Revista 3

INVESTEŞTE Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial
ÎN Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

OAMENI!
MATEMATICĂ – FIZICĂ – CHIMIE
Revistă pentru elevi şi profesori
DECEMBRIE, 2011
Revistă pentru elevi şi profesori
1
Decembrie, 2011 – Nr. 3
COLECTIVUL DE REDACŢIE
Prof. Tatiana MĂRĂNDICI – Manager de proiect

Prof. Larisa SCÎRLEA – articole fizică şi chimie
Prof. Marius MAZILU – articole matematică
Prof. Emil PĂDUREŢU – copertă, tehnoredactare computerizată şi design
Prof. Ştefania Alina MŰLLER - corectură
ISSN 2069 – 4393
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA EDITURII NOVA DIDACT
Director/Redactor Şef: Prof. Cornelia PAPUZU

Administrator financiar: Varinia DUMITRANA
2
INTRODUCERE ................................................................................................................................. 6
Profesor Mărăndici Tatiana - manager de proiect
MATEMATICĂ ……………………………………………………………………………………………………………………………...7
Principiul invariantului și probleme de colorări la nivelul clasei a V-a ……………………….…… 8
Profesor Mazilu Marin ................................................................................................................... 8
Rebusuri matematice ......................................................................................................................... 13
Profesor Diaconu Marta .............................................................................................................. 13
Congruenţe modulo n. Indicatorul lui Euler ...................................................................................... 15
Aplicaţii ............................................................................................................................................. 15
Profesor Dinu Gigi-Daniel ............................................................................................................ 15
Profesor Dinu Maria ..................................................................................................................... 15
Un rezultat pentru numere prime ....................................................................................................... 18
Profesor Dinu Gigi-Daniel ............................................................................................................ 18
Rezolvarea unor ecuaţii în mulţimea numerelor prime ..………………………………………..2020
Profesor Genoiu Leon ................................................................................................................... 20
Probleme propuse pentru gimnaziu ................................................................................................... 23
Profesor Ion Marcel Neferu.......................................................................................................... 23
Probleme rezolvate pentru gimnaziu ................................................................................................. 25
Profesor Diaconu Marta .............................................................................................................. 25
Descoperiri matematice care au marcat omenirea ............................................................................. 29
Profesor Pădureţu Emil ............................................................................................................... 29
3
Amuzamente matematice …………………………………...………………………...………………….. 32
Profesor Dobre Dumitru
FIZICĂ ………………………………………………………………………………………………………………………………………..35
Ideile faimoase ale lui Arhimede ....................................................................................................... 36
Elev Toşu Tiberiu, clasa a VI-a A ................................................................................................. 36
Coroana de Aur .......................................................................................................................... 36
Șurubul lui Arhimede ................................................................................................................. 36
Gheara lui Arhimede .................................................................................................................. 37
20 de lucruri pe care nu le ştiai despre… magnetism ........................................................................ 37
Profesor Stan Anişoara ................................................................................................................. 37
Fenomene acustice ............................................................................................................................. 38
Eleva Preda Daria ......................................................................................................................... 38
Fluidele lui Bingham ......................................................................................................................... 40
Profesor Manuela Maria............................................................................................................... 40
Magnetism şi electromagnetism ........................................................................................................ 42
Eleva Teodorescu Maria ............................................................................................................... 42
Pasiunea mea… ................................................................................................................................. 44
Eleva Teodora Bunea ................................................................................................................... 44
Un pahar cu apa poate fi golit cu ajutorul unei sticle pline ............................................................... 45
Profesor Ionescu Katarina ............................................................................................................ 45
Determinarea tensiunii dintr-un fir ................................................................................................. 47
Profesor Gheorghe Colţan ........................................................................................................... 47
Test iniţial pentru clasa a VI-a ........................................................................................................... 50
Profesor Barbu Liliana ................................................................................................................. 50
Fişă de lucru „Mişcare şi repaus”, clasa a VI-a ................................................................................. 53
Profesor Barbu Liliana ................................................................................................................. 53
4
Rătăcire .............................................................................................................................................. 58
Eleva Popa Elena Daciana ........................................................................................................... 58
Teoria relativităţii aplicată în literatură ............................................................................................. 59
Profesor Niţoiu Ana ..................................................................................................................... 59
CHIMIE …………………………………………………………………………………………………………………………………..…….62
Pionieri ai şcolii româneşti de chimie ................................................................................................ 63
Profesor Diana Mazilu .................................................................................................................. 63
Pasiune şi perseverenţă .................................................................................................................... 65
Eleva Munteanu Andreea Mihaela ............................................................................................ 65
Probleme propuse .............................................................................................................................. 67
Profesor Ciurduc Ludmila ........................................................................................................... 67
Construiți-va singuri hârtie indicatoare! ............................................................................................ 69
Profesor Daria Petcu ..................................................................................................................... 69
Test de verificare – Laborator ............................................................................................................ 70
Profesor Ciurduc Ludmila ........................................................................................................... 70
5
INTRODUCERE
Schimbările recente din Europa contemporană, care se confruntă cu problema lărgirii și cu
cea a afirmării globale a Uniunii Europene în lume, conferă educației în general și în mod particular
educației în domeniul științei și tehnicii o importanță majoră.
În contextul accelerării revoluției digitale, a adaptării intr-o societate a cunoașterii și a
facilitării inserției pe piața muncii, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea implementează proiectul
POS DRU/17/1.1/G/20765, cu titlul „Şcoala viitorului!” – Împreună pentru o societate bazată
pe cunoaştere” proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
Perioada de implementare a proiectului este: 01.04.2010 – 31.03.2012.
Bugetul proiectului: 1.811.595 lei.
Obiectivul general al proiectului:
Îmbunătățirea nivelului de educație din județul Vâlcea, în perspectiva pregătirii elevilor
pentru o societate și o economie bazată pe cunoaștere, prin ameliorarea decalajului existent între
elevii proveniți din medii sociale diferite.
Obiectivele specifice :
1. Facilitarea accesului la informație și la mijloacele moderne de învățare în domeniul
matematicii și științelor exacte, a unui număr de 500 de elevi din județul Vâlcea, în perspectiva
pregătirii pentru o societate şi pentru o economie bazate pe cunoaştere;
2. Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere școlară pentru un număr de 500 de elevi
proveniţi din judeţul Vâlcea, în vederea accesului la o carieră cu nivel înalt de calificare, oferind
premizele afirmării acestora și prevenind marginalizarea;
3. Dezvoltarea de programe de pregătire și de instrumente de evaluare a elevilor în
domeniile matematică, fizică și chimie, la nivel performant;
4. Îmbunătățirea capacităţii de a lucra în echipa a grupului țintă, prin dezvoltarea unor
produse software atractive de predare în domeniul matematicii și științelor, în vederea creșterii
utilizării mijloacelor IT în procesul instructiv.
Proiectul asigura oportunități egale pentru elevii capabili de performanță, având aptitudini în
matematică, fizică sau chimie, indiferent de mediul de proveniență, în vederea facilitării accesului
acestora la studii superioare și la profesii cu grad înalt de calificare.
De asemenea, prin sprijinirea grupului țintă în accesarea mijloacelor moderne de pregătire,
proiectul contribuie la ameliorarea decalajului existent între elevii proveniți din medii sociale
diferite, la creșterea abilității de a lucra în echipă și la combaterea marginalizării.
Într-o lume în care progresul tehnologic rapid cere înalte competenţe, mereu actualizate,
proiectul vizează formarea tinerilor ca participanţi activi în economia bazată pe cunoaştere şi
stimularea dezvoltării abilităţilor acestora pentru știință și economia digitală având ca efect
creşterea ratei de participare a acestora pe piaţa muncii. Pe termen scurt acest proiect poate
identifica și perfecţiona resurse umane pentru dezvoltarea sectoarelor ce necesită înaltă
competitivitate pe piața globală.
Pe termen mediu și lung, generaţiile de copii crescuți și educați la maximul capacitații lor
vor contribui la nașterea unei societăți cu adevărat avansate, ridicând mintea umana la nivelul
complexității naturii, nu coborând natura la nivelul minții umane.
Profesor Tatiana Mărăndici – manager de proiect
6
7
Principiul parității. Principiul invariantului
Profesor Mazilu Marius
Principiul invariantului
Există probleme în care se dă un anumit obiect asupra căruia se efectuează anumite

transformări. În general se cere să se arate că, în urma acestor transformări obiectul nu poate fi adus
la o anumită formă. Acest lucru se face alegând o caracteristică a obiectului care nu se schimbă în
urma transformărilor. Această caracteristică, dacă există, se numește invariant. Dacă obiectul final
nu posedă caracteristica atunci el nu poate fi obținut în urma transformărilor respective.
Principiul parității
Foarte multe probleme elementare folosesc în rezolvarea lor noțiunea de paritate.
Principiul parității constă în separarea cazurilor pare și impare dintr-o anumită situație.
Reamintim regulile parității:
- Suma a două numere pare este număr par
- Suma a două numere impare este număr impar
- Suma dintre un număr par și unul impar este număr impar
- Produsul a două numere este par dacă cel puțin unul dintre numere este par.
- Produsul a două numere impare este număr impar.
Exemplu 1: Pe tablă sunt scrise 11 cifre: șase cifre de 0 și cinci cifre de 1. Se șterg două
numere de pe tablă și în locul lor, dacă numerele șterse sunt egale se scrie 0 iar în rest se scrie 1. Se
repetă operația până rămâne scrisă pe tablă o singură cifră. Aflați ultima cifră rămasă pe tablă.
Soluție: Ultima cifră va fi 1. Suma cifrelor scrise inițial pe tablă este 5(număr impar) iar la
fiecare pas suma scade cu 2 sau rămâne constantă. Deci mereu suma cifrelor de pe tablă va fi un
număr impar.
Exemplul 2: Un cerc este împărțit în șase sectoare. În fiecare sector se plasează câte un
pion. Este permis să alegem 2 pioni și să plasăm pe fiecare din ei într-un sector vecin. Este posibil
să strângem toți pionii în același sector?
Soluție: Numerotăm sectoarele cu numere de la unu la șase. Pentru orice așezare a pionilor
în cerc calculăm suma S a numerelor scrise în sectoarele ocupate de către pioni. Când se mută un
pion dintr-un sector în altul se schimbă paritatea sumei S. Dar dacă mutăm câte doi atunci paritatea
rămâne neschimbată. Cum S = 21 inițial însemnă că după orice mutare(de câte 2 pioni) S rămâne
impară. Dar dacă toți cei șase pioni sunt în același sector suma S este egală cu 6x adică pară! Deci
răspunsul este NU.
Exemplul 3: Numerele 1, 2, 3, … 19, 20 sunt scrise pe tablă. Se permite să ștergem oricare
două numere a și b și în locul lor pe tablă să scriem numărul a + b – 1. Ce număr rămâne pe tablă
după 19 operații?
Soluție: S = 1 + 2 + 3 + … + 20 = 210. Fie X = S – n unde n este numărul numerelor de pe
tablă. Inițial X = 210 – 20 = 190. Se observă că X rămâne mereu invariant. Deci ultimul număr de
pe tablă este X + 1 = 191.
Exemplul 4: Avem patru numere: 32, 46, 52, 66. La fiecare pas avem voie să înlocuim
fiecare număr cu media aritmetică a celorlalte trei numere rămase. Putem obține după câțiva pași
numerele: 36, 45, 50, 56?
8
Soluție: Suma celor patru numere rămâne mereu aceeași(invariantul). Dar 32 + 46 + 52 + 66
 36 + 45 + 50 + 56.
Exemplul 5: Avem o tablă m x n și în fiecare pătrățel al ei este scris câte un număr întreg,
astfel încât suma numerelor din fiecare linie și din fiecare coloană este egală cu 1. Demonstrați că
m = n.
Soluție: Suma sumelor numerelor din cele m linii este m. Suma sumelor numerelor din cele
n coloane este n. Dar suma trebuie să fie aceeaşi deci m = n.
Exemplul 6: Avem pe o masă 7 pahare toate cu fundul în sus. La fiecare pas putem întoarce
oricare 4 pahare dintre ele. Este posibil să întoarcem toate cele 7 pahare cu fundul în jos?
Soluție: Asociem numărul -1 fiecărui pahar cu fundul în jos și numărul l fiecărui pahar cu
fundul în sus. Produsul celor 7 numere este invariant egal cu -1(cât a fost inițial). Dar dacă toate
paharele ar fi cu fundul în jos produsul ar fi egal cu 1.
Exemplul 7: Șapte zerouri și un unu sunt scrise în vârfurile unui cub. La fiecare pas este
permis să adunăm unu la numerele din vârfurile oricărei muchii. Este posibil să facem toate
numerele egale?
Soluție: Suma inițială a numerelor este 7(număr impar). După fiecare pas ea crește cu 2
adică rămâne mereu impară. Dacă toate numerele ar fi egale cu x atunci S = 8x care este număr par.
Deci răspunsul este NU!
Exemplul 8: Pe fiecare planetă a unui sistem de planete se află câte un astronom, care
observă planeta cea mai apropiată. Distanțele între planete sunt diferite două câte două. Arătați că
dacă numărul de planete este impar, atunci una din planete nu este observată de nici un astronom.
Soluție: Dintre toate perechile de două planete diferite există una pentru care distanța între
ele este minimă. Înseamnă că cei 2 astronomi de pe aceste 2 planete se observă între ei. Dacă un alt
astronom observă una din aceste planete atunci problema este rezolvată deoarece una din planete
rămâne fără un astronom care să o urmărească. Dacă nu, putem să nu luăm în calcul această pereche
și să repetăm operația precedentă. Continuăm această operație până rămâne o singură planetă.
Astronomul de pe aceasta nu poate să o observe(!!!) dar nici alţi astronomi nu o observă. Concluzia
este demonstrată.
Exemplul 9: Suma unui număr par de numere consecutive impare este 7984. Să se găsească
aceste numere.
Soluție: Fie k si p numere naturale cu p număr impar și fie 2k+1, 2k+3, 2k+5, …, 2k+2p+1
numere impare consecutive astfel încât suma lor să fie 7984.
S = 2k(p+1) + p+1 + p(p+1)= 7984 deci (p + 1)(2k+p+1)= 7984. Dar cum p+1 este par
atunci si 2k + p+1 este par atunci avem cazurile:
1. p+1 = 2 si 2k + p + 1 = 3992 de unde p = 1 și k = 1995 deci numerele sunt 3991și 3993.
2. p+1 = 4 si 2k + p + 1 = 1996 de unde p = 3 și k = 996 deci numerele sunt 1993,
1995,1997 si 1999
3. p + 1 = 8 si 2k + p + 1 = 998 de unde p = 7 și k = 495 deci numerele sunt 991, 993, …,
1005.
Exemplul 10: Un elev rupe la întâmplare 13 foi dintr-o carte, a adunat numerele paginilor
rupte și a spus că rezultatul se divide cu 4. Spune elevul adevărul? Justificați.
Soluție: Suma numerelor scrise pe cele două pagini ale unei foi este un număr impar. Suma
a 13 numere impare este tot un număr impar. Deci nu are cum să se dividă cu 4.
Exemplul 11: Dacă m N, cercetați dacă fracția este ireductibilă.
Soluție: Și numărătorul și numitorul sunt numere pare deci fracția nu este ireductibilă
Exemplul 12: Fie șirul 91, 92, 93, …, 91998. Se aleg la întâmplare 2 termeni din acest șir, se
împarte cel mai mare din acești doi termeni la cel mai mic, iar în șir în locul lor se scrie câtul acestei
9
împărțiri Se continuă până pe tablă rămâne un singur termen. Aflați paritatea acestuia și ultima sa
cifră.
Soluție: Suma exponenților lui 9 din acest șir este 999 1999 = număr impar. Se taie
termenii 9m și 9n și în locul lor scriem numărul 9m-n (dacă m  n). Atunci paritatea sumei
exponenților lui 9 rămâne aceeași. Deci ultimul termen este 9 la exponent impar adică are ultima
cifră pe 9.
Exemplul 13: Fiecare dintre numerele naturale de la 1 la 1000000 se înlocuiește în mod
repetat prin suma cifrelor sale până la obținerea unui număr de o singură cifră. În final vor fi mai
mulți de 1 sau de 2?
Soluție: Pe tablă vor fi scrise cifrele 1, 2, 3, …, 9, 1, 2, 3,
… 9, … , 9, 1. Deci va fi un 1 mai mult.
Exemplul 14: Un cerc este împărțit în 6 sectoare. Numerele
1,0,1,0,0,0 sunt scrise, în această ordine, în sectoare. La fiecare pas
se pot mări două numere din sectoare vecine cu 1. Este posibil ca
după câțiva pași să obținem șase numere egale?
Soluție: S = a1 – a2 + a3 – a4 + a5 –a6 = 2
Dacă toate numerele din sectoare ar fi egale atunci S = 0 Imposibil!
Exemplul 15: Pe o tablă sunt scrise toate numerele naturale
de la 1 la 99. La fiecare operație înlocuim două numere de pe tablă
cu diferența lor. Poate să rămână la sfârșit un număr par? Dar un număr impar?
Soluție: La început pe tablă sunt 49 numere pare și 50 numere impare. Dacă se înlocuiesc 2
numere impare cu diferența lor (care este pară) numărul numerelor impare scade cu 2. Dacă din cele
2 numere unul este impar și celălalt par atunci ele se înlocuiesc cu diferența lor care este impară
deci numărul numerelor impare rămâne același. Dacă ambele numere sunt pare atunci și diferența
lor este tot pară deci scade numărul numerelor pare cu 1 dar numărul numerelor impare rămâne
același. Deci invariantul în acest caz este numărul numerelor impare care întotdeauna este un număr
par. Deci în final nu poate rămâne un singur număr impar.
Exemplul 16: Pe o tablă sunt scrise numerele naturale de la 1 la 2000. La fiecare pas se
șterg două numere și se scrie în loc suma lor micșorată cu 2. Aflați ultimul număr rămas scris pe
tablă.
Soluție: Fie S suma inițială a numerelor scrise pe tablă. Suma numerelor de pe tablă scade
cu 2 la fiecare pas. Sunt necesari 1999 pași pentru ca pe tablă să rămână un singur număr. Deci
avem ultimul număr egal cu S – 2x1999.
Exemplul 17: Pe o tablă sunt scrise numerele naturale de la 1 la 1987. La fiecare pas se
șterg câteva numere și se scrie în loc restul dat de suma numerelor șterse la împărțirea cu 7. La un
moment dat pe tablă au rămas două numere dintre care unul este 987. Aflați care este celălalt număr
rămas pe tablă.
Soluție: În acest caz invariantul este restul împărțirii la 7 al sumei 1 + 2 + 3 + … + 1987
adică 0.
Dacă x este al doilea număr rămas pe tablă atunci x + 987 se divide cu 7, deci x este multiplu de 7.
Dar unul din ultimele 2 numere rămase pe tablă trebuie să fie restul împărțirii la 7 și cum 987 ”este
cam mare” atunci x este acela. Obținem imediat x = 0.
Exemplul 18: Pe o tablă sunt desenate 14 cerculeţe albe, 17 roşii şi 18 verzi. Se şterg două
cerculeţe de culori diferite şi se desenează în loc un cerculeţ de a treia culoare. Se repetă operaţia
până rămâne un singur cerculeţ. Precizaţi culoarea lui.
Soluție: Sunt în total 49 de cerculeţe, deci pentru a ajunge în final la un cerculeţ sunt
necesari 48 de paşi. La fiecare pas, numărul cerculeţelor de fiecare culoare îşi schimbă
paritatea,deci după un număr par de paşi (48) paritatea numărului de cerculeţe de fiecare culoare
10
rămâne aceeaşi cu cea iniţială. Deducem că în final va rămâne un cerculeţ roşu.(unu fiind impar ca
şi 17).
Exemplul 19: Un balaur are 2011 capete. Un cavaler poate să taie cu o lovitură a sabiei 11,
14 sau 15 capete. În fiecare caz îi cresc la loc 8, 17 sau 12 capete. Este posibil ca balaurul să fie
omorât?
Soluție: Numărul capetelor balaurului după fiecare lovitură prin împărțirea la 3 dă de
fiecare dată același rest(acesta e invariantul!!). Cum 2011 dă restul 1 la împărțirea cu 3 atunci
mereu balaurul va avea un număr de capete de forma 3k + 1.
Exemplul 20: În pomul minune grădinarul a făcut să crească 25 banane și 30 portocale. În
fiecare zi el rupe două fructe și în același timp în pom mai crește un fruct. Dacă rupe două fructe de
același fel atunci crește o portocală, iar dacă rupe două fructe diferite atunci crește o banană. Care
este ultimul fruct din acest pom minune și de ce ?
Soluție: În acest caz invariantul transformării este numărul impar de banane. Deci ultimul
fruct este o banană. Concret, dacă rupe o banană și o portocală atunci crește la loc o banană. Dacă
rupe două banane sau două portocale atunci numărul bananelor rămâne impar.
Exemplul 21: Pe o tablă sunt scrise semne de “+”şi “─”. Ştergem două semne şi le înlocuim
cu un semn “+” sau “─” după următoarea regulă: dacă cele două semne şterse sunt identice le
înlocuim cu “+”, iar de sunt semne diferite, le înlocuim cu “─”. Arătaţi că ultimul semn care rămâne
pe tablă nu depinde de ordinea alegerii perechilor ce le ştergem.
Soluție: Se observă că paritatea numărului de semne “─” nu se schimbă, pentru că ori
dispar câte două semne “─”(dacă semnele şterse sunt amândouă “─”) sau numărul de”minusuri”
rămâne acelaşi dacă se şterge un”+” şi un “─”. Deducem că dacă la început a fost un număr par de
semne “─”ultimul semn rămas va fi “+”, iar dacă la început era un număr impar de semne
“─”,ultimul semn rămas este un “─” (pentru că unu este impar, ca şi numărul “minuşilor”, paritatea
lor fiind neschimbată).
Exemplul 22: Se consideră un număr natural căruia îi schimbăm în mod arbitrar ordinea
cifrelor. Este posibil ca diferența dintre numărul inițial și cel final să fie 2011?
Soluție: Numărul inițial și numărul obținut prin schimbarea arbitrară a cifrelor dau prin
împărțirea la 9 același rest. Deci diferența lor este multiplu de 9. Dar 2011 nu este multiplu de 9.
Exemplul 23: Pe o tablă sunt desenate 20 cerculețe albe, 21 roșii și 22 verzi. Se șterg 2
cercuri de culori diferite și se desenează în loc un cerculeț de a treia culoare. Se repetă operația până
pe tablă rămâne un singur steguleț. Precizați culoarea acestuia.
Exemplul 24: În fiecare pătrățel al unei table 7x7 se află câte o furnică. La un anumit
moment fiecare furnică se mută într-un pătrățel vecin(pe orizontală sau verticală). Să se arate că cel
puțin un pătrățel rămâne gol.
Soluție: Dacă considerăm colorate alternativ în alb și negru pătrățelele tablei din cele 49 de
pătrățele 25 sunt albe și 24 negre (sau simetric). Deci 25 de furnici de pe pătrățelele albe se mută în
cele 24 pătrățele negre iar cele 24 furnici de pe pătrățelele negre se mută pe cele 25 pătrățele albe și
deci, conform principiului lui Dirichlet, cel puțin un pătrățel alb rămâne gol.
Exemplul 25: O tablă de șah 8x8 este colorată în mod obișnuit. Se pot schimba culorile din
toate pătrățelele unei linii sau unei coloane. Se poate ajunge să avem un singur pătrățel negru?
Soluție: Din cele 64 pătrățele 32 sunt albe și 32 negre. Paritatea pătrățelelor ori negre ori
albe nu se schimbă. Deci nu putem obține un singur pătrățel negru.
Exemplul 26: Un elev scrie pe tablă numerele naturale de la 1 la 2012. Un alt elev vine la
tablă și șterge câteva numere și scrie în locul lor restul împărțirii la 11 a sumei acestora(numerelor
șterse). Se continuă acest ”joc” până când pe tablă rămân scrise doar două numere dintre care unul
este 1001. Aflați care este celălalt număr rămas scris pe tablă.
11
Exemplul 27: Un cal este situat inițial într-un colț al unei table de șah(8x8 pătrate). Calul
pleacă ”la plimbare” și efectuează 2011 sărituri. Justificați dacă după cele 2011 sărituri calul poate
să se regăsească în colțul tablei de unde a plecat.
Exemplul 28: Un cerc se împarte în 10 sectoare și în fiecare sector se pune câte o monedă.
Un pas constă în mutarea a două monede (oarecare) în sectoarele vecine. Să se arate că în urma unui
număr finit de pași nu putem aduna toate monedele într-un sector.
Exemplul 29: În Insula Culorilor există 13 cameleoni albaștri, 15 cameleoni galbeni și 17
cameleoni albaștri. Când se întâlnesc doi cameleoni de culori diferite ei își schimbă culorile lor în
cea de-a treia culoare. Este posibil ca la un moment dat toți cameleonii să aibă aceeași culoare?
Exemplul 30: O cameră are dimensiunile podelei de 7m și 9m. În cele patru colțuri ale
camerei se așază câte un dulap având baza pătrat cu latura de 1m. Să se arate că suprafața podelei
rămase nu se poate acoperi cu plăci dreptunghiulare de dimensiuni 3m x 1m.
Soluție: Se vopsesc toate pătrățelele podelei în trei culori(roșu, portocaliu, verde) alternativ.
La început avem 24 roșii, 23 portocalii și 23 verzi. Eliminând colțurile ne rămân 20 roșii, 23
portocalii și 23 verzi. O placă 3m x 1m acoperă în orice așezare 1 pătrat roșu, 1 pătrat portocaliu și 1
verde. Dacă am putea acoperi podeaua cu dreptunghiuri 3m x 1m ar trebui deci să avem același
număr de pătrate vopsite cu aceeași culoare.
Exemplul 31: Într-unul din pătratele unei table de șah(8x8) este scris semnul ”+” iar în
celelalte este scris semnul ”─”. Înțelegem prin ”mutare” schimbarea tuturor semnelor dintr-o linie
sau dintr-o coloană oarecare. Să se arate că oricâte ”mutări” am efectua nu putem obține semnul ”+”
în toate pătratele tablei.
Soluție:La început avem 63 de semne de ”-”. În urma oricărei ”mutări” numărul de semne
de ”+” rămâne tot impar. Deci nu putem avea 64 semne de ”+”.
Exemplul 32: Pe o tablă 3 x 3 avem un singur pătrățel negru într-un colț, iar celelalte sunt
albe. Vom numi mutare operația prin care vom schimba culoarea tuturor pătrățelelor unei linii sau
coloane. Demonstrați că, în urma unui număr finit de mutări, tabla nu poate fi transformată într-o
tablă complet albă.
BIBLIOGRAFIE
- V. Pop, V. Lupşor - Matematică pentru grupele de performanță, clasa a VI-a, Editura
Dacia Educațional, Cluj Napoca, 2004;
- V. Pop, V. Lupşor - Matematică pentru grupele de performanță, clasa a VII-a, Editura
Dacia Educațional, Cluj Napoca, 2004;
- I. Boreico, M. Teleucă – Invarianți și jocuri, Editura Gil, 2007
12
Rebusuri matematice
Profesor Diaconu Marta
Şcoala cu clasele I-VIII Budeşti – Vâlcea
Orizontal
1. Latură a unui triunghi dreptunghic

2. Figură geometrică
3. Matematician grec
4. Materie de studiu în şcoală
5. Ramură a matematicii
6. Câtul neefectuat a două numere
7. Tip de triunghi
8. Altă latură a unui triunghi dreptunghic
Vertical A-B: Numele unui matematician grec cunoscut şi pentru teorema care-i
poartă numele
13
A
Orizontal
1. Trei sau mai multe puncte situate pe aceeaşi dreaptă se numesc puncte...........
2. Unghiul ale cărui laturi coincid se numeşte unghi.............
3. Două unghiuri opuse la vârf sunt .................
4. Perpendiculara dusă pe un segment prin mijlocul segmentului se numeşte.........
5. Unghiul care are măsura mai mare de 900 se numeşte unghi ........
6. Distanţa de la centru cercului la un punct de pe cerc se numeşte..............
7. Transversală sau ....................
Vertical A-B: O ramură a matematicii
14
Congruenţe modulo n. Indicatorul lui Euler
Aplicaţii
Profesor Dinu Gigi-Daniel, G.S. Brătianu-Drăgăşani

Profesor Dinu Maria, C.N. Gib Mihăescu-Drăgăşani
1. Câteva definiţii şi teoreme:
Definiţia 1. Fie a, b  Z , n  N  1. Spunem că a  b (mod n )


dacă restul
împărţirii lui a la n este egal cu restul împărţirii lui b la n.
Teorema 1. (Euler). Fie n  2, n  N si x  Z astfel încât x, n   1. Atunci,
x n   1 (mod n ).
Definiţia 2. Aplicaţia  : N   N  , dată prin  n   numărul de numere naturale cel

mult egale cu n, relative prime cu n, se numeşte indicatorul lui Euler.
Teorema 2. (Fermat).
Fie p  0, p prim, xZ , p nu divide x . Atunci x p1  1 (mod n ).
Observaţie. Înmulţind cu x congruenţa din teorema lui Fermat, obţinem relaţia x p  x (mod
p) şi teorema lui Fermat se poate enunţa şi astfel: Dacă p  0 este un număr prim, iar x  Z
este arbitrar, atunci x p  x (mod p ).

Teorema 3. (Wilson).
Fie p  2, p  N . Atunci p este prim   p  1!1  0 (mod p ).
2. Aplicaţii:
1) Daca p  0, p prim şi x  Z , p divide x, să se arate că
p ( p 1)
x  1 (mod p 2 ).
Rezolvare:
Rezultă uşor din teorema lui Euler luând n  p 2 .
15
2) Demonstraţi că dacă p  0, q  0 , p  q , sunt numere prime astfel încât
x p  y p (mod p ) şi x q  y q (mod q ), atunci x  y (mod pq ).
Rezolvare:
Din teorema lui Fermat avem x

p
 x (mod p ) şi y p  y (mod p)


p | xp  yp  y  x   x  y (mod p ).
p | x p
y p

Analog, x  y (mod q )
x y mod p
x y mod q  x  y mod pq  .
 p, q   1
3) Să se arate că dacă p  0 este un număr prim, atunci restul împărţirii produsului
1 2  3  ...   p  1 la 1  2  3  ...   p  1 este p  1.
Rezolvare:
Din teorema lui Wilson 

p - 1!1  0 mod p 

p0 mod p 
  p  1! p  1  0 mod p    p  1! p  1  0mod p( p  1) .
4) Fie A  1;2;3;...; n, n  N , n  2. Să se arate că:

a) nu există B  A astfel încât  x   x.
xB xA B
b) există B  A astfel încât  x   x  n  0 mod 4

X B xA B
sau
n  3 mod 4.
Rezolvare:
a) Presupunem că există B  A astfel încât  x   x.

xB xA B
16
2
 
Avem  x  n!
xA
  x
   n!
 xA B 
 n! este pătrat perfect.
Din postulatul lui Bertrand   p prim astfel încât
n
 1  p  n,
2
 p | n! ; p nu divide n!  n! nu este pătrat perfect.
2

nn  1
b) Presupunem că există B  A astfel încât x  x
X B xA B
. Din x 
X A 2

x 
nn  1
 n0 mod 4 sau n3 mod 4 .
X B 4
Reciproc, dacă n  0 mod 4 sau n  3 mod 4 , atunci trebuie să demonstrăm că

există B astfel încât x  x.
X B xA B
Demonstrăm prin inducţie .
n  3  partiţia 1;2;3  1;2 3.

n  4  partiţia 1;2;3;4  1;4 2;3.
Presupunem afirmaţia adevărată pentru n şi o demonstrăm pentru n+1.
Pentru aceasta observăm că n  1  n  4  n  2  n  3 .
C  B  n  1; n  4  A - C  A  B  {n  2; n  3}, iar din observaţia

not
anterioară   x   x.
xC X AC
5) Fie p  2 un număr prim de forma 3k  2, k  N, a, b, c trei numere întregi

2

astfel încât p | a  b  c  ab  ac  bc .
2 2

Să se arate că a  b  c(mod p).
Demonstraţie. Dacă p  3k  2 si x, y sunt prime cu p , atunci este adevarată

implicaţia x 3  y 3 (mod p )  x  y (mod p ).
17
Într-adevăr, din teorema lui Fermat  x3k 1  y 3k 1  1 (mod p ) şi cum
x3  y 3 (mod p)  x  y (mod p ).
 p | a  b  (b  c) 2  (c  a) 2  p | x 2  xy  y 2 , unde
2
Din ipoteză
x  a - b, y  b - c,  p | x 3  y 3  x 3  y 3 (mod p)  x  y(mod p)
 p | a  2b  c  şi analoagele.
 a  b  c (mod p ).
Un rezultat pentru numere prime
Profesor Dinu Gigi-Daniel, G.S. Brătianu-Drăgăşani
Fie numărul f k   k  k  s, unde s  Z , | s | k , k  N  .

2
Propoziţie. f k  este număr prim si f k  | f n   n  mf k   k
sau n  mf k   k 2  s  1, k  N , m  N .
f k  | f n 
Demonstraţie. Din  f k  | ( f n   f k ) 
f k  | f k 
f k  | (n 2  n  s  k 2  k  s)  f k  | (n  k )n  k  1 .
Cum f k  este număr prim  f k  | (n  k ) sau f k  | n  k  1 .
Dacă f k  | (n  k )  p  N , n  k  pf k   n  pf k   k .
Dacă f k  | (n  k  1)  m  N , n  k  1  mf k  
n  mf k   k  1  n  m  1 f k   f k   k  1 
n  m  1 f k   k 2  k  s  k  1  n  mf k   k 2  s  1 .
18
Dacă n  mf k   k 
f (n)  f (mf k   k )  m2 f 2 k   2km f k   k 2  mf k   k  s 
 f k m2f k   2km  m  1  f k  / f n .
Dacă n  mf k  k  s  1 
2
f (n)  f (mf k  k 2s  1)  f mf k   f k   k  1  (m  1) 2 f k  

2
 2(k  1)(m  1) f k   k  2k  1  (m  1) f k   k  1  s 
2
 f k (m  1) 2f k   2(k  1)(m  1) f k   1  f k  | f n 
Exemplul 1.
3  12  1  1, 3  f 1, unde s=1.
111  102  10  1, 111  f 10,
3 / 111 adică f 1 / f 10 ,
10  3  f 1  1
Exemplul 2.
7  22  2  1, 3  f 2, unde s=1
133  112  11  1, 133  f 11,
7 / 133 adică f 2 / f 11 ,
11  1  f 2  22.
Exemplul 3.
47  62  6  5, 47  f 6, unde s=5
32947  1812  181  5, 32947  f 181,
47 / 32947 adică f 6 / f 181 ,
181  3  f 6  62  5  1.
19
Rezolvarea unor ecuaţii în mulţimea numerelor prime
Profesor Genoiu Leon

Şcoala cu clasele I-VIII “Anton Pann”, Rm. Vâlcea
În materialul de faţă vom prezenta câteva tipuri de ecuaţii în mulţimea numerelor prime şi
rezolvarea lor. Pentru găsirea soluţiilor ecuaţiilor de acest tip, vom avea în vedere câteva observaţii.
Obs 1. Deoarece singurul număr prim şi par este2, vom analiza paritatea sumei sau diferenţei ce
apare în ecuaţie, de unde vom deduce paritatea termenilor.
Obs 2. Pătratele numerelor prime diferite de 2 şi 5 au ultima cifră 1 sau 9.
Obs 3. Puterea a patra a numerelor prime diferite de 2 şi 5 se termină în cifra 1.
Obs 4. Dacă n este număr prim diferit de 2, atunci u(5∙n)=5.
Obs 5. Dacă ştim suma şi numărul termenilor sumei,putem afla media lor aritmetică, ştiind că ea
este situată între termenii cu valori extreme (utilă mai ales dacă termenii sunt numere prime
consecutive).
Obs 6. Orice produs de două numere naturale consecutive are ultima cifră 0, 2 sau 6.
Obs 7. Suma şi diferenţa a două numere naturale au aceeaşi paritate.
Aceste observaţii au fost utile în rezolvarea următoarelor probleme:
Problema 1 Să se afle soluţiile ecuaţiei a+b+c+d+e=90, ştiind că a, b, c, d, e sunt numere prime
distincte, iar patru dintre ele sunt consecutive în şirul numerelor prime.
Rezolvare Fiind numere distincte, putem considera că a<b<c<d<e. Cum patru dintre ele sunt
consecutive în şirul numerelor prime, este evident că ele pot fi a, b, c şi d sau b, c, d şi e. Se
observă că suma celor cinci termeni este pară, de unde deducem că un termen este par, iar restul
sunt impari.
Rezultă că a=2.
În cazul că a, b, c şi d sunt prime consecutive, atunci b=3, c=5 şi d=7. Atunci d
=90─(2+3+5+7)=73.
În cazul că b, c, d şi e sunt numere prime consecutive, putem afla suma lor care este 90─2=88.
Conform Obs 5, aflăm media lor aritmetică, M a =88:4=22 şi avem cazurile: (I) b<22<c<d<e sau
(II) b<c<22<d<e sau (III) b<c<d<22<e.
Din cazul (I) deducem că b=19, c=23, d=29 şi e=31, dar suma lor nu este 88.
20
Din cazul (II) deducem că b=17, c=19,d=23 şi e=29 care verifică suma şi în consecinţă cazul (III)
nu mai are soluţie.
Deci, (a, b, c, d, e)  { (2,3,5,7,73);(2,17,19,23,29)}.
Problema 2. Să se afle numerele prime n, m, respectiv x şi y, din:

(1) n 2  m 2  3842 ; (2) x 2  y 2  1706 .
Rezolvare Pornind de la Obs 2, deducem că u( n 2 )  {1;9} dacă n  {2;5} şi analog, u( m 2 )  {1;9}
dacă m  {2;5} . Deoarece u( (n 2  m 2 ) =2, deducem că u( n 2 )  u(m 2 )  1 . Cum n şi m sunt

numere prime, deducem că u( n)  {1;9} şi la fel pentru m. Dacă u(n)=1  n {11;31;41;61;.......} iar
dacă u(n)=9  n  {19;29;59;79;....} .
Verificând pentru n=11  n 2 =121  m 2 =3721= 612  m=61.

Dacă n=31, n 2  961,de unde rezultă că m 2 =2881, dar 2881 nu este pătrat perfect.
Analog, dacă n=41  m   .
Evident, dacă n =61, atunci m=11. Analizând cazul n  {19 ;29;59;79;.......}, observăm că dacă n=19,
atunci n 2 =361 şi m 2 =3481= 59 2  m =59.

Dacă n=29,atunci m   şi evident, dacă n=59, atunci m=19.
Deci, (n;m) {(11,61); (19,59); (59,19); (61,11)} .
În cazul egalităţii (2) cum u( x 2  y 2 ) =6 şi cu Obs 2, deducem că un termen are ultima cifră 1 iar
celălalt are ultima cifră 5. Dacă u( x 2 )=5 şi x este număr prim, deducem că x=5
 x 2  25  y 2  1706 ─25=1681= 412 .
Deducem că y=41. Deci,(x;y)  { (5;41);(41;5)}.
Problema 3. Rezolvaţi ecuaţia 5a+7b=384, unde a şi b sunt numere prime.

Rezolvare Cum u(5a+7b)=4, deducem că 5a şi 7b au aceeaşi paritate şi anume impari, pentru că
a=b=2 nu verifică. Cum a este număr prim diferit de 2, cu Obs 4 avem că u(5a)=5 şi cum
u(5a+7b)=4  u(7b)=9  u(b)=7 şi cum b este număr prim  b  {7;17;37;47........} .
Dacă b=7  5a  384  49  5a  335  a=67;
Dacă b=17  5a=384─119  5a=265  a=53;
Dacă b=37  a=25,dar nu este prim;
Dacă b=47  5a=384─329  5a=55  a=11;
Dacă b=67  7b  384 .
21
Deci, soluţiile ecuaţiei în mulţimea numerelor prime sunt (a,b) {(67;7); (53;17); (11;47)} .
Problema 4. Rezolvaţi ecuaţia x 4  y 4  3026 ştiind că x şi y sunt numere naturale prime.
Rezolvare Ţinând cont de Obs 3,deducem că u( x 4 )=1 şi u( y 4 )=5 sau invers. Cum y este număr
prim, deducem că y=5 şi x 4 =3026─625=2401= 7 4  x=7 Deci, (x;y)  {(5;7); (7;5)} .
Problema 5. Aflaţi numerele naturale prime n şi p ştiind că verifică egalitatea n 2  p 2  n  2005 .

Rezolvare Pentru n, p  {2,5} se observă uşor că nu verifică.
n 2  p 2  n  2005  n 2  n  p 2  2005  n(n  1)  p 2 =2005. Cu Obs 6 deducem că
u[n(n─1)]  {0,2,6} , iar cu Obs 2, avem că u( p 2 )  {1;9} şi cum u( n 2  n  p) =5 deducem

u[n(n─1)]=6
şi u( p 2 ) =9. Cum n este număr prim, deducem că u(n)=3 şi u(n─1)=2  n  {3;13;23;43….}
Pentru n=3  p 2 =1999  40 2  p 2  50 2  40 <p<50. Dar p=43 sau p=47 nu verifică.
Pentru n=13  p 2  1849  432  p=43. Pentru n=23 sau n=43 nu se mai obţin soluţii.
Deci, (n;p)=(13;43).
Problema 6 Determinaţi numerele prime a,b,c ştiind că: a+b=108 şi a─b─c=32.
Rezolvare Cu Obs 7 deducem că cifra unităţilor a numărului a−b este pară ca şi a numărului a+b.
Cum u(a−b−c)=2, deducem că numărul c este număr par,dar este şi prim şi atunci c=2.
Deducem că a−b=34 Cum a+b=108  2a=142  a=71 Din a+b=108 şi a=71, deducem că b=37.
Deci, a=71, b=37 şi c=2.
Problema 7 Să se rezolve ecuaţia : 11x  32 y  54 z  7910 , unde indicii reprezintă baza de
numeraţie
şi sunt numere prime.
Rezolvare Deoarece x, y, z reprezintă baze de numeraţie,deducem că x≥2, y≥4 şi z≥6. Ecuaţia
dată este echivalentă cu ecuaţia x+3y +5z=72. Cum suma este pară, iar doi termeni în condiţiile
date sunt sigur impari (3y şi 5z), atunci x este par şi fiind număr prim, deducem că x=2. Atunci
3y+5z=70  3y=5(14−z)  5│3y. Cum 5ɬ3, deducem că y este multiplu de 5, dar fiind prim y=5.
Atunci 5z=55  z  11 .
În încheiere, propunem spre rezolvare, următoarele probleme:
1) Să se determine numerele prime a,b,c ştiind că 4a +5b+15c=75;
22
2) Să se afle numerele prime m şi n ştiind că 7n 2  m  922  7n ;
3) Să se afle numerele a, b, c, d ştiind că 2 a +3b+2c+6d=56;
4) Determinaţi numerele prime a, b, c, ştiind că 3a+7b+14c=112;
5) Determinaţi numerele prime x şi y ştiind că x 2 +7x+19y=2006;
6) Determinaţi numerele prime a, b, c, d ştiind că 3 a +4b+6c+9d=114;
7) Determinaţi numerele prime a, b şi p ştiind că: a−b= p n , n   şi a+b=54;
8) Determinaţi numere naturale prime a, b, c ştiind că 5a+7b+11c=406.
Probleme propuse pentru gimnaziu
Profesor Ion Marcel Neferu, Drăgăşani
Clasa a V- a
1) Fie A=1∙2∙3∙….∙n+2011, unde n≥24
a) Calculaţi restul împărţirii lui A la 53;

b) Arătaţi că A nu este pătrat perfect.
2) Arătaţi că mulţimea A={x€N/ 3x+3x+1 e pătrat perfect}, este infinită.
3) Determinaţi numărul de patru cifre, ştiind că dacă-i adăugăm (pe rând) în stânga şi în
dreapta cifra 5, obţinem două numere, a căror diferenţă este 31896
4) Dacă A={x€N/ x are 4 cifre şi suma cifrelor lui este 4}, se cere:
a) Cardinalul mulțimii A
b) Scriind elementele lui A în ordine crescătoare, ce loc ocupă 2011?
Clasa a VI- a
1) Aflaţi câţi divizori naturali are numărul x+y, unde fracţia ireductibila x/y se transformă în
fracţia zecimală 4,52(abc) , în care a 2010-a zecimală este 9, a 2011-a zecimală este 2, iar
abc e divizibil cu 9.
23
ab ba
2) Fie A={ ab / = }. Care este probabilitatea ca alegând un element al lui A, acesta să
12 21
fie divizibil cu 9?
3) Fie D mijlocul bazei [BC], a triunghiului isoscel ABC. În punctele B şi C, ducem BE┴BC,
CF┴BC, (E şi A de aceeaşi parte a lui BC, F în semiplanul opus), astfel încât
[BE]≡[CF]≡[AD]
a) Arătaţi că F e simetricul lui E faţă de D.

b) Dacă EC∩AD={M}, arătaţi că triunghiul BME este isoscel.
Clasa a VII- a
1) Arătaţi că A= 2012!2011! este iraţional ( n!=1∙2∙3∙…∙n )
2) Determinaţi cardinalul mulţimii A={ n€N/ 600…004, e pătrat perfect (cifra 0 apare de n
ori)}
Clasa a VIII- a
1) În cubul ABCDEFGH, notăm cu M,N,P mijloacele segmentelor [BC], [BM], respectiv

[EH]. Calculaţi cosinusul unghiului dreptelor PN şi AM.
24
Probleme rezolvate pentru gimnaziu
Profesor Diaconu Marta

Școala cu clasele I-VIII Budeşti - Vâlcea
Clasa a V-a
Problema 1.
Produsul a două numere naturale este 96. Dacă primul dintre numere se micşorează cu 9, iar
al doilea număr se măreşte de patru ori, atunci produsul lor rămâne neschimbat. Aflaţi cele două
numere.
a  b  96
Soluţie :
a  9  4b  96,
sau a  9  b  24 , rezultă , a  b  9  b  24 adică 9  b  72
deci, b  8 şi a  12 .
Problema 2.
Se consideră mulţimea A  7 35 ;8127 ;454 şi
  
numărul x  5  2512 : 1258  16 4 : 216  9 2
7
: 327  49 2 : 7 4 
36
a) Arătaţi că x este element al mulţimii A.
b) Stabiliţi dacă cel mai mare element din mulțimea de mai sus este pătrat şi cub perfect.
Soluţie :
a) Din :
25  5 2  2512  5 24
125  5 3  1258  5 24
16  2 4  16 4  216
9  3 2  914  3 28
49  7 2  49 2  7 4
25

se calculează x  5  5 24 : 5 24  216 : 216  328 : 327  7 4 : 7 4 
36
Se obţine x  836  2108 sau 4 54 , care este din mulțimea A
b) Comparăm elementele din mulţimea A
8127  3108
rezultă că 4 54  8127 ( 1 )
4 54
2
108
sau8 36
pe de altă parte 7 35  836 deci cel mai mare element din mulţime este 8127
Stabilim dacă este pătrat perfect : 8127  34   27

  2
 3108  354 este deci pătrat perfect
Stabilim dacă este cub perfect : 8127  34   27

  3
 336 este deci cub perfect.
Problema 3.
Se dă numărul a  2 0  2 2  2 4  2 6  .......  2 2006
a) Stabiliţi dacă a este divizibil cu 2.
b) Stabiliţi dacă a este divizibil cu 5.
c) Câţi termeni are suma ?
Soluţie :
a) 1  22  23  25  .........  2 2005 deci a se poate scrie 1  2n; deci a este număr impar,
adică numărul a nu se divide cu 2.
b) Se grupează termenii respectivi câte doi.
a  2 0  2 2   2 4  2 6   28  210   ........  2 2004  2 2006 
a  1  2 2   2 4 1  2 2   28 1  2 2   ..........  2 20041  2 2 
a  51  2 4  28  .........  2 2004  sau a  5  m , deci se divide cu 5.
c) În funcţie de exponenţii lui 2 se stabileşte suma formată din 1004 termeni.
26
Clasa a VI-a
Problema 1.
 
În triunghiul dreptunghic ABC mA  900 se duce înălţimea AD. Se uneşte D cu mijloacele E şi
F ale laturilor AB şi AC. Să se arate că mFDE   900.
Soluţie:
Ipoteza :
mA  900 ; AD  BC ; AF   FC  ; AE   BE 
Concluzia: mFDE   900
Triunghiul ADB dreptunghic mADB   900 , iar DE este

mediana corespunzătoare ipotenuzei AB, atunci DE  AE   EB  rezultă că ADE isoscel,
rezultă mDAE  = mADE 
Analog, pentru ADC dreptunghic  AD  CD , iar DF este mediana corespunzătoare ipotenuzei

AC; rezultă DF   AF  , rezultă ADF isoscel; rezultă mFDA  mFAD 
Cum EAD + DAF = BAC , rezultă mFDE   mFDA  mADE   mBAC   900 , rezultă
FD  DE
Problema 2.
Fie un triunghi dreptunghic ABC cu mC   300 şi AD  înălţime.
a) Notând cu x lungimea catetei AB să se calculeze în funcţie de x lungimile segmentelor BD  şi
DC
BD 1
b) Arătaţi că 
DC 3
27
Soluţie: a) În triunghiul ABD cu mD  =90 0 şi mB   600 rezultă mA  300 , rezultă
 1
AB x
BD 
2 2
BC
În triunghiul ABC, aplicând teorema referitoare la cateta opusă unghiului de 30 0 rezultă AB  ,
2
3 x
rezultă BC  2  x , iar CD  BC  BD  (2)
2
BD 1

b) Din relaţiile (1) ţi (2) rezultă DC 3
Clasa a VIII-a
Problema 1.
1 1 1
Fie E    ..... 
1 2 2 3 n  n 1
Determinaţi n, astfel încât E=10
Soluţie:
Se raţionalizează toţi numitorii :
1 2 2 3 n  n 1
E   ........ 
1 1 1 sau E= 2  1  3  2  .....  n  1  n
După reducerea termenilor asemenea se obţine:
E= n  1  1 şi ţinând cont de faptul că E=10 se obţine n  120
Problema 2.
Fie a  2  3 şi b  2  3
a
 a2
Arătaţi că b
Soluţie:
a

2 3

2 3

2  3 2  3   2  3 
2

Din
b 2 3 2 3 2  3 2  3  2   3 
2 2
28
2  3  2
 2  3  2
 2  3  a2
1
Problema 3.
2011

  
 
2 2
 3  2  1  3 

Calculaţi :  
Soluţie:
 
2
3 2  3 2  2 3
1  3  2
 1  3  3 1
Se obţine :  
2011
 2  3  3  1  1
 
Descoperiri matematice care au marcat omenirea
Profesor Pădureţu Emil

Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”, Râmnicu Vâlcea
1. În anul 1100 Jia Xien stabileşte o metodă de construcţie a triunghiului de numere numit mai
târziu triunghiul lui Pascal.
2. În anul 1200 Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea "Liber
abaci", considerată timp de două secole cea mai competentă sursă de cunoştinţe în teoria
numerelor.
Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5 şi 9.
3. În anul 1491
 în lucrările de aritmetică ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de
împărţire cu un împărţitor mai mare decât 12.
 Leonardo da Vinci (15.04.1452 - 2.05.1519) anticipează construirea ceasului cu
pendul, al cărui mecanism utilizează principii de divizibilitate.
4. În anul 1536 într-o lucrare de aritmetică a matematicianului Regius apare al cincilea număr
perfect cunoscut: 33 350 336. (Numărul perfect este un număr întreg egal cu suma divizorilor
săi, din care se exclude numărul însuși.) Primele patru numere perfecte sunt: 6, 28, 496, 8128.
5. În anul 1575 într-o lucrare de aritmetică este inclus primul rezultat cunoscut obţinut prin
inducţie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n2.
29
6. În anul 1603 sunt găsite al şaselea şi al şaptelea număr perfect. Acestea sunt numere de ordinul
miliardelor şi, respectiv, sutelor de miliarde.
7. În anul 1621 apariţia în ediţie bilingvă greacă - latină a "Aritmeticii lui Diofante", reînvie
studiul teoriei numerelor.
8. În anul 1623 Wilhelm Schickardt construieşte prima maşină de calculat capabilă să facă
adunări şi scăderi, iar ajutată de operator - înmulţiri şi împărţiri. Visul matematicienilor de a
putea utiliza o maşină pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.
9. În anul 1635 Rene Descartes (31.05.1596 - 11.02.1650) descoperă teorema, numita de urmaşi
a lui Euler, conform căreia între numărul vârfurilor, muchiilor şi feţelor unui poliedru convex
trebuie să existe relaţia:
V - M + F = 2,
unde V = numărul vârfurilor
M = numărul muchiilor
F = numărul feţelor
Aceasta relaţie leagă proprietăţile unui corp de o relaţie numerică.
10. În anul 1636 Pierre Fermat (17.01.1601 - 12.01.1665) descoperă o a doua pereche de numere
prietene după cele cunoscute de lumea antică ( 220 si 284). Numerele prietene sunt perechile de
numere în care fiecare număr în parte este suma divizorilor celuilalt număr. Alte perechi de
numere prietene sunt: (2620, 2924), (5020, 5564), (6232, 6368).
11. În anul 1640 Fermat formulează "mica teoremă" a numerelor:
"Daca p este un număr prim, atunci pentru orice număr întreg a numărul ap – a se divide cu p".
12. În anul 1642 pe o manşetă a unei lucrări de Diofante (325 - 409), Fermat afirma că:
"Pentru toţi întregii n mai mari decât 2, nu putem găsi trei întregi x, y, z astfel încât
xn + yn = zn".
Continua Fermat:
"Am descoperit o demonstraţie remarcabilă a acestei propoziţii, dar nu-mi ajunge o singură
pagină".
Problema este cunoscută sub numele de marea teoremă a lui Fermat şi avea să frământe
cele mai strălucite mintii ale matematicii, timp de mai multe secole. Demonstrația completă a
fost găsită de-abia 357 de ani mai târziu de către matematicianul englez Andrew Wiles.
13. În anul 1656 studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis şi a unui
cronometru.
14. În anul 1665
 Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.06.1623 - 19.08.1662) "Tratat despre triunghiul
aritmetic" urmare a căreia triunghiul cu proprietăţile cunoscute de mulţi înaintaşi va
purta numele lui Pascal.
 Isaac Newton (25.12.1643 - 31.11.1727) descoperă teorema generală a dezvoltării
binomului.
15. În anul 1671 Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.07.1696 - 14.11.1716) concepe o maşină de
calcul care poate efectua operaţii de înmulţire şi împărţire.
16. În anul 1676 este dată o soluţie la marea teorema al lui Fermat, pentru n=4.
17. În anul 1760 Leonhard Euler (15.04.1707 - 18.09.1783) utilizează funcţia Euler sau
indicatorul lui Euler, notată cu φ(n) (unde n este un număr natural nenul) și φ(n) reprezintă
numărul de numere mai mici sau egale cu n și prime cu acesta. Recent, această teoremă a
devenit fundamentală pentru codurile moderne "open-key".
18. În anul 1766 prin legea lui Johann Bode, "distanţele la care se află planetele faţă de Soare sunt
proporţionale cu termenii şirului 3, 6, 12, 24, 48, 96", se încearcă legarea astronomiei de teoria
numerelor.
Descoperirea, în anul 1836, a planetei Neptun va dovedi că legea e greşită.
30
19. În anul 1772
 Christian Goldbach (8.03.1690 - 20.11.1764) emite ipoteza că orice număr par mai
mare decât 2 este suma a două numere prime. Ipoteza nu a fost nici confirmată, nici
infirmată până în prezent.
 Adrien Marie Legendre (18.09.1752 - 10.01.1833) afirmă că nu există expresii
raţionale care să furnizeze numai numere prime.
20. În anul 1790 ecuaţiile de gradul al doilea cu coeficienţi numere întregi şi cu soluţii în mulţimea
numerelor întregi de forma x2 - dy2 = 1, d – număr natural, ( ecuaţii Pell (John Pell (1.03.1610 -
12.12.1685))) capătă o importanta deosebita în teoria numerelor.
21. În anul 1796 după ce studiază numerele prime, Karl Gauss (30.04.1777 - 23.02.1855) enunţă
legea reciprocităţii resturilor pătratice. Tot Gauss construieşte cu rigla şi compasul un poligon
regulat cu 17 laturi.
22. În anul 1800 Gauss rezolvă problema găsirii poligoanelor regulate construibile cu rigla şi
compasul.
23. În anul 1801 Gauss demonstrează ca fiecare număr natural este egal cu suma a cel mult trei
numere triunghiulare.
Tot Gauss introduce noţiunea de congruenţă modulo p.
24. În anul 1830 într-un tratat de algebră, George Peacock (9.04.1791 - 8.11.1858) face una dintre
primele încercări cunoscute de formulare a legii fundamentale a aritmeticii.
25. În anul 1839 Gabriel Lame (22.07.1795 - 1.05.1870) dovedeşte valabilitatea teoremei lui
Fermat pentru n = 7.
26. În anul 1847 Ernest Kummel (29.01.1810 - 14.05.1893) introduce în teoria numerelor
noţiunea de ideal - o generalizare a numerelor prime care face posibil ca teorema fundamentală
a aritmeticii să fie aplicată şi numerelor complexe.
27. În anul 1850 matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebâşev (26.05.1821 - 12.08.1894)
demonstrează afirmaţia lui Bertrand: "Pentru orice n număr natural, n > 2, avem cel puţin un
număr prim cuprins intre n si 2n - n."
28. În anul 1860 sunt folosite cutia de viteză şi capul divizor al strungului, invenţii bazate pe
rezultate ale divizibilităţii numerelor naturale.
29. În anul 1909
 S-au editat tabele cu numere prime mai mici decât 10 000 000 şi cu cei mai mici
divizori ai numerelor compuse mai mici decât 1000 000.
 Începe utilizarea în coduri numerice a proprietăţilor numerelor prime.
30. În anul 1946 se naşte calculatorul electronic. Încă de la început, puterea sa de calcul va fi
utilizată în căutarea numerelor prime.
31. În anul 1959 W. Sierpinski (1882 - 1970) demonstrează că pentru n > 5, între numerele
naturale n şi 2n avem cel puţin două numere prime.
32. În anul 1980 L. Adleman si R. Rumelig dezvoltă o metodă nouă şi îmbunătăţită de testare a
numerelor în vederea descoperii numerelor prime.
33. În anul 1985 Hugh C. Wiliams şi Harvey Dumbar ajung la concluzia că numărul format din
1031 de cifre de 1 este prim.
34. În anul 1996 cea mai celebră conjectura a istoriei este demonstrată! Andrew Wiles de la
Institutul Isaac Newton din Cambridge dă demonstraţia completă a marii teoreme a lui Fermat.
35. În anul 2008 o echipă de matematicieni de la Universitatea din California – Los Angeles (USA)
a descoperit cel mai mare număr prim de până acum, ce are nu mai puţin de 13 milioane de
cifre. Acest lucru a fost posibil prin folosirea a numai puţin de 75 de calculatoare simultan
pentru a realiza un număr impresionant de mare de calcule.
31
Amuzamente matematice
Prof. Dumitru DOBRE
C.N.I. “Matei Basarab“, Râmnicu Vâlcea
"Obiectul matematicii este atât de serios, încât este util să nu pierdem ocazia
pentru a-l face puţin mai distractiv.”
Blaise PASCAL
Matematica este cea mai exactă dintre științe. A descoperi inexactități, contradicții sau
concluzii neologice în acest domeniu ține mai mult de matematica distractivă. O “demonstrație” a
unei absurdități conține, fără îndoială, măcar o greșeală. A o căuta și a o găsi reprezintă un exercițiu
plăcut și în aceeași măsură util, reprezentând un bun test al cunoștințelor matematice și un
antrenament al spiritului de observație și analiză.
Clasa a V-a
Trei persoane se cazează la un hotel; după câteva zile, deşi mai aveau de stat, se decid să
plătească cazarea; li se spune că au de plătit 300 lei. Fiecare dă câte 100 lei. A doua zi vine
recepţionerul şi le spune că s-a făcut o greşeală şi că de fapt aveau de plătit doar 250 lei şi le
restituie 50lei. Fiindcă nu puteau să împartă 50 lei în trei (nu existau decât bancnote de 10 lei şi 100
lei) se decid să-i dea bacşiş recepţionerului 20 lei. Evident ei rămân cu 50 – 20 = 30 lei pe care îi
împart în mod egal. Deci, fiecare a primit câte 10 lei înapoi. Dacă la început au dat fiecare câte 100
lei şi au primit înapoi câte 10 lei înseamnă că fiecare a dat 90 lei. Fiecare dând câte 90 lei înseamnă
că în total au dat 3 x 90 = 270 lei. Adunând la această sumă cei 20 lei daţi ca bacşiş, în total obţinem
270 + 20 = 290 lei.
Întrebare: unde sunt 10 lei ?
“Geometria este arta de a raționa corect pe figuri incorecte”
(Henri POINCARE)
Clasa a VI-a
Fie triunghiul ABC. Notăm cu P punctul de intersecţie dintre mediatoarea laturii BC şi
bisectoarea A , P  Int ABC  şi cu E, respectiv F proiecţiile punctului P pe laturile AB şi AC ale
triunghiului ABC.
Din congruenţa triunghiurilor APE şi APF obţinem AE   AF  (1) şi PE   PF  , ceea ce
conduce la PEB  PFC . Deci BE   CF  (2).
Din (1) şi (2) obţinem că AB   AC  , adică orice triunghi este isoscel.
Unde este greșeala ?
Clasa a VII-a
Cele trei figuri
geometrice sunt formate
din aceleaşi 6 piese,
aşezarea acestora fiind
diferită.
Primul triunghi are
aria de 60 pătrăţele, al
doilea are 2 pătrăţele
lipsă, a treia figură având
aria de 59.
32
Clasa a VII-a
Între măsurile a, b, c ale laturilor unui triunghi ABC există relațiile: a > b – c și b > a – c.
Scăzând aceste inegalități membru cu membru se obține:
a–b>b–c–a+c a–b>b–a a+a>b+b a > b.
Deci nu există triunghiuri echilaterale !!!
Unde este greșeala ?
Clasa a VII-a
Egalitatea 0, 25 lei = 25 bani este adevărată.
Extrăgând rădăcina pătrată membru cu membru, ar trebui să rezulte tot o egalitate.
Dar, observăm că: 0, 25 lei = 25 bani.
lei = bani 0, 5 lei = 5 bani, deci un leu are numai 10 bani, nu 100 !!!
Unde este greșeala?
33
Pentru toți
Într-o noapte, pe furtună, Scărpinându-se în creștet, E, F, G au paturi bune

La un han, nerăbdători, Agerul stăpân de han Pentru 6, 7, 8,
Au cerut în cor să doarmă Le-a cerut un bob zăbavă Iar în H va fi culcușul
Zece vajnici călători. Și-a grăit plin de elan: Lui nea 9, că-i mai copt.
Nouă camere cu pat am, Cum vreți voi, așa voi face, Zece-i unul din cei doi
Hangiul le-a spus greoi. Oricât va fi de bizar, Care-au stat până aci
Opt din voi vor dormi singuri În odaia A să intre În odaia A. Să-l scoatem
Și-ntr-un pat vor dormi doi. Primii doi inși, temporar. Și să-i dam odaia I!
Auzind aceste vorbe În odaia B primește
Oaspeții s-au-nfuriat, Pat pe-o noapte insul 3,
Fiindcă fiecare-n parte Iar în C și D să intre
Voia singur într-un pat. 4 și cu 5, că-s grei.
(Martin Gardner - "Amuzamente matematice")
34
35
Ideile faimoase ale lui Arhimede
Elev Toşu Tiberiu, clasa a VI-a A
Profesor îndrumător: Ionescu Gabriela
Colegiul Naţional de Informatică “Matei Basarab”, Râmnicu Vâlcea
Coroana de Aur
Cea mai cunoscută anecdotă despre Arhimede ne spune cum a inventat metoda de a
determina volumul unui obiect de formă neregulată. Conform cu cele spuse de Vitruvius, o coroană
votivă din aur a fost executată pentru un templu al regelui Hiero II. Dar la urechile regelui a ajuns
zvonul că, aurarul a furat o parte din aur, înlocuindu-l cu argint. Regele i-a cerut lui Arhimede să
stabilească cu certitudine dacă a fost înșelat sau nu. Arhimede trebuia să rezolve problema fără a
distruge coroana, adică topind-o și dându-i o formă regulată pentru a-i calcula densitatea. În timp ce
făcea baie, a observat că intrând din ce în ce mai mult în cadă, mai multă apă se revărsa în afara ei,
moment în care și-a dat seama că datorită acestui efect poate calcula volumul coroanei, iar prin
împărțirea masei coroanei la volumul ei îi putea afla densitatea. Dacă erau folosite metale cu
densitate mai mică decât a aurului, atunci și densitatea coroanei ar fi mai mică decât a aurului.
Excitat de descoperirea pe care a făcut-o și uitând că era dezbrăcat, a luat-o la fugă pe străzi
strigând "Evrika!" (în greacă: "εὕρηκα!," ceea ce înseamnă "Am găsit!"). Testul pe care l-a făcut
ulterior cu coroana, a dovedit că într-adevăr aurarul folosise o anumită cantitate de argint la
fabricarea ei. Acest lucru a fost posibil deoarece apa este incompresibilă în condiții normale, deci
scufundând coroana, aceasta va dislocui o cantitate de apă egală cu propriul volum.
Arhimede a folosit principiul flotabilităţii pentru a determina dacă acea coroana de

aur are o densitate mai mică decât aurul solid.
Șurubul lui Arhimede
O mare parte a lucrărilor de ingineria ale lui Arhimede au izvorât din satisfacerea nevoilor
orașului Siracuza. Scriitorul grec Athenaeus din Naucratis descrie cum regele Hieron II i-a
comandat lui Arhimede proiectarea unei corăbii uriașe, numită Syracusia, care putea fi folosită
pentru călătorii de lux, pentru transportul proviziilor, sau ca navă de război. Se spune că Syracusia a
fost cea mai mare corabie construită în antichitatea clasică. Conform cu cele spuse de Athenaeus,
corabia era capabilă să transporte 600 de soldați inclusiv decorațiuni florale, un gimnaziu și un
templu dedicat zeiței Afrodita cu toate facilitățile. Deoarece de pe o astfel de corabie se scurgea o
cantitate foarte mare de apă prin carenă, șurubul lui Arhimede a fost dezvoltat cu preponderență
pentru a scoate apa din santină. Acest șurub era un dispozitiv cu o lamă în formă de șurub rotativ în
interiorul unui cilindru. Era acționat cu mâna și putea fi de asemenea folosit pentru a ridica apa din
puțuri în canalele de irigație. Șurubul lui Arhimede este folosit și azi pentru pomparea lichidelor sau
solidelor granulate, precum cărbunele și semințele. Șurubul lui Arhimede descris de Vitruvius poate
a fost o îmbunătățire a pompei folosite la irigarea grădinilor suspendate ale Semiramidei.
Şurubul lui Arhimede poate ridica eficient apa.
36
Gheara lui Arhimede
Gheara lui Arhimede este o armă care se spune că a fost proiectată pentru apărarea orașului
Siracuza. Cunoscută și sub denumirea de mașina de scuturat corăbii, gheara semăna cu un braț de
macara de care erau suspendate cârlige cu care putea înșfăca navele din apropiere zdruncinându-le
puternic sau chiar scufundându-le. S-au efectuat și experiențe moderne pentru a demonstra
fezabilitatea ghearei, iar în 2005, într-un documentar intitulat Superweapons of the Ancient World, a
fost reconstituită versiunea ghearei, concluzionându-se că aceasta este un dispozitiv care
funcționează.
20 de lucruri pe care nu le ştiai despre… magnetism
Profesor Stan Anişoara, traducere şi adaptare

Colegiul Naţional “Gib Mihăescu”
Sursa: http://discovermagazine.com, autor: Rebecca Coffey
1. Magnetismul este familiar oricărui elev de clasa a cincea, dar descrierea sa poate ridica
probleme chiar şi celui mai strălucit fizician.
2. Avem drept exemplu pe Richard Feynman. Când i s-a cerut sa explice magnetismul, el i-a
solicitat reprezentantului BBC care-l intervieva sa-l creadă pe cuvânt. După șapte minute de
blocaj, in final el a spus: „Cu adevărat, nu pot sa explic forțele magnetice in termenii cu care
dumneavoastră sunteți familiarizat, pentru ca eu însumi nu le înțeleg in oricare din termenii
cu care sunteți obișnuit”.
3. El a făcut apoi o pauza si a mai continuat câteva secunde înainte de a abandona subiectul. În
aceste secunde a spus: „Toți electronii dintr-un magnet se rotesc in același sens”.
4. Dar cine ar fi știut mai bine decât Feynman ca nu toți electronii se rotesc în același sens?
5. Si, de fapt, ei nici nu se rotesc. Spinul este doar un termen al fizicienilor introdus pentru a
explica micii poli magnetici sud si nord asociați fiecărui electron. Orientarea acestor poli
definește direcția de rotație, oarecum imaginară, a rotației electronilor.
6. De ce fiecare electron poseda acești poli? Când vom afla, va vom tine la curent.
7. Iată ce știm deocamdată. In interiorul unui atom, fiecare electron este, de obicei, însoțit de
un altul orientat in sens contrar, astfel încât pulsurile lor magnetice se anulează reciproc.
8. Dar, dacă există electroni care nu au această pereche, li se poate induce o mișcare astfel
încât polii lor sa se alinieze si astfel apare un câmp magnetic net. Aranjamentul electronilor
în metale îi face în mod special deschiși unei presiuni magnetice de grup.
9. Magnet prin refrigerare: Aplicați un câmp magnetic unui metal fierbinte. Răciți-l apoi astfel
încât electronii aliniați să înghețe în locurile lor.
Lipiți-l pe cardul dumneavoastră ... şi veți vedea!
37
10. Yin căuta Yang în interacțiunile magnetice. Orice magnet are un pol nord si unul sud, iar
polii diferiți se atrag: polul nord atrage sudul, care atrage nordul, care atrage sudul.
11. Stai pe un magnet chiar acum. Câmpul magnetic al Pământului este creat de curenții
electrici din oceanul de fier topit din interiorul său. De aceea, polul nord magnetic al busolei
indica nord...de ce nord? Deoarece nordul magnetic este atras de sudul magnetic, nordul
geografic indică sudul magnetic.
12. Polul sud magnetic este chiar mai precis decât polul nord geografic. În acest moment, el se
află în Oceanul Arctic, în vecinătatea nordului Canadei.
13. El este însă în mod constant în derivă, ca efect al curenților din miezul Pământului. Se
deplasează spre Siberia, cu o viteza de 35 mile/an, conform măsurătorilor Institutului
Geologic din SUA.
14. Vechii marinari navigau folosindu-se de roci magnetice naturale pentru orientare.
15. Cum se formează rocile magnetice este iarăși un mister. Unii geologi presupun ca ele apar
atunci când fulgerele lovesc roci bogate în fier.
16. Microbii, păsările și chiar unele animale au cristale magnetice în corp care le permit să se
orienteze în spațiu.
17. Acest lucru poate explica de ce țestoasele marine pot migra 8000 mile în ape necunoscute, în
timp ce o persoana se poate rătăci și într-un parc.
18. Aparatele de imagistică prin rezonanță magnetică creează un câmp magnetic de 60 000 ori
mai intens decât cel al Pământului în scopul de a face sa vibreze atomii de hidrogen din
corp; ca urmare, aceștia emit unde care sunt analizate și prelucrate pentru a crea o hartă a
interiorului corpului.
19. Folosind un senzor de mărimea unui cub de zahăr, cercetătorii de la Institutul pentru
Standarde și Tehnologie din SUA pot urmări modelul magnetic al unei inimi umane.
20. Semnalul este slab, dar vestea bună este că știința a dovedit că atracția este cuantificabilă.
Fenomene acustice
Eleva Preda Daria
Profesor îndrumător: Maria Manuela
Școala ”Tudor Vladimirescu” Drăgășani
1. Ecolația
Ecolația descrie modul prin care animalele utilizează ecoul pentru găsirea prăzii sau pentru
evitarea obstacolelor în întuneric. Liliecii folosesc sunetul pentru ”a vedea”. Ei emit ultrasunete pe o
anumită direcție, care sunt reflectate de lucrurile din jur sub formă de ecou. Cu cât timpul scurs
între emiterea sunetului și ecou este mai scurt, cu atât este mai aproape de pradă.
De multe ori auzim că liliecii s-au încurcat în părul unor oameni. De aceea, multor oameni le
este teamă ca nu cumva noaptea, când liliecii ies din adăposturile lor, să nu se trezească cu vreun
liliac prins în păr. Adevărul este că liliecii preferă să prindă insecte, decât să se încurce în păr. De
38
ce se întâmplă acest lucru? Anumite coafuri ”mai înfoiate” conțin aer. Dacă liliacul își
trimite”țipătul” pe direcția capului nostru, ultrasunetul nu este reflectat de acesta trecând prin păr.
Neprimind ecoul țipătului său,liliacul crede că nu este niciun obstacol pe acea direcție și zboară
direct în păr.
2. Sonarul
Navele maritime folosesc un dispozitiv numit sonar pentru a
măsura adâncimea apei, a detecta bancurile de pești și pentru a
explora fundul oceanic (mai ales pentru găsirea epavelor). Cu
ajutorul computerului, din ecourilor ultrasunetelor se pot obține
imagini pe un monitor.
3. Ecografia
Ultrasunetele se folosesc și la ecografie. Oasele,
grăsimea și mușchii reflectă diferit undele sonore. Undele
reflectate (ecoul) ultrasunetului se transformă în semnale
electrice, care alcătuiesc o imagine pe ecran.
4. Ciudățenii din lumea animalelor

Greierii ”aud” cu picioarele, pe care le țin în aer pentru a-și da seama de unde vine sunetul.
Șerpii nu au urechi, recepționând sunetele joase din pământ.
5. Efectul Doppler – Fizeau

Constă în schimbarea frecvenței sunetului auzit când ascultătorul sau sursa se deplasează.
Dacă distanța dintre aceștia este în scădere, se aude un sunet de frecvență mai mare decât cea
produsă în realitate. Dacă distanța crește, se aude un sunet de frecvență joasă. De exemplu,dacă
suntem pe stradă ( pe trotuar), când o ambulanță se apropie de noi , sunetul sirenei îl percepem mai
înalt, iar când începe să se depărteze de noi, sunetul sirenei îl auzim mai grav (cu frecvență mai
mică).
6. Reverberația
Este fenomenul de persistență a unui sunet într-un spațiu închis. Când sunetul se reflectă pe
mai multe suprafețe apropiate de sursă nu auzim ecoul ci, îl percepem ca o continuare a sunetului.
39
Sălile de concerte sunt astfel construite încât să se evite reverberația și ecoul sunetelor. De aceea,
sunetul ajunge aproape nemodificat de pe scenă la public.
Fluidele lui Bingham
Profesor Manuela Maria

Școala ”Tudor Vladimirescu” Drăgășani
Vâscozitatea unui fluid măsoară rezistența sa la deformare sau curgere. Apa și substanțele
alcoolice curg și se întind cu ușurință, întrucât sunt lichide cu grad de vâscozitate redus. Mierea
lichidă posedă o vâscozitate accentuată,fiind greu de întins(deformat) și curgând foarte încet. Pentru
a regla gradul de vâscozitate al vopselelor,zugravii din domeniul construcțiilor măsoară vâscozitatea
cu o așa numită ”pâlnie Ford”, recipient de mici dimensiuni, cu forma și capacitate fixe și găurit la
bază.
Vâscozitatea este estimată în funcție de timpul necesar amestecului lichid pentru a se scurge
din pâlnie. Această tehnică este utilizată pentru a compara vâscozitatea amestecului realizat pentru
șantier cu un eșantion luat ca model. Pentru a măsura vâscozitatea, fizicienii introduc o anumită
cantitate de fluid între două plăci,după care deplasează placa superioară, menținând însă constantă
grosimea stratului de fluid. Deformarea pe care fluidul o suportă în aceste condiții poartă numele de
„forfecare”.Fenomenul este similar deformării unui joc de cărți care este etalat pe masă: în timp ce
o mână deplasează cartea de deasupra, cartea de la baza pachetului rămâne pe loc. Toate aflate în
poziții intermediare se pun în mișcare, fiecare fiind antrenată de cartea de deasupra și reținută de
cartea de dedesubt. În cazul unui fluid supus unei deformări prin forfecare se întâmplă același lucru:
în timp ce stratul de lichid aflat în contact cu placa în mișcare este antrenat, stratul aflat în contact
cu suportul rămâne imobil. Viteza de deplasare a straturilor intermediare este direct proporțională
cu grosimea stratului de fluid. Odată măsurată forța necesară mișcării plăcii superioare, fizicienii
deduc de aici valoarea vâscozității.
În cazul anumitor fluide, precum apa, uleiul, siropurile sau mierea, această forță este direct
proporțională cu viteza plăcii superioare. Vopselele de acest tip se numesc”newtoniene”,întrucât
Newton a fost primul care le-a cercetat comportamentul. Ele sunt greu de utilizat deoarece au
tendința să curgă.
40
În 1920, americanul Eugene Bingham, care se declara mirat de faptul că anumite vopsele nu
curg asemenea mierii, a studiat comportamentul acestora, descriind cu acest prilej un fenomen de-a
dreptul straniu. Utilizatorii ”pâlniei Ford”,sunt confruntați cu acest fenomen atunci când testează
unele vopsele grase și pigmentate. Ei constată că amestecul din interior își încetează curgerea
înainte ca pâlnia să se golească. Totuși fluidul care se găsește la nivelul orificiului suportă greutatea
întregii coloane de vopsea de deasupra. Ce constatăm dacă umplem din nou pâlnia? Vopseaua
începe să curgă din nou până când nivelul parțial de umplere atinge nivelul anterior, când curgerea
stagnase. Aceste lichide care curg, dar care își opresc brusc curgerea poartă numele de ” fluidele lui
Bingham”.
În cadrul acestor amestecuri, forțele care generează curgerea ating mai întâi un anumit
prag,moment în care fluidul este ” zdruncinat”. Cât timp acest prag nu este atins, fluidul se
deformează fără să curgă, asemenea unui solid. Astfel de fluide sunt mai comune decât s-ar putea
crede: de pildă, pasta de dinți sau untul.
Cum poate fi explicată existența unui asemenea prag? Aceste fluide sunt compuse,în cea mai
mare parte, din particule cvasisferice aflate în suspensie într-un solvent. Respectivele particule au
diverse mărimi, de la câțiva nanometri până la câteva miimi de macrometri .Atunci când aceste
particule au o slabă concentrație în cadrul fluidului, ca în cazul acuarelei sau al guașei diluate,
singurul efect al prezenței lor este acela de a crește vâscozitatea proporțional cu concentrația în
particule fine. Dacă mărim încontinuu concentrația, particulele fine ajung să se atingă intre ele.
Lichidul devine atunci păstos, din cauza forțelor care se manifestă între particulele aflate în contact.
Pentru a le face să curgă, trebuie învinse toate aceste forțe, fapt ce explică existența unui prag. Fără
vopsele de tip Bingham, zugravii din domeniul construcțiilor nu ar putea lucra eficient. Utilizarea
pensulei degajă o forță ce face ca vopseaua să se întindă. In schimb, aceasta se încheagă imediat ce
este lăsată în repaus, întrucât propria-i greutate nu este suficient pentru a o face să se prelingă.
Prețioasă pentru zugravi, această calitate a vopselelor este însă insuficientă pentru artiști. Un
pictor dorește adesea să repicteze o parte a unui tablou deja terminat. El trebuie să acopere vechiul
strat cu unul nou. Cum va reuși să evite amestecarea lor? Aceasta problemă i-a preocupat multă
vreme pe pictori,iar în secolul XVII-lea, ei au inventat un aditiv care să rezolve problema cu care se
confruntau. Fizicienii denumesc aceste vopsele „amestecuri tixotrope”. Acestea se fluidizează
imediat ce sunt agitate, dar revin treptat la starea inițială imediat ce sunt lăsate în repaus. Care sunt
proprietățile unei astfel de vopsea? În primul rând, aceasta se comportă asemenea unui fluid
Bingham: pentru a putea fi întinsă, trebuie ca prin mișcarea pensulei să i se aplice o forță
41
minimală,iar în al doilea rând, dacă o lăsăm nemișcată, ea se încheagă în numai câteva minute, fără
a se usca. Se va putea în continuare întinde, dar forța necesară crește direct proporțional cu timpul.
Magnetism şi electromagnetism
Eleva Teodorescu Maria - Alexandra, clasa a VII –a B

Colegiul Naţional de Informatică “Matei Basarab” , Râmnicu Vâlcea
Profesori îndrumători: Petcu Mariana şi Raşcu Rodica
Magneţii au fost descoperiţi încă din Antichitate, în regiunea

Magnesia din Asia Mică.
Câmpul magnetic este o mărime fizică ce caracterizează spaţiul din
vecinătatea unui magnet, electromagnet sau a unei sarcini electrice in
mişcare.
Materialele puternic magnetizate reţin magnetismul lor în perioade lungi de timp, pe când
materialele uşor magnetizate revin adesea la starea lor originală nemagnetizate.
În secolul XX, oamenii au descoperit că pot utiliza magneţii naturali pentru a magnetiza o bucată de
fier, creând o busolă. Frecând repetat magnetul natural de un cui
de fier într-o direcţie, cuiul se va magnetiza. Apoi, prin
suspendare, el se va alinia pe linia nord-sud geografică. În cele
din urmă, cercetătorul Wiliam Gilbert a explicat că această
orientare a cuiului pe direcţia nord-sud se întâmplă datorită
faptului că Pământul se comportă ca un magnet uriaş. Pentru a
face un magnet, tot ce trebuie să faceţi este să încurajaţi domeniile magnetice dintr-o bucată de
metal să se îndrepte în aceeaşi direcţie. Acest lucru se întâmplă atunci
când frecaţi un ac de un magnet – expunerea la un câmp magnetic
încurajează alinierea domeniilor magnetice.
Alte căi de a alinia domeniile magnetice dintr-o bucată de metal sunt:
 Aşezându-l într-un câmp magnetic puternic pe direcţia nord-
sud a acestuia
42
 Ţinându-l pe direcţia nord-sud şi lovindu-l repetat cu un ciocan, vibraţiile forţând domeniile
magnetice să capete un aliniament slab;
 Trecând prin el un curent electric.
Două dintre aceste metode sunt printre teoriile ştiinţifice despre cum s-au format magneţii
naturali. Unii cercetători au speculat că magnetita, devine magnetică după ce este lovită de un
fulger.
Putem reduce puterea unui magnet sau să îl demagnetizăm total expunându-l la un câmp
magnetic in direcţie opusă cu aliniamentul domeniilor magnetice.
Putem să îl demagnetizăm încălzindu-l. Căldura distruge aliniamentul.
Când curentul electric traversează un conductor, generează în
jurul său un câmp magnetic. Acest efect se numeşte efect magnetic.
Câmpul magnetic al bucăţii de sârmă poate fi mai puternic dacă
aceasta este bobinată. Când curentul traversează o bobină, aceasta se
comportă ca un magnet bară şi se numeşte solenoid.
Dacă un solenoid are înăuntru un fir de feromagnet moale,de exemplu de fier, acesta este
repede magnetizat şi îşi adaugă propriul câmp magnetic la cel al solenoidului. Împreună, solenoidul
şi miezul feromagnetic formează un electromagnet.
Magneţii sunt utilizaţi în multe domenii: calculatoare ( la monitoare, la hard-disk –uri),
televiziune (televizoare cu tub catodic, CRT) , medicină (în Scanarea cu Rezonanţă Magnetică), etc.
De asemenea, numeroase trenuri din ziua de azi folosesc principiul levitaţiei.
Utilizarea de magneţi pentru scopuri terapeutice sau magnetoterapia există încă din
antichitate. În evul mediu, magnetoterapia era recomandată pentru
dezinfectarea plăgilor şi tratarea tulburărilor de sănătate.
Când apăsăm un buton al unei sonerii electrice, curentul
traversează bobina unui electromagnet şi atrage un braţ de metal.
Busola sau acul magnetic a fost deja cunoscut în timpul împăraţilor din China. Pe atunci
busola consta dintr-o piatră magnetică legată de un fir de aţă pentru a se putea roti liber.
Un tren cu levitaţie magnetică, sau Maglev, este un tren care spre deosebire de trenurile
clasice, nu are contact cu şina, ceea ce reduce forţele de frecare şi permite atingerea unor viteze
foarte mari (anumite sisteme ajung la 550 km/h)
43
Pasiunea mea…
Eleva Teodora Bunea , clasa a XI-a

Colegiul Naţional “Alexandru Lahovari”, Râmnicu Vâlcea
Motto: “Un elefant pe un plan orizontal: tropa-tropa;

un elefant pe un plan înclinat: tropa-tropa cos α.”
Pasiunea mea pentru fizica a început foarte târziu, deoarece am neglijat aceasta materie în
gimnaziu şi nu am înţeles important ei. Din fericire, în liceu am început să privesc această materie
dintr-o altă perspectivă. Deşi nu mă gândisem să particip la olimpiadă, sub îndrumarea doamnei
profesoare Daniela Cârstea am avut ocazia să intru în acest proiect, “Şcoala Viitorului”, care se
adresează şi celor care doresc performanţa în acest domeniu . Aşadar această pregătire nu a
reprezentat numai un ajutor din punct de vedere al fixării unor noţiuni, dar şi o încurajare către
participarea la olimpiadă. Sunt de părere că pentru a te pregăti serios într-un anumit domeniu nu
este suficientă numai pregătirea individuală, drept urmare acest proiect reprezintă o adevărată
oportunitate. În cadrul acestei activităţi am avut şansa de a învăţa fizica cu ajutorul doamnei
profesoare Anca Udrea, care s-a implicat foarte mult şi ne-a arătat o mulţime de lucruri interesante,
ceea ce m-a motivat să mă pregătesc mai serios. În cele din urmă am reuşit să obţin o menţiune la
olimpiada naţionala de fizică, rezultat pe care nu l-aş fi putut obţine fără această pregătire.
În cadrul acestui proiect au existat o serie de concursuri care ne-au ajutat sa ne însuşim
anumite cunoştinţe, oferindu-ne, de asemenea, posibilitatea de a câştiga un loc într-o tabără. Pentru
mine tabăra a fost un mijloc de a afla lucruri noi pentru că mi-a oferit şansa sş particip la o pregătire
de fizică, deşi acest proiect este realizat doar pentru clasele a IX-a şi a X-a.
Aşadar, “Şcoala Viitorului” m-a ajutat să descopăr ce am pierdut în toţi aceşti ani în care nu
am tratat fizica cu seriozitate, dar şi cât de interesantă este experienţa unei olimpiade.
44
Un pahar cu apa poate fi golit cu ajutorul unei sticle pline
Profesor Ionescu Katarina

Şcoala cu clsasele I-VIII Orleşti
Avem un pahar plin cu apă şi, de asemenea, o sticlă plină cu apă. Se pune problema golirii
paharului cu ajutorul sticlei, fără însă a goli sticla. S-ar părea ca acest lucru este imposibil. Totuşi
lucrul este posibil şi încă deosebit de simplu.
Procedeul folosit pentru golirea paharului constă în următoarea operaţie: într-un dop care ne
va servi să astupăm sticla cu apă facem două găuri. Printr-una din găuri introducem un tub subţire
de sticlă sau un pai a cărui lungime să fie egală cu adâncimea paharului. Prin cealaltă gaură
introducem, de asemenea, un tub de sticlă sau un pai a cărui lungime să fie de două ori mai mare
decât a primului. Cu miez de pâine sau cu ceară închidem orificiul tubului mic. Introducem dopul în
gura sticlei pline cu apă, până când prin capătul tubului mai lung ţâşneşte apa din sticlă.
Pentru a goli paharul este suficient să răsturnăm sticla, astfel încât tubul mic să ajungă cu
capătul la fundul paharului. Dezlipim miezul de pâine sau ceară de la capătul tubului sau tăiem cu
foarfecele capătul paiului şi îndată din pahar va începe să curgă apa prin tubul mai lung, până când
paharul se goleşte complet, în timp ce sticla rămâne tot plină.
Explicaţie
Cele două tuburi formează ramurile unui sifon care nu trebuie amorsat, deoarece ramurile
sale sunt pline cu lichid. În timp ce o cantitate de apă se scurge din sticla prin tubul mai lung, altă
cantitate de apă egala cu aceea care se scurge intră din pahar în sticlă prin tubul mic. Apa este
împinsă prin tubul mic de către presiunea atmosferică, care se exercită asupra apei din pahar,
transmiţându-se la gura tubului mic
45
După cum s-a mai arătat, şi la gura tubului lung se exercita presiunea atmosferică, însă,
deoarece coloana de lichid are în acest tub o lungime mai mare decât în tubul care comunica cu
paharul, înseamnă că şi greutatea acestei coloane de apă este mai mare decât a celeilalte coloane; în
consecinţă, la gura tubului mare se exercita o presiune mai mică decât la gura tubului mic şi de
aceea apa curge în sensul menţionat.
46
Determinarea tensiunii dintr-un fir
Profesor Gheorghe Colţan

Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân“, Râmnicu Vâlcea
Probă de verificare experimentală

Lucrare de laborator
Clasa a VII –a
1. Materiale puse la dispoziţie: stativ, 2 tije, mufă, corp cu densitate cunoscută

 = 7800 kg / m , fir de aţă, vas cu apă, mensură, riglă.
3
2. Mod de lucru: Folosind materialele puse la dispoziţie, determinaţi tensiunea din firul de aţă,
atunci când corpul este suspendat de fir iar acesta se află :
a) În poziţie verticală, cu un capăt fixat iar de celălalt capăt se agaţă corpul
b) În poziţie verticală cu ambele capete A, B suspendate pe aceeaşi orizontală la distanţa l 0 = AB

= 10 cm, firul având lungimea l = 30 cm, iar corpul plasându-se la mijloc firului.
3. Cerinţe : Vă rugăm să redactaţi un referat care să cuprindă :
- descrierea modului ( metodei ) de lucru şi argumentarea fizică corespunzătoare
- scheme, figuri şi relaţii utilizate
- tabel de valori, completat cu valorile mărimilor măsurate, valorile pentru tensiunea din fir ( T ),
valoarea medie a tensiunii ( T ), eroarea absolută ( T ) şi eroarea medie absolută ( T ).
- estimarea T  T  T
Observaţie : a) Firul se consideră inextensibil
b) Se va utiliza g = 10 m / s2 iar calculele se vor opri la prima zecimală după virgulă.
47
BAREM
POZIŢIA a ( 40 p )
a Descrierea şi argumentarea metodei folosite 10 p
b Scheme, figuri 5p
c Relaţii, formule 5p
d Tabel de valori completat 10p
e Estimarea T  T  T 5p
f Surse de erori 5p
POZITIA b ( 50 p )
a Descrierea şi argumentarea metodei folosite 10 p
b Scheme, figuri 10p
c Relaţii, formule 15p
d Tabel de valori completat 5p
e Estimarea T  T  T 5p
f Surse de erori 5p
Oficiu 10 p
Total 100p
REZOLVARE
Poziţia a
1 Se face montajul şi se pun forţele pe desen, apoi calculăm T= mg = Vc  g ( 1 )
Determinăm Vcorp = Vapă cu corp - Vapă,iniţială ( 2 )
48
2. Tabel de valori
Nr. det. VC mc T T T T
T1  T2  T3  T4 T1  T2  T3  T4

T , (3) T  T  T , ( 4 ) T  ,(5)
4 4
Estimarea T  T  T ( 6 )
Surse de erori : erori de citire pe mensură, la determinarea volumului corpului
Poziţia b
mg
1. Se face montajul şi se pun forţele pe desen, apoi calculăm T  (7) , unde 2 este
2 cos 
l02
unghiul format de cele doua porţiuni de fir, iar cos   1  2
l
2. Tabel de valori
Nr. det. mc T T T T
49
3
T1  T2  T3  T4 T  T2  T3  T4

T , T  T  T , T  1 ,
4 4
Estimarea T  T  T
Surse de erori : erori de citire pe mensură, la determinarea volumului corpului
erori de citire a lungimilor pentru fir şi a distanţei dintre punctele de fixare a
firului
Observaţie : se va lua în considerare, orice altă soluţie corectă.
Test iniţial pentru clasa a VI-a
Profesor Barbu Liliana

Colegiul Tehnic Forestier, Rm. Vâlcea
1. Completează tabelul precizând cum se numeşte fiecare instrument de măsură din
imaginile alăturate şi care este mărimea fizică pe care o putem măsura folosind aceste
instrumente de măsură. (2p)
a. b. c. d.
Instrumentul de
măsură
Mărimea
măsurată
2. Efectuează următoarele transformări: (1,5p)
a) 15 mm= ....……cm b) 150 cm=..………m c) 0,25 l=..………ml

d) 3 min=…..….......s e ) 2 m2 = ...……………..cm2 f) 3 l=..…….…dm3
50
3. Se dau numerele: a=3, b=4, c=5. Efectuează operaţiile cerute şi completează tabelul
următor: (1p)
a+2b 7c-2(a+b) a2+b2
4. Consideră că fiecare pătrăţel din desenul următor are latura de 1cm.

a. Aria fiecărui pătrăţel este de ...........cm2.
b. Figura colorată cu negru este formată din .......... pătrăţele.
c. Aria totală a figurii colorate cu negru este de ................... cm2.(1p)
5. Uneşte printr-o săgeată denumirea corpului din coloana A şi proprietăţile sale din
coloana B (0,75p):
A B
- corp solid, culoare brun-închis, permeabil, fertil, compus din

aerul  
substanţe organice şi minerale
- corp lichid, incolor, fără miros, fără gust, bun dizolvant, răspândit
solul  
în natură
apa   - amestec de gaze, fără gust, fără miros, foarte răspândit în natură
6. Completaţi propoziţiile cu cuvintele din coloana din stânga pe baza desenului care
ilustrează circuitul apei în natură. (2p)
51
râu
izvor Plouă. Apa de ploaie pǎtrunde în pǎmânt pânǎ dǎ de un strat ________.
pârâu Aici se adunǎ mai multǎ apǎ şi cautǎ sǎ iasǎ la suprafaţǎ: un nou
zǎpadǎ ___________ se formeazǎ. El devine p________, apoi r________ şi se varsǎ
curent electric în final în ____________. ___________ fierbinţi fac ca apa sǎ se evapore.
mare Prin rǎcire, vaporii de apa se transformǎ din nou în picǎturi şi vin pe pamânt
impermeabil sub formǎ de p_________ , z_________ sau g_________. Precipiţatiile
raze de soare pǎtrund în pǎmânt...
grindina
ploaie
7. În fiecare dimineaţă, la ora 7 şi 45 de minute, Alexandru pleacă spre şcoală. Distanţa

dintre casa lui Alexandru şi şcoala este de 50 m. Alexandru ajunge la şcoală la ora 7 şi 50
de minute. Calculează: (0,75p)
a. Câte minute durează drumul lui Alexandru de acasă până la şcoală.
b. Cu ce viteză se deplasează Alexandru spre şcoală. Exprimă această viteză în unităţi de
măsură convenabile.
52
Fişă de lucru „Mişcare şi repaus”, clasa a VI-a
Profesor Barbu Liliana

Colegiul Tehnic Forestier, Rm. Vâlcea
Aminteşte-ţi ce ai învăţat şi precizează dacă următoarele enunţuri sunt adevărate sau

false. Scrie în pătrăţelul din dreapta fiecărui enunţ litera A pentru enunţ adevărat sau
litera F pentru enunţ fals.
1. Proprietăţilor fizice măsurabile li se asociază mărimi fizice.

2. Măsurarea unei mărimi fizice se face prin compararea cantitativă a acesteia cu unitatea de
măsură aleasă.
3. Unitatea de măsură pentru lungime este secunda.
4. 1 m = 60 cm
Completează spaţiile punctate cu termenii corespunzători pentru a formula enunţuri

corecte din punct de vedere ştiinţific.
1. Corpul faţă de care se determină poziţia unui alt corp se numeşte

.............................................
2. Un corp se află în .................................................. într-un interval de timp oarecare dacă, în
orice moment din acest interval de timp, corpul ocupă aceeaşi poziţie faţă de corpul de
referinţă.
3. Un corp se află în .................................................. într-un interval de timp oarecare dacă, în
orice moment din acest interval de timp, corpul ocupă poziţii diferite faţă de corpul de
referinţă.
4. Curba descrisă de un mobil în timpul mişcării se numeşte .................................................
Definiţie
1. Distanţa parcursă este lungimea drumului străbătut de corp (între poziţia iniţială şi poziţia
finală).
2. Durata mişcării este mărimea intervalului de timp în care se realizează mişcarea (între
momentul iniţial şi momentul final).
3. Viteza medie se defineşte prin relaţia: , unde d este distanţa parcursă iar este
intervalul de timp în care a fost parcursă distanţa d.
4. 1m/s este viteza unui corp care parcurge în timp de o secundă o distanţă de un metru.
53
Citeşte cu atenţie următorul text şi analizează desenul. Colaborează cu
colegii din echipă pentru a rezolva sarcinile de lucru.
„ La ora 7.25 Denis iese în faţa casei şi se urcă în microbuzul care îl duce spre şcoală. La ora 7.35
microbuzul ajunge în staţie, lângă o benzinărie, unde staţionează timp de 5 minute pentru a lua şi
alţi colegi spre şcoală. După 10 minute de la plecarea din staţia de lângă benzinărie, microbuzul
ajunge la şcoală. Denis şi colegii săi urmăresc cu atenţie traseul microbuzului şi realizează harta
următoare.”
23 20 15 0
Benzinărie Casa lui Denis

Şcoala Primărie
Completează tabelul:
Momentul de referinţă Ora...........................................................
Reperul Borna kilometrică.................................
Momentul la care microbuzul se află la casa

Ora...........................................................
lui Denis
Poziţia casei lui Denis Borna kilometrică.................................
Momentul la care microbuzul ajunge la

Ora...........................................................
benzinărie
Poziţia benzinăriei faţă de reper Borna kilometrică.................................
Momentul la care microbuzul plecă de la

Ora...........................................................
benzinărie
Perioada de staţionare la benzinărie
Poziţia finală faţă de reper Borna kilometrică.................................
54
Momentul final Ora...........................................................
În coloana din dreapta stabiliţi împreună notaţiile pe care le veţi utiliza în continuare.
Exemplu: t0, t1, t2, ....., x0, x1, x2, ..... Utilizaţi notaţiile pentru a completa tabelul următor.
Scrieţi în tabel formulele utilizate şi efectuaţi calculele.
Valoarea
Calculăm Notaţia Formula
mărimii
Distanţa dintre casa lui Denis şi

benzinărie
Durata deplasării microbuzului de la

casa lui Denis la benzinărie
Durata staţionării la benzinărie
Distanţa dintre benzinărie şi şcoală
Durata deplasării microbuzului între

benzinărie şi şcoală
Distanţa dintre casa lui Denis şi şcoală
Durata deplasării microbuzului de la

casa lui Denis la şcoală
Viteza medie a deplasării

microbuzului între casa lui Denis şi
benzinărie

microbuzului între benzinărie şi
şcoală

microbuzului între casa lui Denis şi
şcoală
Cum explicaţi valorile diferite ale vitezelor medii calculate?
55
Probleme pentru toţi copiii isteţi!
1. Din doua localităţi A şi B, situate la distanţa d = 150 km, pleacă, unul spre celălalt, un ciclist şi
un motociclist. Motociclistul parcurge, până în momentul întâlnirii, o distanţă dublă faţă de
ciclist. Ce distanţă a parcurs fiecare?
2. Doi şoricei intră într-un labirint.

Pentru a ieşi din labirint sunt posibile
numai cele două căi. Valorile sunt
exprimate în metri. Care este
diferenţa dintre distanţele parcurse de
cei doi şoricei?
3. Trei mobile se deplasează cu vitezele v1 = 5 m/s, v2 = 300 m/min şi respectiv v3 = 18 km/h.

Care dintre ele se deplasează mai repede?
4. Un automobilist parcurge distanţa de 57 km pe o autostradă în timp de 45 minute. La ieşirea de
pe autostradă un poliţist înmânează automobilistului un proces verbal… „Aţi depăşit viteza
admisă!” argumentează el. Care este viteza medie a automobilului? Depăşeşte aceasta viteza
maximă admisă de 80 km/h? De ce a fost amendat automobilistul?
5. Un mobil se deplasează pe jumătate din distanţa de parcurs cu viteza v1 = 54 km/h, iar pe
cealaltă jumătate din distanţă cu viteza v2 = 25m/s. Care este viteza medie pe tot parcursul?
6. Un camion pleacă din Bucureşti la ora 7 şi ajunge la Craiova la ora 12, staţionează 45 minute şi
apoi se întoarce , ajungând la Piteşti la ora 15 şi 45 minute. Distanţa dintre Bucureşti şi Craiova
este de 235 km, iar oraşul Piteşti se află la 115 km de Bucureşti.
a. Alegând ca reper oraşul Bucureşti reprezintă pe o axă poziţiile camionului la
momentele precizate.
b. Ce distanţă are trecută şoferul pe foaia de parcurs?
c. Pe ce porţiune de drum şoferul a avut o viteză medie mai mare?
56
Ştiaţi că?
Viteza de creştere a firului de păr 0,1 – 0,4 mm/zi
Viteza unui atlet într-o cursă de 100 m 10,1 m/s (36,5 km/h)
Viteza unei maşini de formula 1 83 m/s (300 km/h)
Viteza sunetului în aer la 150C 330 m/s (1200 km/h)
Viteza Pământului în mişcarea sa de rotaţie în jurul

30 km/s
Soarelui
Viteza luminii în vid 300.000 km/s
57
Rătăcire
Eleva Popa Elena Daciana, clasa a XI-a C
Colegiul Naţional “Gib Mihăescu”, Drăgăşani
Profesor îndrumător: Stan Anişoara
Dacă vă spun că merg în cap, nu mă veți crede…!
M-am așezat într-o zi în fața oglinzii…
Și nu știu cum, o rază de soare
S-a reflectat pe suprafața lucitoare,
Și, dintr-o dată, o lume neștiută mi s-a arătat
Soarele coborâse pe pământ,
Sau cerul era pământul… și invers,
Căci picioarele-mi erau suspendate în aer,
Iar capul mi se afunda într-o mare de albastru.
Încercam să zăresc un suflet omenesc,
Dar imaginile fugeau sub ochii mei bolnavi…
Parcă eram un miop ce se chinuia cu lentile convergente,
Fasciculele de lumină treceau prin ochii mei
fără să focalizeze imaginea.
Mă simțeam ca un motor termic care s-a îmbolnăvit.
Un motor Diesel alimentat cu benzină,
Care așteaptă o scânteie să se aprindă…
Dar în uitarea asta, scânteia s-a rătăcit…
Sau ar trebui să fiu un motor Otto ca să mă aprind?!
Speriat de această fizică ciudată,
Întind o mână tremurândă
spre imaginea din oglindă.
În pumnu-mi se zbate acel univers
Cu o frecvență de mii de Hertzi.
Se zbate atât de tare,
Încât căușul palmei mă doare.
Tremur, suspin din greu,
Căci aceea este imaginea sufletului meu…
58
Teoria relativităţii aplicată în literatură
Profesor Niţoiu Ana

Colegiul Naţional “Gib Mihăescu”, Drăgăşani
De milenii, cei mai străluciţi savanţi şi oameni de ştiinţă au încercat să rezolve una dintre
cele mai mari enigme ale umanităţii: natura timpului. Are timpul un început? Va ajunge vreodată la
un sfârşit? De ce se mişcă doar într-o direcţie? Şi ce este de fapt timpul? Albert Einstein a răsturnat
toate teoriile existente când, la începutul secolului XX, a demonstrat că timpul este relativ şi că
depinde de mişcare şi de gravitaţie. Teoria sa revoluţionară a deschis calea către studiul găurilor
negre, al găurilor de vierme şi asupra călătoriilor în timp.
Astăzi, la început de secol XXI, majoritatea fizicienilor sunt convinşi că accepţia comună a
timpului care se scurge ireversibil, zi de zi, este complet greşită şi că, în curând, vom avea
instrumentele teoretice şi practice necesare descoperirii adevăratei naturi a timpului, o natură mult
mai subtilă şi mai complexă decât cea pe care o bănuiam. Timpul este anonimul care ne alunecă
printre degete, luând cu el întreaga noastră existenţă. Fiecare ştie ce este timpul deoarece îl simte
cum trece – acesta este, probabil, cel dintâi aspect al experienţei umane.
59
La fel de adevărat este însă că această trecere este percepută diferit de către fiecare
individ. Albert Einstein spunea că „o oră petrecuta în compania unei fete drăguţe trece mult mai
repede decât o oră petrecută pe scaunul unui dentist“.
Acum câteva sute de ani, oamenii presupuneau că timpul şi spaţiul sunt pur şi simplu date de
Dumnezeu. Sf. Augustin din Hippo a remarcat faptul că „încercarea de a defini timpul se manifestă
prin înşiruirea unor cuvinte ce se vor pierde fără a reuşi, însă, să contureze un portret al acestuia…”
Teoria lui Albert Einstein conform căreia timpul este relativ a fost un adevărat şoc şi pentru
comunitatea ştiinţifică, şi pentru cea religioasă. Pe scurt şi pe înţelesul tuturor, esenţa teoriei este
că „timpul meu nu este acelaşi cu timpul tău, dacă ne mişcăm diferit.“
Dacă iei, de exemplu, un avion de la Bucureşti la Cape Town, vei fi în contratimp cu câteva
nanosecunde (nanosecunda este a miliarda parte dintr-o secundă) faţă de cei rămaşi pe loc. Mai
precis, durata călătoriei va fi un pic diferită dacă o masori tu în avion, faţă de cea indicată de ceasul
Aeroportului Otopeni.
Deci durata unui eveniment este relativă, depinde de sistemul de referinţă în care este
măsurată. Dilatarea duratelor , poate fi demonstrată folosind ceasuri atomice. Într-un faimos
experiment din 1971, doi fizicieni au instalat într-un satelit care urma să se învârtă în jurul
Pământului două ceasuri atomice. Ele au înregistrat o diferenţă de 59 de nanosecunde faţă de
ceasurile de pe Pământ – exact cum prezicea teoria lui Einstein.
Einstein a demonstrat că cel mai rapid lucru din Univers este lumina (aprox. 298.000 km/s).
Apoi a demonstrat ca lumina Soarelui ajunge pe suprafaţa planetei noastre în aprox. 8 minute, iar
lumina reflectata de Lună în aprox. 30 de secunde. Deci ceea ce vedem noi pe cer când ne uităm la
Soare este soarele în urmă cu 8 minute sau Luna în urmă cu 30 de secunde.
În aceeaşi teorie spune că dacă Soarele ar dispărea brusc, noi abia peste 8 minute am
observa acest lucru, deci anumite stele de pe cer care se afla la distante foarte mari (ex: 10 milioane
de ani lumină), deşi ele ar putea sa fie de mult stinse, noi încă le percepem lumina şi abia peste
câteva milioane de ani or să dispară sclipirea lor de pe cerul nostru.
După primul război mondial, teoria relativităţii a devenit brusc – în urma observării devierii
razelor unor stele de către masa Soarelui cu prilejul observării unei eclipse solare - din
controversată confirmată şi, practic, general acceptată, iar Max Planck l-a numit pe Einstein
“Copernicul secolului XX”.
În România apar primele articole care observă înrudirea dintre Eminescu si Einstein, iar în
“Adevărul literar şi artistic” din 21 mai 1922, Doctorul Ygrec (I. Glicsman) semnează articolul “De
la Eminescu la Einstein, ştiinţă şi poezie”, iar în “Orizontul” din 20 septembrie 1923 ing. N.
60
Hoisescu publică articolul ”Einstein şi Eminescu”. Ambele relevă apropierea dintre unele idei
einsteiniene şi imaginile de dilatare şi comprimare a timpului din Sărmanul Dionis. Dacă studiem
caietele manuscrise, constatăm că Eminescu a pornit de fapt de la unele aspecte elementare ale
relativităţii mişcării. În căutarea a ceea ce numim sistem de referinţă, poetul se întreabă : “Pentru a
constata mişcarea, trebuie ceva nemişcat. (Absoluta nemişcare)”. Treptat, ideea se clarifică:
“Judecăm repaosul sau mişcarea unui corp, comparând poziţia sa cu aceea a obiectelor care-l
înconjoară, despre care admitem că sunt în repaos...” (ms. 2267, pag. 34). Apoi: “Unde-i mişcarea
când spaţiul e nemărginit?” (ms. 2269, fila 33).
Ceea ce Einstein a expus într-un limbaj de fizică, Eminescu a expus într-un limbaj poetic:
“La steaua care-a răsărit

E-o cale – atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum

În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.” (La steaua)
Sărmanul Dionis
“ ...şi tot astfel dacă închid un ochi văd mâna mea mai mică decât cu amândoi. De-aş avé trei
ochi aş vedé'-o şi mai mare, şi cu cât mai mulţi ochi aş avé, cu atâta lucrurile toate dimprejurul meu
ar păré mai mari”.
„...în faptă lumea-i visul sufletului nostru. Nu există nici timp, nici spaţiu - ele sunt numai în
sufletul nostru. Trecut şi viitor e în sufletul meu, ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, şi infinitul
asemenea, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă”.
„Visăm călătorii prin univers: nu-i oare universul în noi? Adâncimile spiritului nostru nu le
cunoaştem. Drumul cel tainic duce înăuntru. În noi sau nicăieri este veşnicia cu lumile ei, cu
trecutul şi viitorul”.
Sunt doar câteva exemple de aplicare a consecinţelor postulatelor lui Einstein în operele
literare.
61
62
Pionieri ai şcolii româneşti de chimie
Profesor Diana Mazilu,

Grup Şcolar “G-ral Magheru”, Râmnicu Vâlcea
Moto: "Cercetarea alcătuirii lumii este una dintre cele mai măreţe şi mai nobile
probleme puse de natură"
Galileo Galilei
Constantin I. Istrati a văzut lumina zilei în oraşul Roman la 5

septembrie 1850. Ion Istrati, tatăl său, s-a născut la Şerbeşti în ţinutul
Romanului. A fost copist la o cancelarie din Iaşi, apoi paharnic şi spătar. În
1848, se căsătoreşte cu Maria Capşa, mama lui Constantin I. Istrati, o
femeie de o rară distincţie sufletească. A învăţat la un pension din Iaşi şi
vorbea bine franceza şi germana. Ea a avut un rol important în formarea
copiilor săi. În notele sale autobiografice, doctorul Istrati afirma că a avut o
copilărie fericită. Împreună cu fratele său Vasile cutreiera împrejurimile
satului, deprinzându-se să iubească natura.
Constantin I. Istrati a urmat cursul primar la Şcoala Publică din Roman. A fost înscris la
Pensionul Meltzer, unde a învăţat germana şi franceza. După ciclul primar, a fost dus la Iaşi, fiind
primit ca elev intern la Academia Mihăileană, în urma unui examen. Încă din clasele elementare,
Istrati avea înclinaţie către studiul ştiinţelor naturale. Aceasta pasiune a fost întreţinută de lectura
revistelor de popularizare "Isis sau Natura", editata de doctorul Iuliu Barasch în 1862 la Bucureşti,
sau "Icoana Lumei" publicata la Iaşi de Gheorghe Asachi în 1865-1866.
În 1869, doctorul Carol Davila, directorul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din
Bucureşti, face o vizită la Iaşi, inclusiv la Academia Mihăileană. Renumitul medic bucureştean a
intuit calităţile deosebite ale tânărului Istrati. Părăsind Iaşul, Davila i-a înmânat lui Istrati o foaie de
drum, cu care acesta a pornit spre Bucureşti la scurt timp.
În 1870, C.I. Istrati a fost admis la Facultatea de medicină pe baza unui examen. Şcoala
Naţionala de Medicină şi Farmacie, al cărei elev fusese şi care şi-a încetat activitatea în acelaşi an,
63
avusese un caracter militar. Devenind student, Istrati a rămas în cadrul serviciului militar al armatei,
ceea ce-i asigura anumite avantaje materiale.
În 1871, obţine gradul de subchirurg militar. În aprilie 1872, în primii ani de studenţie, devine
asistent bugetar al laboratorului de chimie al facultăţii, condus de Alfred Bernath-Lendway, om de
ştiinţă cu temeinică pregătire de specialitate. Activitatea desfăşurata în acest laborator a fost
hotărâtoare pentru formarea omului de ştiinţă Constantin I. Istrati. Muncind ca asistent chimist, el
nu şi-a neglijat nici studiile medicale. În 1873, a trecut cu bine examenul de Bacalaureat. În
decembrie 1875, după ce, cu câteva luni în urmă încetase să lucreze ca asistent la Laboratorul de
chimie, Istrati s-a prezentat la concursul de intern al spitalelor.
Constantin I. Istrati şi-a susţinut teza de doctorat în medicină la 20 iunie 1877, în faţa unui juriu
prezidat de I. Felix şi compus din P. Protici, A.S. Marcovici, C. Davila şi Şt. Capsa.
La 28 martie 1885, Istrati îşi susţine teza de doctorat în chimie, la Paris, după trei ani de
cercetări îndrumate de profesorii Adolphe Wurtz şi Charles Friedel. A întemeiat şcoala de chimie
organică de la Universitatea din Bucureşti, unde a fost profesor. A fost membru de onoare al mai
multor societăţi ştiinţifice străine.
A făcut cercetări asupra bogăţiilor naturale ale României (sare, petrol, chihlimbar, ozocherită,
etc.). Studiind derivaţii halogenaţi ai benzenului, a descoperit o nouă clasă de coloranţi, pe care i-a
numit franceine. Pentru această invenţie i s-a acordat Medalia de aur la Expoziţia Internaţională de
la Paris, în 1889.
Este autorul unui „Curs elementar de chimie", pentru elevii de liceu şi candidaţii la bacalaureat,
apărut în 1891 şi tradus în limbile franceză şi spaniolă. Prin lucrarea „Studiul relativ la o
nomenclatură generală în chimia organică" (1913) a adus contribuţii valoroase la fixarea
nomenclaturii ştiinţifice.
Ca reprezentant al materialismului ştiinţific-naturalist, Constantin I. Istrati a apărat concepţia
despre unitatea materiei. El a combătut energitismul şi, în genere, idealismul fizic şi agnosticismul,
generate de criza din fizică. Spre sfârşitul vieţii, concepţiile sale filozofice au suferit o schimbare
majoră, trecând de la ateism la fideism. Istrati a desfăşurat o intensă activitate socială în domeniul
medical, cultural şi ştiinţific. El a întemeiat „Societatea română de ştiinţe" (1890) şi „Asociaţia
română pentru înaintarea şi răspândirea ştiinţelor" (1902).
În anul 1889, Constantin I. Istrati şi-a construit o casă de vară la Câmpina, "locuinţă modestă,
dar primitoare, înconjurată de o mulţime de brazi pe care-i sădise singur[...]. Viaţa la Câmpina era
simplă, dar plină de farmec", ne spun autorii biografiei lui C.I. Istrati, prof.dr. Ion Jianu şi prof.
univ. George Vasiliu. "În casa primitoare a doctorului Istrati se întâlneau cei mai de seamă oameni
64
ai vieţii culturale şi ştiinţifice din ţara noastră : Petru Poni, G. Asachi, G. Ţiţeica, Dimitrie
Grecescu, Mina Minovici, Mrazec, Hepites, A. Saligny, Lazăr Edeleanu, Delavrancea, N. Gane, N.
Pătraşcu, Duiliu Zamfirescu şi mulţi alţii", aflăm de la aceeaşi autori.
O veche prietenie îl lega pe doctorul Istrati de Nicolae Grigorescu si B.P. Haşdeu, personalităţi
care de asemenea au trăit la Câmpina.
Primul război mondial a dat un alt curs vieţii doctorului Istrati, desfăşurând în această perioadă
o intensă activitate publicistică şi oratorică, alături de Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Iorga
şi alţii. În decembrie 1916, devine Ministru de Industrie şi Comerţ. A ieşit din guvern în iulie 1917,
după care pleacă în Franţa împreună cu un grup de profesori universitari, pentru a întreprinde acolo
o campanie de propagandă în favoarea ţării noastre. La Paris, starea sănătăţii sale s-a înrăutăţit, iar
la 30 ianuarie 1918 s-a stins din viaţă, vegheat de membrii familiei.
BIBLIOGRAFIE
1. Vasiliu George, Eugen Angelescu - Viaţa şi opera, Editura Academiei Române, 1998
2. Jianu, Ion; Vasiliu, George, Dr. C. I. Istrati, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1964.
3. Cristofor I. Simionescu, Magda Petrovanu, „Figuri de chimişti români”, Ed. Ştiinţifică,
Bucureşti, 1964
4. Drimus I.,Lucia Zaharescu-Boerescu, „Nicolae Teclu, un mare chimist român”, Revista de
chimie, nr.7,1956, pp. 388 – 391
Pasiune şi perseverenţă
Eleva Munteanu Andreea Mihaela, clasa a IX-a

CNI „Matei Basarab”, Râmnicu Vâlcea
CHIMIA….Ce este chimia?…..
Teoretic, chimia este ştiinţa fundamentala ce studiază substanţele cu structura şi proprietăţile

lor, urmărind în acelaşi timp modificările produse asupra acestora de reacţiile chimice.
Dar practic, chimia înseamnă PASIUNE…..pentru mine şi toţi participanţii la acest proiect.
Atât eu , colegii mei dar şi doamnele profesoare am pus suflet, mult suflet……
65
Pentru mine acest proiect a însemnat o şansă de a face performanţă,de a-mi face noi prieteni
şi de a-mi evalua cunoştinţele.
Cât despre beneficii……deoarece am luat premiul I la concursul organizat la sfârşitul

proiectului, am primit un loc în tabăra organizată de domnii profesori pentru cei mai buni copii din
fiecare grupă, primind astfel o noua şansă de a-mi face noi prieteni şi de a cunoaşte mai bine ţara.
Şi chiar dacă ar fi obţinut premiul unul dintre colegii mei, tot m-aş fi simţit mandră şi mulţumită de
faptul că am acceptat să particip la acest proiect.
Văd chimia altfel încă din prima oră, când doamna profesoară a intrat în clasă şi ne-a predat
prima lecţie: „Introducere în chimie”.De atunci, încă de la primele cuvinte ce descriau chimia ca
ştiinţă fundamentală, am fost fermecată şi am ştiut că aceasta va fi pentru mine mult mai mult decât
o materie. Şi aşa a fost…chimia reprezintă în viaţa mea baza viitorului meu dar şi una dintre
pasiunile mele.
Ce m-a fascinat la această ştiinţă?...TOTUL! Cu timpul am descoperit ce rol important a

avut şi îl are chimia în viaţa noastră…Dacă privim în trecut vom realiza cât de diferită era viaţa
oamenilor care nu ştiau tot ce ne descoperă, dar şi ce ne oferă chimia, faţă de cea din zilele noastre
când totul este mult mai simplu.
Atomi, molecule, izotopi, protoni, electroni, nucleoni, toate particulele din care suntem
alcătuiţi noi şi tot ce ne înconjoară ne sunt revelate de această ştiinţă,oferindu-ne oportunităţi de a
afla mai multe despre lumea din jurul nostru, dar şi de a ne face viaţa mult mai uşoară.
Aşa cum am spus şi până acum, chimia ca pasiune este minunată, dar pentru a face
performanţă în acest domeniu îţi trebuie multă determinare, ambiţie, răbdare şi perseverenţă. Fără
aceşti patru factori nu se poate ajunge sus în niciun domeniu.
Deşi este extrem de greu să „cucereşti”, cu adevărat, locuri pe podiumurile concursurilor de

chimie, recomand din toată inima copiilor ce vor să reuşească în viaţă să persevereze şi să nu se lase
învinşi de obstacolele ce le vor apărea în cale, deoarece pentru a fi cu adevărat bun trebuie să lupţi
pentru a te autodepăşi.
Da…este greu să pierzi, mai ales când ştii că ai muncit din greu pentru ceva, dar un bun
luptător ştie să piardă cu capul sus şi să vadă partea bună a înfrângerii, căci aceasta există cu
adevărat şi este un stimulent excelent pentru cei care o pot vedea. Această parte bună este
experienţa câştigată în urma fiecărui concurs, care te va ajuta , dacă ştii să o foloseşti,să faci un pas
uriaş din coada listei cu rezultate direct pe treapta cea mai înaltă a podiumului şi atunci satisfacţia
este mult mai mare şi vei putea spune că ai meritat într-adevăr să câştigi, deoarece nu te-ai dat bătut.
În concluzie, acest proiect a fost o încercare , reuşită, de a ne stimula şi de a ne determina să

nu ne dăm bătuţi şi tot ce ne-a oferit acesta ne va ajuta să luptăm pentru visele şi idealurile noastre.
Sfatul meu este:
„ PERSEVERAŢI şi IUBIŢI CHIMIA!”
66
Probleme propuse
Profesor Ciurduc Ludmila
Şcoala cu clasele I – VIII “Nicolae Bălcescu”, Drăgăşani
1. Un amestec echimolecular de CuO şi CuCO3 conţine 38,4% Cu. Calculaţi procentul de

impurităţi din amestec.
R: 38,8% imp.
2. Uraniul se găseşte sub forma a trei izotopi naturali radioactivi: 234 235
92 U, 92 U, 92 U. Calculaţi
238
numărul de protoni şi numărul de neutroni dintr-un amestec ce conţine 0,1 moli din fiecare
izotop.
R: 27,6 N p+; 43,1 N no
3. 11,7g Al reacţionează cu 100g soluţie H2SO4 49%. Se cere: a) ce substanţă este luată în
exces şi cu cât?; b) ce masă şi ce volum de gaz se degajă?; c) ce cantitate de fier se obţine
prin reducerea aluminotermică a Fe2O3 cu excesul de substanţă calculat la punctul ,,a’’?
R: a) Al este în exces; b) m = 1g H2, V = 11,2 L H2; c) m = 5,6g Fe
4. Se efectuează un experiment folosind o bucată de sulf 30% impur şi 200 grame soluţie acid
sulfuric 98%. Scrieţi ecuaţia reacţiei chimice şi egalaţi coeficienţii prin metoda redox. Care
este masa sulfului luat în lucru? Ce volum de gaz se degajă?
R: 91,42g; 67,2 l
5. Se dă următoarea schema de reacţii:
1. a  b + c↑
2. c + H2O  d
3. b + H2O  e
4. f+gh
5. h + H2O  i
Dacă ,,a” are denumirea de calcar, ,,g” este nemetalul cu cea mai mică densitate,
,,h” = gazul cu caracter bazic care are 82,35% N si 17,64% H, aflaţi substanţele corespunzătoare
literelor, indicaţi tipul de reacţie chimică şi importanţa reacţiilor chimice scrise în schemă.
67
Răspuns: a = CaCO3, b = CaO, c = CO2, d = H2CO3, e = Ca(OH)2, f = N, g = H, h = NH3, i =
NH4OH
Clasa a VIII-a, Elev: Tudor George Mihai
6. 60g de soluţie NaOH de c = 20% reacţionează cu HCl de c = 7,3%. Calculaţi concentraţia

soluţiei finale.
Răspuns: c = 21,16%
Clasa a VIII-a, Elev: Mitruţ Ana Maria
7. Determinaţi formulele moleculare ale substanţelor care au următoarele compoziţii

procentuale: A : 63,63% Fe si 36,36% S; B : 39,31% Na şi 60,68% Cl; C : 3,06% H, 31,63%
P şi 65,30% O. Scrieţi reacţiile chimice posibile între substanţele A, B şi C. Ce tip de
legătură chimică există între elementele componente ale substanţei B.
Răspuns; A = FeS, B = NaCl, C = H3PO4
Clasa a VIII-a, Elev: Stancu Corina
8. Se dă schema de reacţii:
1. a + b  c + d
2. d + CO2  e
3. f + a  g + h
4. d + i  j
Daca a = acidul prezent în sucul gastric, b = varul stins, f = salpetru de cile, j = are 5,88% H si
94,11% O, aflaţi substanţele corespunzătoare literelor, indicaţi tipul de reacţie chimică şi importanţa
reacţiilor chimice scrise în schemă.
Răspuns: a = HCl, b = Ca(OH)2, c = CaCl2, d = H2O, e = H2CO3, f = NaNO3, g = NaCl, h =

HNO3, i = O2, J = H2O2
Clasa a VIII-a, Elev: Tudor George Mihai
9. Aflaţi cantitatea de metal în Kg care se găseşte în 3 tone pirită cu 35% impurităţi.
Răspuns: 16,25 Kmoli de Fe
Clasa a VIII-a: Elev Stancu Corina
68
10. Ce volum de aer (20%O2) este necesar pentru arderea completă a 15kg cărbune 70% pur. Ce
volum de gaz se degajă?
Răspuns: 98 m3 aer ; 19,6 m3 CO2
Clasa a VIII-a, Elev: Nica Ştefan
Construiți-va singuri hârtie indicatoare!
Profesor Daria Petcu, Colegiul Naţional Gib Mihăescu Drăgăşani
Varza roșie conține un pigment numit flavina (o antocianina).

El se găsește și în coaja merelor roșii, a prunelor, a strugurilor negri.
Acesta este solubil în apa.
Soluțiile acide virează
culoarea pigmentului în roșu,
iar cele alcaline în galben-verzui. Din acest motiv, antocianina
din varza roşie poate fi utilizată pentru a determina valorile
pH-ului anumitor soluții.
Pentru a extrage sucul de varza roșie puteți utiliza un
blender sau puteţi toca varza foarte fin cu ajutorul unui cuțit
bine ascuțit. Sunt necesare cam doua cești de varză bine mărunțită. Introduceți apoi varza bine
tocată într-un vas mai mare pentru a turna peste ea apa fierbinte până la acoperirea totală.
Amestecați bine, apoi filtrați pentru a
obține o soluție de culoare violacee fără
impurități (resturi de varză). pH-ul său
este aproximativ 7.
Pentru a confecționa hârtie indicatoare,

tăiaţi fâșii de hârtie de filtru, așezați-le
69
într-un vas cu soluția de varză roșie obținută, apoi așteptați câteva ore să se impregneze. După aceea
puneți-le la uscat și veți obține astfel o veritabilă hârtie indicatoare.
Puteți observa virarea culorii sale în mediu acid – oțet, respectiv bazic – soluție de bicarbonat de
sodiu.
Test de verificare – Laborator
Profesor Ciurduc Ludmila

Şcoala cu clasele I – VIII “Nicolae Bălcescu”, Drăgăşani
Tema: Identificarea anionilor
Moto:“Pentru cei mai mulţi dintre noi, marele pericol nu este că ţintim
prea sus şi nu reuşim, ci că ţintim prea jos şi reuşim” – Michelangelo
Completaţi spaţiile libere:

1.Avem în 2 eprubete soluţie de K2SO4 şi H2SO4
Reactivul necesar recunoaşterii anionului ……………………………………….......................
este…………………………………………..………..
Ce se observă după ce adăugăm reactivul de recunoaştere?
……………………………………………………………………………............................................
.............................................................................................................................................................
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice:
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
70
2. Avem în 2 eprubete soluţii de Na2CO3 şi CaCO3
Reactivii necesari recunoaşterii anionului …………………………………………...................
sunt………………………………….……………….…..
Ce se observă după ce adăugăm reactivi de recunoaştere?
……………………………………………………………………………............................................
.............................................................................................................................................................
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor chimice.
................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
Dacă adăugaţi soluţia unui acid diluat, ce se va observa?
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………..………
Cum se numeşte acest fenomen?
…………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………….
Explicaţi fenomenul observat:
…………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………….……
3. Avem în 3 eprubete soluţii de NaCl, NaBr, NaI.
Reactivul necesar recunoaşterii anionului ........................................................................................
este………….………………….…..
Ce se observă după ce adăugăm reactivul de recunoaştere?
……………………………………………………………………………............................................
................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
71
Investeşte în oameni!
Fondul Social European

Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Titlul proiectului: “Şcoala Viitorului – Împreună pentru o societate bazată pe cunoaştere”
Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Vâlcea
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN VÂLCEA

Râmnicu Vâlcea
B-dul Nicolae Bălcescu, nr. 30
Tel. +40.350.431.575
Fax +40.350.431.576
ISSN 2069 - 4393
Conţinutul acestui material nu reprezintă

72 în mod obligatoriu poziţia oficială a
Decembrie, 2011 – Nr.Europene
Uniunii 3 sau a Guvernului României

Revista 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INVESTEŞTE Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

ÎN Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

MATEMATICĂ – FIZICĂ – CHIMIE

Revistă pentru elevi şi profesori

Prof. Tatiana MĂRĂNDICI – Manager de proiect

ISSN 2069 – 4393

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA EDITURII NOVA DIDACT

Director/Redactor Şef: Prof. Cornelia PAPUZU

Profesor Mărăndici Tatiana - manager de proiect

Principiul invariantului și probleme de colorări la nivelul clasei a V-a ……………………….…… 8

Profesor Mazilu Marin ................................................................................................................... 8

Rebusuri matematice ......................................................................................................................... 13

Profesor Diaconu Marta .............................................................................................................. 13

Congruenţe modulo n. Indicatorul lui Euler ...................................................................................... 15

Profesor Dinu Gigi-Daniel ............................................................................................................ 15

Profesor Dinu Maria ..................................................................................................................... 15

Un rezultat pentru numere prime ....................................................................................................... 18

Profesor Dinu Gigi-Daniel ............................................................................................................ 18

Rezolvarea unor ecuaţii în mulţimea numerelor prime ..………………………………………..2020

Profesor Genoiu Leon ................................................................................................................... 20

Probleme propuse pentru gimnaziu ................................................................................................... 23

Profesor Ion Marcel Neferu.......................................................................................................... 23

Probleme rezolvate pentru gimnaziu ................................................................................................. 25

Profesor Diaconu Marta .............................................................................................................. 25

Descoperiri matematice care au marcat omenirea ............................................................................. 29

Profesor Pădureţu Emil ............................................................................................................... 29

Profesor Dobre Dumitru

Ideile faimoase ale lui Arhimede ....................................................................................................... 36

Elev Toşu Tiberiu, clasa a VI-a A ................................................................................................. 36

Coroana de Aur .......................................................................................................................... 36

Șurubul lui Arhimede ................................................................................................................. 36

Gheara lui Arhimede .................................................................................................................. 37

20 de lucruri pe care nu le ştiai despre… magnetism ........................................................................ 37

Profesor Stan Anişoara ................................................................................................................. 37

Fenomene acustice ............................................................................................................................. 38

Eleva Preda Daria ......................................................................................................................... 38

Fluidele lui Bingham ......................................................................................................................... 40

Profesor Manuela Maria............................................................................................................... 40

Magnetism şi electromagnetism ........................................................................................................ 42

Eleva Teodorescu Maria ............................................................................................................... 42

Pasiunea mea… ................................................................................................................................. 44

Eleva Teodora Bunea ................................................................................................................... 44

Un pahar cu apa poate fi golit cu ajutorul unei sticle pline ............................................................... 45

Profesor Ionescu Katarina ............................................................................................................ 45

Determinarea tensiunii dintr-un fir ................................................................................................. 47

Profesor Gheorghe Colţan ........................................................................................................... 47

Test iniţial pentru clasa a VI-a ........................................................................................................... 50

Profesor Barbu Liliana ................................................................................................................. 50

Fişă de lucru „Mişcare şi repaus”, clasa a VI-a ................................................................................. 53

Profesor Barbu Liliana ................................................................................................................. 53

Eleva Popa Elena Daciana ........................................................................................................... 58

Teoria relativităţii aplicată în literatură ............................................................................................. 59

Profesor Niţoiu Ana ..................................................................................................................... 59

Pionieri ai şcolii româneşti de chimie ................................................................................................ 63

Profesor Diana Mazilu .................................................................................................................. 63

Pasiune şi perseverenţă .................................................................................................................... 65

Eleva Munteanu Andreea Mihaela ............................................................................................ 65

Probleme propuse .............................................................................................................................. 67

Profesor Ciurduc Ludmila ........................................................................................................... 67

Construiți-va singuri hârtie indicatoare! ............................................................................................ 69

Profesor Daria Petcu ..................................................................................................................... 69

Test de verificare – Laborator ............................................................................................................ 70

Profesor Ciurduc Ludmila ........................................................................................................... 70

Profesor Tatiana Mărăndici – manager de proiect