GLANDE ENDOCRINE

 hipofiza
 suprarenalele
 tiroida
 paratiroidele
 testiculul și ovarul
 pancreasul insular
 timusul
 epifiza
 placenta.

Glandele endocrine au secreție internă și celule care produc substanțe

numite hormoni.

Hipofiza, sau glanda pituitara, este situata la baza craniului.

Lobul anterior (adenohipofiza), secreta o serie de hormoni precum:

 somatotrop (STH) – hormon de creștere

 prolactina (LTH) – hormon mamotrop/luteotrop
 tireotrop (TSH) – hormon tireostimulant
 corticotropina (ACTH) – hormon adrenocorticotrop
 gonadotropi FSH, LH

Somatotropul (STH)

Este numit si hormon de creştere, deoarece stimulează creşterea

oaselor lungi si sinteza proteinelor, contribuind impreuna cu alti
hormoni (tiroidieni, gonadali) la creşterea organismului.

Diminuează eliminările de K, Ca, Na si creste conţinutul de proteine

al organismului. STH influenţează si metabolismul glucidic,
stimulând descărcarea de glucoza din ficat, diminuând consumul de
glucoza, ducând la creşterea glicemiei.
Secretarea insuficienta de hormon in perioada de creştere duce
la nanism hipofizar (piticism.

Excesul de STH in perioada de creştere duce la gigantism, iar in

perioada adulta duce la acromegalie( creşterea extremităţilor)
Prolactina (LTH)

stimulează la femeie secreția lactată a glandei mamare.

Tirotropina (TSH)

Stimulează secreţia tiroidiana. Hipersecreția de TSH poate duce

la hipertiroidism, iar hiposecreția la insuficiență tiroidiană.

Hormonii gonadotropi – (FSH//LH)

Gonadotropinele reglează activitatea gonadelor atat la femeie cat si la

bărbat, acestea fiind secretate de adenohipofiza sub denumirea de:

 hormonul foliculostimulant (FSH)

 hormonal luteinizant (LH)

Lobul posterior hipofizar împreuna cu tija pituitara poarta numele

de neurohipoflza, secreta:

 hormonul antidiuretic (ADH) sau vasopresina

 oxitocina

ADH are ca acţiune conservarea apei in organism prin scăderea

eliminărilor hidrice renale si creşterea concentraţiei urinare.
Hiposecreția determină pierderi mari de apă prin urină (până la 20 de
l/24 h). Boala, diabet insipid, survine în leziuni ale hipotalamusului
sau ale neurohipofizei.

Oxitocina (ocitocina) are ca efect formarea secreţiei lactate in timpul

sarcinii, iar in timpul travaliului secreţia de ocitocina creste,
contribuind la realizarea expulziei fătului, prin contractia musculaturii
netede a uterului.

Glandele suprarenale

Glandele suprarenale,glande pereche, sunt situate la polul superior al

rinichiului , secreta in proporţii variabile, adrenalina ce activează
metabolismul energetic si noradrenalina cu acţiune vasculara mai
intensa.

Corticosuprarenala secreta următorii hormoni:

– care acționează la nivelul rinichilor stimulând reabsorbția apei și a
sodiului și eliminarea potasiului;

Secreţia in exces de hormoni corticosuprarenali determina un

număr variabil de boli: hipersecretia de cortizon produce
sindromul Cushing.

Dacă glanda nu mai secreta suficienţi hormoni si astfel se poduce o

insuficienta suprarenala cronica, numita boala Addison.

Glanda tiroida
Glanda tiroida, situata in partea anterioara a gatului.

Hormonii tiroidieni, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3), secretaţi de

glanda, reglează metabolismul, controlează temperatura corpului,
influenţează ritmul cardiac, iar calcitonina reglează cantitatea de
calciu din organism.

Hormoni in exces, apare hipertiroidismul, iar metabolismul devine

accelerat, provocând pierderi in greutate, ritm cardiac rapid sau
neregulat, transpiraţie abundenta, nervozitate si iritabilitate.

In insuficienta secretare de hormoni tiroidieni,

apare hipotiroidismul, gusa endemica, deformaţii osoase, defecte ale
dentitiei, dezvoltare intarziata a organelor genitale (in copilărie), la
adult se manifesta prin mixedem, piele uscata si îngroşata, creştere in
greutate, căderea parului, anemie, senzatie permanenta de frig, reactii
motorii si psihice intarziate.

Glandele paratiroide
Glandele paratiroide sunt glande pereche, de dimensiunea unui bob
de mazăre, situate în spatele lobilor glandei tiroide, câte două de
fiecare parte a traheii, în zona gâtului.

Glandele paratiroide secretă:

– parathormonul (PTH) – ce reglează nivelul calciului în corp. Dacă

nivelul de calciu din corp scade, glandele paratiroide produc
parathormon.

Acesta determină trei tipuri principale de răspuns:

– oasele eliberează mai mult calciu;
– intestinul absoarbe mai mult calciu din alimentaţie;
– rinichii elimină mai puţin calciu.

Dacă nivelul calciului în sânge este prea mare, glandele secretă mai
puţin parathormon.

In afecţiunile paratiroidiene glandele produc fie prea mult, fie prea

puţin hormon paratiroidian.

– calcitonina: faciliteaza fixarea calciului pe oase si diminueaza

nivelul calciului sangvin.

Pancreasul endocrin

Pancreasul endocrin controlează metabolismului intemediar al

glucidelor, lipidelor și proteinelor prin hormonii secretați.

Insulele Lagerhans secretă glucagon și insulina.

Deficitul de insulină constituie boala metabolică diabet zaharat.

Epifiza (glanda pineală)

Secretă melatonina și vasotocina. Glanda pineala poate ajuta si la

reglarea nivelului de hormoni feminini, putand contribui la mentinerea
sanatatii sistemului cardiovascular si la reglarea dispozitiei.
Timusul

Are rol de glandă endocrină până la pubertate. Localizarea glandei

este retrosternală, iar la pubertate involuează. Timusul este o glanda
mica din sistemul limfatic care produce si antreneaza celule albe
speciale din sange numite celule T.