Bolnavii care sufera de casexie, slabire foarte pronuntata dupa o boala

indelungata, au tegumente palide, fine, uscate, hipotensiune, anemie, lipsa de

apetit
Casexia este un sindrom sau o grupa de simptome, caracterizata printr-o slabire
progresiva a organismului, pana la emaciere (slabire foarte tare care apare dupa o
boala de lunga durata). La bolnavii care sufera de casexie se observa lipsa de
apetit, tegumente palide, fine, uscate, pilozitatea axilo-pubiana redusa pana la
disparitie, unghii friabile, parul capului este rar, subtire, cade, bradicardie,
hipotensiune, anemie. Din punct de vedere neuropsihic, bolnavii de casexie sunt
astenici, cu incetinire in vorbire, anxiosi, depresivi, melancolici.
Functiile endocrine ale acestora sunt insuficiente, apare lipsa menstruatiei la femei,
impotenta la barbati, hipotiroidism, insuficienta suprarenala. Casexia are
numeroase forme, cea nervoasa care apare cu mare frecventa la fete tinere si poate
fi pur functionala sau datorita unei encefalite in antecedente. Exista si casexia cu
forma endocrina, forme cu anemii grave sau digestive. Tratamentul casexiei este
substitutiv, prin compensarea deficitului hormonal, simptomatic, antianemic,
cardiotonic si alimentatie, la nevoie chiar artificiala. Casexia lui Simmonds este o
distrugere completa a hipofizei, cu slabirea progresiva in greutate cu o serie de
simptome endocrine, neuropsihice. Casexia nu este un apanaj neconditionat al
distrugerii hipofizei. Pe de o parte exista o serie intreaga de casexie cu cauze
extrahipofizare, avand ca simptom principal boli infectioase cronice netratate,
tulburari de nutritie, carentiale etc. Hipofiza este o glanda endocrina situata la baza
craniului avand marimea unui bob de fasole. Glanda este un fel de dirijor al
functiilor de secretie interna, deoarece o buna parte a hormonilor hipofizari isi
exercita efectul asupra altor glande endocrine numite si glande periferice.

Boala Addison apare in toate grupurile de virsta si afecteaza in mod egal
barbati si femei. Este o boala endocrina rara, care consta in o deficienta
hormonala ce afecteaza 1 din 100.000 de persoane. Boala se caracterizeaza prin
pierderea greutatii, slabiciune in muschi, tensiune arteriala scazuta si intunecarea
pielii indiferent daca a fost sau nu expusa la soare.
Boala Addison apare cind glandele suprarenale nu mai produc suficient
hormon cortizol, iar in unele cazuri nici aldosteron. Din aceste motive boala este
uneori numita insuficienta suprarenala cronica.
Cortizol este produs de glandele suprarenale (glande localizate deasupra
rinichilor) si apartine unei clase de hormoni numite glucocorticoizi, hormoni
care afecteaza functionarea tuturor organelor in corpul omenesc. Totusi, cel mai
important rol pe care il are cortizolul este de a ajuta organismul sa raspunda la
stres. De asemenea cortizolul ajuta la:
mentinerea tensiunii arteriale si a functiei cardiovasculare
reglarea metabolizarii proteinelor, hidrocarburilor si grasimilor
buna functionare a sistemului imunitar.
Deoarece cortizolul este atit de important pentru sanatate, cantitatea de
hormon produsa de glandele suprarenale este foate bine controlata. Ca si in cazul
altor hormoni, cantitatea de cortizol produsa este reglata de hipotalamus si
glanda pituitara, un organ de marimea unui bob de fasole situat la baza
creierului. Mai intii hipotalamusul transmite "hormoni impuls" catre glanda
pituitara. La rindul ei glanda pituitara elibereaza o serie de hormoni care regleaza
cresterea, functia tiroidiana si pe cea suprarenala, ca si productia de estrogen si
testosteron. Una dintre functiile principale ale glandei pituitare este de a secreta
ACTH (corticotropina), un hormon care stimuleaza glandele suprarenale sa
produca cortizol. Odata produs, cortizolul determina glanda pituitara sa
micsoreze productia de ACTH, inchiind astfel intregul ciclu.
Aldosteron, un alt hormon produs de glandele suprarenale, apartine unei
clase de hormoni numita mineralocorticoizi. Acest hormon are un rol foarte
important in reglarea tensiunii arteriale si pastrarea unui echilibru intre apa si
sarea din organism, prin ajutarea rinichilor sa retina sodiul si sa elimine potasiul.
Cind glandele suprarenale nu mai produc suficient aldosteron, echilibru dintre
apa si sare nu mai este pastrat, rezultatul fiind scaderea tensiunii arteriale.
Cauze
Incapacitatea suprarenalei de a produce cortizol (insuficienta suprarenala)
poate apare din mai multe motive. Un motiv poate fi deficienta glandelor
suprarenale (insuficienta suprarenala primara), iar altul incapacitatea glandei
pituitare de a produce suficient ACTH (insuficienta suprarenala secundara
Manifestari
Simptomele bolii Addison apar de cele mai multe ori treptat. Oboseala
cronica si slabirea muschilor, lipsa poftei de mincare si pierderea in greutate sunt
caracteristice bolii Addison. In aprope jumatate din cazuri sunt deasemenea
prezente greata, starea de voma si diareea. Tensiunea arteriala este scazuta si
scade si mai mult la statul in picioare, cauzind ameteala si lesin. Apare
hiperpigmentarea pielii, care este mai vizibila la genunchi, coate, degete si buze.
Bolnavii sunt iritati si sufera depresii. Din cauza lipsei de sare, apare pofta
pentru mincaruri foarte sarate. Hipoglicemia este prezenta, mai ales in cazul
copiilor. La femei, ciclul menstrual devine neregulat sau se opreste.
Pentru ca toate aceste manifestari ale bolii progreseaza lent, de multe ori ele
sunt ignorate pina cind are loc un eveniment stresant pentru bolnav sau un
accident si toate simptomele se inrautatesc brusc. Atunci apare criza suprarenala
sau insuficienta suprarenala acuta. In 25% din cazuri diagnosticul este pus in
urma unei astfel de crize.
Simptomele unei crize suprarenale sunt urmatoarele:
durere puternica in abdomen, picioare sau spate
stare severa de voma si greata
diaree urmata de dezhidratare
tensiune arteriala foarte scazuta
lesin.
Criza suprarenala este o urgenta medicala si lasata netratata poate fi fatala.

Sindromul Cushing este o anomalie (boala) rara care apare atunci cand organismul
este expus la o cantitate mult prea mare a unui hormon, numit cortizol. Sindromul
Cushing este de asemenea cunoscut ca si hipercortizolism (hipercorticism).
In mod normal nivelul de cortizol este crescut in sange in urma unor reactii
functionale hormonale. Hipotalamusul (regiunea centrala a diencefalului situata la
baza creierului, sub talamus si deasupra hipofizei, care este legata de hipofiza cu o
tija, tija pituitara) secreta hormonul eliberator de corticotropina (CRH) care
stimuleaza glanda pituitara (hipofiza) sa secrete hormonul adrenocorticotrop
(ACTH). Apoi, ACTH-ul stimuleaza glandele suprarenale producand cortizol.
Cortizolul actioneaza la nivelul intregului organism si in mod special intervine in
reglarea presiunii sangvine si a metabolismului. In cazul in care organismul
produce o cantitate prea mare de cortizol - sau in cazul administrarii unor
medicamente cu actiune asemanatoare cortizolului - apar o serie de simptome.
Sindromul Cushing poate determina obezitate, modificari ale pielii si fatigabilitate
(oboseala) precum si unele afectiuni ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala,
depresia si osteoporoza. Daca sindromul Cushing nu este tratat poate cauza
moartea.
Simptome
Semnele si simptomele sindromului Cushing sunt variate si cel mai adesea acestea
se dezvolta treptat. Poate aparea in cadrul sindromului Cushing urmatoarele :
- crestere in greutate: simptomele includ fata rotunda si umflata (facies cu aspect
de luna plina), depunerea de grasime in jurul gatului si in zona interscapulara
superioara (ceafa de bizon) si o talie cu dimensiuni marite; cresterea in greutate
este cel mai frecvent simptom in cadrul sindromului Cushing
- modificari ale tegumentelor: acestea devin mai subtiri, fragile si pot fi ranite cu
usurinta (apar frecvent echimoze, vanatai); ranile se vindeca cu greutate; apar
vergeturi (striuri fuziforme, sinuoase de culoare rosu-violaceu, care in timp devin
alb-sidefiu, ce pot aparea pe diferite parti ale corpului mai ales pe abdomen,
coapse, sani, fese); acnee sau facies congestiv (fata rosie)
- tulburari de comportament: iritabilitate, anxietate, incapacitatea de a dormi
(insomnia) sau prezenta sentimentului de tristete, uneori poate aparea chiar
depresia
- slabiciune la nivelul muschilor (diminuarea fortei musculare si amiotrofie) si a
oaselor (osteoporoza): simptomele pot include dureri de spate; fracturi osoase
patologice in special la nivelul coastelor si coloanei vertebrale (determinate de
osteoporoza); pierderea tonusului si fortei musculare; prezenta slabiciunii
musculare in special la nivelul membrelor superioare si inferioare poate determina
ca ridicarea de pe scaun sau urcarea scarilor sa se faca cu dificultate
- modificari ale hormonilor sexuali: pot aparea dereglarea ciclului menstrual,
cresterea parului la nivelul fetei la femei (hirsutism), probleme ale functiei erectile
la barbati (disfunctie erectila) sau pierderea apetitului sexual
- hipertensiune arteriala si diabet zaharat: cresterea presiunii sangvine
(hipertensiunea arteriala) si diabetul zaharat nu pot fi depistate fara un control
medical amanuntit.
In cadrul sindromului Cushing pot aparea afectiuni oculare ca de exemplu glaucom
si cataracta. In boala Cushing (tumora de glanda pituitara) campul vizual poate fi
afectat; pacientul poate avea pierderea vederii laterale sau periferice. In cazul in
care exista o tumora la nivelul plamanilor se instaleaza o scadere rapida a apetitului
(anorexie) si in consecinta pierderea in greutate. Se pot intalni de asemenea puncte
inchise la culoare la nivelul tegumentului (hiperpigmentate). Nu toate persoanele
care au semne si simptome clasice de sindrom Cushing au aceasta anomalie. De
asemenea, nu toate persoanele care au sindrom Cushing prezinta si modificari
tipice la examenul fizic general; acest lucru este valabil in special la persoanele
foarte active din punct de vedere psihic.
Principala cauza a hiperaldosteronismului este reprezentata de aparitia unei tumori
benigne (adenom) la nivelul glandei suprarenale -sindromul Conn.

Mai rar, hiperaldosteronismul este cauzat de:
- o hiperplazie suprarenaliana bilaterala (cresterea exagerata a ambelor glande
suprarenale)
- o tumoare canceroasa (maligna) dezvoltata in cortexul suprarenal (partea
periferica a glandei suprarenale) -carcinom corticosuprarenalian


Complicatii
Hipertensiunea arteriala netratata poate duce la
infarct miocardic, insuficienta cardiaca, hipertrofie
ventriculara; accident vascular cerebral, insuficienta
renala si moarte prematura.

Complicatiile nivelului scazut de potasiu in plasma
sangvina se refera la stari de oboseala, crampe
musculare, urinare excesiva si aritmie.