Semestrul 2

Tema 13 Pediatria
BOALA DIAREICA ACUTA
DEFINITIE: Semnifica marirea brusca sau progresiva a numarului de scaune obisnuit
copilului respectiv, prin reducerea consistentei acestora(cresterea continutului apos)si
aspecte particulare ale scaunelor: mucogrunjos
mucopurulent
sanguinolent
steatoreic
de culoare verde
ETIOLOGIE
I. Cauze determinante:a. infectiile:-microbiene
-virale
-parazitare
-diareea care insoteste infectiile situate in afara
tubului digestiv(infectii ORL, respiratorii, urinare, meningeale)
b. cauze neinfectioase:-erori dietetice
-antibioterapie prelungita,
-alergie, malnutritie
II. Cauze favorizante:-ingrijirea deficitara(e curatione)-igiena precara
-constitutionale( e morbodo)-varsta mica, prematuritate
Infectiile domina etiologia diareei acute-diaree ex infectione:
a. microbiene:
 E coli(bacili gram negativi, contin antigene somatice solubile)
 Salmonella
 Shigella(bacili dizenterici)
 genul Vibrio(familia Vibrionacee)-bacterie
 facultativ patogeni:staphilococus,proteus,pseudomonas,Streptococus,Clostridium
Klebsiella, Enterobacter
b. virale-astazi sunt considerate etiologia dominanta a diareei acute, mai ales in tarile
dezvoltate:
 rotavirus
 echovirusuri(se caracterizeaza printr-o rezistenat ridicata la mediu)
 enterovirusuri(virusuri mici, alcatuite din ARN si proteina)-,adeno,-astro-
parvovirusuri(boala obrazului palmuit-eritem caracteristic la nivelul fetei)
  coronavirusuri
 virusul rujeolic
c.parazitare:monilii(ciuperci, sinonim=candidoza, monili dex=sirag de margele)
 protozoare(Entamoeba hystolitica, Giardia lamblia)-animale microscopice,
unicelulare, cu cea mai simpla structura anatomica

EPIDEMIOLOGIE
 Contaminarea este fecal-orala directa sau indirecta (maini murdare, alimente
sau apa contaminata)
PATOGENIE(mecanism de producere si evolutie a bolilor)
 Elementul esential il reprezinta scaderea tolerantei(ingaduinta, suportare,
rabdare) digestive a sugarului, care duce la accelerarea peristaltismului,
avand ca rezultat scaunele diareice( cu pierderi de apa si electroliti) si
eliminarea substantelor nutritive nedigerate. Aceste substante nutritive
nedigerate formeaza un mediu optim de cultura pentru flora(totalitatea
microorganismelor vegetale) saprofita (care isi procura hrana din organismele aflate in
descompunere) intestinala. Flora intestinala=totalitatea microorganismelor care traiesc
in intestinul gros al omului.
Scaderea tolerantei digestive-accelerarea peristaltismului-scaune diareice-
eliminarea substantelor nutritive nedigerate
 Dezvoltarea diareei impune ingestia unei cantitati minime de germeni, toxine
microbiene, sau metaboliti bacterieni toxici
 Depasirea mecanismelor de aparare a organismului de catre agentii
patogeni. Exemple de mecanisme de aparare: lizozim salivar (enzima cu
capacitatea de a distruge peretele bacteriilor), aciditatea gastrica, integritatea
anatomica a tubului digestiv, secretia de mucus, flora saprofita, IgA secretorie (
anticorpi care se gasesc in lacrimi, saliva, secretii respiratorii, mucoasa intestinala)
 Factori ca varsta, starea de nutritie, boli concomitente
 Dupa depasirea barierei, germenii adera la mucoasa intestinala si secreta
endotoxine (substante eliberate de bacteriile patogene)
CLASIFICARE
a. diaree secretorie:diareea apoasa, abundenta, cu absenta leucocitelor in scaun, fara
semne sistemice.
Antreneaza mari pierderi hidroelectrolitice. Principiul terapeutic:reechilibrare
hidroelecrolitica.
b. diaree invaziva:se insoteste de inflamatia mucoasei intestinale-pana la ulceratii
si necroze si iritatie intestinala locala-tenesme, scaune mucopiosanguinolente. Este
provocata de Shigella, Salmonela, Campilobacter jejunii( bacterie in forma de virgula,
mobila), Clostridium dificile, Entamoeba histolitica. Principiul terapeutic se bazeaza pe
utilizarea antibioticelor concomitenta cu rehidratarea parenterala (deoarece
absorbtia intestinala este perturbata)
SIMPTOMATOLOGIE
1. MANIFESTARI PRODROMALE: inapetenta, modificari de comportament-
agitatie, iritabilitate, somn superficial, eritem fesier
2. PERIOADA DE STARE:
 aparitia scaunelor diareice (numar variabil de la 2-5 pana la peste 100 in 24 ore).
Scaunele au continut apos sau aspect divers :apoase, mucogrunjoase, purulente,
sanguinolente, de culoare verde.
 varsaturile: fara a fi obligatorii, pot fi frecvente si abundente antrenanad mari
pierderi de apa si electroliti
 inapetenta: de regula este accentuata
 febra: adesea frecventa
 alte manifestari:-colici abdominale(tipete, agitatie, frecarea calcaielor)
-tenesme rectale (necesitatea imperioasa de a defeca)
-meteorism abdominal( consecinta a fermentatiei sau a parezei
musculaturii netede provocate de hipokaliemie)
-modificari secundare ale respiratiei si pulsului: polipnee,
tahicardie

 semne de deshidratare-care pot duce la scaderea ponderala rapida-sunt

proportionale cu cantitatea de apa pierduta:
-sub 5%-deci sub 50 ml apa pierduta per kg corp
-medii-cand deshidratarea este intre 5%( depasirea acestui prag
determina aparitia semnelor de deshidratare)-10%
-grave-peste 10% din greutatea corporala, deci pierderi mai mari de
100 ml/kg corp-se intanlesc perturbari neurologice—semne de suferinta a
neuronului.
SEMNE DE DESHIDRATARE MAJORA:
 piele si mucoase uscate, aspre reci (mucoasa bucala se lipeste de apasatorul de
limba), buze si limba arse
 pliu cutanat lenes (revine lent) sau persistent (carpa uda). In perturbari
electrolitice severe, tesutul celular subcutanat capata o consistenta
particulara:,,coca”-sclerem (intarire a tesuturilor) sau scleredem( edem scleros al
pielii din jurulul ochilor? in care pielea pare injectata cu parafina)
 globi oculari incercanati, hipotoni, infundati in orbite (semn de deshidratare
extracelulara)
 fontanela anterioara-FA-deprimata-la sugarul mic, chiar incalcarea suturilor
craniene. Acest semn-FA deprimata este foarte caracteristic pentru BDA. Se
insista chiar asupra faptului ca pliu persistent +bombarea FA semnifica alt
diagnostic: meningita, hidrocefalee.
 oligurie, sete vie(mai ales in deshidratarea intracelulara)
 starea generala se altereaza progresiv, pana la coma
 in formele grave-cu deshidratare mai mare de 10% se instaleaza un facies tipic:
faciesul de toxicoza-imobil, anormal de linistit, cu aspect profund suferind-
intoxicat. Faciesul este palid, adesea cu cianoza, ochi infundati in orbite,
incercanati, cu clipit rar, privire fixa, nas efilat, buze uscate, arse, fara nici o
reactie la stimuli durerosi.
 Acidoza metabolica, sindrom de deshidratare acut
 Pulsul este tahicardic, apoi tot mai slab, eventual pana la colpas
 Extremitati reci , marmorate, cianotice
 Perturbarile fiziopatologice duc in final la coma –coma dispepticum-, de cele
mai multe ori de tip osmolar.

FORME CLINICE
 Forme usoare:pierderi sub 5%
 Forme medii: SDA mai mare 5% dar mai mic de 10% cu manifestari digestive
si cu SDA.
 Forma grava cu SDA mai mare de 10%. In afara de semnele digestive si cele
de deshidratare severa, se asociaza si semnele neurologice: agitatie, convulsii,
coma (semne de depasirea pragului de 10%).Forma grava mai este descrisa ca:
toxicoza, toxicoza anhidremica( anhidru=fara apa, din care a fost indepartata apa),
BDA grava cu SDA mai mare de 10%, coma dispepticum, holera infantum.

DIAGNOSTICUL POZITIV
 Anamneza
 Examen clinic-se analizeaza semnele de deshidratare, starea generala, aspectul
faciesului

INVESTIGATII DE LABORATOR
 Coprocitograma (examinarea microscopica a materiilor fecale, pentru determinarea
etiologiei infectiei, se cauta prezenta leucocitelor si eritrocitelor in scaun) -orienteaza
asupra tipului de diaree(cu leucocite absente, foarte putine sau nr. mare de
leucocite)
 Coprocultura repetata cu antibiograma-prima obligatoriu inaintea antibioterapiei
 Examen coproparazitologic( testul ELISA-imunotest enzimatic,test imunologic,
anticorpi serici, ph fecal)
 Cautarea celor mai frecvente localizari ale infectiei: sfera respiratorie, ORL,
urinara, meningeala, infectii sistemice-hemograma, VSH, hemocultura
 SDA-semne de hemoconcentratie, hematocrit, proteinemie, uree, creatinina
 Ionograma serica (pentru pierderile electrolitice), ECG, calcemie
 Perturbarile echilibrulu acidobazic-determinari ASTRUP, rezerva alcalina