n Bucuresti la laboratorul dr-lui Mihai Cornila, pe care il gasesti si in facultate la clinica de

medicala

LABORATORUL LAD VET COR

DR. SILVIA JOITA DR. MIHAI CORNILA

0722 609 634 0744 334 930

Excesul de cortizol din boala Cushing se caracterizeaza prin slabiciune musculara, aparitia unor striatii
purpurice(vergeturi) in special pe fese, in regiunea abdominala, pe brate si in axile ,echimoze (vanatai),
vindecare dificila a ranilor, intepaturilor de insecte sau a infectiilor, hipertensiune arteriala , acnee ,
amenoree (lipsa menstruatiei), scaderea libidoului, impotenta, sterilitate, osteoporoza ,astenie fizica
(oboseala) si tulburari psihice (cefalee-dureri de cap-, schimbari dese ale dispozitiei, tendinte depresive,
anxietate si iritabilitate).

Sindromul Cushing este o anomalie (boala) rara care apare atunci cand organismul este expus la o
cantitate mult prea mare a unui hormon, numit cortizol. Sindromul Cushing este de asemenea
cunoscut ca si hipercortizolism (hipercorticism).

In mod normal nivelul de cortizol este crescut in sange in urma unor reactii functionale
hormonale. Hipotalamusul (regiunea centrala a diencefalului situata la baza creierului, sub
talamus si deasupra hipofizei, care este legata de hipofiza cu o tija, tija pituitara) secreta
hormonul eliberator de corticotropina (CRH) care stimuleaza glanda pituitara (hipofiza) sa
secrete hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Apoi, ACTH-ul stimuleaza glandele suprarenale
producand cortizol.

Cortizolul actioneaza la nivelul intregului organism si in mod special intervine in reglarea

presiunii sangvine si a metabolismului. In cazul in care organismul produce o cantitate prea mare
de cortizol - sau in cazul administrarii unor medicamente cu actiune asemanatoare cortizolului -
apar o serie de simptome. Sindromul Cushing poate determina obezitate, modificari ale pielii si
fatigabilitate (oboseala) precum si unele afectiuni ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala,
depresia si osteoporoza. Daca sindromul Cushing nu este tratat poate cauza moartea.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament

CauzeSus
Cauzele sindromului Cushing sunt:
-consumul medicamentelor corticosteroide dupa transplantul de organ sau pentru alte afectiuni de
lunga durata (cronice), ca de exemplu eritematos sistemic, astmul bronsic, reumatoida sau alte
boli care cauzeaza inflamatie; acestea sunt cele mai frecvente cauze ale sindromului Cushing
-tumorile mici, necanceroase (benigne) ale glandei pituitare (hipofiza); aceasta este numita boala
Cushing si este cea de-a doua cauza frecventa a sindromului Cushing
-tumorile benigne si maligne ale glandelor suprarenale care secreta cortizol
-tumorile benigne si maligne ale plamanilor si mult mai rar tumorile pancreasului care secreta
ACTH.

SimptomeSus

Semnele si simptomele sindromului Cushing sunt variate si cel mai adesea acestea se dezvolta
treptat. Poate aparea in cadrul sindromului Cushing urmatoarele :
-crestere in greutate: simptomele includ fata rotunda si umflata (facies cu aspect de luna plina),
depunerea de grasime in jurul gatului si in zona interscapulara superioara (ceafa de bizon) si o
talie cu dimensiuni marite; cresterea in greutate este cel mai frecvent simptom in cadrul
sindromului Cushing
-modificari ale tegumentelor: acestea devin mai subtiri, fragile si pot fi ranite cu usurinta (apar
frecvent echimoze, vanatai); ranile se vindeca cu greutate; apar vergeturi (striuri fuziforme,
sinuoase de culoare rosu-violaceu, care in timp devin alb-sidefiu, ce pot aparea pe diferite parti
ale corpului mai ales pe abdomen, coapse, sani, fese); acnee sau facies congestiv (fata rosie)
-tulburari de comportament: iritabilitate, anxietate, incapacitatea de a dormi (insomnia) sau
prezenta sentimentului de tristete, uneori poate aparea chiar depresia
-slabiciune la nivelul muschilor (diminuarea fortei musculare si amiotrofie) si a oaselor
(osteoporoza): simptomele pot include dureri de spate; fracturi osoase patologice in special la
nivelul coastelor si coloanei vertebrale (determinate de osteoporoza); pierderea tonusului si fortei
musculare; prezenta slabiciunii musculare in special la nivelul membrelor superioare si inferioare
poate determina ca ridicarea de pe scaun sau urcarea scarilor sa se faca cu dificultate
-modificari ale hormonilor sexuali: pot aparea dereglarea ciclului menstrual, cresterea parului
la nivelul fetei la femei (hirsutism), probleme ale functiei erectile la barbati (disfunctie erectila)
sau pierderea apetitului sexual
-hipertensiune arteriala si diabet zaharat: cresterea presiunii sangvine (hipertensiunea
arteriala) si diabetul zaharat nu pot fi depistate fara un control medical amanuntit.
In cadrul sindromului Cushing pot aparea afectiuni oculare ca de exemplu glaucom si cataracta.
In boala Cushing (tumora de glanda pituitara) campul vizual poate fi afectat; pacientul poate avea
pierderea vederii laterale sau periferice. In cazul in care exista o tumora la nivelul plamanilor se
instaleaza o scadere rapida a apetitului (anorexie) si in consecinta pierderea in greutate. Se pot
intalni de asemenea puncte inchise la culoare la nivelul tegumentului (hiperpigmentate). Nu toate
persoanele care au semne si simptome clasice de sindrom Cushing au aceasta anomalie. De
asemenea, nu toate persoanele care au sindrom Cushing prezinta si modificari tipice la examenul
fizic general; acest lucru este valabil in special la persoanele foarte active din punct de vedere
psihic.

InvestigatiiSus
Sindromul Cushing poate fi greu de diagnosticat, datorita mai multor factori (cortizolul variaza in
functie de perioada din zi cand este recoltat si este crescut in unele afectiuni trecatoare) care pot
determina niveluri mai mari de cortizol, decat valorile medii, la persoanele care nu au sindrom
Cushing. De asemenea este foarte dificil de gasit cauza acestei afectiuni, lucru foarte important
pentru ca tratamentul depinde de cauza. Pentru diagnosticul si tratamentul sindromului Cushing
este nevoie de consultul unui specialist endocrinolog (medic specializat in afectiuni determinate
de dezechilibrul hormonal).

Pentru a pune diagnosticul de sindrom Cushing, medicul specialist va face examenul fizic general
si va pune intrebari despre istoricul medical. Dupa aceste examinari, medicul va putea sa-si dea
seama daca medicatia corticosteroida este cea care a determinat simptomele prezente la . Daca
aceasta se dovedeste a fi cauza simptomelor, medicul specialist va lua o decizie privind
schimbarea terapiei. In cazul in care nu a fost administrata medicatie corticosteroida iar medicul
suspicioneaza o alta cauza a sindromului Cushing decat aceasta medicatie, este necesara
efectuarea unor investigatii de laborator pentru verificarea nivelului de cortizol.

Aceste investigatii includ:

-testarea nivelului cortizolului, care poate fi facuta fie dintr-o proba de sange sau dintr-o proba
din urina colectata timp de 24 de ore
-testul de supresie din timpul noptii cu dexametazona care utilizeaza doze scazute de steroizi (cel
mai adesea aceasta se efectueaza pentru a reconfirma rezultatele obtinute la testarea nivelului
cortizolului); cel mai frecvent aceasta analiza se realizeaza dintr-o proba de sange, insa daca este
nevoie de o analiza mai elaborata se va folosi atat o proba de sange cat si una de urina
-masurarea nivelului de cortizol din saliva, insa aceasta analiza este efectuata mai rar.

Atunci cand, analizele enumerate mai sus pun in evidenta sindromul Cushing, medicului
specialist ii sunt necesare si alte sangvine pentru a determina cantitatea de hormon
adrenocorticotrop () din organism si pentru a investiga prezenta unei tumori de glande
suprarenale, glanda pituitara (hipofiza) sau tumori ale altor organe.

Acestea sunt:
-testarea nivelului de ACTH
-testul de stimulare cu hormonul eliberator de corticotropina (CRH).

Daca aceste teste sunt recomandate in cazul unei cantitati mari de care a dus la aparitia
sindromului Cushing, este necesara efectuarea unor analize suplimentare pentru a gasi sursa ce a
cauzat cresterea ACTH-ului. Acestea includ:
-cateterizarea sinusului pietros inferior (IPSS) este utila pentru depistarea locului de sinteza a
-ului si a cantitatii acestuia eliberat de glanda pituitara. In timpul IPSS, cu ajutorul unui tub de
dimensiuni mici (cateter) se recolteaza probe de sange din vasele din apropierea creierului. Daca
nivelul de din aceste probe de sange este foarte ridicat ne indica faptul ca glanda pituitara este
responsabila de excesul de ACTH din sange. IPSS, de obicei se foloseste impreuna cu testul de
stimulare cu CRH.
-tomografia computerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) efectuate la nivelul
toracelui sau glandei pituitare pot localiza tumora producatoare de ACTH. Cu toate acestea,
uneori tumorile sunt atat de mici incat nu pot fi detectate cu ajutorul CT-ului sau RMN-ului.
CT-ul sau RMN-ul glandelor suprarenale pot detecta prezenta tumorilor la acest nivel.
Analizele sanguine care arata modificari ale homeostaziei organismului (constantele mediului
interior - ansamblul lichidelor organismului) pot orienta medicul specialist catre diagnosticul de
sindrom Cushing.

Dintre aceste modificari fac parte:

-cresterea numarului de leucocite (globulele albe) – leucocitoza
-scaderea nivelului potasiului seric – hipopotasemie
-cresterea valorilor glicemiei – hiperglicemie
-cresterea nivelului colesterolului plasmatic - hipercolesterolemie
-scaderea timpului de coagulare a sangelui
-scaderea nivelului sanguin de testosteron.

TratamentSus

Tratamentul sindromului Cushing depinde de cauza ce a determinat aceasta afectiune.

Sindromul Cushing determinat de tratamentul de lunga durata cu corticosteroizi

Tratamentul cu corticosteroizi nu trebuie intrerupt brusc de pacient, deoarece o intrerupere
brusca, fara reducerea treptata a dozelor de corticosteroizi poate determina aparitia crizei
adrenergice, punand viata in pericol. In situatia in care se utilizeaza corticosteroizi, glanda
suprarenala nu mai produce cortizol. Daca tratamentul cu corticosteroizi se intrerupe brusc,
glanda suprarenala s-ar putea sa nu fie capabila sa produca cortizol indeajuns de rapid pentru a
acoperi necesarul organismului. Aceasta situatie poate declansa criza adrenergica si scaderea
severa a presiunii sanguine. Pentru a evita aceste efecte negative, medicul specialist reduce treptat
medicatia corticosteroida in momentul in care decide sa intrerupa acest tratament.

Medicul specialist poate schimba medicamentele corticosteroide cu actiune lunga (de exemplu
Prednisonul) cu corticosteroizi cu actiune scurta (de exemplu Hidrocortizonul). Uneori medicatia
corticosteroida poate fi administrata o data la doua zile. Astfel, productia de cortizol a
organismului se reia gradat.
Daca o persoana trebuie sa continue tratamentul cu corticosteroizi pentru tratarea altor afectiuni,
dozele de corticosteroizi pot fi scazute pentru a reduce simptomele si riscul de complicatii.

Medicul specialist trebuie contactat de urgenta daca pacientul se simte rau, mai ales atunci cand
se scad dozele de corticosteroizi la indicatia medicului. Daca reducerea dozelor de corticosteroizi
nu determina disparitia sindromului Cushing, medicul specialist va recomanda efectuarea unor
analize suplimentare pentru a detecta o alta cauza a afectiunii prezente.

Sindromul Cushing determinat de tumorile glandei pituitare (Boala Cushing)

Indepartarea chirurgicala a tumorii de glanda pituitara este metoda cea mai eficienta care
determina vindecarea, aceasta recomandandu-se persoanelor apte din punct de vedere clinico-
biologic pentru interventia chirurgicala. Interventia chirurgicala transsfenoidala (adenomectomie
transsfenoidala) implica o buna indemanare a medicilor specialisti care efectueaza interventia, iar
aceasta se recomanda a fi facuta in centrele medicale mari (clinici universitare) cu echipe de
profesionisti specializati in interventii chirurgicale la nivelul glandei pituitare.
Adenomectomia transsfenoidala este eficienta in urmatoarele situatii:
-la aproximativ 85% din cazuri, daca tumora are diametrul mai mic de 1 cm
-la aproximativ 25% din cazuri, daca tumora este mai mare
-boala Cushing reapare la aproximativ 2% dintre adulti si pana la 40% din copii care au suferit
deja o interventie chirurgicala. In aceste cazuri, interventia chirurgicala poate fi repetata, adesea
cu rezultate foarte bune.

Radiochirurgia cu radiatii gama a fost recent introdusa in SUA. Prin aceasta tehnica, numeroase
raze gama sunt focalizate pe tumora cu scopul de a o micsora si a o distruge. Aceasta interventie
nu implica o chirurgicala (nu se foloseste practic un bisturiu) iar distrugerea tesutului sanatos din
jurul tumorii este minima. Totodata, aceasta interventie este facuta din exteriorul pacientului
folosindu-se doar anestezie locala. In prezent sunt doar cateva centre in SUA care detin aparatura
necesara realizarii acestei interventii.
Terapia medicamentoasa este recomandata atunci cand tratamentul chirurgical nu a fost eficient
sau nu s-a putut de realiza.

Sindromul Cushing determinat de tumorile glandelor suprarenale

Medicii specialisti recomanda aproape intotdeauna tratamentul chirurgical pentru indepartarea

tumorilor benigne de glande suprarenale care produc hormoni. Daca tumora este canceroasa
(tumora maligna), atunci se indeparteaza toata glanda suprarenala afectata. Cu toate ca adesea se
recomanda , aceasta nu s-a dovedit a fi un tratament eficient, de lunga durata, pentru cancerul de
glande suprarenale. In cazuri rare, se indeparteaza ambele glande suprarenale; in aceasta situatie,
persoana va lua zilnic terapie de substitutie hormonala.

Daca tumora nu este canceroasa (tumora benigna), in cele mai multe cazuri tratamentul
chirurgical este eficient. Cu toate acestea, tratamentul chirurgical nu este eficient in cazul unei
tumori canceroase, mai ales daca aceasta a determinat metastaze si in alte locuri din organism.

In cazul in care tratamentul chirurgical nu este posibil, se poate incerca terapia medicamentoasa,
pentru a reduce productia excesiva de cortizol de catre tumora. Dintre aceste medicamente fac
parte ketoconazolul , mitotane (Lysodren) si aminoglutethimide (Cytadren). Aceste medicamente
se utilizeaza uneori la persoanele cu sindrom Cushing sever, inainte de interventia chirurgicala.
Pentru femeile gravide cu boala Cushing se recomanda aminoglutethimide (Cytadren).

Pentru a trata cu succes persoanele cu sindrom Cushing determinat de tumori benigne

(necanceroase) sau tumori maligne (canceroase), tesutul tumoral care secreta hormonul
adrenocorticotrop (ACTH) trebuie distrus sau indepartat.
Tratamentul chirurgical, chimioterapia, radioterapia, imunoterapia sau o combinatie a acestora se
recomanda pentru tratarea tumorii.
Daca nu se trateaza pentru o lunga perioada de timp, sindromul Cushing poate determina
probleme serioase de sanatate, inclusiv complicatii datorate hipertensiunii arteriale (de exemplu
crize cardiace care pot evolua pana la sau accident vascular ), osteoporoza sau diabet. Aceasta
afectiune poate determina de asemenea si moartea pacientului. Datorita acestor riscuri,
tratamentul este de obicei initiat cat mai repede cu putinta.
Tratament ambulator(la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu pentru sindromul Cushing consta in schimbarea stilului de viata pentru a
preveni cresterea greutatii corporale, pentru intarirea musculaturii si a sistemului osos si
prevenirea complicatiilor.
Se recomanda o hipocalorica (numar scazut de calorii) dar bogata in proteine si calciu. O astfel de
dieta poate preveni pierderea masei musculare si osoase datorate nivelurilor crescute de cortizol
din organism. Se recomanda de asemenea suplimentarea dietei cu calciu si vitamina D, pentru a
incetini pierderea masei osoase. Trebuie discutat cu medicul curant despre necesitatea instituirii
unei terapii medicamentoase pentru incetinirea pierderii masei osoase.

Trebuie limitat aportul de din dieta, mai ales daca persoana respectiva are hipertensiune arteriala,
o complicatie a sindromului Cushing.
Se recomanda efectuarea regulata de exercitii fizice, pentru ca acestea ajuta la mentinerea masei
musculare si a celei osoase si previn cresterea in greutate. Pentru mentinerea masei musculare si
intarirea sistemului osos, se recomanda exercitii fizice de genul ridicarilor de greutati, flotarilor,
tractiunilor. Pentru a preveni cresterea greutatii se poate practica gimnastica aerobica cu scopul
de a creste frecventa cardiaca. Exemple de exercitii aerobice: mersul rapid, alergarea, ciclismul
sau inotul. Inainte de a incepe orice program de exercitii fizice este necesara sfatuirea cu medicul
curant.

Se recomanda sa se evite posibilele cazaturi, prin indepartarea covoraselor care pot aluneca cu
usurinta sau altor posibile surse de pericol din casa. Caderile pot determina fracturi ale oaselor
sau alte vatamari corporale grave.

Orice rana trebuie tratata cu foarte mare atentie pentru ca nivelul prea mare al cortizolului din
organism intarzie vindecarea. Toate ranile trebuie curatate imediat cu sapun antibacterian si apoi
aplicat pe ele un unguent cu antibiotic si pansate pentru a evita infectarea.
Daca pacientul are probleme cu modificarile survenite privind aspectul corpului sau, poate apela
la consiliere de specialitate.
Periodic, se recomanda efectuarea unui examen oftalmologic pentru a depista glaucomul si
cataracta.
Medicul curant trebuie consultat periodic pentru ca acesta sa poata depista si trata din timp
diabetul, hipertensiunea arteriala si alte complicatii posibile.

Daca o persoana nu are sindrom Cushing insa este in tratament cu corticosteroizi pentru alte
afectiuni medicale, ar trebui consultat medicul curant in legatura cu riscurile de a dezvolta sau nu
sindromul Cushing. Medicul curant poate reduce dozele de corticosteroizi, poate trata afectiunile
medicale ale pacientului cu alte medicamente sau poate prescrie medicamente corticosteroide cu
actiune scurta (Hidrocortizonul).