mesajul scris trebuie sa fie corect mesajul trebuie sa fie adecvat direciei de transmitere mesajul scris trebuie sa fie bine gndit Inainte de a comunica ceva trebuie sa avem in minte scopul pentru care vrem sa transmitem un mesaj: dorim sa informam, sa instruim, sa convingem sau sa influentam? Trebuie de asemenea sa ne punem si urmtoarele ntrebri: - Este oportuna transmiterea unui mesaj si folosirea comunicrii scrise? - Cine va citi mesajul ? Ce reacie sau rspuns na ateptam sa primim la acel mesaj? - Cum putem aprecia daca mesajul scris si-a atins scopul? Pasul urmtor in procesul de scriere este clarificarea si sistematizarea gndurilor in legtura cu materialul pe care am decis ca este oportun sa-l scriem. Acest proces cuprinde urmtoarele faze: Generarea Sistematizarea Organizarea materialului Ultimul pas consta in scrierea propriu zisa a mesajului, ncepnd cu redactarea lui si continund cu editarea si punerea lui in forma adecvata. Trecerea prin toate aceste etape este necesara cu att mai mult cu cat mesajul este mai complex.

Este extrem de important sa contientizam faptul ca a gndi si a scrie sunt doua procese diferite . In general, etepa de gndire constituie aproximativ 40% din timpul necesar ntocmirii unui mesaj scris, iar etapa a doua, de scriere propriu zisa, restul.
6

gandire

scriere

40%

60%

Comunicarea in scris ajuta oamenii sa devin mai sistematici in gndire. Studierea atenta a semnificaiei, o cunoatere precisa a nuanelor este o condiie a calitatii mesajului. Un exemplu amuzant legat de semnificaia precisa a cuvintelor va ilustra claritatea unui mesaj. III . adresarea non-verbala Eficacitatea sa implica faptul ca a comunica nseamn ceva complex, cu mult mai mult dect a selecta cuvintele potrivite. In sens larg, comunicarea non-verbala este generata de orice transmite un mesaj. De fiecare data, in comunicarea orala (directa, fata in fata), oamenii transmit mesaje prin intermediul expresiilor faciale, modulaiilor vocii, gesturilor si a posturii corpului. Adesea nu suntem constienti de gesturile noastre si de efectele pe care le au acestea asupra interlocutorului. Excesul in gesturi distrage de la discurs sau plictisete. In cadrul comunicrii non-verbale putem sa analizam si mediul in care are loc comunicarea. Este foarte important, ca manager, sa ti in ce mediu poate avea loc un dialog sau altul. Dispunerea mobilierului, a plantelor decorative, a scaunului destinat vizitatorului, toate trebuie sa contribuie la o buna desfasurare a sedintei sau ntrevederii de orice fel. De exemplu e foarte greu sa ceri unui angajat sa-ti vorbesca deschis, tie ca manager, daca scaunul tau este aezat pe un fel de podium iar el este nevoit sa te priveasc de undeva de jos. Intr-un astfel de context nu o sa se poat, niciodat, sa se rezolve o problema a angajailor.
42

41

Att aciunile nfptuite cat si cele nerealizate transmit un mesaj. Managerul care uita sa multumeasca unui subordonat sau sa se tina de o promisiune, comunica ceva. Pentru a intelege importanta si complexitatea comunicrii prezentam mai jos principalele canale de comunicare: 7. CANALELE DE COMUNICARE A ) Prezentare Exemple i Avantaje Dezavantaje caracteristici Pot Scrisori,memonregistrri Necesit spaiu de uri,rapoarte permanente. depozitare. Mesaje consecvente Lipsa implicrii ctre toi primitorii. personale. Pot fi citite i li se VVolum excesiv. poate rspunde la Rspuns ntrziat momentul potrivit. Mijloace Mesaje e-mail,fax- Rapide,cu un Posibil numai ntre electronice uri,conferine video consum redus de cei care fac parte din hrtie,rspunsul reea. poate fi imediat dac Pericolul scurgerii receptorul se afl pe de informaii linie.adesea cost confideniale mai puin dect trimiterile potale. ntruniri ntlnirea a dou sau Mecanisme efective Consum mare de mai multe persoane. de concentrare a timp Formale-Neformale eforturilor pentru Nu toate discuiile preyint importan Planificatetransmiterea pentru toi Neplanificate informaiilor participanii. Structuratesoluiponarea nu sunt problemelor,docume Dac Nestructurate ntarea deciziilor,etc. structurate pot fi Pot asigura manevrate n scopul angajarea grupului evitrii lurii unor fa de obiectivele decizii. stabilite. Convorbiri Modalitate concreta, Se poate obine un Nu se fac telefonice imediata i direct rspuns imediat. nregistrri scrise de transmitere sau Asigura un tip de Nu permit feed-back obinere de contact personal vizual
43

informaii Fa n fa Cel mai utilizat i obinuit canal de comunicare. Canalul cel mai preferat

Implicare Consum de timp personqal. Nu se fac Posibilitatea de a nregistrri scrise verifica nelegerea mesajului i a rspunsului. Feed-back vizual.

Sursa mesajului sau emitorul, este o persoan, care dorete s comunice cu o alt persoan-receptorul. Pentru a comunica, sursa traduce nelesul pe care vrea s-l transmit in simboluri. Acest proces de traducere implic att simboluri verbale ct i nonverbale, frecvent o combinaie a acestora. Receptorul, la rndul su, va decoda simbolurile primite transformndu-le ntr-un neles perceput. Decodificarea este procesul prin care mesajele recepionate sunt translatate n termeni (simboluri) ce au semnificaie pentru destinatari. De exemplu, specialitii (n domeniul medical, juridic, financiar, tehnic, etc.) ntmpin dificulti in comunicarea cu publicul larg. Ei au tendina s codifice mesajele ntr-un limbaj care este neles de ali specialiti din acelai domeniu, dar mai puin de public. ntre emitor i receptor, mesajul poate fi modificat datorit unor bariere. Acestea pot fi clasificate n diverse categorii: fizice, lingvistice, factori personali. Barierele fizice in n general de mediu (acustic, lumin, distana etc). Barierele lingvistice pot ine de limba vorbit, dar i de vocabular, putnd apare dificulti n receptarea mesajului dac acesta este transmis ntr-un limbaj de specialitate n care se folosesc cuvinte prea puin uzuale. Factorii personali pot fi de mai multe tipuri: Implicarea pozitiv a celui care recepteaz mesajul; Implicarea negativ (chiar nainte de a recepta mesajul, interlocutorul are ceva mpotriva subiectului sau a emitorului). Ameninarea statutului (de ct ori nu ntlnim situaia n care un director nu mai ascult opinia unui subaltern, dei justificat, pentru simplul fapt c este contrar opiniei sale?); Presupuneri subiective (cred c vrea ceva de la mine, altfel nu mi-ar vorbi...); Agenda ascuns (dac stau de vorb cu el poate aflu ceva i despre ce au ei de gnd s fac n viitor).

44

Lista poate rmne deschis deoarece factorii ce in de cele dou persoane cu rol de emitor respectiv receptor pot fi extrem de diveri. Toi aceti factori se leag de modul n care vorbitorul i subiectul comunicrii sunt percepute de ctre asculttor i invers. Pe schema prezentat pentru procesul comunicrii apare noiunea de feedback. Aceast reprezint reacia pe care receptorul o are fa de mesajul transmis de surs i este un mecanism prin care emitorul verific dac mesajul transmis a fost perceput corect de ctre receptor. Acesta este un element al procesului de comunicare extrem de important n termeni de eficien. De foarte multe ori, cel care transmite mesajul uit s verifice dac nelesul receptat este acelai cu nelesul transmis. Un prim element este feed-back-ul nonverbal. Emitorul trebuie s fie atent la mesajele nonverbale transmise de ctre receptor. Transmiterea mesajelor se poate realiza prin mijloace verbale i nonverbale. Exist o mare varietate de mijloace care pot fi utilizate. O apreciere a acestor mijloace n raport cu gradul de consisten al comunicrii este prezentat n figura de mai jos:

Mijloace de comunicare mesajelor Discuii fa n fa Conversaii telefonice Scrisori/memorii Pota voice (voice-mail) Pota electronic (e-mail) Documentele scrise Documentele numerice Comparatie comunicare orala-scrisa : COMUNICAREA ORALA Grad ridicat de personalizare Feed-back imediat Nu se inregistreaza Eficienta pentru transmitere mesaje simple Pierdere acuratete Informatie non-verbala disponibila

Gradul

de

consisten

RIDICAT

SCAZUT

COMUNICAREA SCRISA Grad ridicat de formalizare Feed-back intarziat Inregistrare permanenta Eficienta pentru mesaje complexe

Pastrare acuratete Informatie non-verbala indisponibila sau redusa

Consistena fiecrui mijloc de comunicare se bazeaz pe combinaia a patru criterii : (1) rapiditatea sesizrii erorilor, prin folosirea conexiunii inverse i

45

46

corectarea Ior; (2) elaborarea mesajelor n funcie de particularitile specifice destinatarilor; (3) capacitatea de a transmite multe informaii simultan; (4) bogia limbajului (limbajul verbal in raport cu cel numeric). Comunicaiile ce necesit mult timp pentru analiza informaiilor sunt caracterizate de un nivel redus al consistenei. Comunicarea interpersonal fa n fa este considerat a fi cea mai consistent. Interaciunea fa n faa furnizeaz imediat rspunsul (feedback), astfel nct destinatarii mesajelor pot verifica dac le-au neles corect i-i pot corecta percepia dac este necesar. n acest caz, se poate observa simultan la emitor i receptor limbajul utilizat, tonul vocii i expresia feei. Aceste observaii pot comunica mai mult dect cuvintele folosite. B ) Canalele de comunicare in instituiile publice ntr-o instituie public se pot identifica dou tipuri de canale de comunicaie: formale i informale. Acestea sunt mediile prin care mesajele ajung de la emitor la destinatar. Canalele de comunicare formale configureaz trasee oficiale pe care fluxurile de informaii le strbat ntr-o instituie. Dup direciile de propagare a fluxurilor de informaii aceste informatii se clasifica in: comunicatii verticale descendente comunicatii verticale ascendente comunicaii orizontale comunicaii oblice. Comunicarea vertical descendent este reprezentat prin fluxuri de informaii (mesaje) generate de managerii de la nivelurile cele mai nalte ale instituiei i adresate celor de la nivelurile inferioare. Ele se manifest ntre manageri i subordonai i se concretizeaz prin decizii, instruciuni, proceduri, memorii oficiale, reglementari inteme, norme, rapoarte, etc. In multe instituii, aceste comunicri adesea sunt att inadecvate ct i imprecise, angajaii recepionnd selectiv mesajele n funcie de interesele
47

lor proprii. n acest sens, se recomand managerului organizaiei s mbunteasc acest tip de comunicare. O formul ce poate asigura o cretere a calitii comunicaiei este dat de ntlnirile ce se organizeaz ntre conducere i subordonai. Comunicarea vertical ascendent se stabilete ntre conducere i subordonai, fiind caracterizat de fluxuri de informaii orientate de jos n sus n cadrul unei organizaii, pe verticala sistemului de management. Prin intermediul acestor canale de comunicare sunt furnizate informaii pentru control i fundamentarea deciziilor. Totodat ele evideniaz corectitudinea receptrii de ctre subordonai a mesajelor transmise de sus n jos Comunicarea orizontal apare ntre persoane care ocup poziii situate la acelai nivel ierarhic n sistemul de management, ntre care exist relaii organizatorice de cooperare. Acest tip de comunicare este necesar pentru coordonarea diverselor funcii ale instituiei. Comunicarea oblic apare, de obicei ntre persoane ce ocupa posturi situate pe niveluri ierarhice diferite, fr ca ntre acestea s existe relaii de autoritate de tip ierarhic. Rolul acestei comunicri este de a orienta activitile ce se desfoar n compartimente diferite. Structura formal a organizaiei poate avea un impact negativ asupra fluxurilor de comunicare. Managerii i subalternii tind s modifice canalele de comunicare formale dup nevoile i obiectele lor. Astfel se ajunge la canale neformale sau informale. Canalele informale de comunicare se configureaz spontan ntre persoane aflate n diferite posturi i compartimente. Informaiile transferate prin aceste canale sunt neoficiale i au un caracter personal sau general; ele nu sunt verificate. Explicitarea diagramelor specifice acestor canale se poate realiza folosind metode cunoscute n sociometrie. Aceste reprezentri grafice ale canalelor formale ofer conducerii posibilitatea de a controla fluxul de comunicaii n cadrul unui departament. O configurare neformal a comunicrii ntr-o instituie public o reprezint generarea (lansarea) zvonurilor. Circulaia zvonurilor poate scurcircuita canalele formale de comunicare. Lansarea de zvonuri este o surs de informaii important n mediile de afaceri. Zvonurile pot avea un efect extrem de negativ asupra imaginii instituiilor publice. Un zvon poate fi definit ca un crez neverificat care circul n cadrul unei organizaii i n exteriorul ei. Lansarea unui zvon vizeaz trei elemente. Primul este inta i se refer la obiectivul vizat prin zvon. Al doilea element este declaraia i reprezint esena zvonului ce urmeaz s fie comunicat mediului int. Al treilea element este sursa (emitorul), adic cel ce
48

lanseaz zvonul. Zvonurile par s se rspndeasc mai repede i pe o arie mai mare cnd informaia este deosebit de ambigu, cnd coninutul este important pentru cei implicai, cnd pare credibil i cnd receptorul este anxios. n paralel cu zvonurile, un alt efect care inhib comunicarea eficient ntr-o instituie este efectul de cocoloire. Acest termen se refer la tendina de evitare a comunicrii vetilor proaste. Adesea oamenii s-ar menine ntr-o atitudine protectoare, mai degrab dect s aduc veti proaste care ar putea provoca reacii negative din partea receptorului. Subordonaii care aspir puternic la avansare sunt cei cu probabilitatea rnaxim de a avea dificulti de comunicare cu efii lor, tocmai pentru c acetia doresc s-i impresioneze efii comunicnd ntotdeauna vetile bune i ascunzndu-le pe cele proaste.

Tip stea

structura stabila dar rapida descentralizare comunicare informatie libera implicare egala membrii-decizii bune feed-back rapid si eficient viteza transmitere informatie mica discuta altele intre ei

Puteti folosi anexa 2 pentru a va da seama de exemplu ce structura are Guvernul Legea Nr. 37 / 1990 . de asemenea puteti folosi anexa 3 structurile sunt luate de pe Site-urile unitatilor respective . Fiecare linie care unete o pereche stabilete un canal de comunicare bidirecional. Gradul de acces al membrilor la utilizarea canalelor de comunicare variaz de la o reea la alta. Reeaua n stea este cea mai restrictiv , toate fluxurile fiind controlate de persoana de la centru. La cealalt extrem se afl reeaua cu comunicare integral, cunoscut i sub numele de reeaua n lan, toi membrii putnd comunica ntre ei simultan. Reelele pot fi caracterizate astfel, din punct de vedere al psihologiei sociale, prin gradul lor de centralizare, predictibilitatea conducerii, satisfacia medie a grupului, fluctuaia satisfaciei individuale a membrilor grupului. Pentru c informaia nseamn putere, este lesne de imaginat n fiecare caz c eful grupului este sau ar putea s devin membrul care beneficiaz de cel mai mare numr de contacte sau legturi. Cnd ntre membrii grupului exist un grad redus de interdependen n rezolvarea problemelor specia1e, se recomand configuraia n stea pentru asigurarea comunicrii. n cazul in care gradul de interdependena este mare, atunci reelele de comunicaii in lan sunt cele mai indicate.

8. RETELE DE COMUNICARE
O analiz structural a sistemului de comunicare dintr-o organizaie pune n eviden existena unor grupuri de oameni care se conformeaz unor patternuri sau modele ntre dou sau mai multe persoane. Mrimea grupului limiteaz posibilitile de comunicare prin reelele configurate n cadrul lui. n principiu, mrimea grupului poate crete aritmetic, ns numrul relaiilor de comunicare ce pot s apar crete exponenial. Spre exemplu tipurile de reele ce se pot forma ntr-un grup sunt : TIP DE RETEA Tip LANT Tip Y CARACTERISTICI dezavantaj distorsiune mesaj datorita diseminarii seriale a fluxului informational doua persoane au acelasi statut feed-back rapid , eficient numar redus de legaturi exista un grad de centralizare reducere grad de interactiune grup un membru comunica doar cu alti doi feed-back dificil organizare stabila , satisfactie mare model centralizat de comunicare in grup dependenta mare de leader la calitatea deciziei

9. RELATIILE PUBLICE
A ) Definitie Cnd abordam comunicarea in interiorul instituiilor publice si comunicarea intre instituiile publice si mediul socio-economic este foarte important sa definim locul relaiilor publice in cadrul acestui proces complex. Ca si in alte domenii, nici in cazul relaiilor publice nu exista o
50

Tip cerc

Tip roata

49

definiie unanim recunoscuta. Exista cteva definiii clasice date de marile asociaii ale specialitilor in relaii publice: Practica Relaiilor Publice este arta si tiina sociala de a analiza tendine, de a prezice consecinele lor, de a sftui lideri de organizaii, de a introduce programe planificate de aciune care servesc att interesul organizaiei cit si al publicului (Adunarea Mondiala a Relaiilor Publice, Mexico City. I 978) Relaiile publice sunt un efort contient si sistematic, bazat pe cercetare, dedicat ctigrii nelegerii si stabilirii si meninerii ncrederii in rndurile publicului (Asociaia Germana de Relaii Publice) Relaiile publice sunt efortul deliberat, susinut si planificat de a stabili si a menine nelegerea reciproca intre o organizaie si publicul ei (Institutul Britanic de Opinie Publica) B ) Caracteristicile Cele mai importante ale relaiilor publice sunt: a) deliberarea: activitatea de relaii publice are caracter intenional, este rezultatul unor cercetri si vizeaz informarea, influenarea si obinerea unui rspuns din partea publicului; b) planificarea: resursele oricrei organizaii sunt limitate, att in ceea ce privete resursele financiare si umane, cit si in ceea ce privete echipamentele si timpul c) performanta: performanta echipei de relaii publice si rezultatele ei sunt direct legate de performanta organizaiei client. Ignorarea sau periclitarea intereselor publice de ctre o organizaie greveaz asupra rezultatelor strategiilor de relaii publice d) comunicarea bilaterala: relaiile publice au la baza preluarea informaiilor din mediul in care opereaz organizaia, transmiterea de noi informaii si urmrirea feed-back-ului acestora ( vezi anexa 3 organizatiile sunt constituite pe acest sistem ) e) interesul public: motivaia activitii de relaii publice este satisfacerea nevoilor publicului, si nu neaprat obinerea cu orice pre de beneficii pentru organizaie; f) dimensiunea manageriala: eficienta activitilor de relaii
51

publice creste in msura in care decizia cu privire la acestea se ia la nivelele superioare ale organizaiei. Comunicarea bilaterala nu este singura modalitate de comunicare de relaii publice. Comunicarea poate fi fcuta, e adevrat, si in doua sensuri; nu este mai puin adevrat ca o organizaie poate comunica si intr-un singur sens, aadar fr sa se urmreasc obinerea unui rspuns din partea receptorului. In ansamblul de comunicri ale unei organizaii relaiile publice sunt orientate ctre interesul public. Aceasta nu nseamn, evident, ca relaiile publice ignora interesele organizaiei. Ce este specific relaiilor publice este ca orice decizie are la baza, pe lng alte elemente, importanta respectrii interesului public . O posibila definiie a relaiilor publice ar fi: Relaiile publice sunt managementul comunicrii pe baza interesului public.

C ) Descriere generala
Relaiile publice sunt in esen activiti de comunicare. Daca relaiile publice sunt managementul comunicrii dintre o organizaie si publicul sau pe baza interesului public, managerul eficient de relaii publice trebuie sa fie in permanent contact cu publicul organizaiei, sa fie capabil sa diferenieze in orice moment necesitile de comunicare ale acestora, sa formuleze si sa transmit mesaje in funcie de caracteristicile fiecruia dintre ele si sa urmreasc reacia lor la primirea fiecruia dintre mesaje. Unul dintre conceptele de relaii publice cele mai vehiculate este acela de imagine. Se vorbete de imaginea partidelor, guvernelor, pn si a tarilor, de imaginea firmelor, a anumitor organizaii non-profit sau chiar a unor sectoare in ntregul lor. Se vorbete totui mai puin despre imaginea unui produs sau serviciu, a unui proiect non-profit sau a unei politici publice promovate de un guvern. Imaginea organizaionala este un complex constituit din istoria organizaiei, succesele si stabilitatea sa din punct de vedere financiar, calitatea ofertei sale, reputaia sa ca angajator, responsabilitatea sociala, eforturile de cercetare etc. Imaginea organizaionala este eseniala in relaiile cu presa, dar este foarte importanta in relaia cu finanatorii (fie ei investitori, donatori, membri, instituii financiare internaionale etc.). Imaginea de produs este si ea un complex alctuit din calitatea sa, efortul tehnologic depus pentru obinerea sa, ambalajul, punctele de distribuie, volumul vnzrilor etc. Foarte importanta in procesul de cumprare,

52

imaginea de produs este totui rezultatul ntregului proces de comunicare de marketing, care cuprinde, alturi de relaiile publice, reclama, promovarea vnzrilor si vizarea personala. Foarte importanta in planificarea de relaii publice este imaginea dorit (wish image). Imaginea dorita este imaginea pe care administraia firmei dorete sa o promoveze in interiorul si in exteriorul sau. Identificarea sa sta la baza formulrii obiectivelor de relaii publice, de realismul lor depinznd in mare msura succesul ntregii activitati de relaii publice. Am tradus acest concept ca imagine proiectata tocmai pentru ca ea este rezultatul proieciei asupra publicului a imaginii preponderente in organizaie despre ea nsi sau despre produs. Pentru pstrarea unitii imaginii organizaionale sunt folosite tot felul de standarde: identitatea vizuala (elemente vizuale care apar pe toate materialele de comunicare ale firmei), standarde comportamentale etc. Este totui imposibil sa se controleze ntregul volum de comunicare al unei organizaii, oricit de mica ar fi aceasta. Si poate ca nici nu este de dorit. Planificarea de relaii publice este unul dintre elementele eseniale ale managementului comunicrii intr-o organizaie, fie ea publica, de afaceri sau non-profit. In masura in care comunicarea, si in special relaiile publice, reprezint doar o parte din activitatile unei organizaii, planificarea de relaii publice trebuie sa tina seama atit de misiunea, obiectivele si strategiile organizaiei, cit si de diversele planuri specifice care nglobeaz comunicarea (planurile de afaceri, planurile de marketing, planurile de stingere de fonduri etc.): exemplu Ministerul finantelor In esena, planificarea de relaii publice este un proces in cinci etape: 1. Identificarea problemei 2. Stabilirea obiectivelor generale 3. Formularea strategiilor 4. Planificarea, elaborarea mixului de relaii publice si programarea 5. Evaluarea 1. Identificarea problemei: in aceasta prima faza se pune ntrebarea care este problema de natura comunicationala? Pentru definirea exacta a problemei se trece la cercetarea opiniilor, cunostintelor, atitudinilor si comportamentului publicului vizat. Ministerul de Finane trebuie sa promoveze aplicarea legii impozitului pe venitul global. Trebuie sa se efectueze cercetri pentru detectarea atmosferei publice cu privire la introducerea acestui nou impozit, a nivelului de cunoatere a reglementarilor
53

legii, si mai ales a atitudinii contribuabililor persoane fizice si juridice, in condiiile in care evazionismul fiscal este o practica deja tradiionala. 2. Stabilirea obiectivelor: este vorba, fireste, de stabilirea obiectivelor de natura comunicationala. In funcie de rezultatele cercetrii efectuate si de obiectivele generale ale programului, in aceasta a doua etapa se trece la formularea de obiective de soluionare a problemei de comunicare. In exemplul nostru, obiectivul final ar fi acela de determinare a unui numar tot mai mare dintre contribuabili sa-si plteasc impozitele. 3. Formularea strategiilor: ce tip de strategii de comunicare trebuie aplicate, ce tip de mesaje trebuie accentuate pentru atingerea obiectivului stabilit? In cazul de fata, problema care se pune este: daca, in principiu, trebuie mizat pe penalitatile in caz de nerespectare a legii sau pe beneficiile respectrii ei. Trebuie de asemenea stabilit ce model de comunicare trebuie adoptat: comunicare intr-un singur sens sau in dublu sens? Rspunsul la acest tip de ntrebri va contura strategia de comunicare a organizaiei cu privire Ia programul in cauza. 4. Planificarea si programarea: in funcie de strategiile adoptate, se trece la elaborarea planului de aciune. Acest plan conine instrumentele folosite (mixul de relaii publice), obiective intermediare, termene, resurse utilizabile etc. Esenial pentru succesul ntregului proiect este mixul de relaii publice. Mixul de relaii publice conine in general instrumentele utilizabile pentru realizarea planului de relaii publice: publicitatea , lobby , organizarea de evenimente publice , etc. Ponderea fiecruia dintre ele variaz de la un proiect la altul, de la o organizaie la alta. Succesul planului de relaii publice este determinat de justeea compoziiei mixului de relaii publice, de capacitatea planif1catorului de a potenta valoarea fiecrui instrument de relaii publice pe baza celorlalte si de integrabilitatea mixului de relaii publice in strategia generala de comunicare a organizaiei. a) Publicitatea: publicitatea este instrumentul de relaii publice prin care organizaia lanseaz mesaje prin intermediul mijloacelor de informare in masa cu cele mai nici costuri relative. Definiiile clasice ale publicitatii insista pe caracterul sau gratuit, in special pentru a o diferenia de reclama. Daca limitam publicitatea la mesajele transmise prin intermediul publicaiilor care nu aparin organizaiei (relaia cu presa), definiia este corecta. Din punctul nostru de vedere insa, avind in vedere ca tot mai multe organizaii, fie ele publice, non-profit sau de afaceri editeaz publicaii sau folosesc propriile pagini de Internet pentru a
54

comunica cu publicurile lor si avind in vedere ca aceasta creare de spaiu editorial implica anumite costuri, putem spune ca publicitatea nu are ntotdeauna caracter gratuit. Totui, in raport cu reclama, costurile respective sunt comparativ mai mici. De aceea, publicitatea este la indemina oricrui tip de organizaie, (publica, de afaceri sau non-profit). Relaiile cu presa sunt unul dintre elementele fundamentale ale relaiilor publice. Comunicarea cu presa se desfasoare prin intermediul dosarelor de presa, comunicatelor de presa (text, imagine foto, imagine video, benzi audio), discursuri, conferine de presa. Fundamentala in cazul relaiilor cu presa este instituia purttorului de cuvint. Acesta reprezint integral organizaia in fata presei, chiar daca nu este singurul care poate vorbi acesteia. Prin insasi apariia unui purttor de cuvint in interiorul unei organizaii, organizaia recunoate implicit caracterul strategic al comunicrii cu presa si necesitatea limitrii acesteia la forme autorizate. b) Lobby: Lobby-ul are ca scop influentarea organizaiilor puterii Presedintie, Guvern, Parlament etc. prin mijloacele specifice relaiilor publice, pentru Iuarea in discuie a unor probleme de interes public sau pentru adoptarea unor decizii. Agenii de lobby pot prezenta punctul de vedere al celor pe care ii reprezint in legtura cu reglementari deja propuse, pot propune reprezentanilor puterii proiecte de reglementari in vederea lurii lor in discuie sau pot intermedia intilniri intre cei pe care ii reprezint si oficialitati. Evident, lobby-ul este de interes pentru organizatiile non-profit care doresc sa influenteze luarea unei decizii la nivelul puterii sau organizatiilor de afaceri care, pe linga prornovarea unor reglementari favorabile, ar putea fi interesate in obtinerea unor facilitati sau contracte publice. c) Organizarea de evenimente publice: Este costisitor dar este unul dintre cele mai importante instrurnente de relatii publice. Atit institutiile publice, cit si organizatiile de afaceri si cele nonprofit acorda o atentie speciala acestui tip de cornunicare si cheltuie adesea o buna parte din bugetele de relatii publice pentru organizarea de conferinte, seminarii, rnitinguri, marsuri, celebrari aniversare, expozitii de arta, licitatii, serate de binefacere, concursuri, lansari de carte etc. Organizarea de evenimente publice are adesea rolul de a sprijini aplicarea altor instrumente de relatii publice: publicitatea poate folosi cu succes
55

anuntarea si relatarea evenimentelor, agentii de lobby pot de asemenea folosi ocazia organizarii de evenirnente de catre organizatia pe care o reprezinta pentru intilniri directe intre persoanele cu influenta in structurile puterii si conducerea organizatiei respective etc. d) identitatea imaginii orgaizationale: se refera la o serie de standarde, de Ia identitatea vizuala a rnaterialelor de comunicare si chiar a produselor, pina Ia comportarnentul angajatilor in raporturile reciproce si cu publicurile externe, cladirile, si chiar vehiculele organizatiei. Identitatea vizuala contine o serie de elemente de tipul logo-ului (logo-urilor), culori, caractere (formatele de litera), tipul de hirtie folosita etc., care apar pe materialele de comunicare: papetaria, brosurile, formularele oficiale, cartile de vizita, pagini web etc. Unificarea acestui tip de mesaje este foarte irnportanta in constructia unei irnagini clare a organizatiei si in penetrarea acestei irnagini la nivelul publicurilor organizatiei . e) Consultanta: consultanta este unul dintre instrurnentele de care depinde in cea rnai mare rnasura succesul planului de relatii publice. Este vorba de serviciile de consultanta pe care managerii de relatii publice Ie acorda celorlalti manageri ai organizatiei si superiorilor ierarhici. In cazul institutiilor publice, deciziile au prin natura lor un impact public direct unde succesul unei politici sau imaginea publica a unei personalitati poate depinde de o singura iesire in fata presei. f) Afacerile publice: participarea sau initierea de proiecte in folosul comunitatii. La o prima vedere afacerile publice nu ar putea fi decit apanajul organizatiilor de afaceri, cita vreme organizatiile non-profit si cele publice au sunt prin excelenta orientate catre satisfacerea interesului public. Intr-adevar, organizatiile de afaceri cheltuie adesea bugete importante pe sprijinirea si finantarea unor activitati caritabile desfasurate de obicei de organizatii non-profit. Alaturi de sponsorizari fie pentru proiecte determinate, fie pentru cheltuielile administrative ale anumitor organizatii non-profit - organizatiile de afaceri intra in parteneriate cu fundatii sau asociatii pentru promovarea anurmitor cauze si chiar finanteaza anumite proiecte prin tranferarea unor angajati la fundatiile partenere si suportarea tuturor cheltuielilor de salarizare a acestora (internships). In lumea occidentale sunt curente parteneriatele dintre firmele de
56

relatii publice si organizatiile non-profit care initiaza carnpanii de strangere de fonduri. Totusi, activitati de tipul afacerilor publice pot desfasura si institutiile publice si chiar si organizatiile non-profit care initiaza proiecte non-profit in alt domeniu . g) Relatiile cu liderii de opinie: relatiile cu liderii de opinie trebuie sa constituie un capitol special al relatiilor publice, in masura in care acestia sunt persoane care pot retransmite mesajul, il pot deforrna sau pot constitui bariere in transrnisia acestuia. Publicitatea este in mare masura un instrurnent eficient de cornunicare catre aceasta categorie de public; data fiind insa importanta acestei categorii de public, este necesara folosirea tuturor canalelor de comunicare catre el, ca atare folosirea canalelor personale poate fi decisiva. Este ceea ce fac companiile de produse medicale atunci cind lanseaza campanii de informare catre medici. La fel, organizatiile non-profit pot aborda direct liderii de opinie pentru promovarea unor cauze. Institutiile publice folosesc masiv acest instrument de relatii publice pentru promovarea unor politici publice. Activitatea n domeniul afacerilor publice solicit un grad nalt de rspundere etic. Aceasta include consilierea superiorilor ierarhici cu privire la un comportament adecvat normelor de relaii publice i ateptrilor publicului. Dar pentru ca sfatul s fie acceptat i urmat cu bun credin, credibilitatea consultantului de PR este decisiv. De aceea, chiar dac are adevruri neplcute de spus, agentul de PR trebuie s le releve efilor si cu tact, cu corectitudine i Ia timp. Presa i publicul ateapt o informaie credibil. De la purttorul de cuvnt se ateapt un mesaj clar, nu jargon sau propagand. In egal msur, publicaiile guvernamentale trebuie s trezeasc ncrederea publicului. D ) Instituia PurttoruIui de cuvnt Din diferite motive, ntre care se pot enumera lipsa de timp a liderului unei instituii, absena lui din ar, aversiunea sau teama fa de pres, defectele de vorbire, aspectul fizic sau starea de moment a sntii, anumite instituii desemneaz unul sau mai muli purttori de cuvnt pentru relaii cu presa.
57

Substituindu-se conductorului unei instituii, purttorul de cuvnt i creeaz un statut propriu, de mini-instituie, avnd o anumit autonomie i dreptul de a reprezenta clientul n Iimitele unui mandat. Nici nu se poate imagina un alt statut de vreme ce e regul, purttorul de cuvnt trebuie s fac fat presiunilor presei, gsind de fiecare dat soluia optim pentru a demonstra transparena instituiei, fr a divulga ins informaiile pe care nu are dreptul s le ofere. E ) Comunicarea n situaiile de criz Nu de puine ori, instituiile publice sunt confruntate cu situaii de criz, sau cu aa numitele situaii de urgen. Este vorba despre evenimente social-politice, a cror gravitate variaz de la manifestri cum ar fi grevele, micrile sociale de presiune a strzii, schimbarea subit a echipei de conducere, pn la revoluii i rzboaie. In aceeai categorie se nscriu catastrofele naturale (cutremure, inundaii, etc.) sau accidentele de alt natur (accidentele grave aviatice, maritime sau terestre). Ori de cte ori intervine o criz, crete i presiunea mijloacelor de informare n mas asupra instituiei respective, iar aceasta nu face dect s adauge dificulti situaiei critice. Instituia are dubla misiune de a controla difuzarea de rnesaje i de a facilita comunicarea deschis, ceea ce este deosebit de dificil atunci cnd criza este n ascensiune. Iar ncercarea de a ascunde pri de adevr nu va avea ca efect dect, ntr-o prim faz, crearea unei stri de confuzie n rndurile publicului, iar ntr-o faz ulterioar, tirbirea credibilitii organizaiei. Ascunderea informaiilor este n acelai timp i modul cel mai sigur de declanare a zvonurilor. De exemplu, dac eroarea uman ntr-o instituie este de neles, ascunderea adevru1ui se numete complicitate i arunc o lumin nefavorabil asupra unui ntreg grup. De fapt, lipsa de informaie este cea care creeaz zvonuri. Modalitatea cea mai eficient de a preveni zvonurile rmne aceea de a da rspunsuri ct mai complete ntrebrilor puse de pres i de public, pe msur ce informaiile pot fi transmise i verificate. Cteva dintre greelile obinuite n tratarea unei crize sunt (Cutlip, 1994): ezitrile, conducnd la crearea unei imagini de incompeten i confuzie; ripostele, surs de cretere a tensiunilor i emoiilor; confruntarea, oferind oponenilor vizibilitate i o platform de atac; informaiile contradictorii, semnificnd lips de sinceritate i de receptivitate. In general organizaiile i implicit instituiile publice au nevoie de modele gata pregtite n Iiniile generale, pentru a face faa unei crize. Planurile de urgena trebuie s fie revizuite periodic, cel mai rar o dat pe an.
58

Pentru realizarea planurilor de urgen, personalul specializat solicit scenarii din partea tuturor factorilor decizionali intemi, iar reacia n cazul unor evenimente neateptate se deruleaz, n general pe canale dinainte stabilite, asemenea unui plan de evacuare n caz de incendiu. Exist deja desemnat o persoan care va da primele declaraii, grupul care va face investigaii, etc. Planul de administrare a unei situaii de criz n cadrul unei companii include : - aprobarea planului de ctre directorul executiv; - lista persoanelor care vor fi implicate n rezolvarea crizei i coordonatele acestora (adres, telefon, etc) - lista persoanelor din companie ce trebuie informate imediat n cazul unei crize; - criteriile de estimare a pierderilor poteniale; - planul de realizare a unei seciuni de documentare, cuprinznd informaii i mrturii; - informaii confideniale ce nu pot fi divulgate nainte de lansarea planului de contracarare a crizei i de cele mai multe ori, nici dup aceea, dac nu este necesar; - programul de aciune: cine, ce si cnd; - schia locului unde a survenit criza, o list de resurse i cu necesarul de aprovizionat; - locul de unde se va obine aparatur de comunicare, sonorizare i nregistrare pentru pres; - lista criteriilor de evaluare a eficienei tratrii situaiei de criza. Un purttor de cuvnt special va oferi informaii presei pe tot parcursul crizei. Aceast persoan va asigura consistena informaiei att n form ct i n coinut i va face tot posibilul pentru a reprezenta organizaia ntr-o manier credibil. Informaia trebuie s fie disponibil permanent pentru a se rspunde cerinelor presei aflate pe toate meridianele i pentru a furniza n permanen cele mai noi elemente. In cazul unui dezastru, dac este posibil, purttorul de cuvnt va nsoi reprezentanii presei la faa Iocului. F ) Comunicarea cu publicul Nu de puine ori, n multiplele caliti pe care fiecare dintre noi le deine, de la simplul vizitator al unei instituii publice, la ceteanul venit cu o problem. n audiena i pn la angajatul unei astfel de instituii, ne izbim
59

zilnic de oameni care nu tiu s comunice. Fie c este vorba despre secretara care ne rspunde pe un ton rstit expediindu-ne pe u afar fr drept de apel; fie c este vorba despre rspunsuri prost ntocmite la petiiile noastre sau de colegul de birou care ne pretinde un respect nelimitat numai pe baza vrstei sale mai naintate, neadmind nici o concesie atunci cnd este vorba despre problemele comune, rezultatul este ntotdeauna acelai: frustrarea, nemulumirea i implicit formarea unei proaste imagini despre o instituie ai crei angajai nu tiu s comunice. Ceea ce este cel mai grav este faptul c publicul nu va eticheta numai persoanele n cauz, ci instituia ca ntreg si dac stm s meditm mai mult chiar i vom da dreptate. Poate c ar mai fi trebui s argumentm pe parcursul acestei lucrri asupra mbuntirii modalitilor de comunicare cu publicul unei instituii. Plecnd de la observaia c n instituiile publice romneti nu exist facilitile necesare de ptrundere n cldiri pentru persoanele cu handicap fizic, care au nevoie de lifturi, scri rulante, rampe speciale, putem spune c aceste categorii sunt deja excluse din instituiile care ar trebui s fie a1e tuturor, s ne reprezinte pe toi. De asemenea nu am vorbit de barierele impuse de apariia corupiei n instituiile publice. Corupia implic un mod specific de comunicare, excluzndu-i la rndul ei pe cei care nu au mijloacele necesare s-i nsueasc acest mod de comunicare ilicit, care necesit o analiz separat, plasat n sfera patologiei comunicrii. Dar am considerat c obiectul acestei Iucrri ar trebui s fie comunicarea normal, i nu cea patologic, Cred c a venit timpul s renvm s comunicm sntos. In cele din urm, am putea numi acesta o practic de igien mental. Imbunatatirile aduse capacitii de comunicare dau oamenilor mult tor. Cnd comunici bine, oamenii i rspund n general ntr-un mod pozitiv, chiar dac nu sunt ncntai de mesajul primit. Comunicarea deficient poate provoca un rspuns negativ care se auto-perpetueaz, conducnd astfel la o comunicare mai slab. Desigur c n fia postului fiecrui angajat al unei instituii publice ar trebui s figureze pe primul loc bunele maniere, dar acest lucru nu este suficient pentru asigurarea unei comunicri de calitate. Sunt necesare stagii suplimentare de nsuire a unor tehnici de comunicare eficient att la nivel interpersonal ct i la nivelul autoprezentrii i prezentrii instituiei n relaiile cu presa, cu publicul sau cu eventualii parteneri strini. O astfel de investiie ar prea costisitoare la prima vedere, dar beneficiile vor fi enorme, iar Lucrarea de fa nu a avut alt scop dect a se constitui ca o introducere sau ca o pledoarie bazat pe argumente specia1itilor, n favoarea realizrii unei comunicri de calitate n instituiile publice din Romnia.
60

CAPITOLUL 4 ELABORAREA DECIZIEI IN INSTITUTIILE PUBLICE 1. INTRODUCERE

In teoriile manageriale apar n general patru funcii ale unui manager: 1. Funcia de planificare (pe termen scurt sau pe termen lung) 2. Funcia de organizare i conducere efectiv 3. Funcia de control a activitii depuse pentru atingerea obiectivelor fixate 4. Luarea deciziilor Funciile enumerate mai sus se exercit n condiii de timp limitat, de stres i presiune. Decizia este un proces de schimbare a realitii, a resurselor naturale, financiare i umane de care dispune unitatea, de alegeri rationale dintre alternative. In elaborarea deciziei trebuie sa avem in vedere: aciune; un rezultat unic cuantificabil; un interval de timp investiia maxim pentru atingerea scopului

factorii limitativi economici (bani, timp, munc), s fie inclui n planul decizional. fundamentarea tiinific a deciziei; dublarea autoritii formale de adoptare a deciziei de ctre consiliul mputerniciilor statului unitate de decizie i aciune; ncadrarea n perioada decizional optim formulare clar.

4. TIPURI DE DECIZII
Din punct de vedere al coninutului funcional, deciziile sunt: 1. 2. 3. 4. 5. Decizii de planificare Decizii organizaionale Decizii de conducere Decizii de stimulare (a angajailor, de exempiu) Decizii de control Dup nivelul de elaborare a deciziilor : Decizii strategice. Sunt deciziile care stabilesc orientrile de perspectiv; ele se iau n colectiv, vizeaz ansamblul activitii economice a societii comerciale. Decizii tactice. Acestea se iau pentru o perioad mai mic de un an i vizeaz o activitate sau o subactivitate a societii comerciale. Decizii operoionale. Sunt decizii repetative, de rutin i se refer Ia perioade scurte. care vizeaz ndeplinirea obiectivelor specifice i individuale. In funcie de certitudinea atingerii obiectivelor, deciziile poi fi Decizii certe Decizii incerte Decizii de risc In raport cu sfera de cuprindere a decidentului deciziile se clasific astfel

2. DEFINITIA DECIZIEI
Putem defini decizia astfel: un act social, deliberat, al unei persoane sau al unui grup de persoane, prin care se stabilesc scopul si obiectivele unei actiuni, direciile i modalitile de realizare a acesteia, toate deterrninate n funcie de o anumit necesitate, pe baza unui proces de informare, reflecie i evaluare a mijloacelor si a consecinelor desfurrii aciunii respective.

3. CONDITII ELABORARE DECIZIE

Luarea unei decizii necesita anumite conditii: trebuie s existe unul sau mai multe obiective care trebuie atinse. mai multe alternative de aciune trebuie s fie la ndemna managerului
61

62

 Decizii individuale. Ele sunt adoptate de ctre un singur cadru de conducere. Decizii colective adoptate in grup ETAPE DECIZIE MANAGERIALA
Elaborarea deciziei manageriale inseamna mai multe etape:

4. S fie integrat n ansamblul deciziilor administrative adoptate anterior 5. S fie oportun Aceast abordare se bazeaz pe faptul c organele i instituiile de la nivel local cunosc cel mai bine nevoile sociale locale, problemele care privesc colectivitile respective, de aceea este bine ca numai aceste organe s adopte deciziile privind problemele n cauz. Pe de alt parte, funcionarii publici din administraia central, respectiv din instituii i autoriti trebuie s aib o viziune sistemic, holistic asupra realitilor din sistemul administrativ i o capacitate ridicat de analiz i sintez a informaiilor provenite de la administraia local i/sau de la ceteni. Rezolvarea situaiilor din unitatea administrativ-teritorial prin decizii ale organelor administrative centrale, ierarhic superioare, comport riscul unor soluii neadecvate, datorit cunoaterii, nu totdeauna suficiente de ctre acele organe, a problemelor care privesc colectivitile locale. Aceste probleme pot fi iniiate, i rezolvate mult mai bine, de ctre organele de la nivelul Ia care se aplic decizia. Datorit ierarhizrii din sistemul administrativ, deciziile organelor de pe nivelurile superioare sunt obligatorii pentru organele de pe nivelurile inferioare, care trebuie s le execute ntocmai. Frecvent, acestea au un grad apreciabil de generalitate, ceea ce atrage o prelungire a termenelor de aplicare a lor. Pentru a se evita apariia unor rezolvri neadecvate ale problemelor care prezint interes pentru colectivitile locale, considerm c organele superioare nu ar trebui s intervin dect n msura n care deciziile organelor inferioare ar veni n contradicie cu dispoziiile exprese ale deciziilor organelor superioare. In restul situaiilor este recomandat ncurajarea iniiativelor la nivelul administraiei locale pentru soluionarea problemelor specifice. D ) Tipuri de decizii administrative In raport cu specificul domeniului putem defini tipurile de decizii administrative: 1.Dup situaia concret la care se refer: Decizii normative, care se fundamenteaz n situaiile cu a) caracter de generalitate i se regsesc n coninutul diferitelor acte normative integrate n cadrul general al managementului public; Decizii individuale, care se fundamenteaz n situaii concrete, b) particulare de ctre funcionari publici care au competene
64

definirea problemei, a domeniului de activitate n care ea a aprut; identificarea elementelor necesare pentru soluionare; idei privind posibilele soluii (care s vin inclusiv din partea angajailor); adoptarea celei mai bune soluii (pentru aceasta, este de recomandat organizarea de grupuri de discuie).

5. DECIZIA ADMINISTRATIVA
A ) Definitia deciziei administrative Decizia administrativ poate fi definit ca un proces complex de alegere a unei variante decizionale din mai multe posibile, n vederea realizrii unui obiectiv al administraiei publice i care influeneaz activitatea a cel puin unei alte persoane din sistem, a sistemului administrativ n ansamblul lui sau a societii, n general. B ) Particulariti ale deciziei administrative : Rezulta din colaborarea a diferitelor persoane din compartimente diferite Exista un volum mare de munca Avizarea o fac(e) una sau doua persoane Responsabilitatea apartine mai multor persoane titulare ale unor functii publice Presupune derularea unui proces in mai multe etape C ) Cerinte ale deciziei administrative Orice decizie administrativ trebuie s rspund urmtoarelor cerine: 1. S fie fundamentat tiinific 2. S aib un caracter realist 3. S intervin n timp util
63

decizionale n acest sens. 2. Dup nivelul ierarhic pe care se afl decidentul: a) Decizii de nivel superior, fundamentate de ctre preedinte, parlament, guvern; b) Decizii de nivel mediu, fundamentate de regul de instituiile administrative situate pe nivelul mediu al managementului; Decizii de nivel inferior, fundamentate n instituiile publice de c) funcionari publici ai instituiilor i autoritilor administraiei locale situate pe nivelurile inferioare ale structurilor organizatorice din administraia central i local. 3.Dup orizontul de timp la care se refer: Decizii administrative pe termen nelimitat (deciziile a) fundamentate la nivel de parlament i guvern care mbrac forma decretelor, legilor, ordonanelor de urgen etc.) Decizii administrative pe termen lung, (fundamentate la b) nivelul administraiei centrale i locale). Decizii administrative pe termen mediu,( fundamentate la c) nivel de guvern, dar i la nivelul administraiei locale). Decizii curente, (fundamentate la toate nivelurile sistemului d) administrativ i care vizeaz orizonturi scurte de timp). 4.Dup frecvena adoptrii: Decizii periodice, adoptate la anumite intervale de timp, a) regulate, de ctre organele administraiei de stat. Decizii aleatorii, care se adopt la intervale neregulate de timp, Decizii unice, care au un caracter excepional, nerepetndu-se c) ntr-un viitor previzibil. Aceste decizii se fundamenteaz att la nivelul central, ct i la cel local al administraiei. 5. Dup amploarea sferei decizionale a decidentului: Decizii integrale, care se adopt din initiativa decidentului, un a) posibil reprezentant al administraiei locale, fr a fi necesar avizul unor funcionari publici de pe nivelul ierarhic superior, respectiv administraia central. Decizii avizate, a cror aprobare i aplicare sunt condiionate de b) avizarea de ctre funcionarii publici de pe nivelul ierarhic superior. Se
65

adopt n mod expres la nivelul administraiei loca1e,~ila nivelurile medii ale structurii sistemului administrativ. 6.Dup fundamentare: numrul persoanelor participante la procesul de

Decizii de grup, care se fundamenteaz att la nivelul central, a) ct i local al administraiei, la elaborarea acestora particip mai multe persoane reunite n birouri, comisii sau consilii, ministere, guvern, parlament. Decizii individuale sunt fundamentate cu precdere la nivelul b) administraiei locale. 7.Din punct de vedere al coninutului i aI modificrilor pe care le aduc ~n ordinea juridic se disting: Decizii generale, acestea cuprind diferite reglementri, care se a) raporteaz la o situaie general i contribuie la crearea unui cadru juridic corespunztor desfurrii proceselor de management i de execuie din instituiile publice. Decizii specifice, care statueaz o persoan, un funcionar b) public nominal desemnat pentru a se implica n procesul de realizare a obiectivelor compartimentului i/sau instituiei publice n ansamblu. Decizii determinate de cererea de servicii publice. Acestea c) creeaz, n beneficiul particularilor, drepturi i faciliti, de exemplu decizia de eliberare a autorizaiilor administrative. Decizii determinate de schimbrile n structura unei d) instituii publice i care confer funcionarilor publici un statut n care coexist drepturi i obligaii. De exemplu, numirea funcionarilor publici. 8. Din punct de vedere al competenei decidentului: Decizii executorii, care au un accentuat caracter practic i simt a) fundamentate numai de autoritile administrative. Competena autoritii administrative pentru a lua decizii executorii este neleas ntr-un sens larg. Decizii de administrare, care au un accentuat caracter teoretic b) deoarece vizeaz, prin coninutul lor, n general procesul de management, respectiv desfurarea unor activiti de planificare, organizare, coordonare, gestionare, control i modul de aplicare a coninutului deciziilor n procesul de realizare a obiectivelor managementului public.

66

 Cetenii consultai i/sau specialiti implicai direct i/sau indirect.

Trebuie facut distincia ntre funcionarii publici care decid i cei care sunt doar consultai atunci cnd se adopt o decizie administrativ.

E ) Fundamentarea deciziei administrative Orice decizie administrativ trebuie s fie legal, adic s respecte cadrul legal n vigoare pentru ca s aib valabilitate. Acest fapt impune din partea funcionarilor care adopt decizii administrative dup o cunoatere temeinic i la zi a legislaiei. Fundamentarea juridic a deciziilor administrative constituie o condiie hotrtoare pentru aplicarea lor. Faptul menionat evideniaz rolul important al juritilor din toate instituiile sistemului administrativ.. Decizia administrativ este rezultatul unei stranse colaborri ntre diferitele compartimente din cadrul unui organ al administraiei de stat, ntre organe diferite ale administraiei de stat sau, ntre organe ale administraiei de stat, pe de o parte, alte organe de stat, organizaii nestatale, ceteni, pe de alt parte (vezi fgura ). Sunt situatii in care se impune adoptarea deciziei de ctre o singur persoan, fr consultarea unui colectiv, dac exist o urgen. Putem delimita doua categorii de participani la fundamentarea i adoptarea deciziilor administrative, n funcie de: Modul de implicare; Nivelul administrativ poziia n structura organizatoric. Decidenti (de decizie)
Participanti la executarea deciziilor Functionari publici Reprezentanti ai cetatenilor Participanti la pregatire decizie

Gradul de rspundere este diferit, de la caz la caz, n funcie de contribuia fecrei persoane la forma fnal avizat ulterior. n condiiile dezvoltrii i adncirii democratiei extinderii rolului leadership-ului, consultarea larg a cetenilor creeaz cele mai favorabile condiii pentru adoptarea de decizii administrative corespunztoare din punct de vedere calitativ de natur s rspund n cel mai nalt grad cerinelor sociale. 2. n funcie de nivelul administrativ pe care se situeaz n structur, funcionarii publici din sistemul administrativ implicai n fundamentarea deciziilor administrative pot f grupai n dou categorii: Funcionari publici din administraia central; Funcionari publici din administraia local. O prim categorie o formeaz conductorii organelor respective, precum i alte persoane care dein functii de conducere n structura de la acest nivel. Categoria menionat cuprinde persoanele cu drept de decizie, care adopt efectiv deciziile administrative. Cetenii pot participa la adoptarea deciziilor administrative, att prin prezena lor n organele de conducere colective ale administraiei de stat, ct i prin sugestiile i propuerile pe care le nainteaz organelor administraiei de stat n vederea adoptrii unor decizii pentru mbuntirea celor n curs de adoptare sau executate deja. Procesul de fundamentare a deciziei administrative este complex i presupune derularea a opt etape succesive n care sunt implicate mai multe persoane. 1. Initiere decizie 2. Definire obiectiv decizional 3. Documentarea 4. Selectare / analiza informatii 5. Conturarea si analiza alternativelor decizionale 6. Adoptare decizie 7. Urmarire aplicare decizie 8. Formulare concluzii

1. Dup modul de implicare n procesul decizional sunt: Funcionarii publici implicai direct; Funcionarii publici implicai indirect;
67

68

F ) Abordarea manageriala a procesului decizional Abordarea managerial a procesului decizional din administraia public ofer posibilitatea managerilor publici de a fundamenta decizii raionale : caracteristici : Permanenta rationalizare Eficienta si eficacitate ca reguli Sistem coerent de corelatii Alternative decizionale reduse Considerarea ierarhiei Atragerea unor persoane cu anulite calitati si aptitudini Stimulare formare cultura organizatie oublica Etc Poziia n ierarhie determin limitele de competen ale funcionarilor publici. Se consider c att specializarea instituiilor publice, ct i ierarhia acestora limiteaz autoritatea. Specializarea limiteaz autoritatea jurisdicional, n timp ce ierarhia limiteaz autoritatea managerial. Funcionarii publici competeni sunt cei mai n msur s neleag obiectivele sistemului i sarcinile lor, s identifce informaiile de care au nevoie i s perceap corect conceptele de specializare i ierarhie G ) Modelul rational - comprehensiv In literatura de specialitate american a fost conceput un model de fundamentare a deciziilor care s permit obinerea unor decizii eficiente i implicit a unei raionaliti maxime ntr-o instituie public .Se numeste model rational-comprehensiv si e caracterizat astfel : Derulare proces decizional in etape : Determinarea obiectivelor Formularea alternative decizionale Alegerea alternativei maxime Maximizare eficienta / eficacitate Criterii de baza : eficienta eficacitate rationalitate Specializare accentuata a functionarilor implicati Costul total Etc.

Considerarea obiectivelor politicii Existenta coalitiei politice Existenta pachetelor de probleme Considerare cost Derulare in etape : Redefinirea obiectivelor si modalitatilor de realizare Obtinere consens Fundamentarea deciziei acceptabile

Se pomete de la premisa c obiectivele politicii din administraia public sunt generale, iar acest generalism este considerat normal ntr-o societate cu o politic pluralist i adesea poate fi un element determinant, care s permit obinerea unui putemic consens pentru operaionalizarea programelor administrative. Modelul creterii presupune parcurgerea a trei etape pentru elaborarea deciziilor administrative. 1 Definirea elurilor, a obiectivelor i a modalitilor de realizare a acestora. 2 Ajungerea la un consens. 3 Fundamentarea unei decizii satisfctoare, acceptabile. I ) Abordarea legala a procesului decizional Abordarea legal privind fundamentarea deciziilor administrative presupune luarea n considerare a interesului public pe termen lung i urmrete crearea unui pachet de legi care s permit cunoaterea i satisfacerea interesului public . Caracteristici : Procedura speciala de adjudecare Identificare factori situationali Considerare interese partide din Opozitie Corelare interese politice cu legislatia Orientare catre satisfacere interes politic Considerare interes public pe termen lung Crearea pachetelor de legi Etc.

H ) Abordarea politic a procesului decizional Caracteristici :

69 70

6. METODE I TEHNICI UTILIZATE N MANAGEMENTUL PUBLIC

Metoda administrativ reprezint o modalitate sau un ansamblu de modalitti care faciliteaz realizarea tmor obiective ale institutiilor din administraia public. n funcie de obiectivele urmrite, metodele aplicabile n administraia de stat se pot grupa n 3 categori : METODA 1. EXECUTARE CLASIFICARI Constrangere Convingere Cointeresare Organizare stiintifica Sedinta Conducerea eficienta Valorificarea experientei in munca Structurarea corespunzatoare a programului Analiza / diagnostic Simularea Diagrama cauza-efect Altele

2. ORGANIZARE SI FUNCTIONARE

corespunztoare, n deplin concordan cu prevederile normelor statului de drept. In cele mai multe state cu o democraie real se utilizeaz, n principal, metoda cointeresrii i convingerii. Dar, prin natura activitii, n aparatul de stat se folosete i metoda constrngerii, dup ce au fost epuizate celelalte mijloace de aciune n vederea ndeplinirii obiectivelor. Metoda constrngerii se utilizeaz n temeiul normelor de drept, dup un avertisment prealabil, n sensul c se va recurge la msuri de constrngere, explicndu-se, totodat, necesitatea aplicrii lor. Avertizarea funcionarilor publici, a cetenilor n cauz, explicaia dat fiecruia i opiniei publice privind necesitatea folosirii metodei constrngerii prentmpin nemulumirile fa de organele administraiei. Prezentarea i analiza activittilor care se desfaoar n administraia public sunt utile i necesare deoarece n timp exist pericolul formrii unei opinii nentemeiate c n instituiile administrative rezolvarea problemelor nu se ncadreaz intotdeauna n limitele normalittii. Or, aceast prere nu corespunde realitii din statele democratice. B )Metodele de organizare i funcionare Se disting cinci metode folosite n procesul de organizare a activitii defurate n cadrul institutiilor administraiei publice. Printre metodele de organizare i funcionare folosite n administraia de stat prezentm n continuare: Metoda organizrii raionale a activittilor administrative; Metoda edinei; Metoda conducerii efciente; Metoda valorifcrii experienei n munc; Metoda structurrii corespunztoare a programului funcionarilor publici. Desigur, metoda edinei se folosete i la nivelul administratiei locale de ctre funcionarii publici ai acesteia . Aceste edine au loc ori de cte ori funcionarii publici cu funcii de conducere consider necesar. n institutiile publice, utilizarea metodei edinei are o serie de particulariti, determinate de specificul domeniului. Astfel, durata unei edine poate varia de la 15 minute la 2-4 ore, n funcie de tipul edinei i/sau de nivelul administrativ pe care se utilizeaz. Numrul participanilor la edin variaz, de asemenea, n functie de nivelul pe care se utilizeaz metoda i de tipul deciziilor

3 . CERCETARE

A ) Metode de executare Statul poate s utilizeze i alte metode pentru a determina funcionarii publici si cetenii s-i ndeplineasc obligaiile ce le revin, iar personalul implicat n sistemul administraiei s fie eficace. Astfel, se pot acorda recompense materiale pentru realizri deosebite n propria activitate. Stimulentele folosite amplific gradul de cointeresare a funcionarilor publici, n special. Metoda cointeresrii presupune elaborarea unor sisteme de indicatori pentru sensibilizarea angajailor instituiilor publice fa de realizarea intereselor publice generale. La aceasta se adaug i mijloacele folosite de stat pentru determinarea unor persoane s respecte i s execute corespunztor deciziile administrative. Astfel, n statele democratice se ofer condiii politice, juridice, economice, sociale pentru ca membrii societii s aib o conduit
71

72

administrative care urmeaz a fi adoptate. n utilizarea acestei metode se constat o serie de abateri de la regulile menionate mai sus, ceea ce are consecine att asupra calittii deciziilor administrative, a funcionalitii sistemului administrativ i a eficacitii managementului public. Metoda conducerii eficiente const ntrun ansamblu de modalitti orientate spre desfurarea unor activitti eficiente de ctre administratorii publici implicai n procesele de management i de execuie din instituiile publice. Pentru aceasta, ei trebuie s posede cunotine n domeniul n care i desfoar efectiv activitatea, n domeniul administrativ juridic, caliti morale, dar i caliti i cunotine n domeniul economic, al managementului, sociologiei i psihologiei. Pentru o conducere eficient este necesar o foarte bun cunoatere a realittii sociale, a intereselor sociale care stau la baza stabilirii obiectivelor din cadrul sistemului administrativ. Experienta imprima functionarului o foarte buna abilitate ceea ce va conduce la realizarea rapida si eficienta a sarcinilor . Metoda structurarii programului functionarilor publici contribuie la sporirea eficacitatii muncii lor prin : Confort Climat organizational deschis Dotare tehnica adecvata Etc. C ) Metodele de cercetare Analiza diagnostic prin : documentare / investigare domeniu care e abordat analiza cauzala date / informatii folosindu-se diagrama cauza-efect identificare deficiente si aspecte pozitive formulare propuneri de perfectionare Pentru o mai buna intelegere folositi ANEXA toata . De fapt si adoptarea legilor sunt tot DECIZII .

CAPITOLUL 5 MOTIVAREA SI DEFINIREA POSTURILOR IN INSTITUTIA PUBLICA 1. FORME DE MOTIVARE

Una dintre cele mai controversate probleme ale managementului public este motivarea funcionarilor publici. Una din principalele cauze, pentru disfunctionalittile sistemului administrativ din Romnia, o reprezint precaritatea politicilor de personal care nu stimuleaz funcionarii publici s se implice n realizarea obiectivelor generale i specifice. Ei sunt preocupai n primul rnd de realizarea la un nivel uneori acceptabil a propriilor sarcini i nu neleg sau nu sunt stimulai/constrani sa ineleag rolul lor n cadrul sistemului. Situaiile de acest tip s-au extins n timp i afecteaza considerabil calitatea serviciilor publice n general. Mentionam cateva din formele de motivare a funcionarilor publici din sistemul administrativ din Romnia: 1. Acordarea unui salariu mai mare; 2.Avansarea pe post sau funcie; 3.Promovarea unui sistem de indicatori de performant. 1. Acordarea unui salariu mai mare Activitatea din instituiile administrative este dificil de msurat, motiv pentru care funcionarii publici primesc drepturile bneti pe baza timpului lucrat. In limitele acestui sistem pot fi efectuate diferenieri pentru stimularea funcionarilor. Existena unor clase de salarizare pentru fiecare post i funcie ofer posibilitatea de a se majora salariul funcionarilor, chiar dac rmn n acelai post, dar desfoar o activitate eficient. Sporurile de salariu acordate pentru continuitate, n aceeai instituie, reprezint un mijloc de combatere a mobilitii personalului. Prin lege se pot acorda premii anuale sub form de gratificaii pentru ansamblul realizrilor obinute i creterea eficienei n instituiile administrative. Premiile se repartizeaz ntre membrii colectivului de funcionari. Intrucat ntregul colectiv este cointeresat de obinerea acestor
74

73

gratificaii, se formeaz un climat organizatoric caracterizat prin ajutor mutual, colaborare i control reciproc ntre funcionari. 2.Avansarea pe post sau funcie Aceasta forma are avantajul c cel avansat cunoate bine specificul activitii i este stimulat s-si mbuntteasca pregtirea profesional, managerial, pentru a fi promovat n funcii superioare vacante. Este necesar s li se creeze condiii de promovare n funcii pentru a cunoate problemele fundamentale ale administraiei pe diferite niveluri ierarhice i s avanseze rapid, pentru ca la o vrst tnr, cnd potenialul lor poate fi valorificat la maximum s ocupe funcii de conducere. 3. Promovarea unui sistem de indicatori de performan reprezint un pas recent n politica de personal a sistemului administrativ din Romnia. A fost definit un instrument care s stimuleze implicarea funcionarilor publici n realizarea scopurilor sistemului i s permit identificarea obiectiv a efortului fiecruia. Sistemul indicatorilor de performan are un dublu rol: Stimuleaz funcionarii publici s obin cele mai bune rezultate; Permite o evaluare a contribuiei fiecruia la rezultatul final. Legea poate s dispun ca la evaluarea activitii funcionarului s participe si colegii acestuia. Dac intregul colectiv al funcionarilor ia parte la analiz i la evaluare, consecinele sunt mai uor acceptate: majorri de salarii, promovri etc. Caracterizarea funcionarului public urmeaz s fie adus la cunotin subiectului, cu scopul de a-l determina s-i mbunteasc activitatea n raport cu aprecierea primit.Astfel, pot aprea anumite reacii ale funcionarului, iar atunci cnd sunt formulate critici, trebuie argumentate afIrmaiile. In msura n care caracterizarea funcionarului corespunde realitii, aceasta este eficient i poate conduce la o imbunttire n continuarea activitilor desfaurate sau poate avea o inftuen negativ asupra modului de realizare a obiectivelor individuale de ctre subiectul evaluat. Este bine cunoscut faptul c n derularea activittilor de evaluare i apreciere apar i erori, de aceea este necesar o preocupare sporit pentru
75

asigurarea exactitii aprecierilor i controlul modului n care ele au fost alctuite. ntruct aprecierea anual urmeaz s determine posibilitile funcionarului de a lucra n continuare n conditiile concrete ale aparatului administrativ i/sau de a fi promovat, este de dorit ca aceasta s nu constituie o descriere, ci o analiz a activitii desfaurate i a nsuirilor personale, n raport cu cerinele funciei, postului pe care l deine. In unele state se utilizeaz chestionare pentru aprecierea funcionarilor. Utilizarea chestionarelor confer caracterizrilor unele elemente de obiectivitate n evaluarea oricrei activiti intelectuale, atunci cnd aprecierile bazate pe impresiile efului despre subordonat sunt incerte. O caracterizare superficial sau subiectiv facut de eful ierarhic, precum i ignorarea contributiei personale i a eforturilor funcionarului determin inefIciena activitii acestuia. Pentru fiecare funcionar public, o dat pe an, se completeaz o fi de apreciere de ctre eful direct sau de o persoan abilitat n acest sens. Structura acestui document se prezint astfel: Fia de apreciere a personalului ( Anexa 1- scheme )

2. MODALITATI DE INCETARE A FUNCTIEI PUBLICE

n funcie de cauzele care determin ncetarea din funcie a functionarilor publici pot fi delimitate, potrivit legii, mai multe modaliti 1. Demisia; 2. Inaptitudinea fizic; 3. Incompetena profesional; 4. Revocarea disciplinar.

1) Demisia Un funcionar public are dreptul s demisioneze.Aceasta este o situaie statutar care nu i permite ncetarea din funcie doar prin manifestarea acordului propriu de voint.
76

Este necesar ca demisia sa s fie acceptat conform legii, fie de instituia respectiv, fie de autoritatea ierarhic. 2) Inaptitudinea fizic n acest caz el poate fi pus n retragere, nu pentru limit de vrst, ci pentru invaliditate, fie din oficiu, dac institutia administrativ consider c el nu-i mai poate realiza sarcinile, fie la cererea sa, dac el nsui se consider inapt. Decizia de punere n retragere pentru invaliditate intervine dup o procedur medical stabilit de lege. 3) Incompetena profesional Un funcionar public necorespunztor nu este numai acela care a comis o culp, dar i cel care nu i ndeplinete funcia aa cum ar trebui din cauze de ordin intelectual sau pentru c nu este suficient de activ. O asemenea msur se aplic foarte rar n practic. Este relativ uor de explicat situaia n care un funcionar public a comis o abatere disciplinar, dar este dificil s se dovedeasc c el este necorespunztor din punct de vedere profesional, deoarece aprecierea este subiectiv. 4) Revocarea disciplinar Aceast form de ncetare din funcie a funcionarului public pentru o raiune personal, subiectiv este frecvent i const n comiterea de ctre funcionarul public a unei abateri grave. Se mai adaug un motiv obiectiv, care este reducerea numrului funcionarilor publici, urmare a procesului de restructurare din cadrul sistemului. Uneori, din raiuni bugetare se decide suprimarea unor posturi din structura administativa. Asemenea decizii se iau prin lege cu respectarea principiului stabilitii funcionarilor pe posturi i funcii. Funcionarii publici pot fi delegai sau detaai, n afara locului de munca iniial, numai n condiiile prevzute de lege sau de statutul, care, de regul, este aprobat prin lege. Functionarul public poate refuza detaarea n urmtoarele
77

cazun: Daca detaarea ar urma s aib loc ntr-o alt localitate unde nu i se asigur conditii corespunzatoarere de cazare; Daca starea sntii este precar i nu permite efectuarea detarii; Daca exist probleme familiale tememice. Dup 1989 a aprut din ce n ce mai evident necesitatea adoptrii noului Statut al funcionarului public. Parlamentele i guvemele succesive ale Romniei, carora li s-a ncredinat reglementarea i nfptuirea administraiei statului, au perseverat n aceeai direcie, nelegnd mai puin importana i utilitatea definirii clare a statutului functionarilor publici. Este evident necesitatea aparitiei Statului funcionarului public care s elimine aspectele neclare existente n activitt derulate de ctre funcionarii publici din sistemul administraiei de stat din Romnia. Stabilitatea unui sistem i eficacitatea managementului acestuia sunt n mod direct influenate de existena unui cadru legislativ corespunztor, actualizat, n care rolul funcionarului public s fie clar definit. n fond, funcionarul public este cel care dinamizeaz un sistem administrativ i prin acesta un macrosistem.

3. ANALIZA POSTULUI
A ) Definitia postului Postul poate fi definit ca suma sarcinilor repartizate unei poziii din structura organizaiei. Aceast viziune asupra postului este foarte limitat, fiindc omite s ia n considerare responsabilitatea pentru rezultatele obinute, de care are nevoie deintorul postului. Postul deinut de o persoan se afl n strns Iegtur cu rolul pe care acea persoan trebuie s-l exercite n cadrul postului respectiv. B ) Crearea unui post Majoritatea posturilor se repartizeaz pe baza unor criterii destul de elementare. Managerul unei uniti de activitate observ o serie de sarcini care trebuie executate i le repartizeaz persoanelor din subordine n virtutea propriei sale judeci. Foarte posibil ca orice post nou s fie discutat mai nti cu managerul superior i poate chiar cu cineva din departamentul de personal, dar influena cea mai important n decizia de nfiinare a unui nou post n cadrul structurii este cea dat de opinia managerului de compartiment n legtur cu necesitatea i tipul postului respectiv. Pe msur ce se schimb
78

condiiile de executare a sarcinilor, se modific i posturile, n principal ca reacie Ia solicitrile grupului managerial n cauz. Numai anumite tipuri de posturi sunt create ntr-un mod completamente raional, adic posturile compuse din activiti de rutin, uor de msurat, pe care le gsim n multe dintre departamentele de producie i funcionreti. Majoritatea celorlalte posturi i, n mod indubitabil, cele care necesit un nalt grad de discernmnt i liber arbitru, nu pot fi create pe loc i de o manier definitiv. Posturile de acest tip trebuie s evolueze i s se dezvolte pe msur ce sunt executate sarcinile care le compui. In timp, orice post poate s sufere schimbri considerabile, fr ca nimeni s observe realmente acest lucru. Ca urmare, atunci cnd se ntreprinde o analiz a organizaiei, managerii trebuie s ia msuri pentru redefinirea postului n funcie de noile circumstane punct n care ncepem s vorbim despre analiza postului. C ) Analiza postului Aceasta descrie procesul de examinare a posturilor n vederea identificrii principalelor lor caracteristici, n particular a obligaiilor pe care Ie cuprind, a rezultatelor pe care trebuie s le realizeze, a activitilor majore pe care trebuie s le efectueze i a relaiilor stabilite cu alte posturi din cadrul ierarhiei organizatorice. Produsul rezultat din analiza postului este documentul de descriere a postului (numit fia postului sau, uneori, descrierea postului), care poate s ia diverse forme, n funcie de tipul postului descris. Posturile de rutin cu mic nsemntate (de pild pentru angajaii nceptori sau ai ealoanelor inferioare) se pot descrie cel mai bine punndu-se accentul pe sarcinile care trebuie ndeplinite, pe cnd n cazul posturilor manageriale, accentul se cuvine pus pe rezultatele Ia care trebuie s se ajung. D ) Descrierea postului ( Anexa 1 - scheme ) E ) Redactarea fielor de post figura ( Anexa 1- scheme) In redactarea unei fie, cel mai dificil de descris corect i concis sunt seciunile referitoare la: (a) scopul general i (b) principalele obligaii. In tabelul de mai jos sunt prezentate verbe specifice unor categorii de posturi:

MANAGER DE LINIE

A planifica A directiona A decide A asigura A mentine A stabili A analiza retrospectiv F ) Avantajele analizei posturilor

SPECIALIST POST SUPERIOR A analiza A propune A consilia A aprecia A recomanda A elabora

FUNCTIONAR A verifica A pune la dispozitie A tine evidenta A inainta A prezenta A furniza

Principalele argumente care vin s justifice activitatea de analiz a posturilor sunt urmtoarele: Evideniaz i clarific posturile pentru care se caut noi angajai. Furnizeaz fie de post care pot asigura argumente eseniale pentru cei care conduc interviurile de selecie. Asigur posibilitatea de redactare a specificaiilor de personal sau de rol, n scopuri de selecie sau de instruire profesional. Poate furniza materialul elementar pe baza cruia s se fac evaluarea performanei. Este o condiie iniial obligatorie pentru orice tentativ de evaluare analitic a posturilor. Poate facilita analiza structurilor organizatorice, prin evidenierea clar a unitilor elementare din cadrul organizaiei (adic a posturilor). Poate facilita evaluarea necesarului de instruire. Avantajele prezentate mai sus se adreseaz factorilor de conducere i n mod special managerilor de linie, dar exist i avantaje directe pentru angajaii individuali: li se poate da o idee clar n privina principalelor responsabiliti pe care trebuie s i le asume; li se asigur o baz justificativ pentru viitoare solicitri de modificare sau mbuntire a postului deinut (de exemplu: redefinirea postului); li se furnizeaz date pertinente cu privire la modalitatea de evaluare a propriiIor performane; li se ofer posibilitatea de a participa la stabilirea propriilor obiective pe termen scurt i mediu.

79

80

detaliu Actiunile care pot fi avute in vedere pentru analiza postului sunt urmatoarele: 1. Se stabilesc scopurile i obiectivele concrete ale analizei, spre exemplu: 2. evaluarea postului, planificarea organizatoric etc. 3. Se nainteaz conducerii un plan de ansamblu. 4. Se obine sprijinul conducerii. 5. Se discut acest plan cu managerii de linie i cu specialitii, operndu-se modificrile necesare. 6. Se solicit cooperarea reprezentanilor angajailor. 7. Se ntocmete spaiul de detaliu, inclusiv graficul de derulare. 8. Dac este cazul, se selecteaz i se pregtete un analist de posturi. 9. Se anun toi angajaii implicai. 10.Se pune n practic etapa pilot. 11.Se analizeaz rezultatele etapei pilot i se dezbat eventualele probleme. 12.Se continu cu planul final. 13.Se analizeaz rezultatele obinute Programul de analiz a posturilor presupune un efort considerabil de pregtire, chiar i inainte de a fi pus n discuia managerilor superiori i a altor manageri. Specificaia de personal pentru un specialist n analiza posturilor trebuie s cuprind urmtoarele cerine: Cunotine - nivel acceptabil de cunoatere a organizaiei; - cunotine generale privind tipurile de posturi susceptibile de a face obiectul analizei; - stpnete cadrul definitoriu al analizei ce urmeaz a fi ntreprins. Aptitudini -capacitatea de a stabili un raport cu subiecii intervievai; - tehnici corespunztoare de chestionare; - capaciti analitice; - capaciti de formulare n scris i de redactare a materialelor. Atitudini - adopta o atitudine prevenitoare, specific rolului de facilitator; - trebuie s aib o abordare diplomatic i plin de tact; - trebuie s poat descrie adevrul aa cum l vede (integritate); - trebuie s aib capacitatea de a acorda atenie chestiunilor de
81

Putem mentiona doua metode de culegere a datelor: analizarea documentaiei existente; observare. G ) Interviul de analiz a postului Analistul poate ncepe s exploreze mai nti profunzimile, caracteristicilecheie ale postului. Una din problemele pe care orice analist este probabil s-o ntmpine de obicei, rezid n aceea c persoana intervievat vine cu mult prea multe informaii, din care mare parte nu este suficient de relevant. Pe lng ncercarea de a obine informaii ct mai detaliate privind genul i sfera de acoperire a postului n chestiune, analistul se strduiete totodat s sesizeze i tipicul sau specificitatea postului respectiv H ) Descrierea postului pasii urmariti Paii pe care trebuie sa-i parcurg un analist pentru a realiza o descriere de post realist ar putea fi urmtorii: 1. Corelarea tuturor datelor eseniale referitoare la post, eliminind toate informaiile neclare sau irelevante. 2. Sortarea datelor eseniale impartite pe probleme sau domenii de responsabilitate nrudite 3. Formularea seciunilor iniiale ale fisei de descriere (denumirea postului, relaii cu alte posturi etc) 4. Formularea principalelor responsabiliti ale postului, aa cum apar ele intr-o analiza superioara 5. Schitarea primei variante de formulare a scopului general al postului. 6. Completarea restului fiei de descriere, concentrnd atenia asupra acurateei, claritatii i conciziei formei si coninutului 7. Relevarea primei variante, pentru a vedea dac este complet/dac sun veridic. 8. Transmiterea documentului persoanei care ocup postul respectiv i/sau managerului n subordinea cruia se afl, pentru analiz i observaii. 9. Operarea de modificri atunci cnd este cazul 10.Redactarea variantei finale i validarea ei de ctre cel care rspunde de derularea acestui proces. I ) Evaluarea postului Evaluarea postului i propune s fac o comparaie sistematic intre posturi, pentru a le evalua valoarea relativ necesar n stabilirea unei structuri raionale de remunerare. Evaluarea are ca scop s reduc ponderea
82

metodelor arbitrare n determinarea renumerarii, prin introducerea unui element de obiectivitate n rnetodologia de comparare a posturilor. Scopul urmrit prin evaluare este de a concepe o ierarhizare argumentat a posturilor, pe baza creia s se poat construi o structur raional i acceptabil de remunerare. Se cuvine s evidentiem cteva caracteristici importante ale activittii de evaluare a posturilor: - Evaluarea posturilor examineaza posturi, nu oameni. - Standardele de evaluare a posturilor sunt relative, nu absolute. - Datele primare pe baza crora se face evaluarea unui post sunt obinute prin analiza postului. - Evalurile posturilor sunt realizate pe grupuri, nu individual. - n evaluarea unui post exist ntotdeauna un anumit element de subiectivism. - Evaluarea posturilor nu determin niveluri de salarizare, ci asigur numai argumentele concrete pe baza crora poate fi conceput o gril de rernunerare Metodele de evaluare a posturilor pot fi mprite n dou categorii : 1. metode analitice 2. metode non-analitice Procedura de aplicare a unei rnetode analitice se cornpune din urmtoarele etape: Se convin scopurile/obiectivele urmrite. Organizaia i intruneste propriul colectiv de evaluare a posturilor, din rndurile propriilor angajai, sau angajeaz consultani de specialitate; sunt alei reprezentani ai angajailor pe lng colectivul de evaluare, dac se coiisider necesar. Se convin factorii relevani ai postului. Fiecare factor este defalcat pe grade sau niveluri. Fiecrui factor (i fiecrei sub-diviziuiii) i se aloc un coefcient de pondere. Mai departe, se aloc un nunr de puncte fiecrui factor i fiecrei subdiviziuni. Se identific posturile etalon. Se redacteaz fiele de descriere pentru toate aceste posturi etalon. Se evalueaz fiecare post etalon n conformitate cu sistemul de punctare. Se ierarhizeaz posturile etalon n funcie de punctajul total aferent. Se analizeaz ierarhizarea initiala a posturilor etalon pentru a se
83

identifica eventualele anomalii. Se convine ierarhizarea final a posturilor etalon. Se ncadreaz posturile rmase, n ierarhia etalon. In cadrul ierarhiei rezultate, posturile sunt grupate n aa fel nct s se evidenieze posibilele clase de salarizare, sau li se aloc poziii ntr-o gril de salarizare, pe baza punctajului total al fiecrui post. J ) Metoda de clasificare prin punctaj La aceasta metoda trebuie sa avem in vedere: Aptitudini: pregtirea i instruirea necesar; amploarea i profunzimea experienei cerute; aptitudinile sociale necesare; aptitudinile pentru rezolvarea problemelor; gradul de iniiativ/utilizare a propriului discernmnt; gndire imaginativ (creatoare). responsabiliti/nivel de rspundere: amploarea responsabilitii; responsabilitati specializate; complexitatea activitii; gradul de libertate de aciune; numrul i tipul cadrelor subordonate; limita rspunderii pentru dotri/utilaje i instalaii; limita rspunderii peinru produse/materiale componente. Efort: exigenele intelectuale ale postului; exigenele fizice ale postului; gradul posibil de stres. Conditii de munc: duratele operaiunilor care trebuie efectuate; natura turbulen sau staionar a activitii; numarul i duratele deplasrilor; diversitatea subordonailor; presiuni din partea altor grupuri; ambient dificil sau imprevizibil. Evaluarea posturilor poate juca un rol extrem de important n procesul de elaborare a unor sisteme de remunerare rnetodice i echitabile. Sistemele analitice de evaluare, n particutar, ofer un mijloc eficace de
84

identificare a factorilor de post esentiali, aplicnd acestora coeficientii de pondere corespunztori, comparnd posturile pe baza lor i asigurand n final o concepie coerent asupra valorii relative a tuturor posturilor din grupul de lucru studiat. Pe baza acestui argument de semnificaie relaional, se pot concepe apoi difereinieri n sistemul de salarizare, de o manier demonstrabil mai echitabil dect prin deciziile arbitrare ale unor indivizi sau grupuri cu putere de influen. Putem concluziona astfel o legatura dintre recrutare si selectie Schema - Legtura dintre rolurile recrutrii i seleciei ( Anexa 1 scheme )

4. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Cele mai bune legi administrative nu dau rezultatele ateptate dac nu sunt aplicate n interesul societii de ctre funcionari bine pregtii pentru a desfura activiti specifice. Frecvent, conducerea sistemului administrativ n Romnia neglijeaz pregtirea profesional i managerial a funcionarilor i menine un numr de personal mult mai mare dect cel necesar, nlocuind calitatea prin cantitate. n administraia statului nu exist funcii publice care s nu solicite nici un fel de pregtire profesional i/sau n domeniul managementului. Prin urmare, competena profesional i cea n domeniul managementului public sunt absolut necesare pentru obinerea eficientei la nivelul sistemului administrativ prin previzionarea corespunztoare a evoluiilor viitoare, organizarea activitii, gestionarea resurselor, motivarea angajailor i controlul modului de desfurare a proceselor. Este evident necesitatea efecturii unor schimbri majore n statutul funcionarului public. Astfel, funcionarul public cu funcie de conducere trebuie s devin un manager public.Mentionam urmatoarele categorii de competente: Competena profesional; Competena managerial; Competena politic; Competena etic. Competena este capacitatea unei persoane de a realiza, n mod corespunztor i cu eficien maxim, sarcinile care i revin. Competena este cea care genereaz performana, respectiv productivitatea i eficacitatea. Competena, respectiv performana, marcheaz momentul final al
85

unui proces permanent de pregatire i perfecionare a pregtirii funcionarilor publici n domeniul de specialitate i al managementului, n special. In prezent, este unanim recunoscut faptul c valoarea unui sistem administrativ const nu att n mijloacele materiale i financiare de care dispune, ct mai ales n potenialul su uman. Avnd n vedere c, n mare msur, realizarea deciziilor politice, progresul economico-social general depind de funcionalitatea sistemului administrativ, este explicabil atenia deosebit care trebuie acordat pregtirii funcionarilor publici. Majoritatea specialitilor ignor elemente importante, indispensabile pentru profilul viitorilor funcionari publici. Astfel, unii specialiti consider pregtirea n domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru profilul unui funcionar public. Alii consider c este suficient o pregtire de baz ntr-o instituie public sau pe lng o instituie public din sistemul administrativ. Dincolo de aceste abordri limitate se poate considera c pregtirea funcionarului public presupune un proces complex i continuu. Perfecionarea pregtirii profesionale conine cteva forme de perfecionare a pregtirii profesionale: Instruire la locul de munc sub controlul direct al efului; Participarea la cursuri organizate n cadrul instituiei publice sau n altele precum i n centrele de perfecionare a pregtirii special constituite; Implicarea n programe personale de perfecionare, care presupun i verificarea periodic a cunotinelor asimilate; Participarea la stagii de pregtire, respectiv specializare n ar i n strintate, n instituii de nvmnt superior, inclusiv postuniversitar. Personalul din administraia public central i local care particip la programele de perfecionare i/sau specializare profesional, organizate la coala Naional de Studii Politice i Administrative prin Centrul de Perfecionare a Funcionarilor Publici din Administraia Central i Local este reprezentat de: - Prefecii i subprefecii; - Directorii generali, directorii adjuncii ai acestora din ministere i din celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice, precum i consilierii minitrilor; - efii de servicii i birouri din ministere i din celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice; - efii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i celorlalte
86

organe centrale de specialitate ale administraiei publice i adjuncii acestora; - Directorii generali ai prefecturilor i celelalte categorii de personal din aparatul tehnic de specialitate al prefecturilor; - Secretarii Consiliilor judeene i cei ai Consiliilor locale municipale i oreneti; - Personalul care exercit atribuiile statului n domeniile strii civile, autoritile tutelare i ocrotirii minorilor; -Alte categorii de funcionari publici, la solicitarea beneficiarilor, n limita posibilitilor de instruire. Exist preocupri pentru extinderea acestei forme de pregtire a funcionarilor publici alei din administraie, deoarece reforma n acest sistem poate deveni o certitudine, doar cu participarea efectiv a unui personal cu pregtire profesional i managerial specific.

CAPITOLUL 6 RECRUTAREA SI SELECTIA DE PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE 1. INTRODUCERE

Recrutarea i selecia sunt procese costisitoare. Deplina corectitudine a procesului se poate asigura printr-o analiz riguroas a postului i prin compararea specificaiilor lui cu experiena i aptitudinile celor care ar urma s-l ocupe. Impresia iniial asupra oamenilor este, de obicei, inexact i, dac am aciona conform ei, am ajunge la decizii de selecie incorecte i de slab calitate. Analiza postului reprezint un element decisiv pentru succesul procesului de recrutare i selecie. Greelile fcute n aceast etap se rsfrng asupra ntregului proces. Scopul recrutrii este de a atrage un numr mic de solicitani corespunztor calificai. . Lista restrns a candidailor ce urmeaz s fie invitaii la interviu se alctuiete n urma comparrii capacitii i experienei fiecrui solicitant cu specificaiile postului. Eficacitatea recrutrii i seleciei, alegerea unor tehnici adecvate i a modalitilor de aplicare au o mare influen asupra contractului psihologic dintre individ i organizaie. Acesta influeneaz, la rndul su, motivaiile pentru munc ale noilor venii care trebuie s fie pregtii i s tie ce anume ateapt. Trebuie sa avem in vedere cele trei tipuri de ageni externi care pot contribui la recrutarea candidailor: ageniile de plasare, experii n probleme de selecie i experii n probleme de depistare a candidailor. Nu trebuie uitate principalele alternative la interviul de selecie: testele de competen, testele de personalitate, probele de simulare a activitii (testele analogice) i centrele de evaluare. n acest context, am discutat despre oportunitatea aplicrii fiecreia. Tehnicile de recrutare i selecie trebuie s fie, nainte de orice, adecvate scopului. Fiecare metod are avantajele i dezavantajele ei, n calitate de manageri, avem obligaia de a alege metoda cea mai potrivit i de a ne ngriji s fie aplicat corect. Prin putere public se nelege ansamblul atribuiilor, stabilite de
88

87

lege, care permit organelor din administraia public satisfacerea intereselor generale. Prin lege se constituie diferite funcii publice. Acestea sunt ncredinate funcionarilor publici, adic acelor persoane prin care acioneaz instituiile ce formeaz administraia statului. n general, n administraia de stat persoanele care dein funcii publice poart denumirea generic de funcionari publici. Funcionarul public este o persoan care, n conformitate cu dispoziiile actelor normative, este numit de autoritatea public competent sau aleas potrivit normelor legii i nvestit n mod legal cu atribuiile funciei sale, prestnd n mod permanent o activitate, cu scopul de a asigura funcionarea continu a unui serviciu public. A )Principalele caracteristici ale functionarului public : Prin persoana sa actioneaza institutiile administrative Ocupa posturi Detine functii publice E numit de o autoritate competenta Ales conform legii Investit legal cu atributiile functiei sale Presteaza o activitate pentru bunul mers al unui serviciu public Are statut propriu E situat pe toate nivelurile ierarhice ale institutiilor administrative Desemnarea, numirea sau alegerea funcionarului trebuie s se fac n conformitate cu dispoziiile din actele normative; Exercitarea serviciului se face n mod permanent; Acordarea unui salariu fix pentru poziia n organizaie, pentru pregtirea i vechimea titularului; Investirea ntr-o funcie public atrage, n special pentru funcionarii publici numii, o procedur specific de depunere a jurmntului de credin. B ) Clasificarea functionari publici Din punctul de vedere al competenei decizionale, stabilit de lege, funcionarii publici pot fi grupai astfel : - Funcionari de decizie; - Funcionari care particip la pregtirea deciziilor; - Funcionari care particip la executarea deciziilor.

Functionari

Participanti la pregatirea deciziilor

De decizie

Participanti la executarea deciziilor

Funcionarii de decizie sunt aceia care dein funcii de conducere n sistemul administraiei publice centrale de specialitate, n administraia public local sau n unele compartimente organizatorice ale acestora, cum ar fi: direciile generale, direciile, serviciile etc. Aadar, funcionarii publici care dein funcii de conducere sunt minitrii, prefectul de jude, primarii n localiti, precum i conductorii compartimentelor organizatorice ale administraiei publice centrale i locale care au anumite competene decizionale. Funcionarii care particip la pregtirea deciziilor sunt, de asemenea, stabilii de lege i i desfoar activitatea n diferite compartimente organizatorice precum acelea de studii i documentare administrativ. Funcionarii care particip la executarea deciziilor administrative sunt precizai tot de lege. Principala sarcin a acestora este de a aplica sau de a urmri executarea deciziilor administrative, astfel nct interesul general i cerinele persoanelor fizice i juridice s fie ndeplinite. Se impune sa facem distincie ntre funcionarii publici cu autoritate, respectiv funcionarii publici care iau decizii i funcionarii de concepie sau ageni subalterni. Se contureaz dou accepiuni n legtur cu noiunea de politic de personal n managementul public. In sens restrans politica de personal se refera la principiile i regulile dup care se realizeaz ncheierea, modificarea sau desfacerea contractului de munc, precum i obligaiile funcionarilor publici. n aceast privin, n Romnia nu exist deosebiri eseniale ntre regimul juridic al persoanelor salariate n cadrul autoritilor administraiei publice i ceilali salariai. Intr-un sens mai larg politica de personal cuprinde si principiile
90

89

i regulile care se refer la realizarea condiiilor necesare a fi create n cadrul autoritilor administraiei publice, pentru desfurarea n bune condiii a activitii acionarilor publici. Politica de personal are n vedere pregtirea, recrutarea, selecia, promovarea i perfecionarea funcionarilor publici i a celorlali salariai, relaiile din cadrul autoritilor publice, calitile factorului uman din administraie, stilul de conducere al liderilor politici i metodele utilizate de managerii specializai in administraia public.

realitate. Recrutarea funcionarilor permaneni constituie o activitate important a compartimentelor de personal, care contribuie la alctuirea unui aparat administrativ pregtit profesional i eficient. B ) Activitatea de recrutare a funcionarilor publici cuprinde elaborarea unui program alcatuit din 4 etape : 1. Analiza cerinelor postului vacant; 2. ntocmirea specificaiilor aferente activitii n postul liber; 3. Cercetarea posibilitilor privind locurile unde pot fi gsii posibilii candidai; 4. Atragerea candidailor pentru posturile care urmeaz a fi ocupate. C ) Definirea Selectiei Selecia const ntr-un ansamblu de procese de analiz a calitilor i a pregtirii profesionale a candidailor, n scopul numirii pe posturi i-sau funcii publice n administraie a funcionarilor publici necesari. Exist o gam variat de moduri de selecie. Candidatura prin pot reprezint unul dintre acestea i const n transmiterea unui curriculum vitae, a unei scrisori de motivare din partea candidatului. Cel mai frecvent utilizat este concursul sub diferite forme. Deseori se utilizeaz interviurile, conversaiile, simulrile de situaii-problem care urmeaz a fi rezolvate de candidai METODE / TEHNICI DE SELECTIE A FUNCTIONARILOR PUBLICI PERMANENTI 1. Testele 2. Probe de verificare a cunostintelor 3. Convorbiri cu candidatii 4. Satisfacerea unor criterii formale de catre candidati 5. Cercetarea referintelor si calificativelor candidatilor Putem mentiona urmatoarele exemple de tehnici si metode de selectie a personalului: a) Convorbirea cu candidaii recrutai Interviul; b) Cercetarea referinelor i calificativelor candidailor- comportament , relatii , comunicare c) Satisfacerea unor criterii formale de ctre candidai absolvirea unei anumite institutii de invatamant superior d) Probele de verificare a cunotinelor examen cu Comisie
92

2. POLITICA DE PERSONAL IN INSTITUTIILE PUBLICE

Caracteristici ale politicii de personal Principalele caracteristici ale politicii de personal n instituiile publice sunt: Fundamentarea pe principiile etico-morale i profesionale de apreciere, de repartizare i de promovare; Caracterul unitar pentru toate instituiile publice; Situarea raionalitii pe prim-plan. Politica raional nseamn, pe de o parte, existena unor norme logice, simple i clare, realizabile n condiii specifice, iar, pe de alt parte, presupune adaptarea acestei politici la mutaiile care se produc n viaa economic i social. Politica de personal reunete ansamblul proceselor de pregtire a personalului, de perfecionare a pregtirii funcionarilor publici de recrutare, selecie, evaluare, promovare i ncetare din funcie.

3. RECRUTAREA FUNCTIONARILOR PUBLICI

A ) Definitia Recrutarii Prin recrutarea funcionarilor publici se nelege atragerea i descoperirea unui personal calificat pentru ocuparea posturilor vacante. n acest sens, managementul public urmrete s realizeze mai mult dect simpla ocupare a unor posturi vacante. Actul de numire a unui funcionar semnific faptul c noul angajat se va identifica cu misiunea managementului public i c abilitatea sa de a-i ndeplini sarcinile prin mbuntirea activitii, n sensul de a rspunde unor obligaii sporite, precum i dorina de a se integra n noul colectiv de funcionari vor deveni o

91

e) Testele. n managementul public, fiecare dintre metodele enumerate poate fi folosit singur sau combinat cu celelalte. a) Convorbirea cu candidaii recrutai - interviul Printr-o astfel de comunicare se pot obine precizri privind datele cuprinse n formularele completate de candidat. Scopul discuiei const n identificarea elementelor caracteristice privind comportamentul solicitantului. Limitele acestei metode sunt n principal urmtoarele: - Dificulti n conceperea unui sistem unitar de apreciere a candidailor; - Dificultatea n respectarea unor cerine ctre funcionarii implicai n - aceast activitate; - Caracterul subiectiv al rezultatului interviului. b) Cercetarea referinelor i calificativelor candidailor Din cercetarea referinelor, un funcionar cu experien poate obine informaii suplimentare despre activitatea candidatului, unele detalii ale comportamentului acestuia, domeniile n care a ntmpinat dificulti, relaiile cu colegii i superiorii si i, n general, despre eficiena realizrilor sale. c) Satisfacerea unor criterii formale de ctre candidai Tehnica se bazeaz pe un criteriu obiectiv, dar se reduce la un procedeu mecanic, motiv pentru care nu i gsete o Iarg aplicabilitate n procesele de recrutare a funcionarilor publici. Frecvent aceast form de selecie a funcionarilor publici este utilizat la numirea n funcii, pentru care pregtirea de specialitate are o nsemntate decisiv, diploma de absolvire a instituiei de nvmnt superior oferind garania c funcionarul are competena profesional necesar ndeplinirii sarcinilor. d) Probele de verificare a cunotinelor Aceast modalitate de selecie a funcionarilor publici permite identificarea profilului profesional al candidatului, ceea ce este important, dar nu suficient, deoarece doar un bun specialist nu este ntotdeauna ndeajuns pentru buna funcionare a unui sistem. Profilul profesional trebuie completat cu o serie de caliti aptitudini i deprinderi necesare unui funcionar public eficace.
93

n scopul eliminrii subiectivismului la selecia funcionarilor se utilizeaz i testele de aptitudini i deprinderi. e) Testele Aceasta metoda, utilizat n mod exclusiv, nu poate oferi rezultate bune Este util n special la selecia candidailor pentru functii tehnice n administraia public i mai puin util n situaiile cnd se dorete selecia unor persoane care s ocupe funcii de conducere. Datorit varietii funciilor administrative i deosebirilor n activitatea practic, chiar i pentru aceleai funcii exercitate n condiii diferite, cerinele solicitate candidatului difer fr ndoial. De asemenea, pentru diferite grupe specializate de funcionari din aceeai categorie sunt formulate cerine specifice. De aceea am considerat ca este utila introducerea unui capitol despre diversitate in aceasta carte. Trebuie sa precizam ca: 1. Activitatea de selecie a personalului implic respingerea unor candidai. Scopul seleciei este, de fapt, descoperirea candidatului care corespunde cel mai bine postului sau funciei vacante. 2. Utilitatea seleciei la numirea funcionarilor se justific prin aceea c, n administraia public, urmeaz s funcioneze un numr mai mic de funcionari, dar cu o pregtire profesional adecvat. Pentru evitarea unor asemenea situaii se impune utilizarea metodei prealabile de selecie profesional. 3. Profilul impune alegerea unor funcionari publici cu o cultur general, api de a realiza o mare varietate de sarcini sau a unora specializai pentru anumite posturi i/sau funcii publice. Concepia care prevaleaz n statele europene este aceea a polivalenei. 4. Utilizarea combinat a mijloacelor enumerate, pe parcursul desfaurrii seleciei presupune convorbiri cu candidaii, cercetarea referinelor i a calificativelor, precum i satisfacerea unor criterii formale de ctre acetia. Proba examenului sau concursului este pe punctul de a se generaliza n majoritatea statelor democratice.

94

4 . NUMIREA FUNCTIONARILOR PUBLICI

Un candidat reuit la concurs nu are dreptul la numirea n funcia public, dac autoritatea administrativ renun s-i ocupe toate posturile vacante sau o parte din aceste postul . n astfel de situaie cel interesat nu poate protesta. Dac autoritatea administrativ procedeaz la numiri, ea trebuie s le fac n ordinea rezultatului concursului. Cu excepia ctorva persoane care, prin alegere, devin funcionari publici, majoritatea funcionarilor sunt nvestii n funcie printrun act administrativ de numire, unilateral ( figura Actele de numire a functionarilor publici). Odat cu numirea, funcionarul public este nvestit cu atribuiile corespunztoare postului pentru care a candidat. Atribuiile, sarcinile, competenele i responsabilitile funcionarilor publici se desprind din lege. Prin urmare, toate persoanele care ndeplinesc condiiile legii pot s aspire la ocuparea postului i/sau la funcia public declarat vacant. Figura Actele de numire a functionarilor publici ORDIN AL MINISTERULUI ORDIN AL PRESEDINTELUI

ACTE DE NUMIRE

DECRET AL PRESEDINTELUI

DISPOZITIA PRIMARULUI

Trebuie fcut distincia ntre funcia public i funcia managerial n administraia public. Prin funcie public se nelege ansamblul sarcinilor, competenelor i responsabilitilor cu care sunt nvestite persoanele titulare desemnate sau nu de un grup electoral i numite pentru a realiza obiectivele compartimentului i/sau instituiei din care fac parte. Funcia managerial sau de execuie n managementul public se explic prin ansamblul sarcinilor, competenelor i responsabilitilor
95

care revin persoanelor din sistemul administrativ (de obicei funcionari publici permaneni) pentru a realiza obiectivele precis definite ale compartimentului i/sau instituiei respective. Frecvent, n instituiile publice apare cumulul de funcii. Prin urmare funcionarii publici desemnai de un corp electoral i numii ntr-o funcie particip la realizarea unui sistem comun de obiective ale compartimentului, instituiei i sistemului administrativ. Cele trei categorii de funcii sunt compatibile i exist permanent n cadrul sistemului de management public. Titularii funciilor publice, de regul, sunt reprezentanii puterii politice i provin de cele mai multe ori din afara sistemului, n timp ce titularii funciilor manageriale, de execuie sunt funcionari publici profesioniti, recrutai, n special, in cadrul sistemului administrativ existent i/sau din afara acestuia. Exist o deosebire esenial. In timp ce un titular al funciei publice poate funciona cteva luni sau 1 -2 Legislaturi, titularul funciei manageriale i/sau de execuie poate funciona o perioad mai lung de timp. Odat numit i titularizat pe funcia de conducere este puin probabil s se mai schimbe ceva. Modificri apar, de regul, doar atunci cnd un titular al unei funcii manageriale este avansat ntr-o alt funcie din cadrul sistemului de management public. n managementul public, relaiile care exist ntre management i funcionarii publici sunt diferite de relaiile care exist ntre patroni i angajaii-funcionari ai acestora. n dreptul public, numirea funcionarului este un act administrativ unilateral, dar n dreptul privat raporturile dintre patron i funcionar sunt ntemeiate pe o convenie. Prin urmare, raporturile dintre patron i funcionarul su care sunt reglementate prin convenie formeaz legea prilor aa cum se statueaz n art. 969 in Codul Civil, pe cnd raporturile dintre autoritatea public i funcionarul public sunt ntemeiate pe dispoziiile legale ipe actul administrativ de numire. Titularizarea pe o funcie public nu se efectueaz pe baza unui contract, ci a unui act unilateral de numire. CeI interesat poate accepta sau nu intrarea n structura administrativ, deoarece el nu poate fi constrns s intre n administraia public. Trebuie precizat faptul c numirea este un act administrativ unilateral care determin efecte juridice, iar nu un act bilateral. Uneori, prin acte normative, decizii ministeriale sau prin regulamente interioare de organizare i funcionare, se pot schimba condiiile far ca funcionarul s aib vreun drept de a protesta mpotriva
96

msurii respective care poate s-l prejudicieze. Numirea ntr-o funcie public constituie o procedur de drept public nfptuit prin acte administrative. Funcionarul public este nvestit cu un statut legal n care sunt prevzute atribuiile, drepturile i obligaiile acestuia. Se poate afirma c situaia juridic a funcionarului public este statutar. Funcionarii publici numii prin procedura de drept public exercit puterea public avnd dreptul de a-i ndeplini funcia n cadrul competenei stabilite de lege. Actul administrativ de numire, fiind un act de putere public, este opozabil tuturor, din data publicrii sale n Monitorul Oficial, respectiv de cnd funcionarii publici au fost nvestii cu sarcinile, competenele i responsabilitile corespunztoare postului i funciei respective. Constituia Romniei din anul 1991, n art. 94 litera c) stabilete c Preedintele Romniei are drept de numire n funcii publice, n condiiile prevzute de lege. Numirea se face prin decret care se public n Monitorul Oficial. Legile pot stabili, de exemplu, c numirile n funciile superioare n administraia central, ncepnd de la funcia de director, se fac de Preedintele Romniei, iar numirile n celelalte funcii se fac de ctre minitri. In ceea ce privete administraiile publice locale, n temeiul principiului autonomiei locale, legile stabilesc c numirile funcionarilor publici s se fac de ctre primari n comunele rurale i orae. Numirea acestui funcionar public se face pe baz de concurs organizat potrivit legii. Oricare ar fi actul de numire, decret al Preedintelui Romniei, ordin al ministrului, al prefectului sau dispoziia primarului, acesta reprezint un act administrativ prin care statul, pe de o parte, nvestete pe cel numit n funcie, cu toate efectele sale juridice, iar, pe de alt parte, oblig managementul i personalul de execuie s recunoasc celui numit calitatea de funcionar public. Prin actul de numire, persoana fizic dobndete posibilitatea legal de a exercita atribuiile unei funcii publice i-sau manageriale. Actul de numire confer persoanei i autoritatea de a exercita, n mod temporar, funcia respectiv. La numirea n funciile publice, legea stabilete anumite condiii.
97

Unele din acestea sunt generale, cerute pentru toi funcionarii publici : - s aib calitatea de cetean romn - s fie major - s nu fi suferit o condamnare penal etc. Alteori, legea stabilete condiii speciale : - acumularea unor cunotine de specialitate atestat printr-o diplom universitar. O persoan este considerat c a dobndit calitatea de funcionar public o dat cu actul de numire i trebuie s se prezinte la post dup comunicarea numirii. In caz contrar, se revoc numirea n condiiile legii . Dac legea stabilete obligaia depunerii jurmntului de credin, aceast activitate reprezint i o condiie esenial pentru ca un funcionar s fie nvestit n mod legal, cu atribuiile funciei. Investirea sau dobndirea atribuiilor funciei este astfel condiionat prin lege de aceast manifestare solemn de voin, pe care o face funcionarul depunnd jurmntul de credin. Inainte de depunerea jurmntului, funcionarul nu este nvestit legal, iar actele pe care le-ar efectua un asemenea funcionar sunt nule i nu pot produce efecte juridice. Conform principiului general n materia funciei publice, numirea funcionarul se face cu respectarea condiiilor i procedurii stabilite n actele normative. Prin urmare, numirea funcionarilor publici este o activitate intrinsec procesului de management i de execuie din administraie i marcheaz de fapt nceputul perioadei de exercitare a sarcinilor, competenelor i responsabilitilor de ctre fiecare persoan integrat n structur.

98

CAPITOLUL 7 MANAGEMENTUL CARIEREI 1. DEFINITIA CARIEREI

Cariera este o succesiune de activitati si poziii profesionale pe care o persoana le atinge, ca si atitudinile, cunostintele si componentele asociate, care se dezvolta de-a lungul timpului. Sunt trei elemente importante pentru a intelege ce este aceea o cariera: 1. Cariera este un proces dinamic in timp, inseamna o transformare continua. Acest proces are doua dimensiuni: - Cariera externa succesiunea obiectiva de pozitii pe care individul le parcurge in timp - Cariera interna interpretarea pe care o da individul experientelor obiective prin prisma subiectivitatii sale 2. Cariera presupune interactiunea intre factorii organizationali si cei individuali. Perceptia postului ca si pozitia adoptata de catre individ, depind de compatibilitatea intre ceea ce concepe individul potrivit pentru sine (aptitudini, nevoi, preferinte), si ceea ce reprezinta postul de fapt (constringeri, oportunitati, obligatii). 3. Cariera ofera o identitate ocupationala; profesia, pozitia ocupata, organizatia in care lucreaza fac parte din identitatea individului. Oamenii sint diferiti intre ei dar, in acelasi timp, putem determina si lucruri pe care le au in comun. Utilizind sisteme de clasificare se pot identifica asemanari si diferentieri in orientarea carierei. Orientarea carierei este deci, acel tipar relativ stabil al talentelor, valorilor, atitudinilor si activitatilor ocupationale. Orientarea carierei a unui individ este importanta atunci cind o raportam la profesia pe care acesta o are. Din compatibilitatea celor doua rezulta consecinte importante pentru individ, pentru comportamentul si atitudinile sale la servici, cit si pentru starea sa de echilibru si satisfactie. Este esential ca individul sa isi aleaga cu atentie profesia; trebuie sa se gindeasca pe termen lung ce ar insemna mai concret, care sunt activitatile specifice, tipurile de organizatii, oportunitatile, posibilitatile de asi valorifica potentialul natural; este posibil sa existe o diferen intre percepia despre ce nseamn profesia respectiv din afara, si ceea ce presupune de fapt.
99

Formalizat, acest lucru este cuprins intr-un model care cuprinde: Orientarea in cariera Mediul profesional

2. COMPORTAMENTE SI ATITUDINI
Referitor la tipurile de cariera exista 2 teorii importante. Prima este teoria lui Holland care identifica sase tipare distincte de orientare in cariera: conventional, artistic, realist, social, intreprinzator si investigativ. Urmeaza sa analizam detaliat pe fiecare dintre acestea : 1. Persoana care apartine tipului conventional prefera in general activitati ordonate, in care exista reguli. Este vorba de obicei de activitati ce presupun organizarea informatiei scrise sau numerice, analize ce utilizeaza algoritmi si in general proceduri standard stabilite dinainte cu precizie. Acest tip presupune persoane conformiste, ordonate, eficiente si practice; acestea fiind partile pozitive. Cealalta fata a acestui tip de persoana, si care completeaza prima parte, presupune: lipsa de imaginatie, inhibitia, inflexibilitatea. Ca si domeniu, este vorba probabil despre contabilitate si finante. 2. Persoana ce apartine tipului artistic este total opusa ca si personalitate tipului conventional. Astfel, acesti oameni prefera activitatile ambigue si nesistematice ce implica forme expresive de scriere si exprimare verbala sau vizuala. De cele mai multe ori sunt oameni imaginativi, intuitivi, independenti ; in acelasi timp sunt dezordonati, emotivi, nepractici. Cele mai probabile sunt grafica si reclama. 3. Tipul de persoana realist presupune implicarea in activitati de manipularea fizica obiectelor. Calitatile pozitive caracteristice sint: spontaneitate, stabilitate, simt practic. Partile mai putin bune sint: timiditate, conformism, lipsa de intuitie. Domeniile compatibile cu acest tip de persoana sint cele in care se cer putine prestatii sociale, negocieri, persuasiuni. 4. Tipul opus celui realist, este tipul social. Persoanele apartinind acestui gen se implica activitati ce presupun informare, ajutorare, dezvoltarea altora. Sint persoane sociabile, prietenoase, amabile, diplomatice de aceea este putin probabil sa se simta bine in medii profesionale ordonate, sistematizate, cu reguli rigide si activitati structurate, previzibile. Domeniile cele mai potrivite pentru astfel de persoane sint: marketingul, vinzarile, instruirea.
100

5. Persoanele ce apartin tipului intreprinzator sint oameni ce prefera lucrul cu alti oameni, dar au tendinta de a-i controla si conduce fara sa ajute si sa inteleaga focalizati fiind pe obiectivele organizationale si economice. Privind aspectele pozitive, gasim: incredere in sine, ambitie, energie, extroversie. Partea mai putin placuta inseamna dominare, sete de putere si impulsivitate. 6. Tipul opus, este cel investigativ. Persoanele de acest gen sint orientate spre activitati de observare si analiza. Urmaresc in general sa-si dezvolte propria cunoastere si intelegere. Cele doua fete ale acestui tip de persoana sunt : originalitate si independenta pe de o parte, dezordine, lipsa simtului practic, impulsivitate pe de alta parte. Astfel este total nepotrivit ca acest tip de persoana sa se orienteze spre activitati repetitive sau de tipul vinzarilor. Potrivite sint pozitiile de cercetare, dezvoltare, consultanta. Cele sase tipare sint tipuri ideale consistente; toate insusirile potrivindu-se intre ele eliminind astfel tensiunile, dualitatile de orice fel, orientarea individului fiind foarte clara. O a doua teorie folosita este teoria ancorelor carierei a lui Schein; sunt identifcate cinci tipare distincte de talente, scopuri. nevoi si valori in perceptia proprie, care apar in urma primelor experiente profesionale: competenta tehnica/functionala, competenta manageriala, siguranta, autonomie si creativitate. Termenul ancora este folosit pentru a desemna nuclee consistente speciftce individului ce fac parte din identitatea ocupationala a individului si cu timpul se manifesta ca niste ancore. Urmeaza sa vedem ce presupune fiecare dintre aceste ancore 1. Cei ce au dezvoltat o competenta tehnica/functionala sunt orientati spre cariera in continuare in functie de continutul efectiv al muncii si nu se pot transfera intr-un domeniu care se indeparteaza de domeniul de baza. Persoana care a dezvoltat o competenta manageriala este orientata sa ajunga in pozitii care ii ofera responsabilitati pe masura. Importanta este perspectiva pe care o ofera pozitia ocupata, nu continutul activitatii. Conteaza oportunitatea de a dezvolta abilitati analitice, competente interpersonale, si alte experiente utile unui viitor manager. Siguranta este o ancora care actioneaza prin orientarea spre o pozitie stabila, sigura din toate punctele de vedere. Evolutia viitoare este clar stabilita profesional cit si salarial.
101

2.

Cei ce au dezvoltat autonomia ca si ancora nu vor ramane mult timp intr-un domeniu specializat, nu vor tine sa ramina nici intr-un loc in care lucrurile sunt clare si planificate pe termen lung, in care schema de avansare este stabilita si inflexibila. Acest gen de persoana are nevoie de libertate si de un mediu fara constringeri. Independenta si libertatea sunt mai importante chiar decit avansarea. 5 Recrutarea se manifesta ca si ancora prin aceea ca indivizii de acest tip sint focalizati pe a crea ceva care sa reprezinte realizarea lor exclusiva; sentimentul de satifactie vine numai din posibilitatea de a construi, a inventa ceva nou, inedit. Aceste ancore, pe masura ce se formeaza detemina influente puternice in orientarea carierei. Diferentele ce rezulta din aceste teorii care identifica tipare sunt de natura sa evidentieze faptul ca oamenii nu sunt la fel. Si atunci sloganul toti trebuie tratati la fel trebuie regandit. Un comportament egal poate sa impiedice valorificarea resurselor atat de diferite la fiecare. Ceea ce pentru un individ inseamna o sansa (sarcina de a concepe si a implementa un sistem, de exemplu) poate insemna o ocazie de frustrare si de senzatie de neputinta (un individ creativ versus unul cu competente tehnice). La fel, nu toti oammenii au capacitatea si dorinta de a conduce pe alti; pusi intr-o astfel de situatie cei ce nu au astfel de abilitati, vor fi frustrati si incapabili sa indeplineasca rolul asteptat de ceilalti de la el. Se impune tratarea diferita a oamenilor in organizatie, si anume: intelegerea si identiftcarea diferentelor individuale identificarea posturilor cheie si factorilor situationali congruenti dezvoltarea cailor de acomodare a oamenilor la factorii mediului profesional congruent. Din acest punct de vedere este important ca in ftecare organizatie, managerii daca doresc sa pastreze oamenii valorosi, sa foloseasca ce au ei mai bun in folosul organizatiei, dandu-le si lor posibilitatea sa se dezvolte si sa fie satisfacuti profesional. trebuie sa analizeze atent atat nevoile organizatiei cat si pe cele ale ftecarui individ in parte. Revenim asupra faptului ca managementul carierei presupune implicarea individului si a organizatiei. Atat oamenii cat si carierele lor sunt in permanenta schimbare. De-a lungul timpului individul trece printr-o succesiune de stadii ale vietii biosociale; exista comportamente, asteptari, nevoi specifce fiecarui stadiu,
102

4.

3.

acest fapt influentand si raportarea la cariera a individului. Stadiile sunt momente stabile; acestea sunt insa reconsiderate, urmand o tranzitie si trecerea la stadiul urmator.

3. STADIILE CARIEREI
Putem defini stadiile carierei ca tipare generale ale progreselor, obligatiilor esentiale si schimbarilor din activitatile rolului profesional. Aceste stadii succesive sunt : - explorarea, - stabilizarea - avansarea - mentinerea, - finalul carierei. Explorarea reprezinta confruntari intre viziunile nerealiste formate in adolescenta si lumea reala. Individul cunoaste si alege din rolurile explorate. In acest timp isi descopera si dezvolta talente, abilitati, interese, valori. Este un moment important in formarea identitatii profesionale si alegerii unui domeniu. Citeva din elementele importante in aceasta perioada sunt: reteaua sociala, mentorul, discipolul. Reteaua sociala este grupul de colegi care ofera feed-back si informatii generale despre organizatie si activitati Mentorul este o persoana mai in varsta din organizatie si care joaca un rol important pentm cel af1at la inceputurile carierei. Mentorul este persoana competenta nu numai in ceea ce priveste continutul activitatii, dar intelegind mai mult, avand o viziune de ansamblu, si avand calitatile personale necesare, poate transfera stiinta de a face lucrurile catre cineva mai tanar. Nu este vorba numai de a-i rezolva sarcinile si de a-1 ajuta; ci de a-1 invata sa faca acest lucru singur in cele din urma. Mentorul constituie un model pentru discipol. Pentru a fi mentor sunt necesare calitati personale rare; acest proces de invatare, de transfer de know-how are loc intr-un mod natural. Este nevoie de intelepciune, de f1exibilitate si, in plus, de compatibilitate intre mentor si discipol. Cateva din functiile comun acceptate ale mentorului sunt: modelarea rolului, acceptare si conftrmare, consilier Stabilizarea consta in dobandirea unui grad de cunostinte, de expertiza intr-un domeniu. Avansarea si mentinerea urmeaza dupa stabilizarea in diverse roluri ocupationale si presupune focalizarea pe obiectivele cheie, realiste ale canerei. Finalul carierei poate sa insemne o perioada de cresteri
103

continue in statut si inf1uenta in organizatie, sau o perioada petrecuta in cel mai inalt nivel de responsabilitate si statut. Un concept tot mai folosit este cel de cariera elastica; si refera la permanenta preocupare a individului pentru cariera sa, sa fie mereu activ, sa cunoasca care sunt competentele sale ca si oportunitatile pentru cineva cu pregatirea si experienta sa asa incat sa se afle mereu in zona in care este indreptatit sa se af1e. In acelasi timp trebuie sa evolueze si sa creasca continuu din punct de vedere profesional. Se vorbeste chiar despre managementul carierei ca despre administrarea unei afaceri proprii.

4. STRATEGIILE DE CARIERA
Strategiile de cariera isi propun anticiparea problemelor si planificarea pe termen lung. Citeva din aceste strategii sunt: 1. Cunoaste-te pe tine insuti si care propune o analiza atenta a orientarii carierei, a punctelor slabe/tari, a locului in companie Cunoaste-ti mediul profesional cunoscand mediul, problemele economice, companile competitoare, se pot anticipa atit evenimentele neplacute cit si ocazile. Urmarind semnalele din domeniul de activitate si culegind un permanent feed-back nu poti fi luat prin surprindere. Ingrijeste-ti reputatia profesionala inseamna sa iti evidentiezi abilitatile si realizarile, tot ceea ce te individualizeza, ce demonstreaza calitati speciale, posibilitatea de a investi si capacitatea de a finaliza proiecte. Ramai mobil, vandabil, mereu in evolutie inseamna sa urmaresti corespondenta intre competentele personale si cele cautate pe piata fortei de munca, a celor usor transferabile. Fii atat specialist cat si generalist trebuie dezvoltat un domeniu de expertiza, de specialitate dar trebuie pastrata o anume flexibilitate si nu trebuie sa te plafonezi. Stapanirea unui
104

2.

3.

4.

5.

domeniu foarte restrans te face inf1exibil si vulnerabil. 6. Documenteaza reusitele proprii inseamna sa poti oferi dovada a ceea ce ai realizat, rezultatele si realizarile identiftcabile sunt mai valoroase in piata fortei de munca. Pregateste intotdeauna un plan de rezerva si fti gata sa actioneze care se leaga foarte bine cu celelalte indicatii de a fi mereu activ Mentine-te in forma financiara si psihica inseamna sa ai mereu asigurata o baza, un confort si un echilibru in plan psihic si material.

7.

8.

Aceste strategii privesc pe individ; de cealalta parte se af1a organizatia care trebuie sa se preocupe atat de nevoile sale interne cat si de cariera angajatilor Consilierea pentru cariera inseamna apelul la o sursa externa pentru ai ajuta pe angajati sa exploreze alternative si sa ia decizii. Sisteme de informatii despre cariera cuprind programe care cauta in computer informatii, referinte despre tendintele pe piata muncii : 1.. 2. Jalonarea si evaluarea abilitatilor inseamna ca fiecare angajat sa isi cunoasca competentele si gradul de adecvare la exigentele postului. Informatii despre directia strategica si rezultatele economice ale firmei inseamna ca angajatii cunosc starea firmei, unde se plaseaza in domeniu, care este situatia comparativ cu firmele competitoare. Sprijin extins pentru educatie si instruire cuprind bursele si instrirea extinsa in cadrul companiei. Flexibilitatea locului de munca acolo unde organizatia cere f1exibilitate, trebuie sa si ofere mai multa putere si mai mult spatiu de manevra in rolurile din cartera.

3. 4

organizatiile pot facilita succesul carierelor si pot contribui la dezvoltarea angajatilor pastrindu-i astfel acolo unde este nevoie de ei Intrebarea importanta ce se pune este de ce omul simte nevoia sa munceasac sau de ce trebuie sa munceasca . Munca are cinci roluri importante in viata omului: venitul pentru obtinerea unui nivel si standard de viata ridicat ; petrecerea timpului si cheltuirea energiei ; obtinerea identitatii si a unui statut sursa respectului de sine si un mod de a obtine recunoasterea altora ; nevoia de asociere, un mod de a-si face prieteni, a face parte dintr-un grup ; sursa unui scop in viata un mod de a da un scop si un inteles vietii prin servicii facute altora, acte de creatie, exprimarea eului, experimentarea unor noi lucruri. Diversitatea actiunilor umane face necesara analiza motivelor care-l indeamna pe un individ sa aleaga un tip de munca si nu altul. Studiul motivatiei este o componenta interes comun atat pentru organizatie cat si pentru cercetatori, antrenori. Organizatiile contemporane acorda o atentie deosebita motivatiei deoarece astazi mai mult ca oricand trebuie sa fie productiva, competitiva la nivel global. Teoriile muncii enuntate de cercetatori pe baza unor studii sunt teorii bazate pe nevoi si teorii procesuale. Maslow considera ca fiintele umane au cinci seturi de nevoi care sunt aranjate intr-o ierarhie : 1. Nevoi fiziologice ; 2. Nevoi de siguranta ; 3. Nevoi de aparenta ; 4. Nevoi de stima ; 5. Nevoi de implinire. Cand nevoile de la un anumit nivel din ierarhie sunt satisfacute, individul isi indreapta atentia spre nivelul superior urmator. Se observa astfel ca implicit aceasta inseamna ca o nevoie satisfacuta nu mai este un motivator eficace. Indata ce cineva are resurse fiziologice suficiente si se simte in siguranta, acela nu va mai cauta factorii care satisfac aceste nevoi, ci se va orienta spre alte surse de multumire. Dupa Maslow, singura exceptie de la aceasta regula sunt nevoile de autoimplinire. El credea ca acestea sunt nevoile dezvoltare si devin din ce in ce mai puternice pe masura ce sunt satisfacute.

Individul isi propune ca obiectiv o cariera, organizatia isi propune sa pastreze oamenii valorosi. Pentru ca lucrurile sa se intample asa trebuie avute in vedere diferentele individuale in aprecierea angajatilor si distribuirea rolurilor; trebuie sa nu uitam ca oamenii si carierele lor sunt dinamice. Pe de o parte succesul carierei cere oamenilor sa fie elastici;
105

106

Alderfer a dezvoltat o alta teorie bazata pe nevoi, numita teoria ERG. Ea provine din clasificarea nevoilor facuta de Maslow si face cateva ipoteze diferite despre relatia dintre nevoi si motivatie. Numele ERG provine de la comprimarea sistemului format din cinci categorii al lui Maslow intr-unul cu trei categorii nevoi legate de existente, relatii si dezvoltare. Contributia lui Alderfer la intelegerea motivatiei este reprezentata de diferentele intre teoria ERG si ierarhia nevoilor. Mai intai teoria ERG nu presupune ca o necesitate de rang inferior trebuie satisfacuta inainte ca o necesitate mai putin concreta sa devina operationala. Astfel, teoria ERG nu propune o ierarhie rigida a necesitatilor si anumiti indivizi, ca urmare a pregatirii si experientei lor, pot cauta relatii sau dezvoltare chiar daca nevoile lor existentiale nu sunt satisfacute. Din acest mtiv, teoria ERD se pare ca raspunde la o mai mare varietate de diferentieri individuale in ceea ce priveste structura motivationala. In al doilea rand, aceasta teorie afirma ca, daca nevoile de nivel superior nu sunt satisfacute, va creste dorinta indivizilor de a-si satisface nevoile de nivel inferior. Se observa ca aceasta este o diferentiere majora fata de Maslow. Nevoile de realizare, afiliere, putere sunt studiate de McClelland cu o relevanta speciala pentru comportamentul organizational. Teoriile de realizare, afiliere, putere sunt studiate de McClelland cu o relevanta special pentru comportamentul organizational. Teoriile procesuale ale motivatiei muncii se concentreaza asupra modului cum apare motivatia. Sunt elaborate doua teorii importante ale motivatiei bazate pe proces : teoria asteptarilor si teoria echitatii. Ideea de baza care strabate teoria asteptarilor este convingerea ca motivatia este determinata de rezultatele pe care oamenii le asteapta ca urmare a actiunilor lor la locul de munca. Componentele de baza sunt : rezultatele, instrumentalitatea, valenta, asteptarea, forta. Teoria echitatii este o teorie procesuala care afirma ca motivatia isi are sursa in compararea eforturilor pe care cineva le face intr-un anumit post si a recompenselor pe care le obtine, cu eforturile si recompensele altei persoane sau grup. Dincolo de aceste nevoi ce trebuie satisfacute si care se ierarhizeaza in mod diferit de la o persoana la alta un rol important in cariera unei persoane il are si mediul profesional, schimbarile care survin in campul muncii datorate mai multor elemente : reducerea resurselor, cunoasterea, schimbari in credintele sociale, politice si economice, obiceiuri, educatia. Ce este cariera ? Cariera este o succesiune evolutiva de activitati si pozitii profesionale pe care le atinge o persoana ca si atitudinile, cunostintele si competentele asociale, care se dezvolta de-a lungul timpului.
107

Cariera influenteaza mai multe aspecte ale vietii unei persoane : cati bani va castiga ; ce haine va purta ; ce beneficii va avea in urma slujbei ; pentru ce organizatie / companie va lucra; oamenii cu care va intra in legatura ; ce munca va presta; unde va lucra ; cat timp va lucra ; ce responsabilitati va avea ; ce lucruri va invata ; ce abilitati ii trebuie ; ce interese personale isi vor gasi expresia in munca. Cariera este un aspect important al vietii unui om si cuprinde mai multe stadii :exploatarea, stabilizarea ; avansarea si mentinerea, finalul carierei. Orientarea carierei cu toate implicatiile a reprezentat punctul de interes al cercetatoriilor care au elaborat teorii legate de identitatea ocupationala a individului. Teoria ancorelor carierei stipuleaza ca pe masura ce persoana se cunoasta mai bine si capata o identitate ocupationala mai clara se formeaza perceptia unui tipar distinct al talentelor, scopurilor, nevoilor si valorilor proprii. Individul este centrat pe munci de tipuri de activitate cum ar fi : competenta tehnica/ functionala, competenta manageriala, siguranta, autonomia si creativitatea. Teoria motivationala are in vedere nevoile si scopurile individului din punct de vedere cognitiv. Adaptarea vocationala este expresie a procesului de motivare si adaptare a persoanei care cauta roluri sa fie compatibile cu ele si sa se reorienteze dupa unele schimbari sau pierderea unei pozitii anume. Aceste roluri vocationale pot fi executate in diferite arii ale societatii (munca, familie, comunitate, vacanta). Rolurile prin munca sunt importante deoarece celeleate pot fi realizate daca o persoana isi castiga existenta prin munca. Rolul omului in societate este sa munceasca sa-si aduca contributia la evolutia societatii. Pentru a patrunde intr-un anumit grup sau organizatie, pentru a avea un anumit rol, statut, educatia este esentiala in acest sens. Metodele de alegere a carierei sunt astfel dependente de ceea ce a invatat individul sa faca si cum sa faca si de cat de mult o cariera de succes
108

este dimportanta pentru el. Exista doua metode de alegere, una traditionala si una moderna in care componentele care sunt luate in considerare sunt aceleasi dar intr-o ordine putin inversata. SLUJBA CARIERA VIATA CARIERA VIATA SLUJBA

Planificarea fiecarei cariere este o alta responsabilitate a managementului si inseamna a dezvolta si implementa programe care trebuie sa fie compatibile cu specificul afacerii, cu structura organizatiei si cu aspiratiile angajatilor. Ultima parte a lucrarii este studiul de caz care analizeaza tendintele, mutatiile conceptului de cariera in spatiul romanesc. Sunt analizate toate elementele implicate in dezvoltarea carierei, modul in care influenteaza reusita in cariera.

Din perspectiva sistemului de valori oamenii se orienteaza diferit in cariera. Tipurile de personalitate luate in considerare sunt : Conventional ; Artistic ; Realist ; Social; Intreprinzator; Investigativ.

Nici o persoana nu reprezinta doar un tip de personalitate ci o combinatie de doua poate trei tipuri de personalitate. Nici o persoana nu reprezinta doar un tip de personalitate ci o combinatie de doua, poate trei tipuri de personalitate. Satisfactia in munca este astfel dependenta de o multime de caracteristici personale cu implicatii deosebite. Factorii care contribuie la satisfactie sunt diversi, dar in acelasi timp si cu consecinte enorme in caz de insatisfactie profesionala. Satisfactia este un aspect important al vietii deoarece contribuie la perceperea reusitei sau nereusitei in cariera/viata. O cariera de succes este conditionata si de implicarea conducerii organizatiei prin departamentul de resurse umane in planificarea carierei, consilierea individului. Pentru initierea proaspetilor angajati un mentor din cadrul organizatiei, o persoana care este responsabila si care cunoaste mersul lucrurilor in corporatie ii va ajuta sa se integreze si sa faca fata eventualelor probleme. In orice organizatie managerii se confrunta cu o serie de probleme privind dedezvoltarea carierelor angajatilor : Managementul angajatilor la mijlocul carierei ; Managementul muncitorilor mai in varsta ; Managementul problemelor munca / familie.
109 110

CAPITOLUL 8 DEZVOLTAREA SI EVALUAREA PERSONALULUI 1. INTRODUCERE

Necesittile de instruire apar din patru direcii principale: problemele noilor angajai; deficienele din activitatea angajailor schimbarea organizaional cerinele exprimate la nivel individual. Pentru a satisface n mod eficient aceste cerine, este nevoie de o abordare sistematic, parcurgand: evaluarea performanei, teoria nvrii, principalele diferene ntre modul cum sunt instruii oamenii i modul n care inva fiecare, elementele fundamentale ale instruirii sistematice, identificarea necesitilor de instruire (adic de invare), proiectarea i implementarea activitilor de instruire i a instruirii pe baz de competen, evaluarea acestora, principalele elemente ale sistemelor de dezvoltare managerial

posibilitile de mbuntire a performanei. Interviul se finalizeaz printr-o decizie de aciune concret, pe care urmeaz s-o execute angajatul, fie de unul singur, fie mpreun cu managerul su. Aceast aciune se materializeaz sub forma unui plan de mbuntire a postului, promovarea pe alt post sau o majorare salarial Noiunea de evaluare a performanei se refer de obicei la evaluarea activitii cadrelor sau a managerilor, nu la cea depus de muncitori. Exist dou mari categorii de evaluare: - convenional (formal); - neconvenional (informal). Evaluarea neconvenional este evaluarea continu a performanei unui angajat, facut de managerul su n cursul activitii obinuite. Acest tip de evaluare este ad-hoc, bazndu-se n aceeai msur pe intuiie, i pe dovezi concrete ale rezultatelor obinute; prin aceasta este un produs secundar al relaiei cotidiene ntre manager i subordonatul su. Evaluarea convenional este mult mai raional i ordonat dect cea neconvenional. Ne vom referi mai departe Ia metoda convenional, adic evaluarea performanei angajatului intr-un mod sistematic i planificat. Exist mai multe motive pentru care organizaiile desfaoar proceduri de evaluare, i care pot fi rezumate dup curn urmeaza: - pentru a identifica nivelul perfornanei n munca a unui angajat; - pentru a afla care sunt punctele tari i slabe ale unui angajat; - pentru a permite angajailor s-i mbunteasc performana; - pentru a asigura o baz pentru sistemul de recompensare a angajailor n funcie de contribuia adus de ei la ndeplinirea obiectivelor organizaiei; - pentru a-i motiva pe angajai la nivel individual; - pentru a le afla necesittile de instruire i perfecionare profesional; - pentru a afla care este potenialul lor de performan; - pentru a obine informaiile necesare in planificarea succesiunii. Motivul cel mai bun pentru care se adopt un sistem de evaluare a personalului este de a se atrage atenia asupra perforrnanei angajailor, avnd ca scop: recompensarea echitabil a acestora; identificarea celor cu potenial de promovare sau transfer. Managerii sunt rspunztori pentru obinerea rezultatelor dorite. Aceste rezultate se obin prin administrarea resurselor urnane, materiale i financiare ce trebuie rnonitorizate. Monitorizarea nseamn stabilirea unor seturi de norme, cuantificarea performanelor realizate i luarea msurilor
112

2. EVALUARE PERFORMANTE ANGAJATI

Numai o parte minor a activittilor specifice managementului de personal se ocup de evaluarea angajailor la nivel individual. Aceste activitti sunt n primul rnd cele de selecie i evaluare, dar mai cuprind i chestiuni de soluionare a reclamaiilor i cazuri disciplinare. n toate celelalte cazuri, atenia se concentreaz nu asupra indivizilor, ci asupra posturilor, structurilor organizatorice, procedurilor sau grupurilor de persoane. Evaluarea performanelor angajailor se concentreaz asupra procedurilor, iar planificarea forei de munc i negocierea colectiv se concentreaz asupra indivizilor considerai ca grupuri. Evaluarea indivizilor din punct de vedere al performanei activitii lor profesionale presupune o anumit calitate a judecii manageriale, care aeaz o mare responsabilitate pe umerii managerilor implicai. Este o sarcin pe ct de delicat, pe att de complex Orice abordare sistematic a evalurii performanei va ncepe cu completarea unui formular adecvat. Aceast etap pregtitoare va f urmat de un interviu, n care managerul i angajatul supus evalurii discut
111

cuvenite. In privina resurselor umane, acest lucru presupune luarea msurilor necesare pentru mbuntirea performanei prin mijloace de instruire i de asisten, adic prin dezvoltare rnanagerial . Pentru McGregor(1960) : Programele de evaluare sunt proiectate n aa fel nct s asigure nu numai un control mai sistematic asupra comportamentului subordonailor, ci i pentru a controla comportamentul superiorilor . Prin urrnare, el consider c programele de acest fel promoveaz cauza Teoriei X, adic un stil managerial care pornete de la ipoteza c oamenii sunt instabili , incapabili s-i asume rspunderi i, prin urmare, trebuie strict supravegheai i controlai. Cnd discuia se refer mai degraba Ia aspectele practice i concrete dect la filozofia managerial, problema principal care se pune const nu n justificarea ideii de evaluare a performanei, ci n ntrebarea dac aceast evaluare este corect i echitabil. Dificultatile legislative intampinate in evaluarea performantei sunt legate de : - documentaia de evaluare; - stilul n abordarea evalurii; - cultura organizaiei. Dac avem o cultur care favorizeaz controlul i cuantificarea capitalului uman, atunci este foarte probabil s se impun un sistem de evaluare a participanilor, dar care va conine ce! puin unele criterii msurabile pe baza crora s poat fi judecat perforrnanta. Intr-un alt tip de situaie, unde se ncurajeaz atitudinea deschis i participativ, orice sistem este discutat mai nti cu cei irnplicai, avnd drept rezultat posibil o rezolvare n cornun a problemelor, i mai puin o chemare la ordine n fata superiorului direct. Exist multe modalitti prin care se poate alctui un formular de evaluare. Aspectele cheie rmn totui, de fiecare dat aceleai, dup cum urmeaz: - centrul de atenie al evalurii, adic postul sau persoana care l deine; - criteriile de performan alese; - sistemul de notare a performanei. Daca in centrul ateniei se afl postul, i nu persoana care l ocup, formularul de evaluare cere de obicei evaluatorului s caute mai
113

degrab gradul de reuit n realizarea obiectivelor postului dect s fac observaii cu privire Ia atributele personale pe care le deine ocupantul postului. Acolo unde n centrul ateniei se afl persoana, i mai puin postul, situaia se inverseaz - evaluatorul are ca sarcin s prezinte mai degrab o situaie a calitilor i atitudinilor deintorului postului dect a succesului relativ nregistrat de acesta n obinerea de rezultate. Subiectul central al evalurii determin tipul de criterii pe baza crora este judecat performana, precum i sistemul de notare ce urmeaz a fi folosit. In formularele care solicit mai degrab informaii despre persoana dect despre performana acesteia pe post se pune accentul pe: - criterii generalizate; - sisteme generalizate de notare a performanei; - calitile individuale, i mai puin rezultatele obinute; - ntrebrile cu rspunsuri nultiple, ca metod de descriere a performanei. Prima dificultate intmpinat n cadrul unei astfel de metodologii este cea de cuantificare. De exemplu, cum poate un manager s aprecieze, n mod corect, calitile de conductor sau de gandire judicioas, ale unui subordonat? Cea de-a doua dificultate rezid n gradul de relevan. De exemplu, ct de importante sunt, pentru reuita n activitate, sarguina i atenia la costuri? A munci din greu nu este sinonim cu a munci eficient; iar prudena n materie de costuri poate deveni un dezavantaj, dac descurajeaz iniiativa sau capacitatea de a lua decizii. O a treia dificultate const n aceea c managerii care completeaz formularul trebuie s se bazeze pe impresii subiective, n loc de date concrete. Evaluarea performanelor angajailor Formular de evaluare cu accent pe calitile individuale ( Anexa 1 scheme ) Pentru multe organizaii, cea mai bun cale de a ajunge la realitate este prin plasarea n centrul activitii de evaluare a sarcinilor i responsabilitilor aferente posturilor. Accentul se pune pe rezultate, prin comparaie cu normele prestabilite i dup luarea n calcul a mprejurrilor n care s-au realizat. Ceea ce se nelege prin realitate depinde parial de percepiile celor implicai, adic de modul n care vd ei lucrurile, i parial de datele obiective, adic de informatiile care pot fi verificate de o ter parte. Pentru a ncorpora astfel de elemente ntr-un formular de evaluare, sunt necesare documente de tipul celui prezentat n Figura de mai jos. Printre metodele orientate spre rezultate se numara i practica, din ce n ce mai uzitat, de
114

evaluare a angajailor n baza unui contract incheiat pe o perioad de un an/6 Iuni, care stipuleaz anumite obiective precise, convenite ntre angajat i managerul su. Formular de evaluare orientat spre rezultate ( Anexa 1 scheme ) Un formular de evaluare conceput cum permite identificarea aspectelor relevante ale postului i stabilirea unor obiective msurabile, cu ajutorul crora s se evalueze performanta ocupantului postului, de o manier echitabil i corect. Criteriile de evaluare pot f orientate fie n direcia personalitii, fe n cea a rezultatelor. In cadrul fiecreia dintre aceste dou orientri, evaluatorii trebuie n continuare s msoare performana individual, Iucru pe care I pot face cu ajutorul uneia sau mai multor scale de notare. Principalele variante existente sunt dup cum urrneaza: Evaluarea performanelor angajailor n mod satisfactor. Mai departe, acelai autor recomand ca, n procesul destabilire a acestor standarde, s fie cutate acelea care se refer la: Cantitate (Ct de multi?) Calitate (Ct de bine?) Timp (Pn cnd?) Costuri (Cu ce pre?) Exemplul ilustreaz metodologia sugerat de Humble i de ali partizani ai managementului prin obiective. n acest exemplu, toate posibilele criterii de performan pot fi msurate in termeni cantitativi. Se pot utiliza i standarde calitative . Trebuie ntreesut influena unor factori cum ar fi structurile de remunerare, arhitectura postului, schemele de disponibilizare i supravegherea sectoarelor productive, pentru a se ajunge la perspective veritabile de schimbare.
Criteriile de evaluare pot f orientate fie n direcia personalitii, fe n cea a rezultatelor. Dar, n cadrul fiecreia dintre aceste dou orientri, evaluatorii trebuie n continuare s msoare performanta individual, Iucru pe care I pot face cu ajutorul uneia sau mai multor scale de notare. Principalele variante existente sunt dup cum urrneaza:

- Scale de notare liniare sau grafice, unde evaluatorul are n fat o list de caracteristici sau obligaii aferente postului i trebuie s bifeze sau s ncercuiasc nota corespunztoare de pe o scal numeric, alfabetic sau alt gen de gradaie elementar. Iat cteva exemple:

A B C D E (Excelent) (Inexistent) Initiativ 1 2 3 4 5 (Sczut) (Ridicat) Initiativ Excelent Bun MedieSlab - Scale comportamentale sau behavioriste, unde evaluatorul are n fa o list cu elementele cheie ale postului, pentru care exist fe o serie de noiuni de identiftcare, fe numai formularea celor dou tipuri extreme de comportament posibil. n Figura 23.2 de mai sus este prezentat un exemplu n acest sens. O alt scal, referitoare Ia relaiile cu clienii, ar putea prezenta o serie de atitudini posibile fa de client, ncepnd de la cea mai bun, spre exemplu Se ocup ntotdeauna de clienti ntr-o manier politicoas i eficient i terminnd cu cea mai proast: Aproape nepoliticos fa de clieni i total ineficient. - Set de rezultate/obiective impuse. - Rapoarte liber redactate, adic far a fii necesar respectarea unui tipar impus, unde evaluatorii rspund la ntrebrile din formularul de evaluare sub forma unui material de tip eseu. Scalele cel mai des utilizate n practic sunt cele liniare chiar dac metodele orientate spre rezultate i cele sub form de rapoarte scrise i au partizanii lor declarai in randul mai multor companii. Un alt tip de abordare, pe care nc nu l-am menionat deloc, este auto-evaluarea, unde angajaii n cauz fie redacteaz un raport anual cu privire Ia activitatea depus, fie rspund Ia ntrebrile formulate ntr-un document de evaluare. Interviul de evaluare este ntlnirea oficial, fa n fa, dintre deintorul postului i managerul su, n cursul creia sunt discutate datele din formularul de evaluare i n urma cruia se iau anumite decizii importante n legtur cu salariul, promovarea n funcie i instruirea profesional - spre exemplu. Judecnd dup studiile axate pe chestiunea evalurii, majoritatea managerilor detest obligaia de a conduce procedurile anuale de evaluare a personalului din subordine. Maniera n care managerul abordeaz un interviu de evaluare va f puternic influenat de viziunea proprie asupra scopului urmrit prin interviu. Interviurile de evaluare pot s urmreasc mai multe scopuri: - s evalueze performana recent a angajatului; - s defineasc idei de mbuntire a activitii pe post; - s identifice problemele i/sau s examineze posibilele ocazii aferente postului; - s amelioreze comunicarea ntre superior i subordonaii si; - s furnizeze angajatului feedback n legtur cu performana sa pe
116

Initiativ

115

post; - s asigure argumentaia necesar pentru revizuirea salariilor; - s identifice potenialul de performan/posibilitile de promovare sau transfer; - s identifice necesarul de instruire i perfecionare profesional. Evident, unele dintre scopurile enumerate mai sus presupun ca managerul i subordonatul su s discute mpreun problemele comune, celui evaluat mai mult dndu-i-se s neleag c exist posibiliti de mbuntire a situaiei. AlteIe, ns, presupun accentuarea diferenei de poziii ntre cei doi, managerul acionnd n calitate de reprezentant aI celora din ealonul superior, care transmite spre treapta de jos a piramidei aprecierile acestora. Restul se ncadreaz undeva ntre aceste dou extreme.

3. PREGATIREA PROFESIONALA A FUNCTIONARILOR PUBLICI

Fr ndoial c personalul care i desfoar activitatea n sistemul administraiei de stat trebuie s aib o anumit pregtire, deoarece eficiena serviciilor publice din administraia statului este determinat i de nivelul de pregtire al funcionarilor publici implicai n desfurarea activitilor. Un sistem al administraiei publice, ncadrat cu suficiente resurse materiale i financiare, dar cu funcionari nepregtii profesional i managerial, nu i poate ndeplini funciile, irosind resursele existente. De asemenea, cele mai bune legi administrative nu dau rezultatele ateptate dac nu sunt aplicate n interesul societii de ctre funcionari bine pregtii pentru a desfura activiti specifice. Frecvent, conducerea sistemului administrativ n Romnia neglijeaz pregtirea profesional i managerial a funcionarilor i menine un numr de personal mult mai mare dect cel necesar, nlocuind calitatea prin cantitate. n administraia statului nu exist funcii publice care s nu solicite nici un fel de pregtire profesional i/sau n domeniul managementului. Dobandirea cunotinelor fundamentale, generale, nu este suficient. Este necesar o pregtire special pentru exercitarea funciilor publice, n vederea folosirii cunotinelor obinute ntr-o anumit ramur a activitii. De asemenea, este indispensabil i meninerea cunotinelor la nivelul dezvoltrii contemporane a tiinei i tehnicii de specialitate. In mod corespunztor, urmeaz a se acorda atenie pregtirii profesionale a funcionarilor, care exercit funcii de conducere, ct i a
117

funcionarilor care ocup funcii de execuie. Prin urmare, competena profesional i cea n domeniul managementului public sunt absolut necesare pentru obinerea eficientei la nivelul sistemului administrativ prin previzionarea corespunztoare a evoluiilor viitoare, organizarea activitii, gestionarea resurselor, motivarea angajailor i controlul modului de desfurare a proceselor. Este evident necesitatea efecturii unor schimbri majore n statutul funcionarului public. Astfel, funcionarul public cu funcie de conducere trebuie s devin un manager public. Se mentioneaza existenta urmatoarelor categorii de competente ale functionarilor publici: 1. Competena profesional; 2.Competena managerial; 3.Competena politic; 4. Competena etic. Competena este capacitatea unei persoane de a realiza, n mod corespunztor i cu eficien maxim, sarcinile care i revin. Competena este cea care genereaz performana, respectiv productivitatea i eficacitatea. De altfel, performana unui manager public se reflect n performana instituiei publice pe care o conduce. Caracteristicile managerului public sunt atribute eseniale, proprii tuturor funcionarilor publici care dein funcii de conducere, indiferent de profesia lor de baz, specificul postului, respectiv natura activitii desfurate n sistemul administrativ. Se poate afirma c orice funcionar public trebuie s aib o pregtire general, specific domeniului n care lucreaz. n timp, aceste concepte fundamentale sunt dezvoltate i completate cu informaii rezultate din practic i din procesul de pregtire care trebuie s aib un caracter permanent. De asemenea, se accept ideea c atingerea unor performane de ctre funcionarii publici poate fi rezultatul unui proces permanent care conduce la competen profesional. De altfel, competena profesional se mbin n mod armonios cu competena managerial, respectiv capacitatea unui funcionar public de a conduce un grup de persoane, un domeniu distinct, o instituie public sau un sistem format din mai multe instituii specializate. Pentru funcionarii publici cu funcii de conducere, care trebuie s acioneze ca manageri publici, sunt necesare cteva caracteristici eseniale indiferent de profesia lor de baz, nivelul ierarhic pe care se situeaz, respectiv specificul activitii. Dac introducerea sistemului poate sau nu s mbunteasc
118

performana organizaiei este un aspect care atrage alte opinii. Mai nti, accentueaz contribuia individual fat de efortul de grup, ceea ce este foarte important pentru buna funcionare a unei organizaii, n general. Mai mult dect att, sistemul poate permite determinarea productivitii muncii pentru fiecare funcionar public i corelarea acestui rezultat cu salariul efectiv. Competena, respectiv performana, marcheaz momentul final al unui proces permanent de pregtire i perfecionare a pregtirii funcionarilor publici n domeniul de specialitate i al managementului, n special. In prezent, este unanim recunoscut faptul c valoarea unui sistem administrativ const nu att n mijloacele materiale i financiare de care dispune, ct mai ales n potenialul su uman. Avnd n vedere c, n mare msur, realizarea deciziilor politice, progresul economico-social general depind de funcionalitatea sistemului administrativ, este explicabil atenia deosebit care trebuie acordat pregtirii funcionarilor publici. Varietatea activitilor desfurate n instituiile publice ar putea determinao abordare diversificat a pregtirii funcionarilor publici, n general. Pe de o parte, multidimensionalitatea i caracterul de sintez al managementului public determino specializare a funcionarilor publici pe posturi i funcii publice, iar, pe de alt parte, acestea determin o pregtire general diversificat care se dezvolt prinrotaia pe posturi i funcii a funcionarilor publici. Dei cea de a doua abordare are multiple avantaje, cele mai multe sisteme administrative sunt proiectate i funcioneaz potrivit primei accepiuni. Abordarea problemei pregtirii personalului pentru instituiile publice din sistemul administrativ implic o serie de precizri. Acestea se refer la pregtirea necesar pentru funciile publice de conducere de nivel superior, care au un pronunat caracter politic, funciile publice de specialitate ocupate de specialitii sistemului afIate tot pe nivelurile superioare ale structurii i posturile i funciile publice pentru care este necesar doar o pregtire medie i care, de regul, se situeaz pe nivelurile inferioare ale structurii sistemului administrativ. Este necesar o pregtire medie, de baz, pe care trebuie s o aib orice funcionar public, indiferent de postul i/sau funcia public pe care le ocup. La aceasta se adaug pregtirea de specialitate, ntr-un domeniu distinct i nu numai pentru funcionarii publici cu funcii de conducere, iar corolarul este reprezentat de pregtirea n domeniile rnanagernentului i psihosociologiei.
119

Este necesar o abordare detaliat a acestor aspecte, deoarece majoritatea specialitilor ignor elemente importante, indispensabile pentru profilul viitorilor funcionari publici. Astfel, unii specialiti consider pregtirea n domeniul dreptului ca fiind cel mai important aspect pentru profilul unui funcionar public. Alii consider c este suficient o pregtire de baz ntr-o instituie public sau pe lng o instituie public din sistemul administrativ. Dincolo de aceste abordri limitate se poate considera c pregtirea funcionarului public presupune un proces complex i continuu. Complexitatea rezult din succesiunea treptelor de nvmnt pe care un funcionar public trebuie s le parcurg ncepnd cu coala elementar i terminnd cu acele cursuri postuniversitare, de specializare ntr-un domeniu distinct de activitate. Continuitatea este o alt latur important a procesului de pregtire i marcheaz de fapt preocuparea pentru perfecionarea continu a pregtirii funcionarilor publici. De altfel, aceasta reprezint o obligaie legal pentru toi funcionarii publici. Rspunderea pentru organizarea perfecionrii pregtirii profesionale a funcionarilor publici revine ministerelor de resort i celorlalte organe ale administraiei publice centrale i locale i instituiilor publice, n general. Legea nr. 2/1991 privind perfecionarea pregtirii profesionale conine cteva forme de perfecionare a pregtirii profesionale: - Instruire la locul de munc sub controlul direct al efului; - Participarea la cursuri organizate n cadrul instituiei publice sau n altele precum i n centrele de perfecionare a pregtirii special constituite; - Implicarea n programe personale de perfecionare, care presupun i verificarea periodic a cunotinelor asimilate; - Participarea la stagii de pregtire, respectiv specializare n ar i n strintate, n instituii de nvmnt superior, inclusiv postuniversitar. Se organizeaz, de asemenea, consftuiri periodice cu autoritile administraiei publice pentru anumite categorii de funcionari, conferine, simpozioane, schimburi de experien etc. Interesant de analizat este structura procesului de formare a viitorilor specialiti ai instituiilor publice din administraia central i local, care dezvolt o carier n acest sector. In unele ri, se face o difereniere a funcionarilor publici nc de la recrutarea lor n cadrul sistemului. n alte ri democratice, prioritate au candidaii cu anumite aptitudini, caliti i cunotine chiar dac nu a existat o pregtire special pentru ocuparea unui post sau unei funcii publice. Se consider c un sistem administrativ funcioneaz bine dac
120

este condus bine, prin urmare, cel mai important este rezultatul activitilor desfurate. Acestea trebuie s reprezinte fundamentul pentru determinarea veniturilor funcionarilor publici, n general, i a celor cu funcii de conducere, n special, renunndu-se astfel la abordrile limitative care promoveaz recompensarea n funcie de pregtire, vechime, poziia n ierarhie i/sau orientarea politic a unor funcionari. A ) Pregtirea medie Cunotinele obinute n colile elementare sunt insuficiente chiar pentru ocuparea funciilor tehnice legate de activitatea de registratur i altele auxiliare. In viitor, activitile auxiliare urmeaz a fi automatizate, astfel nct un absolvent al colii generale nu va putea rezolva problemele tehnice complexe din compartimentul su de activitate. Pregtirea medie n liceele de specialitate i n alte asemenea instituii este satisfctoare pentru majoritatea funciilor din administraie. Numrul de absolveni pe care l pot oferi asemenea coli, este ns insuficient n raport cu cerinele. n practic, se aplic principiul unei ntreptrunderi a funcionarilor cu studii medii i superioare. Se stabilesc condiii n sensul c persoanele cu studii medii urmeaz s fie implicate ntr-un stagiu mai ndelungat de activitate practic dect candidaii cu studii superioare. De altfel, nu ar fi raional ca instituiile administrative s fie ncadrate numai cu funcionari cu studii superioare, nlturndu-se candidaii cu studii medii de specialitate. Ocuparea de ctre candidaii cu studii superioare a funciilor pentru care este suficient pregtirea medie de specialitate ar nsemna o cheltuial suplimentar de resurse. Constituie o realitate, de altfel, ocuparea unor posturi i funcii publice, care necesit pregtire superioar de ctre personal cu studii medii de specialitate. Pregtirea funcionarilor din administraie poate fi asigurat, fie n cadrul instituiilor administrative, fie n coli administrative. O asemenea pregtire are avantajul c ia n considerare cerinele practice ale administraiei. Astfel, prin leciile practice desfurate n instituiile administrative de funcionari cu experien, care cunosc modul de rezolvare a unor situaii complexe, noii funcionari sunt pregtii pentru exercitarea sarcinilor.
121

In sistemul administrativ se pot organiza coli, de exemplu n cadrul ministerelor, pentru serviciile exclusive ale acestora. O asemenea form prezint inconvenientul c presupune pregtirea unor funcionari strict specializai iar funcionarul care lucreaz n domeniul respectiv are tendina s considere c administraia se reduce la sarcinile pe care aceasta le ndeplinete. Pe lng instituiile administrative se mai pot organiza coli administrative pentru formarea funcionarilor cu pregtire medie. In unele ri s-au creat coli superioare de pregtire a funcionarilor pentru administraie n cadrul institutelor administrative. In aceste institute programa de pregtire ine seama de toate condiiile care urmeaz a fi satisfcute de funcionarii publici integrai n sistemul administrativ. n Romnia, preocuprile pentru crearea unor instituii de nvmnt n care s se formeze viitorii funcionari publici cu pregtire medie sunt oarecum limitate. Frecvent, posturile i funciile publice, pentru care este suficient pregtirea medie, sunt ocupate de personal cu o pregtire general, care a absolvit n unele situaii doar coala primar, iar n altele la aceasta se adaug i liceul. B ) Pregtirea universitar Pregtirea universitar este general i creeaz posibilitatea formrii unor funcionari polivaleni. Exist dou posibiliti de recrutare a funcionarilor publici pentru instituiile administraiei publice. Prima const n atragerea unor absolveni din nvmntul superior juridic, dar, aa cum realitatea a demonstrat, nu se poate presta o activitate administrativ eficient fr noiuni de tiin a administraiei, a managementului sau tiin politic. In prezent, n cadrul facultilor de drept au fost introduse i astfel de discipline. Cea de a doua posibilitate const n atragerea personalului din nvmntul superior economic-administrativ. In cadrul institutelor cu profil economic administrativ, pe parcursul a patru ani de studiu, tinerii dobndesc o pregtire specific domeniului administraiei publice, ntruct exist o palet larg de discipline de specialitate: bazele administraiei publice, drept administrativ, management n administraia public, sociologie administrativ, managementul serviciilor publice, management public etc. Astfel, nvmntul superior economic, prin specializrile n domeniile managementului public i administraiei, asigur o pregtire general corespunztoare noilor persoane care urmeaz s-i desfoare
122

activitatea n sistemul administraiei de stat. Persoanele respective, n baza pregtirii pe care o dobndesc pe perioada studiilor i dup satisfacerea unei perioade de doi-trei ani de practic n sistemul administrativ ocupnd funcii de execuie, pot fi promovate n funcii de conducere n instituiile administrative respective. C ) Pregtirea postuniversitar Completarea cunotinelor n domeniul administraiei i/sau continua actualizare a acestora poate fi realizat i n cadrul unor cursuri postuniversitare. Practica a demonstrat c cele mai bune rezultate se obin la cursurile postuniversitare atunci cnd se pune problema nu att de asimilare a diferitelor dispoziii legale privind funcionarea sistemului administrativ, ct a orientrii participanilor asupra principiilor tiinei administraiei, ale managementului n acest sector i, bineneles, ale dreptului administrativ. De obicei, cursurile se organizeaz n cadrul institutelor de nvmnt superior i au perioade de desfurare limitate. In Romania exist un sistem de pregtire i perfecionare profesional a personalului din administraia public local. Cadrul juridic este format din: - Constituia Romniei; - Codul Muncii (Legea nr. 10/1972), modificat cu Decretul-lege nr. 147 /1990 (art. 13, alin. 1); - Legea nr. 2/1971 privind perfecionarea pregtirii profesionale (art. 1) Buletinul Oficial nr. 34/1971; - Hotrrea Guvernului nr. 754/1994 privind utilizarea fondurilor de contrapartid generate de ajutoarele acordate Romniei de Uniunea European (pct. 6. 1 din Anex, M. O. nr. 316/1994; - Legea nvmntului nr. 84/1995 (Cap. IV Educaia permanent) M. O. nr. 167/1995; - H. G. nr. 542/1995 privind organizarea colii Naionale de Studii Politice i Administrative, M. O. NR. 166/1995; - Legea Administraiei Publice Locale nr. 69/1 99 1; - Ordinul Ministerului Finanelor nr. 1 394/1 995 pentru aprobarea clasificaiei indicatorilor privind finanele publice (Anexele nr. 1,2,3, lit. b, art. 30, alin 30. 01.) Monitorul Oficial nr. 152/1996; - H. G. nr. 1321/1996 pentru modificarea i completarea H. G. nr. 542/1995. M. Oficial. nr. 333/1996. Cu sprijinul Uniunii Europene, n cadrul Programului PhareDELOG, pentru administraia public local din Romania, a fost conceput sistemul de pregtire si perfecionare profesional a reprezentanilor
123

alei i a funcionarilor din administraia public local. Programul derulat n perioada 1993-1994 s-a desfurat sub conducerea unui Comitet de Coordonare format din reprezentani ai celor trei organizaii neguvernamentale ale autoritilor administraiei publice locale (Asociaia Preedinilor Consiliilor Judeene din Romania, Federaia Municipiilor din Romnia i Federaia Oraelor din Romnia), ai Parlamentului i ai unor ministere i departamente ale Guvernului (Departamentul pentru Administraie Public Local, Departamentul pentru Integrare European i Consiliul pentru Coordonare, Strategie i Reform Economic). Infrastructura acestui sistem de pregtire a fost conceput ca o reea naional de centre teritoriale, uniti cu personalitate juridic, cu finanare din venituri extrabugetare (sume alocate n bugetele locale pentru perfecionare personalului, donaii, fonduri din asisten internaional, cercetare etc.) aflate sub autoritatea administraiei publice locale, fiind conduse de cte un consiliu de administraie format din reprezentani ai autoritilor administraiei publice locale din judeele arondate la fiecare din acestea, pe baza propunerilor lor i a respectrii principiului autonomiei locale. Centrele teritoriale organizate pe principiul autonomiei locale sunt sprijinite n activitatea lor numai din punct de vedere didactic i metodologic de ctre Departamentul pentru Administraie Public Local i Ministerul nvmntului, prin coala Naional de Studii Politice i Administrative, prin avizarea regulamentelor de organizare i funcionare propuse i aprobate de consiliile de administraie ale acestora, precum i n organizarea, aprobarea i desfurarea programelor de pregtire. De asemenea, Departamentul de Administraie Public Local sprijin centrele i prin intermedierea includerii acestora n programe de asisten tehnic internaional, avnd ca specific reforma n administraia public local, iar ca partener Guvernul Romniei, precum i de aliniere a lor la Reeaua European a Organizaiilor de Formare, care funcioneaz pe lng Consiliul Europei (E.N.T.O.C.E.). Personalul din administraia public central i local care particip la programele de perfecionare i/sau specializare profesional, organizate la coala Naional de Studii Politice i Administrative prin Centrul de Perfecionare a Funcionarilor Publici din Administraia Central i Local este reprezentat de: - Prefecii i subprefecii; - Directorii generali, directorii adjuncii ai acestora din ministere i din celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice, precum
124

i consilierii minitrilor; - efii de servicii i birouri din ministere i din celelalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice; - efii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i celorlalte organe centrale de specialitate ale administraiei publice i adjuncii acestora; - Directorii generali ai prefecturilor i celelalte categorii de personal din aparatul tehnic de specialitate al prefecturilor; - Secretarii Consiliilor judeene i cei ai Consiliilor locale municipale i oreneti; - Personalul care exercit atribuiile statului n domeniile strii civile, autoritile tutelare i ocrotirii minorilor; - Alte categorii de funcionari publici, la solicitarea beneficiarilor, n limita posibilitilor de instruire. Exist preocupri pentru extinderea acestei forme de pregtire a funcionarilor publici alei din administraie, deoarece reforma n acest sistem poate deveni o certitudine, doar cu participarea efectiv a unui personal cu pregtire profesional i managerial specific.

CAPITOLUL 9 MANAGEMENTUL STRESS-ULUI 1.DEFINITIA STRESS-ULUI

Din ce n ce mai muli angajatori ncep s acorde o atenie rnai rnare dect n trecut efectelor produse de stres asupra personalului lor. Ce este stresul? Cea mai potrivit definiie ar suna cam aa: reactiile adverse, n plan psihic i fiziologic, pe care le are o persoan atunci cnd nu este capabil s fac fa solicitrilor Ia care este supus. Stress-ul este declanat mai puin de problemele externe cu care se confruntam, ct de modul n care facem fata (sau nu reuirn s facem fata) acestor probleme. Astfel, majoritatea oamenilor se confrunt cu o mare diversitate de factori de presiune n cursul ntregii lor existene, iar despre unii s-ar putea spune c se sirnt stimulai i dau maximurn de randament doar cnd se afl sub tensiune, mai ales la serviciu. Dar, din momentul in care incetm s facem fa n mod adecvat tensiunii, simptomele de stress vor ncepe s-i fac apariia.

2. SIMPTOMELE STRESS-ULUI
Simptomele imediate de stress se pot manifesta sub forrn de: indigestie, ameeli. dureri de cap, dureri de spate, pierderea poftei de mncare, insomnii i iritabilitate sporit. n timp, printre simptome se pot numara: boli ale sisternului cardiovascular, ulcer gastric, depresii nervoase i alte mbolnviri grave. Simptomele de stres, indiferent dac sunt declanate de probleme profesionale sau familale/sociale, vor conduce n final Ia reducerea performaiiei de munc, la pierderea motivaiei i la creterea absenteisrnului.

3. FACTORI DE STRESS
Intr-un amplu studiu cu privire la stress, desfurat n anii 1960 (Holmes i Ralick), majoritatea evenimentelor de via puse n legtur cu posibila apariie a stress-ului (de exemplu: decesul soului/soiei, divorul, moartea unei rude apropiate, accidente sau boli ale persoanei n cauz, pierderea locului de munc, pensionarea, schimbarea situaiei financiare etc.) au loc n cadrul existenei casnice i sociale, i nu la serviciu. Cu toate acestea, dat
125 126

fiind c oamenii i aduc propriile probleme cu ei la serviciu, puin rnai conteaz, ntr-un anumit sens, dac factorul declanator aI strii de stres are sau nu Iegtur cu serviciul, deoarece efectul asupra individului rmne acelai, iar performana profesional va fi, dup toate probabilitile, influenat negativ. Majoritatea cercettorilor admit c stresul reprezint o reacie personal i subiectiv la tensiune, deci depinde de percepia fecrui individ, att asupra dimensiunii problemei cu care se confrunt, ct i a capacitii personale de a-i face fa. In cazul n care indivizii consider c problema poate f iiiut sub control i suiit ncreztori in capacitatea cle a-i face fa, atunci e puiii probabil s apar sirnptome de stres, indiferent care ar f presiunile exercitate de problema respectiv. Dar, dac problerna este perceput ca difcil de rezolvat, iar individului ii lipsete ncrederea n forele proprii, stresul nu va intarzia s-i fac apariia. Un alt factor de stres la serviciu l constituie modul n care indivizii percep posibilele rezultate ale activitilor Ior profesionale, mai ales din punct de vedere al reuitei sau nereuitei relative. Foarte adesea, rezultatele sunt vzute ca nesigure. Acolo unde individul nu consider c rezultatul prezint importan, stresul este foarte puin probabil. Dar n cazul n care rezultatele sunt considerate atat incerte, ct i irnportante (spre exemplu, sernnarea unui contract masiv de vanzare, elaborarea unui raport crucial, sau pur i simplu abilitatea de a-i face pe plac efului direct), exist mult mai multe anse de apariie a stresului.

... Statele membre trebuie s ia msuri concrete pentru a institui regula conform creia orice comportament de natur sexual sau bazat pe apartenena la un anumit sex, care afecteaz demnitatea femeilor i brbailor la locul de munc, inclusiv comportamentul superiorilor i aI colegilor de serviciu, este inacceptabil, dac: a) persoana vizat consider c respectivul comportament este nedorit, jignitor i depete limitele rezonabilului; b) respingerea de ctre persoana vizat a comportamentului respectiv, sau acceptarea Iui de ctre persoana vizat ... este utilizat n mod explicit ca motiv al unei decizii ce afecteaz posibilitatea persoanei respective de a avea acces la pregtire profesional ... ncadrare n munc ... promovare, sau ca motiv pentru orice alt gen de decizie de serviciu; c) creeaz un mediu profesional inhibant, ostil sau umilitor pentru persoana vizat de comportamentul respectiv. Orice persoan pe care colegii de munc o consider diferit fat de ei, sau oarecum vulnerabil, poate deveni victima unui caz de hruire. Atenia cea mai mare a fost acordat hrtuirii de natur sexual, pe care femeile - n principal, dar nu n exclusivitate - o sufer din partea brbailor. Hruirea se poate ns declana i din cauza prejudecilor rasiale sau religioase, a apartenenei sau neapartenenei la un anumit sindicat, precum i din cauza atitudinilor manifestate fa de tineri, persoane handicapate sau membri ai altor grupuri minoritare. Hrtuirea poate lua diverse forme: contact fzic nedorit, propuneri sau limbaj insinuant, glume fcute n public, mesaje jignitoare afisate sau scrise pe perei, izolarea persoanei n cauz sau refuzul de a colabora cu ea, evitarea oricrui contact profesional sau social cu persoana n cauz (ostracizare), sau situaiaopus, cnd persoana respectiv este cicalita peste rnsur i i se solicit o atenie exagerat. Pentru angajatorii care nu iau msuri mpotriva cazurilor de hruire, consecinele sunt de dou tipuri principale: mai intai, sunt pasibili de a rspunde n faa unui tribunal de munc (de exemplu, n baza legilor privitoare la discriminarea sexual i Ia relaiile ntre rase) sau a unei instane civile (de exemplu, pentru iiclcarea obiigaiilor contractuale), iar costurile unor astfel de proceduri pot fi destul de ridicate; n al doilea rnd, exist toate ansele ca performana profesional a organizaiei lor s aib de suferit, din cauza tensiunilor interne, a f1uctuaiei mrite de personal, a creterii absenteismului i a unui moral sczut n plan general. Care ar fi msurile pe care trebuie s le ia angajatorul, pentru a reduce la minirnum posibilitile de hruire? Iat-Ie n continuare doar pe cele mai importante:
128

4. HARTUIREA LA LOCUL DE MUNCA

Acest subiect este frecvent abordat sub emblema legislaiei referitoare Ia egalitatea de anse, dat find c multe cazuri de hruire la locul de munc au motivaie fe de natur sexual, fe rasial. Pe de alt parte, ns, din moment ce consecinele concrete ale hruirii sunt, de obicei, mai degrab simptome de stres dect probleme de drepturi ale angajailor, vom analiza acest subiect n cadrul capitolului de fa. Ce este hruirea? n mod evident, are a face cu dreptul fiecruia dintre noi de a ni se respecta demnitatea personal la locul de munc. Cnd tovarii de munc, sau colegii, sau superiorii, ne supun Ia presiuni exagerate care n mod evident ne provoac o stare de disconfort psihic, atunci, Ia prima vedere, s-ar putea spune c avem de a face cu un caz de hruire. Iat definiia formulat de Comisia European, n cadrul Recomandrii cu privire 1a protejarea demnitii femeilor i brbatilor n rnediul profesional (noiembrie 1991):

127

Elaborarea i publicarea unei declaraii clare de politic n privina acestei chestiuni, care s cuprind exemple definitorii ale noiunii de hruire i ale efectelor acesteia, s clarifice normele de comportament pe care angajai trebuie s le respecte, precum i penalizrile prevzute pentru nclcarea lor. Asigurarea unui sistem corespunztor i funcional de comunicare, prin interrnediul cruia angajaii s poat reclama n mod confidenial orice caz de hruire. Asigurarea unui sistem funcional de msuri disciplinare adecvate, prin interrnediul cruia contravenienii s poat fi tratai ferm, dar corect. Asigurarea condiiilor nece sare pentru ca acuzaiile de haruire s fie anchetate i rezolvate fr intarziere. Asigurarea unor servicii corespunztoare de consiliere, atat pentru reclamani, cat i pentru cei acuzai de hruire. Prin interrnediul comunicaiilor interne, popularizarea n cel mai nalt grad a dezideratelor organizaiei, privitor la cazurile de hruire ntre angajai.

stresului. Primele au ca scop eliminarea potenialului de situaii stresaiite, in timp ce ultimele ncearc s menin stresul ntre limite rezonabile, atunci cnd se constat apariia lui. Ambele categorii de rnsuri sunt puse n practic rnai degrab la nivel organizaional dect individual. A ) Prevenirea stresului de ctre organizaie Sursele probabile de stres pentru indivizi cuprind caracteristicile postului, relaiile de munc, structura organizaiei i cultura acesteia. Dat fiind c, atunci cnd se situeaz la un anumit nivel, exigena poate avea un efect pozitiv asupra perforrnanei angajailor, ce anume pot face organizaiile pentru ca, pstrnd de bun voie un grad benefic de dificultate, s se asigure totui c presiunile exercitate asupra indivizilor nu vor conduce la stress? lJn astfel de echilibru este greu de atins, pentru orice organizaie sanatoasa i activa. Exist ins unele msuri ce pot fi luate pentru a furniza angajailor stimulentele necesare, fara a provoca o acumulare cronic de stress. Iat n continuare doar cteva exemple: B ) Contra-msuri pentru prevenire Definirea posturilor ntr-o maniera care s permit un grad rnaxim de exercitare a competenelor i discernamantului propriu de ctre detintorul postului, incorpornd sarcini suficient de variate i de dificile pentru a-i menine interesul treaz. Conceperea activitii astfel inct deintorul postului s aib un anumit grad de responsabilitate, oferindu-i-se suficient autoritate i permindu-i-se s ia parte la deciziile care ii influeneaz activitatea, precum i stabilirea unor obiective care s nu intre n conflict cu obiectivele de munc ale celorlali. Incurajarea cadrelor superioare n a adopta stiluri participative de conducere. acordand atenia cuvenit atat nevoilor individuale ct i celor aferente activittii colective i grupului ca ntreg. Incurajarea spiritului de echip, astfel nct membrii echipei s se sprijine reciproc, iar rolul fiecruia dintre ei s fie valorizat cum se cuvine. Incurajarea comunicrii ntre departamente-sectoare, precum i pe vertical, de-a lungul lanului ierarhic managerial, precum i asigurarea unui feedback constructiv ctre fiecare individ (privind rezultatele muncii, evaluarea de personal etc.). Delegarea autoritii de decizie n aa fel nct la fiecare nivel aI organizaiei oamenii s poat lua parte la deciziile care le inf1ueneaz munca i posibilitile de promovare.
130

5. INDICATORII DE STRESS IN CADRUL ORGANIZATIEI

Atunci cnd angajaii unei organizaii sufer de stres, efectele acestei situaii vor rnbrca, de obicei, cel puin una din formele urmtoare: niveluri ridicate de mbolnvire i absenteism; scderea productivitii i incapacitatea de atingere a obiectivelor impuse; creterea ratei accidentelor i a celei de eroare; numr crescut de conf1icte interne ntre angajai; rat exagerat a fluctuaiei de personal. Plecnd de la premisa c aceste manifestri vizibile de stres nu reprezint, probabil, dect vrful aisbergului, atunci exist toate ansele ca organizaia s se confrunte cu o serie de alte simptorne care indic lipsa de satisfacie n munc. Costurile provocate organizaiei ar putea fi substaniale, deci conducerea superioar are tot interesul s irnplementeze rnsuri destinate s reduc nivelul de stress, pentru ca organizaia in intregul ei s funcioneze corespunztor. Msurile pe care conducerea le poate lua pentru a reduce stressul n rndurile forei de munc, ar putea fie imprite in dou mari categorii: (1) msuri de prevenire a stresului i (2) msuri de reducere a
129

Dezvoltarea unei culturi organizationa1e n care atitudinea fa de angajai este una pozitiv, atenia fa de calitatea produselor/serviciilor este ref1ectat n respectul fa de cunotinele, competenele i contribuia angajailor, iar greelile sunt vzute mai degrab ca prilejuri de a nva din propria experien dect ca motive de critic. C ) Msuri de reducere a stressului

ocaziile exterioare i de a le utiliza pe amandou pentru a depi cu succes situaiile generatoare de stres. In esen, consilierea reprezint un proces in care consilierul il ajut pe clientul su: s identifice problema, s admit care ar fi rezolvarea ideal sau de preferat i s ia n considerare modalitile prin care s-ar putea realiza rezultatele dorite. Organizaiile care asigur servicii de consiliere pentru angajaii lor o pot face la nivel intern, prin utilizarea propriitor consilieri calificai, sau pot apela la serviciile unei organizaii de consultan din exterior. Una din metodele care se bazeaz pe asisten extern este Programul de Asisten pentru Angajai, n cadrul cruia angajatorul contracteaz o frm specializat n servicii de consiliere, care s furnizeze asisten de acest tip pentru personalul angajat. De obicei, acest aranjament este sub forma unui serviciu telefonic: angajaii pot suna Ia orice or din zi sau din noapte pentru a cere sfatul specialistului n privina unor probleme de munc sau personale. In mod normal, exist totui un numr maxim de apeluri pe care un angajat le poate face la telefonul respectiv. Acolo unde este cazul, consilierea se poate face i de manier direct, fa n fa, undeva n afara sediului organizaiei. Caracterul confdenial al discuiilor cu clienii este garantat n orice mprejurare organizaiei care a contractat serviciile de consiliere nu i se comunic dect numrul de apeluri primite, tipul problemelor ridicate i alte informatii de natur general care nu duc n nici un mod la identificarea persoanelor n cauz. Ce ii determin pe angajatori sa asigure un astfel de serviciu? n primul rand, e vorba de o optic luminat asupra interesului propriu, in sensul c, atunci cand angajaii sunt nefericii, nelinitii sau foarte stresai, nu vor fi capabili s dea un randament ridicat la locul de rnunc, plus c s-ar putea s-i ia rnai rnulte concedii medicale i chiar s-i schimbe serviciul, ducand astfel la creterea f1uctuaiei de personal. Prin urmare, este in interesul direct al organizaiei s previn o astfel de utilizare neeconomic a resurselor umane de care dispune, iar asigurarea unor servicii calificate de consiliere poate reprezenta una din rnodalitile de sustinere a performanei angajailor, de realizare a obiectivelor comerciale i de a demonstra ataamentul firmei fa de angajaii si, ca persoane individuale.

Reducerea numrului de schimbri impuse fiecrui individ sau fiecrei echipe. Limitarea complexitii procedurale i de alt natur n executarea sarcinilor. Asigurarea posibilitii ca angajaii s-i poat exprima sentimentele i nelinitea n faa cuiva - ef, colegi, consilieri calificai. Asigurarea de faciliti sociale i sportive. Asigurarea de faciliti materiale, cum ar f masa la cantin i grupuri sanitare adecvate.

6. SERVICII DE CONSILIERE PE PROBLEME DE STRESS

A devenit din ce n ce mai normal ca organizaiile s asigure servicii calificate de consiliere pentru angajaii Ior. Conform Institutului de Personal i Dezvoltare, ntr-o declaraie de principii n Iegtur cu consilierea Ia locul de munc (1992), prin consiliere la locul de munc se nelege situaia n care o persoan utilizeaz un set de metode sau competene pentru a ajuta alt persoan s-i gndeasc organizat i s-i asume responsabilitatea propriilor decizii, indiferent dac este vorba de hotrri privitoare la viaa profesional sau la cea privat. Persoana respectiv poate fi un consilier profesionist sau un manager cu pregtire special n tehnici de consiliere. Declaraia de principii a Institutului atrage atenia c, n multe cazuri, dei sunt sincer bine intenionai i inelegtori, colegii de munc pot face, fr s-i dea seama, remarci sau sugestii neavenite pentru persoana af1at sub stres. Ca urmare, este nevoie de sprijin calificat, iar din moment ce majoritatea managerilor nu posed nici talent, nici pregtire special n materie de consiliere, tot ce se poate cere de la ei n aceast privin ar fi capacitatea de a-i da seama dac un angajat are sau nu nevoie de consiliere. Foarte semnificativ este concluzia implicit c fiecare individ deine, n el nsui, potenialul de a-i depi propriile probleme, consilierea dandu-i posibilitatea de a-i descoperi rezervele interioare, de a identifica
131

132

7. BUNASTAREA LA LOCUL DE MUNCA

Subiectul bunstrii este dificil de separat de celelalte aspecte a!e relatiilor cu angajaii n cadrul organizaiei. In sensul de grij fa de nevoile materiale ale angajailor, protecia bunstrii este n general acoperit prin legislaia cu privire la protecia muncii i a snttii, Astfel, chestiuni cum ar fi sigurarea facilitilor de igien personl (toalet, duuri etc.), de odihn, de servire a mesei, de acordare a primului ajutor i aa mai departe, sunt acoperite prinprevederi legale. n sens de asigurare financiar, bunstarea este acoperit prin sistemul de remunerare i salarizare. Astfel, pensiile, plata concediilor de boal, asigurrile de sntate i altele asemenea, sunt furnizate ca parte a retribuiei totale a angajailor Serviciile la nivel individual se acord n general ca supliment peste cele deja existente. De exemplu, intr-un caz de boal, dei necesitile financiare imediate ale angajatului respectiv vor fi, de obicei, rezolvate prin sistemul de plat a concediilor rnedicale aplicat de organizaie, uneori este nevoie ca angajatul n cauz s fie vizitat de un reprezentant al organizaiei, care s-l asigure c toate ci!e de comunicare cu frrna i rrnn n continuare deschise, sau c nu a fost uitat de colegii si. Alte exemple de protecie corporatist a bunstrii angajailor in cazurile : Cazuri de deces Angajai vrstnici i pensionari Probleme de serviciu Probleme familiale. In plus fa de cele enumerate mai sus i care ref1ect preocuparea fa de angajatii af1ai n situaii difcile, exist i benefcii oferite pur dezinteresat i voluntar, cum ar fi asigurarea gratuit a controlului stomatologic de rutina, a controalelor periodice i a serviciilor de coafor. Serviciile de protecie a bunstrii de grup sunt, de obicei, sub forma accesului la cantin, la cluburi sportive sau cluburi sociale, precurn i organizarea de activiti ad hoc, cum ar fi petrecerile de Crciun (pentru pensionari, pentru copiii angajailor etc.). S-ar prea c angajatorii nu ncearc dect rareori s fac o evaluare a facilittilor pe care le asigur n materie de protecie a bunstrii. Dac ar f s-o fac, ar trebui s rspund la o serie de ntrebri elementare: Care sunt motivele pentru care asigurm astfel de facilitti? n ce msur se poate spune c angajaii notri i doresc i au nevoie de asemenea faciliti?
133

Este cazul ca anumite beneficii s fie ncorporate n retribuia total, adic sub form de element permanent de recompensare a angajailor? Estimativ, ct de mult cheltuim pentru protecia bunstrii? Care sunt benefciile aduse organizaiei i celor direct interesai de funcionarea ei? Indubitabil, cteva dintre rspunsuri vor putea f gsite printre msurile de reducere i de prevenire a stresului, menionate ceva mai devreme n cuprinsul acestui capitol. n ceea ce privete protecia muncii, a sntii i bunstrii angajailor n mediul profesional, majoritatea regulilor elementare sunt stipulate printr-o form sau alta de reglementri Iegale. Cu toate acestea, este important s se recunoasc faptul c obligaiile decurgnd din lege nu impun, de obicei, dect respectarea unor standarde minimale. Organizaiile care sunt sincer preocupate de bunstarea propriilor angajai vor accepta s aplice i spiritul legii, nu numai Iitera ei, n materie de exigene privitoare la protecia muncii i a sntii. Ceea ce nseamn c, n practic, astfel de organizaii vor merge mult mai departe dect li se cere prin litera legii. Scopul urmrit prin Legea din 1974 i prin directivele UE este de a-i determina pe toi cei implicai n astfel de probleme s-i asume obligaiile ce le revin i s le indeplineasc n mod contiincios.

134

CAPITOLUL 10 MANAGEMENTUL TIMPULUI 1.INTRODUCERE

Sunt putini cei care constientizeaza faptul ca timpul este o resursa strict limitata si , desi in multe locuri se lucreaza sub presiunea dead-line-uri , constat lipsa generala a unei organizari cu adevarat eficiente si a unei intelegeri reale a valorii timpului . Vina principala a acestei stari de fapt apartine , in primul rand , culturii specific comuniste de care romanii nu au apucat inca sa se departeze . Timpul trece , leafa merge , daca o problema nu se rezolva de la sine , atunci nici nu mai merita rezolvata , pauzele lungi si dese , cheia marilor succese , iata numai cateva dintre principiile invocate adeseori de romani in legatura cu munca pe care o depun in cadrul unei institutii . Daca mai adaugam si greaua mostenire a sistemului birocratic ( care nu a fost inca si nu va fi curand infrant ) si dificultatea cu care noile tehnologii sunt introduse mai ales in intreprinderile de stat , ne putem da seama de unde decurg pierderile imense de timp si , implicit , cele financiare , in institutiile romanesti . Aparent , lucrurile par sa se miste mai bine in cadrul firmelor particulare , unde sunt stabilite de la bun inceput principii occidentale si tehnologii moderne de lucru . Dar , de exemplu , chiar si in cadrul acestora functioneaza , deseori , o alta mentalitate specific romaneasca : statul peste program al angajatilor este considerat sinonim cu o cantitate mai mare de munca . In schimb , o companie particulara isi stabileste de la bun inceput principiile si sistemul de lucru , problema principala ramanand sa pastreze in timp aceste reguli . Este vorba aici , de cultura specifica fiecarei institutii in parte . O firma poate stabili si anumite valori cu care angajatii sunt de acord si le respecta , de aceea este foarte important rolul managerilor si al departamentului de resurse umane in implementarea si pastrarea acestor valori . Prima si cea mai importanta regula pentru folosirea eficienta a timpului o reprezinta buna organizare . De la stilul de lucru al fiecarui angajat in parte pana la sistemul de comunicare intre departamente si la modul in care managerul general gestioneaza propriul timp , exista multi factori care influenteaza eficienta muncii . Pentru a ilustra tot acest sistem descriem activitatea generala a unei organizatii pentru a identifica numeroase puncte unde are loc o pierdere de timp .Oricat de bine ar fi pus la punct un asemenea sistem , cei care aplica
135

regulile institutiei sunt oamenii , si , atata vreme cat acestia nu constientizeaza valoarea muncii lor cu toate termenele limita si listele cu programari afisate , in mod sigur ai de a face cu scurgeri de timp .

2. MODALITATI DE PIERDERE A VREMII

ORGANIZAREA PERSONALA este primul si , poate , cel mai important factor din cauza caruia se pierde timp . Exemplu : Dezastrul total de pe birouri , hartii diverse , etc cautarea un ui anumit document intr-un anumit moment iti ia aproximativ 15 minute . Lipsa unei ordini stricte in orice suport de depozitare dosare , fisiere , arhive , etc . LIPSA SPATIULUI PERSONAL Mai multe persoane au acces la acelasi birou Pozitionarea biroului te poate expune intreruperii colegii solicitandu-ti ajutorul pentru lucruri mai urgente NERESPECTAREA STRICTA A FISEI DE POST Exista fisa de post pentru fiecare angajat , dar toate au la sfarsit mentiunea orice alta activitate solicitata Aglomerarea cu prea multe sarcini a angajatilor STABILIREA PRIORITATILOR Este neclara Nu se alcatuieste la inceputul fiecarei zi o lista si un orar cu programarea activitatilor Intreruperi din partea colegilor nu duce la respectarea listei chiar daca e alcatuita . Sedintele in cadrul carora se stabilesc obiectivele pe perioada urmatoare nu au loc cu strictete . IDENTIFICAREA PRIORITATILOR Trebuie sa cedezi prioritatilor sefilor si , astfel , intarzii cu propriile sarcini ATITUDINEA FATA DE COLEGI Persoanele saritoare isi pierd vremea CLASIFICARI ALE SARCINILOR Sunt putini cei care isi ierarhizeaza sarcinile de la cele foarte importante si foarte urgente la cele neesentiale ALTE TIPURI DE INTARZIERI Fumatul Sistemele de arhivare nu exista arhive la zi decat in contabilitate ( eventual ) nu se alcatuiesc liste de intrari-iesiri Trasul de timp
136

COMUNICAREA INTRE DEPARTAMENTE Neefectuarea la timp a reparatiilor tehnice Intarzierile frecvente nerespectarea dead-line-urilor Lipsa comunicarii adecvate telefon , fax , fata in fata, in functie de conjunctura Sedintele lipsa locului , intreruperile , etc . Timpul sefilor isi pierd vremea cu lucruri care nu trebuie sa le faca ei Greselile de orice fel Comunicarea cu cei de pe teren nu pot fi contactati cand e nevoie Comunicarea cu cei din afara organizatiei Delegarea muncii sarcinile nu se dau intotdeauna persoanei potrivite

CAPITOLUL 11 MANAGEMENTUL CONFLICTULUI 1. INTRODUCERE

Conflictele constituie o components naturala ireversibila a vietii sociale.Un studiu efectuat de catre Asociatia Americana de Management a relevat faptul ca managerii superiori si intermediari isi consuma circa 2 h din timpul lor pentru solutionarea unor situatii conflictuale. Datorita acestui fapt tot mai multi specialisti considera managementul conflictului ca fiind la fel de important ca si celelalte functii ale managementului.

Lipsa ordinelor clare nehotararea 3. CONCLUZII

2. DEFINIREA CONFLICTULUI
Termenul de conflict este utilizat pentru a descrie o serie de stari afective ale indivizilor cum ar fi: nelinistea, ostilitatea, rezistenta, agresiunea deschisa, precum si toate tipurile de opozitie si interactiune antagonista, inclusiv competitia.

Pierderile majore de timp apar tocmai datorita indivizilor si a felului in care percep timpul lor si al celorlalti . Pe de o parte , nu li se aduce aminte constant scopul pe care il au intr-un anumit loc de munca ; pe de alta , ei insisi gasesc inutil sa-si termine treaba mai repede , deoarece pot avea surpriza sa li se mai dea de lucru in plus . Trebuie inteles insa , ca nici un program nu este in totalitate inflexibil . El doar te ajuta sa iti planifici mai bine activitatile si sa ai sub ochi lista , din ce in ce mai scurta , a indatoririlor pe care trebuie sa le duci la capat .

3. TIPURI DE CONFLICTE
Din punct de vedere al esentei lor conflictele pot fi: esentiale (de substanta) generate de existenta unor obiective diferite; afective, generate de stari emotionale care vizeaza relatiile interpersonale; de manipulare pseudo - conflicte.

Din punct de vedere al subiectilor aflati in coflict pot exista urmatoarele categorii de conflicte: conflictul individual interior conflictul dintre indivizi din acelasi grup din grupuri diferite din organizatii diferite conflictul dintre indivizi si grupuri conflictul intergrupuri conflictul dintre organizatii
137 138

Adesea, participantii la o disputa se afla imobilizati de anumite dezechilibre de forte, ideologii diferite etc, avind tendinta de a extinde arille de dezacord, indreptandu-se, in mod inevitabil spre escaladarea conflictului. Teama privind forta pe care ar putea-o determina-o partea adversa , neincrederea, precum si imposibilitatea de a circumscrie punctele de disputa fac tot mai dificile eforturile de realizare a unui acord. In acelasi timp, tendinta de a recurge la actiuni de constrangere duce la diminuarea sanselor de cooperare, facand dificila ajungerea la o intelegere mutual avantajoasa. Acestea sunt conflictele distructive, scapate de sub control, care nu au putut fi solutionate la momentul oportun, fie pentru ca partile nu au manifestat un interes real, fie ca problemele au fost atit de grave incat nu s-a putut ajunge la o solutie acceptata de cei implicati. Pe de alta parte, indivizii si grupurile care sunt multumiti cu o anumita stare de lucruri pot fi facuti sa recunoasca problemele si sa le rezolve doar atunci cand simt o opozitie, conflictul in acest caz avind un caracter benefic. Conflictul benefic face ca indivizil si organizatifle sa devina mai creative si mal productive. Conflictul impledica situatiile de stagnare ale indivizilor si organizatiflor, elimina tensiunile si faciliteaza efectuarea shimbarilor. Teoria si practica timpurie a managementului au considerat conflictul ca avind un caracter disfunctional. In ultimil ani aceasta conceptie a fost in mod serios reconsiderata, apreclindu-se ca, intr-o organizatie eficienta, un anumit grad de conflict este necesar. Intr-o astfel de conceptie, conflictul este inevitabil, iar responsabilitatea managerului este de a-l stapani, de a-l solutiona intr-un mod care sa contribuie la cresterea performantelor organizationale. Caracteristici Conflict distructiv Conflict benefic Conflictul este generat de erori Conflictul este generat de cauze multiple Este scapat de sub control, nefiind Poate fi mentinut la un nivel solutionat la momentul oportun ontrolabil. Problemele au fost atat de grave incat Se poate ajunge la o solutie nu s-a putut ajunge la o solutie acceptata de cei implicati. acceptata. Comunicarea dintre competitori devine Comunicarea dintre competitori anevoioasa si nedemna de incredere. devine intensa si demna de incredere Capacitatea fiecarei parti de a observa si Fiecare parte observa si raspunde
139

de a raspunde la intentiile celeilalte este la serios afectata. intentife celeilalte. Mijloace pentru obtinerea unor avantaje Actiuni in forta, denaturarea Competitie deschisa realitatii,informatie trunchiata. Evolutie Cu cat conflictul avanseaza iar mizele Cu cat conflictul avanseaza iar devin mai importante cu atat sansele mizele devin mai importante, ajungerii la o solutionare devin tot mai cresc eforturile si investitiile reduse cresc existand sanse de ajungere la o solutionare. Factori de influenta Importanta si numarul punctelor de Importanta si numarul punctelor disputa de competitie Numarul si importanta participantilor Numarul si importanta participantilor Cheltuielile pe care participantii sunt Cheltuielile pe care participantii dispusi sa le suporte. sunt dispusi sa le suporte. Numarul constrangerilor morale Numarul constrangerilor morale abandonate in timpul confruntarii. pe care cei implicati se simt datori sa le respecte Efecte Efecte negative asupra realizarii Indivizii si organizatiile devin obiectivelor mai creative si mai productive Resursele personale si organizationale Permite distribuirea mai eficienta se consuma in conditii de a resurselor, elimina tensiunile si ostilitate,dispret, existand o permanenta faciliteaza efectuarea stare de nemultumire schimbarilor. Inchiderea fabricilor Asigura motivatia personalului ducand la un comportament creator. Creste coeziunea,gradul de organizare si loialitatea personalului.

4. SURSE DE CONFLICT
Comunicarea defectuoasa
140

Oferirea unor informatii insuficiente, trunchiate sau folosirea unor metode, mijloace si canale inadecvate sunt manifestari specifice perioadelor post-dictatoriale,fiind generate atat de inabilitatea grupurilor decizionale in asigurarea "trasparentei"manageriale,cat si de sentimentul de frustrare, pe care il incearca cei care isi simt afectate drepturile intr-un sistem democrat' Cel mai adesea, lipsa comunicarii este o sursa de conflict. In astfel de situatii,singura cale de solutionare a conflictului o reprezinta cooperarea,care permite fiecarei parti sa afle pozitia si argumentele celeilalte parti.daca cei antrenati in conflict doresc sa coopereze in scopul gasirii celei mai acceptabile solutii,ei pot incepe prin a schimba,in mod deschis si sincer,informatii relevante,fiind posibil a privi dincolo de subiectele aflate in mod aparent in disputa si a descoperi cauzele reale ale conflictului.Schimbul de informatii permite fiecarei parti sa aiba acces la rationamentele si cunostintele celeilalte,neincrederea,confuzia si neintelegerea putand fi astfel diminuate in mod sensibil. Neintelegerea mesajelor determinate de transmiterea defectuasa a informatifor de la manageri la subordonati sau invers,poate genera un conflict structural. Folosirea unui limbaj prea specializat poate duce la interpretari subiective ce au acelasi rezultat. Dezacordul vizeaza indeosebi aspectele etice,modalitatile in care ar trebui sa fie exercitata puterea,luandu-se in considerare probitatea morals si corectitudinea.Astfel de diferende afecteaza atat alegerea obiectivelor cat si a metodelor.Orice incercare de solutionare a conflictului se transforms intrun adevarat "dialog intre surzi",dupa principiul "care pe care". Grupurile tind sa devina specializate si diferentiate ca scopuri,obiective si personal . O astfel de diferentiere duce in mod frecvent la conflicte de interese sau de prioritati chiar atunci cand se urmareste realizarea acelorasi scopuri organizationale.De exmplu,in scopul imbunatatirii situatiei economice financiare a unei firme,compartimentul de vanzari urmareste ca preturile sa fie cat mai mici,pentru a atrage clientii,compartimentul de productie vizeaza ca preturile sa fie cat mai mari pentru a mari costurile de prelucrare,iar compartimentul de aprovizionare,sa fie folosite materialele din stoc pentru a diminua imobilizarile. Unii manageri au tendinta de a alimenta si escalada conflictele interpersonale tocmai pentru a-si consolida pozitiile lor in cadrul organizatiei.Managerii autoritari care isi simt amenintate pozitiile ,stiu ca daca grupul condus este fragmentat in mai multe subgrupuri intre care exista deosebiri de interese,ele sunt mai usor de manipulat.Ambiguitatea

informatiilor,prezentarea deformata a realitatii,denaturarea rationamentelor celorlalti sunt principalele mijloace ale managerilor incompetenti. In cazul unor resurse limitate la nivelul organizatiei,dezvoltarea unor elemente structurale afecteaza posibilitatile celorlalte.Fiecare organizatie are acces la personal,la resurse banesti, materiale, echipamente si spatii cu caracter limitat.Ca urmare a alocarii lor pe elemente stucturale,apar si cauzele generatoare de conflicte. In situatia in care doua sau mai multe departamente ale unei organizatii depind unele de altele ,conflictul stuctural este de neevitat.Relatiile dintre departamentele unei organizatii sunt determinate de reactiile unora la necesitatile celorlalte,de corectitudinea schimbului de informatii sau atitudinea membrilor unui departament fata de celelalte departamente si membrii acestora.In aceste cazuri,conflictele inter-grupuri se manifesta prin distorsionarea sau blocarea informatiilor, prin supraevaluarea necesitatilor pentru a bloca posibilitatile celorlalte departamente,precum si prin neincrederea in informatiile oferite de grupurile competitive. Sansele mai mari pe care le au unele grupuri de a avea un statut social considerat de altii mai onorabil, constituie o alta sursa de conflict structural. Un exemplu elocvent in acest caz il reprezinta relatiile dintre compartimentele de productie si administratie ale multor firme intre care exista interactiuni si sentimente ce definesc o stare conflictuala.Managerii de productie considera ca cei din conducerea administrativa incearca sa le submineze autoritatea,ca sufera din cauza unei viziuni limitate si nu inteleg esenta problemelor,ca ideile for sunt naive avand tendinta de a complica problemele.Pe de alta parte,administratia firrnei considera ca managerii de productie opun rezistenta oricarei noutati,ca acestia le solicita sprijinul numai atunci cand situatiile sunt ireversibile sau pentru a da vina pe administratie,ca sfaturile lor sunt ignorate in mod deliberat.

5. MODELE DE CONFLICT
Pentru a explicita cauzele si mecanismele situatiilor conflictuale unii cercetatori au elaborat modele teoretice de conflict.Thomas considera ca modelele de conflict descriu fie procesul, fie structura unei situatii conflictuale. Modelul procesual, elaborat de Pondy, porneste de la premisa ca singura modalitate de intelegere a conflictului este perceperea sa ca un proces mai degraba dinamic decat stabil sua static.Intr-o astfel de acceptiune, procesul
142

141

evolueaza de la conflictul latent la cel inteles, resimtit,ajungand, in cele din urma la conflictul manifest. - Conflictul latent este determinat de consecintele unor episoade conflictuale anterioare.Printre acestea pot fi mentionate:insuficienta resurselor,dorinta de a avea mai multa autonomie,deosebirile dintre scopurile personale si cele ale organizatiei etc.Mediul extern influenteaza si el conflictul latent. - Conflictul inteles apare odata cu constientizarea existentei unor conditii latente. Scopurile sau obiectivele divergente nu creeaza conflictul atata timp cat acest lucru nu este evident. Conflictul se mentine intr-o stare latenta,cei implicati neacordandu-I o importanta semnificativa. El se transforma in conflict resimtit numai atunci cand ne orientam atentia asupra lui. In aceasta faza, chiar daca apare sentimentul de opresiune, amenintarea este abia perceptibila si, de regula, se considera ca "nu merita sa I se acorde atentie ". In acelasi timp, multitudinea prioritatilor fac ca individul sa-si focalizeze atentia numai asupra unui numar restrans de probleme.Asadar pot exista-mai multe conflicte decatputem stapani.Datorita acestui fapt,conflictul inteles nu. devine neaparat conflict resimtit. - Conflictul manifest se exprima prin comportment ,reactiile cele mai frecvente fiind apatia,atitudinea dramatica ,ostilitatea deschisa sau agresivitatea.Managerii,prin mecanismele pe care le au la indemana,pot sa preintampine manifestarea deschisa a conflictelor. Consecintele situatiilor conflictuale devin un factor de mediu pentru urmatorul episod conflictual.Daca un conflict a fost solutionat,partile implicate se pot indrepta spre o cooperare;in caz contrar,conflictul creste in intensitate,cuprinzand parti sau probleme ce nu au fost implicate initial.

In acest caz poate fi aplicata strategia relaxarii limitate ,care consta in realizarea unor intelegeri asupra unui numar de probleme individualece pot fi separate de aspectele mai largi si mai importante ale disputei,ale caror solutionari sunt mai dificil de realizat. Se trece astfel de la o situatie de conflict total, in care singurele alternative de rezolvare sunt Victoria sau infrangerea,la o disputa cu o gama mai larga de posibilitati de rezolvare, de pe urma careia pot beneficia ambele parti. Alegerea strategiei optime de management al conflictului trebuie sa aiba in vedere urmatorii factori: - seriozitatea conflictului; chestiunea timpului(daca trebuie rezolvat urgent sau nu); - rezultatul considerat adecvat; -puterea de care beneficiaza managerul; preferintele personale; - atuurile si slabiciunile pe care le manifesta in abordarea conflictului Luand in considerare gradul de satisfacere, atat a propriilor interese cat si ale grupului advers,Thomas identifica cinci metode de solutionare a conflictelor. Alegerea uneia sau alteia dintre cele cinci metode se face in functie de contextul situatiei conflictuale.

6. STRATEGII IN MANAGEMENTUL CONFLICTELOR

Pentru manageri este important sa cunoasca spectrul posibilitatilor de a trata si stapani conflictele organizationale.Cunoscand esenta si cauzele conflictelor, managerii le pot evita sau, atunci este necesar ,pot sa orienteze desfasurarea conflictelor in cadrul unor limite controlabile. Indiferent de metoda concreta de solutionare a conflictelor,trei actiuni preliminare ar putea sa duca la cresterea sanselor de reusita: definirea precisa a subiectului disputei; ingustarea terenului de disputa; largirea spectrului posibilitatilor de rezolvare.

143

144

Modalitati Evitare

Situatii conteztuale -Problema este neimportanta sau alte probleme mai importante au devenit mai presante -Nu exista nici o sansa de a-ti satisface interesele; -Declansarea unui conflict este mai plauzibila decatrezolvarea problemei; -Pentru alasa oamenii sa se calmeze si a avea o perspectiva asupra desfasurarii evenimentelor. -Sunt necesare informatii suplimentare. -Altii pot rezolva conflictul intr-o maniera mai eficienta. -Problemele par a fi tan entiale sau simptomatice. -Gasirea unor solutii integratoare entru interese de importanta majora. -Cand obiectivul propriu este de a invata. -Combinarea opiniilor contradictorii. -Castigarea adeziunii tuturor prin luarea in considerare a mai multor interese si realizarea unui consens general.

Acomodare

Colaborare

-pentru realizarea temporara a unui echilibru. -pentru asigurarea unei retrageri "onorabile",atunci cand colaborarea sau competitia nu poate duce la un rezultat pozitiv din punct de vedere al satisfacerii propriilor interese . -Cand se ajunge la concluzia ca propriile rationamente nu sunt corecte. -Pentru a permite ca o alta varianta mai buna sa fie aplicata. -Pentru a obtine credit social in perspectiva ivirii unor probleme viitoare mai importante. -Pentru a minimiza pierderile. -Cand situatia este scapata de sub control. -Cand armonia si stabilitatea sunt esentiale.

Competitie

-Cand rapiditatea decizionala este de o importanta vitala. -In probleme importante,in care trebuie implementate actiuni nepopulare. -In problemele vitale pentru firma, cand managerii sunt convinsi ca punctul for de vedere este corect. -Impotriva celor care rofita de atitudinea in aduitoare. -Obiectivele sunt importante dar riscul declansarii unui conflict este prea mare. -Oponentii cu putere egala sunt hotarati sa puna in aplicare idei care se exclud reciproc.

Alti autori sustin ca in managementul conflictelor pot fi utilizate urmatoarele strategii: Ignorarea conflictului - dace exista pericolul unui conflict distructiv, incapacitatea managerului de a-l aborda poate fi interpretata drept o eschivare de la responsabilitatile manageriale. Tolerarea conflictului - dace conflictul nu este foarte puternic si se considera ca va duce la cresterea performantelor organizationale el poate fi tolerat ;responsabilitatea managerului este de a tine in permenenta sub observatie conflictul pentru ca acesta sa nu devina distructiv. A ) Reducerea sau limitarea conflictului Strategii pe termen scurt: arbitrarea de catre o comisie de arbitraj a carei hotarare este definitive. In cazul conflictelor de munca ,comisia de arbitraj se compune din trei membri, lista persoanelor care pot fi desemnate ca arbitri stabilindu-se o data pe an de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale,dintre specialistii in domeniul economic ,tehnic, juridic etc.,cu consultarea sindicatelor si a Camerei de Comert si Industrie persuasiune incercarea de convingere a unei parti sa renunte la pozitia sa constrangerea "cumpararea "

Compromis

145

146

Strategii pe termen lung: separarea-medierea -apelul - confruntarea B ) Solutionarea conflictului Se poate realiza prin: - fixarea de obiective comune-in conditiile in care o sursa majora de conflicte este reprezentata de urmarirea unor objective diferite, managerul trebuie sa incerce sa propuna obiective acceptate in egala masura de grupurile aflate in conflict; - restructurare - imbunatatirea proceselor de comunicare-barierele de comunicare existente intre manager si ceilalti membri ai organizatiei sau intre acestia din urma ,trebuie reduse,comunicarea dintre membrii organizatiei trebuie stimulata prin intensificarea schimburilor informationale dintre departamente - negocierea integrative-esenta acestui proces este ca nici una din parti nu trebuie obligata sa renunte la aspectele pe care le considera vitale;oamenii trebuie incurajati sa gaseasca o solutie creativa in locul compromisului. C )Prevenirea conflictelor In vederea prevenirii unui conflict distructiv,managerul trebuie: - sa ceara parerile oamenilor si sa-I asculte cu atentie - sa adreseze criticile intr-o maniera constructiva - sa nu porneasca de la premisa ca stie ce gindesc sau ce simt ceilalti cu privire la anumite subiacte importante - inainte de a adopta decizii care ar putea afecta activitatea celorlalti sa-I consulte sau sa-I stimuleze sa participe la elaborarea lor - sa incurajeze persoanele si grupurile care se angajeaza in dispute constructive - sa incerce sa gaseasca cai care sa le permita ambelor parti dintr-un conflict sa paraseasca terenul cu o oarecare demnitate D ) Concluzii Conflictul terbuie considerat un aspect inevitabil al vietii organizatiilor. Cei mai multi oameni considera conflictele ca fiind ciocniri distructive, ireconciliabile, in urma carora unii castiga in defavoarea altora. Un conflict de nivel mediu este necesar pentru a permite evolutia proceselor organizationale si a pregati terenul pentru schimbare. Conflictul poate da nastere motivatiei de a rezolva problemele care altfel trec neobservate, putind duce la un comportament creator. Data fiind importanta deosebita a solutionarii eficiente a stanlor
147

conflictuale, in viitor este necesar ca managerii sa posede mai multe cunostinte despre posibilitatile de rezolvare constructiva a situatiilor conflictuale, iar resursele institutionale alocate solutionarii conflictelor individuale sa fie sporite in mod substantial.

148

CAPITOLUL 12 STRUCTURI ORGANIZATIONALE 1. STRUCTURI SI RETELE

Mintzberg (1979) a adus o contribuie major la ideile de structur a organizaiilor, pe baza studierii intensive a literaturii de specialitate existente n dorneniu. E1 i enun ideile sub forma a patru aspecte elementare, cu ajutorul crora identific urmtoarele caracteristici fundamentale ale structurii organizaiei. - Fundamentele organizaiei - acestea sunt: (1) componentele de baz; (2) mecanismele de coordonare; (3) sistemul fluxurilor. Parametrii de proiectare - acetia sunt: specializarea posturilor; formularea comportamentului; instruirea profesional i ndoctrinarea; gruparea pe uniti; mrimea unitilor; sistemele de planificare i control; instrumentele de coordonare; descentralizarea pe vertical; descentralizarea pe orizontal. Factorii conjuncturali - Mintzberg identific patru factori cu prezen consecventa n consideratiile de structur, dup cum urmeaza: vechimea i mrimea; sistemul tehnic; mediul; puterea. - Configuratiile structurale - Mintzberg consider c exist cinci variante de configurare, pe care le definete dup cum urmeaz: structur simpl; birocraie profesional; form divizionar; adhocraie.

Conform teoriei lui Mintzberg, fundamentele unei organizaii se compun n primul rand din prile eseniale ale acesteia, pe care le identiftc astfel: apexul strategic - adic directorii, directorul executiv i personalul de conducere; linia de mijloc - adic managerii de operaii/de linie; nucleul operaional - adic operatorii i alt personal direct productiv; tehnostructura - adic angajaii de specialitate (inclusiv angajail departamentului de personal); personalul auxiliar - adic angajaii care sigur servicii directe liniilor operaionale. Randamentele cuprind i mecanismele de coordonare i ceea ce Mintzberg numete sistemele de f1ux, ambele fiind explicate n detaliu puin mai departe. Mintzberg conchide c exist cinci mecanisme principale de coordonare pe care organizaia Ie utilizeaz n operarea structurii sale, dup cum urmeaza: Ajustarea reciproca - mecanismul care asigur coordonarea rnuncii prin simplul proces de comunicare informal (de exemplu, aa cum se ntmpl n sistemele organice). Supravegherea (supervizarea) directa - unde coordonarea se realizeaz prin insarcinarea unei persoane cu asumarea responsabilitii pentru munca altor persoane. (aa curn se pune accentul n teoria managerial clasic). Standardizarea proceselor de munca - unde coordonarea este intrinseca diverselor activiti de munc: datorita cerinelor tehnice (specificaiilor) procedurilor prestabilite, programelor etc. (adic, n esen, una din idei1e speciftce managementului tiinific). Standardizarea rezultatelor muncii - unde coordonarea se realizeaz prin intermediul obiectivelor de producie impuse i al cerinelor (de exemplu, aa cum se ntmpla n abordarea Managementului pe baza obiectivelor). Standardizarea competenelor profesionale - unde coordonarea se rea1izeaza prin instruirea angajailor n domenii de cunoatere i calificare precis specificate. Concluzia cercetrilor intreprinse de Miiitzberg asupra structurilor organizaionale se concretizeaz sub forma a cinci tipuri de configuraii - sau seturi de caracteristici - care pot servi drept elemente centrale de atenie n
150

149

studiul organizaiilor. Cele cinci tipuri de configuraii reduc numrul influenelor distincte exercitate de pararnetrii de proiectare, factorii conjuncturali i celelalte caracteristici-cheie ale organizaiei, la o serie de concepte funcionale care pot fi utilizate n studierea organizaiilor. Sau, ca s-1 citm chiar pe Mintzberg: n fiecare configuraie structural altul este mecanismul de coordonare care deine ponderea dominant, alta este partea din organizaie care joac rolul cel mai important i altul este tipul de descentralizare folosit. Varianta de configuraie aleas de conducerea superioar a unei organizaii are implicaii considerabile pentru foarte multe dintre activittile de management al personalului i al resurselor umane, n special pentru recrutarea, selectarea, motivarea angajailor i toate aspectele de instruire i perfecionare profesional.

structurile cu linii de subordonare multiple, cum ar fi echipele de proiect sau structura matricial. Cu toate acestea, o structur dat poate rmne adecvat doar pentm un timp, pentru c apar diferite presiuni n favoarea introducerii unor schimbri, curn ar fi dezvoltarea tehnologiei informaionale i creterea capacittii de reacie la exigenele clientilor. Forma adoptat de organizaie este influenat, totodat, de centralizare i de specializare. Oricare ar fi ea, structura unei organizaii reprezint un echilibm de avantaje i dezavantaje. Se pot defini urmatoarele structuri: structurite funcionale; structurile pe produse sau servicii; structurile geografice; echipele de proiect; structurile matriciale structurile hibride. Structura organizaional formal a unei organizaii definete tipurile de relatii dintre oameni i dintre pozitiile pe care le ocup n organizaie. Munca unui manager este mai dificil i mai complex cnd activitatea subordonailor este interconectat. Structura organizaional trebuie s permit o comunicare ct rnai bun ntre persoanele care trebuie s schimbe informaii. Schemele organizaionale (organigramele vezi ANEXA ) sunt momentul oportun reprezentri grafice ale rolurilor angajailor. Ca atare, ele pot f contaminate cu moduri vecbi de gandire, ce ar putea fi dificil de nlturat. Problemele de structur pot limita eficacitatea unui manager i a echipei sale. Un manager trebuie s-i poat da searna de situaiile n care problemele cu care se confrunt sunt generate de structuri slabe sau inadecvate, pentru a putea adopta msurile corective corespunztoare. Structura unei organizaii reprezint, de regul, un compromis ntre mai multe alternative Ia fel de atractive. Ca atare, ea poate cauza

2. VOCABULARUL STRUCTURII ORGANIZATIONALE

Diagrama organizaional este o reprezentare grafica a structurii formale a unei organizatii, putnd fi utilizat pentru a ilustra relatiile din interiorul echipelor, departamentelor sau unittilor. Pentru a analiza i a nelege aceste relaii, a fost elaborat o terminologie special. Vom defini i explica o parte dintre termenii utilizai, peutru a v ajuta s nelegei problemele care pot aprea atunci cnd se adopt o structur defectuoas sau inadecvat. Mai jos sunt apte termeni, legai de aspectele pe care trebui s le luam in considerare amploarea controlului; ierarhia: organizatiile inalte i plate (sau ascutite) centralizarea i descentralizarea; spectalizarea definirea posturilor; unitatea de comand (conducere ierarhizat liniar) i dubla subordonare comunicarea. Structurile organizaionale pot adopta una din urmtoarele dou forme: structurile ierarhice tradiionale, n care personalul este grupat dup functiuni, produse, servicii sau amplasare;
151

152

dileme. Un manager trebuie s admit acest lucru i s se adapteze unei structuri care nu este ideal. Burns a identifcat dou tipuri de organizaii - cea organic i cea mecanicist - care pot fi plasate la extremittile unei axe continue. Burns sugereaz c organizaia trebuie s-i adapteze structura pentru a se adapta mediului n schimbare.
Scanarea mediului este o tehnic util de detectare a schimbrilor din mediul intern i din cel extern.

3 . STRUCTURI DE COMUNICARE IN CADRUL GRUPULUI

Dac membrii unui grup nu pot face schimb de informatii despre munca lor, grupul nu poate functiona efectiv ca o echip. O structur viabil de comunicare este crucial pentru productivitatea grupului. Pentru manageri dou ntrebri sunt importante: Care sunt tipurile de structuri de comunicare? Care aduce cea mai mare productivitate? Raspunsul la prima ntrebare: sunt cinci structuri de comunicare n cadrul grupului care s-au bucurat de o atenie deosebit din partea cercettorilor. Acestea sunt roata, Y, Ianul, cercul i reelele de comunicare complet unite (completely connected). n roata, un membru al grupului poate comunica din centru cu toi ceilali membri, dar ceilalti nu pot comunica dect cu membrul din centru. Y este o variatie a acestei teme. Este format din trei spie, dou dintre ele formate dintr-un lan de dou persoane. Din nou, un membru al grupului servete ca centru. n lan, membrii sunt legati secvential. Un membru din reeaua gen lan poate comunica doar cu doi membri care sunt imediat lng el. Membrii de la capetele lanului nu pot comunica dect cu o singur persoan. Dimpotriv, n cerc i n retelele complet unite fiecare membru poate trimite i primi mesaje de la oricare alt membru. Reeaua complet unit pune orice persoan din cerc n legtur cu fiecare alt persoan. Aceste reele de comunicare difer n cteva elemente importante: Viteza cu care informaia poate fi transmis Acurateea cu care informaia poate fi transmis Saturaia sau gradul n care informatia este distribuit ntocmai ctre membrii grupului. Saturaia este mare cnd informatia este distribuit ntocmai i mic atunci cnd este distribuit inexact.

Studiul lui Burns sugereaz, totodat, c exist nc dou structuri n organizaie, n plus fa de cea formal. EIe sunt: structura politic; structura de carier. Manevrele politice pot f ntlnite n cele mai multe organizaii. Msura n care pot fi considerate acceptabile sau necesare depinde de organizaie i de etica pe care o mprtii. Reelele sunt, de obicei, nite structuri neformale, existente n aproape toate organizaiile. EIe sunt formate din modele de relatii i canale de comunicare, care i ajut pe manageri s-i nfptuiasc obiectivele. Structurile de carier s-au schimbat n ultimii ani. Este destul de neuzual ca o organizaie s mai recurg la invitaii publicitare de genul Venii la noi s facei carier!. In schimb, organizaiile au nceput s transfere individului rspunderea pentru planificarea carierei. Clark a propus cateva modele de evoluie n carier, n care s-ar putea ncadra i a dvs. Acestea sunt: Triunghi Scar Spiral Staionar Tranzitorie Rute i salturi Spaliera

153

154

4. STRUCTURI PARTICIPATIV-DEMOCRATICE MAI EFICIENTE

Organizatiiie sunt structuri de interactiune ale oameniior integrati intrun grup ale carui activitati sunt centrate pe realizarea unor obiective comune specializate. Alocarea responsabilitatilor, gruparea functiilor, alocarea puterii de decizie, coordonarea, controlul si recompensa in urma ducerii la bun sfarsit a unei politici - toate acestea reprezinta cerinte fundamentale pentru operationalizarea continua a unei organizatii. Pot exista tipuri foarte diferite de organizatii, insa toate au un scop si prin urmare o politica. Cei care concep structura acestor organizatii, sau care le schimba structura, trebuie prin urmare sa ia in calcul, in incercarea lor de structurare a organizatiilor, traducerea unei politici specifice a unei organizatii teritoriale, in practici, datorii si functii care sa fie alocate ca sarcini specifice indivizilor si grupurilor din aceste organizatii.

structurilor ierarhice (pe verticala). Decizia trebuie vazuta ca rezultatul unor multiple interactiuni dintre componentele unei retele, mai degraba decat bazata pe o birocratie stufoasa, extrem de lenta in decizii si ineficienta. Retelele vor tinde sa fie bazate pe reciprocitate si participare, mai degraba decat pe competitia dintre grupurile de interes, asigurand un grad de incredere intre partile din retea. Descentralizarea este favorabila dezvoltarii organizatiei. Flexibilitatea in actiune a organizatiei creste daca este atribuita nivelurilor ierarhice inferioare lntelegand prin obiectiv politic acea finalitate a activitatii organizatilor/institutiilor publice conferita prin intermediul politicilor publice care delimiteaza si orienteaza respectiva activitate (pornind de la premisa ca activitatile institutiilor publice ca organizatii ce gestioneaza anumite bunuri publice sunt reglementate prin politici publice specifice domeniului sau sunt cel putin tributare directiilor trasate de politicile publice specifice dorneniului). Tendinta de democratizare a organizatiiior, ca si anumite obiective privind dispersia geografica si diferentierea electoratului, imping organizatia spre descentralizare. Se sustine ca decizia este mai rapid implementata daca este luata chiar de catre cei care sunt responsabili pentru implementarea ei. Pe de alta parte, organizatiile ce opereaza in diferite regiuni sunt nevoite sa se adapteze conditiiior locale.

5. TIPURI DE ORGANIZATII BAZATE PE STRUCTURI

- organizatii pe verticala, ierarhic-piramidale - cele organizate pe orizontala, de tip retea. Un mod de categorizare a organizatiilor este cel care ia in calcul gradul de centralism pe care-l contin. Organizarea in stea, de exemplu ( ANEXA ) este extrem de centralizata, toate canalele (de informatie, putere,decizie,etc.) fiind directionate catre un singur centru de decizie, celelalte fiind periferice. Calitatea structurii unei organizatii va afecta modul in care va avea loc indeplinirea cerintelor necesare pentru ducerea la bun sfarsit a unui obiectiv politic Structura unei organizatii reprezinta gradul in care si modurile in care membrii organizatiei sunt/pot fi constrinsi si controlati de organizatie, si distributia activitatilor si responsabilitatilor in interiorul procedurilor si normeior organizatiei. Procesul decizional in organizatiile moderne nu mai poate fi unul construit cu ajutorul/ pe fundamentele excesiv de rigide si birocratice ale
155

6. PERFORMANTELE ORGANIZARII IN RETEA IN CE PRIVESTE IMPLEMENTAREA DE POLITICI:

In situatii in care problemele sunt mai complexe, retelele descentralizate sunt cele mai eficiente, datorita numarului mare de canale de comunicare dintre membri. Satisfactia si entuziasmul in procesul rezolvarii problemelor si al adoptarii unei politici eficace in imbunatatirea situatiei curente este impartita in mod uniform intre membrii retelelor descentralizate. ln organizatiile centralizate, cei din pozitia centrala tind sa detina intreaga satisfactie. Starea de spirit printre membrii retelei pare sa fie direct legata de gradul in care sunt implicati si participa la procesul decizionai. De asemenea, ea pare sa fie corelata si cu nivelul la care are loc comunicarea. Astfel incat gradul de calitate a vietii organizatiei depinde nu numai de posibiiitatea de implicare a membriior ei, ci si, mai aies, de nivelui real al comunicarii dintre acestia. Flexibilitatea pare sa fie mult mai mare in cazul retelelor descentralizate
156

- deschiderea din partea membrilor - adaptarea comportamentului Organizatiile centralizate tind sa fie rigide si inchise la posibilitati noi de rezolvare si abordare a problemelor, in scopul rezolvarii lor. Influenta gradului de complexitate a sarcinii de indeplinit arata ca structurile centralizate sunt superioare in cazul sarcinilor simple, iar cele descentralizate sunt superioare in cazul sarcinilor complexe.

CAPITOLUL 13 CULTURA ORGANIZATIONALA 1. DEFINITIA

Cultura organizaional poata fi definit n mai multe feluri. Definitiile de mai jos v-ar putea fi destul de utile pentru a nelege mai bine acest termen: cultura organizaional este personalitatea organizaiei; cultura organizaional este un ansamblu de traditii, valori, proceduri, concepii i atitudini care creeaz contextul a tot ceea ce facem i gndim n cadrul organizaiei. Termenul de cultur organizaional ar putea crea o irnpresie deformat, despre viaa organizaional; este necesar s verificati dac ideile dvs. despre cultur corespund cu ale celorlali. Cultura organizational poate fi exprimat prin simboluri de profunzime i simboluri de suprafa: Simbolurile de suprafa sunt acele instrumente concepute special pentru a crea organizaei o anumita imagine; Simbolurile de profunzime ofer un indiciu cu privire la felul n care se lucreaz n organizaia respectiv. Pentru a putea aciona adecvat i pentru a elabora decizii corecte, este obligatoriu s nelegei cultura organizaiei n care Iucrai. Cultura organizaional este contextul care deterrnin gradul de aplicabilitate a noiunilor intlnite n acest curs, n cadrul organizaiei dvs. Modelul culturii organizaionale, conceput de Deal i Kennedy, v ajut s determinai natura culturii i subculturilor ntlnite n organizaia dvs. Clasiftcarea culturilor se face n funcie de dou dimensiuni -promptitudinea feedback-ului i gradul de risc. Cele patru tipuri de cultur organizaional sunt:
158

157

cultura macho a tipului dur; cultura munc i certitudine; cultura pariaz pe companie cultura procedurilor.

Grad mediu de individualism Grad ridicat de masculinitate Pakistan Taiwan Thailanda

Grad sczut de individualism Grad mediu de masculinitate India Filipine Singapore

2. CARACTERIZARE
Constatarile lui Hofstede privind grupele culturale sunt utile in procesele de: recrutare-selectie, definire a postului si motivare, dezvoltarea si evaluarea personalului. Iata cum clasifica Hofstede grupele culturale: I Grupa latin mai dezvoltat II - Grupa latin mai puin dezvoltat 1. Distan mare impus de putere 2. Grad ridicat de evitare a incertitudinii incertitudinii 3. Grad ridicat de individualism 4. Grad mediu de masculinitate Belgia , Frana Argentina , Brazilia Spania (ltalia) Distan mare impus de putere Grad ridicat de evitare a Grad sczut de individualism Grad maxim de masculinitate Columbia , Mexic Venezuela , Chile Peru Portugalia

Hong Kong
Exista mai multe diferente intre Japonia si mare parte din concurentele sale, asiatice, in particular preferinta pentru certitudine in afacerile interne, o mai mica disponibilitate de a accepta mari diferentieri bazate pe putere si un grad mai mare de asertivitate

V - Grupa cvasi-estica
Distanta mare impusa de putere Grad ridicat de evitare a incertitudinii Grad scazut de individualism Grad mediu de masculinitate Grecia Iran Turcia (Iugoslavia) Nici una din aceste doua grupe nu tolereaza prea bine riscurile, dar natiunile germanice se opun mai mult diferentierilor pe baza de putere si, in general, sunt mai asertive

Principala diferen ntre aceste dou grupe rezid n atitudinile lor diferite fa de individual ism, naiunile mai puin dezvoltate prefernd abordrile colective. III - Grupa asiatic mai dezvoltat dezvoltat Distant medie impus de putere Grad ridicat de evitare a incertitudinii IV - Grupa asiatic mai puin Distan mare impus de putere Grad sczut de evitare a incertitudinii

VI - Grupa germanica
Distanta mare impusa de putere Grad ridicat de evitare a incertitudinii Grad scazut de individualism Grad maxim de masculinitate Austria

159

160

Israel Germania Elvetia

mai bune de realizare n carier. - Ar putea s extind gradul de participare a angajailor n procesul de luare a deciziilor.

VII Grupa anglofona

Distan medie impus de putere Grad sczut spre mediu de evitare a incertitudinilor incertitudinilor Grad ridicat de individualism Grad ridicat de masculinitate

VIII Grupa nordica

Distan mic impus de putere Grad sczut spre mediu de evitare a Grad mediu de individualism Grad sczut de masculinitate

- Ar putea s se sprijine n mai mare msur pe spiritul de echip i pe recunoaterea contribuiei individuale Ia efortul colectiv. - Ar putea stimula respectul reciproc ntre maiageri i subordonaii lor.

Australia , Noua Zeeland Danemarca , Norvegia Canada , SUA Finlanda , Suedia Marea Britanie Olanda lrlanda (Africa de Sud) Este necesar o abordare de tip conjunctural a practicii manageriale, ceea ce nseamn c structurile organizatorice, stilurile manageriale, culturile organizaionale i programele de schimbare trebuie adaptate la atributele culturale dominante ale natiunii gazd. Acest lucru este de importan major pentru organizaiile multinaionale i pentru cele care au ca angajai sau colaboratori ceteni ai altor ri. In stabilirea dimensiunii internaionale a aspectelor culturale Ouchi (1981), a studiat i a comparat caracteristicile organizaiilor japoneze i americane, n principal pentru a vedea dac anumite practici, alese de el din economia japonez, puteau fi translatate i n Statele Unite. El a descoperit i unele diferene ntre comportamentul organizaiilor japoneze i aI celor americane, dup cum se poate vedea din lista prezentat n continuare. Ouchi a propus aplicarea a ceea ce el a denumit Teoria Z (adic opusul Teoriilor X i Y ale Iui McGregor), ca modalitate prin care companiile americane ar putea adopta anumite caracteristici ale metodei japoneze de conducere a oamenilor. Conform viziunii sale, firmele americane ar putea opera schimbri n urmtoarele direcii de management al resurselor umane: - Ar putea oferi perspective mai sigure de angajare i posibiliti

Acest tip de abordare ar trebui ns sprijinit ncepnd de la varful piramidei ierarhice i ar necesita msuri corespunztoare de consultare, precum i un angajament clar n direcia asigurrii de instruire profesional, mai ales pentru manageri i supervizort. Este important s scoatem n eviden c nici japonezii nu-i pot permite s asigure locul de munc pe toat durata vieii active a angajailor de baz dect dac utilizeaz un foarte mare numr de angajai temporari i cu norm parial, ale cror conditii de angajare sunt mult inferioare celor asigurate lucrtorilor cu norm ntreag.

3. CULTURA ORGANIZATIEI
Noiunea de cultur, atunci cnd se aplic unei organizaii, a ajuns s semnifice sisteMul predominant de convingeri i valori pe care le profeseaz rnembrii orgaiiizaiei respective. Schein definete astfel noiunea de cultur:

161

162

un tipar de premise elementare - inventate, descoperite sau elaborate de un grup dat pe msur ce acesta nva s fac fa propriilor probleme de adaptare la exterior i de integrare pe plan intern - care a funcionat suftcient de bine pentru a fi considerat valabil i, ca urmare, pentru a fi asimilat de noii membri ai grupului ca modalitatea corect de a percepe, a gndi i a simi n legtur cu problemele respective. O caracteristic fundamental a definiiei lui Schein este faptul c se concentreaz rnai degrab pe premise, adic pe comportamentul implicit, dect pe comportamentul explicit sau afiat n mod public. Mai rnult, conform definiiei, cultura este nvat ca rezultat al experienei, ceea ce sugereaz faptul c poate fi schimbat, dac se afl care este dinainica procesutui de nvtare. Ar fi probabil indicat s privim cultura ca pe un set dublu sau bicategorial de valori, norme i convingeri mprtite n cadrul unei organizaii. La suprafa se afl cultura explicit, care se rnanifest n chiar modul de structurare a conducerii organizaiei i n retorica buletinelor, notificrilor etc. emise de aceasta. Imediat dedesubt se aft o cultur implicit, probabil rnai apropiat de realitate, care rezid n ipotezele formulate de conducere i de angajai n legtur cu ceea ce este realmente important. Afirmaia poate fi ilustrat cu ajutorul urmtoarelor dou exemple: 1. Este foarte posibil ca ntr-o organizaie care susine explicit c aplic o politic a egalitii anselor n materialele publicate, inconsilierea angajailor i in anunurile de angajare i c este un aa nurnit Angajator cu Oportuniti Egale (Equal Opportunities Employer) s nu permit aproape niciodat femeilor ori minorittilor rasiale s beneficieze de promovare, iar posturile considerate tipic feminine (casiere, secretare etc.) s nu fie ocupate dect rareori de brbai. n acest caz, se poate spune c, n raport cu cultura explicit, prevaleaz cultura implicit. 2. ntr-o organizaie profilat pe comer cu amnuntul se anun oficial intenia de mbuntire la toate nivelurile a serviciilor destinate clienilor, precurn i de revizuire a tuturor procedurilor aferente (manifestare de cultur explicit). Organizaia nu este ins dispus s cheltuiasc timp i bani cu ceea ce se consider a fi activiti auxiliare, spre exemplu pregtirea profesional (ceea ce ar fi o manifestare de cultur implicit) i, ca urmare, rnare parte din ceea ce se ofer cu titlul de mbuntire se va
163

rezuma probabil la simple cosmetizri. O cultur puternic este aceea in care premisele irnplicite se armonizeaz cu cele explicite. O cultur slab este aceea n care dimensiunea implicit se afl n divergent cu cea explicit. In fond, singurul rost al strategiilor de schirnbare cultural l reprezint armonizarea celor dou ditnensiuni. Schein vine cu o afirmaie extrem de interesant: Funcia culturii n viaa grupului se schimb odat cu maturizarea acestuia, adoptnd deci, atunci cnd discut despre modul cum evolueaz cultura, ideea de ciclu de via. Aa cum spune chiar el: Forele care pot s dezghete o cultur dat sunt i ele susceptibile s varieze, n funcie de diversele stadii de evoluie a organizaiei . Conform opticii sale, orice organizaie parcurge trei perioade majore pe durata ciclului su de viat: natere i dezvoltare iniial sau timpurie, urmat de o faz de succesiune; varsta sau perioada de mijloc a existenei organizationale; maturitatea organizaional, urmat de una dintre cele dou alternative posibile: transformare sau destrmare. In fiecare dintre aceste perioade majore, cultura are o alt funcie de ndeplinit. Spre exemplu, n stadiul de natere, cultura este liantul care tine la un loc ntreaga organizaie; n stadiul de succesiune, cultura devine cmpul de lupt ntre conservatori i reformiti; n stadiul de mijloc al existenei organizaionale, cultura dominant ncepe s slbeasc, oferind posibiliti de schimbare; la rnaturitate organizaional, cultura devine o piedic major n calea inovarii . Dup stadiul de rnaturitate, cultura poate fi transformat n mod progresist sau poate fi distrus i complet inlocuit prin inlocuirea masiv a persoanelor-cheie. Cultura unei organizaii poate adesea s ia natere n primul rnd pe baza premiselor i atitudinilor pe care le manifest proprietarii sau directorii organizaiei. Farnham propune o clasificare a organizaiilor n funcie de doi parametri eseniali: tipul capitalului (public sau privat) orientarea (profit-venituri sau bunstare social).

164

4.CULTURA INTREPRINDERII
Este un ansamblu de credinte si ipoteze fundamentale , impartasite de membrii unei organizatii, care opereaza intr-un mod inconstient, care permit sa se rezolve probleme si care trebuiesc transmise celor noi. Cand vorbim despre cultura unei intreprinderi trebuie sa avem in vedere trei nivele diferite: -CULTURA EXTERNA sau cultura mediului economic si social in care opereaza intreprinderea -SUBCULTURILE INTREPRINDERII -CULTURA INTREPRINDERII IN SINE, luata ca entitate, ca grup social cu frontiere riguros delimitate Cultura externa este cultura mediului national, regional sau local.De exemplu managementul japonez este favorizat de felul relatiilor ce se stabilesc in societatea japoneza, tipice acestui popor. Dar cultura externa poate caracteriza nu doar o tara ci si o regiune sau o entitate locala, tinand de decantarea unor valori spirituale, cutume in cursul istoriei acestora. Dar tot in cultura externa se incadreaza si caracterele socio-culturale ale epocii, care pot fi transnationale. Pentru alegerea unui management eficient este nevoie sa fie analizata cultura externa ce se inglobeaza in cultura unei intreprinderi. Dar, dezbaterea contemporana asupra dimensiunii culturaie a intreprinderilor ne se opreste doar asupra analizei culturii externe, ci se orienteza si spre analiza structurilor culturale proprii fiecareia dintre ele. Acest lucru ne face sa abordam acum nivelul subculturilor si microculturilor intreprinderii. Acest nivel de abordare al culturii unei intreprinderi se refera (a faptul ca o intreprindere este un conglomerat de subculturi corespunzatoare grupelor sociale care o cormpun: muncitori, personal auxiliar, conducatori, functionari, etc. Sa subliniem cateva dintre caracteristicile acestor subculturi. Ele nu sunt constituite apriori, ci se constitute prin diferentele in abordarea realitatii de catre difente grupuri sociale, care dau un ansamblu de norme, de reguli de raspuns, la agresiunea mediului pentru fiecare grup in parte. Exista deci un patrimoniu tacit de principii si norme care se transmit de la grupul initial la generatiile viitoare. Aceste subculturi nu au o unitate de monolit. Ele se formeaza din culturi ale unor subgrupe dezvoltate intr-un cadru restrans (birouri, ateliere, laboratoare) si influentate de factori comuni, impartasind acelasi cadru de viata. Existenta unei subculturi nu poate fi
165

rezultatul unei programari nu poate fi pilotata, nu este legata de strategia intreprinderii. De asemenea, faptul ca exista o subcultura a conducatorilor nu impiedica aparitia celorlalte subculturi. Insa, subcultura conducatorilor influenteaza decisiv celelalte subculturi . Studiul caracteristicilor subculturilor formate intr-o intreprindere este important mai ales in managementul schimbarii, atunci cand se doreste modificarea stilului de conducere. Numerosi sociologi si istorici au scos in evidenta existenta unor forme de sociabilitate colectiva, a unor comunitati profesionale, a unor microculturi si subculturi, elemente care constituie substratul vietii la locul de munca si al relatiilor profesionale din ateliere sau birouri si de care intreprinderea trebuie sa tina seama pentru a-si organiza procesul de productie. Cultura unei intreprinderi este un ansamblu care unifica componentele intreprinderii. Este produsul unei istorii si nu doar un instantaneu. Cultura unei intreprinderi constituie un patrimoniu de "a sti sa faci", un fel de a alege si de a gandi. Ea reprezinta un mod de descriere a organizatiei si o explicatie fundamentala a ceea ce se deruleaza in intreprindere.

PRINCIPIILE LUI EDWARD DEMING

1. Formulati si popularizati printre salariatii dvs. O DECLARATIE SCRISA referitoare la obiectivele si scopurile intreprinderii in ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor realizate. Toti managerii trebuie sa demonstreze in mod constant si practic interesul pentru aplicarea acestei declaratii. 2. Instruiti-va personalul asupra tuturor aspectelor implicate de transpunerea in practica a declaratiei, dar si de renuntarea la unele practici generatoare de non-calitate. 3. Incetati sa va mai bazati pe controlul tehnic final al calitatii si adoptati metode de control intermediar cu aplicarea metodelor statistice de evidentiere a neconformitatiior, ca baza pentru stabilirea masurilor corective optime. 4. Incetati sa mai aveti in vedere la incheierea contractelor doar pretul si introduceti clauze privind calitatea. 5. Ameliorati constant si permanent procesele de productie / prestare specifice intreprinderii dvs.

166

6. Introduceti preocuparea subordonatilor dvs. pentru educarea si instruirea for continua in scopul "lucrului bine facut". 7. Initiati, instruiti si stimulati pe toate caile preocuparea si competitia salariatilor pe baza calitatii muncii prestate. 8. Eliminati eventualele temeri si retineri ale salariatilor prin crearea unui climat de incredere si de permanenta inovare in scopul ameliorarii calitatii. 9. Optimizati actiuniie personalului dvs. avand ca scop aplicarea DECLARATIEI, prin facilitarea relabilor, eliminarea eventualelor bariere (de exemplu dintre compartimentele intreprinderii) si asigurarea tuturor conditiilor necesare pentru colaborare si transparenta. 10. Renuntati sa mai solicitati salariatilor dvs. cresterea productivitatii muncii lor indiferent de calitatea acesteia. 11. Eliminati normele de lucru nefundamentate si introduceti - prin instruirea adecvata a salariatilor - metode de ameliorare a normelor. Inlocuiti metoda conducerii prin obiective cu studiul capabilitatii proceselor si al posibilitatilor de ameliorare a acestora. 12. Facilitati si stimulati mandria personalului dvs. pentru calitatea muncii p restate . 13. Incurajati preocuparile salariatiior pentru educatie si autoperfectionare. 14. Actionati permanent si perseverent pentru aplicarea DECLARATIEI prin implicarea intregului personal al intreprinderii.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Misiune i valori Operaiuui corecte i obiective Stimularea unei fore de munc oneste i contiente Activi i flexibili Individul xi centrul ateniei Cultura mputernicirii

Modelul punerii n valoare a diversitii caracteristicilor umane (Walker) are urmatoarele etape: 1. Inlturarea clieelor. 2. Insuirea capacitii le a urniri i depista diferenele din concep~i1e celorlali. 3. Cldirea unor relaii autentice i semnificative cu persoanele coiisiderate diferite. 4. Sporirea sentinientului independenei personale, a puterii i autoritii de a aciona. 5. Explorarea i identificarea specificului de grup. Intr-o lume supusa procesului globalizarii trebuie sa avem in vedere criteriile de evaluare a culturilor nationale (Hofstede): 1. 2. 3. 4. Distana impus de putere Atitudinea fa de incertitudine Gradul de individualism / colectivism Gradul de masculinitate/feminitate

CAPITOLUL 14 MANAGEMENTUL DIVERSITATII 1. INTRODUCERE

De ce un capitol despre Managementul diversitatii intr-o lucrare de Managementul Institutiilor Publice? Avem in vedere diversitatea culturala, rasiala, de sex la nivel de comunitati locale si in acelasi timp diversitatea culturala intr-o lume in care serviciile publice se internationalizeaza prin sursele de finantare si resursele umane utilizate. Pentru a evita discriminrile in cadrul grupurilor minoritare se impune asigurarea egalitii anselor la Iocul de munc. Conform teoriei lui Kandola i Fullerton organizaiile trebuie s respecte i s puna in valoare specificul indivizior in paralel cu preocuparea pentru grupuri. Principiile acestei teorii sunt urmatoarele ( Kandola si Fulerton )
167

Pentru a funciona cu eficacitate i pentru a-i trata pe angajai cu corectitudine, o organizaie trebuie s aib reguli i proceduri clare, care trebuie comunicate tuturor. Fiecare individ este purttorul unor modele de gndire simire si manifestri poteniale dobndite de-a lungul vieii sale. Folosind analogia modului in care sunt programate computerele in Hofstede va numi aceste moduri de gndire simire sau aciune drept programe mentale. Un termen obinuit pentru un asemenea program mental este cultura. Sursele unor programe mentale individuale provin din mediile sociale in care cineva a crescut si a ctigat experiena. Programarea ncepe in snul familiei,
168

continua in anturaj, la scoal, in grupurile de tineri, la locul de munca si in comunitatea de viata. Cultura, ca software mental, corespunde in ideea lui Hofstede culturi secundare. Cultura este ntotdeauna un fenomen colectiv; se nva, nu se motenete. Inkeles si Levinson reprezint dimensiunile culturii. O dimensiune reprezint un aspect al culturii care se poate msura in raport cu alte culturi. Ea grupeaz laolalt un numar de fenomene dintr-o societate. Distanta impusa de putere este msura in care salariaii cu putere mai mica din instituiile si organizaiile dintr-o tara ateapt si accepta ca puterea sa fie inegal distribuita. In cazul unui grad mic al distantei fata de putere se presupune ca profesorii trateaza in mod egal elevii. Procesul educational este mai de graba impersonal. In astfel de situatii este foarte apreciata initiativa elevilor care precizam se vor simti intotdeuna mai apropiati de profesorii tineri. Astfel deducem : in tarile in care per total se obtine un punctaj relativ mic al distantei fata de putere si datorita nivelului eduactiei mai inalt, elevii vor deveni mao independenti fata de profesori pe rnasura ce avanseaza in studii. In tarile cu distanta fata de putere mare chiar daca elevii ating un nivel educational inalt ei vor deveni dependenti de profesori. In tarile cu distanta fata de putere mare managerii si subordonatii se considera reciproc ca inegali existenti. Sistemul ierarhic intro astfel de situatie se pare ca se bazeaza pe aceasta inegalitate existentiala. Organizatia centralizeaza puterea in cat mai putine maini. De asemenea exista un grup de persoane ce supravegheaza si raporteaza conducerii despre activitatea subordonatilor. Subordonatilor in general este de asteptat ca sa li se spuna ce sa faca. In aceste tari muncitorii au un nivel redus de educatie si relatiile lor cu managerii sunt frecvent incarcate emotional. Managerilor li se acorda privilegii, iar seful ideal este un autocrat binevoitor. In tarile cu o distanta fata de putere mica subordonatii si managerii se considera unii pe altii ca egali existentiali; sistemul ierarhic are doar un rol de inegalitate a rolurilor stabilit conventional. Si cum rolurile se pot schimba, cineva care astazi imi este subordonat maine imi poate fi sef. Organizatiile sunt destul de descentralizate cu numar scazut de nivele ierarhice si numar limitat de personal de supraveghere. Muncitorii au un nivel inalt cle caliticare si activitatile lor sunt mult mai pretuitc decat cele de birou. Managerii trebuie sa fie accesibili subordonatilor si un sei ideal este un dernocrat plin de resurse. Aici privilegiile si simbolurile de statu~ nu sunt bine venite. Exista diferente mici de salariu.

O analiza superioara a realitatii romanesti ar sugera concluzii interesante legate de modul in care se pozitioneaza, reactioneaza indivizii in raporturile cu sistemul. In sistemul in care este predominanta distanta mica fata de putere se remarca: -folosirea puterii trebuie sa fie legitima si este supusa criteriului de bine si de rau; - calificarile, veniturile, puterea si statusul nu este necesar sa mearga impreuna; - clasa de mijloc este mare; - oamenii trebuie sa ai ba drepturi egale; - puterea se bazeaza pe abilitarea de a da recompense; - modul de a schimba un sistem politic este acela al schimbarii legilor; - utilizarea violentei in politica interna este rara; - guvernele sunt pluraliste; - diferentieri mici in venituri, reduse si de sistemul de taxe; - religiile predominante si sistemele filozofice subliniaza egalitatea; - teoriile de managernent native se concentreaza asupra rolului salariatilor Spre deosebire de situatia de mai sus in sistemele cu distanta mare fata de putere se remarca: - oricine detine putere este drept si bun; - calificarile, veniturile, puterea si statusul trebuie sa mearga impreuna; - clasa de mijloc este mica; - cei de la putere sunt avantajati; - modul de schimbare al unui sistem politic este revolutia - conflictele politicii interne conduc spre violenta; Managementul intr-o societate colectiva este unul de grup. Managerui trebuie sa ia in considerare diferentele etnice sau alte diferente intre subgrupuri de interese. Adesea face o buna impresie punerea in aceeasi echipa a unor oameni provenind din acelasi grup etnic, desi managerii orientati spre dimensiunea individulista considera ca acest lucru este periculos si doresc sa realizeze opusul tor. Intr-o societate colectivista discutarea performantelor unei persoane in mod deschis cu persoanele in cauza este posibil sa faca nota discordanta cu riorma de armonie a societatii si poate fi resimtita de subordonat ca o pierdere a prestigiului.

169

170

Pe de alta parte, fiecare rnetoda de pregatire a lucrarilor intr-o societate individualista se bazeaza pe o perceptie onesta si directa a sentimentelor fata de ceilalti oameni. Oricine trebuie sa trateze pe oricine ca pe egalul sau. In argou sociologic acesta este cunoscut sub conceptul de universalism. In societatile colectiviste reversul acestei conceptii este acceptat. Este acceptata deosebirea dintre grupul nostru si celelalte grupuri in privinta tratarii prietenilor mai bine decat pe ceilalti. Sociologii numesc acest mod de gandire particu1arism. O consecinta a modului de gandire particulara este aceea ca intro societate colectivista inainte de a incepe orice afacere cu cineva, trebuie sa se stabileasca o relatie de incredere cu persoana respectiva. Prin aceasta relatie celalalt este adoptat in subgrupul de interese comune ale patronului. Astfel, deciziile de angajare si de promovare iau in considerare subgrupul de interese a1 functionarilor. Toate societatile umane sunt alcatuite din barbati si femei, de obicei, in numar aproximativ egal. Ei se disting doar din punct de vedere biologic, iar rolurile lor in procreerea biologica sunt absolute. Familia este locul in care oamenii au primit prima lor programare culturala. Familia contine doua perechi de valori inegale, dar complementare: parinte copil si sot sotie. Ultimul rol este reflectat intr-o pozitie in societate prin scala masculinitate feminiatate. In timp ce rolurile sexelor in familie afecteaza puternic comportamentul copiilor, nu exista o implicatie imediata pentru distributia rolurilor sexelor in intreaga societate. Barbatii, fiind mai inalti, puternici si liberi au dominat viata sociala din afara casei in toate societatile. Numai femeile exceptionale si de obicei in inalta societate au avut mijloace de a-si alege aJte persoane pentru ingrijirea copiilor si a casei ca sa poata pasi intr-o functie publica. Daca femeile au ajuns intr-o functie importanta, ele au ajuns dupa 45 de ani, cand statutul lor de mama se transforma intr-unul de bunica. Un alt aspect in care se manifesta contrastul dintre societatile masculine si cele feminine este locul de munca din viata unei persoane. Intr-o societate de tip masculin specificul cultural tinde mai mult spre a trai pentru a rnunci in timp ce intr-o societate de tip feminin specificul cultural al muncii este mai degraba acela de a munci pentru a trai. Familia in interiorul unei societati de tip masculin orienteaza copiii spre aroganta, ambitie si competitie. Organizatiile din societatea de tip masculin cer rezultate si le recompenseaza pe baza de echitate. Familia intr171

o societate de tip feminin ii orienteaza pe copii spre modestie si solidaritate, iax organizatiile in aceste societati recompenseaza oamenii, probabil, pe baza egalitatii (fiecaruia dupa nevoi). In societatea de tip rnasculin se asteapta ca barbatii sa aspire la avansare in cariera. In societatea de tip feminin atat barbatii cat si femeile pot fi ambitiosi sau nu si poate sa nu fie nici o diferenta de sex in formularele de raspunsuri ale ambelor sexe asupra necesitatii de a avea o cariera. Culturile rnasculine si feminine creeaza tipuri diferite de eroi in management.

172

CAPITOLUL 15 MANAGEMENTUL SCHIMBARII 1. INTRODUCERE

A ) Metodologie de parcurs: Identificarea factorilor care declaneaz schimbarea Recunoaterea nevoii ce schimbare Diagnosticarea problemei Identificarea metodelor i alternativelor prin care se va efectua schimbarea 5. Prezentarea conditiilor existente 6. Selectarea metodei 7. nvingerea rezistenei la schimbare 8. Implementarea i coordonarea schimbrii Kurt Lewin consider schimbarea ca un echilibru dinamic al unor fore care, pe de o parte , fac presiuni asupra schimbrii, iar pe de alt parte, determin o rezisten la schimbare. Echilibrul forelor schimbrii dup K. Lewin Elemente care determin schimbarea Echilibru Elemente care frneaz schimbarea 1. 2. 3. 4.

In viziunea lui Levin, procesul schimbrii n cadrul organizaiei trebuie s parcurg urmtoarele etape: 1. Deschiderea n aceast etap se ncearc schimbarea echilibrului ntre situaia dorit care determin schimbarea i cea efectiva. 2. Schimbarea - n care se introduc transformrile care permit trecerea la situaia dorit 3. nchiderea etap n care se urmrete realizarea noului echilibru al sistemului. Aceast etap poate fi fcut prin apelarea la reglementri, la cultura organizaiei, la structura organizatorica. Managementul schimbrii presupune o succesiune sistematic de procese nsoit de un feed-back permanent. Implementarea managementului schimbrilor implic, n viziunea autoarei, urmtoarele etape: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Definirea factorilor care genereaz schimbarea Recunoaterea, nelegerea nevoii de schimbare Diagnosticarea problemelor care implic schimbarea Identificarea metodelor prin care s se efectueze schimbarea Stabilirea modalitilor de implementare a schimbrii Invingerea rezistentei la schimbare Implementarea schimbrii Evaluarea rezultatelor implementrii schimbrii

Presiuni pentru schimbare Schimbarea tehnologiei Explozia cunoaterii Invechirea produselor mbunttirea condiiilor de munca

Rezistena la schimbare Mentalitti nvechite Blocaje mentale Dezinteresul Frica fat de nou Teama de eec Gradul redus de profesionalism Schimbarea structurii fortei de munca

B ) Definirea factorilor care genereaz schimbarea Exist dou categorii de factori care influeneaz schimbarea n cadrul organizaiei: 1. Factori externi care pot fi controlai n mai mic msur de ctre manageri. Exemple: ~ Managerii firmelor trebuie s rspund la schimbrile care au loc pe pia: noile produse introduse de competitori, amplificarea publicitii produselor noi, reducerile de preuri la diferite categorii de produse ori mbunttirea serviciilor oferite clienilor care doresc s cumpere produse mai ieftine i de
174

173

o calitate mai bun. ~ Schimbrile n tehnologie, prin introducerea computerelor i roboilor industriali, care permit soluionarea rapid a unor probleme complexe de producie i de management, contribuind la reducerea costurilor i mbuntirea calitii, reflectate pozitiv sub aspect financiar. ~Creterea complexitaii vieii genereaza sisteme ae comunicaie complexe, precum i mutaii n plan social ~Factori externi specifici: organizaiile internaionale (Banca Mondial, Fondul Monetar Internaional i Uniunea European) 2. Factori interni prin care acioneaz schimbrile n cadrul organizaiei. Sunt procesele de luare a deciziilor, de comunicare, relaiile interpersonale, leadership, stil de conducere etc. Pe lng factorii enumerai, exist i o multitudine de elemente, care prin natura : coninutului lor, genereaz schimbarea. C ) Recunoaterea, nelegerea nevoii de schimbare Perceperea clar i profund a nevoii de schimbare de ctre managerii organizaiei este indispensabil procesului schimbrii. Perceperea schimbrii este important, dar nu suficient i de aceea trebuie susinut de un complex de activiti efective din partea managerilor. Prin urmare, unul dintre cele mai importante aspecte este nelegerea de ctre personalul organizaiei, manageri i subordonai, a nevoii de schimbare. Personalul organizaiei trebuie ajutat s neleag c actuala structur organizatoric trebuie adaptat la noile cerine pe care le presupune tranziia spre economia de pia, c actualul sistem informaional trebuie schimbat i transformat ntr-un instrument eficace la ndemna managerilor, iar deciziile acestora au nevoie de o fundamentare participativ, folosindu-se metodele i tehnicile moderne de management. Aceast etap, esenial, pentru c presupune, de fapt, crearea convingerii resurselor umane din organizaie, c actualul sistem de management i actuala politic de personal nu sunt compatibile cu cerinele pieei. Inelegerea nevoii de schimbare presupun, de altfel, cunoaterea faptului c o continuare a proceselor de management i de execuie cu structurile mai vechi n noile conditii conduce, n mod inevitabil, mai devreme sau mai
175

trziu, la situaii critice pentru organizaia respectiv. D )Diagnosticarea problemelor care implic schimbarea Pentru a aciona, managerul trebuie s cunoasc foarte bine situaia problem care implic schimbarea. Pentru aceasta este necesar parcurgerea unei etape care presupune o diagnosticare a problemelor. Principalele faze ale diagnosticrii sunt: Identificarea tipului de problem. Presupune, n esen, descoperirea tuturor problemelor cu care se confrunt managerii organizaiei i care, de fapt, determin schimbarea. Se pot folosi (pt. Cunoaterea problemelor) o serie de metode i tehnici: lista de probleme, cutia cu idei, etc. pentru nceput, se recomand identificarea ariei de cuprindere a schimbrii i tipului acesteia, respectiv dac va fi total sau parial, rapid sau lent. ns, cu siguran complexitatea problemelor i posibilitile organizaiei sunt cele care influeneaz de fapt procesul de implementare a schimbrilor. Formularea simptomelor pozitive i negative pe care le genereaz problema. Fr ndoial, orice problem, identiftcat dau nu, genereaz direct sau indirect simptoame pozitive i negative. n aceast faz trebuie structurate clar att simptomele pozitive, ct i cele negative pe care problemele actuale le genereaz, lucru posibil datorit analizei efectuate n faza precedent. Stabilirea cauzelor care genereaz problema i a efectelor pe care situaiile de fapt le au sau le pot avea pentru ftecare tip de problem. Esenial n aceast faz este nelegerea naturii cauzelor care au generat simptoamele pozitive i negative. Cauzele pot fi directe, indirecte, principale/secundare. Efectele pot fi imediate, pe termen mediu sau lung. Precizarea modalitilor prin care problemele pot fi soluionate, precum i a resurselor pe care le implic acest proces. Principalele modalitti de aciune vor conduce n acest fel la diminuarea/amplificarea influenei cauzelor care au generat simptoamele negative, n primul rnd, dar i cel pozitive. Apoi se stabilesc resursele necesara pe care le implic modalittile de aciune respective i procesul de implementare a schimbrilor.

176

 Estimarea rezultatelor la care se ajunge prin rezolvarea schimbrii. n ultima faz se urmrete anticiparea aspectelor de eftcien cuantificabil i necuantificabil, care vor aprea ca urmare a rezolvrii problemelor schimbrii. E ) Stabilirea metodelor de implementarea a schimbrii Se precizeaz i se prezint metoda sau grupul de metode care vor fi folosite, atat pentru analiza problemelor, ct i pentru implementarea schimbrii. Cele mai eficiente modalitti vor fi selectate pentru a efectua schimbarea. F ) nvingerea rezistenei la schimbare Este principalul obstacol pe care l ntmpin schimbarea. Motive care genereaza rezistena la schimbare: Interese personale Nenelegerea fundamentelor schimbrii Tolerana la schimbare (dezinteres) Teama de consecinele schimbrii Tendina de autolimitare a efortului Pentru a minimiza ns acest fenomen de rezisten la schimbare, managerii ar putea iniia un set de activiti, cum ar fi: ~ Pregtirea momentului schimbrii prin discuii cu cei implicai n acest proces ~ Sprijinirea i ncurajarea celor implicai n procesul schimbrii prin participarea efectiv la acesta ~. Organizarea de dezbateri pe problematica schimbrii ~ Influena interpersonal ~ Exercitarea de presiuni poate genera i resentimente i ostilitate G ) Implementarea schimbrii In conditiile n care rezistena la schimbare a fost nvins urmeaz implementarea propriu-zis a schimbrii i feed-back-ul permanent generat de modulaiile factorilor care o declaneaz de fapt. In aceast etap se elaboreaz un plan de aciune, care trebuie s
177

cuprind modalittile clare de implementare a schimbrii. Ele trebuie adaptate la specificul realittilor din interiorul organizaiei i s faciliteze derularea tuturor aciunilor pe care schimbarea le atrage. H ) Evaluarea rezultatelor implementrii schimbri Cunoaterea influenelor pe care schimbarea le-a avut asupra eficienei este un aspect social pentru continuarea implementri schimbrii. Managerii care declaneaz un astfel de proces complex cunosc foarte bine faptul c schimbarea poate presupune un interval de timp dup care rezultatele ncep s apar. Ei de asemenea tiu c pe parcursul implementrii apar i alte probleme care nu au fost anticipate, care trebuie rezolvate n timp util, altfel derularea procesului n sine este pus sub semnul ntrebrii. Totui, echipa de specialiti care se ocup de implementarea schimbrii poate ntocmi evaluri pariale, periodice pentru a se ntri convingerea angajailor c modul de aciune aste unul bun, dar c procesul implementrii este complex i de durat Ca raspuns la aceste cerinte s-a conturat a doua generatie a dezvoltarii organizationale , denumita transformarea organizationala, diferita substantial de precedenta. Transformarea organizationala implica schimbari la trei niveluri. Un prim nivel il reprezinta schimbarea de atitudini si comportamente ale salariatilor firmei. Nivelul al doilea de schimbare se refera la sistemul managerial in ansamblul sau, iar ultimul vizeaza straturile profunde ale organizatiei, ale sistemelor de valori, credintelor, afectivitath comunitatii de salariati, De retinut ca ultimul nivel constituie baza primelor doua. O alta trasatura a transformarii organizationale rezida in faptul ca schimbarile nu se rezuma la simpla intretinere a functionarii organizatiei, ci ele vizeaza reinoirea organizatiei in ansamblul sau. Matricea schimbarilor organizationale ale lui Nadler TIPURILE SCHIMBARII REACTIVE ANTICIPATE AMELIORATIVE armonizare adaptare STRATEGICE reorientare reconcepere

La baza matricei schimbardor organizationale a lui Nadler se afla urmatoarele aspecte:

178

- din punct de vedere al continutului, schimbarile organizationale pot fi de imbunatatire, sau ameliorative si strategice. Schimbarile de imbunatatire vizeaza ameliorari ale functionalitatii organizatiei in cadrul conceptiei si coordonatelor strategice existente. Schimbarile strategice vizeaza elementele de baza ale firmei si/sau ale sistemului de putere. - din punct de vedere temporal, schimbarile organizationale pot fi : reactive, atunci cand se ofera solutii la evenimente exogene firmei ; anticipate, in situatia in care sunt programate in functie de evolutiile previzionate ale mediului si firmei in cauza. Din intersectia acestor coordonate rezulta cele patru tipuri de schimbari in cultura organizationala si sistemul organizatoric de armonizare, adica imbunatatiri ce au in vedere evenimente viitoare anticipate de adaptare, ce constau in imbunatatiri realizate ca raspuns la producerea unor evenimente externe neanticipate de reorientare, de natura strategica, realizate in functie de perioada si locul producerii anumitor evenimente strategice anticipate de reconcepere a organizatiei sau a unor componente ale acesteia generate, de regula, de aparitia unor evenimente in contextul firmei care ii ameninta existenta. In aceasta situatie sunt necesare schimbari radicale in organizatie, ce vizeaza cultura organizationala, strategia manageriala, sistemul managerial etc. Transformarea organizationala inseamna deci schimbari profunde ce au in vedere concomitent armonizarile, adaptarile si reorientarile organizationale. Frecvent, transformarea organizationala implica reconceperea organizatiei in ansamblul sau. Operationalizarea transformarii organizationale este conditionata, dupa opinia mai multor specialisti, de existenta unui set de preconditii: - managementul firmei trebuie sa se dedice schimbarilor - fiecare salariat este necesar sa fie capabil sa vizualizeze cum arata o organizatie buna si pe ce valori se bazeaza - sa existe anumite conditii exogene in mediul firmei incat problemele cu care se confrunta sa nu poata fi abordate si solutionate utilizand precedentele modalitati - persoanele cheie din firma sa sprijine realizarea schimbarilor organizationale - managerii si specialistii ce realizeaza schimbarea sa fie pregatiti si dedicati unui proces de lunga durata

- realizatorii schimbarii sa fie constienti de la inceput ca vor fi confiuntati cu "opozitia" la schimbari - pe parcursul schimbarilor trebuie sa existe disponibilitatea de a invata la un mare numar de persoane - majoritatea personalului organizatiei sa fie convins de necesitatea de a efectua schimbarile preconizate - organizatia sa fie gata sa faca apel la orice asistenta si/sau contributie disponibila si utila schimbarii din cadrul si din afara firmei - asigurarea accesului la informatfle implicate in toate fazele schimbarii organizationale.

2. ETAPELE PROCESULUI DE SCHIMBARE

Schimbarile majore in organizatie nu au loc pur si simplu. Infaptuirea schimbarii presupune derularea unui adevarat proces complex in care se confiunta fortele care exercita presiuni pentru schimbare si fortele care se opun schimbarii. Acest proces cunoaste mai multe etape si anume: Constientizarea nevoii de schimbare si trezirea interesului pentru initierea schimbarii in randul managerilor organizatiei Diagnosticarea situatiei pe baza informatifor culese si analizate Identificarea tuturor fortelor,care sprijina schimbarea, ca si a acelora care se opun schimbarii Elaborarea unor variante de schimbare, alegerea variantei optime ( sau a celei mai convenabile ) Schimbarea propriu-zisa, respectiv aplicarea variantei alese cu toate masurile care se impun Depistarea unor eventuale neajunsuri si eliminarea acestora Consolidarea noilor valori comportamentale care sustin schimbarile efectuate Dupa Lundberg, etapele procesului de schimbare organizationala sunt urmatoarele: Factorii externi ce fac posibila schimbarea organizationala Forte interne care accepta schimbarea Modificarea de tensiuni interne si externe incitatoare la schimbare. Generarea uneori a straduintei de a vizualiza o noua cultura organizationala

179

180

 Elaborarea strategiei pentru schimbare pe baza viziunii organizationale ( daca exista ) Trecerea la operationalizarea programelor de actiune, de asemenea a echipei ce le va realiza folosind si leadershipul Efectuarea de schimbari potrivit prevederilor programelor de actiune Schimbarea organizationala Referitor la continutul acestui model se impune prezentarea unor informatii suplimentare. Astfel, Lundberg considera ca factori externi , ce fac posibila schimbarea, acele elemente exogene care largesc sau ingusteaza zona de influenta a organizatiei. In aceasta categorie se pot include aparitia de not competitors sau disparitia altora, modificari in tipul de tehnologii specifice domeniului de activitate etc. In categoria fortelor interne ce favorizeaza schimbarea se includ existenta unui leadership centrat pe schimbare, posedarea de timp si energie suficienta de catre manageri pentru a efectua schimbari, nivelul bun de colaborare si cooperare intre salariati, disponibilitatea personalului de a accepta schimbari. Tensiunile interne si externe incitatoare la schimbari se refera la cerintele exprese ale pietei sau comunitatii fata de firma, doleantele stakeholderilor vizavi de diminuarea sau dezvoltarea organizatiei etc. Evenimentele care declanseaza orientarea spre o ideologie a schimbarii in cultura si structura organizationala pot fi: oportunitati sau disfunctionalitati majore in contextul firmei ( criza economica, boom economic, aparitia unei not generatii de tehnologii ) mutatii in proprietatea si / sau managementul firmei ( fuziunea cu alta firma, realizarea unei societati mixte, schimbarea managementului superior al organizatiei etc. ) Americanul Gibb Dyer concepe un model partial diferit fata de precedentul, indeosebi prin aceea ca pune un mare accent pe elementele de putere si autoritate in cadrul firmei. Ca urmare, considera ca apare o faza critica in care are loc lupta dintre noile si vechile convingeri. Daca noile convingen se impun, puterea in organizatie este preluata de o noua echipa manageriala, care treptat instituie o noua simbolistica organizationala si dezvolta o noua cultura organizationala.

3. REZISTENTA LA SCHIMBARE
Schimbarea inseamna in esenta o transformare sau o modificare a status-quo-ului, o trecere de la o stare de lucruri la alta, de la un set de conditii la altul. Schimbarea inseamna, pentru multi oameni, nesiguranta sau lipsa de securitate cu privire la propriul viitor, la locul de munca, la relatiile cu ceilalti. De aceea este foarte posibil ca aceasta teama sau anxietate a oamenilor cu privire la schimbare, sa-i conduca la incercarea de a bloca, de a rezista introducerii ei. Intr-un sens, rezistenta la schimbare este un fenomen pozitiv deoarece ea dovedeste existenta unui anumit grad de stabilitate si permite predictia comportamentului organizational. Efectele rezistentei la schimbare sunt insa, in principal negative: ea poate genera conflicte in interiorul organizatiei, dar mai ales este o piedica in calea progresului. A ) Modalitati de reducere a rezistentei la schimbare Cunoasterea si intelegerea cauzelor ce determina rezistenta la schimbare sunt esentiale pentru gasirea mijloacelor cele mai adecvate de reducere sau chiar infrangere a acestei rezistente. Una din modalitatile cele mai importante de reducere a rezistentei oamenilor la schimbare este aceea de implicare a lor in planificarea schimbarii prin centrarea acestora asupra propriilor sentimente, asupra propriilor nesigurante, asupra propriei rezistente. Cand oamenii se confrunta deschis unii cu altii, cand au informatii in loc de nesiguranta, ei pot sa participe la schimbare mai curand decat sa reziste schimbarii. Oamenilor trebuie sa li se ofere sansa de a discuta si a intelege natura schimbarii si a propriilor temeri declansate de aceasta. O alta modalitate de reducere a rezistentei oamenilor la schimbare se adreseaza anxietatii create de schimbare. Trebuie ca accentul sa fie pus pe gasirea surselor de disconfort a oamenilor ce se tern de schimbare si nu pe folosirea sanctiunilor sau amenintarilor ca mijloace de a convinge oamenii sa se implice in schimbare. Intr-un proces de schimbare, avand in vedere ca obiceiurile, rutinele reprezinta surse ale rezistentei la schimbare, nu trebuie ignorate modelele comportamentale de munca ce au fost deja statuate sau "institutionalizate". Comunicarea este una din modalitatile de reducere a rezistentei la schimbare. Rezistenta poate fi redusa prin comunicarea cu angajatii, ajutandu-i sa inteleaga necesitatea schimbarii. Aceasta metoda este eficienta atunci cand principala cauza a rezistentei este lipsa de informatii a indivizilor in legatura cu procesul de schimbare. Timpul si efortul implicate

181

182

de aceasta tactica sunt principalele dezavantaje ale ei, mai ales cand schimbarea afecteaza un numar mare de oameni. Manipularea este o alta modalitate de a reduce rezistenta la schimbare. Deformand faptele si facandu-le astfel sa para mai atractive , ascunzand anumite informatii neplacute sau raspandind zvonuri false pentru a determina angajatii sa accepte schimbarea sunt exemple de manipulare. Aceasta modalitate este putin costisitoare, dar riscanta daca oamenii vor afla ca au fost pacaliti, credibilitatea agentului de schimbare reducandu-se la zero in acest caz. Primul pas n iniierea unui proces de schimbare l constituie diagnosti-carea, adic gsirea unor rspunsuri la ntrebri de tipul Ce schimbri sunt necesare n organizatie, pentru a asigura o funcionare mai eficace? Asistm adesea la schimbri de care nu are nimeni nevoie. Se ntmpla de multe ori s nelegem, de abia dup ce s-a efectuat o schimbare, c n-a rspuns, problemelor reale? viziune conducere SARCINI structuri organizationale colectiva

monitorizare i control, fiele de post, sistemele formale de retribuire i premiere, structurile edinelor, procedurile de funcionare etc. Chiar dac aceste trsturi ale organizaiei sunt relativ uor de descris, ele ajung adesea s fie depite, incapabile cu lumea n schimbare. Cultura organizaional se refer la valorile, ritualurile, sursele de putere, normele i loialittile din organizaie, precum i la sistemul neformal de recompensare sau penalizare, care determin felul n care se acioneaz n respectiva organizaie. Oamenii vin cu diferitele lor aptitudini, cunotinte, experiene, personaliti, valori, atitudini i comportamente. In aceste vremuri de Este necesar ca orgamzatia s ad opte schimbri pentru a putea supravieui ntr-un mediu din ce n ce mai imprevizibil. Organizaia trebuie s considere schimbarea o ocazie favorabil, deoarece o ajut s se dezvolte i s prospere . Schimbrile fac parte din viaa managerial i organizaional. EIe pot fi importante, se produc din ce n ce inai frecvent i pot fi decisive pentru supravieuirea organizaiei. Schimbrile pot oferi persoanelor implicate diferite oportuniti: creterea satisfaciei profesionale, mbuntirea conditilor de munc, ameliorarea practicilor adoptate, sporirea eficientei etc. Presiuiiile externe favorabile schimbrii se pot datora iinor factori socioIogici~ tehnologici, economici i politici (STEP) exercitai de niediul extern n care se afl organizaia. Alte presiuni externe decurg din cerinele i ofertele pieei, conditiile de concuren i schimbrile de condiii. Presiunile externe favorabile schimbrii se situeaz niai presus de controlul organizaiei. Presiunileinternefavorabile schimbrii sunt legate adesea de cele externe. Printre acestea se numr: nevoia de a crete productivitatea, de a mbuntti nivelurile de calitate, de a spori volumul vnzrilor, de a mbunti serviciile, de a spori nivelul de motivare a personalului i de a-1 pstra n organizaie. Presiunile interne favorabile schimbrii se afl sub controlul organziaiei.

OAMENI

cultura organizationala

Reactii/Ceri nte

mediu

Adaptare model Nadler-Tushman diagnosticare nevoie de schimbare Organizaia este implicat ntr-un proces de interactiuni nentrerupte cu mediul su. In acest mediu, pe lng organizatie, exist i alte sisteme - furnizorii, clienii sau utilizatorii finali -care influenteaz organizaia i, la rndul lor, sunt influenai de ea. In interiorul su, organizatia poate fi perceput ca avnd patru cornponente aflate n interaciune: sarcinile, structurile i sistemele organizaiona1e, cultura i oamenii - membrii organizaiei. Sarcinile formeaz componenta primar a sistemului orgaiiizaional. EIe cuprind activittile care trebuie ndeplinite, caracteristicile acestor activiti, cantitatea i calitatea serviciilor sau produselor oferite de organizatie Structurile i sistemele organizaionale cuprind: responsabilitile i liniile de subordonare, sistemele informationale, mecanismele de
183

184

 Exist trei abordri uzuale pentru generarea presiunilor interne favorabile schimbrii: abordarea de sus n jos; abordarea de jos n sus; abordarea bazat pe serviciile unui expert; fiecare dintre ele avnd diferite avantaje i dezavantaje. Pentru a nelege starea prezent n care se af1 organizaia i pentru a o descrie pe cea prefigurat pentru viitor, se poate utiliza modelul de diagnosticare aI lui Nadler i Tushman. Componentele eseniale ale acestui model sunt sarcinile ndeplinite de organizaie, structurile i sistemele organizaionale, cultura acesteia i oamenii care lucreaz n cadrul ei. n afar de acestea, modelul scoate n eviden necesitatea identificrii viziunii colective mprtite n cadrul organizaiei i persoanele (sau grupurile) care pot facilita schimbarea. Preciznd care este nivelul schimbrii, putem face o estimare a duratei implenientrii acesteia i a complexitii i dificultii procesului. Este nevoie. totodat, s ne analizm propriile reaeii fat de schimbare i s stablirn care este influena atituclinii pe care o avem fa de schimbare asupra capacitii noastre de a o dirija. Avem, aadar, o cale de a analiza fortele care se manifest i eare pot favoriza sau mpiedica o schimbare propus. Astfel, afln ce fore care impun schimbarea trebuie consolidate i ce fore de respingere trebuie slbite. Opoziia la schimbare este una dintre forele de respingere obinuite. Pentru reducerea sau nlturarea ei, exist mai multe abordri posibile. O schimbare poate avea loc la unul sau mai multe dintre nivelurile enumerate de mai jos: a. individual; b. de echip; c. de grup/divizie; d. organizaional. Durata i dificultatea implementrii unei direct de nivelul Ia care are Ioc aceasta.
185

v analizati atitudinea proprie fa de schimbare, v putei da seama de eficacitatea pe care o vei putea avea ca manager aI schimbrii, n cadrul organizaiei n care lucrai. Diagrama cmpului de fore (Lewin) este un instrument analitic care poate fI utilizat pentru identificarea forelor care se opun i care impun schimbarea, a mrimii Ior relative i a eventualelor elemente n favoarea schimbrii, care ar putea fi atrase de partea forelor care impun schimbarea. Printre cauzele uzuale ale opoziiei fa de schimbare se numr: a. interesul personal ingust b. nelegerea eronat i Iipsa de ncredere; c. deosebirile n evaluarea situaiei; d. tolerana sczut fat de schimbare; e. presiunile exercitate de grupurile de colegi; f. teama de stresul asociat schimbrii; g. experienele negative legate de schimbrile trecute Printre abordrile care pot fi adoptate pentru reducerea opoziiei se numr: instruirea si comunicarea participarea i implicarea; facilitarea i sprijinul; negocierea i acordul; manipularea i cooptarea; coerciia explicit i implicit. Peters si Waterman, in cartea lor In Search of Excellence (1982) au atras atentia asupra a opt caracteristici pe care trebuie sa le indeplineasca orice organizatie care este deschisa schimbarii, inovatoare : orientare spre actiune apropiere fata de client autonomie productivitate printr-o buna administrare a resurselor umane structuri simple centralizarea problemelor esentiale descentralizarea actiunilor/implimentarii si controlului zilnic concentrarea pe puncte forte

Dac

schimbri

depind

186

In esenta, accentul trebuie pus pe acordarea unei autonomii cat mai mari managementului mijlociu.

Factori politici Legislatia guvernamentala Ideologia guvernamentala Legile/reglementarile internationale Drepturile universale Razboaiele Reglementarile locale Sistemul de impozite si taxe Activitatea grupurilor sindicale.

Factori economici Competitia Furnizorii, respectiv colaboratorii Retelele de schimb valutar Rata somajului Ratele salariale Politica economica a guvernului Politica economica a altor tari Politicile de acordare a imprumuturilor Schimbari de statut (de la stat la privat) gradul de autonomie.

4. MANAGEMENTUL SCHIMBARII
Schimbarea este, in opinia autorilor McCalman si Paton, un proces continuu de confruntare, identificare, evaluare si aciune . Chestiunea schimbrii reprezint o preocupare cvasi-obsesiva in sociologia organizaiilor, poate din pricina importantei acordate lentorii si rigiditii birocratice, sau a problemelor concrete cu care se confrunta fr ncetare, att conductorii de ntreprinderi, cat si responsabilii reformelor administrative. Gouldner (1954) ne arata cu cate dificulti se confrunta, de exemplu, in reorganizarea ntreprinderii industriale noul director, care vrea sa raionalizeze funcionarea acesteia. Numrul reformelor nereuite, sau care nu reuesc dect parial, este impresionant, indiferent de organizaie. Prin urmare, ca s nelegem mecanismele schimbrii in cadrul unei instituii, cat si pe cele ale inovaiei, trebuie luat in considerare caracterul construit al schimbrii. Schimbarea nu este naturala, este o problema care necesita cercetare. Schimbarea nu trebuie neleas ca o criza si nici mcar ca un simplu proces de adaptare sau dezvoltare, ci mai degrab ca manifestare a unei multitudini de mutaii in cadrul instituiilor. Organizaiile care reuesc sa i menin cu succes competitivitatea privesc schimbarea nu ca pe un eveniment unic, ci ca pe un proces permanent, absolut necesar pentru supravieuirea, dezvoltarea si perfecionarea lor. Schimbarea trebuie perceputa ca un element intrinsec al unei organizaii si trebuie integrata in filozofia si in modelele de aciune ale acesteia. Factorii care stau la baza schimbrii Exista numeroi factori care stau la baza schimbrilor. Tot aceti factori pot fi grupai in patru mari grupe : a. b. c. d. factori politici factori economici factori socio-culturali factori tehnologici.

Factori tehnologici Tehnologiile informationale (internetul) Noi procese de productie Computerizarea proceselor Schimbari in tehnologia de transport.

Factori socio-culturali Tendintele demografice (angajati, contribuabili) Schimbari ale stilului de viata Atitudinea fata de munca Atitudinea fata de grupurile minoritare Probleme legate de sex Grija pentru mediu Etica de afaceri.

187

188

BIBLIOGRAFIE

30.WALDO D What is Public Administration NY 1978 31.WEBER M Economie si societate Paris 1971 32.WEISS C Evaluation Research Englewood Cliff NY 1992

1. ALEXANDRU I Structuri , mecanisme si institutii adm Ed. Sylvi , Buc 1996 2. ANDREWS K Toward professionalism in Business ManagementLondra 1990 3. ANDRONICEANU A.- Managementul schimbarilor All Educational 1998 4. ANDRONICEANU A Management Public Ed economica 1999 5. BARNES C- Management in the Public Sector NY 1993 6. BOURN C Public Sector Management Brookfield 1995 7. BURACK E Organizational Analysis Hinsdale 1985 8. CANDEA R Comunicarea manageriala Ed. Expert Buc 1996 9. COLE G A Managementul personalului Codecs Buc 1997 10.DINU M Comunicarea Ed. Stiintifica Buc 1997 11.GULICK L Institute of Public Administration NY 1987 12.IORGOVAN A Drept adm Ed Hercules Buc 1993 13.JOHNS G Comportament organizational Ed. Econ. Buc 1998 14.MASLOW A Motivatie si personalitate NY 1987 15.MANOLESCU A Managementul resurselor umane Buc 1998 16.MANDA C Adm. publica locala din Romania LuminaLex Buc 1999 17.MOLDOVEANU G Analize organizationale Ed. Econ. Buc 1999 18.NICOLESCU O Management Ed. Economica Buc 1997 19.NEGOITA AL Stiinta administratiei EDP Buc 1977 20.OLIVER D Public Administration Chicago 1982 21.OROVEANU M Introducere in stiinta adm. de stat Ed. Enciclopedica 1975 22.PAINTER I Management in The Public Sector , Chapman&Hall 1989 23.PLUMB I Managementul serviciilor publice ASE Buc 2000 24.POPESCU D Arta de a comunica Ed. Econ. Buc 1998 25.RADU I Informatica pentru managementul firmei- Ed. Almi Buc 1998 26.RIDEAUX J L etre Administratif Paris 1982 27.SADLER PH Managerial Leadership Anglia 1998 28.SETTLE K American Public Administration , NJ 1985 29.TAYLOR F Principiile Managementului Stiintific , NY 1917
189

PERIODICE :
1. Economie si administratie locala Nr 6-7-10-11-12 / 1998 si 1-2-3/ 1999 2. Expert System for Adm. Decision-Making 1995 1997 3. Optimum Jurnalul managementului sectorului public 1997-1998

LEGI :
LEGEA NR. 37 / 1990 organizarea si functionarea Guvernului LEGEA NR. 47 / 1992 organizarea si funct. Curtii Constitutionale LEGEA NR. 27 / 1996 partidele politice LEGEA NR. 35 / 1997 Avocatul Poporului LEGEA NR. 92 /1992 rep. 1997 LEGEA NR. 142 org. judecatoreasca 6. LEGEA NR. 68 / 1992 alegerea Cam Dep. si Senat 7. LEGEA NR 69 / 1992 alegerea Presedintelui Romaniei 8. LEGEA NR 70 / 1996 ( OUG 28 / 2000 ) alegerile locale 1. 2. 3. 4. 5.

190

TESTE
La urmatoarele intrebari sunt corecte una , doua , mai multe sau chiar toate punctele : 1. Institutiile publice : A ) sunt structuri organizate B ) gestioneaza afaceri publice C ) propun legi Parlamentului D ) sunt autoritati statale 2. Caracteristicile serviciilor publice sunt : A ) satisfac nevoi sociale B ) se desfiinteaza prin decizie administrativa C ) nu asigura aprovizionarea cu apa, etc D ) toate activitatile de interes public sunt serviciu public 3. Motivele pentru care exista Companii publice sunt: A) corecteaza greselile de pe piata B) influenteaza rentabilitatea economica C) nu faciliteaza planificarea centralizata 4. Cu cine se poate compara modelul lui Weber : A ) Adair B ) Gulick C ) Nadler D ) Lewis 5. Care sunt autoritatile centrale ale administratiei : A ) Primariile B ) Guvernul C ) Consiliul local D ) Consiliul judetean 6. Functiile Guvernului sunt: A ) asigura infrastructura B ) mentine competitivitatea C ) protectie resurse naturale D ) asigura stabilitatea economica

E ) toate 7. Mijloacele pe care le foloseste Guvernul sunt : A ) amenintari B ) santaje C ) furnizeaza bunuri si servicii de la buget D ) legea 8. Caracteristicile managementului public sunt : A ) studiaza relatii de management B ) are la baza legea C ) satisface intersul public D ) nici una 9. Notiuni care apartin definitiei managementului public : A ) privat B ) relatii de management C ) putere publica D ) organizare , coordonare , control E ) nu gestioneaza 10.Caracterele mangementului public sunt : A ) de monopol B ) integrator C ) apolitic D ) de diversitate E ) simplu 11.Principiile managementului public sunt : A ) ilegalitatii B ) nerestructurarii C ) rigiditatii D ) conducerii autonome si unitare 12.Managementul componentelor interne presupune : A ) organizare B ) eficienta organizatiei C ) sistem informational D ) recrutare si selectie personal E ) toate
192

191

13.Tendintele in managementul resurselor umane sunt : A ) recrutarea dupa pile B ) realizarea unitatii interne C ) recrutare independenta D ) asigurarea de pensii 14.Conditiile ce trebuiesc indeplinite de manageri sunt : A ) viziune clara B ) intelegere buna C ) proasta dispozitie la locul de munca D ) informare exacta 15.Interdependentele managementului public se pot realiza cu : A ) stiinte politice B ) sociologie C ) drept international D ) medicina legala E ) economie 16.Operatiunile din intreprinderi dupa Fayol sunt : A ) tehnice B ) comerciale C ) financiare D ) tranzactii ilegale E ) administrative 17.Activitatile de baza ale conducerii dupa Fayol sunt : A ) rolurile decizionale B ) prevedre C ) organizare D ) descentralizare E ) conducere si control 18.Rolurile lui Mintzberg pentru un manager: A)interpersonale B)decizionale C)informationale D)actorie E )toate
193

19.Tipurile de informatii primite de manageri sunt : A ) rapoarte B ) vremea C ) analize D ) presiuni E ) idei 20.Trasaturile functiei publice sunt : A ) drepturile si obligatiile sunt stabilite legal B ) continuitatea C ) raportul de subordonare D ) nici unul 21.Clasificarea functiilor publice se face dupa : A ) importanta B ) domeniu de exercitare C ) cantitate D ) toate 22.Drepturile functionarilor publici sunt : A ) opinie B ) greva C ) concediu D ) protectie E ) nici unul 23.Obligatiile functionarilor publici sunt : A ) neindeplinirea atributiilor B ) infidelitate fata de institutie C ) iresponsabilitate D ) nici unul 24.Modelele de analiza structurala sunt : A ) Fayol B ) Mintzberg C ) Elitist D ) Pluralist E ) ACF

194

25.Activitatile manageriale sunt : A ) comunicarea B ) corelarea C ) managementul traditional D ) managementul resurselor umane 26.Functiunile comunicarii sunt : A ) informare-dezinformare B ) comanda instruire C ) influentare convingere D ) dezintegrare-mentinere 27.Modele de comunicare sunt : A ) sageata B ) dans C ) cerc D ) arc E ) toate 28.Comunicarea poate avea loc fara incetare si prin orice mijloace : A ) adevarat B ) fals C ) uneori adevarat 29.Tehnicile de comunicare sunt : A ) receptionare mesaje B ) redare mesaje C ) interpretare mesaje D ) toate 30.NU sunt modalitati de comunicare : A ) adresarea orala B ) adresarea non-verbala C ) telefonul D ) scrisul E ) nici unul

31.Comunicarea orala contine : A ) telegrame B ) comunicarea fata in fata C ) comunicarea interpersonala D ) comunicarea manageriala de grup E ) toate 32.Formele specifice de adresare orala sunt : A ) prezentarea B ) briefingul C ) scrisoarea D ) raportul de situatie 33.Caracteristicile mesajului scris sunt : A ) confuz B ) usor de citit C ) redare telefonica D ) bine gandit E ) adevarat 34.Canale de comunicare sunt : A ) posta B ) mijloace electronice C ) intrunirile D ) telefonul E ) fata in fata F ) toate 35.Comunicarea orala se caracterizeaza prin : A ) feed-back rapid B ) se inregistreaza C ) eficienta pentru mesaje complexe D ) pierdere acuratete

195

196

36.Canalele de comunicare in institutiile publice sunt : A ) verticale-descendente B ) verticale-ascendente C ) laterale-orizontale D ) oblice E ) toate 37.Tipurile de retea sunt : A ) lant B ) patrat C ) cerc D ) romb E ) roata 38.Tipul Y de retea e caracterizat prin : A ) doua persoane cu acelasi statut B ) feed-back rapid C ) numar redus de legaturi D ) descentralizare 39. NU sunt notiuni in definitia relatiilor publice : A ) tendinte analizate B ) arta si stiinta sociala C ) cariera privata D ) programe de planificare 40.Caracteristicile relatiilor publice NU sunt : A ) deliberarea B ) planificarea C ) performanta D ) interesul privat E ) dimensiunea manageriala 41.Etapele procesului de planificare de relatii publice sunt : A ) identificarea problemei B ) stabilirea obiectivelor generale C ) strategiile D ) nici una
197

42.Greseli in tratarea situatiilor de criza NU sunt considerate a fi : A ) ezitarile B ) ripostele C ) confruntarea D ) comunicarea E ) planificarea strategiei F ) informatiile contradictorii 43.Pentru elaborarea deciziei avem nevoie de : A ) inactiune B ) rezultat unic C ) timp D) investitie minima pentru atingere scop 44.Definitia deciziei include notiunile : A ) act social B ) deliberat C ) stabilirea scopului / obiectivului D ) modalitati de atingere a scopului E ) toate 45.Conditiile elaborarii deciziei sunt : A ) existenta obiectivelor B ) alternative de actiune C ) fundamentarea deciziei D ) formulare clara E ) unitate de decizie 46.Dupa continut deciziile sunt : A ) de planificare B ) organizationale C ) de coordonare D ) nici una 47.Dupa nivelul elaborarii deciziile sunt : A ) nestrategice B ) tactice C ) operationale
198

D ) de stimulare 48.Etape decizionale manageriale sunt : A ) definirea problemei B ) identificare elemente pentru solutii C ) idei D ) adoptare solutie maxima 49.In definitia deciziei administrative NU sunt notiuni : A ) proces de alegere B ) operatiile financiare C ) alegere varianta D ) realizare obiective 50.Cerintele deciziei administrative sunt : A ) inoportuna B ) timp util C ) fundamentare stiintifica D ) caracter irealist 51.Procesul de fundamentare al deciziei contine etapele : A ) initiere decizie B ) documentare C ) adoptare decizie D ) nici unul 52.Caracteristici abordare politica sistem decizional sunt : A ) existenta coalitiei politice B ) nu se considera costurile C ) obtinere consens D ) toate 53.Metode utilizate in managementul public sunt : A ) de executare B ) de functionare C ) de organizare D ) de organizare si functionare E ) nici unul 54.Caracteristicile functionarului public sunt : A )ocupa posturi B ) detine functie publica C ) este ales legal D ) are statut propriu E ) nici una 55.Caracteristici ale politicii de personal sunt : A ) principii etico-morale B ) caracter dispersat C ) rationalitatea D ) toate 56.Definitia recrutarii cuprinde : A ) atragere de personal B ) descoperire personal C ) personal calificat D ) ocupa posturi vacante 57.Definitia selectiei cuprinde : A ) procese de analiza calitati candidati B ) pregatire profesionala candidati C ) numire pe post D ) toate 58.Metode de selectie functionari publici sunt : A ) teste B ) convorbiri cu candidatii C ) probe de verificare cunostinte D ) toate 59.Acte de numire a functionarilor publici NU sunt : A ) ordinul ministerului B ) decretul primarului C ) dispozitia Presedintelui D ) dispozitia primarului

199

200

60.In definitia stress-ului exista notiunile : A ) reactii adverse B ) psihic- fiziologic C ) persoana nu face fata schimbarilor D ) nici una 61.Simptome ale stress-ului pot fi : A ) imediate B ) in timp C ) toate 62.Hartuirea la locul de munca se poate inlatura prin : A ) comunicare eficienta B ) masuri disciplinare C ) servicii de consiliere D ) toate 63.Indicatorii de stress in organizatie sunt : A ) absenteismul B ) imbolnavirile C ) conflicte interne D ) fluctuatiile de personal 64.Factorii conjuncturali si structurii organizationale sunt : A ) vechimea si marimea B ) sistemul tehnic C ) mediul D ) puterea E ) toate 65.Mecanismele principale de coordonare pe care organizatia le utilizeaza pentru operarea structurii ei sunt : A ) ajustarea reciproca B ) supravegherea directa C ) standardizarea proceselor de munca D ) toate

66.Se pot defini urmatoarele structuri : A ) functionale B ) de proiect C ) matriciale D ) hibride 67.Modele de evolutie in cariera sunt : A ) triunghi B ) scara C ) cerc D ) tranzitorie 68.Modalitati de pierdere a vremii NU sunt : A ) comunicarea eficienta B ) dezorganizarea personala C ) lipsa spatiului personal D ) nerespectarea fisei de post 69.Principiile teoriei Kandola-Fullerton in ceea ce priveste managementul diversitatii sunt : A ) non-valori B ) operatiuni subiective C ) flexibilitate activitate D ) cultura imputernicirii 70.Criteriile de evaluare ale culturii organizationale pot fi ( Hofstede ) A ) distanta impusa de putere B ) atitudinea fata de incertitudine C ) grad de individualism- colectivism D ) grad de masculinitate feminitate E ) nici unul 71.Tipare distincte de orientare in cariera dupa Holland sunt : A ) conventional B ) artistic C ) realist D ) social E ) toate
202

201

E ) nici unul 72.Directii pentru necesitatile de instruire ale personalului sunt : A ) problemele angajatilor noi B ) deficientele angajatilor noi C ) schimbarea organizationala D ) nici unul 73.Standardele pentru evaluarea performantelor angajatilor se refera la : A ) cantitate B ) calitate C ) timp D ) costuri E ) toate 74.Competentele functionarilor publici sunt : A ) profesionala B ) manageriala C ) politica D ) etica E ) culturala 75.Tipuri de pregatire profesionala sunt : A ) medie B ) universitara C ) post-universitara D ) particulara E ) nici una 76. Etapele in procesul de schimbare dupa Lewin sunt : A ) deschiderea B ) schimbarea C ) inchiderea D ) toate 77.Etape pentru implementarea managementului schimbarii sunt : A ) definirea factorilor ce genereaza schimbarea B ) recunoasterea nevoii de schimbare C ) diagnosticarea problemelor D ) invingerea rezistentei la schimbare
203

78.Motive care genereaza rezistenta la schimbare sunt : A ) interese personale B ) neintelegerea schimbarii C ) dezinteresul D ) teama de consecinte E ) toate 79.Cultura organizationala reprezinta : A ) personalitatea organizatiei B ) traditii , valori C ) gandire , actiune D ) nici unul 80.Perioadele organizatiei in ciclul sau de viata sunt : A ) nastere-dezvoltare B ) perioada de mijloc C ) maturitatea D ) toate 81.Tipuri de conflicte sunt : A ) esentiale B ) afective C ) de manipulare D ) pseudo-conflicte E ) nici unul 82.Conflictul distructiv : A ) e generat de cauze multiple B ) poate scapa de sub control C ) comunicarea e anevoioasa D ) se poate ajunge la o solutie acceptata de toti 83.Actiuni preliminare de solutionare a conflictelor sunt : A ) definirea obiectului de disputa B ) ingustarea terenului de disputa C ) largirea spectrului posibil de rezolvare D ) toate

204

84.Metode de solutionare a conflictelor pot fi : A ) evitarea B ) colaborarea C ) competitia D ) compromisul E ) acomodarea 85.Forme de motivare in organizatie sunt : A ) salariul mai mare B ) avansarea C ) promovarea sistemului de indicatori de performanta D ) toate 86.Modalitati de incetare a functiei publice sunt : A ) demisia B ) inaptitudinea fizica C ) incompetenta profesionala D ) nici unul 87.Verbe caracteristice pentru managerul de linie pot fi : A ) a planifica B ) a directiona C ) a asigura D ) a stabili E ) toate 88.Avantajele analizei postului sunt : A ) posibilitate clasificare posturi B ) furnizarea fisei de post C ) e material de baza pentru evaluarea performantelor D ) toate 89.Specificatia de personal pentru un specialist in analiza posturilor trebuie sa cuprinda : A ) cunostinte B ) aptitudini C ) atitudini D ) nici unul
205

90.Pentru metoda de clasificare prin punctaj a personalului avem in vedere : A ) aptitudinile B ) efortul C ) conditiile de viata D ) conditiile de munca

RASPUNSURI
1. ABCE 2. AB 3. AB 4. BD 5. B 6. E 7. CD 8. ABC 9. BCD 10.BD 11.D 12.E 13.BCD 14.ABD 15.ABCE 16.ABCE 17.BCE 18.ABC 19.ABCE 20.ABC 21.AB 22.ABCD 23.D 24.CDE 25.ABCD 26.BC 27.AB 28.A 29.D 30.E 31.BCD 32.ABD 33.BDE 34.F 35.ACD 36.E 37.ACE 38.ABC 39.C 40.D 41.ABC 42.DE 43.BC 44.E 45.ABCDE 46.AB 47.BC 48.ABCD 49.B 50.BC 51.ABC 52.AC 53.AD 54.ABCD 55.AC 56.ABCD 57.D 58.D 59.BC 60.ABC 61.C 62.D 63.ABCD 64.E 65.D 66.ABCD 67.ABD 68.A 69.CD 70.ABCD 71.E 72.ABC 73.E 74.ABCD 75.ABC 76.D 77.ABCD 78.E 79.ABC 80.D 81.ABCD 82.BC 83.D 84.ABCDE 85.D 86.ABC 87.E 88.D 89.ABC 90.ABD

206

ANEXE
FISA DE APRECIERE A PERSONALULUI Anul Dl / Dna. Institutia publica . 1. Functia detinuta. 2. Profesia 3. Titluri stiintifice.. 4. Studii absolvite in anul respectiv.. 5. Aprecierea activitatii profesionale 6. Calificativul propus .. 7. Nume , functie persoana ce face aprecierea. 8. Semnatura 9. Calificativ general stabilit de Comisia de apreciere.. 10.Componenta Comisiei : nume , functii , semnaturi .. 11.Luat la cunostinta , semnatura , data 12.Contestatii , semnatura , data .. 13.Modificarea aprecierii si calificativului : nume persoana ce modifica , functie, semnatura , data si calificativul .. 14.Luat la cunostinta , semnatura , data FISA DE DESCRIERE A POSTULUI ( redactarea fisei de post ) 1. Denumire post.. 2. Data analiza 3. Localizare . 4. Superior direct. 5. Responsabilitate functionala fata de .. 6. Alte relatii permanente cu . 7. Subordonati directi 8. Scopul general al postului.. 9. Principalele responsabilitati.. 10.Limitele de autoritate.
207 208

11.Resurse puse la dipozitie 12.Diplome si calificari necesare LEGATURA INTRE RECRUTARE SI SELECTIE NEVOIA ORGANIZATIEI DE FORTA DE MUNCA SUPLIMENTARA FORMULAR DE EVALUARE CU ACCENT PE CALITATILE INDIVIDUALE ATRIBUTE PERSONALE Calitati de conducator Capabil Mediu incapabil Idem .. .. . .

ACTIVITA TI DE RECRUTA

ACTIVITA TI DE SELECTIE

Initiativa Discernamant Capacitate de a lua decizii Atitudinea fata de clienti Autodisciplina

ATRIBUTE TEHNICE Cunostinte tehnice PIATA EXTERNA A FORTEI DE MUNCA vaste limitate putine atent greseli uneori nepasator munceste consecvent mai pierde vremea nu face efort deloc constient oarecum.. risipitor

Calitatea muncii

Sarguinta

Atentia la costuri

209

210

L nr. 37 publicat n M.Of. nr. 137 din data: 08/12/1990 L37/1990 FORMULAR DE EVALUARE ORIENTATA SPRE REZULTATE Compania Functia.. Domenii cheie de de obtinere rezultate Obiectivul stabilit pentru perioada de evaluare. Realizat.. Baza justificativa.. Observatii. Lege pentru organizarea si funcionarea Guvernului Art. 1. _ Guvernul Romniei este organul central al puterii executive care exercit, n conformitate cu legea, administraia public pe ntreg teritoriul rii. Art. 2. _ Guvernul Romniei este format din primul-ministru, minitrii de stat,minitrii i secretari de stat. Primul-ministru este desemnat de Preedintele Romniei, iar componena guvernului se aprob, la propunerea primului-ministru, prin hotrre, de ctre Adunarea Deputailor de Senat. Art. 3. _ Pot fi membri ai guvernului persoane care au cetenia romn,domiciliat n Romnia i se bucur de exerciiul drepturilor electorale. Nu pot fi membri ai guvernului persoane cu dubl cetenie. Membrii guvernului nu pot fi deputai sau senatori i nu pot ndeplini o funcie de reprezentare profesional cu caracter naional, o alt funcie public sau o funcie ori activitate profesional salarizat n cadrul regiilor autonome, societilor comerciale sau altor organizaii ori uniti cu scop lucrativ. Prevederile alin 2. se aplic i persoanelor care ndeplinesc o funcie de nivel guvernamental. n afara cazurilor prevzute la alin. 1 i 2, cumulul este permis cu condiia ndeplinirii integrale, de ctre persoane care cumuleaz, a atribuiilor ce i revin n cadrul guvernului. Art. 4. _ Funcia de ministru de stat, ministru i secretar de stat membru al guvernului devine vacant prin deces, demisie ori ca urmare a pierderii drepturilor electorale. De asemenea, funcia unui ministru de stat, ministru ori secretar de stat membru al guvernului nceteaz n cazul n care primul-ministru decide revocarea acestuia. n situaiile prevzute la alin. 1 i 2, pn la aprobarea noului membru al guvernului, atribuiile acestuia vor fi exercitate de primul-ministru sau de un ministru interimar, desemnat de primul-ministru. Propunerea de numire a unui nou membru al guvernului trebuie fcut de ctre primul-ministru n cel mult 15 zile de la data cnd postul a devenit vacant sau de la data cnd membrul guvernului a fost revocat. Art. 5. _ Preedintele Romniei poate participa la edinele guvernului care au ca obiect probleme de interes naional privind politica extern a guvernului, aprarea rii, asigurarea ordinii publice. n cazul n care este prezent, Preedintele Romniei prezideaz edina de guvern.

211

212

Art. 6. _ Guvernul adopt hotrri i regulamente n prezena a jumtate plus unu din membrii si. Hotrrile i regulamentele se adopt cu acordul primuluiministru, prin votul deschis al majoritii simple a celor prezeni, dar nu mai puin de o treime din numrul total al membrilor guvernului. Guvernul se ntrunete de dou ori pe lun sau ori de cte ori este nevoie, la convocarea primului-ministru sau a unui ministru de stat desemnat de acesta. La edinele guvernului pot participa ca invitai efii de departament, secretari de stat ce nu snt membrii ai guvernului i orice alte persoane a cror prezen se apreciaz a fi util, potrivit deciziei primului-ministru. Dezbaterile guvernului i modul de adoptare a hotrrilor sau regulamentelor ca i a oricror alte msuri, se consemneaz n stenograma edinei, certificat de secretarul general al guvernului. Art. 7. _ Guvernul adopt hotrri, n exercitarea atribuiilor proprii, i regulamente de aplicare a legilor, cnd prin lege s-a prevzut aceasta. Membrii guvernului pot propune proiecte de hotrri privind ramura sau domeniul de activitate de care rspund. Regulamentele se elaboreaz potrivit deciziei primului-ministru. Hotrrile guvernului, cu excepia celor care, potrivit legii, constituie secret de stat, precum i regulamentele, se public n Monitorul Oficial. Art. 8. _ Guvernul i constituie un birou executiv pentru rezolvarea operativ a problemelor curente i urmrirea aducerii la ndeplinire a msurilor dispuse de guvern. Biroul executiv este compus din primul-ministru, minitrii de stat, ministrul finanelor, ministrul justiiei, ministrul de interne i ministrul aprrii naionale. Normele de organizare i funcionare a biroului executiv se aprob de guvern. Art. 9. _ Pe lng primul-ministru funcioneaz: a) Consiliul reformei, relaiilor i informaiilor publice; b) Cabinetul primului-ministru; c) consilierii primului-ministru. Organizarea i atribuiile compartimentelor prevzute la alin. 1 se aprob prin decizia primului-ministru. Art. 10. _ Guvernul are un Secretar general, condus de secretarul general al guvernului, cu rang de ministru, care particip la edinele acestuia, precum i la edinele biroului executiv. Structura organizatoric, atribuiile i normele de funcionare ale Secretarului general se aprob de ctre guvern. Art. 11. _ Salarizarea pentru personalul guvernului este prevzut n anexa prezentei legi, care face parte integrant din aceasta. Art. 12. _ Pe lng guvern funcioneaz, ca organe centrale de specialitate ale

administraiei de stat, comisii naionale i alte organe asimilate acestora, cum snt departamente, agenii, oficii, secretariate i subsecretariate de stat, care se nfiineaz potrivit legii, cu respectarea prevederilor bugetare alocate. Dispoziiile art. 3 se aplic i conductorilor sau salariailor organelor prevzute n alin. 1, precum i salariailor din aparatul guvernului. Art. 13. _ Primul-ministru conduce guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea competenelor i rspunderilor ce le revin. Membrii guvernului snt solidar rspunztori pentru activitatea guvernului i hotrrilor sau msurile luate de acesta. De asemenea, fiecare membru al guvernului este rspunztor i pentru propria sa activitate. Guvernul, n ntregul su, i fiecare din membrii acestuia rspund n faa parlamentului pentru modul de ndeplinire a atribuiilor ce le revin. Art. 14. _ Guvernul are urmtoarele atribuii principale: a) asigur executarea, de ctre administraia public, a legilor i a celorlalte dispoziii normative date n aplicarea acestora; b) conduce i controleaz activitatea ministerelor i a celorlalte organe centrale i locale ale administraiei de stat; c) elaboreaz proiecte de legi i le supune spre adoptare parlamentului; dezbate propunerile legislative care privesc activitatea executiv primite din partea parlamentului; d) elaboreaz proiectul bugetului de stat, precum i contul general de nchidere a exerciiului bugetar, i le supune spre adoptare parlamentului; n elaborarea i executarea bugetului, nici o cheltuial bugetar nu va putea fi aprobat fr precizarea sursei de finane; e) aprob programele de dezvoltare economic a rii, pe ramuri i domenii de activitate, i le supune spre adoptare parlamentului; aprob balana comercial i de pli, precum i planurile de ncasri i pli n numerar; f) aprob programele pentru modernizarea capacitilor de producie ce se realizeaz prin subvenii de stat; g) stabilete msuri pentru introducerea i dezvoltarea mecanismelor economice de pia, n condiiile prevzute de lege; h) asigur reorganizarea activitii economice, potrivit cerinelor economiei de pia, precum i adoptarea msurilor de privatizare a unor activiti, n condiiile prevzute de lege; i) aprob regimul preurilor i tarifelor la produsele, lucrrilor i serviciilor pentru care preul sau tariful se stabilete, potrivit legii, de ctre guvern, precum i, pn la liberalizarea creditelor i dobnzilor, regimul acestora;j) elaboreaz sistemul de impozite i taxe cuvenite bugetului centralizat al statului i le supune spre adoptare parlamentului;

213

214

k) stabilete programele de producie a mediului nconjurtor i asigur echilibrul ecologic i le supune, spre adoptare, parlamentului pe cele de interes naional; stabilete programe de construire de locuine din fondurile de stat, de cretere a calitii vieii i n alte domenii, n limitele alocaiilor bugetare aprobate n acest scop; l) asigur realizarea politicii sale sociale cu privire la utilizarea forei de munc, la salarii, pensii, acordare de ajutoare materiale i alte drepturi bneti, precum i adaptarea acestora la specificul unor ramuri i domenii de activitate; m) asigur, prin luarea i aplicarea msurilor necesare, aprarea ordinii de drept i linitii publice, a drepturilor i libertilor ceteneti, n condiiile prevzute de lege; n) aduce la ndeplinire msurile adoptate, potrivit legii, pentru organizarea general a forelor armate, nzestrarea acestora i fixarea contingentelor anuale de ceteni care urmeaz s fie chemai la ndeplinirea serviciului militar; o) stabilete msurile de aplicare a reglementrilor legale privind aprarea secretului de stat; p) ia msuri cu privire la negocierea de tratate, acorduri i convenii internaionale care angajeaz statul romn i le nainteaz, potrivit legii, Preedintelui Romniei; aprob acordurile interguvernamentale, care se vor putea semna numai din mputernicirea primului-ministru; r) organizeaz desfurarea, n bune condiii, a alegerilor pentru Preedintele Romniei, parlament i organele locale; s) aprob, potrivit legii, amplasarea obiectivelor de investiii i scoaterea terenurilor din producia agricol ori din fondul forestier, precum i defriarea unor suprafee mpdurite, n vederea realizrii de obiective de investiii; ) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege. Art. 15. _ Primul-ministru reprezint guvernul n relaiile acestuia cu parlamentul, Preedintele Romniei, Curtea Suprem de Justiie, procurorul general, partidele i formaiunile politice, alte organizaii centrale de interes naional, precum i n relaiile internaionale. Art. 16. _ Primul-ministru convoac edinele guvernului i ale biroului executiv. De asemenea, primul-ministru conduce edinele guvernului, cu excepia situaiilor prevzute la alin. 2 al art. 5, precum i edinele biroului executiv. Pentru ndeplinirea atribuiilor prevzute la alin. 1 primul-ministru poate desemna pe unul din minitrii de stat. Primul-ministru semneaz hotrrile i regulamentele adoptate de guvern i contrasemneaz decretele emise de Preedintele Romniei. n cazul n care edinele guvernului sau ale biroului executiv au fost conduse de un ministru de stat desemnat potrivit alin. 2, hotrrile adoptate vor fi semnate de

acesta. Regulamentele se semneaz numai de primul-ministru. Art. 17. _ Primul-ministru numete i elibereaz din funcie: a) secretarul general al guvernului; b) personalul din compartimentele prevzute la art. 9 lit. b) i c); c) conductorii organelor din subordinea guvernului menionai la art. 12; d) secretarii de stat care nu snt membri ai guvernului, precum i subsecretarii de stat; e) persoanele ndeplinind alte funcii, n cazurile prevzute de lege. Art. 18. _ n ndeplinirea atribuiilor ce-i revin primul-ministru emite decizii cu caracter individual sau privind organizarea intern a guvernului. Art. 19. _ Minitrii de stat coordoneaz, sub conducerea nemijlocit a primuluiministru, realizarea politicii guvernamentale ntr-o ramur sau domeniu de activitate, n care scop conlucreaz cu minitrii ce rspund de ndeplinirea acestei politici n cadrul ministerelor pe care le conduc. Unul din minitrii de stat, desemnat o dat cu alegerea guvernului, asigur i relaiile acestuia cu parlamentul. Art. 20. _ Minitrii asigur aplicarea, n condiiile legii, a politicii guvernului n ramura sau domeniul de activitate al ministerului ori organului central pe care-l conduc i rspund de activitatea acestora n faa guvernului. Art. 21. _ Secretarii de stat, membri ai guvernului, conduc activitatea departamentelor ce le-au fost ncredinate, n cadrul ministerelor n care acestea funcioneaz i rspund de activitatea lor n faa guvernului i a ministrului fa de care snt subordonai. Art. 22. _ Guvernul organizeaz administrarea bunurilor de interes guvernamental din proprietatea statului, necesare unor aciuni de protocol i reprezentare ale Adunrii Deputailor, Senatului, Preediniei Romniei i guvernului, potrivit nelegerii ncheiate ntre aceste organe. n acest sens, nfiineaz uniti specializate fa de care Secretariatul general al guvernului ndeplinete atribuiile prevzute de Legea nr. 15/1990 pentru ministerul de resort. Art. 23. _ Prezenta lege intr n vigoare la 10 zile de la publicarea n Monitorul Oficial. Pe data intrrii n vigoare a legii se abrog Decretul-lege nr. 10 din 31 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea i funcionarea Guvernului Romniei, Decretul-lege nr. 104 din 30 martie 1990 privind activitile pentru care guvernul adopt hotrri, precum i orice alte dispoziii contrare. ANEX STATUL DE FUNCII pentru personalul din aparatul guvernului

215

216

__________________________________________________________________ ______________________ Nr. Salariul tarifar crt. Denumirea funciei Condiii de studii - lei/lunar ________________ minim maxim __________________________________________________________________ __________________________ 1. ef sector studii superioare 8.000 10.000 2. ef sector cabinet studii superioare - al primului-ministru 6.800 8.500 - la minitrii de stat 5.500 7.500 - la secretarul general al guvernului i secretarii de stat 5.000 7.000 3. Adjunct ef sector studii superioare 6.000 8.000 4. Expert studii superioare 6.500 8.000 5. Inspector de specialitate - gradul I studii superioare 6.500 8.000 - gradul II studii superioare 6.000 7.000 - gradul III studii superioare 5.000 6.000 6. ef cabinet I studii superioare 4.500 6.000 7. ef cabinet II studii medii 3.500 5.000 8. Secretar de cabinet studii medii 2.900 3.700 9. Consultant (documentarist, analist-programator, redactor comentator pres, audio-video) de specialitate - gradul I studii superioare 4.900 6.300 - gradul II studii superioare 4.700 6.000 - gradul III studii superioare 3.800 5.500 10. Economist (inginer) - gradul I studii superioare 4.900 6.300 - gradul II studii superioare 4.700 6.000 - gradul III studii superioare 3.800 5.500 11. Contabil ef studii superioare 4.900 6.300 12. Contabil, merceolog, statistician, casier studii medii 3.500 4.500 13. Revizor contabil studii superioare 4.000 5.500 14. Revizor contabil studii medii 3.000 4.000 15. Translator traductor studii superioare 4.600 6.000 16. Stenodactilograf studii medii 3.000 4.000

Secretar-dactilograf 2.800 3.500 17. Funcionar - gradul I studii medii 3.000 4.000 - gradul II studii medii 2.900 3.500 - gradul III studii medii 2.800 3.300 18. Bibliotecar studii superioare 3.800 4.500 19. Arhivar studii medii 2.900 3.50020. Administrator studii medii 3.500 4.500 21. Curier studii medii 2.500 3.300 22. Portar 2.500 3.000 23. ngrijitor 2.500 3.000 24. Muncitor - nalt calificare I studii medii 3.500 4.000 - nalt calificare II studii medii 3.300 3.800 - specialist studii medii 3.800 4.500 25. ofer 3.300 4.500 26. Bufetier 3.500 4.500 Ajutor bufetier 2.500 3.000 27. Manipulant bunuri 2.500 3.500 28. Operator video cinema, cameraman studii superioare 3.500 4.500 studii medii 3.000 4.000 29. Fotograf, grafician studii medii 3.000 4.000 ___________________________________________________________ NOT: 1. Persoanele ncadrate n funciile prevzute n prezenta anex beneficiaz i de sporul de vechime nentrerupt prevzut de lege. 2. Persoanele care coordoneaz activitatea unor compartimente, cu excepia demnitarilor, primesc o indemnizaie de conducere ntre 500 i 2.000 lei. 3. Persoanele ncadrate cu titlu de colaboratori permaneni vor primi lunar o indemnizaie ntre 1.500-3.000 lei, neimpozabil; dac aceste persoane snt din provincie, au dreptul n plus la decontarea cheltuielilor de transport i la o indemnizaie de cazare, n limita sumei de 80 lei pe zi n toat perioada ct i desfoar activitatea la guvern. 4. Pentru orele efectuate peste durata normal a zilei de munc, personalului de execuie, de specialitate i administrativ i se poate acorda un spor la salariu de pn la 1.000 lei lunar, n funcie de munca prestat. Sporul este neimpozabil. Munca prestat n zilele nelucrtoare se pltete cu un spor de 100% la salariul tarifar. 5. La dispoziia primului-ministru se va afla un fond de premiere n limitele stabilite prin buget.

217

218

L nr. 35 publicat in M.Of. nr. 048 din data: 20/03/1997 L35/1997 LEGE privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului PARLAMENTUL ROMNIEI CAMERA DEPUTAILOR SENATUL LEGE privind organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului Parlamentul Romniei adopta prezenta lege. CAPITOLUL I Dispozitii generale Art. 1. (1) Institutia Avocatul Poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor n raporturile acestora cu autoritatile publice. (2) Sediul institutiei Avocatul Poporului este n municipiul Bucuresti. Art. 2. (1) n activitatea sa, avocatul poporului este independent fata de orice autoritate publica. (2) n exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice. (3) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu l poate obliga pe avocatul poporului sa se supuna instructiunilor sau dispozitiilor sale. Art. 3. (1) Activitatea avocatului poporului, a adjunctilor sai si a salariatilor care lucreaza sub autoritatea acestora are caracter public. (2) La cererea persoanelor lezate n drepturile si libertatile lor sau datorita unor motive ntemeiate, avocatul poporului poate decide asupra caracterului confidential al activitatii sale. Art. 4. Autoritatile publice sunt obligate sa comunice sau, dupa caz, sa puna la dispozitia avocatului poporului, n conditiile legii, informatiile, documentele sau actele pe care le detin n legatura cu cererile care au fost adresate avocatului poporului, acordndu-i sprijin pentru exercitarea atributiilor sale. Art. 5. (1) Avocatul poporului prezinta, n sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele trebuie sa cuprinda informatii cu privire la activitatea institutiei Avocatul Poporului. Ele pot contine recomandari privind modificarea legislatiei sau masuri de alta natura pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
219

(2) Raportul anual vizeaza activitatea institutiei pe un an calendaristic si se nainteaza Parlamentului pna la data de 1 februarie a anului urmator, n vederea dezbaterii acestuia n sedinta comuna a celor doua Camere. Raportul anual se da publicitatii. CAPITOLUL II Numirea si ncetarea din functie a avocatului poporului Art. 6. (1) Avocatul poporului este numit de Senat pe o durata de 4 ani. Mandatul avocatului poporului poate fi rennoit o singura data. (2) Poate fi numit avocat al poporului orice cetatean romn care ndeplineste conditiile de numire prevazute pentru judecatori la Curtea Constitutionala. Art. 7. (1) Propunerile de candidati sunt facute de Biroul permanent al Senatului, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele doua Camere ale Parlamentului. (2) Candidatii depun la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului actele prin care dovedesc ca ndeplinesc conditiile prevazute de Constitutie si de prezenta lege pentru a ndeplini functia de avocat al poporului. Candidatii vor fi audiati de Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari. Senatul hotaraste asupra audierii n plen. Candidatii vor fi prezenti la dezbateri. (3) Numirea avocatului poporului se face cu votul majoritatii senatorilor. Daca la primul tur de scrutin nu se obtine aceasta majoritate, se vor organiza noi tururi de scrutin, la care vor participa numai candidatii situati pe primele doua locuri la turul de scrutin anterior. Art. 8. (1) Mandatul de avocat al poporului ncepe pe data numirii sale de ca tre Senat si dureaza pna la instalarea noului avocat al poporului. (2) nainte de nceperea exercitarii mandatului, avocatul poporului va depune n fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului urmatorul juramnt: Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa apar drepturile si libertatile cetatenilor, ndeplinindu-mi cu buna-credinta si impartialitate atributiile de avocat al poporului. Asa sa-mi ajute Dumnezeu! (3) Juramntul poate fi depus si fara formula religioasa. (4) Refuzul depunerii juramntului mpiedica intrarea n functie a avocatului poporului si deschide procedura pentru o noua numire n functie. Art. 9. (1) Mandatul avocatului poporului nceteaza nainte de termen n caz de demisie, revocare din functie, incompatibilitate cu alte functii publice sau private, imposibilitate de a-si ndeplini atributiile mai mult de 90 de zile, constatata prin examen medical de specialitate, ori n caz de deces.

220

(2) Revocarea din functie a avocatului poporului, ca urmare a ncalcarii Constitutiei si a legilor, se face, la propunerea Biroului permanent al Senatului, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, cu votul majoritatii senatorilor. (3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de ndeplinire a functiei sau decesul se constata de catre Biroul permanent al Senatului n cel mult 10 zile de la aparitia cauzei care determina ncetarea mandatului. CAPITOLUL III Adjunctii avocatului poporului Art. 10. (1) Avocatul poporului este asistat de doi adjuncti care asigura coordonarea exercitarii atributiilor institutiei Avocatul Poporului, pe domenii de activitate, potrivit Regulamentului de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului. (2) Adjunctii avocatului poporului ndeplinesc, n ordinea stabilita de avocatul poporului, atributiile acestuia n caz de imposibilitate temporara a exercitarii functiei. Art. 11. (1) Adjunctii avocatului poporului sunt numiti de catre acesta pe durata mandatului, cu avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari a Senatului. (2) Numirea adjunctilor avocatului poporului se publica n Monitorul Oficial al Romniei. Art. 12. Dispozitiile art. 8 se aplica, n mod corespunzator, juramntul depunndu-se n fata unui vicepreredinte al Camerei Deputatilor si a unui vicepresedinte al Senatului. CAPITOLUL IV Atributiile avocatului poporului Art. 13. Avocatul poporului are urmatoarele atributii: a) coordoneaza activitatea institutiei Avocatul Poporului; b) primeste si repartizeaza cererile facute de persoanele lezate prin nca lcarea drepturilor sau libertatilor cetatenesti de catre autoritatile administratiei publice si decide asupra acestor cereri; c) urmareste rezolvarea legala a cererilor primite si cere autoritatilor sau functionarilor administratiei publice n cauza ncetarea ncalcarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, repunerea n drepturi a petitionarului si repararea pagubelor; d) reprezinta institutia Avocatul Poporului n fata Camerei Deputatilor, a Senatului si a celorlalte autoritati publice, precum si n relatiile cu persoanele fizice sau juridice; e)angajeaza salariatii institutiei Avocatul Poporului si exercita dreptul de autoritate disciplinara asupra acestora;
221

f) exercita functia de ordonator principal de credite; g) ndeplineste alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatul Poporului. Art. 14. (1) Avocatul poporului si exercita atributiile, din oficiu sau la cererea persoanelor lezate prevazute la art. 13 lit. b). (2) Cererile pot fi adresate de orice persoana fizica, fara deosebire de cetatenie, vrsta, sex, apartenenta politica sau convingeri religioase. Art. 15. (1) Cererile adresate avocatului poporului trebuie sa se faca n scris si sa indice numele si domiciliul persoanei lezate n drepturile si libertatile cetatenesti, drepturile si libertatile ncalcate, precum si autoritatea administrativa ori functionarul public n cauza. Petitionarul trebuie sa dovedeasca ntrzierea sau refuzul administratiei publice de a solutiona legal cererea. (2) Nu pot fi luate n considerare plngerile anonime sau cele ndreptate mpotriva unor ncalcari ale drepturilor cetatenesti mai vechi de un an de la data la care persoana n cauza a luat cunostinta despre faptele care fac obiectul plngerii. (3) Avocatul poporului poate respinge motivat cererile vadit nefondate sau poate cere date suplimentare pentru analiza si solutionarea cererilor. (4) Nu fac obiectul activitatii institutiei Avocatul Poporului si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Camera Deputatilor, de Senat sau de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Pres edintelui Romniei si ale Guvernului, precum si ale Curtii Constitutionale, ale presedintelui Consiliului Legislativ si ale autoritatii judecatoresti. Art. 16. Cererile adresate avocatului poporului sunt scutite de taxa de timbru. Art. 17. (1) Conducerea penitenciarelor, a institutiilor de reeducare si resocializare, precum si Ministerul Public si organele de politie sunt obligate sa permita, fara nici o - restrictie, persoanelor care executa pedeapsa nchisorii sau, dupa caz, se afla arestate ori retinute, sa se adreseze n orice mod avocatului poporului cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrngerilor legale. (2) Aceasta obligatie revine si comandantilor unitatilor militare n privinta persoanelor care si satisfac serviciul militar obligatoriu sau serviciul utilitar alternativ, cu privire la lezarea drepturilor si libertatilor lor, cu exceptia restrngerilor legale. Art. 18. n situatiile n care avocatul poporului constata ca solutionarea cererii cu care a fost sesizat este de competenta Ministerului Public, se afla pe rolul unei instante judecatoresti sau are ca obiect erori judiciare, el l va sesiza pe procurorul general sau Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competentei acestora, care sunt obligati sa
222

comunice concluziile la care s-a ajuns si masurile luate. Art. 19. (1) Avocatul poporului are acces la documentele secrete detinute de autoritatile publice, n masura n care le considera necesare pentru solutionarea plngerilor care i s-au adresat. (2) Avocatul poporului are obligatia de a nu divulga sau de a nu face publice informatiile sau documentele secrete la care a avut acces. Aceasta obligatie se mentine si dupa ncetarea activitatii sale ca avocat al poporului si se extinde asupra adjunctilor sai, precum si asupra personalului aflat n serviciile sale, sub sanctiunea prevazuta de legea penala. Art. 20. (1) n exercitarea atributiilor sale, avocatul poporului emite recomandari care nu pot fi supuse controlului parlamentar si nici controlului judecatoresc. (2) Prin recomandarile emise, avocatul poporului sesizeaza autoritatile administratiei publice asupra ilegalitatii actelor sau faptelor administrative. Sunt asimilate actelor administrative tacerea organelor administratiei publice si emiterea tardiva a actelor. Art. 21. (1) Avocatul poporului are dreptul sa faca anchete proprii, sa ceara autoritatilor administratiei publice orice informatii sau documente necesare anchetei, sa audieze si sa ia declaratii de la conducatorii autoritatilor administratiei publice si de la orice functionar care poate da informatiile necesare solutionarii cererii. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica autoritatilor administratiei publice, institutiilor publice, precum si oricaror servicii publice aflate sub autoritatea autoritatilor administratiei publice. Art. 22. (1) n cazul n care, n urma cererilor facute, avocatul poporului constata ca plngerea persoanei lezate este ntemeiata, el va cere n scris autoritatii administratiei publice care a ncalcat drepturile acesteia sa reformeze sau sa revoce actul administrativ si sa repare pagubele produse, precum si sa repuna persoana lezata n situatia anterioara. (2) Autoritatile publice n cauza vor lua de ndata masurile necesare pentru nlaturarea ilegalitatilor constatate, repararea pagubelor si nlaturarea cauzelor care au generat sau au favorizat ncalcarea drepturilor persoanei lezate si l vor informa despre aceasta pe avocatul poporului. Art. 23. (1) n cazul n care autoritatea administratiei publice sau functionarul public nu nlatura, n termen de 30 de zile de la data sesizarii, ilegalitatile comise, avocatul poporului se adreseaza autoritatilor administratiei publice ierarhic superioare, care sunt datoare sa i comunice, n termen de cel mult 45 de zile, masurile luate. (2) Daca autoritatea publica sau functionarul public apartine administratiei publice locale, avocatul poporului se adreseaza prefectului. De la data depunerii cererii la prefectul judetului curge un nou termen de 45 de zile. Art. 24. (1) Avocatul poporului este ndreptatit sa sesizeze Guvernul cu privire la orice act sau fapt administrativ ilegal al administratiei publice centrale si al prefectilor. (2) Neadoptarea de catre Guvern, n termen de cel mult 20 de
223

zile, a masurilor privitoare la ilegalitatea actelor sau faptelor administrative semnalate de avocatul poporului se comunica Parlamentului. Art. 25. (1) Avocatul poporului va aduce la cunostinta persoanei care i-a adresat cererea rezultatele cererii sale. Acestea pot fi facute publice de ca tre avocatul poporului, prin mijloace de informare n masa, cu consimtamntul persoanei sau al persoanelor interesate si cu respectarea prevederilor art. 19 privind informatiile si documentele secrete. (2) Daca avocatul poporului constata, cu prilejul cercetarilor ntreprinse, lacune n legislatie sau cazuri grave de coruptie ori de nerespectare a legilor tarii, va prezenta un raport, continnd cele constatate, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului sau, dupa caz, primului-ministru. Art. 26. Prevederile prezentei legi se aplica si actelor administrative ale regiilor autonome. CAPITOLUL V Raspundere, incompatibilitati si imunitati Art. 27. Avocatul poporului si adjunctii sai nu raspund juridic pentru opiniile exprimate sau pentru actele pe care le ndeplinesc, cu respectarea legii, n exercitarea atributiilor prevazute de prezenta lege. Art. 28. (1) Pe durata exercitarii mandatului, avocatul poporului si adjunctii sai nu pot fi retinuti, perchezitionati, arestati sau trimisi n judecata penala sau contraventionala fara ncuviintarea Senatului. (2) n cazul infractiunilor flagrante savrsite de avocatul poporului ori de adjunctii acestuia, ministrul justitiei l va informa nentrziat pe presedintele Senatului asupra retinerii sau arestarii, Senatul ncuviintnd sau nu masura luata. Hotarrea cu privire la ncuviintarea arestarii si trimiterea n judecata se adopta cu votul majoritatii senatorilor. (3) Daca avocatul poporului sau adjunctii sai sunt arestati sau trimisi n judecata penala, Senatul va hotar suspendarea din functie pna la ramnerea definitiva a hota rrii judecatoresti. Art. 29. (1) n timpul exercitarii functiei, avocatul poporului si adjunctii acestuia nu pot fi membri ai unui partid politic si nu pot ndeplini nici o alta functie publica sau privata. (2) Incompatibilitatile prevazute la alin. (1) se aplica si personalului cu functii de executie de specialitate, fiind exceptate functiile didactice din nvatamntul superior. CAPITOLUL VI Serviciile institutiei avocatul poporului Art. 30. Structura serviciilor institutiei Avocatul Poporului si numarul de personal se aproba de catre Biroul permanent al Senatului, n functie de necesitatile realizarii atributiilor ce le revin si n limitele bugetului aprobat. Art. 31. Functiile de specialitate de executie se ocupa prin concurs, n conditiile legii. Concursul se organizeaza de Comisia de numiri si disciplina, constituita din 3 consilieri desemnati de avocatul poporului. Art. 32. ncalcarea prevederilor prezentei legi sau ale Regulamentului de organizare si
224

functionare a institutiei Avocatul Poporului atrage raspunderea penala, disciplinara sau administrativa, dupa caz. Raspunderea disciplinara este cea prevazuta de lege pentru functionarii publici. CAPITOLUL VII Dispozitii tranzitorii si finale Art. 33. (1) Cheltuielile necesare pentru functionarea institutiei Avocatul Poporului sunt finantate din bugetul de stat. (2) Pentru anul 1997 sumele necesare functionarii institutiei Avocatul Poporului se asigura de catre Guvern, din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia acestuia. (3) Functia de avocat al poporului se asimileaza cu functia de ministru, functia de adjunct al avocatului poporului, cu cea de secretar de stat, iar functiile de conducere si de executie de specialitate sunt asimilate functiilor din serviciile Senatului. Art. 34. Pna la constituirea Comisiei de numiri si disciplina a institutiei Avocatul Poporului, atributiile acesteia se exercita de catre avocatul poporului, mpreuna cu adjunctii sai. Art. 35. n situatia n care n functia de avocat al poporului este ales un magistrat, rezervarea postului acestuia este obligatorie. Art. 36. Regulamentul de organizare si functionare a institutiei Avocatului Poporului se adopta de catre Biroul permanent al Senatului, la propunerea avocatului poporului, n termen de 60 de zile de la numirea acestuia. Aceasta lege a fost adoptata n sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului din 21 februarie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romniei. PREEDINTELE CAMEREI DEPUTAILOR PREEDINTELE SENATULUI ION DIACONESCU PETRE ROMAN Bucuresti, 13 martie 1997. Nr. 35.

L nr. 69 publicat in M.Of. nr. 164 din data: 16/07/1992 L69/1992 Lege pentru alegerea Presedintelui Romniei Art. 1. _ (1) Presedintele Romniei se alege prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, n conditiile prezentei legi. (2) Alegatorul are dreptul la un singur vot, n fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Presedintelui Romniei, potrivit art. 81 alin. (2) si (3) din Constitutie. Art. 2. _ (1) n unitatile administrativ-teritoriale, operatiunile electorale pentru alegerea Presedintelui Romniei se fac n circumscriptiile electorale si sectiile de votare, sub conducerea birourilor electorale prevazute de lege pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, pe baza acelorasi liste de alegatori (2) Curtea Constitutionala, potrivit art. 144 lit. d) din Constitutie, vegheaza la respectarea, n ntreaga tara, a prevederilor prezentei legi si confirma rezultatele sufragiului. Art. 3. _ (1) La alegerile pentru Presedintele Romniei se pot prezenta candidati propusi de partide si formatiuni politice sau candidati independenti. Partidele si formatiunile politice pot propune, fie separat, fie mpreuna, numai cte un singur candidat. (2) Att candidaturile propuse de partide sau formatiuni politice, ct si candidaturile independente pot fi depuse numai daca snt sustinute de cel putin 100.000 alegatori. Un alegator poate sustine un singur candidat. Art. 4. _ (1) Data alegerilor se stabileste si se aduce la cunostinta publica de Guvern, cu cel putin 60 de zile nainte de ziua votarii si pna la mplinirea a 5 zile de la data expirarii mandatului Presedintelui n functie sau, dupa caz, de la data cnd ncepe sa curga termenul prevazut de art. 96 alin. (2) din Constitutie. (2) Alegerile au loc ntr-o singura zi, care poate fi numai duminica. Art. 5. _ Biroul Electoral Central are urmatoarele atributii: a) vegheaza la actualizarea listelor electorale, urmareste respectarea dispozitiilor legale privitoare la alegerea Presedintelui Romniei pe ntreg teritoriul tarii si asigura aplicarea lor uniforma; b) constata respectarea prevederilor prezentei legi pentru depunerea candidaturilor si nregistreaza candidaturile care ndeplinesc aceste conditii; c) comunica birourilor electorale de circumscriptie candidaturile nregistrate si le face cunoscute prin presa; d) rezolva ntmpinarile la propria activitate si contestatiile trimise de birourile electorale de circumscriptie; solutiile date snt definitive;
226

225

e) centralizeaza rezultatele alegerilor, constata candidatul ales si prezinta Curtii Constitutionale documentatia necesara validarii mandatului de Presedinte al Romniei; f) ndeplineste orice alte obligatii ce i revin potrivit prezentei legi. Art. 6. _ Birourile electorale de circumscriptie au urmatoarele atributii: a) fac publicatiile si afisarile prevazute de lege, n termen de 5 zile de la primirea comunicarii privind candidaturile nregistrate de Biroul Electoral Central; b) rezolva ntmpinarile referitoare la propria activitate si contestatiile cu privire la operatiunile birourilor electorale ale sectiilor de votare; c) distribuie birourilor electorale ale sectiilor de votare buletinele de vot, stampile de control si stampilele cu mentiunea "Votat"; d) centralizeaza rezultatul alegerilor pentru circumscriptia electorala si nainteaza Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinznd aceste rezultate, precum si ntmpinarile, contestatiile si procesele-verbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare; e) ndeplinesc orice alte obligatii prevazute de lege n sarcina lor. Art. 7. _ Birourile electorale ale sectiilor de votare ndeplinesc, n mod corespunzator, atributiile ce le revin, potrivit legii, pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Art. 8. _ Birourile electorale lucreaza si iau hotarri cu votul majoritatii membrilor prezenti. Art. 9. _ (1) Propunerile de candidati pentru alegerea Presedintelui Romniei se depun la Biroul Electoral Central, cel mai trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor. (2) Propunerile se fac n scris si vor fi primite numai daca: a) snt semnate de conducerea partidului sau a formatiunii politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, dupa caz, de candidatul independent; b) cuprind prenumele si numele, locul si data nasterii, starea civila, domiciliul, studiile, ocupatia si profesia candidatului si precizarea ca ndeplineste conditiile prevazute de lege pentru a candida; c) snt nsotite de declaratia de acceptare a candidaturii, scrisa, semnata si datata de candidat, precum si de lista sau listele sustinatorilor, al caror numar nu poate fi mai mic de 100.000 alegatori; lista sau listele sustinatorilor trebuie sa cuprinda prenumele si numele candidatului, precum si prenumele, numele, data nasterii, adresa, seria si numarul actului de identitate si semnaturile alegatorilor care sustin candidatura. (3) Lista sustinatorilor este un act public, sub sanctiunea prevazuta de art. 292 Cod penal.

(4) Propunerea de candidatura se depune n 4 exemplare, un exemplar original si 3 copii, din care originalul si o copie se pastreaza la Biroul Electoral Central, un altul se nregistreaza la Curtea Constitutionala, iar al patrulea, certificat de presedintele Biroului Electoral Central, se restituie depunatorului. Art. 10. _ Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu ndeplinesc conditiile prevazute de art. 35 din Constitutie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior, de doua ori, ca Presedinte al Romniei. Art. 11. _ (1) Biroul Electoral Central aduce la cunostinta publica, prin presa, si afiseaza, la sediul sau, propunerile de candidati pe care le-a primit, n termen de 24 de ore de la nregistrare. (2) Pna la 20 de zile nainte de data alegerilor, candidatul, partidele, formatiunile politice sau cetatenii pot contesta nregistrarea sau nenregistrarea candidaturii. Contestatia se depune la Biroul Electoral Central, care o nainteaza mpreuna cu dosarul candidaturii, n termen de 24 de ore, spre solutionare, Curtii Constitutionale. (3) Curtea Constitutionala solutioneaza contestatia n termen de 48 de ore de la nregistrare. Solutia este definitiva si se publica n Monitorul Oficial al Romniei. (4) A doua zi dupa expirarea termenului de solutionare a contestatiilor, prevazut la alin. (3), Biroul Electoral Central comunica birourilor electorale de circumscriptie candidaturile definitive nregistrate, n ordinea n care au fost depuse. Art. 12. _ (1) Buletinele de vot se vor tipari potrivit modelului prevazut n anexa. (2) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de Biroul Electoral Central, tinnd seama de numarul candidatilor si de spatiul necesar pentru imprimarea lor, si se transmit birourilor electorale de circumscriptie o data cu comunicarea candidaturilor. (3) Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de circumscriptie, prin intermediul prefectilor, cu respectarea prevederilor legale referitoare la imprimarea buletinelor de vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, care se aplica n mod corespunzator. Prefectii raspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate cu cel putin 10 zile nainte de data alegerilor. Art. 13. _ (1) Semnele electorale se declara la Biroul Electoral Central o data cu depunerea candidaturii. (2) Daca alegerile pentru Presedintele Romniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor utiliza numai semnele electorale stabilite n cadrul alegerilor pentru cele doua Camere. Daca alegerile pentru Presedintele Romniei au loc la o data diferita, se vor utiliza numai semnele
228

227

electorale stabilite n cadrul ultimelor alegeri pentru Camera Deputatilor si Senat. n cazul partidelor sau formatiunilor politice care nu au participat la aceste alegeri, precum si n cazul coalitiilor electorale, se aplica prevederile Legii pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, referitoare la semne si denumiri. Art. 14. _ Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului, referitoare la stampilele sectiilor de votare si la predarea, distribuirea si afisarea buletinelor de vot sau eliberarea unor buletine vizate si anulate, se aplica si pentru alegerile privind Presedintele Romniei. Art. 15. _ (1) Campania electorala si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romniei se fac potrivit dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cu exceptiile prevazute n prezenta sectiune. (2) Presedintele n functie poate participa la campania electorala a partidului sau formatiunii politice care l-a propus sau i sustine candidatura, potrivit art. 9. Art. 16. _ (1) Pentru candidatii la alegerea Presedintelui Romniei, accesul la serviciile publice la radio si televiziune este egal si gratuit. (2) Orarul pentru campania electorala si repartizarea timpilor de antena pentru accesul egal si gratuit al candidatilor la serviciile publice de radio si televiziune se fac, dupa ncheierea perioadei de depunere a candidaturilor, de birourile permanente reunite ale celor doua Camere ale Parlamentului, mpreuna cu reprezentantii serviciilor publice de radio si televiziune si cu participarea candidatilor. (3) Daca alegerile pentru Presedintele Romniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, se vor avea n vedere si orarul si repartizarea timpilor de antena pentru campania electorala privind alegerea celor doua Camere. Art. 17. _ mpotriva solutiei date de biroul electoral de circumscriptie la plngerile ce i snt adresate cu privire la mpiedicarea unui partid sau a unei formatiuni politice ori a unui candidat de a-si desfasura campania electorala, contestatiile se solutioneaza de Curtea Constitutionala, n termen de 3 zile de la sesizare. Art. 18. _ (1) Daca alegerile pentru Presedintele Romniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale pentru alegerea deputatilor si senatorilor pot asista si la efectuarea celor pentru alegerea Presedintelui Romniei. (2) n cazul n care alegerile pentru Presedintele Romniei au loc la o data diferita, acreditarea pentru a asista la operatiunile electorale a delegatilor presei, cinematografiei, radioului si televiziunii, romne sau straine, ori a
229

observatorilor externi, care solicita aceasta, se face de Biroul Electoral Central. (3) n situatia prevazuta la alin. (2), partidele si formatiunile politice care au propus candidati vor putea desemna cte un singur delegat, pentru fiecare sectie de votare si birou electoral de circumscriptie, care sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale. Desemnarea se face prin comunicarea prenumelui, numelui si domiciliului reprezentantului, sub semnatura conducerii partidului sau formatiunii politice. Daca mai multe partide sau formatiuni politice au propus acelasi candidat, ele pot desemna numai un reprezentat comun. Art. 19. _ (1) Alegatorul va vota aplicnd stampila nauntrul patrulaterului care cuprinde prenumele si numele candidatului pe care l voteaza. (2) Daca alegerile pentru Presedintele Romniei au loc concomitent cu cele pentru Camera Deputatilor si Senat, stampila se aplica pe cartea de alegator pe un singur numar de scrutin. (3) Daca alegerile pentru Presedintele Romniei au loc la o data diferita de cele pentru Camera Deputatilor si Senat, stampila se aplica pe cartea de alegator la numarul de scrutin adus la cunostinta publica de Guvern o data cu data votarii. (4) La al doilea tur de scrutin, stampila se aplica la numarul de scrutin care urmeaza. Art. 20. _ (1) Operatiunile electorale, pentru constatarea rezultatelor votarii la sectiile de votare, contestatiile si ntmpinarile cu privire la operatiunile de votare si de deschidere a urnelor se fac cu respectarea prevederilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. (2) Rezultatul votarii la sectia de votare se consemneaza ntr-un tabel. (3) Candidatii la alegerile pentru Parlament din partea partidelor sau formatiunilor politice ce au propus si candidati pentru alegerea Presedintelui Romniei au dreptul sa ntocmeasca si ei un tabel. Daca alegerile pentru cele doua Camere si pentru Presedintele Romniei nu au loc concomitent, acest drept revine delegatilor partidelor sau formatiunilor politice ce au propus candidatii n alegerile pentru Presedintele Romniei. (4) Tabelele vor cuprinde voturile nule, prenumele si numele candidatilor si voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat. Art. 21. _ (1) Dupa deschiderea urnelor si numararea voturilor, presedintele biroului sectiei de votare ncheie un proces-verbal n 2 exemplare, care va cuprinde: a) numarul alegatorilor potrivit listelor electorale permanente: b) numarul alegatorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numar n functie de alegatorii de pe lista permanenta si de pe cea speciala;
230

c) numarul total al voturilor valabil exprimate; d) numarul voturilor nule; e) numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat; f) expunerea, pe scurt, a ntmpinarilor si contestatiilor si a modului lor de solutionare, precum si a contestatiilor naintate spre solutionare biroului electoral de circumscriptie. (2) Procesele-verbale se semneaza de presedinte si de membrii biroului. (3) Membrilor birourilor electorale ale sectiilor de votare care au semnat procesul-verbal li se elibereaza, la cerere, o copie certificata de catre toti cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulata nainte de ntocmirea procesului-verbal. (4) Lipsa semnaturii unor membri ai biroului sectiei de votare nu influenteaza asupra valabilitatii procesului-verbal. Presedintele va mentiona motivele care au mpiedicat semnarea. (5) Procesele-verbale, mpreuna cu toate contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale sectiei de votare, precum si cu buletinele de vot nule si cele contestate, vor alcatui un dosar care, sigilat si stampilat, se va nainta biroului electoral de circumscriptie, de presedintele biroului electoral al sectiei de votare si membrii biroului, cu paza militara, n cel mult 24 de ore. (6) n termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscriptie va trimite unul din exemplarele, procesului-verbal la tribunalul n a carei raza teritoriala este circumscriptia electorala; candidatii sau partidele si formatiunile politice care i-au propus vor putea obtine copii legalizate de pe acest exemplar. Art. 22. _ (1) Dupa primirea proceselor-verbale de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare si dupa solutionarea contestatiilor si ntmpinarilor primite, biroul electoral de circumscriptie ncheie un procesverbal, care va cuprinde: a) numarul alegatorilor din circumscriptia electorala potrivit listelor electorale permanente; b) numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numar de pe listele permanente si de pe cele speciale; c) numarul total al voturilor valabil exprimate; d) numarul voturilor nule; e) numarul voturilor valabil exprimate pentru fiecare candidat n cadrul circumscriptiei electorale; f) expunerea, pe scurt, a ntmpinarilor, contestatiilor si hotarrilor luate de biroul electoral de circumscriptie. (2) Prevederile art. 21 alin. (2) si (4) se aplica n mod corespunzator.
231

(3) Procesul-verbal, mpreuna cu ntmpinarile, contestatiile si proceseleverbale primite de la birourile electorale ale sectiilor de votare, formnd un dosar, ncheiat, sigilat si semnat de membrii biroului electoral, se nainteaza, cu paza militara, la Biroul Electoral Central, n cel mult 48 de ore de la primirea ultimului proces-verbal al birourilor electorale ale sectiilor de votare. Art. 23. _ (1) Biroul Electoral Central rezolva ntmpinarile si contestatiile depuse, deciziile date fiind definitive, dupa care ncheie un proces-verbal cuprinznd: a) numarul total al alegatorilor potrivit listelor electorale ale localitatilor unde si au domiciliul alegatorii; b) numarul total al alegatorilor ce s-au prezentat la urne; c) numarul total al voturilor nule; d) numarul total al voturilor valabil exprimate, pe ntreaga tara, pentru fiecare candidat si constatarea ndeplinirii conditiilor prevazute de art. 81 din Constitutie; n situatia n care aceste conditii nu snt ntrunite, prenumele si numele candidatilor ce vor participa la al doilea tur de scrutin; e) centralizarea rezultatelor celui de-al doilea tur, potrivit prevederilor de la lit. a) - d), care se aplica n mod corespunzator, prenumele si numele candidatului a carui alegere a fost constatata; f) modul de solutionare a contestatiilor si ntmpinarile primite. (2) Prevederile art. 21 alin. (2) si (4) se aplica n mod corespunzator. (3) Procesul-verbal, pentru fiecare tur de scrutin, mpreuna cu dosarele birourilor electorale de circumscriptie, primite potrivit art. 22 alin. (3), se nainteaza, cu paza militara, la Curtea Constitutionala, n termen de 24 de ore de la nregistrarea ultimului dosar. Art. 24. _ (1) Curtea Constitutionala anuleaza alegerile n cazul n care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. n aceasta situatie, Curtea va dispune repetarea turului de scrutin n a treia duminica de la data anularii alegerilor. (2) Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele, formatiunile politice si candidatii care au participat la alegeri, n termen de cel mult 3 zile de la nchiderea votarii; cererea trebuie motivata si nsotita de dovezile pe care se ntemeiaza. (3) Cererea poate fi admisa numai daca cel care a sesizat nu este implicat n producerea fraudei. (4) Solutionarea cererii de catre Curtea Constitutionala se face pna la data prevazuta de lege pentru aducerea la cunostinta publica a rezultatului alegerilor. Art. 25. _ (1) Curtea Constitutionala publica rezultatul alegerilor
232

n presa si n Monitorul Oficial al Romniei pentru fiecare tur de scrutin si valideaza rezultatul alegerilor pentru presedintele ales. (2) Actul de validare se ntocmeste n 3 exemplare, din care unul se prezinta Parlamentului pentru depunerea juramntului prevazut de art. 82 alin. (2) din Constitutie, iar al treilea se nmneaza candidatului ales. Art. 26. _ (1) Al doilea tur de scrutin are loc n conditiile prevazute la art. 81 alin. (3) din Constitutie, la 2 saptamni de la primul tur de scrutin, n aceleasi sectii de votare si circumscriptii electorale, sub conducerea operatiunilor electorale de catre aceleasi birouri electorale si pe baza acelorasi liste de alegatori de la primul tur. (2) n al doilea tur de scrutin participa primii doi candidati care au obtinut cel mai mare numar de voturi, valabil exprimate pe ntrega tara la primul tur. Confirmarea acestui numar se face de Curtea Constitutionala n termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevazute la art. 23 alin. (3), prin aducerea la cunostinta publica a prenumelui si numelui celor doi candidati care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin si a zilei votarii stabilite potrivit alin. (1). (3) Campania electorala pentru al doilea tur de scrutin ncepe de la data cnd s-a adus la cunostinta publica ziua votarii. (4) n termen de 2 zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru desfasurarea acesteia la serviciile publice de radio si televiziune si repartizarea timpilor de antena, potrivit art. 16, care se aplica n mod corespunzator. (5) Persoanele acreditate sa asiste la efectuarea operatiunilor electorale la primul tur de scrutin snt de drept acreditate sa asiste la efectuarea acestor operatiuni si la al doilea tur de scrutin. Art. 27. _ Sanctiunile contraventionale si pedepsele, prevazute de lege pentru ncalcarea dispozitiilor legale privind alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, se aplica si n ceea ce priveste ncalcarea dispozitiilor legale corespunzatoare privind alegerea Presedintelui Romniei. Art. 28. _ (1) Prevederile legale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, referitoare la suportarea cheltuielilor electorale, taxa de timbru, sprijinirea de catre Guvern a activitatii birourilor electorale si judecarea de catre instante a ntmpinarilor, a contestatiilor si a oricaror alte cereri, se aplica si n ceea ce priveste alegerile pentru Presedintele Romniei. (2) Daca alegerea Presedintelui Romniei are loc concomitent cu alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului, cheltuielile pentru efectuarea operatiunilor electorale, inclusiv pentru subventionarea partidelor si formatiunilor politice de la bugetul de stat, se suporta din fondurile alocate pentru alegerea celor doua Camere.
233

(3) n cazul n care alegerile pentru Presedintele Romniei au loc la o data diferita de alegerile parlamentare, subventionarea campaniei electorale a partidelor si formatiunilor politice care au propus candidatii se stabileste prin lege speciala. Partidele si formatiunile politice care nu au obtinut cel putin 10% din voturile valabil exprimate pe ntreaga tara pentru candidatul pe care l-au propus vor restitui subventia n termen de 2 luni de la data ncetarii campaniei electorale. Art. 29. _ (1) Alegerile pentru Presedintele Romniei din anul 1992 vor avea loc o data cu cele pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. (2) Pentru alegerile de la alin. (1) pot fi acreditati sa asiste la operatiunile electorale si observatori interni, n conditiile prevazute de Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Art. 30. - Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului si a Presedintelui Romniei se abroga.

234

ANEX R O M A N I A P B U L E T I N D E V O T PENTRU ALEGEREA PREEDINTELUI ROMNIEI *) Circumscriptia electorala nr..... *) Se trece data alegerilor. I ----------------------- I I --------------------------- I I I I I I 1) 2) I I I I I I I I 3) I I I I I I I I I I I I ----------------------- I I -------------------------- I I I ----------------------- I I --------------------------- I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ----------------------- I I --------------------------- I I -----------------------I I --------------------------- I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I ---------------------- I I --------------------------- I 1) Se trece denumirea completa a partidului, formatiunii politice sau mentiunea "Candidat independent". 2) Se trece semnul electoral; ntre denumirea partidului, formatiunii politice sau mentiunea "Candidat independent" si semnul electoral sa se pastreze distanta de 3 litere. 3) Se trec prenumele si numele candidatului. N O T A: Se imprima attea patrulatere cti candidati snt, n ordinea depunerii candidaturii. Hrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alba si suficient de groasa pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat si votul dat. Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere n numar suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, n afara de ultima pagina, care va ramne alba pentru stampila de control. Toate numele, prenumele si cuvintele ce se nscriu n interiorul patrulaterului se vor tipari cu litera corp 10 verzal drepte. Paginile buletinului de vot, inclusiv ultima pagina care va ramne alba, vor fi numerotate. Pe teritoriul unei circumscriptii electorale se va folosi tus, pentru stampile, de aceeasi culoare. Semnul electoral se va imprima ntr-un spatiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm.

L nr. 27 publicat n M.Of. nr. 087 din data: 29/04/1996 L27/1996 Lege nr. 27 din 26 aprilie 1996 Legea partidelor politice Parlamentul Romniei Lege nr. 27 din 26 aprilie 1996 Legea partidelor politice Publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 87 din 29 aprilie 1996 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. CAPITOLUL 1 Dispozitii generale Art. 1. - Partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor romani cu drept de vot, care participa in mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, indeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public. Art. 2. - In activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, precum si pluralismul politic, contribuie la educarea politica a cetatenilor si incurajeaza participarea acestora la viata publica, influenteaza formarea opiniei publice, formeaza cetatenii capabili de a-si asuma responsabilitati politice, participa cu canditati in alegeri si, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autoritatilor publice, stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri si organizeaza initiativa legislativa a cetatenilor. Art. 3. - (1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi si care actioneaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale. (2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul,

235

236

programele, propaganda de idei ori prin alte activitati pe care le organizeaza, incalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constitutie. (3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizatii din strainatate ale caror dispozitii sunt imperative. (4) Partidele politice le este interzisa organizarea de activitati militare sau paramilitare. Art. 4. - (1) Din partidele politice nu pot face parte judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii si asimilatii acestora, membrii Curtii de Conturi, personalul militar si civil care isi desfasoara activitatea in structurile fortelor armate, ale celor de aparare a ordinii publice si sigurantei nationale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administratie si personalul de specialitate de la Societatea Nationala de Radiodifuziune, Societatea Nationala de Televiziune si Agentia Nationala de Presa "ROMPRES", precum si alte categorii de persoane carora, in mod expres, prin lege, le este interzisa asocierea politica. (2) Se excepteaza de la prevederile alin. (1) persoanele care ocupa functii de subscretari de stat sau superioare acestora, precum si consilierii sau personalul de la cabinetele celor care indeplinesc functiile respective, daca sunt civili. Art. 5. - (1) Un cetatean roman nu poate face parte in acelasi timp din doua sau mai multe partide politice. (2) Inscrierea unei persoane intr-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost. (3) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care inscriu candidati in alegeri pot face parte si dintr-un partid politic. (4) Nici o persoana nu poate fi constransa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic. (5) Dobandirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza prioritati sau ingradiri in legatura cu drepturile cetatenesti. Art. 6. - (1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza pe criteriul adminsitrativ-teritorial. (2) Este interzisa constituirea de structuri ale partidelor

politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice in cadrul agentilor economici sau al institutiilor publice. (3) In cadrul organizatiilor teritoriale, partidele politice isi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale. (4) In structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot fi inscrisi si tinerii care au implinit varsta de 16 ani. Acestia, pana la implinirea varstei de 18 ani, nu au dreptul si obligatiile membrilor de partid. Art. 7. - (1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire si insemn proprii. Denumirea integrala, denumirea prescurtata si insemnul unui partid politic trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior inregistrate. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si semnele electorale ale partidelor politice si ale aliantelor politice. (3) Denumirile si insemnele partidelor politice, precum si semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului roman, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putand utiliza insemnul organizatiei respective ca atare sau intr-o combinatie specifica. CAPITOLUL 2 Organizarea partidelor politice Art. 8. - Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii. Art. 9. - Statutul partidului politic cuprinde in mod obligatoriu: a) denumirea integrala si prescurtata, insemnul partidului si semnul electoral; b) sediul central; c) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice; d) drepturile si indatoririle membrilor; e) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; f) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;

237

238

g) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora; h) organele imputernicite sa prezinte candidaturi in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale; i) organul competent sa decida fuziunile cu alte partide politice, cu aliante politice sau alte forme de asociere; j) conditiile in care isi inceteaza activitatea; k) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare stabilite in conditiile prezentei legi; l) organul care reprezinta partidul in relatiile cu autoritatile publice si tertii. Art. 10. - Programul politic al partidului trebuie sa fie prezentat in forma scrisa si sa fie aprobat de adunarea generala a membrilor sai, de adunarea delegatilor acestora sau de organele imputernicite prin statut. Art. 11. - (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizatii teritoriale, cu un numar minim de membri prevazut de statut. (2) Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora. Art. 12. - (1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta prin statut. (2) Statutele pot prevedea si alte organe pentru a contribui la formarea vointei politice. In acest caz, atributiile lor trebuie formulate explicit in statut. Art. 13. - (1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora este organul suprem de decizie, la nivel national, al partidului. Intrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani. Se pot convoca in acest interval si adunari extraordinare. (2) Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numarul acestora se stabileste in functie de numarul de membri. Procedurile de desemnare si de alegere a acestora trebuie prevazute in statut. Art. 14. - (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre

membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului se constituie la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale organe de arbitraj. (2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durata de cel mult 4 ani. (3) Organul de arbitraj lucreaza conform unui regulament care trebuie sa asigure partilor dreptul de a fi ascultate si proceduri echitabile de decizie. Art. 15. - (1) Organele imputernicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, in conditii stabilite de statut. (2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid in orice moment, cu efect imediat. (3) Un membru nu poate fi exclus din partid decat daca a incalcat statutul in mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin compartamentul sau. Art. 16. - (1) Hotararile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute in statut. (2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret. (3) Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia intr-un cadru organizat. CAPITOLUL 3 Inregistrarea partidelor politice Art. 17. - (1) Cererea de inregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului Bucuresti, insotita de: a) statutul si programul partidului; b) actul de constituire impreuna cu lista semnaturilor de sustinere a cel putin 10.000 de membri fondatori, domiciliati in cel putin 15 dintre judetele tarii, dar nu mai putin de 300 in fiecare judet, insotit de o declaratie autentificata a conducatorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnaturilor; c) listele membrilor partidului din organizatiile judetene sau a municipiului Bucuresti, necesare inregistrarii partidelor, care vor cuprinde: numele, initiala tatalui, prenumele, anul nasterii, domiciliul, actul de identitate, semnatura;

239

240

d) o declaratie privitoare la sediul si la patrimoniul partidului; e) dovada deschiderii contului bancar. (2) Cererea de inregistrare se semneaza de catre conducatorul organului executiv al partidului politic si de cel putin trei membri fondatori, care vor fi citati in instanta. (3) Cererea de inregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Municipiului Bucuresti, timp de 15 zile, si se face publica intr-un ziar central de mare tiraj. Art. 18. - (1) Tribunalul Municipiului Bucuresti examineaza cererea de inregistrare a partidului politic in sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. (2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni in proces, daca depun o cerere de interventie in interes propriu potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de inregistrare. Art. 19. - (1) Tribunalul Municipiului Bucuresti se pronunta asupra cererii de inregistrare a partidului politic in cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 17 alin. (3). (2) Impotriva deciziei Tribunalului Municipiului Bucuresti se poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicare. (3) Curtea de Apel Bucuresti va examina contestatia in sedinta publica, in termen de cel mult 15 zile de la inregistrarea acesteia. (4) Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva. Art. 20. - Partidul politic dobandeste personalitate juridica de la data pronuntarii hotararii definitive a instantei privind admiterea cererii de inregistrare. Art. 21. - (1) Partidele politice ale caror cereri de inregistrare au fost admise se inscriu in Registrul partidelor politice la Tribunalul Municipiului Bucuresti. (2) Hotararea de admitere a inregistrarii partidului politic se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. 22. - (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc in conditiile prevazute de statut.

(2) Modificarile aprobate de organul competent al partidului politic se comunica Tribunalului Municipiului Bucuresti pentru inregistrare, care le examineaza potrivit procedurii prevazute la art. 17, 18 si 19. Art. 23. - (1) In cazul in care instanta a respins cererea de incuviintare a modificarii statutului, iar partidul politic in cauza actioneaza in baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Municipiului Bucuresti incetarea activitatii partidului si radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) Tribunalul Municipiului Bucuresti, in termen de 15 zile de la inregistrarea cererii Ministerului Public, se va pronunta asupra acesteia. (3) Impotriva hotararii Tribunalului Municipiului Bucuresti partea interesata poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 5 zile de la comunicarea hotararii. (4) Curtea de Apel Bucuresti se pronunta in termen de 15 zile de la inregistrarea contestatiei, iar hotararea sa este definitiva si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. CAPITOLUL 4 Asocierea partidelor politice Art. 24. - (1) Partidele politice se pot asocia intre ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica. (2) Aliantele politice depun protocolul de asociere la Tribunalul Municipiului Bucuresti si solicita inscrierea in Registrul de evidenta a aliantelor politice. Art. 25. - Protocolul de constituire a aliantei politice trebuie sa mentioneze denumirea, insemnul si semnul electoral, daca este cazul, partidele politice aliate, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie. Art. 26. - (1) Partidele politice si aliantele politice pot constitui si alte forme de asociere, impreuna cu formatiuni nepartidice, legal constituite, cu scopul promovarii unor obiective comune. (2) Protocolul de constituire a formelor de asociere prevazute la alin. (1) va mentiona denumirea, insemnul, daca este cazul, organizatiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare si factorii de decizie si va fi depus la

241

242

Tribunalul Municipiului Bucuresti, pentru a fi inscris in registrul altor forme de asociere a partidelor. (3) Aportul financiar al fiecarei formatiuni nepartidice, membra a unei forme de asociere prevazute la alin. (1), nu poate depasi, intr-un an, suma de 500 de salarii minime pe economie. Art. 27. - In cazul in care alianta politica se va prezenta in alegeri cu liste comune, candidatii trebuie sa faca parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al aliantei politice. Art. 28. - Obiectivele aliantelor politice si ale altor forme de asociere a partidelor, precum si modul de organizare a lor trebuie sa se conformeze prevederilor art. 3 din prezenta lege. CAPITOLUL 5 Incetarea activitatii partidelor politice Art. 29. - Un partid politic isi inceteaza activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvarii pronuntate pe cale judecatoreasca ori prin hotarare a Curtii Constitutionale sau ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Municipiului Bucuresti, conform art. 31. Art. 30. - Actele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun in termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Municipiului Bucuresti, in vederea radierii din Registrul partidelor politice. Art. 31. - In cazul in care un partid politic nu desemneaza candidati, singur sau in alianta, in doua campanii electorale legislative succesive, in cel putin 10 circumscriptii, sau nu a tinut nici o adunare generala timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata incetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 23. CAPITOLUL 6 Finantele partidelor politice Art. 32. - Partidele politice pot detine bunuri mobile si imobile care sunt necesare realizarii activitatilor specifice. Art. 33. - (1) Sursele de finantare a unui partid politic pot fi: a) cotizatii ale membrilor de partid; b) donatii si legate;

c) venituri provenite din activitati proprii; d) subventii de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale. (2) Operatiunile de incasari si plati ale partidelor se efectueaza prin conturi in lei si in valuta, deschise la banci cu sediul in Romania, potrivit legii. Art. 34. - (1) Cuantumul cotizatiilor, repartizarea si utilizarea acestora se stabilesc prin hotarari ale partidului politic, potrivit statutului. (2) Veniturile totale provenite din cotizatii sunt neplafonate. (3) Suma cotizatiilor platite intr-un an de o persoana nu poate depasi 50 de salarii de baza minime pe tara. Salariul de baza minim pe tara luat ca referinta este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Art. 35. - (1) Donatiile primite de un partid politic intr-un an nu pot depasi 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. (2) In anul financiar in care au loc alegeri parlamentare, prezidentiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu. (3) Donatia primita de la o persoana fizica intr-un an nu poate depasi 100 de salarii de baza minime pe tara in anul respectiv. (4) Donatia primita de la o persoana juridica intr-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de baza minime pe tara. (5) La primirea donatiei sunt obligatorii verificarea si inregistrarea identitatii donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate ramane confidentiala, dar nu si pentru o donatie anuala mai mare de 10 salarii de baza minime pe tara. Suma totala primita de un partid politic ca donatii confidentiale nu poate depasi 20% din subventia maxima acordata de la bugetul de stat unui partid politic in anul respectiv. (6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baza minime pe tara se publica in Monitorul Oficial al Romaniei pana la data de 31 martie a anului urmator. (7) Sunt interzise donatiile de bunuri materiale sau sume de bani, facute cu scopul evident de a obtine un avantaj economic sau politic.

243

244

Art. 36. - (1) Partidele politice nu pot primi donatii de la institutiile publice, de la regiile autonome, de la societatile comerciale si de la societatile bancare cu capital majoritar de stat. (2) Donatiile din partea altor state ori a organizatiilor din strainatate sunt interzise. Fac exceptie de la prevederile acestui alineat donatiile constand in bunuri materiale necesare activitatii politice, primite de la organizatii politice internationale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate in relatii de colaborare politica. Aceste donatii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Art. 37. - Partidele politice nu pot desfasura activitati specifice societatilor comerciale. Fac exceptie: a) editarea, realizarea si difuzarea publicatiilor ori a altor materiale de propaganda si cultura politica proprii; b) actiunile culturale, sportive si distractive; c) serviciile interne; d) inchirierea spatiilor proprii pentru conferinte si actiuni social-culturale; e) dobanzile bancare; f) vanzarea bunurilor din patrimoniu, cu exceptia celor primite drept donatii din strainatate. Art. 38. - Publicatiile si materialele de propaganda vor contine obligatoriu numele partidului politic ori al aliantei politice sau al altor forme de asociere a partidelor politice care le-a editat, dupa caz. Art. 39. - (1) Partidele politice primesc anual subventii de la bugetul de stat, in conditiile legii. Subventia se varsa lunar, in contul fiecarui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2) Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat. (3) Partidele politice care la inceputul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel putin intr-o Camera, primesc o subventie de baza. Totalul subventiilor de baza reprezinta o treime din subventiile bugetare alocate partidelor politice. (4) Partidele politice reprezentate in Parlament primesc si o subventie proportionala cu numarul de mandate obtinute.

Suma cuvenita pentru un mandat se stabileste prin impartirea restului de doua treimi din subventiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numarul total al parlamentarilor. (5) Subventia totala acordata de la bugetul de stat unui partid politic, dupa aceste operatiuni, nu poate depasi de 5 ori subventia de baza. (6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obtinut cel putin 2% din voturile exprimate, primesc subventii egale, care se stabilesc prin impartirea sumei neconsumate, potrivit dispozitiilor alin. (5), la numarul partidelor politice respective. Suma totala acordata partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decat o subventie de baza. (7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit prevederilor alin. (6), se impart partidelor politice parlamentare proportional cu numarul mandatelor. (8) Sumele neconsumate la sfarsitul anului financiar se reporteaza in anul urmator. Art. 40. - (1) Veniturile provenite de la subventiile bugetare pot avea urmatoarele destinatii: a) cheltuieli materiale pentru intretinerea si functionarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presa si propaganda; d) cheltuieli privind organizarea de activitati cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare; f) cheltuieli pentru telecomunicatii; g) cheltuieli cu delegatiile din strainatate; h) investitii in bunuri mobile si imobile necesare activitatii partidelor. (2) Eficienta si oportunitatea acestor cheltuieli urmeaza sa fie decise de organele alese ale partidelor politice. Art. 41. - (1) Autoritatile locale asigura cu prioritate spatii pentru sediile partidelor politice, la cererea motivata a acestora. (2) Inchirierea spatiilor destinate sediilor partidelor politice urmeaza regimul juridic prevazut pentru inchirierea spatiilor

245

246

destinate pentru locuit. (3) Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe cladiri pentru imobilele pe care le detin in proprietate. (4) Partidele politice care isi inceteaza activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvarii pronuntate prin hotarari definitive ale instantelor judecatoresti, ori a neinregistrarii lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sunt obligate sa predea autoritatilor publice locale, in termen de 60 de zile, spatiile pe care le-au detinut cu contract de inchiriere incheiat si cu acordul acestora. (5) Tribunalul Municipiului Bucuresti va comunica prefectilor incetarea activitatii partidului politic in vederea preluarii sediilor de catre autoritatile publice locale, prin executorii judecatoresti. Art. 42. - (1) Veniturile realizate din activitatile prevazute la art. 33 sunt scutite de impozite si taxe. (2) De asemenea, sunt scutite de taxe vamale donatiile primite din strainatate, prevazute la art. 36. Art. 43. - Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicatii, energie electrica si termica, gaze, apa, canal se face la tariful spatiilor destinate pentru locuit. Art. 44. - Curtea de Conturi este organul abilitat sa controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (3), art. 35-37 si art. 39-41 privind finantarea partidelor politice. Art. 45. - Donatiile acceptate de catre partidele politice cu incalcarea prevederilor art. 35 si 36 ori de catre cele aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 23 si 29 se fac venit la bugetul de stat, pe baza hotararii Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi. CAPITOLUL 7 Dispozitii finale si tranzitorii Art. 46. - (1) Partidele politice existente la data intrarii in vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de inregistrare valabile la data infiintarii. (2) In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor ei, urmand procedura judiciara stabilita la art. 17-19.

(3) Termenul de 6 luni pentru inscriere este un termen de decadere. Art. 47. - (1) Denumirea unui partid politic, simbolul si semnele electorale folosite de acesta incepand cu anul 1990 ii apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi insusite de alte partide politice. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, in conditiile legii electorale. Art. 48. - Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care participa la alegeri, sunt obligate sa respecte, in mod corespunzator si daca este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 si 47. Art. 49. - Decretul-lege nr. 8/1989 privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania se abroga.

247

248

L nr. 68 publicat n M.Of. nr. 164 din data: 16/07/1992 Prescurtarea legii: L68/1992 Titlul actului normativ: Legea penrtu alegerea Camerei Deputailor i a Senatului Emitent: PARLAMENTUL Republicat: Art. 1. _ Camera Deputailor i Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile prezentei legi. Art. 2. _ Alegtorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputailor i la un vot pentru alegerea Senatului. Art. 3. _ (1) Deputaii i senatorii se aleg n circumscripii electorale pe baz de scrutin de list i de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentrii proporionale. (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori. (3) Norma de reperezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. (4) Numrul deputailor i al senatorilor ce vor fi alei se determin prin raportarea numrului de locuitori ai fiecrei circumscripii electorale la normele de reprezentare prevzute la alin. (2) i (3), la care se adaug un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depete jumtatea normei de reprezentare, fr ca numrul deputailor s fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2. (5) Numrul locuitorilor care se ia n calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 iulie al anului precedent, publicat n Anuarul statistic al Romniei. n situaia n care, cu cel puin 5 luni nainte de data alegerilor, are loc un recensmnt general al populaiei, numrul locuitorilor care se ia n calcul este cel rezultat n urma recensmntului, publicat de Comisia Naional pentru Statistic. (6) Numerotarea circumscripiilor electorale i numrul de deputai i de
249

senatori ce urmeaz s fie alei n fiecare circumscripie electoral snt prevzute n anexa nr. 1. Art. 4. _ (1) Organizaiile cetenilor aparinnd unei minoriti naionale, legal constituite, care nu au obinut n alegeri cel puin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, mpreun, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituie, la un mandat de deputat, dac au obinut, pe ntreaga ar, un numr de voturi egal cu cel puin 5% din numrul mediu de voturi, valabil exprimate pe ar pentru alegerea unui deputat. (2) Organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale care particip la alegeri snt echivalente juridic, n ce privete operaiunile electorale, cu partidele politice. (3) Beneficiaz de prevederile alin. (1) i organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale care au participat la alegeri pe lista comun a acestor organizaii; n acest caz, dac nici un candidat de pe lista comun nu a fost ales, se va atribui pentru toate organizaiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin.(1). (4) Prevederile alin. (3) nu se aplic organizaiei cetenilor aparinnd minoritilor naionale care a participat la alegeri pe lista comun cu un partid sau alt formaiune politic ori att pe liste comune, potrivit alin. (3), ct i pe liste exclusiv proprii. (5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acord peste numrul total de deputai rezultat din norma de reprezentare. Art. 5. _ (1) Candidaturile pentru Camera Deputailor i Senat se propun pe liste separate de candidai numai de partide i alte formaiuni politice, constituite potrivit legii. (2) Numrul de candidai de pe fiecare list poate fi mai mare dect numrul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pn la un sfert din aceste mandate; fraciunile se ntregesc la cifra 1. (3) n aceeai circumscripie electoral un partid, formaiune politic ori coaliie a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, doar o singur list de candidai. Coaliiile de partide i de formaiuni politice se pot face numai la nivel naional. Partidele i formaiunile politice din coaliiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coaliiei. Un partid sau o formaiune politic nu poate face parte dect dintr-o singur coaliie electoral. (4) Listele de candidai trebuie s cuprind, dup caz, i apartenena politic a candidailor. (5) Candidatul independent poate participa la alegeri numai individual i dac este susinut de cel puin 0,5% din numrul total al alegtorilor nscrii n listele permanente ale localitilor situate n circumscripia electoral n
250

care candideaz. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidai depuse de partide, formaiuni politice ori coaliii ale acestora i nici liste de candidai independeni. (6) O persoan poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator i numai ntr-o singur circumscripie electoral. (7) Candidaturile pe mai multe liste de candidai sau att pe liste, ct i ca independent, snt nule. Art. 6. _ (1) Data alegerilor se stabilete i se aduce la cunotin public de Guvern, cu cel puin 6o de zile nainte de ziua votrii i pn la mplinirea a 5 zile de la data cnd ncep s curg termenele prevzute de art. 60 alin. (2) din Constituie. (2) Alegerile au loc ntr-o singur zi, care poate fi numai duminica. (3) Numrul de ordine al scrutinului din cartea de alegtor se stabilete i se aduce la cunotin public de Guvern, o dat cu data alegerilor. (4) Aducerea la cunotin public se face prin Monitorul Oficial al Romniei i prin pres. Art. 7. _ Listele electorale cuprind cetenii cu drept de vot. Ele snt permanente sau speciale. Art. 8. _ (1) Listele electorale permanente se ntocmesc pe localiti i cuprind pe toi cetenii cu drept de vot care domiciliaz n localitatea pentru care ele au fost ntocmite. Cetenii romni cu domiciliul n strintate pot fi nscrii, la cererea lor, n listele electorale permanente ale localitii n care s-au nscut sau n care au avut ultimul domiciliu n ar. Cererea se depune la misiunea diplomatic a Romniei din statul n care domiciliaz sau direct la consiliul local. (2) Listele electorale permanente se ntocmesc de ctre primarii comunelor, oraelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. (3) Listele electorale permanente se ntocmesc la comune pe sate, iar la orae, municipii i subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strzi. (4) Listele electorale permanente vor cuprinde, n ordinea numrului imobilelor n care locuiesc alegtorii, numele i prenumele, data naterii i domiciliul acestora, precum i numrul circumscripiei electorale. (5) Listele electorale permanente se ntocmesc n dou exemplare oficiale, se semneaz de primar i de secretarul consiliului local i se pstreaz n dou registre speciale cu file detaabile, din care unul de secretarul consiliului local i cellalt de judectoria n a crei raz teritorial se afl localitatea pentru care au fost ntocmite. (6) Primarul este obligat s comunice judectoriei orice modificare n listele
251

electorale. Art. 9. _ (1) Listele electorale permanente se actualizeaz anual de ctre primari, n luna ianuarie, precum i n termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votrii. (2) Persoanele decedate se radiaz din lista electoral pe baza comunicrii serviciului public local unde s-a nregistrat decesul. Comunicarea se face n termen de 24 de ore. (3) Persoanele care i-au pierdut cetenia romn se radiaz din lista electoral pe baza comunicrii Ministerului Justiiei. (4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiaz din lista electoral n temeiul comunicrii, din oficiu, a instanei judectoreti. Art. 10. _ (1) Fiecare alegtor este nscris ntr-o singur list electoral permanent. (2) nscrierea n listele electorale permanente este obligatorie. O dat cu schimbarea domiciliului, autoritatea competent s efectueze schimbarea este obligat ca, din oficiu, s comunice primarului datele necesare nscrierii ceteanului n lista electoral de la noul domiciliu i pentru radierea corespunztoare din lista electoral a localitii vechiului domiciliu. Art. 11. _ Listele electorale speciale se ntocmesc n cazurile prevzute de prezenta lege i vor cuprinde numele i prenumele, domiciliul, data naterii, numrul i seria actului de identitate al alegtorului. Listele se semneaz de preedintele biroului electoral al seciei de votare unde au fost ntocmite. Art. 12. _ (1) Alegtorii au dreptul s verifice nscrierea n listele electorale. ntmpinrile mpotriva omisiunilor, a nscrierilor greite i a oricror erori din liste se fac la autoritile care au ntocmit listele, acestea fiind obligate s se pronune, prin dispoziie, n cel mult 3 zile de la nregistrare. (2) Contestaiile mpotriva dispoziiilor date se soluioneaz, n cel mult 3 zile de la nregistrare, de ctre judectoria n a crei raz teritorial domiciliaz alegtorul sau, n cazul celor nscrii pe liste speciale, de judectoria pe a crei raz teritorial se afl biroul electoral al seciei de votare care a ntocmit lista. Hotrrea judectoreasc este executorie. mpotriva hotrrii date se poate face recurs n termen de 48 de ore de la pronunare. Recursul se soluioneaz n termen de 3 zile de la nregistrare. (3) ntmpinrile formulate cu privire la listele speciale din strintate se soluioneaz de ctre eful misiunii diplomatice sau de nlocuitorul acestuia. Contestaiile mpotriva dispoziiilor date de eful misiunii diplomatice sau de nlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii i se trimit spre soluionare la Judectoria sectorului 1 al municipiului Bucureti, prevederile alin. (2) aplicndu-se n mod corespunztor. Art. 13. _ (1) Primarii care au ntocmit listele electorale permanente vor
252

nainta o copie de pe liste, cuprinznd alegtorii din fiecare secie de votare, birourile electorale ale seciilor de votare, n termen de 24 de ore de la constituirea acestora. (2) Modificrile intervenite dup trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunic judectoriei i biroului electoral al seciei de votare n termen de 24 de ore. Art. 14. _ (1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza crii de alegtor, eliberat n condiiile prezentei legi. Cetenii romni aflai n strintate pot vota i fr carte de alegtor. (2) Modelul crii de alegtor este prevzut n anexa nr. 2. (3) Un alegtor nu poate primi dect o singur carte de alegtor. Art. 15. _ (1) Crile de alegtor snt permanente i valabile pentru toate consultrile electorale cu caracter naional, potrivit numrului de scrutine prevzut n cuprinsul lor, i se elibereaz alegtorilor nscrii n listele electorale permanente ale localitii n care domiciliaz. (2) Cartea de alegtor se pstreaz i se folosete numai de ctre titular. Art. 16. _ (1) Cartea de alegtor se ntocmete de primarul localitii unde alegtorul i are domiciliul. (2) Eliberarea crii de alegtor se face pe baza actului de identitate, numai titularului i sub semntura acestuia, de: a) primarul care a ntocmit-o; b) primarul localitii unde alegtorul i are reedina, n termen de 10 zile de la cererea alegtorului; primarul cruia i-a fost adresat cererea va solicita primarului localitii unde alegtorul i are domiciliul trimiterea crii de alegtor, iar acesta, o dat cu trimiterea crii, va face meniunea corespunztoare n lista electoral permanent a localitii; c) biroul electoral al seciei de votare din localitatea unde alegtorul domiciliaz, pentru crile de alegtor neridicate; n acest scop, crile de alegtor neridicate se predau de primar, cu 3 zile nainte de ziua alegerilor, biroului electoral al seciei de votare, pe baz de proces-verbal cuprinznd numrul crilor de alegtor, numele, prenumele i domiciliul titularilor. (3) Domiciliul sau reedina se dovedete numai cu actul de identitate. (4) Dup actualizarea listelor electorale potrivit art. 9 alin. (1), ntocmirea i eliberarea crilor de alegtor pentru cetenii care au mplinit vrsta de 18 ani pn n luna ianuarie sau care vor mplini aceast vrst pn n ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) i (2). (5) ntmpinrile i contestaiile privind ntocmirea sau eliberarea crilor de alegtor se fac cu respectarea prevederilor art. 12, care se aplic n mod corespunztor. (6) Evidena crilor de alegtor se asigur de secretarul consiliului local.
253

Art. 17. _ (1) n cazul pierderii sau distrugerii crii de alegtor, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de ctre primarii prevzui la art. 16 alin. (2) lit. a) i b), care vor meniona aceasta pe lista electoral permanent a localitii. (2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului i pe rspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept. Art. 18. _ (1) Seciile de votare se organizeaz n localiti, dup cum urmeaz: a) n localitile cu populaie de peste 2.000 locuitori, cte o secie de votare la 1.000-2.000 locuitori; b) n comunele cu populaie sub 2.000 locuitori, o singur secie de votare. (2) Se pot organiza secii de votare i n satele sau grupele de sate cu populaie pn la 1.000 locuitori, situate la o distan mai mare de 5 km fa de sediul seciei de votare din reedina comunei. Art. 19. _ (1) Pe lng uniti militare, precum i pe lng spitale, materniti, sanatorii, case de invalizi i cmine de btrni, avnd cel puin 50 alegtori, se pot organiza secii de votare separate. (2) Se pot organiza secii de votare i n staiile de cale ferat, n autogri, n porturi i aeroporturi, pentru alegtorii care, n ziua alegerilor, se afl n timpul efecturii unei cltorii. (3) Pentru studenii de la cursurile de zi i pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliaz n localitatea n care urmeaz studiile se organizeaz cte o secie de votare pe lng cminele de studeni sau de elevi, pentru 500-2.000 alegtori. (4) La seciile de votare organizate pe lng unitile militare voteaz numai militarii acestor uniti, iar la cele pentru studeni i elevi, numai studenii i elevii din unitile de nvmnt arondate. Art. 20. _ (1) Pe lng misiunile diplomatice i oficiile consulare ale Romniei se organizeaz cte o secie de votare pentru alegtorii membri ai acestor reprezentane i familiile lor, precum i pentru cetenii romni din ar sau strintate aflai n rile respective n ziua alegerilor. Aceste secii de votare aparin de circumscripia electoral a municipiului Bucureti. (2) Pe navele sub pavilion romn, aflate n navigaie n ziua alegerilor, se vor organiza secii de votare, acestea fcnd parte din circumscripia electoral a locului unde este nregistrat nava. Art. 21. _ Alegtorii voteaz att pentru Camera Deputailor, ct i pentru Senat, la aceeai secie de votare. Art. 22. _ (1) Delimitarea seciilor de votare se stabilete de consiliile locale ale comunelor, oraelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativteritoriale ale municipiilor.
254

(2) Toate seciile de votare dintr-o circumscripie electoral se numeroteaz, indiferent de localiti, ncepnd cu localitatea de reedin a judeului, respectiv a sectorului agricol Ilfov, i continund cu cele din municipii, celelalte orae i, apoi, din comune, n ordinea alfabetic a acestora; n municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevzut de lege. (3) Prefecii snt obligai ca, n termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, s fac numerotarea tuturor seciilor de votare i s aduc la cunotin public aceast numerotare, precum i delimitarea fiecrei secii de votare, indicnd i locul unde va avea loc votarea. (4) Primarii localitilor i secretarii consiliilor locale vor asigura toate datele, informaiile i sprijinul necesar pentru ndeplinirea, de ctre prefeci, a obligaiilor prevzute la alin. (3). Art. 23. _ (1) n scopul bunei desfurri a operaiunilor electorale se nfiineaz, n condiiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripie i birouri electorale ale seciilor de votare. (2) Birourile electorale snt alctuite numai din ceteni cu drept de vot; candidaii nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) n realizarea atribuiilor ce revin birourilor electorale, toi membrii din compunerea acestora exercit o funcie ce implic autoritatea de stat. Exercitarea corect i imparial a acestei funcii este obligatorie. Art. 24. _ (1) Biroul Electoral Central este alctuit din 7 judectori ai Curii Supreme de Justiie i 16 reprezentani ai partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora care particip la alegeri. (2) Desemnarea celor 7 judectori se face n edin public, n termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sori, de preedintele Curii Supreme de Justiie, dintre toi judectorii n exerciiu ai Curii. Rezultatul tragerii la sori se consemneaz ntr-un proces-verbal, semnat de preedinte i consultantul ef ai Curii Supreme de Justiie, ce constituie actul de nvestire. Data edinei se aduce la cunotin public prin pres, de preedintele Curii Supreme de Justiie, cu cel puin 48 de ore nainte. (3) n termen de 24 de ore de la nvestire, judectorii desemnai aleg, din rndul lor, prin vot secret, preedintele Biroului Electoral Central. n aceast organizare, Biroul Electoral Central va ndeplini toate atribuiile ce-i revin potrivit prezentei legi, urmnd s fie completat cu reprezentanii partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora. (4) n termen de 2 zile de la data pn la care se pot depune candidaturile, partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora care particip la alegeri vor comunica, n scris, Biroului Electoral Central, numrul listelor de
255

candidai din toate circumscripiilor electorale, precum i prenumele i numele reprezentanilor. Comunicrile transmise dup acest termen nu se mai iau n considerare. (5) Desemnarea reprezentanilor partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora n Biroul Electoral Central se face n ordinea descresctoare a ponderii numrului listelor de candidai comunicate de fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, potrivit alin. (4), n numrul circumscripiilor electorale din ntreaga ar. Un partid, formaiune politic sau coaliie a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentani. (6) Persoanele care au calitatea de reprezentani ai unui partid, formaiune politic sau coaliie a acestora n Biroul Electoral Central se stabilesc n ordinea menionat n comunicarea prevzut la alin. (4). (7) n cazul n care mai multe partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora au depus acelai numr de liste, desemnarea reprezentanilor acestora se va face, prin tragere la sori, de preedintele Biroului Electoral Central, n prezena persoanelor delegate de partidele, formaiunile politice sau coaliiile n cauz. (8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanii partidelor, formaiunilor politice i ai coaliiilor acestora se face, n 24 de ore de la expirarea termenului prevzut la alin. (4), de preedintele Biroului Electoral Central, asistat de 3 judectori, n prezena persoanelor delegate de partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora care au comunicat reprezentanii. Procesul-verbal ntocmit de preedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanilor constituie actul de atestare a calitii acestora de membri n Biroul Electoral Central. Art. 25. _ (1) Biroul Electoral Central are urmtoarele atribuii: a) vegheaz la actualizarea listelor electorale, urmrete aplicarea dispoziiilor legale privitoare la alegeri pe ntreg teritoriul rii i asigur interpretarea lor uniform; b) rezolv ntmpinrile referitoare la propria sa activitate i contestaiile cu privire la operaiunile birourilor electorale de circumscripie; c) primete de la birourile electorale de circumscripie procesele-verbale cuprinznd numrul de voturi valabil exprimat pentru fiecare list de candidai i constat dac exist partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora care nu au ntrunit cel puin 3% din voturile valabil exprimate pe ntreaga ar; comunic birourilor electorale de circumscripie i d publicitii, n termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora care se afl n aceast situaie; d) verific i nregistreaz rezultatul alegerilor, nsumeaz pe ntreaga ar voturile neutilizate pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a
256

acestora care ndeplinete condiia prevzut la lit. c) i asigur repartizarea centralizat i desfurarea pe circumscripii electorale a mandatelor ce li se cuvin; e) atest atribuirea unui mandat de deputat organizaiei cetenilor aparinnd minoritilor naionale care a ntrunit condiiile prevzute de art. 4 i elibereaz certificatul doveditor al deputatului desemnat pe aceast baz; f) anuleaz alegerile dintr-o circumscripie electoral n cazul n care votarea i stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natur s modifice atribuirea mandatelor i dispune repetarea scrutinului; g) ndeplinete orice alte obligaii ce i revin potrivit prezentei legi. (2) n cazul n care, pentru soluionarea unei contestaii, snt necesare verificri de fapt, acestea se efectueaz n prezena unui judector din Biroul Electoral Central. Asemenea verificri nu se pot face n ziua alegerilor. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripie electoral se poate face numai de partidele, formaiunile politice, coaliiile acestora sau candidaii independeni care au participat la alegeri, n termen de 48 de ore de la nchiderea votrii, sub sanciunea decderii. Cererea trebuie motivat i nsoit de dovezile pe care se ntemeiaz. Cererea poate fi admis numai dac cel ce a sesizat nu este implicat n producerea fraudei. Prevederile alin. (2) se aplic n mod corespunztor. Soluionarea cererii de ctre Biroul Electoral Central se face pn la data publicrii rezultatului alegerilor n Monitorul Oficial al Romniei. (4) Hotrrile Biroului Electoral Central se aduc la cunotin n sedin public. Art. 26. _ (1) Biroul electoral de circumscripie se constituie din 3 judectori i din cel mult 8 reprezentani ai partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora ce particip la alegeri n circumscripia electoral n care funcioneaz biroul electoral. (2) Desemnarea celor 3 judectori se face n edin public, n termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de ctre preedintele tribunalului, prin tragere la sori, dintre judectorii n exerciiu ai tribunalului judeean sau ai Tribunalului municipiului Bucureti. Data edinei se aduce la cunotin public, prin pres, de preedintele tribunalului, cu cel puin 48 de ore nainte. Rezultatul tragerii la sori se consemneaz ntr-un proces-verbal, semnat de preedinte, ce constituie actul de nvestire. n termen de 24 de ore de la desemnare, judectorii, prin vot secret, aleg preedintele biroului electoral de circumscripie. Biroul astfel constituit ndeplinete toate atribuiile ce i revin potrivit prezentei legi, urmnd a fi completat cu reprezentanii partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora care particip la alegeri.
257

(3) n termen de 2 zile de la data pn la care se pot depune candidaturile, partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora vor comunica, n scris, birourilor electorale de circumscripie, numrul candidaturilor de pe listele de candidai depuse n circumscripia electoral respectiv, precum i prenumele i numele reprezentanilor. Comunicrile transmise dup acest termen nu se mai iau n considerare. (4) Desemnarea reprezentanilor partidelor, formaiunilor politice i ai coaliiilor acestora n biroul electoral de circumscripie se face n ordinea descresctoare a ponderii numrului de candidai, comunicat de fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, potrivit alin.(3), n numrul total al candidailor din comunicrile primite. Un partid, formaiune politic sau coaliie a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentani. (5) Completarea biroului electoral cu reperezentanii partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora se face potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) i (8), care se aplic n mod corespunztor. n cazul n care mai multe partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora au depus acelai numr de candidai, desemnarea reprezentanilor se va face prin tragere la sori, de ctre preedintele biroului electoral de circumscripie, n prezena delegailor partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor n cauz. Art. 27. _ (1) Birourile electorale de circumscripie au urmtoarele atribuii: a) urmresc aplicarea dispoziiilor legale privitoare la alegeri n circumscripia electoral n care funcioneaz, vegheaz la organizarea, din timp, a seciilor de votare; b) nregistreaz candidaturile depuse i constat rmnerea definitiv a acestora; c) fac publicaiile i afirile prevzute de lege cu privire la listele de candidai i candidaturile independente; d) rezolv ntmpinrile referitoare la propria lor activitate i contestaiile cu privire la operaiunile birourilor electorale ale seciilor de votare din cadrul circumscripiei electorale n care funcioneaz; e) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare buletinele de vot, tampila de control i tampilele cu meniunea 'Votat'; f) totalizeaz rezultatul alegerilor de la seciile de votare i comunic Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinznd numrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare list de candidai; g) pe baza constatrii Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora ce nu ntrunesc cel puin 3% din voturile valabil exprimate pe ntreaga ar, constat rezultatul alegerilor pentru circumscripia electoral i elibereaz deputailor sau, dup caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii;
258

h) nainteaz Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinznd rezultatul alegerilor, precum i ntmpinrile, contestaiile i proceseleverbale primite de la birourile electorale ale seciilor de votare; i) ndeplinesc orice alte atribuii ce le revin potrivit legii. (2) Hotrrile biroului electoral se aduc la cunotin n edin public. Art. 28. _ (1) Birourile electorale ale seciilor de votare snt alctuite dintrun preedinte, un lociitor al acestuia i cel mult 7 membri. (2) Preedintele i lociitorul snt, de regul, magistrai sau ali juriti, care nu fac parte din nici un partid sau formaiune politic, desemnai de preedintele tribunalului judeean sau al municipiului Bucureti, cu 15 zile nainte de data alegerilor prin tragere la sori de pe o list ntocmit de prefeci i comunicat de acetia preedintelui tribunalului cu cel puin 5 zile naintea tragerii la sori. (3) n cazul n care numrul juritilor este insuficient, lista va fi completat cu alte persoane care au o reputaie netirbit i care nu fac parte din nici un partid sau formaiune politic. (4) Lista propus de prefect va cuprinde un numr de persoane mai mare cu 10% dect cel necesar, acestea fiind rezerv la dispoziia preedintelui tribunalului; lista va conine: prenumele, numele, adresele, telefoanele i semnturile de acceptare ale persoanelor propuse. (5) Gruparea n list a persoanelor, n vederea tragerii la sori, se va face avndu-se n vedere necesitatea ca locuinele lor s fie ct mai aproape de sediul biroului electoral al seciei de votare. (6) Birourile electorale ale seciilor de votare se constituie pe data desemnrii membrilor acestora. (7) Membrii birourilor electorale ale seciilor de votare provin din cte un reprezentat al partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora care particip la alegeri, n ordinea descresctoare a numrului de candidai propui n circumscripia electoral respectiv. (8) n acest scop, preedintele biroului electoral de circumscripie va comunica preedinilor birourilor electorale ale seciilor de votare, n termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numrul de candidai propui de fiecare partid, formaiune politic i coaliie a acestora. De asemenea, partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora snt obligate s comunice, fiecare, preedintelui biroului electoral al seciei de votare, n acelai termen, prenumele i numele reprezentantului lor. (9) Dac dou sau mai multe partide, formaiuni politice ori coaliii ale acestora au acelai numr de candidai, reprezentanii lor fac parte din biroul electoral al seciei de votare, n limita locurilor neocupate de reprezentanii partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora, aflate, potrivit alin.
259

(7), ntr-o situaie mai favorabil; dac prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toi reprezentanii s fie inclui n componena biroului electoral, preedintele acestuia va proceda la tragerea la sori, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplic n mod corespunztor. (10) n cazul n care partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora nu i-au desemnat reprezentanii sau numrul reprezentanilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale seciilor de votare se face de preedintele tribunalului de pe lista prevzut la alin. (4), prin tragere la sori. (11) Desemnarea membrilor biroului electoral al seciei de votare se face de preedintele acestuia, pe baza comunicrilor prevzute la alin. (8) sau, dup caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinznd modul de stabilire a reprezentanilor, ce constituie actul de atestare a calitii acestora de membri n biroul electoral al seciei de votare; ntocmirea procesuluiverbal se face n termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevzut la alin. (8), cu participarea partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora interesate, dac i-au trimis, n acest scop, cte un delegat. Art. 29. _ Birourile electorale ale seciilor de votare au urmtoarele atribuii: a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), i crile de alegtor neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripie, buletinele de vot pentru alegtorii ce urmeaz s voteze la secia de votare, tampila de control i tampilele cu meniunea 'Votat'; b) conduc operaiunile de votare, iau toate msurile de ordine n localul seciei de votare i n jurul acestuia; c) numr voturile i consemneaz rezultatele votrii; d) rezolv ntmpinrile referitoare la propria lor activitate; e) nainteaz birourilor electorale de circumscripie procesele-verbale cuprinznd rezultatele votrii, mpreun cu contestaiile depuse i materialele la care acestea se refer; f) predau, cu proces-verbal, judectoriei n a crei raz teritorial i au sediul, buletinele de vot ntrebuinate i necontestate, precum i cele anulate, tampilele i celelalte materiale necesare votrii; listele electorale speciale de la seciile de votare constituite pe lng unitile militare se transmit, sub paz militar, acestor uniti i se pstreaz de comandantul unitii. Art. 30. _ Birourile electorale lucreaz n prezena majoritii membrilor ce le compun i iau hotrri cu votul majoritii membrilor prezeni. Art. 31. _ Reprezentanii partidelor, formaiunilor politice sau ai coaliiilor acestora n birourile electorale nu pot primi alte acreditri prevzute de prezenta lege.
260

Art. 32. _ (1) Partidele i formaiunile politice care particip la alegeri, precum i candidaii independeni pot contesta modul de formare i componena birourilor electorale, n cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dup caz, de completare a acestor birouri. (2) Contestaiile se soluioneaz de biroul electoral de circumscripie, dac privesc biroul electoral al seciei de votare, de Biroul Electoral Central, dac privesc biroul electoral de circumscripie, sau de Curtea Suprem de Justiie, dac privesc Biroul Electoral Central, n termen de cel mult 2 zile de la nregistrare. Hotrrea dat este definitiv. Art. 33. _ (1) Propunerile de candidai se fac pe circumscripii electorale i se depun la birourile electorale de circumscripie, cel mai trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor. (2) Propunerile de candidai se fac n scris, n 4 exemplare, de ctre partidele sau formaiunile politice care particip la alegeri, sub semntura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar n cazul candidailor independeni, pe baza listei susintorilor. (3) Lista susintorilor trebuie s cuprind data alegerilor, prenumele i numele candidatului, prenumele i numele, data naterii, adresa, seria, numrul actului de identitate i semntura susintorilor, precum i persoana care a ntocmit lista. (4) Lista susintorilor constituie un act public, cu toate consecinele prevzute de lege. (5) Susintorii pot fi numai ceteni cu drept de vot. (6) Un susintor poate sprijini numai cte un singur candidat pentru Camera Deputailor i pentru Senat. (7) Adeziunile susintorilor se dau pe propria rspundere a acestora. (8) Propunerile de candidai prevzute la alin. (2) trebuie s cuprind prenumele, numele, domiciliul, locul i data naterii, ocupaia, profesia candidatului i vor fi nsoite de declaraia de acceptare a candidaturii, scris, semnat i datat de candidat. (9) Declaraia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenena politic, profesia i ocupaia candidatului, consimmntul expres al acestuia de a candida, precum i precizarea c ntrunete condiiile prevzute de lege pentru a candida. Art. 34. _ (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu ndeplinesc condiiile prevzute de art. 35 din Constituie pentru a fi alese. (2) De asemenea, nu pot candida, n circumscripiile electorale constituite n unitile administrativ-teritoriale n care i exercit sau i-au exercitat funciile n ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefecii i subprefecii
261

i conductorii serviciilor publice ale ministerelor i ale celorlalte autoriti guvernamentale, descentralizate n aceste uniti. (3) Preedintele Romniei, n cazul n care este ales senator sau deputat, este obligat, pn la data validrii, s opteze ntre calitatea de parlamentar sau de preedinte. Art. 35. _ (1) Biroul electoral de circumscripie examineaz respectarea condiiilor legale pentru ca o persoan s poat candida i nregistreaz candidaturile care ndeplinesc aceste condiii. (2) Dou exemplare ale propunerii de candidatur se pstreaz la biroul electoral de circumscripie, un altul se nregistreaz la tribunalul n a crei raz teritorial este circumscripia electoral, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depuntorului. Art. 36. _ (1) Pn la mplinirea a 20 de zile nainte de data alegerilor, cetenii, partidele i celelalte formaiuni politice pot contesta candidaturile. (2) n acest scop, n termen de 24 de ore de la nregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatur se afieaz de biroul electoral de circumscripie, la sediul su. (3) Contestaiile privind nregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluioneaz de tribunalul n a crui raz teritorial este circumscripia electoral, n cel mult 2 zile de la primirea contestaiei. Hotrrea nu se comunic. (4) mpotriva hotrrii date n contestaie se poate face recurs, n termen de 24 de ore de la pronunare, la instana ierarhic superioar. Recursul se soluioneaz n termen de 2 zile de la nregistrare. (5) Contestaiile vor cuprinde prenumele i numele, adresa i calitatea contestatorului, prenumele i numele candidatului, expunerea temeiurilor contestaiei, data i semntura contestatorului i indicarea, dac este cazul, a persoanei desemnate s-l reprezinte. (6) Contestaia i cererea de recurs se depun la instana competent, sub sanciunea nulitii. (7) Dup expirarea termenelor prevzute la alin. (1), (3) i (4), birourile electorale de circumscripie constat, pe baz de proces-verbal, rmnerea definitiv a candidaturilor, afieaz, la sediul lor, candidaturile definitive i dispun imprimarea buletinelor de vot. Art. 37. _ Buletinele de vot se vor tipri i tampilele necesare votrii se vor realiza cu respectarea modelelor prevzute n anexa nr. 3. Art. 38. _ (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripie, innd seama de numrul listelor de candidai i al candidailor independeni i de spaiul necesar pentru imprimarea lor. (2) Hrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alb i suficient de groas
262

pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat i votul dat. (3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, n numr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, n afar de ultima pagin, care va rmne alb, pentru tampila de control; paginile se numeroteaz. (4) Buletinele de vot se capseaz. (5) Patrulaterele se vor imprima paralel ntre ele, cte dou coloane pe aceeai pagin. (6) n unghiul din partea stng de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora care particip la alegeri ori, dup caz, meniunea 'Candidat independent', iar n unghiul din partea dreapt de sus, semnul electoral. (7) n patrulaterele fiecrui buletin de vot se vor imprima listele de candidai n ordinea rezultat din tragerea la sori, efectuat de ctre biroul electoral de circumscripie; candidaii se identific pe list prin prenume i nume i, dup caz, prin apartenena politic. (8) Pentru fiecare candidat independent se imprim un patrulater distinct, n partea final a buletinului, n ordinea nregistrrii propunerilor. Art. 39. _ (1) Semnele electorale se stabilesc de ctre fiecare partid, formaiune politic ori coaliie a acestora sau candidat independent i se comunic Biroului Electoral Central n 3 zile de la constituirea acestuia. (2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formaiuni politice, coaliii ale acestora sau de candidai independeni dect cu consimmntul celor crora le-au aparinut, respectiv al partidelor care au alctuit coaliia iniial. (3) n cazul n care acelai semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaiuni politice ori coaliii ale acestora sau de candidai independeni, atribuirea se va face n beneficiul partidului, formaiunii politice, coaliiei acestora sau candidatului independent care a nregistrat primul respectivul semn, iar n caz de concomiten a nregistrrii ori de imposibilitate de stabilire a prioritii, prin tragere la sori, de preedintele Biroului Electoral Central, n termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevzut la alin. (1). (4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept. (5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunotin public a semnelor electorale a doua zi dup expirarea termenului prevzut la alin. (1). Art. 40. _ Coaliia de partide, care a participat la alegerile anterioare sub o denumire, o poate pstra numai dac nu i-a schimbat componena iniial. De asemenea, denumirea respectiv nu poate fi utilizat de o alt coaliie. Art. 41. _ (1) Pentru ntreaga circumscripie electoral, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeai mrime i aceleai caractere i cu aceeai
263

cerneal, n attea exemplare ci alegtori snt n circumscripie, cu un supliment de 10%. (2) Imprimarea buletinelor de vot se asigur de birourile electorale de circumscripie, prin intermediul prefecilor. Prefecii rspund ca toate buletinele de vot necesare s fie imprimate cu cel puin 10 zile nainte de data alegerilor. Art. 42. _ (1) Buletinele de vot se predau preedintelui biroului electoral de circumscripie, care le va distribui preedinilor birourilor electorale ale seciilor de votare cu cel puin 2 zile nainte de data alegerilor. Predarea i distribuirea buletinelor se fac, n pachete sigilate de cte 100 buci, pe baz de proces-verbal. (2) Cte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate i anulate de preedintele biroului electoral de circumscripie, se vor afia, cu o zi nainte de alegeri, la sediul judectoriilor, precum i la sediul fiecrei secii de votare. Art. 43. _ La cererea partidelor, formaiunilor politice, coaliiilor acestora sau a candidailor independeni care particip la alegeri, biroul electoral de circumscripie va elibera, pentru fiecare, cte 2 buletine de vot, vizate i anulate. Art. 44. _ (1) Campania electoral ncepe la data aducerii la cunotin public a datei alegerilor i se ncheie cu 2 zile nainte de ziua votrii. (2) n campania electoral, candidaii, partidele, formaiunile politice, toate organizaiile sociale i cetenii au dreptul s-i exprime opiniile n mod liber i fr nici o discriminare, prin mitinguri, adunri, utilizarea televiziunii, radioului, presei i a celorlalte mijloace de informare n mas. (3) Mijloacele folosite n campania electoral nu pot contraveni ordinii de drept. (4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercial prin pres sau mijloace de comunicare audioviziual n scop de propagand electoral. (5) Este interzis organizarea aciunilor de campanie electoral n unitile militare. Art. 45. _ (1) Partidele i formaiunile politice care particip la campania electoral pot primi, prin lege special, o subvenie de la bugetul de stat. Categoriile de aciuni desfurate n cadrul campaniei electorale ce pot fi astfel finanate se stabilesc prin legea de acordare a subveniei. Partidele i formaiunile politice care nu au obinut cel puin 5% din voturile valabil exprimate pe ntrega ar vor restitui subvenia n termen de 2 luni de la data votrii. (2) Subveniile primite dup deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice, din ar, cu excepia subveniilor prevzute la alin. (1), pot fi folosite pentru campania electoral a unui partid ori
264

formaiune politic numai dac, n prealabil, snt declarate public. (3) Este interzis subvenionarea campaniei electorale, n mod direct sau indirect, de ctre persoane, fizice sau juridice din strintate. Sumele astfel primite se confisc i se fac venit la bugetul statului. (4) Se interzice subvenionarea campaniei electorale a unui partid, formaiune politic, coaliie a acestora sau candidat independent de ctre o autoritate public, instituie public, regie autonom sau societate cu capital integral sau majoritar de stat. (5) Primirea pentru campania electoral a subveniilor de la bugetul de stat sau de la alte persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printrun mandatar financiar, desemnat n acest scop de ctre conducerea partidului sau formaiunii politice. (6) Mandatarul financiar rspunde solidar cu partidul ori formaiunea politic ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subveniile acordate i de respectarea prevederilor alin. (2). (7) Mandatarul financiar poate fi o persoan fizic sau juridic. (8) Un partid sau formaiune politic poate avea mai muli mandatari financiari; n acest caz, la desemnare se vor delimita i mputernicirile acestora. (9) Mai multe partide sau formaiuni politice pot folosi serviciile aceluiai mandatar. (10) Calitatea de mandatar financiar se dobndete numai dup nregistrarea sa oficial la Ministerul Economiei i Finanelor i aducerea la cunotin public prin pres. (11) Prevederile prezentului articol se aplic n mod corespunztor i candidailor independeni care primesc subvenii de la persoane fizice sau juridice din ar. Art. 46. _ (1) Accesul la serviciile publice de radio i de televiziune, n cadrul campaniei electorale, este garantat, n condiiile prezentului articol. (2) Partidele, formaiunile politice i candidaii independeni reprezentate n Parlament au acces la serviciile publice de radio i televiziune, subvenionat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formaiunilor politice i al candidailor independeni vor avea acces la serviciile respective pe baz de contracte ncheiate ntre instituiile corespunztoare ale Radioteleviziunii Romne i mandatarii financiari care i reprezint, practicndu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie. (3) Partidele i formaiunile politice care particip la alegeri snt obligate s solicite, n 48 de ore de la data stabilirii zilei votrii, conducerii serviciilor publice de radio i televiziune, acordarea timpilor de anten. Solicitrile peste acest termen nu se iau n considerare.
265

(4) Orarul pentru campania electoral i repartizarea timpilor de anten se stabilesc de o comisie parlamentar special, mpreun cu reprezentani ai serviciilor publice de radio i televiziune, n cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea n vedere ca timpii de anten pentru partidele i formaiunile politice reprezentate n Parlament, n condiiile alin. (2), s fie de 2 ori mai mare dect pentru celelalte partide i formaiuni politice i s corespund ponderii parlamentare. (5) Dup ncheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar i o nou repartizare a timpilor de anten, proporional cu numrul listelor de candidai depuse n ntreaga ar. Partidele, formaiunilor politice sau coaliiile acestora, care nu au depus liste de candidai n cel puin 10 circumscripii electorale, pierd dreptul la timpi de anten la posturile centrale de radio i televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripie. (6) Candidaii independeni i pot exercita dreptul la timpi de anten o singur dat, ntre 5 minute i o or, n mod egal, n funcie de orarul stabilit i de numrul lor. (7) Nu se includ n dreptul de timpi de anten interviurile, reportajele i alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetenilor. Art. 47. _ (1) Primarii snt obligai ca, n termen de 5 zile de la nceperea campaniei electorale, s stabileasc locuri speciale pentru afiaj electoral, innd seama de numrul partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora care declar c vor depune liste de candidai i al persoanelor care declar c vor candida la alegeri ca independeni. (2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afiaj electoral s fie situate n piee, pe strzi i n alte locuri publice frecventate de ceteni, fr stnjenirea circulaiei pe drumurile publice i a celorlalte activiti din localitile respective. n prealabil, primarii snt obligai s asigure nlturarea oricror afie, nscrisuri i nsemne rmase de la campaniile electorale precedente. (3) Utilizarea locurilor de afiaj electoral este permis numai pentru partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora ce particip la alegeri i pentru candidaii independeni. (4) Este interzis utilizarea de ctre un partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afiaj electoral astfel nct s mpiedice folosirea acestora de ctre un alt partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent. (5) n alte locuri dect cele stabilite potrivit alin. (1), afiajul electoral este
266

permis numai cu acordul proprietarilor sau, dup caz, al deintorilor. (6) Pe un panou electoral fiecare partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent poate aplica un singur afi electoral. (7) Un afi electoral nu poate depi dimensiunile de 500 mm o latur i 300 mm cealalt latur, iar cel prin care se convoac o reuniune electoral, 400 mm o latur i 250 mm cealalt latur. (8) Snt interzise afiele electorale care combin culorile astfel nct s evoce drapelul Romniei sau al altui stat. (9) Poliia este obligat s asigure integritatea panourilor i a afielor electorale. Art. 48. _ (1) Birourile electorale de circumscripie vegheaz la corecta desfurare a campaniei electorale n circumscripia n care funcioneaz, soluionnd plngerile ce le snt adresate cu privire la mpiedicarea unui partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent de ai desfura campania electoral n condiiile prevzute de lege i cu respectarea deontologiei electorale. (2) Dac biroul electoral de circumscripie consider, cu ocazia soluionrii plngerii, c este necesar luarea unor msuri administrative sau aplicarea unor sanciuni contravenionale ori penale, sesizeaz autoritile competente. (3) mpotriva soluiei date de biroul electoral de circumscripie se poate face contestaie la Biroul Electoral Central; soluia dat asupra contestaiei este definitiv. (4) Soluionarea plngerilor i a contestaiilor se face n termen de 3 zile de la nregistrarea lor, iar hotrrile date se public n pres i se afieaz, n mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis. Art. 49. _ (1) Fiecare secie de votare trebuie s posede un numr suficient de cabine, urne i tampile de votare proporional cu numrul alegtorilor de pe listele comunicate de primari. (2) Cabinele i urnele trebuie aezate n aceeai ncpere n care se afl biroul preedintelui. Cabinele, urnele, tampilele i celelalte materiale necesare biroului electoral al seciei de votare se vor asigura de ctre primarii comunelor, oraelor, municipiilor i ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, mpreun cu prefecii. (3) tampilele i celelalte materiale necesare birourilor electorale ale seciilor de votare se predau, pe baz de proces-verbal, de primari, preedinilor seciilor de votare cu cel puin 2 zile nainte de data alegerilor. Dup preluarea buletinelor de vot i a tampilelor, preedintele seciei de votare asigur pstrarea acestora n deplin siguran. (4) Formularele i celelalte imprimate necesare votrii se predau biroului electoral al seciei de votare pe baz de borderou de predare-primire,
267

cuprinznd felul i numrul de exemplare din fiecare imprimat. (5) Preedintele biroului electoral al seciei de votare trebuie s fie prezent la sediul seciei de votare n ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00 fiind obligat s ia, de ndat, msurile necesare pentru a asigura ordinea i corectitudinea operaiunilor de votare. (6) Preedintele va dispune fixarea posturilor de paz n jurul localului de vot. Art. 50. _ (1) n ziua alegerilor, la ora 5,00, preedintele biroului electoral al seciei de votare, n prezena celorlali membri, verific urnele, existena listelor electorale, a buletinelor de vot i a tampilelor, dup care nchide i sigileaz urnele, aplicnd tampila de control a seciei de votare. (2) Preedintele este obligat s asigure aplicarea tampilei de control i pe buletinele de vot. Art. 51. _ (1) Preedintele biroului electoral al seciei de votare este obligat s ia msurile necesare pentru ca alegerile s decurg n bune condiii. (2) Puterile lui, n aceast privin, se ntind i n afara localului de votare, n curtea acestuia, n intrrile n curte, n jurul localului de vot, precum i pe strzi i piee publice pn la o distan de 500 m. (3) n afar de membrii biroului electoral al seciei de votare, de candidaii i de delegaii acreditai, nici o alt persoan nu poate staiona n locurile publice din zona de votare sau n localul de vot mai mult dect timpul necesar pentru votare. (4) Acreditarea delegailor se face de Biroul Electoral Central pentru pres, cinematografie, radioul i televiziunea romn, precum i de Ministerul Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul i televiziunea strine ori pentru repezentanii unor organizaii internaionale care solicit aceasta. nclcarea condiiilor de acreditare atrage, de drept, ncetarea acreditrii. (5) Delegaii acreditai pot asista la operaiunile electorale numai dac prezint actul de acreditare. Ei nu pot interveni n nici un mod n organizarea i desfurarea alegerilor, avnd numai dreptul de a sesiza preedintele biroului electoral n cazul constatrii unei neregulariti. Orice act de propagand pentru sau mpotriva unui partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat sau ncercarea de a influena opiunea alegtorului, ca i nclcarea n orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sanciunilor legale, suspendarea acreditrii de ctre biroul electoral care a constatat abaterea, iar n ziua votrii, ndeprtarea imediat a persoanei respective din secia de votare. (6) Pentru meninerea ordinii, preedintele biroului electoral al seciei de votare va avea la dispoziie mijloacele de ordine necesare, asigurate de
268

prefeci, mpreun cu Ministerul de Interne. (7) Pe durata votrii se interzice membrilor birourilor electorale i persoanelor acreditate s poarte ecusoane, insigne sau alte nsemne de propagand electoral. Art. 52. _ Votarea ncepe la ora 6,00 i are loc pn la ora 21,00 cnd secia de votare se nchide. n mod excepional, preedintele biroului electoral al seciei de votare poate prelungi votarea i dup ora 21,00, dar nu mai trziu de ora 24,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripie. Art. 53. _ (1) Alegtorii pot vota la secia de votare unde i au domiciliul sau la seciile de votare organizate potrivit art. 19 i 20. Alegtorii care voteaz la seciile organizate potrivit art. 19 i 20 se nscriu n liste electorale speciale. (2) Alegtorii care, n ziua votrii, se afl ntr-o alt localitate dect aceea n care snt nscrii n listele electorale, pot s-i exercite dreptul de vot pe baza crii de alegtor la orice secie de votare, urmnd a fi nscrii ntr-o list electoral special de ctre biroul electoral al seciei de votare. (3) Prevederile alin. (2) se aplic i cetenilor romni cu domiciliul n strintate care, n ziua votrii, se afl n ar, pe baza paaportului. Art. 54. _ (1) Accesul alegtorilor n sala de vot are loc n serii corespunztoare numrului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegtor i actul de identitate biroului electoral al seciei de votare care, dup verificarea nscrierii n lista electoral sau, dup caz, nscrierea n lista electoral special prevzut la art. 53, i va ncredina buletinele de vot i tampila pentru votare, pe baza semnturii n lista electoral. Dac un alegtor se prezint cu duplicatul crii de alegtor, biroul electoral al seciei de votare va meniona aceasta n lista electoral. (2) Alegtorii care ridic, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegtor de la secia de votare, vor semna de primire n procesul-verbal ntocmit la predarea de ctre primari a crilor de alegtor neridicate. (3) Dac alegtorul, din motive constatate de ctre preedintele biroului seciei de votare, nu poate semna n lista electoral, se va face meniune n list, cu confirmarea, pe baz de semntur, a unui membru al biroului electoral. (4) Alegtorii vor vota separat n cabine nchise, aplicnd tampila care poart meniunea 'Votat' nuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidai sau prenumele i numele candidatului independent pe care l voteaz. (5) tampila cu meniunea 'Votat' trebuie astfel dimensionat nct s fie mai mic dect patrulaterul. (6) Dup ce au votat, alegtorii vor ndoi buletinele, astfel ca pagina alb
269

care poart tampila de control s rmn n afar, i le vor introduce n urn, avnd grij s nu se deschid. (7) ndoirea greit a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. (8) n cazul n care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegtorului se anuleaz i se va da numai o singur dat un nou buletin, fcndu-se meniunea corespunztoare n procesul-verbal al operaiunilor de votare. (9) tampila ncredinat pentru votare se restituie preedintelui, dup care acesta o va aplica pe cartea de alegtor n locul corespunztor numrului de scrutin. (10) Preedintele poate lua msuri ca staionarea unui alegtor n cabina de votare s nu se prelungeasc nejustificat. Art. 55. _ Preedinii, membrii birourilor electorale ale seciilor de votare, precum i persoanele nsrcinate cu meninerea ordinii, vor vota n secia la care i desfoar activitatea, dup nscrierea lor n lista electoral special prevzut la art. 53. Art. 56. _ (1) Candidaii i oricare alegtor au dreptul s conteste identitatea persoanei care se prezint la vot. n acest caz, identitatea se stabilete de preedinte prin orice mijloace legale. (2) n cazul n care contestaia este ntemeiat, preedintele va opri de la votare pe alegtorul contestat, va consemna faptul ntr-un proces-verbal i va sesiza aceast situaie autoritilor poliieneti Art. 57. _ (1) Preedintele biroului electoral al seciei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. (2) Suspendarea nu poate depi o or i va fi anunat prin afiare la ua localului de vot cu cel puin o or nainte. Durata total a suspendrilor nu poate depi 2 ore. (3) n timpul suspendrii, urnele de votare, tampilele, buletinele de vot i celelalte documente i materiale ale biroului electoral vor rmne sub paz permanent, iar membrii biroului nu vor putea prsi sala de votare toi n acelai timp. (4) Persoanele care, n baza art. 51 alin. (3), asist la votare nu pot fi obligate s prseasc sala de votare n acelai timp. Art. 58. _ (1) Prezena oricrei persoane n cabinele de vot, n afara celei care voteaz, este interzis. (2) Alegtorul care, din motive temeinice, constatate de preedintele biroului electoral al seciei de votare, nu poate s voteze singur, are dreptul s cheme n cabina de votare un nsoitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rndul observatorilor sau membrilor biroului electoral al seciei de votare. Art. 59. _ Pentru alegtorii netransportabili din cauza bolii sau invaliditate,
270

la solicitarea celor aflai n aceast situaie sau a organelor de conducere ale instituiilor sanitare sau de ocrotiri sociale n care cei netransportabili se afl internai, preedintele biroului electoral al seciei de votare desemneaz, din cadrul biroului, un numr de membri care se deplaseaz cu o urn special i cu materialul necesar votrii, la locul unde se afl alegtorul, pentru a se efectua votarea. Art. 60. _ La ora 21,00 sau la ora pn la care s-a aprobat prelungirea votrii, n condiiile art. 52, preedintele biroului electoral al seciei de votare declar votarea ncheiat i dispune nchiderea seciei de votare. Art. 61. _ (1) Dup ncheierea votrii, preedintele biroului electoral al seciei de votare va proceda, n prezena membrilor biroului i, dup caz, a candidailor i a personalelor acreditate s asiste la votare, la inventarierea i sigilarea tampilelor cu meninea 'Votat', precum i numrarea i anularea buletinelor de vot rmase nentrebuinate, la verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar dup ncheierea acestor operaiuni, la deschiderea urnelor. (2) Preedintele, la deschiderea fiecrui buletin, va citi cu voce tare lista de candidai care a fost votat sau, dup caz, prenumele i numele candidatului independent votat i va arta buletinul de vot celor prezeni. Buletinele de vot deschise se vor aeza pe partide, formaiuni politice i coaliii ale acestora, precum i pe candidaii independeni i se vor numra i lega separat. (3) Snt nule buletinele de vot care nu au aplicat pe ele tampila de control a seciei de votare, buletinele de alt model dect cel legal aprobat, buletinele care nu au tampila 'Votat' sau la care tampila este aplicat pe mai multe patrulatere. Votul este valabil i n cazul n care, dei tampila aplicat a depit limitele patrulaterului, opiunea alegtorului este evident. (4) Buletinele de vot nule nu intr n calculul voturilor valabil exprimate. (5) Rezultatul votrii pentru Camera Deputailor i pentru Senat se va consemna n dou table separate. Tabelele se ntocmesc de cte un membru al biroului electoral al seciei de votare, desemnat de preedinte. Dac la consemnarea rezultatelor snt prezeni i candidai, acetia au dreptul s ntocmeasc i ei un tabel pentru fiecare din Camerele Parlamentului. (6) n tabelele prevzute la alin. (5) se vor nscrie voturile nule, listele de candidai sau prenumele i numele candidailor independeni i voturile valabil exprimate pentru fiecare. Art. 62. _ (1) Dup deschiderea urnelor i numrarea voturilor, preedintele biroului electoral al seciei de votare va ncheia, separat pentru Camera Deputailor i Senat, cte un proces-verbal, n 2 exemplare, care va cuprinde: a) numrul alegtorilor, potrivit listelor electorale permanente;
271

b) numrul alegtorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numr n funcie de alegtorii de pe lista electoral permanent i de pe aceea special; c) numrul total al voturilor valabil exprimate; d) numrul voturilor nule; e) numrul voturilor valabil exprimate, obinute de fiecare list de candidai sau de fiecare candidat independent; f) expunerea, pe scurt, a ntmpinrilor i contestaiilor i a modului lor de soluionare, precum i a contestaiilor naintate spre soluionare biroului electoral de circumscripie; g) starea sigiliilor de pe urne la ncheierea votrii; h) numrul buletinelor de vot primite; i) numrul buletinelor de vot rmase nentrebuinate i anulate. (2) Procesele-verbale se semneaz de preedinte i de membrii biroului i vor avea aplicat tampila de control. Semnturile se pun n dreptul prenumelui, numelui i dup caz, al apartenenei politice a fiecrui membru. (3) Membrilor birourilor electorale ale seciilor de votare care au semnat procesul-verbal li se elibereaz, la cerere o copie certificat de ctre toi cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulat nainte de ntocmirea procesului-verbal. (4) Lipsa semnturii unor membri ai biroului nu influeneaz asupra valabilitii procesului-verbal. Preedintele va meniona motivele care au mpiedicat semnarea. Art. 63. _ (1) n tot timpul operaiunilor de votare sau de deschidere a urnelor se pot face ntmpinri ori contestaii cu privire la aceste operaiuni de ctre candidai, membrii biroului electoral, precum i, pn la ncheierea votrii, de ctre alegtori. (2) Contestaiile se formuleaz n scris i se prezint preedintelui biroului electoral al seciei de votare, care va elibera dovada de primire. (3) Preedintele biroului electoral al seciei de votare va hotr, de ndat, asupra contestaiilor a cror rezolvare nu sufer ntrziere. Art. 64. _ (1) Pentru Camera Deputailor i pentru Senat se ntocmete cte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale i contestaiile privitoare la operaiunile electorale ale seciei, precum i buletinele nule i cele contestate. Dosarele sigilate i tampilele se vor nainta biroului electoral de circumscripie, de preedintele biroului electoral al seciei de votare i membrii biroului, cu paz militar, n cel mult 24 de ore de la declararea nchiderii seciei de votare. (2) n termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la
272

tribunalul n a crui raz teritorial se afl circumscripia electoral; partidele i formaiunile politice, precum i candidaii independeni vor putea obine copii legalizate de pe acest exemplar. Art. 65. _ (1) Dup primirea proceselor-verbale cu rezultatul numrrii voturilor, biroul electoral de circumscripie va ncheia, separat pentru Camera Deputailor i Senat, cte un proces-verbal cuprinznd voturile valabil exprimate pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, pe care l va nainta n termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central. (2) Dup primirea de la Biroul Electoral Central a constatrii cu privire la partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora ce nu ntrunesc cel puin 3% din voturile valabil exprimate pe ntreaga ar, biroul electoral de circumscripie va proceda la atribuirea, potrivit art. 66, a mandatelor de deputat, respectiv de senator. (3) La lucrrile efectuate de biroul electoral de circumscripie au dreptul s asiste candidaii i persoanele acreditate. Art. 66. _ (1) Atribuirea de mandate pentru candidaii de pe liste se face avndu-se n vedere numai partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora care au ntrunit, pe ntreaga ar, cel puin 3% din voturile valabil exprimate, n mod distinct pentru Camera Deputailor i pentru Senat. (2) Operaiunea de atribuire a mandatelor se face dup comunicarea Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora care au ntrunit cel puin 3% din numrul total al voturilor valabil exprimate pe ntreaga ar, n mod distinct pentru Camera Deputailor i pentru Senat. (3) Repartizarea i atribuirea mandatelor de deputat i de senator se fac n dou etape: la nivelul fiecrei circumscripii electorale i la nivel de ar. (4) La nivelul circumscripiei electorale, biroul electoral stabilete, separat pentru Camera Deputailor i pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripiei, prin mprirea numrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidai ale paartidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora ce ntrunesc condiia prevzut la alin. (1) i pentru candidaii independeni la numrul de deputai, respectiv de senatori, ce urmeaz s fie alei n acea circumscripie; fiecrei liste i se vor repartiza attea mandate de cte ori coeficientul electoral al circumscripiei electorale se include n voturile valabil exprimate pentru acea list; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripie n ordinea nscrierii candidailor pe list; pentru candidaii independeni se atribuie fiecruia cte un mandat, dac a obinut un numr de voturi valabil exprimate cel puin egal cu coeficientul electoral pentru deputai sau pentru senatori, dup caz.
273

Voturile rmase, adic cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obinute de listele de candidai ale partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora ce ntrunesc condiia prevzut la alin. (1), ca i mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripie se comunic de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat. (5) Biroul Electoral Central nsumeaz, pe ntreaga ar, separat pentru Camera Deputailor i pentru Senat, voturile neutilizate sau cele inferioare coeficientului electoral de circumscripie din toate circumscripiile electorale, pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora ce ntrunete condiia prevzut la alin. (1); numrul voturilor astfel obinute de fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora se mparte la 1, 2, 3, 4 etc., fcndu-se attea operaii de mprire cte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripiilor electorale; cturile rezultate din mprire, indiferent de lista din care provin, se clasific n ordine descresctoare, pn la concurena numrului de mandate neatribuite; cel mai mic din aceste cturi constituie coeficientul electoral pe ar, pentru deputai i, separat, pentru senatori; fiecrui partid, formaiune politic sau coaliie a acestora i se vor repartiza attea mandate de deputai sau, dup caz, de senatori de cte ori coeficientul electoral pe ar se cuprinde n numrul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul, formaiunea politic sau coaliia respectiv, rezultat din nsumarea pe ar a voturilor neutilizate i a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripie. (6) Desfurarea mandatelor repartizate pe circumscripii electorale se face de Biroul Electoral Central, dup cum urmeaz: a) pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, crora leau revenit mandate potrivit alin. (5), se mparte numrul voturilor neutilizate sau al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripie, din fiecare circumscripie electoral, la numrul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid, formaiune politic sau coaliie avut n vedere la repartizarea mandatelor pe ar. Rezultatul astfel obinut pentru fiecare circumscripie se nmulete cu numrul de mandate cuvenite partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora. Datele obinute se ordoneaz descresctor la nivelul rii i separat descresctor n cadrul fiecrei circumscripii. Pentru fiecare circumscripie se iau n calcul primele partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora, n limita mandatelor ce au rmas de repartizat n circumscripia respectiv. Ultimul numr din aceast operaiune reprezint repartitorul acelei circumscripii. n continuare, se procedeaz la repartizarea mandatelor pe circumscripii n
274

ordinea partidelor, formaiunilor politice, coaliiilor acestora, precum i a circumscripiilor din lista ordonat pe ar, astfel: primul numr din lista ordonat pe ar se mparte la repartitorul circumscripiei de la care provine, rezultnd numrul de mandate ce-i revin n circumscripia respectiv. n continuare, se procedeaz identic cu numerele urmtoare din lista ordonat pe ar. n situaia n care s-a epuizat numrul de mandate cuvenite unui partid, unei formaiuni politice sau unei coaliii ori dintr-o circumscripie electoral, operaiunea se continu fr acestea. Dac numrul din lista ordonat pe ar este mai mic dect repartitorul de circumscripie, se acord un mandat; b) n cazul n care nu este posibil acordarea mandatelor n ordinea ce rezult din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea n vedere circumscripia electoral n care partidul, formaiunea politic sau coaliia acestora are cel mai mare numr de candidai sau un candidat, crora nu li sau atribuit mandate, iar dac i astfel au rmas mandate neindividualizate pe circumscripii, circumscripia electoral n care partidul, formaiunea politic sau coaliia respectiv are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripie; c) dac dup aplicarea prevederilor de la lit. a) i b) au mai rmas mandate nedesfurate pe circumscripii, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza acordului partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora crora li se cuvin aceste mandate potrivit alin. (5), iar n lipsa unui acord, prin tragere la sori, n termen de 24 de ore de la ncheierea operaiunilor anterioare. (7) Mandatele desfurate pe listele de candidai, potrivit alin. (6), se atribuie candidailor de biroul electoral de circumscripie, n ordinea nscrierii acestora pe list. (8) Biroul electoral de circumscripie elibereaz certificatul doveditor al alegerii deputailor i senatorilor crora li s-au atribuit mandate, n termen de 24 de ore de la ncheierea fiecrei operaiuni de atribuire. (9) Candidaii nscrii n liste, care nu au fost alei, snt declarai supleani ai listelor respective. n caz de vacan a mandatelor de deputai sau de senatori alei pe liste de candidai, supleanii vor ocupa locurile devenite vacante, n ordinea n care snt nscrii n liste, dac pn la data validrii, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaiunilor politice pe listele crora au candidat supleanii confirm n scris c aparin acestora. Art. 67. _ (1) Biroul electoral de circumscripie ncheie, separat, cte un proces-verbal pentru Camera Deputailor i Senat privind toate operaiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor i atribuirea mandatelor.
275

(2) Procesul-verbal trebuie s cuprind: a) numrul alegtorilor din circumscripia electoral, potrivit listelor electorale permanente; b) numrul total al alegtorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numr n funcie de alegtorii de pe listele permanente i de pe cele speciale; c) numrul total al voturilor valabil exprimate;d) numrul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare list de candidai i pentru fiecare candidat independent; e) numrul voturilor nule; f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 66, prenumele i numele candidailor alei, precum i, dup caz, partidul, formaiunea politic sau coaliia acestora ce i-a propus; g) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripiei electorale, precum i voturile valabil exprimate ce urmeaz a fi nsumate, potrivit art. 66, pe ntreaga ar; h) expunerea, pe scurt, a ntmpinrilor, contestaiilor i hotrrilor luate de biroul electoral de circumscripie. (3) Procesul-verbal, mpreun cu ntmpinrile, contestaiile i proceseleverbale primite de la birourile electorale ale seciilor de votare, formnd un dosar, ncheiat, sigilat i semnat de membrii biroului electoral, se nainteaz, cu paz militar, la Biroul Electoral Central, n cel mult 48 de ore de la primirea comunicrii Biroului Central referitoare la desfurarea pe circumscripii electorale a mandatelor repartizate centralizat pe ar. Art. 68. _ (1) Biroul Electoral Central rezolv ntmpinrile i contestaiile depuse, dup care ncheie separat cte un proces-verbal pentru Camera Deputailor i pentru Senat, cuprinznd, pe ntreaga ar: a) numrul total al alegtorilor potrivit listelor electorale permanente; b) numrul total al alegtorilor care s-au prezentat la urne; c) numrul total al voturilor valabil exprimate; d) numrul total al voturilor nule; e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de ctre birourile electorale de circumscripie, a prevederilor art. 66 alin. (4); f) repartizarea pe ar a mandatelor potrivit art. 66 alin. (5) i desfurarea acestora pe circumscripii electorale potrivit alin. (6) al aceluiai articol; g) organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale care, dei au participat la alegeri, nu au obinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecruia din aceste organizaii i constatarea organizaiilor crora li se cuvine cte un mandat de deputat potrivit art. 4; prenumele i numele primului candidat de pe lista organizaiei ndreptite la un mandat de deputat, care a ntrunit cel mai mare
276

numr de voturi; n cazul n care listele organizaiei au obinut un numr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sori; h) modul de soluionare a contestaiilor i ntmpinrilor primite. (2) Procesele-verbale se semneaz de ctre preedinte i ceilali membri ai biroului n prezena crora au fost ntocmite i se nainteaz Camerei Deputailor i Senatului, n vederea validrii alegerilor, mpreun cu dosarele ntocmite de birourile electorale de circumscripie. (3) n vederea validrii, deputaii i senatorii vor depune preedintelui de vrst sau preedintelui n funcie, dup caz, o declaraie asupra averii pe care o posed. Declaraia este confidenial i se pred cu o dovad de depunere. (4) Programul utilizat de Biroul Electoral Central pentru repartizarea centralizat a mandatelor i desfurarea acestora pe circumscripii electorale se aprob de Biroul Electoral Central i constituie anex la procesul-verbal ce se nainteaz pentru validarea mandatelor. Art. 69. _ Biroul Electoral Central public rezultatul alegerilor n pres i n Monitorul Oficial al Romniei, n termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituie. Art. 70. _ (1) n cazul anulrii alegerilor ntr-o circumscripie electoral, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum i n cazul n care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri pariale. (2) Nu se vor organiza alegeri pariale dac vacana unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit n ultimele 12 luni anterioare expirrii mandatului Camerei Deputailor i Senatului, prevzut de art. 60 alin. (1) din Constituie. Art. 71. _ (1) Dac alegerile pariale au loc ca urmare a anulrii alegerilor dintr-o circumscripie electoral, acestea se desfoar pe baza acelorai candidaturi, birouri electorale i la aceleai secii de votare, n a treia duminic dup anularea alegerilor iniiale. (2) Candidaii vinovai de fraud nu mai particip la noul scrutin. (3) Alegerile pariale organizate n caz de vacan a unui mandat de deputat sau de senator au loc n condiiile aplicrii corespunztoare a prezentei legi, n cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de ctre preedintele Camerei Deputailor sau, dup caz, de ctre preedintele Senatului, cu privire la ntrunirea condiiilor prevzute al art. 70. (4) n cazul n care alegerile pariale prevzute la alin. (3) se organizeaz ntr-o singur circumscripie electoral, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuiile acestuia urmnd a fi ndeplinite de biroul electoral de circumscripie.
277

(5) La alegerile pariale particip numai alegtorii de pe listele electorale permanente ale localitilor din cadrul circumscripiei electorale unde se organizeaz alegerile. Art. 72. _ Constituie contravenii, n msura n care, potrivit legii, nu snt infraciuni, urmtoarele fapte: a) nscrierea cu bun-tiin, a unui alegtor n mai multe liste electorale ale localitii de domiciliu, nscrierea n listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susintori cu nclcarea prevederilor art. 33, precum i nclcarea dispoziiilor referitoare la afiarea listelor de candidai i a candidailor independeni sau la folosirea semnelor electorale; b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scris a celui interesat, a crii de alegtor sau nentocmirea crii de alegtor n termenele stabilite; c) neluarea, de ctre organizatori, a msurilor necesare desfurrii normale a adunrilor electorale, precum i distribuirea i consumarea de buturi alcoolice n timpul acestor adunri; d) distrugerea, deteriorarea, murdrirea, acoperirea prin scriere sau n orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afiate sau a oricror alte afie ori anunuri de propagand electoral tiprite; e) afiarea mijloacelor de propagand electoral n alte locuri dect cele permise sau cu nclcarea prevederilor prezentei legi; f) acceptarea de ctre un cetean a nscrierii sale n mai multe liste de candidai; g) neaducerea la cunotin public, de ctre membrii birourilor electorale de circumscripie, a propunerilor de candidaturi; h) refuzul de a pemite accesul n localul de vot al candidailor sau al persoanelor acreditate s asiste la desfurarea operaiunilor electorale; i) refuzul de a se conforma dispoziiilor preedintelui biroului electoral al seciei de votare cu privire la asigurarea ordinii n localul de vot i n mprejurimi; j) refuzul nejustificat de a nscrie pe alegtor n lista special sau de a nmna buletinul de vot i tampila de votare alegtorului care a semnat n lista electoral, nmnarea buletinului de vot unui alegtor care nu prezint cartea de alegtor i actul de identitate ori care refuz s semneze pentru primirea acestora n lista electoral n care este nscris; k) ntocmirea, de birourile electorale ale seciilor de votare, a proceselorverbale cu nclcarea dispoziiilor prezentei legi; l) continuarea propagandei electorale dup ncheierea acestora, precum i sftuirea, n ziua votrii, a alegtorilor, la sediul seciilor de votare sau n locurile prevzute de art. 51 alin. (2), s voteze sau s nu voteze un anumit
278

partid, formaiune politic, coaliie a acestora sau candidat independent; m) primirea de subvenii pentru campania electoral altfel dect printr-un mandatar financiar sau nclcarea de ctre acesta a obligaiilor ce i revin potrivit art. 45 alin. (4); n) purtarea, pe durata votrii, de ctre membrii birourilor seciilor de votare de ctre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte nsemne de propagand electoral; o) nclcarea, de ctre membrii birourilor electorale, a obligaiei de a participa la activitatea acestor birouri. Art. 73. _ Contraveniile prevzute de art. 72 lit. d), e), h), n), i o) se sancioneaz cu amend de la 5.000 la 15.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l) i m) cu amend de la 15.000 la 45.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), i j) cu nchisoare contravenional de la o lun la 6 luni sau cu amend de la 45.000 la 100.000 lei. Art. 74. _ (1) Constatarea contraveniilor prevzute la art. 72 se face prin proces-verbal ntocmit de ctre: a) ofierii i subofierii de poliie, pentru faptele prevzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l), i m); b) primarii i mputerniciii acestora, pentru faptele prevzute la lit. d), e), i m); c) preedintele biroului electoral de circumscripie, pentru faptele prevzute la lit. f), k), l), n) i o). (2) n cazul contraveniilor prevzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n), i o) agentul constatator va stabili n procesul-verbal i amenda aplicat. (3) Contraveniile prevzute la alineatul precedent le snt aplicabile dispoziiile Legii nr. 32/1968, cu excepia art. 26. (4) Procesul-verbal de constatare a contraveniilor prevzute la art. 72 lit. a), b), c), i) i j) se va nainta judectoriei n a crei raz teritorial a fost svrit contravenia, care va aplica sanciunea, innd seama de dispoziiile Legii nr. 61/1991. Art. 75. _ (1) mpiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi. (2) n cazul n care, prin fapta prevzut n alin. (1), s-a pricinuit o vtmare a integritii corporale sau a sntii care necesit pentru vindecare ngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmtoarele consecine: pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psihic, sluirea, avortul ori punerea n primejdie a vieii persoanei, pedeapsa este nchisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa la infraciunea prevzut la alin. (1) i (2) se pedepsete.
279

Art. 76. _ (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al seciei de votare ori de alte persoane se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepsete. Art. 77. _ (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase n scopul determinrii alegtorului s voteze sau s nu voteze pentru o anumit list de candidai sau candidat independent, precum i primirea acestora de ctre alegtor, n acelai scop, se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a fost svrit de un observator intern, pedeapsa este nchisoare de la 2 ani la 7 ani. (3) Pedeapsa prevzut la alin. (1) se aplic i persoanei care voteaz fr a avea drept de vot ori alegtorului care voteaz a doua oar sau de mai multe ori n ziua alegerilor. Tentativa se pedepsete. Art. 78. _ (1) Utilizarea unei cri de alegtor nule sau a unei cri de alegtor ori buletin de vot false, introducerea n urn a unui numr suplimentar de buletine dect cele la care are dreptul un alegtor sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepsete. Art. 79. _ (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului seciei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7 ani, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav. (2) Tentativa se pedepsete. Art. 80. _ Deschiderea urnei nainte de ora stabilit pentru ncheierea votrii se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 81. _ Pentru infraciunile prevzute la art. 75-80, aciunea penal se pune n micare din oficiu. Art. 82. _ Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contraveniile prevzute la art. 72 sau din infraciunile prevzute la art. 75-80 se confisc. Art. 83. _ (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaiunilor electorale se suport de la bugetul de stat. (2) Sediul i dotarea Biroului Electoral Central se asigur de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripie, de prefeci, iar ale seciilor de votare, de primari, mpreun cu prefecii. (3) Orice acte fcute n exercitarea drepturilor electorale prevzute n prezenta lege snt scutite de taxa de timbru. Art. 84. _ (1) Guvernul Romniei va asigura, pentru sprijinirea activitii birourilor electorale, statisticienii i personalul tehnic auxiliar necesar. (2) Pe perioada ct funcioneaz birourile electorale, membrii acestora,
280

statisticienii i personalul tehnic auxiliar, ncadrai cu contract de munc, se consider detaai. Art. 85. _ (1) Judecarea de ctre instane a ntmpinrilor, contestaiilor sau a oricror alte cereri prevzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonana preedinial, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) mpotriva hotrrilor definitive, pronunate de instanele judectoreti potrivit prezentei legi, nu exist cale de atac. Art. 86. _ (1) Termenele de zile, prevzute de prezenta lege, se calculeaz din ziua cnd ncep s curg, pn n ziua cnd se mplinesc, chiar dac acestea nu snt zile lucrtoare. (2) Pe ntreaga perioad a alegerilor, birourile electorale i instanele judectoreti vor asigura permanena activitii necesare n vederea exercitrii, de ctre ceteni, a drepturilor electorale. Art. 87. _ (1) Persoanele condamnate prin hotrre judectoreasc definitiv la pierderea drepturilor electorale nu particip la vot i nu vor fi avute n vedere la stabilirea numrului total al alegtorilor. (2) Pentru persoanele deinute n baza unui mandat de arestare preventiv sau aflate n executarea unei sanciuni contravenionale privative de libertate se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile art. 59 privind urna special. Art. 88. _ (1) Prefecii verific corecta ndeplinire, de ctre primari, a obligaiilor ce le revin potrivit prezentei legi i, n cazul constatrii unor fraude electorale, sesizeaz organele de drept. (2) De asemenea, n cazul n care prefecii constat c un alegtor nu a fost nscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau c birourilor electorale de circumscripie ori ale seciilor de votare nu s-au constituit legal, vor formula ntmpinri i contestaii, ce se soluioneaz n conformitate cu prevederile prezentei legi. Art. 89. _ Prin act de identitate, n sensul prezentei legi, se nelege buletinul de identitate, adeverina care ine loc de buletin de identitate sau paaportul diplomatic sau de serviciu, iar n cazul militarilor n termen i elevilor din colile militare, carnetul de serviciu militar. Art. 90. _ Alegerile pentru constituirea noului Parlament vor avea loc la data care va fi stabilit prin lege. Art. 91. _ Pentru alegerile din anul 1992, n cazul coaliiilor electorale, la pragul de 3% prevzut la art. 66 alin. (1) se adaug cte un singur procent din totalul voturilor valabil exprimate pe ntreaga ar pentru fiecare membru al coaliiei, ncepnd cu al doilea partid sau formaiune politic, fr a se depi 8 procente din aceste voturi. Art. 92. _ (1) Pentru alegerile din anul l992, votarea se face pe baza listelor
281

electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate n termen de 15 zile de la data stabilirii zilei votrii, precum i pe baza actului de identitate pe care se va aplica tampila de control a seciei de votare asupra meniunii, scrise cu cerneal, privind data votrii. (2) Pn la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tiprirea, ntocmirea i eliberarea tuturor crilor de alegtor pentru cetenii cu drept de vot din listele electorale ale localitilor unde acetia i au domiciliul. (3) Crile de alegtor ale militarilor n termen se vor trimite, de primar, comandanilor unitilor, care le vor nmna pe baz de semntur. (4) Pentru alegerile din anul 1992, dac nu este posibil capsarea buletinelor de vot, acestea se vor introduce n urn dup ce alegtorul le-a pus n plicuri corespunztoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al seciei de votare. Art. 93. _ (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplic i delegailor acreditai de Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din anul 1992. Pot fi acreditai ca observatori interni numai alegtorii mputernicii de o organizaie neguvernamental care are ca unic scop aprarea drepturilor omului, constituit legal pn la data deschiderii campaniei electorale. (2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formaiuni politice. Acreditarea se face pentru o singur secie de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secie de votare numai un observator intern, pe baza declaraiei scrise a acestuia de a respecta ntocmai condiiile acreditrii. Declaraia se d pe proprie rspundere i constituie act public, cu toate consecinele prevzute de lege. Condiiile acreditrii se trec n actul de acreditare; dac snt mai muli mputernicii pentru aceeai secie, acreditarea se face prin tragere la sori. (3) Organizaiilor neguvernamentale prevzute la alin. (1) le snt aplicabile, n mod corespunztor, prevederile art. 45 alin. (3) i art. 51 alin. (5). Art. 94. _ n cazul Circumscripiei electorale nr. 42, competenele prevzute de prezenta lege pentru tribunalul judeean se exercit de ctre Tribunalul municipiului Bucureti. ANEXA Nr. 1 NUMEROTAREA I NUMRUL DE MANDATE pentru fiecare circumscripie electoral --------------------------------------------------------------------------Numrul de mandate Numrul circumscripiei electorale Amplasarea -----------------teritorial de de deputat senator
282

--------------------------------------------------------------------------1. Circumscripia electoral nr. 1 Judeul Alba 6 3 2. Circumscripia electoral nr. 2 Judeul Arad 7 3 3. Circumscripia electoral nr. 3 Judeul Arge 10 4 4. Circumscripia electoral nr. 4 Judeul Bacu 11 5 5. Circumscripia electoral nr. 5 Judeul Bihor 9 4 6. Circumscripia electoral nr. 6 Judeul Bistria-Nsud 5 2 7. Circumscripia electoral nr. 7 Judeul Botoani 7 3 8. Circumscripia electoral nr. 8 Judeul Braov 9 4 9. Circumscripia electoral nr. 9 Judeul Brila 6 2 10. Circumscripia electoral nr. 10 Judeul Buzu 7 3 11. Circumscripia electoral nr. 11 Judeul Cara-Severin 5 2 12. Circumscripia electoral nr. 12 Judeul Clrai 5 2 13. Circumscripia electoral nr. 13 Judeul Cluj 11 5 14. Circumscripia electoral nr. 14 Judeul Constana 11 5 15. Circumscripia electoral nr. 15 Judeul Covasna 4 2 16. Circumscripia electoral nr. 16 Judeul Dmbovia 8 3 17. Circumscripia electoral nr. 17 Judeul Dolj 11 5 18. Circumscripia electoral nr. 18 Judeul Galai 9 4 19. Circumscripia electoral nr. 19 Judeul Giurgiu 4 2 20. Circumscripia electoral nr. 20 Judeul Gorj 6 3 21. Circumscripia electoral nr. 21 Judeul Harghita 5 2 22. Circumscripia electoral nr. 22 Judeul Hunedoara 8 3 23. Circumscripia electoral nr. 23 Judeul Ialomia 4 2 24. Circumscripia electoral nr. 24 Judeul Iai 12 5 25. Circumscripia electoral nr. 25 Judeul Maramure 8 3 26. Circumscripia electoral nr. 26 Judeul Mehedini 5 2 27. Circumscripia electoral nr. 27 Judeul Mure 9 4 28. Circumscripia electoral nr. 28 Judeul Neam 8 4 29. Circumscripia electoral nr. 29 Judeul Olt 7 3 30. Circumscripia electoral nr. 30 Judeul Prahova 12 5 31. Circumscripia electoral nr. 31 Judeul Satu Mare 6 3 32. Circumscripia electoral nr. 32 Judeul Slaj 4 2 33. Circumscripia electoral nr. 33 Judeul Sibiu 6 3 34. Circumscripia electoral nr. 34 Judeul Suceava 10 4 35. Circumscripia electoral nr. 35 Judeul Teleorman 7 3 36. Circumscripia electoral nr. 36 Judeul Timi 10 4 37. Circumscripia electoral nr. 37 Judeul Tulcea 4 2 38. Circumscripia electoral nr. 38 Judeul Vaslui 7 3 39. Circumscripia electoral nr. 39 Judeul Vlcea 6 3
283

40. Circumscripia electoral nr. 40 Judeul Vrancea 6 2 41. Circumscripia electoral nr. 41 Municipiul Bucureti 29 13 42. Circumscripia electoral nr. 42 Sectorul agricol Ilfov 4 2 -------- ------T O T A L : 328 143 ANEXA Nr. 2 -------------------------------------------------------------------Romnia CARTE DE ALEGTOR SCRUTIN SCRUTIN eliberat de *) ............ Nr. 1 Nr. 2 ............................ semntura i locul -------------------------------------tampile **) ............... pentru ***) ................ SCRUTIN SCRUTIN semntura .................. Nr. 3 Nr. 4 domiciliul ................. ----------------------------------------------------------------- Se socotete ncepnd cu primul INTRANSMISIBIL scrutin dup alegerile din 1992 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN Nr. 5 Nr. 6 Nr. 9 Nr. 10 -------------------------------------------------------------------SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN Nr. 7 Nr. 8 Nr. 11 Nr. 12 --------------------------------------------------------------------Se socotete ncepnd cu primul Se socotete ncepnd cu primul scrutin dup alegerile din 1992 scrutin dup alegerile din 1992 --------------------------------------------------------------------*) Primarul localitii. **) Semntura primarului i tampila consiliului local al localitii. ***) Numele i prenumele titularului. N O T : 1. Dimensiunile crii de alegtor snt: 11 cm lime i 15 cm lungime, literele snt corp 10 verzal drepte, iar completarea crii se face cu cerneal de culoare neagr sau albastr; faa a 2 - a a crii de alegtor este pe spatele primei fee.
284

2. Scrutinele, n caz de alegeri pariale, se scad din toate crile de alegtor, deci i din cele ale alegtorilor cu domiciliul n localitile situate n circumscripiile electorale unde nu s-au organizat asemenea alegeri. 3. La epuizarea numrului de scrutine, Guvernul va asigura eliberarea unor noi cri de alegtor, modificnd numai, n mod corespunztor, anul primului tur de scrutin. 4. La eliberarea unui duplicat, sub denumirea 'Carte de alegtor' se va dactilografia meniunea 'Duplicat nr.......', trecndu-se numrul duplicatului n ordinea eliberrii sale. ANEXA Nr. 3 1. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAILOR ROMNIA D BULETINDEVOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAILOR *) Circumscripia electoral nr....... ---------*) Se trece data alegerilor. I ------------------- I I ------------------------ I I 1) 2) I I I IIII I 3) I I I IIII IIII IIII I ------------------- I I ------------------------ I I ------------------- I I ------------------------ I I I I 4) 5) I IIII I I I 6) I IIII I ------------------- I I ------------------------ I N O T : 1) Se trece denumirea complet a partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora, n ordinea stabilit potrivit legii. 2) Se trece semnul electoral; ntre denumirea partidului, formaiunii politice, respectiv a coaliiei acestora, precum i semnul electoral s se pstreze
285

distana de 3 litere. Semnul electoral se va imprima ntr-un spaiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm. 3) Se trec prenumele i numele candidailor, n ordinea din lista de candidai depus, precum i, dac este cazul, apartenena politic prescurtat prin iniialele partidului sau formaiunii politice, dup care se nchide patrulaterul. 4) Se trece meniunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat independent se imprim un patrulater distinct, n partea final a buletinului, n ordinea prevzut de lege. 5) Se trece semnul electoral. 6) Se trec prenumele i numele candidatului independent. 7) Toate prenumele, numele i cuvintele ce se nscriu n interiorul patrulaterelor se vor tipri cu liter corp 10 verzal drepte. II. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA SENATULUI ROMNIA S BULETINDEVOT PENTRU ALEGEREA SENATULUI *) Circumscripia electoral nr. ..... *) Se trece data alegerilor I ------------------- I I ------------------------ I I 1) 2) I I I IIII I 3) I I I IIII IIII IIII I ------------------- I I ------------------------ I I ------------------- I I ------------------------ I I I I 4) 5) I IIII I I I 6) I IIII I ------------------- I I ------------------------ I N O T : 1) Se trece denumirea complet a partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora, n ordinea stabilit potrivit legii.
286

2) Se trece semnul electoral; ntre denumirea partidului, formaiunii politice, respectiv a coaliiei acestora, precum i semnul electoral s se pstreze distana de 3 litere. Semnul electoral se va imprima ntr-un spaiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm. 3) Se trec prenumele i numele candidailor, n ordinea din lista de candidai depus, precum i, dac este cazul, apartenena politic prescurtat prin iniialele partidului sau formaiunii politice, dup care se nchide patrulaterul. 4) Se trece meniunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat independent se imprim un patrulater distinct, n partea final a buletinului, n ordinea prevzut de lege. 5) Se trece semnul electoral. 6) Se trec prenumele i numele candidatului independent. 7) Toate prenumele, numele i cuvintele ce se nscriu n interiorul patrulaterelor se vor tipri cu liter corp 10 verzal drepte. III. MODELUL TAMPILEI SECIEI DE VOTARE Circumscripia Electoral Nr. Secia de votare nr. IV. MODELUL TAMPILEI 'VOTAT' VOTAT X) *) Se trece numrul circumscripiei electorale. Data adoptrii n Senat: Data adoptrii n Camera Deputailor: Data promulgrii: Data intrrii n vigoare:

L nr. 68 publicat n M.Of. nr. 164 din data: 16/07/1992 Prescurtarea legii: L68/1992 Titlul actului normativ: Legea penrtu alegerea Camerei Deputailor i a Senatului Emitent: PARLAMENTUL Republicat: Art. 1. _ Camera Deputailor i Senatul se aleg prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile prezentei legi. Art. 2. _ Alegtorul are dreptul la un vot pentru alegerea Camerei Deputailor i la un vot pentru alegerea Senatului. Art. 3. _ (1) Deputaii i senatorii se aleg n circumscripii electorale pe baz de scrutin de list i de candidaturi independente, potrivit principiului reprezentrii proporionale. (2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori. (3) Norma de reperezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 locuitori. (4) Numrul deputailor i al senatorilor ce vor fi alei se determin prin raportarea numrului de locuitori ai fiecrei circumscripii electorale la normele de reprezentare prevzute la alin. (2) i (3), la care se adaug un loc de deputat sau de senator pentru ceea ce depete jumtatea normei de reprezentare, fr ca numrul deputailor s fie mai mic de 4, iar cel al senatorilor mai mic de 2. (5) Numrul locuitorilor care se ia n calcul, potrivit alin. (4), este cel de la 1 iulie al anului precedent, publicat n Anuarul statistic al Romniei. n situaia n care, cu cel puin 5 luni nainte de data alegerilor, are loc un recensmnt general al populaiei, numrul locuitorilor care se ia n calcul este cel rezultat n urma recensmntului, publicat de Comisia Naional pentru Statistic. (6) Numerotarea circumscripiilor electorale i numrul de deputai i de senatori ce urmeaz s fie alei n fiecare circumscripie electoral snt prevzute n anexa nr. 1.

287

288

Art. 4. _ (1) Organizaiile cetenilor aparinnd unei minoriti naionale, legal constituite, care nu au obinut n alegeri cel puin un mandat de deputat sau de senator, au dreptul, mpreun, potrivit art. 59 alin. (2) din Constituie, la un mandat de deputat, dac au obinut, pe ntreaga ar, un numr de voturi egal cu cel puin 5% din numrul mediu de voturi, valabil exprimate pe ar pentru alegerea unui deputat. (2) Organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale care particip la alegeri snt echivalente juridic, n ce privete operaiunile electorale, cu partidele politice. (3) Beneficiaz de prevederile alin. (1) i organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale care au participat la alegeri pe lista comun a acestor organizaii; n acest caz, dac nici un candidat de pe lista comun nu a fost ales, se va atribui pentru toate organizaiile care au propus lista un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin.(1). (4) Prevederile alin. (3) nu se aplic organizaiei cetenilor aparinnd minoritilor naionale care a participat la alegeri pe lista comun cu un partid sau alt formaiune politic ori att pe liste comune, potrivit alin. (3), ct i pe liste exclusiv proprii. (5) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) sau (3) se acord peste numrul total de deputai rezultat din norma de reprezentare. Art. 5. _ (1) Candidaturile pentru Camera Deputailor i Senat se propun pe liste separate de candidai numai de partide i alte formaiuni politice, constituite potrivit legii. (2) Numrul de candidai de pe fiecare list poate fi mai mare dect numrul mandatelor rezultate din norma de reprezentare cu doi pn la un sfert din aceste mandate; fraciunile se ntregesc la cifra 1. (3) n aceeai circumscripie electoral un partid, formaiune politic ori coaliie a acestora poate propune, pentru fiecare din Camerele Parlamentului, doar o singur list de candidai. Coaliiile de partide i de formaiuni politice se pot face numai la nivel naional. Partidele i formaiunile politice din coaliiile electorale pot participa la alegeri numai pe listele coaliiei. Un partid sau o formaiune politic nu poate face parte dect dintr-o singur coaliie electoral. (4) Listele de candidai trebuie s cuprind, dup caz, i apartenena politic a candidailor. (5) Candidatul independent poate participa la alegeri numai individual i dac este susinut de cel puin 0,5% din numrul total al alegtorilor nscrii n listele permanente ale localitilor situate n circumscripia electoral n care candideaz. Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidai depuse de partide, formaiuni politice ori coaliii ale acestora i
289

nici liste de candidai independeni. (6) O persoan poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator i numai ntr-o singur circumscripie electoral. (7) Candidaturile pe mai multe liste de candidai sau att pe liste, ct i ca independent, snt nule. Art. 6. _ (1) Data alegerilor se stabilete i se aduce la cunotin public de Guvern, cu cel puin 6o de zile nainte de ziua votrii i pn la mplinirea a 5 zile de la data cnd ncep s curg termenele prevzute de art. 60 alin. (2) din Constituie. (2) Alegerile au loc ntr-o singur zi, care poate fi numai duminica. (3) Numrul de ordine al scrutinului din cartea de alegtor se stabilete i se aduce la cunotin public de Guvern, o dat cu data alegerilor. (4) Aducerea la cunotin public se face prin Monitorul Oficial al Romniei i prin pres. Art. 7. _ Listele electorale cuprind cetenii cu drept de vot. Ele snt permanente sau speciale. Art. 8. _ (1) Listele electorale permanente se ntocmesc pe localiti i cuprind pe toi cetenii cu drept de vot care domiciliaz n localitatea pentru care ele au fost ntocmite. Cetenii romni cu domiciliul n strintate pot fi nscrii, la cererea lor, n listele electorale permanente ale localitii n care s-au nscut sau n care au avut ultimul domiciliu n ar. Cererea se depune la misiunea diplomatic a Romniei din statul n care domiciliaz sau direct la consiliul local. (2) Listele electorale permanente se ntocmesc de ctre primarii comunelor, oraelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. (3) Listele electorale permanente se ntocmesc la comune pe sate, iar la orae, municipii i subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, pe strzi. (4) Listele electorale permanente vor cuprinde, n ordinea numrului imobilelor n care locuiesc alegtorii, numele i prenumele, data naterii i domiciliul acestora, precum i numrul circumscripiei electorale. (5) Listele electorale permanente se ntocmesc n dou exemplare oficiale, se semneaz de primar i de secretarul consiliului local i se pstreaz n dou registre speciale cu file detaabile, din care unul de secretarul consiliului local i cellalt de judectoria n a crei raz teritorial se afl localitatea pentru care au fost ntocmite. (6) Primarul este obligat s comunice judectoriei orice modificare n listele electorale. Art. 9. _ (1) Listele electorale permanente se actualizeaz anual de ctre
290

primari, n luna ianuarie, precum i n termen de cel mult 15 zile de la data stabilirii zilei votrii. (2) Persoanele decedate se radiaz din lista electoral pe baza comunicrii serviciului public local unde s-a nregistrat decesul. Comunicarea se face n termen de 24 de ore. (3) Persoanele care i-au pierdut cetenia romn se radiaz din lista electoral pe baza comunicrii Ministerului Justiiei. (4) Persoanele care au pierdut drepturile electorale se radiaz din lista electoral n temeiul comunicrii, din oficiu, a instanei judectoreti. Art. 10. _ (1) Fiecare alegtor este nscris ntr-o singur list electoral permanent. (2) nscrierea n listele electorale permanente este obligatorie. O dat cu schimbarea domiciliului, autoritatea competent s efectueze schimbarea este obligat ca, din oficiu, s comunice primarului datele necesare nscrierii ceteanului n lista electoral de la noul domiciliu i pentru radierea corespunztoare din lista electoral a localitii vechiului domiciliu. Art. 11. _ Listele electorale speciale se ntocmesc n cazurile prevzute de prezenta lege i vor cuprinde numele i prenumele, domiciliul, data naterii, numrul i seria actului de identitate al alegtorului. Listele se semneaz de preedintele biroului electoral al seciei de votare unde au fost ntocmite. Art. 12. _ (1) Alegtorii au dreptul s verifice nscrierea n listele electorale. ntmpinrile mpotriva omisiunilor, a nscrierilor greite i a oricror erori din liste se fac la autoritile care au ntocmit listele, acestea fiind obligate s se pronune, prin dispoziie, n cel mult 3 zile de la nregistrare. (2) Contestaiile mpotriva dispoziiilor date se soluioneaz, n cel mult 3 zile de la nregistrare, de ctre judectoria n a crei raz teritorial domiciliaz alegtorul sau, n cazul celor nscrii pe liste speciale, de judectoria pe a crei raz teritorial se afl biroul electoral al seciei de votare care a ntocmit lista. Hotrrea judectoreasc este executorie. mpotriva hotrrii date se poate face recurs n termen de 48 de ore de la pronunare. Recursul se soluioneaz n termen de 3 zile de la nregistrare. (3) ntmpinrile formulate cu privire la listele speciale din strintate se soluioneaz de ctre eful misiunii diplomatice sau de nlocuitorul acestuia. Contestaiile mpotriva dispoziiilor date de eful misiunii diplomatice sau de nlocuitorul acestuia se depun la sediul misiunii i se trimit spre soluionare la Judectoria sectorului 1 al municipiului Bucureti, prevederile alin. (2) aplicndu-se n mod corespunztor. Art. 13. _ (1) Primarii care au ntocmit listele electorale permanente vor nainta o copie de pe liste, cuprinznd alegtorii din fiecare secie de votare, birourile electorale ale seciilor de votare, n termen de 24 de ore de la
291

constituirea acestora. (2) Modificrile intervenite dup trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunic judectoriei i biroului electoral al seciei de votare n termen de 24 de ore. Art. 14. _ (1) Exercitarea dreptului de vot se face numai pe baza crii de alegtor, eliberat n condiiile prezentei legi. Cetenii romni aflai n strintate pot vota i fr carte de alegtor. (2) Modelul crii de alegtor este prevzut n anexa nr. 2. (3) Un alegtor nu poate primi dect o singur carte de alegtor. Art. 15. _ (1) Crile de alegtor snt permanente i valabile pentru toate consultrile electorale cu caracter naional, potrivit numrului de scrutine prevzut n cuprinsul lor, i se elibereaz alegtorilor nscrii n listele electorale permanente ale localitii n care domiciliaz. (2) Cartea de alegtor se pstreaz i se folosete numai de ctre titular. Art. 16. _ (1) Cartea de alegtor se ntocmete de primarul localitii unde alegtorul i are domiciliul. (2) Eliberarea crii de alegtor se face pe baza actului de identitate, numai titularului i sub semntura acestuia, de: a) primarul care a ntocmit-o; b) primarul localitii unde alegtorul i are reedina, n termen de 10 zile de la cererea alegtorului; primarul cruia i-a fost adresat cererea va solicita primarului localitii unde alegtorul i are domiciliul trimiterea crii de alegtor, iar acesta, o dat cu trimiterea crii, va face meniunea corespunztoare n lista electoral permanent a localitii; c) biroul electoral al seciei de votare din localitatea unde alegtorul domiciliaz, pentru crile de alegtor neridicate; n acest scop, crile de alegtor neridicate se predau de primar, cu 3 zile nainte de ziua alegerilor, biroului electoral al seciei de votare, pe baz de proces-verbal cuprinznd numrul crilor de alegtor, numele, prenumele i domiciliul titularilor. (3) Domiciliul sau reedina se dovedete numai cu actul de identitate. (4) Dup actualizarea listelor electorale potrivit art. 9 alin. (1), ntocmirea i eliberarea crilor de alegtor pentru cetenii care au mplinit vrsta de 18 ani pn n luna ianuarie sau care vor mplini aceast vrst pn n ziua alegerilor inclusiv se fac potrivit prevederilor alin. (1) i (2). (5) ntmpinrile i contestaiile privind ntocmirea sau eliberarea crilor de alegtor se fac cu respectarea prevederilor art. 12, care se aplic n mod corespunztor. (6) Evidena crilor de alegtor se asigur de secretarul consiliului local. Art. 17. _ (1) n cazul pierderii sau distrugerii crii de alegtor, indiferent de motiv, se poate elibera un duplicat de ctre primarii prevzui la art. 16 alin.
292

(2) lit. a) i b), care vor meniona aceasta pe lista electoral permanent a localitii. (2) Eliberarea duplicatului se face la cererea titularului i pe rspunderea acestuia. Originalul declarat pierdut sau distrus este nul de drept. Art. 18. _ (1) Seciile de votare se organizeaz n localiti, dup cum urmeaz: a) n localitile cu populaie de peste 2.000 locuitori, cte o secie de votare la 1.000-2.000 locuitori; b) n comunele cu populaie sub 2.000 locuitori, o singur secie de votare. (2) Se pot organiza secii de votare i n satele sau grupele de sate cu populaie pn la 1.000 locuitori, situate la o distan mai mare de 5 km fa de sediul seciei de votare din reedina comunei. Art. 19. _ (1) Pe lng uniti militare, precum i pe lng spitale, materniti, sanatorii, case de invalizi i cmine de btrni, avnd cel puin 50 alegtori, se pot organiza secii de votare separate. (2) Se pot organiza secii de votare i n staiile de cale ferat, n autogri, n porturi i aeroporturi, pentru alegtorii care, n ziua alegerilor, se afl n timpul efecturii unei cltorii. (3) Pentru studenii de la cursurile de zi i pentru elevii cu drept de vot care nu domiciliaz n localitatea n care urmeaz studiile se organizeaz cte o secie de votare pe lng cminele de studeni sau de elevi, pentru 500-2.000 alegtori. (4) La seciile de votare organizate pe lng unitile militare voteaz numai militarii acestor uniti, iar la cele pentru studeni i elevi, numai studenii i elevii din unitile de nvmnt arondate. Art. 20. _ (1) Pe lng misiunile diplomatice i oficiile consulare ale Romniei se organizeaz cte o secie de votare pentru alegtorii membri ai acestor reprezentane i familiile lor, precum i pentru cetenii romni din ar sau strintate aflai n rile respective n ziua alegerilor. Aceste secii de votare aparin de circumscripia electoral a municipiului Bucureti. (2) Pe navele sub pavilion romn, aflate n navigaie n ziua alegerilor, se vor organiza secii de votare, acestea fcnd parte din circumscripia electoral a locului unde este nregistrat nava. Art. 21. _ Alegtorii voteaz att pentru Camera Deputailor, ct i pentru Senat, la aceeai secie de votare. Art. 22. _ (1) Delimitarea seciilor de votare se stabilete de consiliile locale ale comunelor, oraelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativteritoriale ale municipiilor. (2) Toate seciile de votare dintr-o circumscripie electoral se numeroteaz, indiferent de localiti, ncepnd cu localitatea de reedin a judeului,
293

respectiv a sectorului agricol Ilfov, i continund cu cele din municipii, celelalte orae i, apoi, din comune, n ordinea alfabetic a acestora; n municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale, numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevzut de lege. (3) Prefecii snt obligai ca, n termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, s fac numerotarea tuturor seciilor de votare i s aduc la cunotin public aceast numerotare, precum i delimitarea fiecrei secii de votare, indicnd i locul unde va avea loc votarea. (4) Primarii localitilor i secretarii consiliilor locale vor asigura toate datele, informaiile i sprijinul necesar pentru ndeplinirea, de ctre prefeci, a obligaiilor prevzute la alin. (3). Art. 23. _ (1) n scopul bunei desfurri a operaiunilor electorale se nfiineaz, n condiiile prezentei legi, pentru fiecare alegere, Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripie i birouri electorale ale seciilor de votare. (2) Birourile electorale snt alctuite numai din ceteni cu drept de vot; candidaii nu pot fi membri ai birourilor electorale. (3) n realizarea atribuiilor ce revin birourilor electorale, toi membrii din compunerea acestora exercit o funcie ce implic autoritatea de stat. Exercitarea corect i imparial a acestei funcii este obligatorie. Art. 24. _ (1) Biroul Electoral Central este alctuit din 7 judectori ai Curii Supreme de Justiie i 16 reprezentani ai partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora care particip la alegeri. (2) Desemnarea celor 7 judectori se face n edin public, n termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sori, de preedintele Curii Supreme de Justiie, dintre toi judectorii n exerciiu ai Curii. Rezultatul tragerii la sori se consemneaz ntr-un proces-verbal, semnat de preedinte i consultantul ef ai Curii Supreme de Justiie, ce constituie actul de nvestire. Data edinei se aduce la cunotin public prin pres, de preedintele Curii Supreme de Justiie, cu cel puin 48 de ore nainte. (3) n termen de 24 de ore de la nvestire, judectorii desemnai aleg, din rndul lor, prin vot secret, preedintele Biroului Electoral Central. n aceast organizare, Biroul Electoral Central va ndeplini toate atribuiile ce-i revin potrivit prezentei legi, urmnd s fie completat cu reprezentanii partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora. (4) n termen de 2 zile de la data pn la care se pot depune candidaturile, partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora care particip la alegeri vor comunica, n scris, Biroului Electoral Central, numrul listelor de candidai din toate circumscripiilor electorale, precum i prenumele i numele reprezentanilor. Comunicrile transmise dup acest termen nu se
294

mai iau n considerare. (5) Desemnarea reprezentanilor partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora n Biroul Electoral Central se face n ordinea descresctoare a ponderii numrului listelor de candidai comunicate de fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, potrivit alin. (4), n numrul circumscripiilor electorale din ntreaga ar. Un partid, formaiune politic sau coaliie a acestora nu poate avea mai mult de 5 reprezentani. (6) Persoanele care au calitatea de reprezentani ai unui partid, formaiune politic sau coaliie a acestora n Biroul Electoral Central se stabilesc n ordinea menionat n comunicarea prevzut la alin. (4). (7) n cazul n care mai multe partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora au depus acelai numr de liste, desemnarea reprezentanilor acestora se va face, prin tragere la sori, de preedintele Biroului Electoral Central, n prezena persoanelor delegate de partidele, formaiunile politice sau coaliiile n cauz. (8) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanii partidelor, formaiunilor politice i ai coaliiilor acestora se face, n 24 de ore de la expirarea termenului prevzut la alin. (4), de preedintele Biroului Electoral Central, asistat de 3 judectori, n prezena persoanelor delegate de partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora care au comunicat reprezentanii. Procesul-verbal ntocmit de preedinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanilor constituie actul de atestare a calitii acestora de membri n Biroul Electoral Central. Art. 25. _ (1) Biroul Electoral Central are urmtoarele atribuii: a) vegheaz la actualizarea listelor electorale, urmrete aplicarea dispoziiilor legale privitoare la alegeri pe ntreg teritoriul rii i asigur interpretarea lor uniform; b) rezolv ntmpinrile referitoare la propria sa activitate i contestaiile cu privire la operaiunile birourilor electorale de circumscripie; c) primete de la birourile electorale de circumscripie procesele-verbale cuprinznd numrul de voturi valabil exprimat pentru fiecare list de candidai i constat dac exist partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora care nu au ntrunit cel puin 3% din voturile valabil exprimate pe ntreaga ar; comunic birourilor electorale de circumscripie i d publicitii, n termen de 24 de ore de la constatare, partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora care se afl n aceast situaie; d) verific i nregistreaz rezultatul alegerilor, nsumeaz pe ntreaga ar voturile neutilizate pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora care ndeplinete condiia prevzut la lit. c) i asigur repartizarea centralizat i desfurarea pe circumscripii electorale a mandatelor ce li se
295

cuvin; e) atest atribuirea unui mandat de deputat organizaiei cetenilor aparinnd minoritilor naionale care a ntrunit condiiile prevzute de art. 4 i elibereaz certificatul doveditor al deputatului desemnat pe aceast baz; f) anuleaz alegerile dintr-o circumscripie electoral n cazul n care votarea i stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natur s modifice atribuirea mandatelor i dispune repetarea scrutinului; g) ndeplinete orice alte obligaii ce i revin potrivit prezentei legi. (2) n cazul n care, pentru soluionarea unei contestaii, snt necesare verificri de fapt, acestea se efectueaz n prezena unui judector din Biroul Electoral Central. Asemenea verificri nu se pot face n ziua alegerilor. (3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripie electoral se poate face numai de partidele, formaiunile politice, coaliiile acestora sau candidaii independeni care au participat la alegeri, n termen de 48 de ore de la nchiderea votrii, sub sanciunea decderii. Cererea trebuie motivat i nsoit de dovezile pe care se ntemeiaz. Cererea poate fi admis numai dac cel ce a sesizat nu este implicat n producerea fraudei. Prevederile alin. (2) se aplic n mod corespunztor. Soluionarea cererii de ctre Biroul Electoral Central se face pn la data publicrii rezultatului alegerilor n Monitorul Oficial al Romniei. (4) Hotrrile Biroului Electoral Central se aduc la cunotin n sedin public. Art. 26. _ (1) Biroul electoral de circumscripie se constituie din 3 judectori i din cel mult 8 reprezentani ai partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora ce particip la alegeri n circumscripia electoral n care funcioneaz biroul electoral. (2) Desemnarea celor 3 judectori se face n edin public, n termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de ctre preedintele tribunalului, prin tragere la sori, dintre judectorii n exerciiu ai tribunalului judeean sau ai Tribunalului municipiului Bucureti. Data edinei se aduce la cunotin public, prin pres, de preedintele tribunalului, cu cel puin 48 de ore nainte. Rezultatul tragerii la sori se consemneaz ntr-un proces-verbal, semnat de preedinte, ce constituie actul de nvestire. n termen de 24 de ore de la desemnare, judectorii, prin vot secret, aleg preedintele biroului electoral de circumscripie. Biroul astfel constituit ndeplinete toate atribuiile ce i revin potrivit prezentei legi, urmnd a fi completat cu reprezentanii partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora care particip la alegeri. (3) n termen de 2 zile de la data pn la care se pot depune candidaturile, partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora vor comunica, n scris,
296

birourilor electorale de circumscripie, numrul candidaturilor de pe listele de candidai depuse n circumscripia electoral respectiv, precum i prenumele i numele reprezentanilor. Comunicrile transmise dup acest termen nu se mai iau n considerare. (4) Desemnarea reprezentanilor partidelor, formaiunilor politice i ai coaliiilor acestora n biroul electoral de circumscripie se face n ordinea descresctoare a ponderii numrului de candidai, comunicat de fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, potrivit alin.(3), n numrul total al candidailor din comunicrile primite. Un partid, formaiune politic sau coaliie a acestora nu poate avea mai mult de 3 reprezentani. (5) Completarea biroului electoral cu reperezentanii partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora se face potrivit prevederilor art. 24 alin. (6) i (8), care se aplic n mod corespunztor. n cazul n care mai multe partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora au depus acelai numr de candidai, desemnarea reprezentanilor se va face prin tragere la sori, de ctre preedintele biroului electoral de circumscripie, n prezena delegailor partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor n cauz. Art. 27. _ (1) Birourile electorale de circumscripie au urmtoarele atribuii: a) urmresc aplicarea dispoziiilor legale privitoare la alegeri n circumscripia electoral n care funcioneaz, vegheaz la organizarea, din timp, a seciilor de votare; b) nregistreaz candidaturile depuse i constat rmnerea definitiv a acestora; c) fac publicaiile i afirile prevzute de lege cu privire la listele de candidai i candidaturile independente; d) rezolv ntmpinrile referitoare la propria lor activitate i contestaiile cu privire la operaiunile birourilor electorale ale seciilor de votare din cadrul circumscripiei electorale n care funcioneaz; e) distribuie birourilor electorale ale seciilor de votare buletinele de vot, tampila de control i tampilele cu meniunea 'Votat'; f) totalizeaz rezultatul alegerilor de la seciile de votare i comunic Biroului Electoral Central procesul-verbal cuprinznd numrul de voturi valabil exprimate pentru fiecare list de candidai; g) pe baza constatrii Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora ce nu ntrunesc cel puin 3% din voturile valabil exprimate pe ntreaga ar, constat rezultatul alegerilor pentru circumscripia electoral i elibereaz deputailor sau, dup caz, senatorilor certificatul doveditor al alegerii; h) nainteaz Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinznd rezultatul alegerilor, precum i ntmpinrile, contestaiile i procesele297

verbale primite de la birourile electorale ale seciilor de votare; i) ndeplinesc orice alte atribuii ce le revin potrivit legii. (2) Hotrrile biroului electoral se aduc la cunotin n edin public. Art. 28. _ (1) Birourile electorale ale seciilor de votare snt alctuite dintrun preedinte, un lociitor al acestuia i cel mult 7 membri. (2) Preedintele i lociitorul snt, de regul, magistrai sau ali juriti, care nu fac parte din nici un partid sau formaiune politic, desemnai de preedintele tribunalului judeean sau al municipiului Bucureti, cu 15 zile nainte de data alegerilor prin tragere la sori de pe o list ntocmit de prefeci i comunicat de acetia preedintelui tribunalului cu cel puin 5 zile naintea tragerii la sori. (3) n cazul n care numrul juritilor este insuficient, lista va fi completat cu alte persoane care au o reputaie netirbit i care nu fac parte din nici un partid sau formaiune politic. (4) Lista propus de prefect va cuprinde un numr de persoane mai mare cu 10% dect cel necesar, acestea fiind rezerv la dispoziia preedintelui tribunalului; lista va conine: prenumele, numele, adresele, telefoanele i semnturile de acceptare ale persoanelor propuse. (5) Gruparea n list a persoanelor, n vederea tragerii la sori, se va face avndu-se n vedere necesitatea ca locuinele lor s fie ct mai aproape de sediul biroului electoral al seciei de votare. (6) Birourile electorale ale seciilor de votare se constituie pe data desemnrii membrilor acestora. (7) Membrii birourilor electorale ale seciilor de votare provin din cte un reprezentat al partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora care particip la alegeri, n ordinea descresctoare a numrului de candidai propui n circumscripia electoral respectiv. (8) n acest scop, preedintele biroului electoral de circumscripie va comunica preedinilor birourilor electorale ale seciilor de votare, n termen de 24 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numrul de candidai propui de fiecare partid, formaiune politic i coaliie a acestora. De asemenea, partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora snt obligate s comunice, fiecare, preedintelui biroului electoral al seciei de votare, n acelai termen, prenumele i numele reprezentantului lor. (9) Dac dou sau mai multe partide, formaiuni politice ori coaliii ale acestora au acelai numr de candidai, reprezentanii lor fac parte din biroul electoral al seciei de votare, n limita locurilor neocupate de reprezentanii partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora, aflate, potrivit alin. (7), ntr-o situaie mai favorabil; dac prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toi reprezentanii s fie inclui n componena biroului
298

electoral, preedintele acestuia va proceda la tragerea la sori, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (5), care se aplic n mod corespunztor. (10) n cazul n care partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora nu i-au desemnat reprezentanii sau numrul reprezentanilor este insuficient, completarea birourilor electorale ale seciilor de votare se face de preedintele tribunalului de pe lista prevzut la alin. (4), prin tragere la sori. (11) Desemnarea membrilor biroului electoral al seciei de votare se face de preedintele acestuia, pe baza comunicrilor prevzute la alin. (8) sau, dup caz, a prevederilor alin. (9), printr-un proces-verbal, cuprinznd modul de stabilire a reprezentanilor, ce constituie actul de atestare a calitii acestora de membri n biroul electoral al seciei de votare; ntocmirea procesuluiverbal se face n termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevzut la alin. (8), cu participarea partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora interesate, dac i-au trimis, n acest scop, cte un delegat. Art. 29. _ Birourile electorale ale seciilor de votare au urmtoarele atribuii: a) primesc copia listelor electorale comunicate, potrivit art. 13 alin. (1), i crile de alegtor neridicate, potrivit art. 16 lit. c), iar de la birourile electorale de circumscripie, buletinele de vot pentru alegtorii ce urmeaz s voteze la secia de votare, tampila de control i tampilele cu meniunea 'Votat'; b) conduc operaiunile de votare, iau toate msurile de ordine n localul seciei de votare i n jurul acestuia; c) numr voturile i consemneaz rezultatele votrii; d) rezolv ntmpinrile referitoare la propria lor activitate; e) nainteaz birourilor electorale de circumscripie procesele-verbale cuprinznd rezultatele votrii, mpreun cu contestaiile depuse i materialele la care acestea se refer; f) predau, cu proces-verbal, judectoriei n a crei raz teritorial i au sediul, buletinele de vot ntrebuinate i necontestate, precum i cele anulate, tampilele i celelalte materiale necesare votrii; listele electorale speciale de la seciile de votare constituite pe lng unitile militare se transmit, sub paz militar, acestor uniti i se pstreaz de comandantul unitii. Art. 30. _ Birourile electorale lucreaz n prezena majoritii membrilor ce le compun i iau hotrri cu votul majoritii membrilor prezeni. Art. 31. _ Reprezentanii partidelor, formaiunilor politice sau ai coaliiilor acestora n birourile electorale nu pot primi alte acreditri prevzute de prezenta lege. Art. 32. _ (1) Partidele i formaiunile politice care particip la alegeri, precum i candidaii independeni pot contesta modul de formare i
299

componena birourilor electorale, n cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, dup caz, de completare a acestor birouri. (2) Contestaiile se soluioneaz de biroul electoral de circumscripie, dac privesc biroul electoral al seciei de votare, de Biroul Electoral Central, dac privesc biroul electoral de circumscripie, sau de Curtea Suprem de Justiie, dac privesc Biroul Electoral Central, n termen de cel mult 2 zile de la nregistrare. Hotrrea dat este definitiv. Art. 33. _ (1) Propunerile de candidai se fac pe circumscripii electorale i se depun la birourile electorale de circumscripie, cel mai trziu cu 30 de zile nainte de data alegerilor. (2) Propunerile de candidai se fac n scris, n 4 exemplare, de ctre partidele sau formaiunile politice care particip la alegeri, sub semntura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar n cazul candidailor independeni, pe baza listei susintorilor. (3) Lista susintorilor trebuie s cuprind data alegerilor, prenumele i numele candidatului, prenumele i numele, data naterii, adresa, seria, numrul actului de identitate i semntura susintorilor, precum i persoana care a ntocmit lista. (4) Lista susintorilor constituie un act public, cu toate consecinele prevzute de lege. (5) Susintorii pot fi numai ceteni cu drept de vot. (6) Un susintor poate sprijini numai cte un singur candidat pentru Camera Deputailor i pentru Senat. (7) Adeziunile susintorilor se dau pe propria rspundere a acestora. (8) Propunerile de candidai prevzute la alin. (2) trebuie s cuprind prenumele, numele, domiciliul, locul i data naterii, ocupaia, profesia candidatului i vor fi nsoite de declaraia de acceptare a candidaturii, scris, semnat i datat de candidat. (9) Declaraia de acceptare va cuprinde prenumele, numele, apartenena politic, profesia i ocupaia candidatului, consimmntul expres al acestuia de a candida, precum i precizarea c ntrunete condiiile prevzute de lege pentru a candida. Art. 34. _ (1) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu ndeplinesc condiiile prevzute de art. 35 din Constituie pentru a fi alese. (2) De asemenea, nu pot candida, n circumscripiile electorale constituite n unitile administrativ-teritoriale n care i exercit sau i-au exercitat funciile n ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, prefecii i subprefecii i conductorii serviciilor publice ale ministerelor i ale celorlalte autoriti guvernamentale, descentralizate n aceste uniti.
300

(3) Preedintele Romniei, n cazul n care este ales senator sau deputat, este obligat, pn la data validrii, s opteze ntre calitatea de parlamentar sau de preedinte. Art. 35. _ (1) Biroul electoral de circumscripie examineaz respectarea condiiilor legale pentru ca o persoan s poat candida i nregistreaz candidaturile care ndeplinesc aceste condiii. (2) Dou exemplare ale propunerii de candidatur se pstreaz la biroul electoral de circumscripie, un altul se nregistreaz la tribunalul n a crei raz teritorial este circumscripia electoral, iar al patrulea, certificat de birou, se restituie depuntorului. Art. 36. _ (1) Pn la mplinirea a 20 de zile nainte de data alegerilor, cetenii, partidele i celelalte formaiuni politice pot contesta candidaturile. (2) n acest scop, n termen de 24 de ore de la nregistrarea candidaturii, unul din exemplarele propunerii de candidatur se afieaz de biroul electoral de circumscripie, la sediul su. (3) Contestaiile privind nregistrarea sau respingerea candidaturilor se soluioneaz de tribunalul n a crui raz teritorial este circumscripia electoral, n cel mult 2 zile de la primirea contestaiei. Hotrrea nu se comunic. (4) mpotriva hotrrii date n contestaie se poate face recurs, n termen de 24 de ore de la pronunare, la instana ierarhic superioar. Recursul se soluioneaz n termen de 2 zile de la nregistrare. (5) Contestaiile vor cuprinde prenumele i numele, adresa i calitatea contestatorului, prenumele i numele candidatului, expunerea temeiurilor contestaiei, data i semntura contestatorului i indicarea, dac este cazul, a persoanei desemnate s-l reprezinte. (6) Contestaia i cererea de recurs se depun la instana competent, sub sanciunea nulitii. (7) Dup expirarea termenelor prevzute la alin. (1), (3) i (4), birourile electorale de circumscripie constat, pe baz de proces-verbal, rmnerea definitiv a candidaturilor, afieaz, la sediul lor, candidaturile definitive i dispun imprimarea buletinelor de vot. Art. 37. _ Buletinele de vot se vor tipri i tampilele necesare votrii se vor realiza cu respectarea modelelor prevzute n anexa nr. 3. Art. 38. _ (1) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de biroul electoral de circumscripie, innd seama de numrul listelor de candidai i al candidailor independeni i de spaiul necesar pentru imprimarea lor. (2) Hrtia pentru buletinul de vot va fi de culoare alb i suficient de groas pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat i votul dat. (3) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, n numr
301

suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, n afar de ultima pagin, care va rmne alb, pentru tampila de control; paginile se numeroteaz. (4) Buletinele de vot se capseaz. (5) Patrulaterele se vor imprima paralel ntre ele, cte dou coloane pe aceeai pagin. (6) n unghiul din partea stng de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora care particip la alegeri ori, dup caz, meniunea 'Candidat independent', iar n unghiul din partea dreapt de sus, semnul electoral. (7) n patrulaterele fiecrui buletin de vot se vor imprima listele de candidai n ordinea rezultat din tragerea la sori, efectuat de ctre biroul electoral de circumscripie; candidaii se identific pe list prin prenume i nume i, dup caz, prin apartenena politic. (8) Pentru fiecare candidat independent se imprim un patrulater distinct, n partea final a buletinului, n ordinea nregistrrii propunerilor. Art. 39. _ (1) Semnele electorale se stabilesc de ctre fiecare partid, formaiune politic ori coaliie a acestora sau candidat independent i se comunic Biroului Electoral Central n 3 zile de la constituirea acestuia. (2) Semnele electorale folosite la alegerile anterioare nu pot fi utilizate de alte partide, formaiuni politice, coaliii ale acestora sau de candidai independeni dect cu consimmntul celor crora le-au aparinut, respectiv al partidelor care au alctuit coaliia iniial. (3) n cazul n care acelai semn electoral este solicitat de mai multe partide, formaiuni politice ori coaliii ale acestora sau de candidai independeni, atribuirea se va face n beneficiul partidului, formaiunii politice, coaliiei acestora sau candidatului independent care a nregistrat primul respectivul semn, iar n caz de concomiten a nregistrrii ori de imposibilitate de stabilire a prioritii, prin tragere la sori, de preedintele Biroului Electoral Central, n termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevzut la alin. (1). (4) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept. (5) Biroul Electoral Central va asigura aducerea la cunotin public a semnelor electorale a doua zi dup expirarea termenului prevzut la alin. (1). Art. 40. _ Coaliia de partide, care a participat la alegerile anterioare sub o denumire, o poate pstra numai dac nu i-a schimbat componena iniial. De asemenea, denumirea respectiv nu poate fi utilizat de o alt coaliie. Art. 41. _ (1) Pentru ntreaga circumscripie electoral, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeai mrime i aceleai caractere i cu aceeai cerneal, n attea exemplare ci alegtori snt n circumscripie, cu un supliment de 10%.
302

(2) Imprimarea buletinelor de vot se asigur de birourile electorale de circumscripie, prin intermediul prefecilor. Prefecii rspund ca toate buletinele de vot necesare s fie imprimate cu cel puin 10 zile nainte de data alegerilor. Art. 42. _ (1) Buletinele de vot se predau preedintelui biroului electoral de circumscripie, care le va distribui preedinilor birourilor electorale ale seciilor de votare cu cel puin 2 zile nainte de data alegerilor. Predarea i distribuirea buletinelor se fac, n pachete sigilate de cte 100 buci, pe baz de proces-verbal. (2) Cte 2 exemplare din buletinele de vot, vizate i anulate de preedintele biroului electoral de circumscripie, se vor afia, cu o zi nainte de alegeri, la sediul judectoriilor, precum i la sediul fiecrei secii de votare. Art. 43. _ La cererea partidelor, formaiunilor politice, coaliiilor acestora sau a candidailor independeni care particip la alegeri, biroul electoral de circumscripie va elibera, pentru fiecare, cte 2 buletine de vot, vizate i anulate. Art. 44. _ (1) Campania electoral ncepe la data aducerii la cunotin public a datei alegerilor i se ncheie cu 2 zile nainte de ziua votrii. (2) n campania electoral, candidaii, partidele, formaiunile politice, toate organizaiile sociale i cetenii au dreptul s-i exprime opiniile n mod liber i fr nici o discriminare, prin mitinguri, adunri, utilizarea televiziunii, radioului, presei i a celorlalte mijloace de informare n mas. (3) Mijloacele folosite n campania electoral nu pot contraveni ordinii de drept. (4) Este interzis orice procedeu de publicitate comercial prin pres sau mijloace de comunicare audioviziual n scop de propagand electoral. (5) Este interzis organizarea aciunilor de campanie electoral n unitile militare. Art. 45. _ (1) Partidele i formaiunile politice care particip la campania electoral pot primi, prin lege special, o subvenie de la bugetul de stat. Categoriile de aciuni desfurate n cadrul campaniei electorale ce pot fi astfel finanate se stabilesc prin legea de acordare a subveniei. Partidele i formaiunile politice care nu au obinut cel puin 5% din voturile valabil exprimate pe ntrega ar vor restitui subvenia n termen de 2 luni de la data votrii. (2) Subveniile primite dup deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice, din ar, cu excepia subveniilor prevzute la alin. (1), pot fi folosite pentru campania electoral a unui partid ori formaiune politic numai dac, n prealabil, snt declarate public. (3) Este interzis subvenionarea campaniei electorale, n mod direct sau
303

indirect, de ctre persoane, fizice sau juridice din strintate. Sumele astfel primite se confisc i se fac venit la bugetul statului. (4) Se interzice subvenionarea campaniei electorale a unui partid, formaiune politic, coaliie a acestora sau candidat independent de ctre o autoritate public, instituie public, regie autonom sau societate cu capital integral sau majoritar de stat. (5) Primirea pentru campania electoral a subveniilor de la bugetul de stat sau de la alte persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printrun mandatar financiar, desemnat n acest scop de ctre conducerea partidului sau formaiunii politice. (6) Mandatarul financiar rspunde solidar cu partidul ori formaiunea politic ce l-a desemnat de legalitatea cheltuielilor efectuate din subveniile acordate i de respectarea prevederilor alin. (2). (7) Mandatarul financiar poate fi o persoan fizic sau juridic. (8) Un partid sau formaiune politic poate avea mai muli mandatari financiari; n acest caz, la desemnare se vor delimita i mputernicirile acestora. (9) Mai multe partide sau formaiuni politice pot folosi serviciile aceluiai mandatar. (10) Calitatea de mandatar financiar se dobndete numai dup nregistrarea sa oficial la Ministerul Economiei i Finanelor i aducerea la cunotin public prin pres. (11) Prevederile prezentului articol se aplic n mod corespunztor i candidailor independeni care primesc subvenii de la persoane fizice sau juridice din ar. Art. 46. _ (1) Accesul la serviciile publice de radio i de televiziune, n cadrul campaniei electorale, este garantat, n condiiile prezentului articol. (2) Partidele, formaiunile politice i candidaii independeni reprezentate n Parlament au acces la serviciile publice de radio i televiziune, subvenionat de la bugetul de stat. Restul partidelor, al formaiunilor politice i al candidailor independeni vor avea acces la serviciile respective pe baz de contracte ncheiate ntre instituiile corespunztoare ale Radioteleviziunii Romne i mandatarii financiari care i reprezint, practicndu-se tarife unice pe unitate de timp de emisie. (3) Partidele i formaiunile politice care particip la alegeri snt obligate s solicite, n 48 de ore de la data stabilirii zilei votrii, conducerii serviciilor publice de radio i televiziune, acordarea timpilor de anten. Solicitrile peste acest termen nu se iau n considerare. (4) Orarul pentru campania electoral i repartizarea timpilor de anten se stabilesc de o comisie parlamentar special, mpreun cu reprezentani ai
304

serviciilor publice de radio i televiziune, n cel mult 5 zile de la deschiderea campaniei electorale. La repartizare se va avea n vedere ca timpii de anten pentru partidele i formaiunile politice reprezentate n Parlament, n condiiile alin. (2), s fie de 2 ori mai mare dect pentru celelalte partide i formaiuni politice i s corespund ponderii parlamentare. (5) Dup ncheierea perioadei de depunere a candidaturilor se vor face, potrivit alin. (4), un nou orar i o nou repartizare a timpilor de anten, proporional cu numrul listelor de candidai depuse n ntreaga ar. Partidele, formaiunilor politice sau coaliiile acestora, care nu au depus liste de candidai n cel puin 10 circumscripii electorale, pierd dreptul la timpi de anten la posturile centrale de radio i televiziune. Dovada depunerii candidaturilor se va face cu certificat eliberat de biroul electoral de circumscripie. (6) Candidaii independeni i pot exercita dreptul la timpi de anten o singur dat, ntre 5 minute i o or, n mod egal, n funcie de orarul stabilit i de numrul lor. (7) Nu se includ n dreptul de timpi de anten interviurile, reportajele i alte asemenea servicii audiovizuale de interes general pentru informarea cetenilor. Art. 47. _ (1) Primarii snt obligai ca, n termen de 5 zile de la nceperea campaniei electorale, s stabileasc locuri speciale pentru afiaj electoral, innd seama de numrul partidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora care declar c vor depune liste de candidai i al persoanelor care declar c vor candida la alegeri ca independeni. (2) Primarii vor asigura ca locurile speciale de afiaj electoral s fie situate n piee, pe strzi i n alte locuri publice frecventate de ceteni, fr stnjenirea circulaiei pe drumurile publice i a celorlalte activiti din localitile respective. n prealabil, primarii snt obligai s asigure nlturarea oricror afie, nscrisuri i nsemne rmase de la campaniile electorale precedente. (3) Utilizarea locurilor de afiaj electoral este permis numai pentru partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora ce particip la alegeri i pentru candidaii independeni. (4) Este interzis utilizarea de ctre un partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent a locurilor speciale de afiaj electoral astfel nct s mpiedice folosirea acestora de ctre un alt partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent. (5) n alte locuri dect cele stabilite potrivit alin. (1), afiajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dup caz, al deintorilor. (6) Pe un panou electoral fiecare partid, formaiune politic, coaliie a
305

acestora ori candidat independent poate aplica un singur afi electoral. (7) Un afi electoral nu poate depi dimensiunile de 500 mm o latur i 300 mm cealalt latur, iar cel prin care se convoac o reuniune electoral, 400 mm o latur i 250 mm cealalt latur. (8) Snt interzise afiele electorale care combin culorile astfel nct s evoce drapelul Romniei sau al altui stat. (9) Poliia este obligat s asigure integritatea panourilor i a afielor electorale. Art. 48. _ (1) Birourile electorale de circumscripie vegheaz la corecta desfurare a campaniei electorale n circumscripia n care funcioneaz, soluionnd plngerile ce le snt adresate cu privire la mpiedicarea unui partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat independent de ai desfura campania electoral n condiiile prevzute de lege i cu respectarea deontologiei electorale. (2) Dac biroul electoral de circumscripie consider, cu ocazia soluionrii plngerii, c este necesar luarea unor msuri administrative sau aplicarea unor sanciuni contravenionale ori penale, sesizeaz autoritile competente. (3) mpotriva soluiei date de biroul electoral de circumscripie se poate face contestaie la Biroul Electoral Central; soluia dat asupra contestaiei este definitiv. (4) Soluionarea plngerilor i a contestaiilor se face n termen de 3 zile de la nregistrarea lor, iar hotrrile date se public n pres i se afieaz, n mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis. Art. 49. _ (1) Fiecare secie de votare trebuie s posede un numr suficient de cabine, urne i tampile de votare proporional cu numrul alegtorilor de pe listele comunicate de primari. (2) Cabinele i urnele trebuie aezate n aceeai ncpere n care se afl biroul preedintelui. Cabinele, urnele, tampilele i celelalte materiale necesare biroului electoral al seciei de votare se vor asigura de ctre primarii comunelor, oraelor, municipiilor i ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, mpreun cu prefecii. (3) tampilele i celelalte materiale necesare birourilor electorale ale seciilor de votare se predau, pe baz de proces-verbal, de primari, preedinilor seciilor de votare cu cel puin 2 zile nainte de data alegerilor. Dup preluarea buletinelor de vot i a tampilelor, preedintele seciei de votare asigur pstrarea acestora n deplin siguran. (4) Formularele i celelalte imprimate necesare votrii se predau biroului electoral al seciei de votare pe baz de borderou de predare-primire, cuprinznd felul i numrul de exemplare din fiecare imprimat. (5) Preedintele biroului electoral al seciei de votare trebuie s fie prezent la
306

sediul seciei de votare n ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00 fiind obligat s ia, de ndat, msurile necesare pentru a asigura ordinea i corectitudinea operaiunilor de votare. (6) Preedintele va dispune fixarea posturilor de paz n jurul localului de vot. Art. 50. _ (1) n ziua alegerilor, la ora 5,00, preedintele biroului electoral al seciei de votare, n prezena celorlali membri, verific urnele, existena listelor electorale, a buletinelor de vot i a tampilelor, dup care nchide i sigileaz urnele, aplicnd tampila de control a seciei de votare. (2) Preedintele este obligat s asigure aplicarea tampilei de control i pe buletinele de vot. Art. 51. _ (1) Preedintele biroului electoral al seciei de votare este obligat s ia msurile necesare pentru ca alegerile s decurg n bune condiii. (2) Puterile lui, n aceast privin, se ntind i n afara localului de votare, n curtea acestuia, n intrrile n curte, n jurul localului de vot, precum i pe strzi i piee publice pn la o distan de 500 m. (3) n afar de membrii biroului electoral al seciei de votare, de candidaii i de delegaii acreditai, nici o alt persoan nu poate staiona n locurile publice din zona de votare sau n localul de vot mai mult dect timpul necesar pentru votare. (4) Acreditarea delegailor se face de Biroul Electoral Central pentru pres, cinematografie, radioul i televiziunea romn, precum i de Ministerul Afacerilor Externe, pentru presa, cinematografia, radioul i televiziunea strine ori pentru repezentanii unor organizaii internaionale care solicit aceasta. nclcarea condiiilor de acreditare atrage, de drept, ncetarea acreditrii. (5) Delegaii acreditai pot asista la operaiunile electorale numai dac prezint actul de acreditare. Ei nu pot interveni n nici un mod n organizarea i desfurarea alegerilor, avnd numai dreptul de a sesiza preedintele biroului electoral n cazul constatrii unei neregulariti. Orice act de propagand pentru sau mpotriva unui partid, formaiune politic, coaliie a acestora ori candidat sau ncercarea de a influena opiunea alegtorului, ca i nclcarea n orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sanciunilor legale, suspendarea acreditrii de ctre biroul electoral care a constatat abaterea, iar n ziua votrii, ndeprtarea imediat a persoanei respective din secia de votare. (6) Pentru meninerea ordinii, preedintele biroului electoral al seciei de votare va avea la dispoziie mijloacele de ordine necesare, asigurate de prefeci, mpreun cu Ministerul de Interne. (7) Pe durata votrii se interzice membrilor birourilor electorale i
307

persoanelor acreditate s poarte ecusoane, insigne sau alte nsemne de propagand electoral. Art. 52. _ Votarea ncepe la ora 6,00 i are loc pn la ora 21,00 cnd secia de votare se nchide. n mod excepional, preedintele biroului electoral al seciei de votare poate prelungi votarea i dup ora 21,00, dar nu mai trziu de ora 24,00, cu aprobarea biroului electoral de circumscripie. Art. 53. _ (1) Alegtorii pot vota la secia de votare unde i au domiciliul sau la seciile de votare organizate potrivit art. 19 i 20. Alegtorii care voteaz la seciile organizate potrivit art. 19 i 20 se nscriu n liste electorale speciale. (2) Alegtorii care, n ziua votrii, se afl ntr-o alt localitate dect aceea n care snt nscrii n listele electorale, pot s-i exercite dreptul de vot pe baza crii de alegtor la orice secie de votare, urmnd a fi nscrii ntr-o list electoral special de ctre biroul electoral al seciei de votare. (3) Prevederile alin. (2) se aplic i cetenilor romni cu domiciliul n strintate care, n ziua votrii, se afl n ar, pe baza paaportului. Art. 54. _ (1) Accesul alegtorilor n sala de vot are loc n serii corespunztoare numrului cabinelor. Fiecare va prezenta cartea de alegtor i actul de identitate biroului electoral al seciei de votare care, dup verificarea nscrierii n lista electoral sau, dup caz, nscrierea n lista electoral special prevzut la art. 53, i va ncredina buletinele de vot i tampila pentru votare, pe baza semnturii n lista electoral. Dac un alegtor se prezint cu duplicatul crii de alegtor, biroul electoral al seciei de votare va meniona aceasta n lista electoral. (2) Alegtorii care ridic, potrivit art. 16 alin. (2) lit. c), cartea de alegtor de la secia de votare, vor semna de primire n procesul-verbal ntocmit la predarea de ctre primari a crilor de alegtor neridicate. (3) Dac alegtorul, din motive constatate de ctre preedintele biroului seciei de votare, nu poate semna n lista electoral, se va face meniune n list, cu confirmarea, pe baz de semntur, a unui membru al biroului electoral. (4) Alegtorii vor vota separat n cabine nchise, aplicnd tampila care poart meniunea 'Votat' nuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidai sau prenumele i numele candidatului independent pe care l voteaz. (5) tampila cu meniunea 'Votat' trebuie astfel dimensionat nct s fie mai mic dect patrulaterul. (6) Dup ce au votat, alegtorii vor ndoi buletinele, astfel ca pagina alb care poart tampila de control s rmn n afar, i le vor introduce n urn, avnd grij s nu se deschid.
308

(7) ndoirea greit a buletinului nu atrage nulitatea acestuia. (8) n cazul n care buletinul se deschide din eroare, la cererea alegtorului se anuleaz i se va da numai o singur dat un nou buletin, fcndu-se meniunea corespunztoare n procesul-verbal al operaiunilor de votare. (9) tampila ncredinat pentru votare se restituie preedintelui, dup care acesta o va aplica pe cartea de alegtor n locul corespunztor numrului de scrutin. (10) Preedintele poate lua msuri ca staionarea unui alegtor n cabina de votare s nu se prelungeasc nejustificat. Art. 55. _ Preedinii, membrii birourilor electorale ale seciilor de votare, precum i persoanele nsrcinate cu meninerea ordinii, vor vota n secia la care i desfoar activitatea, dup nscrierea lor n lista electoral special prevzut la art. 53. Art. 56. _ (1) Candidaii i oricare alegtor au dreptul s conteste identitatea persoanei care se prezint la vot. n acest caz, identitatea se stabilete de preedinte prin orice mijloace legale. (2) n cazul n care contestaia este ntemeiat, preedintele va opri de la votare pe alegtorul contestat, va consemna faptul ntr-un proces-verbal i va sesiza aceast situaie autoritilor poliieneti Art. 57. _ (1) Preedintele biroului electoral al seciei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. (2) Suspendarea nu poate depi o or i va fi anunat prin afiare la ua localului de vot cu cel puin o or nainte. Durata total a suspendrilor nu poate depi 2 ore. (3) n timpul suspendrii, urnele de votare, tampilele, buletinele de vot i celelalte documente i materiale ale biroului electoral vor rmne sub paz permanent, iar membrii biroului nu vor putea prsi sala de votare toi n acelai timp. (4) Persoanele care, n baza art. 51 alin. (3), asist la votare nu pot fi obligate s prseasc sala de votare n acelai timp. Art. 58. _ (1) Prezena oricrei persoane n cabinele de vot, n afara celei care voteaz, este interzis. (2) Alegtorul care, din motive temeinice, constatate de preedintele biroului electoral al seciei de votare, nu poate s voteze singur, are dreptul s cheme n cabina de votare un nsoitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rndul observatorilor sau membrilor biroului electoral al seciei de votare. Art. 59. _ Pentru alegtorii netransportabili din cauza bolii sau invaliditate, la solicitarea celor aflai n aceast situaie sau a organelor de conducere ale instituiilor sanitare sau de ocrotiri sociale n care cei netransportabili se afl
309

internai, preedintele biroului electoral al seciei de votare desemneaz, din cadrul biroului, un numr de membri care se deplaseaz cu o urn special i cu materialul necesar votrii, la locul unde se afl alegtorul, pentru a se efectua votarea. Art. 60. _ La ora 21,00 sau la ora pn la care s-a aprobat prelungirea votrii, n condiiile art. 52, preedintele biroului electoral al seciei de votare declar votarea ncheiat i dispune nchiderea seciei de votare. Art. 61. _ (1) Dup ncheierea votrii, preedintele biroului electoral al seciei de votare va proceda, n prezena membrilor biroului i, dup caz, a candidailor i a personalelor acreditate s asiste la votare, la inventarierea i sigilarea tampilelor cu meninea 'Votat', precum i numrarea i anularea buletinelor de vot rmase nentrebuinate, la verificarea sigiliilor de pe urnele de votare, iar dup ncheierea acestor operaiuni, la deschiderea urnelor. (2) Preedintele, la deschiderea fiecrui buletin, va citi cu voce tare lista de candidai care a fost votat sau, dup caz, prenumele i numele candidatului independent votat i va arta buletinul de vot celor prezeni. Buletinele de vot deschise se vor aeza pe partide, formaiuni politice i coaliii ale acestora, precum i pe candidaii independeni i se vor numra i lega separat. (3) Snt nule buletinele de vot care nu au aplicat pe ele tampila de control a seciei de votare, buletinele de alt model dect cel legal aprobat, buletinele care nu au tampila 'Votat' sau la care tampila este aplicat pe mai multe patrulatere. Votul este valabil i n cazul n care, dei tampila aplicat a depit limitele patrulaterului, opiunea alegtorului este evident. (4) Buletinele de vot nule nu intr n calculul voturilor valabil exprimate. (5) Rezultatul votrii pentru Camera Deputailor i pentru Senat se va consemna n dou table separate. Tabelele se ntocmesc de cte un membru al biroului electoral al seciei de votare, desemnat de preedinte. Dac la consemnarea rezultatelor snt prezeni i candidai, acetia au dreptul s ntocmeasc i ei un tabel pentru fiecare din Camerele Parlamentului. (6) n tabelele prevzute la alin. (5) se vor nscrie voturile nule, listele de candidai sau prenumele i numele candidailor independeni i voturile valabil exprimate pentru fiecare. Art. 62. _ (1) Dup deschiderea urnelor i numrarea voturilor, preedintele biroului electoral al seciei de votare va ncheia, separat pentru Camera Deputailor i Senat, cte un proces-verbal, n 2 exemplare, care va cuprinde: a) numrul alegtorilor, potrivit listelor electorale permanente; b) numrul alegtorilor care s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numr n funcie de alegtorii de pe lista electoral permanent i de pe aceea
310

special; c) numrul total al voturilor valabil exprimate; d) numrul voturilor nule; e) numrul voturilor valabil exprimate, obinute de fiecare list de candidai sau de fiecare candidat independent; f) expunerea, pe scurt, a ntmpinrilor i contestaiilor i a modului lor de soluionare, precum i a contestaiilor naintate spre soluionare biroului electoral de circumscripie; g) starea sigiliilor de pe urne la ncheierea votrii; h) numrul buletinelor de vot primite; i) numrul buletinelor de vot rmase nentrebuinate i anulate. (2) Procesele-verbale se semneaz de preedinte i de membrii biroului i vor avea aplicat tampila de control. Semnturile se pun n dreptul prenumelui, numelui i dup caz, al apartenenei politice a fiecrui membru. (3) Membrilor birourilor electorale ale seciilor de votare care au semnat procesul-verbal li se elibereaz, la cerere o copie certificat de ctre toi cei care au semnat originalul; cererea trebuie formulat nainte de ntocmirea procesului-verbal. (4) Lipsa semnturii unor membri ai biroului nu influeneaz asupra valabilitii procesului-verbal. Preedintele va meniona motivele care au mpiedicat semnarea. Art. 63. _ (1) n tot timpul operaiunilor de votare sau de deschidere a urnelor se pot face ntmpinri ori contestaii cu privire la aceste operaiuni de ctre candidai, membrii biroului electoral, precum i, pn la ncheierea votrii, de ctre alegtori. (2) Contestaiile se formuleaz n scris i se prezint preedintelui biroului electoral al seciei de votare, care va elibera dovada de primire. (3) Preedintele biroului electoral al seciei de votare va hotr, de ndat, asupra contestaiilor a cror rezolvare nu sufer ntrziere. Art. 64. _ (1) Pentru Camera Deputailor i pentru Senat se ntocmete cte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale i contestaiile privitoare la operaiunile electorale ale seciei, precum i buletinele nule i cele contestate. Dosarele sigilate i tampilele se vor nainta biroului electoral de circumscripie, de preedintele biroului electoral al seciei de votare i membrii biroului, cu paz militar, n cel mult 24 de ore de la declararea nchiderii seciei de votare. (2) n termen de 24 de ore de la primirea dosarului, biroul electoral de circumscripie va trimite unul din exemplarele procesului-verbal la tribunalul n a crui raz teritorial se afl circumscripia electoral; partidele i formaiunile politice, precum i candidaii independeni vor
311

putea obine copii legalizate de pe acest exemplar. Art. 65. _ (1) Dup primirea proceselor-verbale cu rezultatul numrrii voturilor, biroul electoral de circumscripie va ncheia, separat pentru Camera Deputailor i Senat, cte un proces-verbal cuprinznd voturile valabil exprimate pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, pe care l va nainta n termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central. (2) Dup primirea de la Biroul Electoral Central a constatrii cu privire la partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora ce nu ntrunesc cel puin 3% din voturile valabil exprimate pe ntreaga ar, biroul electoral de circumscripie va proceda la atribuirea, potrivit art. 66, a mandatelor de deputat, respectiv de senator. (3) La lucrrile efectuate de biroul electoral de circumscripie au dreptul s asiste candidaii i persoanele acreditate. Art. 66. _ (1) Atribuirea de mandate pentru candidaii de pe liste se face avndu-se n vedere numai partidele, formaiunile politice sau coaliiile acestora care au ntrunit, pe ntreaga ar, cel puin 3% din voturile valabil exprimate, n mod distinct pentru Camera Deputailor i pentru Senat. (2) Operaiunea de atribuire a mandatelor se face dup comunicarea Biroului Electoral Central cu privire la partidele, formaiunile politice i coaliiile acestora care au ntrunit cel puin 3% din numrul total al voturilor valabil exprimate pe ntreaga ar, n mod distinct pentru Camera Deputailor i pentru Senat. (3) Repartizarea i atribuirea mandatelor de deputat i de senator se fac n dou etape: la nivelul fiecrei circumscripii electorale i la nivel de ar. (4) La nivelul circumscripiei electorale, biroul electoral stabilete, separat pentru Camera Deputailor i pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripiei, prin mprirea numrului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidai ale paartidelor, formaiunilor politice i coaliiilor acestora ce ntrunesc condiia prevzut la alin. (1) i pentru candidaii independeni la numrul de deputai, respectiv de senatori, ce urmeaz s fie alei n acea circumscripie; fiecrei liste i se vor repartiza attea mandate de cte ori coeficientul electoral al circumscripiei electorale se include n voturile valabil exprimate pentru acea list; atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripie n ordinea nscrierii candidailor pe list; pentru candidaii independeni se atribuie fiecruia cte un mandat, dac a obinut un numr de voturi valabil exprimate cel puin egal cu coeficientul electoral pentru deputai sau pentru senatori, dup caz. Voturile rmase, adic cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obinute de listele de candidai ale partidelor, formaiunilor politice i
312

coaliiilor acestora ce ntrunesc condiia prevzut la alin. (1), ca i mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripie se comunic de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat. (5) Biroul Electoral Central nsumeaz, pe ntreaga ar, separat pentru Camera Deputailor i pentru Senat, voturile neutilizate sau cele inferioare coeficientului electoral de circumscripie din toate circumscripiile electorale, pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora ce ntrunete condiia prevzut la alin. (1); numrul voturilor astfel obinute de fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora se mparte la 1, 2, 3, 4 etc., fcndu-se attea operaii de mprire cte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripiilor electorale; cturile rezultate din mprire, indiferent de lista din care provin, se clasific n ordine descresctoare, pn la concurena numrului de mandate neatribuite; cel mai mic din aceste cturi constituie coeficientul electoral pe ar, pentru deputai i, separat, pentru senatori; fiecrui partid, formaiune politic sau coaliie a acestora i se vor repartiza attea mandate de deputai sau, dup caz, de senatori de cte ori coeficientul electoral pe ar se cuprinde n numrul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul, formaiunea politic sau coaliia respectiv, rezultat din nsumarea pe ar a voturilor neutilizate i a celor inferioare coeficientului electoral de circumscripie. (6) Desfurarea mandatelor repartizate pe circumscripii electorale se face de Biroul Electoral Central, dup cum urmeaz: a) pentru fiecare partid, formaiune politic sau coaliie a acestora, crora leau revenit mandate potrivit alin. (5), se mparte numrul voturilor neutilizate sau al celor inferioare coeficientului electoral de circumscripie, din fiecare circumscripie electoral, la numrul total al voturilor valabil exprimate pentru acel partid, formaiune politic sau coaliie avut n vedere la repartizarea mandatelor pe ar. Rezultatul astfel obinut pentru fiecare circumscripie se nmulete cu numrul de mandate cuvenite partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora. Datele obinute se ordoneaz descresctor la nivelul rii i separat descresctor n cadrul fiecrei circumscripii. Pentru fiecare circumscripie se iau n calcul primele partide, formaiuni politice sau coaliii ale acestora, n limita mandatelor ce au rmas de repartizat n circumscripia respectiv. Ultimul numr din aceast operaiune reprezint repartitorul acelei circumscripii. n continuare, se procedeaz la repartizarea mandatelor pe circumscripii n ordinea partidelor, formaiunilor politice, coaliiilor acestora, precum i a circumscripiilor din lista ordonat pe ar, astfel: primul numr din lista
313

ordonat pe ar se mparte la repartitorul circumscripiei de la care provine, rezultnd numrul de mandate ce-i revin n circumscripia respectiv. n continuare, se procedeaz identic cu numerele urmtoare din lista ordonat pe ar. n situaia n care s-a epuizat numrul de mandate cuvenite unui partid, unei formaiuni politice sau unei coaliii ori dintr-o circumscripie electoral, operaiunea se continu fr acestea. Dac numrul din lista ordonat pe ar este mai mic dect repartitorul de circumscripie, se acord un mandat; b) n cazul n care nu este posibil acordarea mandatelor n ordinea ce rezult din prevederile de la lit. a), Biroul Electoral Central va avea n vedere circumscripia electoral n care partidul, formaiunea politic sau coaliia acestora are cel mai mare numr de candidai sau un candidat, crora nu li sau atribuit mandate, iar dac i astfel au rmas mandate neindividualizate pe circumscripii, circumscripia electoral n care partidul, formaiunea politic sau coaliia respectiv are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripie; c) dac dup aplicarea prevederilor de la lit. a) i b) au mai rmas mandate nedesfurate pe circumscripii, Biroul Electoral Central le va stabili pe baza acordului partidelor, formaiunilor politice sau coaliiilor acestora crora li se cuvin aceste mandate potrivit alin. (5), iar n lipsa unui acord, prin tragere la sori, n termen de 24 de ore de la ncheierea operaiunilor anterioare. (7) Mandatele desfurate pe listele de candidai, potrivit alin. (6), se atribuie candidailor de biroul electoral de circumscripie, n ordinea nscrierii acestora pe list. (8) Biroul electoral de circumscripie elibereaz certificatul doveditor al alegerii deputailor i senatorilor crora li s-au atribuit mandate, n termen de 24 de ore de la ncheierea fiecrei operaiuni de atribuire. (9) Candidaii nscrii n liste, care nu au fost alei, snt declarai supleani ai listelor respective. n caz de vacan a mandatelor de deputai sau de senatori alei pe liste de candidai, supleanii vor ocupa locurile devenite vacante, n ordinea n care snt nscrii n liste, dac pn la data validrii, pentru ocuparea locurilor vacante, partidele sau formaiunilor politice pe listele crora au candidat supleanii confirm n scris c aparin acestora. Art. 67. _ (1) Biroul electoral de circumscripie ncheie, separat, cte un proces-verbal pentru Camera Deputailor i Senat privind toate operaiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor i atribuirea mandatelor. (2) Procesul-verbal trebuie s cuprind: a) numrul alegtorilor din circumscripia electoral, potrivit listelor
314

electorale permanente; b) numrul total al alegtorilor ce s-au prezentat la urne; defalcarea acestui numr n funcie de alegtorii de pe listele permanente i de pe cele speciale; c) numrul total al voturilor valabil exprimate;d) numrul total al voturilor valabil exprimate pentru fiecare list de candidai i pentru fiecare candidat independent; e) numrul voturilor nule; f) modul de atribuire a mandatelor, potrivit art. 66, prenumele i numele candidailor alei, precum i, dup caz, partidul, formaiunea politic sau coaliia acestora ce i-a propus; g) mandatele ce nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripiei electorale, precum i voturile valabil exprimate ce urmeaz a fi nsumate, potrivit art. 66, pe ntreaga ar; h) expunerea, pe scurt, a ntmpinrilor, contestaiilor i hotrrilor luate de biroul electoral de circumscripie. (3) Procesul-verbal, mpreun cu ntmpinrile, contestaiile i proceseleverbale primite de la birourile electorale ale seciilor de votare, formnd un dosar, ncheiat, sigilat i semnat de membrii biroului electoral, se nainteaz, cu paz militar, la Biroul Electoral Central, n cel mult 48 de ore de la primirea comunicrii Biroului Central referitoare la desfurarea pe circumscripii electorale a mandatelor repartizate centralizat pe ar. Art. 68. _ (1) Biroul Electoral Central rezolv ntmpinrile i contestaiile depuse, dup care ncheie separat cte un proces-verbal pentru Camera Deputailor i pentru Senat, cuprinznd, pe ntreaga ar: a) numrul total al alegtorilor potrivit listelor electorale permanente; b) numrul total al alegtorilor care s-au prezentat la urne; c) numrul total al voturilor valabil exprimate; d) numrul total al voturilor nule; e) constatarea cu privire la modul de aplicare, de ctre birourile electorale de circumscripie, a prevederilor art. 66 alin. (4); f) repartizarea pe ar a mandatelor potrivit art. 66 alin. (5) i desfurarea acestora pe circumscripii electorale potrivit alin. (6) al aceluiai articol; g) organizaiile cetenilor aparinnd minoritilor naionale care, dei au participat la alegeri, nu au obinut nici un mandat de deputat sau de senator; totalitatea voturilor valabil exprimate pentru listele fiecruia din aceste organizaii i constatarea organizaiilor crora li se cuvine cte un mandat de deputat potrivit art. 4; prenumele i numele primului candidat de pe lista organizaiei ndreptite la un mandat de deputat, care a ntrunit cel mai mare numr de voturi; n cazul n care listele organizaiei au obinut un numr egal de voturi, desemnarea se face prin tragere la sori;
315

h) modul de soluionare a contestaiilor i ntmpinrilor primite. (2) Procesele-verbale se semneaz de ctre preedinte i ceilali membri ai biroului n prezena crora au fost ntocmite i se nainteaz Camerei Deputailor i Senatului, n vederea validrii alegerilor, mpreun cu dosarele ntocmite de birourile electorale de circumscripie. (3) n vederea validrii, deputaii i senatorii vor depune preedintelui de vrst sau preedintelui n funcie, dup caz, o declaraie asupra averii pe care o posed. Declaraia este confidenial i se pred cu o dovad de depunere. (4) Programul utilizat de Biroul Electoral Central pentru repartizarea centralizat a mandatelor i desfurarea acestora pe circumscripii electorale se aprob de Biroul Electoral Central i constituie anex la procesul-verbal ce se nainteaz pentru validarea mandatelor. Art. 69. _ Biroul Electoral Central public rezultatul alegerilor n pres i n Monitorul Oficial al Romniei, n termen util, pentru respectarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Constituie. Art. 70. _ (1) n cazul anulrii alegerilor ntr-o circumscripie electoral, potrivit art. 25 alin. (1) lit. f), precum i n cazul n care mandatul de deputat sau de senator devenit vacant nu poate fi ocupat de supleant, se vor organiza alegeri pariale. (2) Nu se vor organiza alegeri pariale dac vacana unui mandat de deputat sau de senator s-a ivit n ultimele 12 luni anterioare expirrii mandatului Camerei Deputailor i Senatului, prevzut de art. 60 alin. (1) din Constituie. Art. 71. _ (1) Dac alegerile pariale au loc ca urmare a anulrii alegerilor dintr-o circumscripie electoral, acestea se desfoar pe baza acelorai candidaturi, birouri electorale i la aceleai secii de votare, n a treia duminic dup anularea alegerilor iniiale. (2) Candidaii vinovai de fraud nu mai particip la noul scrutin. (3) Alegerile pariale organizate n caz de vacan a unui mandat de deputat sau de senator au loc n condiiile aplicrii corespunztoare a prezentei legi, n cel mult 3 luni de la sesizarea Guvernului de ctre preedintele Camerei Deputailor sau, dup caz, de ctre preedintele Senatului, cu privire la ntrunirea condiiilor prevzute al art. 70. (4) n cazul n care alegerile pariale prevzute la alin. (3) se organizeaz ntr-o singur circumscripie electoral, nu se mai constituie Biroul Electoral Central, atribuiile acestuia urmnd a fi ndeplinite de biroul electoral de circumscripie. (5) La alegerile pariale particip numai alegtorii de pe listele electorale permanente ale localitilor din cadrul circumscripiei electorale unde se
316

organizeaz alegerile. Art. 72. _ Constituie contravenii, n msura n care, potrivit legii, nu snt infraciuni, urmtoarele fapte: a) nscrierea cu bun-tiin, a unui alegtor n mai multe liste electorale ale localitii de domiciliu, nscrierea n listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei de susintori cu nclcarea prevederilor art. 33, precum i nclcarea dispoziiilor referitoare la afiarea listelor de candidai i a candidailor independeni sau la folosirea semnelor electorale; b) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scris a celui interesat, a crii de alegtor sau nentocmirea crii de alegtor n termenele stabilite; c) neluarea, de ctre organizatori, a msurilor necesare desfurrii normale a adunrilor electorale, precum i distribuirea i consumarea de buturi alcoolice n timpul acestor adunri; d) distrugerea, deteriorarea, murdrirea, acoperirea prin scriere sau n orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afiate sau a oricror alte afie ori anunuri de propagand electoral tiprite; e) afiarea mijloacelor de propagand electoral n alte locuri dect cele permise sau cu nclcarea prevederilor prezentei legi; f) acceptarea de ctre un cetean a nscrierii sale n mai multe liste de candidai; g) neaducerea la cunotin public, de ctre membrii birourilor electorale de circumscripie, a propunerilor de candidaturi; h) refuzul de a pemite accesul n localul de vot al candidailor sau al persoanelor acreditate s asiste la desfurarea operaiunilor electorale; i) refuzul de a se conforma dispoziiilor preedintelui biroului electoral al seciei de votare cu privire la asigurarea ordinii n localul de vot i n mprejurimi; j) refuzul nejustificat de a nscrie pe alegtor n lista special sau de a nmna buletinul de vot i tampila de votare alegtorului care a semnat n lista electoral, nmnarea buletinului de vot unui alegtor care nu prezint cartea de alegtor i actul de identitate ori care refuz s semneze pentru primirea acestora n lista electoral n care este nscris; k) ntocmirea, de birourile electorale ale seciilor de votare, a proceselorverbale cu nclcarea dispoziiilor prezentei legi; l) continuarea propagandei electorale dup ncheierea acestora, precum i sftuirea, n ziua votrii, a alegtorilor, la sediul seciilor de votare sau n locurile prevzute de art. 51 alin. (2), s voteze sau s nu voteze un anumit partid, formaiune politic, coaliie a acestora sau candidat independent; m) primirea de subvenii pentru campania electoral altfel dect printr-un
317

mandatar financiar sau nclcarea de ctre acesta a obligaiilor ce i revin potrivit art. 45 alin. (4); n) purtarea, pe durata votrii, de ctre membrii birourilor seciilor de votare de ctre persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte nsemne de propagand electoral; o) nclcarea, de ctre membrii birourilor electorale, a obligaiei de a participa la activitatea acestor birouri. Art. 73. _ Contraveniile prevzute de art. 72 lit. d), e), h), n), i o) se sancioneaz cu amend de la 5.000 la 15.000 lei, cele de la lit. f), g), k), l) i m) cu amend de la 15.000 la 45.000 lei, iar cele de la lit. a), b), c), i), i j) cu nchisoare contravenional de la o lun la 6 luni sau cu amend de la 45.000 la 100.000 lei. Art. 74. _ (1) Constatarea contraveniilor prevzute la art. 72 se face prin proces-verbal ntocmit de ctre: a) ofierii i subofierii de poliie, pentru faptele prevzute la lit. a), b), c), d), e), g), h), i), j), l), i m); b) primarii i mputerniciii acestora, pentru faptele prevzute la lit. d), e), i m); c) preedintele biroului electoral de circumscripie, pentru faptele prevzute la lit. f), k), l), n) i o). (2) n cazul contraveniilor prevzute la art. 72 lit. d), e), f), g), h), k), l), m), n), i o) agentul constatator va stabili n procesul-verbal i amenda aplicat. (3) Contraveniile prevzute la alineatul precedent le snt aplicabile dispoziiile Legii nr. 32/1968, cu excepia art. 26. (4) Procesul-verbal de constatare a contraveniilor prevzute la art. 72 lit. a), b), c), i) i j) se va nainta judectoriei n a crei raz teritorial a fost svrit contravenia, care va aplica sanciunea, innd seama de dispoziiile Legii nr. 61/1991. Art. 75. _ (1) mpiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani i interzicerea unor drepturi. (2) n cazul n care, prin fapta prevzut n alin. (1), s-a pricinuit o vtmare a integritii corporale sau a sntii care necesit pentru vindecare ngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna din urmtoarele consecine: pierderea unui sim sau organ, ncetarea funcionrii acestora, o infirmitate permanent fizic ori psihic, sluirea, avortul ori punerea n primejdie a vieii persoanei, pedeapsa este nchisoare de la 3 la 10 ani. (3) Tentativa la infraciunea prevzut la alin. (1) i (2) se pedepsete. Art. 76. _ (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului de membrii biroului electoral al seciei de votare ori de alte persoane se pedepsete cu
318

nchisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Tentativa se pedepsete. Art. 77. _ (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase n scopul determinrii alegtorului s voteze sau s nu voteze pentru o anumit list de candidai sau candidat independent, precum i primirea acestora de ctre alegtor, n acelai scop, se pedepsesc cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a fost svrit de un observator intern, pedeapsa este nchisoare de la 2 ani la 7 ani. (3) Pedeapsa prevzut la alin. (1) se aplic i persoanei care voteaz fr a avea drept de vot ori alegtorului care voteaz a doua oar sau de mai multe ori n ziua alegerilor. Tentativa se pedepsete. Art. 78. _ (1) Utilizarea unei cri de alegtor nule sau a unei cri de alegtor ori buletin de vot false, introducerea n urn a unui numr suplimentar de buletine dect cele la care are dreptul un alegtor sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7 ani. (2) Tentativa se pedepsete. Art. 79. _ (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului seciei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 7 ani, dac fapta nu constituie o infraciune mai grav. (2) Tentativa se pedepsete. Art. 80. _ Deschiderea urnei nainte de ora stabilit pentru ncheierea votrii se pedepsete cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 81. _ Pentru infraciunile prevzute la art. 75-80, aciunea penal se pune n micare din oficiu. Art. 82. _ Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contraveniile prevzute la art. 72 sau din infraciunile prevzute la art. 75-80 se confisc. Art. 83. _ (1) Cheltuielile pentru efectuarea operaiunilor electorale se suport de la bugetul de stat. (2) Sediul i dotarea Biroului Electoral Central se asigur de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripie, de prefeci, iar ale seciilor de votare, de primari, mpreun cu prefecii. (3) Orice acte fcute n exercitarea drepturilor electorale prevzute n prezenta lege snt scutite de taxa de timbru. Art. 84. _ (1) Guvernul Romniei va asigura, pentru sprijinirea activitii birourilor electorale, statisticienii i personalul tehnic auxiliar necesar. (2) Pe perioada ct funcioneaz birourile electorale, membrii acestora, statisticienii i personalul tehnic auxiliar, ncadrai cu contract de munc, se consider detaai.
319

Art. 85. _ (1) Judecarea de ctre instane a ntmpinrilor, contestaiilor sau a oricror alte cereri prevzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonana preedinial, cu participarea obligatorie a procurorului. (2) mpotriva hotrrilor definitive, pronunate de instanele judectoreti potrivit prezentei legi, nu exist cale de atac. Art. 86. _ (1) Termenele de zile, prevzute de prezenta lege, se calculeaz din ziua cnd ncep s curg, pn n ziua cnd se mplinesc, chiar dac acestea nu snt zile lucrtoare. (2) Pe ntreaga perioad a alegerilor, birourile electorale i instanele judectoreti vor asigura permanena activitii necesare n vederea exercitrii, de ctre ceteni, a drepturilor electorale. Art. 87. _ (1) Persoanele condamnate prin hotrre judectoreasc definitiv la pierderea drepturilor electorale nu particip la vot i nu vor fi avute n vedere la stabilirea numrului total al alegtorilor. (2) Pentru persoanele deinute n baza unui mandat de arestare preventiv sau aflate n executarea unei sanciuni contravenionale privative de libertate se aplic, n mod corespunztor, dispoziiile art. 59 privind urna special. Art. 88. _ (1) Prefecii verific corecta ndeplinire, de ctre primari, a obligaiilor ce le revin potrivit prezentei legi i, n cazul constatrii unor fraude electorale, sesizeaz organele de drept. (2) De asemenea, n cazul n care prefecii constat c un alegtor nu a fost nscris sau nu a fost radiat, potrivit legii, pe listele electorale sau c birourilor electorale de circumscripie ori ale seciilor de votare nu s-au constituit legal, vor formula ntmpinri i contestaii, ce se soluioneaz n conformitate cu prevederile prezentei legi. Art. 89. _ Prin act de identitate, n sensul prezentei legi, se nelege buletinul de identitate, adeverina care ine loc de buletin de identitate sau paaportul diplomatic sau de serviciu, iar n cazul militarilor n termen i elevilor din colile militare, carnetul de serviciu militar. Art. 90. _ Alegerile pentru constituirea noului Parlament vor avea loc la data care va fi stabilit prin lege. Art. 91. _ Pentru alegerile din anul 1992, n cazul coaliiilor electorale, la pragul de 3% prevzut la art. 66 alin. (1) se adaug cte un singur procent din totalul voturilor valabil exprimate pe ntreaga ar pentru fiecare membru al coaliiei, ncepnd cu al doilea partid sau formaiune politic, fr a se depi 8 procente din aceste voturi. Art. 92. _ (1) Pentru alegerile din anul l992, votarea se face pe baza listelor electorale utilizate la alegerile locale, reactualizate n termen de 15 zile de la data stabilirii zilei votrii, precum i pe baza actului de identitate pe care se
320

va aplica tampila de control a seciei de votare asupra meniunii, scrise cu cerneal, privind data votrii. (2) Pn la 31 decembrie 1992, Guvernul va asigura tiprirea, ntocmirea i eliberarea tuturor crilor de alegtor pentru cetenii cu drept de vot din listele electorale ale localitilor unde acetia i au domiciliul. (3) Crile de alegtor ale militarilor n termen se vor trimite, de primar, comandanilor unitilor, care le vor nmna pe baz de semntur. (4) Pentru alegerile din anul 1992, dac nu este posibil capsarea buletinelor de vot, acestea se vor introduce n urn dup ce alegtorul le-a pus n plicuri corespunztoare dimensiunii lor, asigurate de biroul electoral al seciei de votare. Art. 93. _ (1) Prevederile art. 51 alin. (3) se aplic i delegailor acreditai de Biroul Electoral Central ca observatori interni, numai pentru alegerile din anul 1992. Pot fi acreditai ca observatori interni numai alegtorii mputernicii de o organizaie neguvernamental care are ca unic scop aprarea drepturilor omului, constituit legal pn la data deschiderii campaniei electorale. (2) Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid sau ai unei formaiuni politice. Acreditarea se face pentru o singur secie de votare. Biroul Electoral Central poate acredita la o secie de votare numai un observator intern, pe baza declaraiei scrise a acestuia de a respecta ntocmai condiiile acreditrii. Declaraia se d pe proprie rspundere i constituie act public, cu toate consecinele prevzute de lege. Condiiile acreditrii se trec n actul de acreditare; dac snt mai muli mputernicii pentru aceeai secie, acreditarea se face prin tragere la sori. (3) Organizaiilor neguvernamentale prevzute la alin. (1) le snt aplicabile, n mod corespunztor, prevederile art. 45 alin. (3) i art. 51 alin. (5). Art. 94. _ n cazul Circumscripiei electorale nr. 42, competenele prevzute de prezenta lege pentru tribunalul judeean se exercit de ctre Tribunalul municipiului Bucureti. ANEXA Nr. 1 NUMEROTAREA I NUMRUL DE MANDATE pentru fiecare circumscripie electoral --------------------------------------------------------------------------Numrul de mandate Numrul circumscripiei electorale Amplasarea -----------------teritorial de de deputat senator --------------------------------------------------------------------------1. Circumscripia electoral nr. 1 Judeul Alba 6 3
321

2. Circumscripia electoral nr. 2 Judeul Arad 7 3 3. Circumscripia electoral nr. 3 Judeul Arge 10 4 4. Circumscripia electoral nr. 4 Judeul Bacu 11 5 5. Circumscripia electoral nr. 5 Judeul Bihor 9 4 6. Circumscripia electoral nr. 6 Judeul Bistria-Nsud 5 2 7. Circumscripia electoral nr. 7 Judeul Botoani 7 3 8. Circumscripia electoral nr. 8 Judeul Braov 9 4 9. Circumscripia electoral nr. 9 Judeul Brila 6 2 10. Circumscripia electoral nr. 10 Judeul Buzu 7 3 11. Circumscripia electoral nr. 11 Judeul Cara-Severin 5 2 12. Circumscripia electoral nr. 12 Judeul Clrai 5 2 13. Circumscripia electoral nr. 13 Judeul Cluj 11 5 14. Circumscripia electoral nr. 14 Judeul Constana 11 5 15. Circumscripia electoral nr. 15 Judeul Covasna 4 2 16. Circumscripia electoral nr. 16 Judeul Dmbovia 8 3 17. Circumscripia electoral nr. 17 Judeul Dolj 11 5 18. Circumscripia electoral nr. 18 Judeul Galai 9 4 19. Circumscripia electoral nr. 19 Judeul Giurgiu 4 2 20. Circumscripia electoral nr. 20 Judeul Gorj 6 3 21. Circumscripia electoral nr. 21 Judeul Harghita 5 2 22. Circumscripia electoral nr. 22 Judeul Hunedoara 8 3 23. Circumscripia electoral nr. 23 Judeul Ialomia 4 2 24. Circumscripia electoral nr. 24 Judeul Iai 12 5 25. Circumscripia electoral nr. 25 Judeul Maramure 8 3 26. Circumscripia electoral nr. 26 Judeul Mehedini 5 2 27. Circumscripia electoral nr. 27 Judeul Mure 9 4 28. Circumscripia electoral nr. 28 Judeul Neam 8 4 29. Circumscripia electoral nr. 29 Judeul Olt 7 3 30. Circumscripia electoral nr. 30 Judeul Prahova 12 5 31. Circumscripia electoral nr. 31 Judeul Satu Mare 6 3 32. Circumscripia electoral nr. 32 Judeul Slaj 4 2 33. Circumscripia electoral nr. 33 Judeul Sibiu 6 3 34. Circumscripia electoral nr. 34 Judeul Suceava 10 4 35. Circumscripia electoral nr. 35 Judeul Teleorman 7 3 36. Circumscripia electoral nr. 36 Judeul Timi 10 4 37. Circumscripia electoral nr. 37 Judeul Tulcea 4 2 38. Circumscripia electoral nr. 38 Judeul Vaslui 7 3 39. Circumscripia electoral nr. 39 Judeul Vlcea 6 3 40. Circumscripia electoral nr. 40 Judeul Vrancea 6 2 41. Circumscripia electoral nr. 41 Municipiul Bucureti 29 13
322

42. Circumscripia electoral nr. 42 Sectorul agricol Ilfov 4 2 -------- ------T O T A L : 328 143 ANEXA Nr. 2 -------------------------------------------------------------------Romnia CARTE DE ALEGTOR SCRUTIN SCRUTIN eliberat de *) ............ Nr. 1 Nr. 2 ............................ semntura i locul -------------------------------------tampile **) ............... pentru ***) ................ SCRUTIN SCRUTIN semntura .................. Nr. 3 Nr. 4 domiciliul ................. ----------------------------------------------------------------- Se socotete ncepnd cu primul INTRANSMISIBIL scrutin dup alegerile din 1992 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN Nr. 5 Nr. 6 Nr. 9 Nr. 10 -------------------------------------------------------------------SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN SCRUTIN Nr. 7 Nr. 8 Nr. 11 Nr. 12 --------------------------------------------------------------------Se socotete ncepnd cu primul Se socotete ncepnd cu primul scrutin dup alegerile din 1992 scrutin dup alegerile din 1992 --------------------------------------------------------------------*) Primarul localitii. **) Semntura primarului i tampila consiliului local al localitii. ***) Numele i prenumele titularului. N O T : 1. Dimensiunile crii de alegtor snt: 11 cm lime i 15 cm lungime, literele snt corp 10 verzal drepte, iar completarea crii se face cu cerneal de culoare neagr sau albastr; faa a 2 - a a crii de alegtor este pe spatele primei fee. 2. Scrutinele, n caz de alegeri pariale, se scad din toate crile de alegtor, deci i din cele ale alegtorilor cu domiciliul n localitile situate n
323

circumscripiile electorale unde nu s-au organizat asemenea alegeri. 3. La epuizarea numrului de scrutine, Guvernul va asigura eliberarea unor noi cri de alegtor, modificnd numai, n mod corespunztor, anul primului tur de scrutin. 4. La eliberarea unui duplicat, sub denumirea 'Carte de alegtor' se va dactilografia meniunea 'Duplicat nr.......', trecndu-se numrul duplicatului n ordinea eliberrii sale. ANEXA Nr. 3 1. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAILOR ROMNIA D BULETINDEVOT PENTRU ALEGEREA CAMEREI DEPUTAILOR *) Circumscripia electoral nr....... ---------*) Se trece data alegerilor. I ------------------- I I ------------------------ I I 1) 2) I I I IIII I 3) I I I IIII IIII IIII I ------------------- I I ------------------------ I I ------------------- I I ------------------------ I I I I 4) 5) I IIII I I I 6) I IIII I ------------------- I I ------------------------ I N O T : 1) Se trece denumirea complet a partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora, n ordinea stabilit potrivit legii. 2) Se trece semnul electoral; ntre denumirea partidului, formaiunii politice, respectiv a coaliiei acestora, precum i semnul electoral s se pstreze distana de 3 litere. Semnul electoral se va imprima ntr-un spaiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm.
324

3) Se trec prenumele i numele candidailor, n ordinea din lista de candidai depus, precum i, dac este cazul, apartenena politic prescurtat prin iniialele partidului sau formaiunii politice, dup care se nchide patrulaterul. 4) Se trece meniunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat independent se imprim un patrulater distinct, n partea final a buletinului, n ordinea prevzut de lege. 5) Se trece semnul electoral. 6) Se trec prenumele i numele candidatului independent. 7) Toate prenumele, numele i cuvintele ce se nscriu n interiorul patrulaterelor se vor tipri cu liter corp 10 verzal drepte. II. MODELUL BULETINULUI DE VOT PENTRU ALEGEREA SENATULUI ROMNIA S BULETINDEVOT PENTRU ALEGEREA SENATULUI *) Circumscripia electoral nr. ..... *) Se trece data alegerilor I ------------------- I I ------------------------ I I 1) 2) I I I IIII I 3) I I I IIII IIII IIII I ------------------- I I ------------------------ I I ------------------- I I ------------------------ I I I I 4) 5) I IIII I I I 6) I IIII I ------------------- I I ------------------------ I N O T : 1) Se trece denumirea complet a partidului, formaiunii politice sau coaliiei acestora, n ordinea stabilit potrivit legii. 2) Se trece semnul electoral; ntre denumirea partidului, formaiunii politice, respectiv a coaliiei acestora, precum i semnul electoral s se pstreze
325

distana de 3 litere. Semnul electoral se va imprima ntr-un spaiu grafic de 2,5 cm x 2,5 cm. 3) Se trec prenumele i numele candidailor, n ordinea din lista de candidai depus, precum i, dac este cazul, apartenena politic prescurtat prin iniialele partidului sau formaiunii politice, dup care se nchide patrulaterul. 4) Se trece meniunea 'Candidat independent'; pentru fiecare candidat independent se imprim un patrulater distinct, n partea final a buletinului, n ordinea prevzut de lege. 5) Se trece semnul electoral. 6) Se trec prenumele i numele candidatului independent. 7) Toate prenumele, numele i cuvintele ce se nscriu n interiorul patrulaterelor se vor tipri cu liter corp 10 verzal drepte. III. MODELUL TAMPILEI SECIEI DE VOTARE Circumscripia Electoral Nr. Secia de votare nr. IV. MODELUL TAMPILEI 'VOTAT' VOTAT X) *) Se trece numrul circumscripiei electorale. Data adoptrii n Senat: Data adoptrii n Camera Deputailor: Data promulgrii: Data intrrii n vigoare:

326

L nr. 92 publicat n M.Of. nr. 259 din data: 30/09/1997 L92/1997 Lege nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecatoreasca

Parlamentul Romniei Lege nr. 92 din 4 august 1992 pentru organizarea judecatoreasa Republicat n Monitorul Oficial al Romniei nr. 259 din 30 septembrie 1997 Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege. TITLUL I Dispozitii generale Art. 1. - Autoritatea judecatoreasca se compune din instantele judecatoresti, Ministerul Public si Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare cu atributiile proprii prevazute de Constitutie si de lege. Puterea judecatoreasca este separata de celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de Constitutie si de celelalte legi ale tarii. Art. 2. - Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept. Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii. Instantele judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, precum si orice alte cauze pentru care legea nu stabileste o alta competenta. Ministerul Public reprezinta, in activitatea judiciara, interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Art. 3. - Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Art. 4. - Nimeni nu este mai presus de lege.

327

328

Justitia se infaptuieste in mod egal pentru toate persoanele, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala. Art. 5. - Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege. Art. 6. - Procedura judiciara se desfasoara in limba romana. Cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit. Art. 7. - In tot cursul procesului partile au dreptul sa fie reprezentate sau, dupa caz, asistate de aparator. Art. 8. - Asistenta juridica internationala se solicita sau se acorda de instantele de judecata si Ministerul Public in conditiile prevazute de lege si de conventiile internationale la care Romania este parte. Art. 9. - Hotararile instantelor judecatoresti se pronunta in numele legii si se executa in numele Presedintelui Romaniei. TITLUL II Compunerea si functionarea instantelor judecatoresti CAPITOLUL 1 Dispozitii comune Art. 10. - Instantele judecatoresti sunt: a) judecatoriile; b) tribunalele; c) curtile de apel; d) Curtea Suprema de Justitie. In limitele stabilite prin lege vor functiona si instante militare. Competenta instantelor judecatoresti se stabileste prin lege. Art. 11. - Organizarea si functionarea Curtii Supreme de Justitie si a instantelor militare sunt reglementate prin lege. Art. 12. - Fiecare judecatorie, tribunal si curte de apel se incadreaza cu numarul necesar de judecatori. Instantele sunt conduse de cate un presedinte, care exercita si atributii de

administratie. Presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel sunt ajutati in indeplinirea atributiilor de 1-3 vicepresedinti. Ministrul justitiei stabileste tribunalele si curtile de apel la care vor fi cate 2 sau 3 vicepresedinti, precum si judecatoriile la care presedintii sunt ajutati de cate un vicepresedinte. Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii si regulamentelor, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata. Art. 13. - Tribunalele si curtile de apel pot avea doua sau mai multe sectii. Numarul sectiilor tribunalelor si ale curtilor de apel se stabileste de ministrul justitiei, in raport cu volumul de activitate si dupa natura cauzelor deduse judecatii. Ministrul justitiei stabileste instantele la care functioneaza sectii maritime si fluviale, pentru judecarea cauzelor prevazute de lege. Art. 14. - Sectiile tribunalelor si ale curtilor de apel sunt conduse de cate un presedinte de sectie. Presedintele instantei repartizeaza judecatorii pe sectii. Art. 15. - Presedintii instantelor sau, dupa caz, presedintii de sectii constituie complete de judecata. Cand este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii. Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecatori anume desemnati de presedintele instantei de judecata. Art. 16. - Completul de judecata este prezidat de presedintele sau vicepresedintele instantei ori de presedintele sectiei, atunci cand acestia participa la judecata. In celelalte cazuri, completul de judecata este prezidat de catre judecatorul desemnat de presedintele instantei sau al sectiei. Art. 17. - Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator. Apelurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 2 judecatori. Recursurile se judeca de tribunale si de curtile de apel in complet format din 3 judecatori.

329

330

In cazul in care judecatorii care intra in compunerea completului prevazut la alin. 2 nu ajung la un acord asupra hotararii, procesul se judeca din nou in complet de divergenta. Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei ori a unui alt judecator desemnat de presedinte. Art. 18. - Consiliul Superior al Magistraturii si ministrul justitiei vegheaza la respectarea independentei justitiei. Ministrul justitiei raspunde de buna organizare si functionare a justitiei ca serviciu public. Prin judecatori inspectori de la curtile de apel, ministrul justitiei este informat cu privire la functionarea instantelor si la abaterile de natura sa compromita calitatea activitatii, aplicarea legilor si a regulamentelor in circumscriptiile curtilor de apel. Presedintii si vicepresedintii instantelor verifica organizarea si calitatea serviciului, respectarea legilor si a regulamentelor in cadrul institutiei pe care o conduc si al instantelor din circumscriptia acesteia. Presedintii curtilor de apel isi exercita aceasta atributie si prin judecatorii inspectori din cadrul curtii. In nici o imprejurare verificarile efectuate nu pot conduce la imixtiuni in desfasurarea proceselor in curs sau la repunerea in discutie a ceea ce a fost deja judecat. Nu se considera imixtiune exercitarea atributiilor date prin lege ministrului justitiei cu privire la caile judiciare de atac. CAPITOLUL 2 Judecatoriile Art. 19. - Judecatoriile functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta lege. In fiecare judet, circumscriptiile judecatoriilor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei. Art. 20. - Judecatoriile judeca toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante.

Art. 21. - Ministrul justitiei poate dispune ca, in municipiul Bucuresti, unele categorii de procese sau cereri sa fie solutionate numai de anumite judecatorii, cu respectarea competentei materiale prevazute de lege. CAPITOLUL 3 Tribunalele Art. 22. - In fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul in localitatea de resedinta a judetului. In municipiul Bucuresti functioneaza, de asemenea, un tribunal. In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau din municipiul Bucuresti. Art. 23. - Tribunalele judeca, in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta lor. Tribunalele, ca instante de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta. Tribunalele, ca instante de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. CAPITOLUL 4 Curtile de apel Art. 24. - Fiecare curte de apel isi exercita competenta intro circumscriptie cuprinzand mai multe tribunale. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse in circumscriptiile lor sunt prevazute in anexa nr. 2 la prezenta lege. Art. 25. - Curtile de apel judeca, in prima instanta, cauzele date in prima instanta, cauzele date in competenta lor prin lege. Ca instante de apel, curtile judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale. Ca instante de recurs, curtile de apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cauze prevazute de lege. TITLUL III Ministerul public CAPITOLUL 1 Dispozitii comune

331

332

Art. 26. - Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete pe langa fiecare instanta judecatoreasca, sub autoritatea ministrului justitiei. Activitatea Ministerului Public este organizata potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent in relatiile cu celelalte autoritati publice si isi exercita atributiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectarii acesteia. Art. 27. - Atributiile Ministerului Public sunt urmatoarele: a) efectuarea urmaririi penale in cazurile si in conditiile prevazute de lege; b) supravegherea activitatii de cercetare penala efectuata de politie si de alte organe; in exercitarea acestei atributii, procurorul conduce si controleaza activitatea de cercetare penala, dispozitiile date de procuror fiind obligatorii pentru organul de cercetare penala; c) sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale; d) exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege; e) participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata; f) exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege; g) supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii; h) verificarea respectarii legii la locurile de detinere preventiva, de executare a pedepselor, a masurilor educative si de siguranta; i) apararea drepturilor si intereselor minorilor si ale persoanelor puse sub interdictie; j) studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea si prezentarea propunerilor in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei penale. Ministerul Public exercita orice alte atributii prevazute de lege. Art. 28. - Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului acelui parchet.

Conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala. Procurorul ierarhic superior poate sa indeplineasca oricare dintre atributiile procurorilor in subordine si sa suspende ori sa infirme actele si dispozitiile acestora, daca sunt contrare legii. Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii in subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele administrate in cauza. Art. 29. - In exercitarea atributiilor lor, procurorii au dreptul sa ceara direct sprijinul agentilor fortei publice, care sunt obligati sa execute dispozitiile procurorului. Art. 30. - Fiecare parchet se incadreaza cu numarul necesar de procurori. Structura si organizarea aparatului tuturor parchetelor, precum si stabilirea parchetelor la care se vor infiinta sectii maritime si fluviale, birouri sau servicii de criminalistica si criminologie se stabilesc de ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de catre conducatorul fiecarui parchet. Art. 31. - Parchetele militare vor fi organizate si vor functiona potrivit legii. Art. 32. - Parchetele sunt independente fata de instantele judecatoresti. Art. 33. - Dispozitiile ministrului justitiei, date in mod direct sau prin procurorul general, in vederea respectarii si aplicarii legii, sunt obligatorii. Art. 34. - Ministrul justitiei, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati, exercita controlul asupra tuturor procurorilor. Cand considera necesar, ministrul justitiei, din proprie initiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectueaza controlul prin inspectori generali

333

334

sau prin procurori detasati in Directia relatii cu Ministerul Public si coordonarea strategiei antiinfractionale din cadrul Ministerului Justitiei. Controlul se efectueaza prin verificarea lucrarilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor, precum si prin aprecierea asupra activitatii, pregatirii si aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari cu privire la masurile ce trebuie luate pentru combaterea fenomenului infractional. Ministrul justitiei are dreptul sa dea dispozitie scrisa, in mod direct sau prin procurorul general, procurorului competent sa inceapa, in conditiile legii, procedura de urmarire penala pentru infractiunile despre care are cunostinta si sa promoveze in fata instantelor judecatoresti actiuni si cai de atac necesare apararii interesului public. Nu vor putea fi date insa dispozitii pentru oprirea procedurii de urmarire penala legal deschise. CAPITOLUL 2 Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale Art. 35. - Parchetele de pe langa judecatorii si tribunale sunt conduse de prim-procurori. Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale sunt ajutati de adjuncti. Ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, stabileste parchetele de pe langa judecatorii la care prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti. Art. 36. - Parchetele de pe langa tribunale au sectii conduse de procurori-sefi. Art. 37. - Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor. CAPITOLUL 3 Parchetele de pe langa curtile de apel si Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie Art. 38. - Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali. Procurorii generali ai

parchetelor de pe langa curtile de apel sunt ajutati de adjuncti. Art. 39. - Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel exercita, direct sau prin procurori-inspectori, controlul asupra parchetelor din circumscriptia lor. Art. 40. - Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie este condus de un procuror general, ajutat de 2 adjuncti. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie este promovat si eliberat din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie exercita, direct sau prin procuroriinspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. In cadrul Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie functioneaza colegiul acestui parchet, ca organ consultativ. Componenta colegiului se stabileste prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie participa la sedintele Curtii Supreme de Justitie, in sectii unite. Procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege. Art. 41. - Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si parchetele de pe langa curtile de apel au in structura sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi. TITLUL IV Corpul magistratilor, numirea si avansarea lor in functie CAPITOLUL 1 Corpul magistratilor Art. 42. - Au calitatea de magistrat si fac parte din corpul magistratilor judecatorii de la toate instantele judecatoresti, procurorii din cadrul parchetelor de pe langa acestea, precum si magistratii-asistenti ai Curtii Supreme de Justitie. Art. 43. - In cadrul corpului magistratilor, ierarhia functiilor

335

336

de executie si de conducere se stabileste in raport cu nivelul instantelor si al parchetelor, cu respectarea conditiilor de pregatire profesionala si de vechime in magistratura, prevazute in prezenta lege. Personalul de specialitate juridica din Ministerul Justitiei, indiferent de vechime, este asimilat magistratilor pe durata indeplinirii functiei. Art. 44. - Constituie vechime in magistratura perioada in care o persoana a indeplinit functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica in Ministerul Justitiei, in Institutul National al Magistraturii ori in laboratoarele de expertiza criminalistica din subordinea Ministerului Justitiei, de avocat sau de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justitie, functia de ministru al justitiei, de secretar de stat ori de secretar general in Ministerul Justitiei, functii de specialitate juridica in fostele arbitraje de stat. Timpul in care o persoana, licentiata in drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat, judecator al Curtii Constitutionale, avocat al poporului, membru al Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime in magistratura. De asemenea, se considera vechime in magistratura timpul cat o persoana care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o functie de specialitate juridica in aparatul Parlamentului, al institutiei prezidentiale, al Curtii Constitutionale, al Curtii de Conturi, Consiliului Legislativ, al Institutiei Avocatului Poporului sau al Guvernului. Art. 45. - Intreruperile de activitate datorate suspendarii din functie, pensionarii pentru incapacitate temporara de munca, precum si trecerii in alte functii decat cele prevazute la art. 44 alin. 2 nu se iau in calculul vechimii in magistratura, daca legea nu prevede altfel. CAPITOLUL 2 Admiterea in magistratura Sectiunea I Conditiile generale pentru numirea magistratilor Art. 46. - Poate fi numit magistrat cel care indeplineste urmatoarele conditii: a) este numai cetatean roman cu domiciliul in Romania si

are capacitatea de exercitiu al drepturilor; b) este licentiat in drept sau drept economic-administrativ, are stagiul cerut de lege pentru functia in care urmeaza sa fie numit si dovedeste o pregatire profesionala corespunzatoare; c) nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie; d) cunoaste limba romana; e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea functiei; f) a absolvit Institutul National al Magistraturii sau a promovat concursul ori examenul de admitere in magistratura, organizat potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei. Indeplinirea conditiei prevazute la lit. e) trebuie dovedita cu certificat medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala constituita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii. Art. 47. - Judecatorii si procurorii, cu exceptia celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 48. - Inainte de a incepe sa-si exercite functia, magistratii sunt obligati sa depuna urmatorul juramant: Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin. Asa sa-mi ajute Dumnezeu! Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a magistratilor. Juramantul se depune, in sedinta solemna, in fata magistratilor instantei sau, dupa caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, dupa citirea comunicarii actului de numire. Despre depunerea juramantului se incheie un proces-verbal, care se semneaza de catre 2 dintre magistratii prezenti si de cel care a depus juramantul. Art. 49. - Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau avansarii magistratului in alta functie din cadrul corpului magistratilor.

337

338

Art. 50. - Actele efectuate de magistrat inainte de depunerea juramantului sunt nule. Sectiunea a II-aConditii speciale pentru numirea si promovarea in functie a magistratilor Art. 51. - La judecatorii si la parchetele de pe langa aceste instante pot functiona judecatori si, respectiv, procurori stagiari, numiti prin ordin al ministrului justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 46. Procurorii stagiari sunt numiti la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Delegarea si eliberarea din functie a judecatorilor si procurorilor stagiari se dispun de catre ministrul justitiei. Art. 52. - Judecatorii si procurorii stagiari care nu au absolvit Institutul National al Magistraturii efectueaza un stagiu de 2 ani. Presedintii judecatoriilor si prim-procurorii parchetelor de pe langa aceste instante raspund de asigurarea conditiilor pentru desfasurarea normala a stagiului si de buna pregatire a magistratilor stagiari. Art. 53. - In primele 6 luni de la numirea in functie, magistratii stagiari vor putea efectua lucrarile necesare completarii pregatirii profesionale, care nu implica pronuntarea unei hotarari, in cazul judecatorilor, sau dreptul de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, in cazul procurorilor. Art. 54. - Dupa 6 luni de functionare efectiva, judecatorii care efectueaza stagiul la instante vor da un examen cu privire la cunostintele dobandite, in vederea exercitarii dreptului de a participa la activitatea de judecata. Examenul va fi sustinut la sediul curtii de apel in circumscriptia careia functioneaza judecatorii stagiari, in fata unei comisii numite de presedintele acestei curti. Comisia va fi prezidata de un presedinte de sectie al curtii de apel sau de un judecator. Din comisie vor face parte 1-2 judecatori de la curtea de apel si 1-2 judecatori de la tribunalele din circumscriptia curtii de apel. Art. 55. - Examenul prevazut la art. 54 va consta intr-o

proba orala, pe baza careia comisia sa-si poata forma convingerea ca judecatorul stagiar si-a insusit cunostintele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecata. Dupa sustinerea examenului, presedintele curtii de apel va comunica ministrului justitiei si presedintelui judecatoriei daca judecatorul stagiar a obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata. In caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecatorului stagiar. Ministrul justitiei poate dispune eliberarea din functie a judecatorului stagiar care a fost respins de doua ori la examenul prevazut la art. 54. Art. 56. - Judecatorii stagiari care au obtinut dreptul de a participa la activitatea de judecata vor putea judeca: 1. In materie civila: a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de intretinere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, in cazul in care valoarea litigiului nu depaseste 10 milioane lei si nu priveste o succesiune sau imparteli de bunuri; actiunile posesorii; cererile privind inregistrarile in registrele de stare civila; luarea unor masuri asiguratorii; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de munca privind pretentiile banesti a caror valoare nu depaseste 10 milioane lei; b) procesele si cererile care, potrivit legii, se solutioneaza de judecatorii in ultima instanta; c) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, referitoare la cauzele aratate la lit. a) si b). 2. In materie penala: a) infractiunile prevazute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penala; b) cererile si caile de atac de competenta judecatoriilor, in legatura cu infractiunile aratate la lit. a); c) cererile de reabilitare. Art. 57. - Prevederile art. 54 si 55 se aplica in mod corespunzator procurorilor stagiari pentru obtinerea dreptului de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea

339

340

persoanei. Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Art. 58. - Dupa efectuarea stagiului, magistratii stagiari sunt obligati sa se inscrie la examenul de capacitate. In cazul in care candidatul este respins la primul examen, el este obligat sa se inscrie pentru sesiunea imediat urmatoare. Cei care au exercitat functia de magistrat stagiar timp de 2 ani, fara a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen daca de la incetarea acestei functii si pana la data fixata pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani. Art. 59. - Examenul de capacitate se tine in fiecare an, la data si locul ce se stabilesc de ministrul justitiei. Data si locul tinerii examenului se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei cu cel putin 2 luni inainte. Art. 60. - Examenul de capacitate al magistratilor se sustine in fata unei comisii compuse din: a) 2 membri ai Curtii Supreme de Justitie, desemnati de presedintele curtii, respectiv 2 de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, desemnati de procurorul general al Parchetului de langa Curtea Suprema de Justitie; b) 2 profesori de la una din facultatile de drept din tara, din invatamantul de stat, desemnati de consiliul profesoral al facultatii respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civila si penala; c) un delegat al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei. Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare in functie, iar la functii egale, de magistratul cu cea mai mare vechime in magistratura de la Curtea Suprema de Justitie. Cererile de inscriere la examenul de capacitate, insotite de actele necesare, vor fi inaintate Ministerului Justitie, in termen de 40 de zile de la publicarea datei examenului in Monitorul Oficial al Romaniei. Comisia de examinare este indreptatita sa respinga de la examinare pe cei care nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru a deveni judecatori sau procurori. Art. 61. - Examenul de capacitate consta, in mod

obligatoriu, in probe scrise si orale, cu caracter teoretic si practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile si institutiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constitutional si ale organizarii judecatoresti; probele practice vor consta in intocmirea unei lucrari scrise cu caracter aplicativ. Regulamentul de desfasurare a examenului de capacitate al magistratilor se aproba de ministrul justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 62. - Rezultatele examenului de capacitate se comunica Ministerului Justitiei, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la primirea rezultatelor, valideaza examenele, centralizeaza rezultatele si intocmeste, in ordinea mediilor obtinute, tabelul de clasificare a candidatilor, pe baza caruia se vor face numirile in functiile vacante. Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte, examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate conditiile prevazute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin savarsirea unor fraude. Daca invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune masurile corespunzatoare. Art. 63. - Indata dupa intocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Ministerul Justitiei va publica in Monitorul Oficial al Romaniei lista posturilor vacante. Candidatii declarati reusiti la examen au dreptul, in ordinea clasificarii, sa-si aleaga posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al Romaniei. Candidatul care nu si-a exercitat dreptul de alegere in termenul prevazut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de catre Ministerul Justitiei. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistratii in functie si, in lipsa acestora, candidatul avand titlu de doctor in drept sau activitate mai indelungata de la obtinerea licentei. Neprezentarea nejustificata la examenul de capacitate, la

341

342

prima sesiune dupa incheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calitatii de judecator sau procuror stagiar. Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia sa indeplineasca formalitatile legate de numirea magistratilor care au fost declarati reusiti la examenul de capacitate, in termen de maximum 3 luni de la data validarii examenului de capacitate. In perioada dintre data validarii examenului de capacitate si data numirii de catre Presedintele Romaniei, magistratii vor primi salariul corespunzator functiei imediat superioare celei de judecator stagiar. Art. 64. - In cazul in care magistratul nu a fost propus de Consiliul Superior al Magistraturii pentru a fi numit de Presedintele Romaniei, in termen de cel mult 6 luni de la data validarii examenului de capacitate ii inceteaza calitatea de magistrat. Impotriva refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a magistratului, acesta se poate adresa cu plangere Curtii Supreme de Justitie, in termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. 1. Plangerea este suspensiva de executare. Curtea Suprema de Justitie judeca plangerea in complet format din 9 judecatori. Hotararea pronuntata este irevocabila. Art. 65. - Pentru a fi numit judecator la judecatorie sau procuror la parchetul de pe langa aceasta instanta, candidatul trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 46 si sa fi fost declarat reusit la examenul de capacitate prevazut de lege sau sa fi ocupat cel putin 5 ani functii de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din invatamantul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetari Juridice al Academiei Romane ori functii de specialitate in administratia publica, in aparatul Parlamentului sau al institutiei prezidentiale, Curtii Constitutionale, al institutiei Avocatul Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ. Art. 66. - Pentru a fi promovat in functii superioare, magistratul trebuie sa aiba o activitate meritorie, atestata

prin notele calificative acordate de sefii ierarhici. Notele calificative se acorda anual si vor reflecta rezultatele activitatii profesionale a magistratului, comportamentul la serviciu si in societate, calitatile acestuia, precum si perspectivele de dezvoltare in profesie. Pentru magistratii care detin functii de conducere, notele calificative vor mentiona in mod obligatoriu calitatile manageriale. Conditiile minime de vechime pe care trebuie sa le indeplineasca magistratii sunt urmatoarele: a) pentru functiile de judecator de tribunal, procuror la parchetul de pe langa tribunal, presedinte, vicepresedinte de judecatorie, prim-procuror al parchetului de pe langa judecatorie si adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 4 ani; b) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de tribunal, prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe langa tribunal, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 5 ani; c) pentru functiile de judecator de curte de apel sau procuror la parchetele de pe langa curtile de apel, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 6 ani; d) pentru functiile de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie de curte de apel, procuror general al parchetului de pe langa curtea de apel, adjunct al acestuia si procuror sef de sectie al parchetului de pe langa curtea de apel, precum si de procuror sef de sectie si procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 8 ani; e) pentru functiile de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si de adjunct al acestuia, sa aiba o vechime in magistratura de cel putin 10 ani. Promovarea in functii de conducere a magistratilor se face pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii. La promovarea in functii de conducere in magistratura se va tine seama, in afara de calitatile profesionale, de aptitudinile manageriale ale magistratului, indeosebi de capacitatea de organizare si decizie, gradul de comunicativitate, tactul in

343

344

relatiile de serviciu, obiectivitatea in aprecierea colaboratorilor. Art. 67. - In mod exceptional pot fi numiti in magistratura, fara concurs sau examen, in oricare dintre functiile prevazute la art. 66 lit. a), b) si c), persoane care au titlul de doctor in drept ori au avut calitatea de magistrat sau inspector general ori consilier juridic in Ministerul Justitiei sau avocat o perioada de cel putin 5 ani. In cazurile de la alin. 1, vechimea necesara, prevazuta la art. 66 pentru a ocupa una dintre functiile in magistratura, se majoreaza cu 3 ani. Art. 68. - Magistratii de la judecatorii, tribunale si parchetele de pe langa aceste instante pot fi mentinuti in functie pana la implinirea varstei de 65 ani, cei de la curtile de apel si parchetele de pe langa aceste curti pana la implinirea varstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie pana la implinirea varstei de 70 ani, in toate cazurile cu avizul conducatorului instantei sau parchetului. Art. 69. - Promovarea si transferarea judecatorilor in functiile din magistratura se dispun de catre Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Promovarea si transferarea procurorilor in functiile din Ministerul Public se fac de catre ministrul justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, cu respectarea conditiilor prevazute de lege, iar transferarea procurorilor in functiile de judecatori se face potrivit prevederilor alin. 1. Sectiunea a III-a Institutul National al Magistraturii Art. 70. - Institutul National al Magistraturii este institutia publica subordonata exclusiv Ministerului Justitiei, care realizeaza pregatirea specifica a viitorilor judecatori si procurori, precum si perfectionarea profesionala a magistratilor in functie, in conformitate cu prevederile prezentei legi. Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie si nu este supus

dispozitiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor. Institutul National al Magistraturii are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti. Art. 71. - Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu format din 11 membri, dintre care: un judecator al Curtii Supreme de Justitie, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, un judecator al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii; 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul institutului, directorul Directiei de resurse umane din Ministerul Justitiei; 2 reprezentanti ai auditorilor de justitie care participa la cursurile de pregatire profesionala. Directorul Institutului National al Magistraturii si cei 2 adjuncti ai acestuia sunt numiti prin ordin al ministrului justitiei. Directorul Institutului National al Magistraturii face parte de drept din consiliu. Durata mandatului membrilor Consiliului Institutului National al Magistraturii este de 3 ani, cu exceptia mandatului reprezentantilor auditorilor de justitie, care sunt alesi pentru un an. Mandatul membrilor consiliului poate fi reinnoit. La sedintele consiliului pot participa, fara drept de vot, reprezentanti ai asociatiilor legal constituite ale magistratilor. Art. 72. - Consiliul Institutului National al Magistraturii delibereaza asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii, precum si bugetul acestuia. Hotararile Consiliului Institutului National al Magistraturii devin executorii dupa aprobarea lor de catre ministrul justitiei. Art. 73. - Directorul Institutului National al Magistraturii si adjunctii sai asigura conducerea curenta a activitatii si organizeaza aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului.

345

346

Art. 74. - Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si al procurorilor in functie, care pot fi detasati, cu acordul lor, pe timp de 3 ani in cadrul institutului. Salarizarea personalului de instruire de specialitate juridica al Institutului National al Magistraturii se stabileste prin asimilarea functiilor acestuia cu functiile de magistrat, in raport cu vechimea in magistratura, in conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti. Institutul National al Magistraturii poate folosi, in conditiile legii, si cadre didactice universitare, alti specialisti, romani si straini, precum si magistrati in functie sau asimilati ai acestora, pentru desfasurarea procesului de formare si perfectionare profesionala. Statul de personal si statul de functii ale Institutului National al Magistraturii se aproba de ministrul justitiei, in limita numarului total de posturi aprobat pentru sistemul justitiei. Art. 75. - Durata cursurilor de pregatire specifica magistratilor in cadrul Institutului National al Magistraturii este de 1-2 ani. In fiecare an, ministrul justitiei stabileste durata cursurilor si numarul de cursanti, in functie de numarul judecatorilor si al procurorilor necesari pentru ocuparea posturilor vacante. Art. 76. - Admiterea in Institutul National al Magistraturii, care reprezinta modalitatea principala de recrutare a magistratilor, se face pe baza de concurs, la care au dreptul sa participe persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 46 lit. a)-e). Art. 77. - Componenta comisiei, conditiile de concurs si modul de desfasurare a acestuia sunt stabilite prin regulament aprobat de ministrul justitiei. Art. 78. - Candidatii admisi la concursul de intrare in Institutul National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie si beneficiaza de o bursa lunara egala cu salariul functiei de judecator stagiar, care se plateste din fondul de burse prevazut in bugetul Ministerului Justitiei, in raport cu vechimea pe care o au.

Art. 79. - Pregatirea auditorilor de justitie pentru cariera de magistrat se bazeaza pe cunoasterea tendintelor si a evolutiei principalelor institutii juridice, inclusiv in dreptul comparat, si, indeosebi, pe dobandirea de cunostinte practice necesare pentru a deveni judecator sau procuror. Art. 80. - In perioada cursurilor, auditorii de justitie vor desfasura stagii de practica in cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor, vor efectua, sub indrumarea personalului de instruire si a magistratilor instantelor si parchetelor, lucrari de grefa in cadrul tuturor serviciilor, vor asista la sedintele de judecata si la activitatea de urmarire penala, pentru a cunoaste in mod direct activitatile pe care le desfasoara magistratii si personalul auxiliar. Art. 81. - In cazul in care auditorii de justitie savarsesc o abatere de la indatoririle ce le revin sau de la Regulamentul de ordine interioara al Institutului National al Magistraturii, pot fi sanctionati disciplinar de catre directorul institutului. Sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate auditorilor de justitie sunt: a) observatia; b) avertismentul; c) exmatricularea din institut, cu restituirea cheltuielilor de scolarizare. Art. 82. - La absolvirea Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie vor sustine un examen care va consta preponderent in probe practice, prin care sa demonstreze ca si-au insusit cunostintele necesare functiei de judecator sau de procuror. Examenul va fi sustinut in fata unei comisii mixte formate din 3 membri ai personalului de instruire al institutului si 3 magistrati de la instante si parchete, numiti prin ordin al ministrului justitiei. Absolventilor Institutului National al Magistraturii li se elibereaza un atestat. Art. 83. - Absolventii Institutului National al Magistraturii vor fi numiti magistrati stagiari de catre ministrul justitiei. Judecatorii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul de a judeca in cauzele prevazute la art. 56; procurorii stagiari, absolventi ai institutului, au

347

348

dreptul de a pune concluzii in instanta si de a semna acte procedurale, cu exceptia celor care privesc libertatea persoanei. Dupa 6 luni de functionare efectiva, magistratii stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, au dreptul sa se inscrie la examenul de capacitate. Dispozitiile art. 59-63 sunt aplicabile. Art. 84. - Judecatorilor si procurorilor stagiari, absolventi ai Institutului National al Magistraturii, le sunt aplicabile dispozitiile legale privind pe magistratii stagiari. In cazul in care durata cursurilor Institutului National al Magistraturii, stabilita conform legii, va fi de 2 ani, absolventii au dreptul de a se inscrie direct pentru sustinerea examenului de capacitate. Art. 85. - Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii sunt stabilite prin regulament elaborat de consiliul institutului si aprobat de ministrul justitiei. TITLUL V Consiliul Superior al Magistraturii Art. 86. - Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din 15 membri alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Art. 87. - In Consiliul Superior al Magistraturii sunt alesi: a) 4 judecatori ai Curtii Supreme de Justitie; b) 3 procurori ai Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie; c) 6 judecatori de la curtile de apel; d) 2 procurori ai Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti. Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanta si parchet prevazute la alin. 1 lit. a), b) si d), in adunarea generala a magistratilor, va desemna un numar intreit de candidati. Pentru alegerea celor 6 judecatori prevazuti la lit. c), fiecare curte de apel va propune cate un candidat, desemnat de adunarea generala a judecatorilor curtii. Art. 88. - Consiliul Superior al Magistraturii are urmatoarele atributii: a) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea

ministrului justitiei, numirea in functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Curtii Supreme de Justitie; b) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a judecatorilor Curtii Supreme de Justitie; c) propune Presedintelui Romaniei, la recomandarea ministrului justitiei, numirea in functie a celorlalti judecatori si procurori, cu exceptia celor stagiari; d) dispune, la propunerea ministrului justitiei, cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din functie a judecatorilor, precum si la incetarea functiei acestora; e) valideaza examenele de capacitate ale magistratilor; f) indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor; g) da avize, la solicitarea ministrului justitiei, cu privire la administrarea judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor. Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atributii prevazute de lege. Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justitiei, instantelor judecatoresti sau parchetelor relatii sau acte referitoare la activitatea profesionala sau la conduita magistratilor. Pentru numirea in functia de presedinte al Curtii Supreme de Justitie, vor fi prezentate Presedintelui Romaniei trei propuneri. Consiliul Superior al Magistraturii isi desfasoara lucrarile in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei, cu exceptia cazului in care indeplineste rolul de consiliu de disciplina, cand este prezidat de presedintele Curtii Supreme de Justitie. Pregatirea lucrarilor necesare desfasurarii activitatii Consiliului Superior al Magistraturii se asigura de catre directia din Ministerul Justitiei care raspunde de resursele

349

350

umane. Lucrarile de secretariat ale Consiliului Superior al Magistraturii se realizeaza de catre un compartiment de specialitate al acestei directii. Art. 89. - Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de functionare. Art. 90. - Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizatie stabilita prin Legea privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti. TITLUL VI Drepturile si indatoririle magistratilor Art. 91. - Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Procurorii si judecatorii stagiari se bucura de stabilitate. Magistratii nu pot fi cercetati, retinuti, arestati, perchezitionati sau trimisi in judecata fara avizul ministrului justitiei. Ministerul de Interne are obligatia de a acorda, la cerere, protectie magistratilor si familiilor lor in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari. Art. 92. - Magistratii pot fi eliberati din functiile pe care le detin, numai in urmatoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare pentru limita de varsta sau incapacitate de munca, potrivit legii; c) transferarea intr-o alta functie, in conditiile legii; d) daca impotriva magistratului s-a luat masura indepartarii din magistratura, fie ca sanctiune disciplinara, fie pentru vadita incapacitate profesionala ori pentru boala psihica; e) daca magistratul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala; f) daca magistratul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 46 lit. a)-e). Cand impotriva unui magistrat se pune in miscare actiunea penala, acesta va fi suspendat de drept din functie pana la ramanerea definitiva a hotararii. Ministrul justitiei, prin ordin, va constata existenta suspendarii de drept a magistratului. Despre aceasta masura magistratul va fi

incunostintat de catre ministrul justitiei. Daca se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din functie inceteaza. Magistratul va fi repus in toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile banesti de care a fost lipsit. In cazurile prevazute la alin. 1 lit. d) si e), calitatea de magistrat inceteaza de drept pe data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus indepartarea din magistratura sau condamnarea. Art. 93. - In cazul in care magistratul cere eliberarea, din functie prin demisie, ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devina efectiva, daca prezenta magistratului la post este necesara. Art. 94. - Promovarea sau transferarea magistratilor se poate face numai cu consimtamantul acestora. Magistratii care indeplinesc conditiile pentru a fi promovati, dar care nu doresc sa schimbe functia si instanta ori parchetul, pot fi promovati pe loc. Art. 95. - In cazul in care o instanta nu poate functiona normal datorita lipsei temporare a unor judecatori, existentei unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzarii tuturor judecatorilor, ministrul justitiei, la propunerea presedintelui acelei instante, poate delega judecatori de la alte instante. Judecatorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni intr-un an, fara acordul sau. In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie pe o durata de cel mult 2 luni intr-un an. Delegarea poate fi prelungita peste acest termen, cu consimtamantul procurorului. Art. 96. - Ministrul justitiei poate dispune detasarea judecatorilor inamovibili, numai cu acordul scris al acestora, in cadrul Ministerului Justitiei, la Institutul National al Magistraturii, la alte instante judecatoresti sau la alte autoritati publice. Durata detasarii este intre 6 luni si 3 ani. Detasarea poate fi prelungita pentru o durata de pana la 3 ani, o singura data,

351

352

cu respectarea conditiilor prevazute la alin. 1. Detasarea procurorilor se poate dispune de catre ministrul justitiei, cu respectarea conditiilor prevazute la alin. 1 si 2. Pe perioada detasarii, judecatorii si procurorii isi pastreaza statutul de magistrati si beneficiaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. Cand salariul si celelalte drepturi banesti prevazute pentru functia in care este detasat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiaza in calitatea sa de magistrat, el isi pastreaza salariul si celelalte drepturi banesti ale functiei de magistrat pe care o detine. Art. 97. - In cazul in care un magistrat sufera de o boala psihica, ministrul justitiei, pe baza unui raport scris si dupa examinarea de catre o comisie formata din 3 medici primari de specialitate, va dispune suspendarea din functie a magistratului, sesizand de indata Consiliul Superior al Magistraturii. Suspendarea inceteaza de drept, daca in termen de o luna Consiliul Superior al Magistraturii nu hotaraste eliberarea din functie a magistratului sau prelungirea suspendarii. Daca, in cursul activitatii sale, magistratul manifesta o vadita incapacitate profesionala, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din functie, la sesizarea ministrului justitiei. Impotriva hotararilor de indepartare din magistratura, luate in cazurile prevazute de alin. 1 si 2, magistratul poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia se judeca la Curtea Suprema de Justitie, in complet format din 9 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este irevocabila. Art. 98. - Magistratii beneficiaza de salarii stabilite in raport cu nivelul instantei, de indemnizatii pentru stabilitate in magistratura, pentru indeplinirea unei functii de conducere, pentru participare la sedinte de judecata, de sporuri pentru vechime in munca, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica, pentru titluri stiintifice, precum si de alte drepturi reglementate prin lege. Art. 99. - Magistratii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati in intretinerea acestora

beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze. Conditiile de acordare in mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor si a protezelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Art. 100. - Magistratii beneficiaza de asigurare realizata din fonduri bugetare, pentru viata, sanatate si bunuri, in limita veniturilor pentru 15 ani de activitate. La eliberarea din functie, asigurarea prevazuta la alin. 1 inceteaza. Art. 101. - Magistratii beneficiaza de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucratoare, platit. Conditiile de efectuare si de plata a concediului de odihna se stabilesc prin regulament aprobat de ministrul justitiei. In perioada concediului de odihna, magistratii beneficiaza, o singura data pe an, de transport gratuit, dus-intors, intre localitatea de domiciliu si localitatea din tara in care isi petrec concediul de odihna. Art. 102. - Magistratii beneficiaza, anual, de 12 calatorii dus-intors, cu tarife reduse cu 50% la transportul intern pe calea ferata clasa I, auto, naval si aerian. Conditiile in care se acorda drepturile prevazute la alin. 1 si la art. 101 alin. 2, precum si fondurile din care se suporta aceste drepturi se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Art. 103. - Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza, la implinirea varstei prevazute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime in munca si sporul de stabilitate in magistratura, avute la data pensionarii. Pentru fiecare an care depaseste vechimea in magistratura prevazuta la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din venitul net, fara a se putea depasi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionarii. Partea din pensia de serviciu care depaseste nivelul pensiei din sistemul asigurarilor sociale de stat se suporta din

353

354

bugetul de stat. Pensia suplimentara se stabileste in conditiile Legii privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala. Pensiile magistratilor se actualizeaza in raport cu nivelul salariilor de baza ale magistratilor in activitate. De aceste drepturi beneficiaza si magistratii reincadrati dupa pensionare. Art. 104. - Magistratii cu o vechime continua in magistratura de cel putin 20 de ani beneficiaza, la pensionare sau la eliberarea din functie pentru motive neimputabile, de o indemnizatie egala cu 5 salarii de baza nete. Indemnizatia prevazuta la alin. 1 se acorda o singura data in decursul carierei de magistrat. Art. 105. - Magistratii in varsta de pana la 35 de ani vor fi sprijiniti in construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala in localitatea in care isi are sediul instanta sau parchetul la care functioneaza, cu acordarea de credite pe termen lung, cu dobanda minima, in conditiile legii. In conditiile prevazute de lege, se poate infiinta, prin hotarare a Guvernului, Casa de credit pentru magistrati si celalalt personal din sistemul justitiei. Art. 106. - Magistratilor care functioneaza la instante sau la parchete din mediul rural li se va asigura locuinta de catre administratia publica locala, pentru perioada in care lucreaza in acea localitate. Art. 107. - Se instituie ordinul si medalia "Meritul judiciar", care se confera magistratilor in activitate, pentru vechime in magistratura ca judecator sau procuror, avand in vedere rezultatele meritorii obtinute in activitate, respectarea indatoririlor prevazute de lege si calificativul anual de "foarte bine". Ordinul si medalia "Meritul judiciar" se acorda de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Art. 108. - Ordinul si medalia "Meritul judiciar" se confera astfel: - Ordinul "Meritul judiciar" clasa I, pentru 25 de ani

vechime in magistratura; - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 20 de ani vechime in magistratura; - Ordinul "Meritul judiciar" clasa a III-a, pentru 15 ani vechime in magistratura; - Medalia "Meritul judiciar" clasa I, pentru 10 ani vechime in magistratura; - Medalia "Meritul judiciar" clasa a II-a, pentru 5 ani vechime in magistratura. In cazul intreruperii activitatii in magistratura, timpul cat magistratul a desfasurat alta activitate nu va fi luat in calculul vechimii in magistratura pentru care se confera ordinul sau medalia. Descrierea ordinului si a medaliei este prevazuta in lege speciala. Art. 109. - Magistratii in activitate, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv, 50%, iar cei decorati cu Medalia "Meritul judiciar" clasele a II-a si I beneficiaza de reducerea impozitului pe venit cu 20% si, respectiv, 25%. Magistratii pensionari, decorati cu Ordinul "Meritul judiciar" clasele a III-a, a II-a si I, beneficiaza de o majorare cu 10%, 15% si, respectiv, 20% a cuantumului pensiei, fara a se depasi salariul de baza actualizat. Art. 110. - Se interzice magistratilor sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic. Art. 111. - Functia de magistrat este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Magistratul poate sa opteze ca functia de baza, potrivit legii, sa fie intr-o institutie de invatamant superior, avand obligatia sa respecte durata timpului de lucru si celelalte indatoriri prevazute de lege pentru instanta de judecata sau parchet. In aceasta situatie, programul de activitate al magistratului la instanta de judecata sau la parchet se stabileste cu acordul conducatorului instantei sau al parchetului. Art. 112. - Magistratilor le este interzisa exercitarea, direct

355

356

sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile. De asemenea, le este interzisa participarea la administrarea unor asemenea societati. Art. 113. - Magistratii pot colabora la publicatii de specialitate, cu caracter literar, stiintific sau social, ori la emisiuni audiovizuale, fara insa a participa la actiuni politice. Art. 114. - Magistratii pot sa faca parte din comisiile de studii sau de intocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau conventii internationale, numai cu incuviintarea ministrului justitiei. Art. 115. - Magistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante decat cele la care isi exercita functia, si nici sa-si exprime public parerea asupra unor procese aflate in curs de desfasurare. Magistratii au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale parintilor, sotilor si copiilor lor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Art. 116. - Numirea magistratilor in diverse comisii sau comitete prevazute de lege se face de ministrul justitiei, in afara cazului in care legea prevede un alt mod de numire. Art. 117. - Magistratii sunt obligati sa respecte programul de lucru, sa rezolve lucrarile in termenele stabilite, sa pastreze secretul deliberarii si sa indeplineasca toate indatoririle ce le revin potrivit legilor si regulamentelor. La sedintele de judecata, magistratii sunt obligati sa aiba tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Tinuta vestimentara a magistratilor se stabileste prin hotarare a Guvernului si se asigura gratuit. Art. 118. - Magistratii sunt datori sa se abtina de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in functie si in societate. Art. 119. - Magistratii sunt obligati sa efectueze, cel putin o data la 5 ani, conform programarii aprobate de ministrul justitiei, stagii de pregatire sau, dupa caz, de perfectionare profesionala la Institutul National al Magistraturii, la

institutii de invatamant superior din tara sau din strainatate ori in cadrul formelor organizate de curtile de apel sau, dupa caz, de parchetele de pe langa curtile de apel. La fiecare curte de apel si parchet de pe langa aceasta va fi desemnat un magistrat care sa raspunda de perfectionarea profesionala a magistratilor. Art. 120. - Magistratii sunt liberi sa formeze asociatii profesionale sau alte organizatii avand ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor. De asemenea, magistratii pot adera la asociatii profesionale locale, nationale si internationale si pot participa la reuniunile acestora. TITLUL VII Raspunderea disciplinara a magistratilor Art. 121. - Magistratii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justitiei. Art. 122. - Sunt abateri disciplinare: a) intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor; b) absentele nemotivate de la serviciu; c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, in afara cadrului legal, precum si imixtiunea in activitatea altui magistrat; d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu; e) nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; f) activitatile publice cu caracter politic; g) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale; h) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce le revine potrivit legilor si regulamentelor sau incalcarea altor obligatii decurgand din prezenta lege; i) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor; j) incalcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilitati si interdictii privind pe magistrati. Art. 123. - Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica

357

358

magistratilor in raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) observatie; b) mustrare; c) diminuarea salariului de baza cu pana la 15% pe o perioada de 1-3 luni; d) mutarea disciplinara pentru o perioada de 1-3 luni la o instanta sau la un parchet, situate pe raza teritoriala a aceleiasi curti de apel, respectiv parchet de pe langa aceasta; e) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni; f) indepartarea din magistratura. In timpul suspendarii din functie, magistratului nu i se plateste salariul. Aceasta perioada nu se ia in calculul drepturilor la pensie si al vechimii in functia de magistrat. Dispozitiile alin. 2 sunt aplicabile si in cazul prevazut la art. 92 alin. 2. Art. 124. - Actiunea disciplinara, in cazul abaterilor savarsite de un judecator, cu exceptia judecatorilor si a magistratilor-asistenti de la Curtea Suprema de Justitie, se exercita de catre ministrul justitiei, iar in cazul abaterilor savarsite de procurori, actiunea se exercita de ministrul justitiei sau de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Actiunea disciplinara se exercita in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii actului de constatare, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii abaterii disciplinare. Art. 125. - In vederea exercitarii actiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetarii prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni. Cercetarea prealabila se efectueaza de catre judecatori, avand cel putin acelasi grad ierarhic cu judecatorul cercetat, sau de inspectori generali ori de alte persoane asimilate magistratilor din Ministerul Justitiei. Pentru procurori, cercetarea prealabila se efectueaza de procurorii-inspectori din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie. In cazul cercetarii prealabile se vor stabili faptele si urmarile acestora, imprejurarile in care au fost savarsite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cat si orice date concludente. Ascultarea celui in cauza si verificarea apararilor

magistratului cercetat sunt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetari se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. Magistratul cercetat are dreptul sa cunoasca toate actele cercetarii si sa solicite probe in aparare. Art. 126. - In cazul abaterilor savarsite de judecatori, ministrul justitiei, dupa primirea rezultatului cercetarilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii. Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sunt publice. Citarea partilor este obligatorie. Consiliul Superior al Magistraturii se pronunta prin hotarare motivata, care se comunica partilor. Art. 127. - Comisia de disciplina a Ministerului Public este formata din 5 procurori din Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, alesi, pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare in grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime in grad. In conditiile prevazute de alin. 1, vor fi alesi 3 membri supleanti ai comisiei de disciplina, care inlocuiesc pe titulari in cazul in care acestia sunt impiedicati sa participe la lucrarile comisiei. Prevederile art. 126 alin. 2-4 se aplica in mod corespunzator. Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general. Art. 128. - In fata Consiliului Superior al Magistraturii sau a Comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat. Art. 129. - Impotriva hotararilor pronuntate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de Comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul in cauza poate face contestatie in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii. Contestatia se depune la comisia disciplinara care a pronuntat hotararea si se judeca de Curtea Suprema de Justitie, in complet format din 9 judecatori. Hotararea prin care se solutioneaza contestatia este irevocabila.

359

360

Art. 130. - Ministrul justitiei sau, dupa caz, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie dispune masurile corespunzatoare pentru executarea hotararilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare prevazute in prezentul titlu. Art. 131. - In toate cazurile in care inceteaza calitatea de magistrat, cu exceptia stagiarilor, hotararea sau actul care determina incetarea acestei calitati se va comunica Presedintelui Romaniei de catre Consiliul Superior al Magistraturii in vederea emiterii decretului de eliberare din functie. TITLUL VIII Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu Art. 132. - La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la toate parchetele functioneaza personal auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu. Activitatea personalului prevazut la alin. 1 este supusa controlului ierarhic. Art. 133. - Toate instantele si parchetele vor avea cate o grefa, o registratura, o arhiva si o biblioteca. Tribunalele si parchetele de pe langa acestea vor avea si cate un compartiment economico-administrativ, condus de un contabil-sef, pentru activitatea proprie, precum si pentru activitatea judecatoriilor si a parchetelor din circumscriptia lor. In localitatile resedinta de judet, in care functioneaza curti de apel, compartimentul economico-administrativ al tribunalelor sau parchetelor de pe langa acestea va deservi si activitatea acestor curti, respectiv a parchetelor de pe langa acestea. Curtile de apel si Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie vor avea, in afara de serviciul prevazut la alin. 2, si un serviciu de documentare. Art. 134. - Grefa, registratura si arhiva vor efectua operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si orice alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii instantelor si parchetelor. Art. 135. - Compartimentul economico-administrativ va

avea ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si a parchetelor si gospodarirea localurilor. Art. 136. - Serviciul de documentare va tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii. Art. 137. - Grefierii care participa la sedintele de judecata sau la efectuarea actelor de urmarire penala vor face toate consemnarile despre desfasurarea acestora si vor indeplini orice alte insarcinari din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecata ori al procurorului. La sedintele de judecata grefierii sunt obligati sa aiba tinuta corespunzatoare instantei unde functioneaza. Dispozitiile art. 117 alin. 3 se aplica in mod corespunzator. Art. 138. - Pe langa tribunale si judecatorii vor functiona executori judecatoresti, care vor efectua executarea silita a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii si vor indeplini orice alte atributii date prin lege. Art. 139. - Presedintii instantelor pe langa care functioneaza executori judecatoresti au drept de indrumare si control asupra acestora. Art. 140. - Personalul prevazut in titlul de fata se numeste de catre presedintele curtii de apel ori, dupa caz, de catre procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa functioneze, cu exceptia executorilor judecatoresti si a contabililor-sefi. Inainte de numire va fi consultat presedintele instantei sau, dupa caz, prim-procurorul parchetului la care va functiona persoana in cauza. Executorii judecatoresti si contabilii-sefi ai tribunalelor se numesc de catre ministrul justitiei, iar contabilii-sefi ai parchetelor de pe langa tribunale se numesc de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Personalul auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu de la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie se numeste de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului auxiliar de specialitate se fac potrivit regulamentului

361

362

aprobat de ministrul justitiei. Art. 141. - Personalul auxiliar de specialitate de la instante si parchete beneficiaza de toate drepturile prevazute de legislatia aplicabila salariatilor din unitatile bugetare, precum si de drepturile prevazute la art. 99 si 101 din prezenta lege. Prevederile art. 145 sunt aplicabile. Art. 142. - Organizarea si functionarea compartimentelor auxiliare ale instantelor si parchetelor, atributiile si raspunderea disciplinara ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justitiei. Art. 143. - Instantele judecatoresti si parchetele dispun de politia pusa in serviciul lor de Ministerul de Interne, in mod gratuit. Necesarul de personal de politie va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justitiei si a ministrului de interne. Politistii pusi in serviciul instantelor judecatoresti si al pachetelor sunt subordonati presedintilor sau primprocurorilor acestora. Numarul politistilor necesari pentru fiecare instanta este stabilit de ministrul justitiei. Paza sediilor instantelor judecatoresti si ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi in mod gratuit. TITLUL IX Vacanta judecatoreasca Art. 144. - Pentru toate instantele judecatoresti, vacanta judecatoreasca anuala este de 2 luni si are loc in perioada 1 iulie - 31 august a fiecarui an calendaristic. Art. 145. - Concediile anuale de odihna cuvenite, potrivit legii, personalului instantelor se efectueaza, de regula, in cea mai mare parte in perioada vacantei judecatoresti. Art. 146. - In perioada vacantei judecatoresti, activitatea de judecata a instantelor va continua: - in materie penala, pentru cauzele cu arestati; - in alte materii, pentru cauzele privind obligatiile de intretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si in alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de catre instanta. Art. 147. - Presedintele instantei si, la instantele unde sunt

sectii, impreuna cu presedintii acestora, vor desemna judecatorii care vor constitui completele de judecata in perioada vacantei judecatoresti. Pentru judecatorii, tribunale si curti de apel, modul de desemnare a judecatorilor in completele prevazute la alin. 1, precum si de asigurare a conducerii instantelor si a sectiilor acestora pe timpul vacantei judecatoresti se stabileste prin regulament, aprobat de ministrul justitiei. Art. 148. - Regulamentul, elaborat potrivit art. 147 alin. 2, va stabili si obligatiile ce revin conducatorilor de parchete pentru a asigura indeplinirea corespunzatoare a atributiilor procurorilor in cauzele prevazute la art. 146. TITLUL X Dispozitii tranzitorii si finale Art. 149. - Numarul total al magistratilor de la judecatorii, tribunale, curti de apel si de la toate parchetele, precum si al personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ si de serviciu necesar functionarii acestora se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei. Personalul necesar pentru fiecare instanta si parchet, corespunzator volumului de activitate, se stabileste de catre ministrul justitiei. Art. 150. - Cheltuielile necesare pentru buna functionare a judecatoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si a parchetelor de pe langa toate instantele sunt finantate de la bugetul de stat, precum si din veniturile realizate de Ministerul Justitiei din timbrul judiciar. Art. 151. - Membrii comisiilor de examinare pentru primirea in magistratura si pentru examenul de capacitate sunt remunerati prin plata cu ora, in conditiile Legii privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritatii judecatoresti. Art. 152. - Prezenta lege intra in vigoare pe data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei*). Dispozitiile privind compunerea si functionarea instantelor judecatoresti si a parchetelor, admiterea in magistratura si raspunderea disciplinara a magistratilor se vor pune in aplicare la data de 1 iulie 1993.

363

364

Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii si va functiona pana la constituirea curtilor de apel si a parchetelor de pe langa acestea. In locul magistratilor prevazuti la lit. c) si d) din art. 87 vor fi alesi 6 judecatori de la tribunalele judetene si 2 procurori de la Parchetul de pe langa Tribunalul Municipiului Bucuresti. __________ *) A se vedea si datele de intrare in vigoare a legilor modificatoare. Art. 153. - Guvernul va introduce in proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare functionarii sistemului judiciar prevazut in prezenta lege. In termen de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va aproba statele de personal si statele de functii pentru instantele judecatoresti si pentru parchete, corespunzator noii organizari a sistemului judiciar. In termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispozitia Ministerului Justitiei si a Ministerului Public localurile si dotarile necesare functionarii instantelor judecatoresti si parchetelor organizate potrivit prezentei legi. Art. 154. - Guvernul va inainta Parlamentului, pana la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civila, a Codului de procedura penala si a altor legi, corespunzator cerintelor introducerii noului sistem judiciar. In termenul prevazut la art. 152, Ministerul Justitiei va asigura selectionarea si perfectionarea personalului potrivit noilor structuri si atributii ale puterii judecatoresti. Art. 155. - Personalul transferat in interesul serviciului in functii cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferarii in asemenea functii, la salariul tarifar avut si, dupa caz, la indemnizatia de conducere. Dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator si

personalului ramas disponibil ca urmare a aplicarii prevederilor prezentei legi. Ministerul Justitiei va angaja, prin transfer in interesul serviciului, in aparatul central si unitatile exterioare, personalul din Procuratura Romaniei, in conditiile art. 154 alin. 2. Magistratii in functie, care nu intrunesc conditiile de vechime prevazute in prezenta lege, precum si cei licentiati in drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti in aceleasi functii, daca isi indeplinesc in mod corespunzator sarcinile ce le revin. Vechimea minima necesara pentru ocuparea functiilor de magistrat la tribunale, la curti de apel si la parchete poate fi redusa de ministrul justitiei cu pana la o treime, pentru magistratii care au rezultate deosebite in pregatirea si activitatea profesionala. Art. 156. - La judecatorii, tribunale si curti de apel, precum si la parchete vor putea fi numiti, in functii de judecator sau procuror, si fosti magistrati pensionari, care nu depasesc varsta de 65 ani. Magistratii incadrati in conditiile prevazute la alin. 1 beneficiaza de salariul integral, corespunzator functiei, de sporul de vechime in munca, precum si de drepturile de pensie. La incetarea activitatii, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei in functie de vechimea dobandita si de salariile realizate dupa reincadrare. Art. 157. - Judecatorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Presedintele Romaniei. Numirea de catre Presedintele Romaniei a judecatorilor se va face pana la data de 30 octombrie 1996. Art. 158. - Judecatorilor in functie, care nu au fost propusi de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a fi numiti de Presedintele Romaniei, la expirarea termenului prevazut la art. 157 alin. 2, le inceteaza calitatea de magistrat prin ordin al ministrului justitiei, emis in termen de 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile art. 64 sunt aplicabile in mod corespunzator. Art. 159. - De la data publicarii prezentei legi in Monitorul

365

366

Oficial al Romaniei si pana la dobandirea inamovibilitatii in conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a judecatorilor sunt in competenta ministrului justitiei. Pana la numirea procurorilor in conditiile prezentei legi, numirea, transferarea, promovarea, suspendarea si eliberarea din functie a acestora sunt in competenta procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Art. 160. - Pe data aplicarii prezentei legi, in conditiile art. 152 si 159, se abroga dispozitiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecatoreasca si din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea si functionarea Procuraturii, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi*). __________ *) Potrivit prevederilor art. V din Legea nr. 142/1997, se abroga, la data intrarii in vigoare a legii mentionate, art. 11 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993 si Hotararea Guvernului nr. 48/1992 privind infiintarea si organizarea Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Magistratilor. ANEXA Nr. 1 JUDECATORIILE, PARCHETELE SI LOCALITATILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA ___________________________________________ ____________________________________ Judetul Judecatoria Localitatea de resedinta Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia Campeni orasul Campeni Aiud municipiul Aiud Blaj municipiul Blaj Sebes orasul Sebes Arad Arad municipiul Arad Ineu orasul Ineu Lipova orasul Lipova

Gurahont comuna Gurahont Chisineu-Cris orasul Chisineu-Cris Arges Pitesti municipiul Pitesti Campulung municipiul Campulung Curtea de Arges municipiul Curtea de Arges Costesti orasul Costesti Topoloveni orasul Topoloveni Bacau Bacau municipiul Bacau Onesti municipiul Onesti Moinesti orasul Moinesti Podu Turcului comuna Podu Turcului Buhusi orasul Buhusi Bihor Oradea municipiul Oradea Beius orasul Beius Marghita orasul Marghita Alesd orasul Alesd Salonta orasul Salonta Bistrita-Nasaud Bistrita municipiul Bistrita Nasaud orasul Nasaud Beclean orasul Beclean Botosani Botosani municipiul Botosani Dorohoi municipiul Dorohoi Saveni orasul Saveni Darabani orasul Darabani Brasov Brasov municipiul Brasov Fagaras municipiul Fagaras Rupea orasul Rupea Zarnesti orasul Zarnesti Braila Braila municipiul Braila Faurei orasul Faurei Insuratei orasul Insuratei

367

368

Buzau Buzau municipiul Buzau Ramnicu Sarat municipiul Ramnicu Sarat Patarlagele comuna Patarlagele Pogoanele orasul Pogoanele Caras-Severin Resita municipiul Resita Caransebes municipiul Caransebes Oravita orasul Oravita Moldova Noua orasul Moldova Noua Bozovici comuna Bozovici Calarasi Calarasi municipiul Calarasi Oltenita orasul Oltenita Lehliu-Gara orasul Lehliu-Gara Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca Turda municipiul Turda Dej municipiul Dej Huedin orasul Huedin Gherla orasul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia municipiul Medgidia Harsova orasul Harsova Baneasa comuna Baneasa Mangalia municipiul Mangalia Covasna Sfantu Gheorghe municipiul Sfantu Gheorghe Targu Secuiesc orasul Targu Secuiesc Intorsura Buzaului orasul Intorsura Buzaului Dambovita Targoviste municipiul Targoviste Gaesti orasul Gaesti Pucioasa orasul Pucioasa Racari comuna Racari Moreni orasul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova

Bailesti orasul Bailesti Filiasi orasul Filiasi Segarcea orasul Segarcea Calafat orasul Calafat Galati Galati municipiul Galati Tecuci municipiul Tecuci Targu Bujor orasul Targu Bujor Liesti comuna Liesti Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu Bolintin-Vale orasul Bolintin-Vale Gorj Targu Jiu municipiul Targu Jiu Targu Carbunesti orasul Targu Carbunesti Novaci orasul Novaci Motru orasul Motru Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc Toplita orasul Toplita Gheorgheni orasul Gheorgheni Hunedoara Deva municipiul Deva Hunedoara municipiul Hunedoara Petrosani municipiul Petrosani Orastie municipiul Orastie Brad orasul Brad Hateg orasul Hateg Ialomita Slobozia municipiul Slobozia Urziceni municipiul Urziceni Fetesti municipiul Fetesti Iasi Iasi municipiul Iasi Pascani municipiul Pascani Harlau orasul Harlau Raducaneni comuna Raducaneni

369

370

Ilfov Ilfov municipiul Bucuresti Buftea orasul Buftea Maramures Baia Mare municipiul Baia Mare Sighetu Marmatiei municipiul Sighetu Marmatiei Viseu de Sus orasul Viseu de Sus Targu Lapus orasul Targu Lapus Dragomiresti comuna Dragomiresti Somcuta Mare comuna Somcuta Mare Mehedinti Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin Strehaia orasul Strehaia Orsova orasul Orsova Vanju Mare orasul Vanju Mare Baia de Arama orasul Baia de Arama Mures Targu Mures municipiul Targu Mures Sighisoara municipiul Sighisoara Reghin municipiul Reghin Tarnaveni orasul Tarnaveni Ludus orasul Ludus Sangeorgiu de Padure comuna Sangeorgiu de Padure Neamt Piatra-Neamt municipiul Piatra-Neamt Roman municipiul Roman Targu-Neamt orasul Targu-Neamt Bicaz orasul Bicaz Olt Slatina municipiul Slatina Caracal municipiul Caracal Corabia orasul Corabia Bals orasul Bals Scornicesti orasul Scornicesti Prahova Ploiesti municipiul Ploiesti Campina municipiul Campina Valenii de Munte orasul Valenii de Munte Mizil orasul Mizil

Sinaia orasul Sinaia Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negresti-Oas orasul Negresti-Oas Salaj Zalau municipiul Zalau Simleu Silvaniei orasul Simleu Silvaniei Jibou orasul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Medias municipiul Medias Agnita orasul Agnita Avrig orasul Avrig Saliste comuna Saliste Suceava Suceava municipiul Suceava Campulung Moldovenesc municipiul Campulung Moldovenesc Radauti municipiul Radauti Falticeni municipiul Falticeni Vatra Dornei orasul Vatra Dornei Gura Humorului orasul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Rosiori de Vede municipiul Rosiori de Vede Turnu Magurele municipiul Turnu Magurele Videle orasul Videle Zimnicea orasul Zimnicea Timis Timisoara municipiul Timisoara Lugoj municipiul Lugoj Deta orasul Deta Sannicolau Mare orasul Sannicolau Mare Faget orasul Faget Tulcea Tulcea municipiul Tulcea Babadag orasul Babadag Macin orasul Macin

371

372

Vaslui Vaslui municipiul Vaslui Barlad municipiul Barlad Husi municipiul Husi Murgeni comuna Murgeni Valcea Ramnicu Valcea municipiul Ramnicu Valcea Dragasani orasul Dragasani Horezu orasul Horezu Brezoi orasul Brezoi Balcesti comuna Balcesti Vrancea Focsani municipiul Focsani Panciu orasul Panciu Adjud orasul Adjud Bucuresti Judecatoria sectorului 1 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 2 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 3 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 4 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 5 municipiul Bucuresti Judecatoria sectorului 6 municipiul Bucuresti NOTA: In raport cu numarul cauzelor inregistrate in cursul anului 1992 la judecatoriile din municipiile resedinta de judet, ministrul justitiei poate infiinta sedii secundare cu activitate permanenta. ANEXA Nr. 2 CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LANGA CURTILE DE APEL, CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI LOCALITATILE DE RESEDINTA ___________________________________________ _____________________________________ Curtea de Apel Tribunalele Localitatea de resedinta

I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia Sibiu Hunedoara II. Curtea de Apel Pitesti Arges municipiul Pitesti Valcea III. Curtea de Apel Bacau Bacau municipiul Bacau Neamt IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea Satu Mare V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava Botosani VI. Curtea de Apel Brasov Brasov municipiul Brasov Covasna VII. Curtea de Apel Bucuresti Bucuresti municipiul Bucuresti Calarasi Giurgiu Ialomita Ilfov Teleorman VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca Bistrita-Nasaud Maramures Salaj

373

374

IX. Curtea de Apel Constanta Constanta municipiul Constanta Tulcea X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova Gorj Mehedinti Olt XI. Curtea de Apel Galati Galati municipiul Galati Braila Vrancea XII. Curtea de Apel Iasi Iasi municipiul Iasi Vaslui XIII. Curtea de Apel Targu Mures Mures municipiul Targu Mures Harghita XIV. Curtea de Apel Ploiesti Prahova municipiul Ploiesti Buzau Dambovita XV. Curtea de Apel Timisoara Timis municipiul Timisoara Arad Caras-Severin

Organizarea i funcionarea Camerei Deputailor

Camera Deputailor este organizat n conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, comisiile parlamentare i grupurile parlamentare. Biroul permanent este compus din: preedinte, patru vicepreedini, patru secretari i patru chestori. Preedintele Camerei Deputailor, care este, totodat, i preedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la nceputul legislaturii, pe ntreaga durat a mandatului Camerei, iar ceilali membri ai Biroului permanent sunt alei la nceputul fiecrei sesiuni parlamentare. n Camera Deputailor s-au constituit urmtoarele comisii permanente: Comisia pentru politic economic, reform i privatizare; Comisia pentru buget, finane i bnci; Comisia pentru industrie i servicii; Comisia pentru agricultur, sivicultur, industrie alimentar i servicii specifice; Comisia pentru drepturile omului, culte i problemele minoritilor naionale; Comisia pentru administraie public, amenajarea teritoriului i echilibru ecologic; Comisia pentru munc i protecie social; Comisia pentru sntate i familie, Comisia pentru nvmnt, tiin, tineret i sport; Comisia pentru cultur, arte i mijloace de informare n mas; Comisia juridic, de disciplin i imunitii; Comisia pentru aprare, ordine public i siguran naional; Comisia pentru politic extern; Comisia pentru cercetarea abuzurilor, conrupie i pentru petiii. Comisia pentru regulament Comisia pentru tehnologia informatiei si comunicatiilor. n afara comisiilor permanente pot fi nfiinate comisii de anchet i alte comisii speciale. Comisiile parlamentare sunt alctuite, pe ct posibil, pe baza configuraiei politice a fiecrei Camere, aa cum aceasta rezult din spectrul grupurilor parlamentare. Rolul comisiilor permanente const n elaborarea rapoartelor i avizelor privind documentele ce urmeaz a fi puse n dezbaterea Camerei.

375

376

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputailor care au candidat n alegeri pe listele aceluiai partid sau ale aceleiai formaiuni politice. Un grup parlamentar trebuie s aib cel puin zece deputai. Grupurile parlamentare reflect configuraia politic a Camerei Deputailor. n Camera Deputailor s-au organizat urmtoarele grupuri parlamentare: Grupul parlamentar al P.D.S.R. (social-democrat i umanist) Grupul parlamentar al P.R.M. Grupul parlamentar al P.D. Grupul parlamentar al P.N.L. Grupul parlamentar al U.D.M.R. Grupul Parlamentar al Minoritilor Naionale. Camera Deputailor se ntrunete anual n dou sesiuni ordinare, dar poate fi convocat i n sesiuni extraordinare. Prima sesiune ordinar ncepe n luna Februarie i nu poate depii sfritul lunii iunie, iar cea de-a doua sesiune ncepe n luna septembrie i nu poate depi sfritul lunii decembrie. Sedinele plenare ale Camerei se in n fiecare luni, mari i joi, iar edinele comisiilor permanente au loc miercurea. Ziua de vineri a fiecrei sptmni este consacrat activitii membrilor Camerei n circumscripiile electorale. Directia Dezvoltarea Serviciilor Publice

http://www.oradea.ro /ddssalubr.html Serviciul Salubritate

luarea de masuri pentru buna gospodarire, pastrarea curateniei si aplica norme si sanctiuni contraventionale privind gospodaria comunala pe raza municipiului Oradea. Colaboreaza cu RER-RWE Ecologic Service S.A., URBANA S.A. si cu Corpul Gardienilor Publici. Serviciul Energetic si Servicii Publice urmareste si controleaza desfasurarea urmatoarelor activitati: deservirea populatiei cu apa rece, apa calda, agent termic, iluminat public, transport n comun, intretinere parcuri si spatii verzi si alte servicii publice. Colaboreaza cu APATERM SA, RA-OTL SA, ELECTRICA SA, RAPAS, ELCO SA, RERRWE Ecologic Service SA si cu Corpul Gardienilor Publici. Serviciul Investitii duce la indeplinire obiectivele de investitii ale Primariei Municipiului Oradea. Colaboreaza cu APATERM S.A., RA-OTL S.A., Drumuri Orasenesti S.A. Serviciul Drumuri si Poduri are ca obiectiv urmatoarele: intretinerea si repararea infrastructurii strazilor intretinere semamafoare, indicatoare si marcaje rutiere, si activitatea de taximetrie. Colaboreaza cu Drumuri Orasenesti S.A., Autoritatea Rutiera Romana, RA-OTL S.A. si cu Politia Municipiului Oradea.

http://www.oradea.ro /ddsenerg.html http://www.oradea.ro /ddsenerg.html Serviciul Energetic si Servicii Publice

http://www.oradea.ro/ ddssinv.html http://www.oradea.ro/ ddssinv.html Serviciul Investitii

Orasul ca asezare urbana, constituie un macrosistem social , destinat sa asigure cadrul necesar desfasurarii activitatii membrilor comunitatii atat pentru munca, invatare cit si recreere. Activitatea locala are ca sarcina, dar in primul rand ca deziderat, asigurarea conditiilor pentru buna functionare a societatii, concomitent cu luarea de masuri menite sa elimine disfunctionalitatile aparute (existente) in acest amplu sistem. http://www.oradea.ro Directia Dezvoltarea Serviciilor Publice are in /ddsp.html http://www.oradea.ro componenta sa urmatoarele servicii: Serviciul Salubritate, Serviciul Energetic si Servicii Publice, /ddsp.html Directia Dezvoltarea Serviciul Investitii si Serviciul Drumuri si Poduri. Serviciilor Publice http://www.oradea.ro /ddssalubr.html Serviciul Salubritate asigura conditiile pentru buna functionare a societatii, concomitent cu
377

http://www.oradea.ro/ ddssdrumuri.html http://www.oradea.ro/ ddssdrumuri.html Serviciul Drumuri si Poduri

http://www.oradea.ro/ ddssproiecte.html http://www.oradea.ro/ ddssproiecte.html Proiecte

Proiecte ale Directiei Dezvoltarea Serviciilor Publice.

378

Directia Finante

persoane juridice, documentele cu regim special si actele de corespondent

Directia administreaza veniturile si cheltuielile fiecarui an financiar. SERVICII: Serviciul constatare si impunere persoane juridice - verific modul de calcul, evident si virare a impozitelor si taxelor locale datorate de contribuabili - persoane juridice Serviciul constatare si impunere persoane fizice - are competenta de a verifica impunerea contribuabililor persoane fizice, privind impozitele si taxele locale Serviciul urmrire si ncasare silit persoane fizice - este responsabil de urmrirea si ncasarea creantelor bugetare reprezentnd impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume datorate de persoanele fizice, sume ce se fac venit la bugetul local. Serviciul financiar-contabil - cu compartimentele din subordine asigur ndeplinirea atributiilor cu privire la dezvoltarea economico-social a municipiului, ntocmirea lucrrilor proiectului bugetului propriu, formarea, administrarea si executarea acestuia. Serviciul ncasare si operare date - ncaseaz sumele datorate de contribuabili bugetului local, gestioneaz baza de date si ntretine programele informatice privind ncasarea si prelucrarea veniturilor bugetului Primriei municipiului Oradea Serviciul control comercial si autorizri Biroul analiza si solutionarea contestatiilor, urmrire persoane juridice - rezolv sesizrile, obiectiunile si contestatiile formulate n scris de contribuabili. Urmreste ncasarea la bugetul local a sumelor neachitate la termen de ctre contribuabili - persoane juridice Compartiment registratur - elibereaz adeverinte referitoare la bunurile impozabile si achitarea impozitelor la bugetul local. Compartiment trezorerie - are atributii de casier al sectorului public, asigur evidenta privind executia de cas pentru toate operatiunile de ncasri si plti. Compartiment arhiv - pstreaz dosarele fiscale ale contribuabililor persoane fizice si
379

PROBLEME

ACTE NECESARE

SERVICIUL/ BIROUL

Declaratie impunere tip Copie document provenient (contract vnzare-cumprare, factur, Dosar fiscal alte documente care atest dobndirea, proces impunere verbal receptie) copie extras C.F. persoane juridice schit (unde e cazul) copie cod fiscal timbru fiscal sau chitant timbru cerere tip ultima balant de verificare timbru fiscal Certificat fiscal sau chitant timbru copie dup ultimele viramente persoane juridice privind impozite si taxe locale Certificat de cerere de mn copii dup statutul asociatiei nregistrare pt. legalizat la notariat acordul de asociere legalizat la asociaii de notariat procesul verbal al asociatiei de proprietari proprietari tabel cu membrii asociatiei de proprietari Referate, compensri a debitelor sau alte solicitri ale cerere de mn chitant n original contribuabililor persoane fizice sau juridice, restituiri Adeverinte diverse pentru: - Notare imobile cerere de mn - Existenta patrimoniului - Diverse licitatii Dosar privind Persoane juridice: cerere de nlesnire la plata acordarea ultimul bilant si balanta de verificare situatia nlesnirilor la creditelor curente alte documente utile pt.

S.C.I.P.J.

S.C.I.P.J.

S.C.I.P.J.

S.C.I.P.J. si fizice

S.C.I.P.J.

S.C.I.P.J., S.C.I.P.F.

380

plata impozitelor, taxelor locale si altor venituri datorate de pltitori

rezolvarea cererii not de constatare ntocmit de organele de control ale Directiei Finante

juridice sau fizice

radiere de la politie Compartiment Analiza si solutionarea contestatiilor urmrire persoane juridice

Persoane fizice: cerere de nlesnire la plat alte documente utile pentru rezolvarea cererii not de constatare ntocmit de organele specializate ale Directiei Finante cerere de mn copie act dobindire imobil, extras C.F., schit Dosar scutiri (dup caz) copie carte identitate, facturi, talon pers. fizice de la copie adeverin de la: plata impozitelor - Asociatia Veteranilor de Rzboi si taxelor locale - Lupttorii Revolutiei din 1989, certificat de revolutionar - Asociatia Fostilor detinuti politici Cerere vizat de inspectori teritorial pentru handicapati certificat handicapat I.T.M. factur de Dosar scutire provenient a mijlocului de transport, carte de handicapati pt. identitate, talon, cu mentiunea c mijloace de Scutirea n toate cazurile se acord ncepnd cu transport auto luna urmtoare depunerii documentelor justificative Cerere de autorizare tip Copii dup: - Statut (contractul de societate) - Certificatul de nmatriculare la Oficiul R. Dosar pt. Comertului obtinerea - Autorizatie sanitar de functionare autorizatiilor de - Autorizatie P.S.I. functionarea - Actul de absolvire al formei de pregtire societtilor profesional de specialitate, sau, dup caz, cartea comerciale si a de munc (pt. activitate de alimentatie public si a pers. autorizate comertului cu produse alimentare) n baz Decret- - Autorizatie de construire (pt.constructii noi) sau Lege nr. 54/1990 actul legal de folosire a structurii de vnzare (contract de nchiriere, locatie, contract de proprietate etc - n cazul constructiilor vechi) - Chitant de plat tax autorizatie Dosar radieri Cerere de mn Copie act nstrinare (factur, auto pers. contract vnzare-cumprare,dup caz) Certificat
381

Adrese, sesizri, obiectiuni si Adres scris contestatii la procese verbale de control Adeverinte - de valoare - de plecare definitiv sau temporar din Cerere de mn tar - pt. notari publici - pt. Politie/ alte institutii

S.C.I.P.F.

Compartiment Registratur

S.C.I.P.F.

Serviciul control comercial si autorizri

S.C.I.P.F., S.C.I.P.J.
382

Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului

Gestioneaza datele grafice pe suport magnetic create prin programul pilot G.I.S. pe un contur definit in Zona Centrala a municipiului Oradea de cca. 80 ha., si fisele de imobil aferente.

http://www.orade a.ro/servicii.html http://www.orade a.ro/servicii.html

http://www.orade a.ro/proiecte.html http://www.orade a.ro/proiecte.html

http://www.orade a.ro/relatii.html http://www.orade a.ro/relatii.html

Planificarea programelor de dezvoltare urbana a municipiului, constituie una din preocuparile esentiale ale Directiei Arhitectura Urbanism si Cadastru din structura Primariei prin implicarea consilierilor locali n aprobarea, n conditiile legii, a planurilor de organizare si de dezvoltare a amenajarii teritoriului. Directia Urbanism si Amenajarea Teritoriului este responsabila de coordonarea activitatii de dezvoltare urbana a municipiului in scopul protectiei patrimoniului construit existent si a protejarii cadrului natural prin serviciile de specialitate din structura sa (Serviciul autorizari constructii, biroul autorizari si disciplina n constructii, compartiment urmarire reclamatii si sesizari, Serviciul proiectare prognoza si startegie urbana, biroul cadastru si publicitate imobiliara, biroul banca date urbane, compartiment publicitate si afisaj). Serviciul Autorizari constructii are in competenta emiterea actelor administrative in baza carora se executa lucrarile de constructie conform cadrului legislativ (art.3 Legea 50/1991) si verificarea legalitatii executarii constructiilor. Biroul Cadastru si publicitate imobiliara asigura ntretinerea bazei topografice scara 1:1000 a municipiului si introducerea cadastrului imobiliar-edilitar pe fise de imobile. Serviciul Proiectare prognoza si strategie urbana raspunde de ntretinerea Planului Urbanistic General si elaborarea planurilor urbanistice zonale si de detaliu. Planul Urbanistic General al municipiului Oradea (aprobat in 1995) ofera cadrul legal pentru dezvoltarea orasului structurat pe zone functionale: de locuit, comerciale, industriale. Birou G.I.S. intretine programele informatice utilizate si gestioneaza baza de date urbane specifice activitatii directiei. Administreaza reteaua de calculatoare din directie.
383 384

Integrarea in UE Reforma institutiilor Uniunii Europene 1. Asigurarea reusitei proiectului constructiei europene Procesul de integrare europeana s-a intensificat vizibil dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Amsterdam, prin trecerea la functionarea efectiva a Uniunii economice si monetare, conturarea unor perspective clare de progres in domeniul justitiei si afacerilor interne, iar, in ceea ce priveste politica externa si de securitate comuna (PESC), elaborarea si aplicarea "strategiilor comune. Cu toate aceste progrese notabile, Romania considera ca reusita proiectului constructiei europene impune solutionarea corespunzatoare a problemelor cu incidente directe, de care depinde, in ultima instanta, incheierea cu succes si intr-o perioada rezonabila de timp, a actualei etape de extindere a Uniunii Europene. Doua dintre aceste aspecte se detaseaza ca importanta si se plaseaza in centrul atentiei statelor membre si candidate la Uniunea Europeana": reforma institutionala in perspectiva extinderii si modalitatile de aplicare a principiului flexibilitatii in cadrul UE. Precedenta Conferinta Interguvernamentala si-a incheiat lucrarile in iunie 1997 fara a atinge obiectivul fixat prin Tratatul de la Maastricht, respectiv realizarea reformei institutionale a Uniunii Europene in perspectiva extinderii acesteia. Pe de alta parte, criza din Kosovo a relevat necesitatea unei actiuni externe mai bine sudata, mai autonoma, intr-un cuvant mai europeana. Perspectivele apropiate ale unei extinderi fara precedent a Uniunii Europene, comparabila ca semnificatii cu crearea pietei unice europene si a monedei unice, genereaza sperante intemeiate privind revitalizarea valorilor democratiei la scara continentului european, in conditiile unui progres economic mai bine partajat. In acest sens, se poate afirma ca extinderea constituie nu numai o sfidare majora pentru Uniunea Europeana, ci, deopotriva, si o sansa istorica. Ca viitor stat membru al Uniunii Europene, Romania este deosebit de interesata in a adera la o structura puternica si coerenta, conforma principiilor fundamentale ale constructiei europene si obiectivelor sale de natura politica, economica si sociala, care sa combine armonios un spatiu economic si social comun cu o uniune politica mai vizibila si mai puternica pe scena internationala. Actuala Conferinta Interguvernamentala trebuie sa

creeze bazele solide pentru edificarea unei Europe reunite in cadrul unui spatiu comun al democratiei, libertatii, securitatii, stabilitatii si prosperitatii. 2. Obiectivele Conferintei Interguvernamentale pentru reforma institutionala a Uniunii Europene Actuala Conferinta Interguvernamentala trebuie sa raspunda unei sfidari fara precedent: realizarea schimbarilor institutionale pe care le implica extinderea, astfel incat consecintele acestui proces sa poata fi gestionate de o maniera riguroasa si eficace sau altfel spus, solutiile ce vor fi adoptate vor trebui sa asigure ameliorarea capacitatii decizionale, in paralel cu crearea premizelor pentru adancirea integrarii europene intr-un cadru extins. In lumina dezbaterilor care s-au desfasurat pana in prezent in cadrul Conferintei, precum si a contributiilor prezentate de statele candidate, Romania considera ca rezultatele finale ale Conferintei vor trebui sa raspunda la doua categorii de obiective: Incheierea cu succes a procesului angajat la Amsterdam Lansarea unei noi etape in consolidarea Uniunii Europene prin implicarea directa a statelor candidate. 2A. Incheierea cu succes a procesului angajat la Amsterdam (aspectele institutionale nesolutionate - "leftovers" of Amsterdam) O conditie esentiala pentru ameliorarea capacitatii decizionale si functionarea eficienta a Uniunii Europene este solutionarea aspectelor institutionale ramase deschise la Amsterdam: componenta Comisiei Europene, reponderarea voturilor in cadrul Consiliului si extinderea ariei de aplicare a votului cu majoritatea calificata. Componenta Comisiei Europene "Gardian al tratatelor" si avand misiunea sa apere, in deplina independenta, interesele europene, Comisia Europeana trebuie sa-si mentina caracterul colegial si eficienta in functionare. Ca viitor stat membru al UE, preocupat sa-si asigure o reprezentare adecvata la nivelul acestui organ de baza al Uniunii, Romania impartaseste pozitia exprimata de majoritatea covarsitoare a statelor membre si toate statele candidate la aderare la UE, ca fiecare stat membru sa fie reprezentat printr-un membru in cadrul Comisiei Europene. Pentru a veni in intampinarea temerilor acelora care considera ca un colegiu cu un numar extins de membri ar putea sa ridice dificultati in ceea ce priveste functionarea eficienta a Comisiei, Romania sustine propunerile vizand cresterea rolului presedintelui Comisiei Europene pe linia numirii comisarilor si a unei repartitii cat mai judicioase a portofoliilor si misiunilor intre acestia. Consideram, de asemenea, ca merita a fi examinate propuneri
386

385

in sensul infiintarii unui birou executiv al colegiului, constituirea de echipe de comisari pe baza criteriului tematic sau orizontal, precum si rotatia periodica a posturilor de comisari intre statele membre in functie de importanta politica si functionala a acestora. Reponderarea voturilor in cadrul Consiliului de ministri In vederea intaririi rolului central al Consiliului de ministri in cadrul procesului decizional al Uniunii Europene, simultan cu sporirea legitimitatii sale democratice, Conferinta Interguvernamentala va trebui sa stabileasca o reponderare a voturilor in cadrul Consiliului astfel incat puterea economica si ponderea demografica a fiecarui stat membru sa-si gaseasca o reflectare cat mai fidela in numarul de voturi alocate. Romania sprijina ambele propuneri care se afla in prezent pe masa negocierilor, respectiv: reponderare a voturilor menita sa pastreze echilibrul intre statele mari si mici, completata cu stabilirea unui nou "prag minimal" pentru toate deciziile adoptate cu vot majoritar limitat (pentru a reduce la minimum riscul de blocaj); adoptarea sistemului dublei majoritati, conform caruia o decizie adoptata cu majoritate calificata va trebui sa reuneasca majoritatea simpla a numarului de voturi ale statelor membre cu majoritatea simpla a populatiei Uniunii Europene. Romania impartaseste, in principal, pozitia acelor state membre si candidate la aderare care considera ca cea de-a doua formula ofera avantajul simplitatii si transparentei, in timp ce prima ar necesita noi calcule si praguri la fiecare noua aderare la Uniunea Europeana. Extinderea inevitabila a votului cu majoritatea calificata Cu toate ca, in prezent, marea majoritate a deciziilor sunt adoptate de Consiliul de ministri cu majoritate calificata, exista inca un numar important de decizii care necesita unanimitatea, ceea ce sporeste riscul de blocaj decizional odata cu cresterea numarului si a diversitatii statelor membre. Romania considera ca actuala Conferinta Interguvernamentala va trebui sa consacre principiul conform caruia majoritatea calificata trebuie sa constituie regula, iar unanimitatea exceptia. O astfel de decizie va implica, insa, in mod necesar, stabilirea clara a categoriilor de decizii, indiferent de "pilierul" la care se refera, pentru care regula unanimitatii va fi mentinuta. Suntem de parere ca astfel de decizii ar trebui sa intruneasca urmatoarele caracteristici: decizii care implica ratificarea de catre statele membre, conform propriilor prevederi constitutionale; decizii de natura institutionala de importanta esentiala;

decizii in domenii sensibile ale politicii externe, de securitate si aparare comuna; derogari de la reglementarile comune fixate prin tratate. Totodata, generalizarea progresiva a votului cu majoritatea calificata va trebui sa fie asociata cu dreptul de optiune al unui stat membru de a recurge la abtinerea constructiva (cu exceptia deciziilor privind piata interna) prin invocarea existentei unui interes national vital, fara ca prin aceasta sa impiedice statele membre interesate sa progreseze intr-un anumit domeniu. Angajarea unui proces decizional asupra altor aspecte institutionale, conexe cu cele ramase deschise in Tratatul de la Amsterdam Obiectivele inrudite ale unei mai mari eficacitati si legitimitati democratice necesita luarea in considerare si a altor aspecte institutionale, conexe cu cele de mai sus, precum: functionarea Parlamentului European, a Curtii de justitie si a Comitetului economic si social. O reprezentare adaptata si o mai mare implicare a Parlamentului European in procesul decizional Avand in vedere faptul ca Tratatul de la Amsterdam prevede ca numarul maxim de membri ai Parlamentului European, in conditiile extinderii, sa nu depaseasca cifra de 700, problema care se pune este aceea de a stabili noile modalitati de repartitie a locurilor in cadrul limitei fixate. Pe de alta parte, ar fi oportuna extinderea procedurii de co-decizie a Parlamentului European si Consiliului UE, evolutie care apare ca fiind, in mod firesc, complementara extinderii votului cu majoritatea calificata in cadrul Consiliului si care nu poate decat sa intareasca caracterul democratic al actiunilor Uniunii Europene. Un sistem jurisdictional mai bine adaptat sarcinilor sale Extinderea Uniunii Europene va afecta, inevitabil, capacitatea Curtii de Justitie de a solutiona de o maniera satisfacatoare si in termene rezonabile cazurile care-i vor fi supuse atentiei (deja, in cadrul Uniunii "celor 15" se considera ca incarcatura cu cazuri este excesiva). In vederea mentinerii si sporirii rolului si legitimitatii Curtii de Justitie in randul statelor membre si al cetatenilor acestora, ar fi necesare urmatoarele masuri: - mentinerea actualei reguli - un judecator pe stat membru - si valorificarea avantajului ce ar decurge din cresterea numarului de judecatori prin cresterea numarului curtilor judecatoresti; - instituirea in cadrul Curtii a unei proceduri de urgenta in cazul recursurilor prejudiciabile cele mai sensibile; - transferarea recursurilor prejudiciabile cu caracter "tehnic" tribunalelor de prima instanta.
388

387

 Sporirea rolului si influentei Comitetului economic si social Avand in vedere rolul CES ca for de concertare a intereselor partenerilor economici si sociali la nivelul ansamblului Uniunii Europene, cresterea rolului acestui organism ar fi necesara si oportuna. In situatia in care, in conditiile extinderii, Comitetul economic si social se va confrunta cu o problema similara cu toate celelalte institutii europene sub raportul componentei acestuia, numarul de reprezentanti ce va fi stabilit va trebui sa respecte principiul deja consacrat al egalitatii de tratament intre Comitetul economic si social si Comitetul regiunilor. 2B. Lansarea unei noi etape in consolidarea Uniunii Europene prin implicarea directa a statelor candidate. In conditiile in care perspectiva extinderii a devenit deja un "acquis" care se va traduce prin noi dimensiuni si o mai mare eterogenitate a Uniunii Europene, este greu de imaginat ca, intr-o astfel de configuratie noua, toate statele membre vor manifesta, la un moment dat, aceeasi capacitate si disponibilitate de a se integra in evolutia constructiei europene. Romania, ca si alte state candidate, nu are nici un interes ca, in locul unei "Europe - putere" care sa-si ocupe locul cuvenit pe scena mondiala, sa asiste la instaurarea unei "Europe - spatiu" careia sa-i lipseasca consistenta si mijloacele de afirmare a propriilor interese intr-o lume multipolara. In consecinta, Romania considera ca actuala Conferinta Interguvernamentala trebuie sa asigure o reconciliere a obiectivului extinderii cu cel al aprofundarii integrarii europene, printr-o mai clara definire a posibilitatilor de a recurge la aplicarea "cooperarii intarite" si a principiului flexibilitatii. Ca viitor stat membru al Uniunii Europene, Romania considera, insa, ca extinderea aplicarii acestei noi metode de aprofundare a integrarii trebuie sa raspunda unor cerinte fundamentale, astfel incat principiile fundamentale ale solidaritatii si coeziunii pe care se fondeaza constructia europeana sa nu fie subminate. Aceste cerinte vizeaza: Evitarea crearii de "cluburi exclusive" sau a unui "nucleu dur" impenetrabil, inaccesibil "de facto" noilor aderenti la UE, ca urmare a criteriilor de admitere excesiv de exigente; Statuarea, ca principiu de baza, a caracterului deschis al acestor formule si al obiectivului final ca, progresiv, o astfel de formula sa integreze toate statele membre interesate; Acceptarea principiului si convenirea masurilor necesare de sprijin ca, in timp, toate tarile interesate sa dobandeasca capacitatea de a participa la astfel de formule avansate de cooperare;
389

Stabilirea unui sistem de reguli clare si transparente si a unor mecanisme institutionale adecvate de cooperare si comunicare intre statele participante la "cooperarile consolidate" si celelalte state membre al Uniunii Europene. Deosebit de oportuna ar fi definirea clara a modalitatilor prin care statele neparticipante, initial, la o formula de cooperare consolidata pot sa fie asociate anumitor politici, proiecte si actiuni dezvoltate in cadrul respectiv; Aplicarea principiului unanimitatii tuturor statelor membre UE in adoptarea deciziilor fundamentale referitoare la crearea unor eventuale noi institutii sau elaborarea de noi tratate cu caracter constitutional care, inevitabil, vor viza, in perspectiva, toate statele membre UE. Romania considera ca o astfel de abordare ar facilita si favoriza flexibilitatea necesara in cadrul Uniunii Europene, astfel incat statele membre sa poata progresa in aprofundarea acquis-ului comunitar, conform propriilor capacitati, si care, prin puterea exemplului, ar oferi stimulente necesare tuturor tarilor interesate sa participe la posibilele noi forme de cooperare avansata. 3. Incheierea cu succes a lucrarilor Conferintei Interguvernamentale premisa a unei extinderi logice si echitabile Din considerente de ordin istoric si din ratiuni de natura politica si morala, este in interesul comun al Uniunii Europene si al statelor candidate la aderare ca procesul de extindere sa avanseze in ritm sustinut si sa se incheie cu succes, pentru a pune capat unei ere de separare a popoarelor europene. Vointa politica a Uniunii Europene de a urma un calendar angajant si, in acelasi timp, realist in procesul de extindere depinde intr-o masura decisiva de finalizarea cu succes a lucrarilor Conferintei Interguvernamentale pana la Consiliul European de la Nisa din decembrie a.c. In opinia Romaniei, incheierea cu succes a lucrarilor CIG implica satisfacerea mai multor cerinte: deciziile ce vor fi adoptate sa permita adaptarile institutionale necesare astfel incat, dupa Consiliul European de la Nisa, Uniunea Europeana sa fie pregatita pentru integrarea tuturor statelor candidate la aderare; formulele ce vor fi convenite sa asigure un tratament egal al actualelor si viitoarelor state membre ale UE, astfel incat principiile fundamentale ale egalitatii si solidaritatii sa fie pe deplin respectate; in masura in care consensul nu va fi posibil in cazul unor proiecte mai ambitioase, cum ar fi integrarea Cartei drepturilor fundamentale

390

in tratat, convenirea mecanismelor de realizare a politicii comune de securitate, clarificarea tuturor aspectelor legate de cooperarea consolidata, astfel de chestiuni nu trebuie sa devina un motiv de amanare a incheierii lucrarilor actualei CIG, reflectia si dezbaterile asupra lor putand sa continue intr-un alt cadru sau sa fie reluate cu prilejul unei noi conferinte interguvernamentale; in eventualitatea organizarii unei noi CIG pentru solutionarea aspectelor mentionate mai sus, dupa prima etapa a extinderii, aceasta nu trebuie sa aduca nici o modificare conditiilor de aderare pentru statele candidate care vor adera la UE la o data ulterioara. Avand in vedere sfidarile multiple pe care le ridica cel mai vast si mai ambitios proces de extindere cu care s-a confruntat pana in prezent Uniunea Europeana, Romania impartaseste opinia ca reusita acestui proces depinde direct de convenirea si transpunerea in practica, intr-o perioada rezonabila de timp, a adaptarilor institutionale necesare. Fiind o conditie necesara a reusitei, reforma institutionala nu trebuie sa devina, in nici un caz, un pretext pentru intarzierea acestui proces. Putini sunt cei care mai pun la indoiala necesitatea si oportunitatea unei comunitati europene extinse care sa combine avantajele si atributele unui spatiu economic unic cu cele ale unei uniuni politice, ale unei identitati europene de securitate si aparare si ale unui model de coeziune sociala, avand propria sa specificitate. Singura perspectiva viabila este aceea de a construi impreuna o Europa largita a tolerantei si solidaritatii, fondata pe valorile democratiei, ale egalitatii in drepturi, libertatii, securitatii si justitiei. Din aceasta perspectiva, deopotriva ambitioasa si generoasa, Romania spera si conteaza pe incheierea cu succes si, in spirit constructiv, a lucrarilor Conferintei Interguvernamentale in perioada presedintiei franceze a Consiliului UE. Departamentul Afaceri Europene Directia Cooperare Politica si Dezvoltari Institutionale octombrie 2000

Guvernul Romaniei Ministere Ministerul de Externe Ministerul Integrarii Europene Ministerul Finantelor Publice Ministerul de Justitie Ministerul Apararii Nationale Ministerul de Interne Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Ministerul Industriei si Resurselor Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei Ministerul Turismului Ministerul pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie Ministerul Educatiei si Cercetarii Ministerul Culturii si Cultelor Ministerul Sanatatii si Familiei Ministerul Tineretului si Sportului Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor Ministerul Administratiei Publice Ministerul Informatiilor Publice Ministerul Coordonator al Secretaritului General al Guvernului Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul Ministerul pentru Privatizare

391

392

Cabinetul Ministrului tel. 311.22.66 fax. 315.53.89 Cabinete Secretari de Stat Doru Crin Trifoi tel. 411.75.75 fax. 314.29.19 e-mail: dtrifoi@just.ro Costache Ivanov tel. 312.39.30 fax. 310.01.14 e-mail: aivanov@just.ro Cristina Luzescu tel. 310.07.29 fax. 310.30.78 e-mail: cluzescu@just.ro Secretariatul General, Relatii Publice si Relatia cu ONG-uri tel. 312.40.23 fax. 312.40.23 Serviciu de Imagine, Protocol si relatii cu Mass-Media tel. 313.80.70 fax. 315.53.89 e-mail: gcusnare@just.ro Organizare Organizarea Ministerului Justitiei este stabilita prin HG nr.9/09.01.2001 in urmatoarea structura: Organigrama format *.doc

Guvernul Romaniei Ministere Ministerul de Justitie http://domino.kappa.ro/guvern/ministere.nsf/07fb1c6c7 be6845bc22564bf003c18c5/85104e9527079c55c22569 ed00528165?Navigate&To=Prev http://domino.kappa.ro/guvern/ministere.nsf/07fb1c6c7 be6845bc22564bf003c18c5/85104e9527079c55c22569 ed00528165?Navigate&To=Prev http://domino.kappa.ro/guvern/ministere.nsf/07fb1c6c7 be6845bc22564bf003c18c5/85104e9527079c55c22569 ed00528165?Navigate&To=Next http://domino.kappa.ro/guvern/ministere.nsf/07fb1c6c7 be6845bc22564bf003c18c5/85104e9527079c55c22569 ed00528165?Navigate&To=Next Ministrul de resort In calitatea sa de organ al Autoritatii Executive, Ministerul Justitiei nu are nici o posibilitate de a interveni in activitatea de judecata, deoarece ar incalca principiul separatiei puterilor in stat, realizarea actului de justitie fiind atributul exclusiv si suveran al instantelor judecatoresti, potrivit art. 125 alin. 1 din Constitutie. Adresa: Bucuresti, Sector 5, strada Apolodor nr.17

393

394

Cabinete demnitari Ministru Secretari de Stat (4) Compartiment de control - Inspectia Generala si Audit Intern Secretariat General Secretar General Secretar General Adjunct Compartimente cu specific administrativ Directia Secretariat General, Relatii cu Publicul si Cooperare cu ONG Directia Organizare si Resurse Umane Directia Economico-Administrativa si de Investitii Directia de Informatica Juridica si Statistica Directia Programe si Prognoze Serviciul Contencios Serviciul pentru Imagine Publica, Protocol si Relatia cu Mass-media Compartiment cu specific legislativ Directia Elaborare Acte Normative, Avizare si Studii Compartimente coordonatoare ale unor activitati specifice sistemului de justitie Directia Judiciara Directia de Reintegrare Sociala si de Supraveghere a Persoanelor Condamnate Directia Instantelor Militare Directia Publicitate Mobiliara, Imobiliara, Notari Publici si Executori Judecatoresti Compartimente responsabile pentru relationarea cu alte institutii si organisme interne si internationale. Directia Relatii Internationale, Integrare Europeana, Euroatlantica si pentru Drepturile Omului. Directia Agentului Guvernamental Directia Relatia cu Ministerul Public si Prevenirea Criminalitatii Consilier Diplomatic Unitati aflate in subordinea Ministerului Justitiei Institutul National al Magistraturii Centrul de Pregatire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate Institutul National de Expertize Criminalistice Directia Generala a Penitenciarelor Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie
395

Directia Medicala Centrul de pregatire a magistratilor, a grefierilor si a celuilalt personal din sistemul justitiei Sovata Centrul de pregatire a magistratilor, a grefierilor si a celuilalt personal din sistemul justitiei Barlad Regia Autonoma Multiproduct

Atributiile Ministerului Justitiei stabilite prin Hotararea de Guvern de organizare si functionare planificare strategica fundamentarea si elaborarea Programului de guvernare in domeniul justitiei reglementare si sinteza realizarea cadrului normativ si institutional necesar organizarii si functionarii sistemului justitiei. reprezentarea statului roman (pe plan intern si extern) in domeniul specific de activitate (cooperare juridica internationala, proceduri jurisdictionale) asigurarea aplicarii si respectarii in mod unitar a reglementarilor legale privind organizarea si functionarea institutiilor si unitatilor subordonate sau coordonate, precum si cele privind exercitarea unor profesii juridice. Rolul Ministerului Justitiei in indeplinirea programului de guvernare in domeniul justitiei Ministerul Justitiei detine un rol esential in reforma justitiei, fiind vectorul fundamental al acesteia; infaptuirea programului guvernamental in domeniul justitiei, al ordinii publice si al drepturilor cetateanului incepe si se sfarseste in aria competentelor Ministerului Justitiei, chiar daca la realizarea lui contribuie si alte componente al puterii executive si, nu in ultimul rand, puterea judecatoreasca. Reconsiderarea reformei in domeniul justitiei Democratizarea si ridicarea justitiei romane la nivel european sporirea gradului de independenta a sistemului judiciar depolitizarea intregului sistem judiciar redefinirea starii de inamovibilitate a judecatorilor si de stabilitate a procurorilor consolidarea statutului magistratului sporirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii in cresterea calitatii
396

corpului magistratilor redarea autoritatii procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie si asigurarea independentei membrilor Ministerului Public revederea reglementarilor care au indepartat justitia de cetateni cresterea rolului Curtii Supreme de Justitie prin extinderea competentei ca instanta de control judiciar in vederea stabilizarii si unificarii practicii judiciare Modificarea si completarea legislatiei procesuale simplificarea procedurilor judiciare asigurarea respectarii garantiilor procesuale extinderea motivelor de recurs in anulare pentru desfiintarea hotararilor irevocabile care se dovedesc a fi temeinice si nelegale. garantarea efectivitatii hotararilor judecatoresti prin extinderea si diversificarea serviciilor de executari. introducerea, in legislatia procesual penala, a institutiei judecatorului de instructie Promovarea unei politici de crestere a prestigiului magistratilor elaborarea proiectului Codului deontologic al magistratilor imbunatatirea substantiala a pregatirii profesionale cu accent pe componenta etica imbunatatirea salarizarii si acordarea unor drepturi potrivit importantei functiei indeplinite Preluarea acquis-ului comunitar armonizarea legislatiei nationale cu exigentele legislatiei internationale si ale Uniunii Europene, in acord cu situatia economica si sociala din Romania intarirea sistemului juridic in vederea armonizarii acestuia cu legislatia UE Prevenirea si controlul criminalitatii reglementarea riguroasa a raspunderii ce revine procurorilor in vederea eradicarii abuzurilor si ilegalitatilor savarsite in timpul serviciului simplificarea si sporirea eficientei structurilor departamentelor din ministerele de resort, pentru eliminarea paralelismelor si disfunctionalitatilor cresterea eficientei cooperarii dintre Ministerul Justitiei, instantele judecatoresti, Ministerul Public si Ministerul de Interne.
397

intarirea actiunilor de prevenire si control al criminalitatii pentru limitarea si stoparea acesteia infiintarea unui Institut National de Criminologie pentru diagnoza si prognoza fenomenului infractional Combaterea coruptiei completarea si inasprirea legislatiei actuale in scopul eliminarii birocratiei si pentru asigurarea unor formulari clare si transparente, pentru eliminarea posibilitatilor de interpretare subiectiva sau arbitrara a legii. participarea la activitatea Comitetului National pentru Prevenirea Criminalitatii si la elaborarea Programului National de Prevenire a Coruptiei impreuna cu Departamentul de Control al Guvernului infiintarea unui singur oficiu de primire a solicitarilor cetatenilor

Totodata, Ministerul Justitiei asigura indeplinirea programelor internationale de asistenta financiara in infaptuirea reformei in justitie, printre care se numara: Programul PHARE cu Uniunea Europeana United States Information Services United States Agency for International Development Departamentul Justitiei al SUA Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Fundatia pentru o Societate Deschisa (Soros) Programul cu Banca Mondiala Programul pentru probatiune derulat prin intermediul fundatiei Know How Fund

Din agenda de lucru a Ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu Ministrul Justitiei Rodica Stanoiu a avut convorbiri pe data de 16 ianuarie cu dl. Andrew Vorkink director pentru Romania al Bancii Mondiale si dl. Ziad Alahdad seful Misiunii rezidente in Romania al Bancii Mondiale, pe probleme interesand reforma judiciara si legislativa din Romania, reforma administratiei publice, stadiul derularii proiectelor finantate de Banca
398

Mondiala aflate in responsabilitatea Ministerului de Justitie. De asemenea, prin reprezentantii sai Banca Mondiala si-a manifestat disponibilitatea de a acorda guvernului asistenta financiara si asistenta tehnica. Ministrul Justitiei Rodica Stanoiu a primit tot pe data de 16 ianuarie o delegatie a Uniunii Europene compusa din dl. Enrico Grillo Pasquarelli si dl.Fokion Fotiadis. S-au discutat probleme legate de programul de aderare europeana si prioritati ale Ministerului Justitiei din perspectiva de guvernare, cu precadere democratizarea si ridicarea justitiei din Romania la nivel european. Ministrul Rodica Stanoiu a avut, de asemenea, o intalnire cu dl. Mark Mayer, reprezentantul firmei Herzfeld And Rubin in probleme ce intereseaza in special existenta firmelor de avocati straini in Romania. Pe data de 17 ianuarie, ministrul justitiei Rodica Stanoiu a participat la sedinta Consiliului Superior al magistraturii. Au fost analizate recomandarile ministrului justitiei privind transferarea, promovarea, numirea si eliberarea din functie a unor magistrati. C.S.M. a analizat recomandarea ministrului justitiei si a hotarat sa propuna Presedintelui Romaniei numirea la Curtea Suprema de Justitie a domnului Florin Costiniu si numirea la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti a domnului Joita Tanase. Joi, 18 ianuarie, ministrul justitiei Rodica Stanoiu a primit o delegatie a Ambasadei S.U.A. la Bucuresti condusa de dl. ambasador James Rosapepe. Au fost discutate aspecte legate de reforma justitiei in Romania, prioritati ale Ministerului de Justitie, programe in desfasurare, initierea unor noi programe impuse de realitatea romaneasca. Domnul ambasador James Rosapepe s-a aratat deosebit de interesat de problematica Ministerului de Justitie, manifestand dorinta de a oferi ajutorul necesar in vederea democratizarii si ridicarii justitiei din Romania la nivel international. Site-ul ministerului: http://www.just.ro/

Serviciul Patrimoniu Public si Privat

Domeniu de Conditii activitate doar pentru construire; prin licitatie public; exceptie : fr 1. Concesiuni licitatie public - terenurile terenuri destinate extinderii la constructia existent sau utilitti publice; acordul Consiliului Local;

Acte necesare cerere; plan de situatie; schit cadastral; exstras de Carte Funciar, actualizat; dup caz: aviz C.M.U.A.T.; certificat de Urbanism sau, dup caz, P.U.D.

plan de situatie; schit cadastral; prin licitatie public; Regulament exstras de Carte Funciar, 2. Vnzri de vnzare a terenurilor din actualizat; Plan Urbanistic de terenuri domeniul privat al Municipiului detaliu (P.U.D.); Raport de Oradea acordul Consiliului Local evaluare a terenului; prin licitatie public; acordul Consiliului Local pentru copie cod fiscal; copie Certificat 3. nchirieri de nmatriculare la Registrul organizarea licitatiei; conform terenuri Regulamentului privind Comertului; copie Statutul domeniu organizarea si desfsurarea societtii; procesul verbal de public comertului stradal n municipiul adjudecare a licitatiei; Oradea; Dri n administrare: regiilor autonome; institutiilor publice; 4. Dri n Dri n folosint gratuit: folosint societtilor si institutiilor de cerere; plan de situatie; schit gratuit sau utilitate public sau binefacere cadastral; exstras de Carte dri n recunoscute ca persoane juridice, Funciar, actualizat; administrare n scopul ndeplinirii unor a terenurilor activitti ce satisfac cerintele cettenilor municipiului; acordul Consiliului Local
400

399

cerere; Pentru terenurile care fac 5. Schimburi obiectul schimbului : extras de acordul Consiliului Local de teren Carte Funciar actualizat; plan de situatie; Raport de evaluare al terenurilor; Conform Regulamentului privind cerere; copie cod fiscal; copie organizarea si desfsurarea Certificat de nmatriculare la comertului stradal n municipiul Registrul Comertului - pentru 6. Ocupare Oradea: de srbtori: Crciun, persoane juridice; copie loc public Anul nou, Pasti, 1,8 martie, ziua Autorizatie eliberat n ocazional mortilor; circuri, parcuri de conformitate cu Decret-Lege distractii; actiuni nr.54/1990 - pentru persoane promotionale,etc. fizice;

PREFECTURA JUDETULUI TIMIS INFORMATII GENERALE Denumire : judetul Timis Resedinta: municipiul Timisoara Suprafata: 8697 Kmp, cel mai intins judet din tara (3,6% dinteritoriul Romaniei) Amplasare geografica Este situat in partea de vest a tarii. Se invecineaza la nord-vest cu Ungaria, la sud-vest cu Iugoslavia, la est cu judetul Hunedoara, la nord cu judetul Arad, iar la sud-est cu judetul Caras-Severin Reprezinta un nod important din punct de vedere al legaturilor internationale: pe cale rutiera si pe cale ferata cu Belgradul, iar prin Arad Nadlac cu Budapesta, Viena, Berlin. Populatie: La 1 iunie 1997 : 692.688 locuitori, din care in Timisoara 332.631 locuitori. Nationalitati: La recensamantul din 7 ianuarie 1992 - 80,1% romani, 9,0% maghiari, 3,8%germani, 2,4% sarbi, 2,1% tigani, 0,9% bulgari. Religii: La recensamantul din 7 ianuarie 1992 - 78% ortodocsi, 13,3% romanocatolici,2,7% penticostali, 2,3% reformati, 1,2% baptisti, 1,1% grecocatolici. Unitati teritorial - administrative : 2 municipii - Timisoara si Lugoj,5 orase Buzias, Deta, Faget, Jimbolia, Sinnicolau Mare si 75 comune. Prefectura: Guvernul numeste, cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet. Prefectul este reprezentantul Guvernului si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelorsi ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Prefectura functioneaza ca institutie publica cu personalitate juridica,menita sa indeplineasca prerogativele conferite, prin acte normative, prefectului.

401

402

Echipa de conducere a Prefecturii: Prefect : Prof. Dr. Ing. Horia Ciocarlie Subprefect : Ing. Ionel Dorel Gatlan Secretar general : ing. Dan Bara Contactati-ne la adresa: mailto:%20pref@banat.ro

403