Cercetarea Ta

Numele Tău, curând va să se cheme

În faţa hotărârilor supreme
Căci toate câte sunt au o măsură
Tu poţi fi diamant sau poţi fi zgură.
Să-l cercetăm,o voce se aude.
Sub haina aparenţei ce se-ascunde??
Se dă răspuns : să plece e pătat!
Sau alt răspuns : să vină e curat!
Să-l cântărim.În cumpăna cea dreaptă
Să-i punem orice gând şi orice faptă.
E prea uşor e pleavă, deci, zvârliţi-l!
Sau este bun, e plin de rod,primiţi-l!

Şi să-l probăm în foc de încercare

Cuptorul să se-ncingă tot mai tare.
E lut - priviţi-l cum se prăbuşeşte!
Sau, este aur, strălucirea-i mai mult creşte!

Numele Tău curând va să se cheme

În faţa hotărârilor supreme,
În faţa judecăţilor cereşti,
E vremea să te- ntrebi şi tu ce eşti.

Căci toate câte sunt au o măsură,

TU- poţi fi diamant sau poţi fi zgură!
AMIN!
Daţi-mi o haină
Aud un glas de înger
Străfulgerînd pămîntul
Încă puţină vreme şi Domnul va veni
Sufletul mi l-am privit îngrozit
Întrebîndu-mă
În ce veşmînt pe Domnul voi primi?...
Strigînd
Am prins s-alerg pe drumurile lumii
Daţi-mi o haină!
Şi meşterii omenirii
Ieşiră la porţi cu haine mulţime
Dar fiecare veşmînt ce mi se-ntinde
E-o falsă splendoare
Ce-ascunde o zdreanţă
Şi îngerul vestind venirea lui Isus
L-aud tot mai aproape
Doar cîţiva paşi mai are Domnul
Pîn' la mine
Zăresc printre lacrimi de nevrednicie
Minunea zilei Lui de lumină
Iar haina ce-o port
E încă din ce în ce mai murdară
Daţi-mi o haină!
Să m-ascund în suflet
Şi să mi-o ţes acolo
Dar sufletul îmi e pustiu
Şi-o haină cu care să-L întîmpin
Pe Domnul
Încă nu am, încă nu ştiu...
Prietenii-au fugit
Vrăjmaşii rîd de mine
Dar tot mai strig şi tot mai plîng
Şi tot mai sper.

Iubirea
Un univers de taine e iubirea
In care minunile alearga
Strigandu-si fiecare fericirea
Fara sa stim unde se duc
De unde vin...
Ce n-a mai fost vazut
Ea la lumina scoate
Din adancimi de noapte
Se -ntruchipeaza-n mii si mii de forme
S-aline durerile enorme
Mereu aceeasi este
Si alta tot mereu
S-o stii e greu,
S-o ai, mai greu.
E forta neinfranta
Si-n lacrimi mangaiere sfanta
De vrei s-o prinzi iti scapa
Ramane de-o alungi
Nu-i poti fixa hotare
Nici drum de alergare...
Cand o privim de fiecare data
Alt chip ne-arata
Aceeasi lumina
In alte straluciri reflectata
Cand limpezimea ei
Nu pare-a fi deplina
Nu ea
Ci privirile noastre-s de vina
Ea rascoleste un timp de taine nepatruns
Ce sta din veac ascuns
Ea cerul ni-l aduce
Si raza ei pe noi in cer ne duce
Ca sa-i privim marirea
Si sa putem trai...
Dumnezeu in chip de iubire ni Se va ivi
Iubirea?Priviti-o pana-n Golgota urcand
Pana-n Rusalii crescand
Botezul crucii revarsand peste lume
Mantuirii dand nume
Apoi,
De parca globul urias de lumina
S-ar sparge
Undeva intre cer si pamant
Ca-ntre doua catarge
Un fulger cazut
Prefacandu-se-ntr-un ocean de stropi
De fericire
In cele de zi cu zi
Intra minunata iubire
Ca s-o gasim in caminul dragostei
In cantecul de dimineata si de seara
In jocul copiilor sub cerul de vara
In chip de prieten sau afectiune
Pentru cele sfinte devotiune
Din cele mai temute violente
Rasare cu blandete
Pe un obraz lovit si prea durut
E un sarut
Cand lumea striga in nestire
Si intr-o prea adanca singuratate
Soapte,de sperante soapte
E sacrificiu si iertare
Fagaduinta ca din moarte-i liberare
Un dar ceresc
In inimile noastre-alunecand
Fara sa stim de cand si pana cand
Nu-i treaba noastra-a masura hotare
Si nici a zugravi infatisare
Sau sa-ntrebam de ce si cat si cum...
Menirea noastra-i sa urmam
Spre sus frumosu-i drum
Lasandu-ne condusi de ea
Totul jertfind ca s-o avem
Crescand din ce in ce mai buni
IUBIRE-VESNICE MINUNI!

La cruce
Multime de drumuri se-ntretaie
Care-ncotro
Printre ele drumul fericirii cautam
Cineva tot arunca indoieli si intuneric
Sa renuntam
Cineva tot ne imbie
Pe carari placute,usoare
Spre-a ne rataci pasii
Prin locuri inselatoare
Si totusi
Prin bezna cautand adevarul
Chiar in teama zilei de maine
Infometati de-a vietii pline
Nu stam pe loc
O lumina cereasca ne risipeste jalea
Pe cruce
Sapat in aur si-n vreme si-n foc
E scris:
PE AICI ESTE CALEA!
Prea adesea simtim inima mult ravasita
Si-o vedem cum incearca
Urmele pacatului sa stearga
Ascunzandu-si chipul de rusine
Sub o masca de bine
Crezand ca astfel se uita trecutul
Dar vine-o zi
Cand in durere sufletul
Iti leapada nevrednicia sa
Si chiar in marele foc
In care ne arde 'cercarea
Zarim stralucind sus pe cruce
AICI ESTE RABDAREA
De multe ori Legea
Prea aspra ne pare
Mai dura decat o chemare la bine
Si-adesea bem o cupa de lacrimi amare
Prea multe bucurii si placeri
Inima ne-o prefac in ruine
Si totusi
Chiar si in zbaterea noptii
Cand in noi se agita
Nelinistea-ntelegeii cumplita
Printre presimtirile sumbre-ale mortii
Ca pe un tarm de lumina
O carare spre cruce se face
AICI ESTE PACE!
Mai e puţin pînă-n seara lumii
Doamne, mai e puţin pînă-n seara lumii
Şi încă n-am făcut nimic pentru Tine.
Atîta dragoste în inimă-mi coboară,
Cuvînt şi faptă voi găsi pentru slujire?...

Aş clădi o cetate
Cu ziduri puternice, cu turnuri înalte
Cu porţi deschizîndu-se larg
Spre departe
Cu temple-ncărcate-n balsam de-nchinare
Să intre oricare
Spre rugă, iertare...
Dar, Doamne, port în gîndu-mi
Cetatea mult promisă
Ce-aşteaptă pregătită în cerul Tău
Cel sfînt
Minunea m-atrage-aşa de mult
Că uit de-orice cetate pe pămînt

Aş săpa o fîntînă
Cu limpezi izvoare curgînd într-o pace
Deplină
Ca şi cum apa ei
Ar putea să-Ţi fie-alinare
Pe drumul fierbinte spre cruce
Ca şi cum stropii ei
Ar putea să mai strige-acel strigăt
„Mi-e sete“
Dar, Doamne,
Am auzit de apa vie
Din fîntînile cerului
Cu cumpenele lor sprijinite de stele
Şi nu mai ştiu decît s-aştept
Să-Ţi văd iubirea oglindită-n ele

Aş aprinde o lumină
De parc-aş mai putea cu ea
S-alung întunericul din noaptea trădării
Să fac să se vad-adevărul
În pridvorul roman
În care Pilat
În loc să-şi spele conştiinţa
Îşi spală mîinile...
Aş aprinde o lumină
Şi-aş pune-o la răscrucea rătăcirilor
Acolo unde bîjbîie lumea
Neştiind încotro...

Dar, Doamne,
Am auzit de-o ţară a luminii
La Tine sus, în care heruvimii
Te laudă zburînd printre jerbe de stele...
Şi de atunci mă tot întreb
Ce lumină să-Ţi aprind aş putea?

Poate doară - Inima mea...