Sindromul

stresului porcin
Reazlizat de: Moroșan
Veronica
832 B
Cuprins
 Definiție
 Etiopatogenie
 Simptomatologie
 Aspecte anatomopatologice
 Diagnostic
 Tratament
 Profilaxie și recomandări
 Bibliografie
 Definiție

 Sindromul de stres porcin, cunoscut și sub numele de

hipertermie malignă sau PSS, este o tulburare moștenită,
autozomal recesivă ce se caracterizează prin hipertermie,
tremurături musculare și moarte subită și este declanșată
în principal de anumiți factori stresanți.
 Porcii expuși sunt cei care pezintă o sensibilitate ridicată la
stres.
 Porcii mai graşi sunt mai susceptibili de a transporta gena
recesivă faţă de cei mai slabi.
 Se manifestă de obicei la puceii înțărcați, grăsuni și
scroafe, foarte rar la sugari.
 Astfel, rasele mai mari de porci, cu musculatura mai dezvoltată și cele
selecționate sunt mai susceptibile. Cel mai frecvent acest sindrom apare la
rasele Landrace, Piétrain,Poland China și încrucișările acestor rase de porci.

Landrace Piétrain

Poland China
Etiopatogenie
 Gena implicată în apariţia afecţiunii este cunoscută
sub denumirea de „gena halotan” deoarece s-a
stabilit că porcii care au această genă, reacţionează
advers la administrarea anestezicului halotan.
 Această genă determină deficienţe de fixare şi
mobilizare a calciului în compoziţia fibrelor musculare.
 Porcul este fie homozigot recesiv (susceptibil), heterozigot, fie
lipsit de genă.
 În condiţiile de stres, lipseşte controlul feed-back al doapminei, fapt
ce duce la o stimulare excesivă a plăcii motorii terminale de la nivelul
musculaturii scheletice. Ca urmare are loc eliberarea unei cantităţi
crescute de Ca2+ în sarcoplasmă, care la rândul ei determină
tremurăturile musculare, iar mai târziu este evidentă instalarea
rigidităţii. Rigiditatea musculară iniţiază producerea acidozei lactice
la nivelul musculaturii.
Simptomatologie
 Debutul este brusc, exprimat iniţial prin tremurături
musculare evidente, spasme ale feţei, respiraţie rapidă,
creşterea temperaturii peste 41 grade celsius, pe piele apar
pete albe şi roşii pielea căpătând un aspect marmorat.
 La scurt timp se constată tahicardie, cianoza pronunţată a
pielii şi dezvoltarea unei acidoze extreme.
 Necroza mușchilor dorsali este o formă localizată a
sindromului de stres porcin.
 Boala evoluează rapid apărând starea de şoc, colaps şi
moarte.
 Șocul se datorează scăderii presiunii sangvine, ceea ce duce
la activarea sistemul nervos autonom. Are loc producerea
unei vasoconstricţii periferice, renale iar mai târziu a tuturor
organelor din cavitatea abdominală.
 Pancreasul în aceste condiţii este irigat limitat, iar în stare de
hipoxie, membranele lizozomale se distrug eliberându-se
astfel enzimele proteolitice. Ele pot degrada proteinele
plasmatice iar produşii rezultaţi în urma degradării acţionează
ca factori depresori miocardici rezultând astfel colapsul
cardiovascular.
 Moartea survine în aproximativ 15-20 de minute de la debut.
Aspecte anatomopatologice
 Rigiditatea musculară marcantă apare în
aproximativ 5 minute după moarte și este
considerată specifică.
 Leziuni cardiace sunt reprezentate de pete
colorate în peretele ventricolului stâng.
 Mușchiul “Biceps femoris” în special prezintă
aspect decolorat, moale, exsudativ.
 PSS se poate manifesta în abator ca producție de carne
palidă, moale și exudativă din cauza scăderii rapide a pH-
ului muscular și a degradării proteinelor structurale.
Această carne este de obicei respinsă după inspecție.
Diagnostic
 Se bazează în principal pe debutul brusc, simptomatologia
caracteristică, susceptibilitatea animalelor şi prezenţa sau absenţa
genei cunoscute la porc. De asemenea se are în vedere respiraţia
accentuată şi temperatura peste 41 grade celsius precum şi faptul
că în cele mai multe cazuri porcii sunt găsiţi morţi.
 Examenul morfopatologic este necesar şi important pentru a
elimina alte boli suspicionate. Rigiditatea musculară apărută la
aproximativ 5 minute după moarte este semnul cel mai important.
 Pentru identificarea homozigoţilor recesivi (a
porcilor stress-sensibili) există 3 procedee
importante:
 testul halotan – cel mai apreciat;
 testul creatinkinazei plasmatice;
 testul grupei sangvine.
Tratament
 udarea porcilor cu apă rece pentru a reduce temperatura corporală;
 administrarea a 50 – 100 ml gluconat de calciu i.m. (în două sau mai multe puncte
separate);
 sedarea animalelor implicate cu Stresnil 0,5 -1ml /20 kg IM
 manevrele de mişcare sau mutare a animalelor implicate sunt interzise pentru a nu creşte
activitatea musculară;
 administrarea de vitamină E 2 u.i./ kg;
 administrarea de Dantrolen – oral (cu rol miorelaxant).
Profilaxie și recomandări
 1. Reducerea stresului la manipulare,sacrificare și transport:
evitarea comportamentului brutal al îngrijitorilor, medii curate și
aerisite, apă la discreție, hrană optimă, evitarea supraaglomerării
la transport.
 2. Identificarea porcilor homozigoţi recesivi şi eliminarea lor de la
reproducţie.
Bibliografie
Luminița Diana Hrițcu-2016-Patologia
nutrițională a animalelor domestice. Editura ”Ion
Ionescu de la Brad” Iași
https://extension.tennessee.edu/publications/Docume
nts/PB1606.pdf
https://www.sciencedirect.com/topics/food-science/g
round-pork
https://morningchores.com/porcine-stress-syndrome/