Glande sexuale

Hipofiza și controlul hormonal

Hipofiza este glanda endocrină situată la baza creierului. Are
funcții multiple și o mare influență asupra celorlalte glande
endocrine, în special a glandelor sexuale și a tiroidei. Prin
controlul secreției hormonale a celorlalte glande endocrine,
hipofiza influențează creșterea organismului, aspectul fizic,
metabolismul general și energetic, funcțiile sexuale, ovulația,
lactația, funcțiile digestive, starea psihică, etc. Astfel, se poate
afirma că hipofiza este glanda care controlează echilibrul
hormonal.

Anatomia hipofizei

Hipofiza este alcătuită din trei lobi: lobul anterior (adenohipofiza),

lobul intermediar și lobul posterior (neurohipofiza). Lobul anterior
al hipofizei reprezintă 75% din masa glandei și produce
majoritatea  hormonilor hipohizari. Lobul intermediar reprezintă
2% din masa glandei și aparține din punct de vedere funcțional
lobului frontal al hipofizei, deoarece au origine embriologică
comună (epitelială) și produce hormoni (hormonul
melanocitostimulator - MSH). Lobul posterior al hipofizei are
origine nervoasă (neurohipofiza) și stochează hormonii produși de
hipotalamus.

Hormonii secretați în lobul anterior al hipofizei

 Adenohipofiza produce următorii hormoni:

 hormonul adrenocorticotrop care stimulează producția de cortizon

a glandelor suprarenale (ACTH);
 hormonul de creștere (numit și: growth hormone = GH sau
somatotropina = STH);
 hormonul care stimulează glanda tiroidă (TSH);
 hormonul care stimulează foliculii (FSH);
 hormonul luteinizant (LH);
 prolactina.

ACTH stimulează glandele suprarenale să producă cortizon,

aldosteron și androgeni. GH, respectiv STH, stimulează creșterea
prin punerea la dispoziție a energiei: ficatul și țesutul adipos
eliberează grăsimi și zahăr. În plus, ficatul stimulează și creșterea
oaselor. Suplimentar, GH stimulează formarea de
proteine. TSH influențează glanda tiroidă și o stimulează să
producă mai mulți hormoni. FSH și LH stimulează producția de
hormoni sexuali în testicule, respectiv în ovare. În cazul femeilor
aceștia maturizează ovulele și facilitează ovulația, iar în cazul
bărbaților participă la alcătuirea
spermatozoizilor. Prolactina stimulează creșterea glandelor
mamare, a producției de lapte și inhibă ovulația. Este o formă
naturală de "contracepție“ în cazul femeilor care alăptează, care
însă nu este 100% sigură. Activitatea adenohipofizei este
controlată de hipotalamus care eliberează hormonii de control.
 
 Ce se întamplă atunci când hipofiza produce prea puțini
hormoni?
Atunci când tumorile apasă glanda hipofiză, producția de hormoni
este afectată. Formațiunile benigne, adenoamele HVL, sunt
relativ frecvente. Tumorile maligne ale hipofizei sunt foarte rare.
Funcția hipofizei poate fi influențată și de alte afecțiuni precum
meningita, encefalita, accidente, operații, radiații sau probleme de
circulație.

 Atunci când hipofiza produce prea puțin ADH, rezultă starea

numită diabet insipid (a nu se confunda cu diabetul zaharat). Cei afectați
nu mai pot reține apa în organism și elimină chiar și până la 20 litri de
urină/zi. Pentru a compensa pierderile mari de lichide, aceștia beau
foarte mult.
 Carența de hormoni de creștere (GH) induce, în cazul copiilor,
nanismul hipofizar. Copiii rămân mai mici, însă inteligența și proporțiile
corpului sunt normale. În cazul adulților, carența de GH se manifestă
prin depuneri pronunțate de țesut adipos în zona abdominală și scăderea
masei musculare. Metabolismul grăsimilor este afectat, iar riscul
calcifierii vaselor de sânge crește.
 Atunci când producția de FSH și LH este prea mică, ciclul
menstrual al femeilor nu mai este regulat, iar la barbați apar problemele
precum impotența. Părul pubian și axilar se rărește, iar libidoul scade.
 Carența de TSH conduce la o hipofuncție a glandei tiroide. Printre
simptome se numără oboseala, scăderea apetitului, scăderea în greutate,
constipația și, uneori, stările depresive.
 Atunci când organismul este privat de ACTH, este afectat și
echilibrul de zahar, sare și lichide din organism. Presiunea arterială și
nivelul glicemiei scad, iar persoanele în cauză devin apatice.
 În cazul unei producții insuficiente de MSH, pielea devine palidă.
 O carență de prolactină, în cazul femeilor care alăptează, va afecta
producția de lapte.

 
 Ce se intamplă atunci când glanda hipofiză produce hormoni în
surplus?
Anumite tumori benigne ale hipofizei pot conduce la o
supraproducție de hormoni.

 Cea mai frecventă tumoare benignă a hipofizei este prolactinomul,

care produce prolactină. Femeile cu prolactinom prezintă un ciclu
menstrual neregulat, scăderea libidoului, uneori chiar secreții ale
glandelor mamare. În cazul barbaților se înregistrează o scădere a
potenței și a libidoului.
 Atunci când hipofiza produce hormoni de creștere în exces, în
cazul copiilor se înregistrează creșteri bruște și exagerate (Gigantism). În
cazul adulților, această stare poartă numele de acromegalie: mâinile,
picioarele, capul, trăsăturile feței devin mai grobiane. Inclusiv organele
interne cresc în dimensiune.
 Ca urmare a supraproducției de ACTH, glandele adrenale
eliberează cantități prea mari de cortizon care duc la apariția sindromului
Cushing. Persoanele afectate au un chip mare, rotund, membre subțiri și
depuneri adipoase semnificative în zona abdominală și a gâtului și
striații roșii ale pielii (Striae rubrae). La acestea se adaugă tulburări
metabolice, uneori chiar diabet și scăderea masei osoase și musculare.
 Atunci când hipofiza produce ADH în exces, avem de-a face cu
sindromul Schwartz-Bartter (SIADH). Cauzele pot consta în inflamații
la nivelul creierului, arsuri grave sau administrarea anumitor
medicamente (ex: antidepresive triciclice). În multe cazuri, boala
evoluează fără simptome sau cu simptome nespecifice precum stări de
greață, vărsături, dureri de cap, crampe musculare.
 Cum ne putem proteja hipofiza?Nu există o metodă în sine de
protejare a hipofizei. Însă toate măsurile benefice pentru
sănătatea organismului, precum alimentație sănătoasă, mișcarea
regulată, cât mai puțin stres protejează în mod natural și hipofiza.