Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sindromul Cushing
Generalitati:
Sindromul Cushing apare atunci cand exista un exces de cortizol, care este un hormon produs
de glandele suprarenale. Cortizolul exercita numeroase functii importante pentru organism si
este necesar pentru viata. Dar, excesul acestui hormon are efecte negative asupra organismului.
Pornind de la structura si actiunile cortizolului, care se mai numeste si hidrocortizon, acesta intra
in clasificarea steroizilor glucocorticoizi.
In mod normal, productia de cortizol a glandelor suprarenale este controlata cu atentie de catre
hipotalamus si de catre glanda pituitara (hipofiza). Sindromul Cushing poate sa apara din mai
multe cauze care afecteaza acest sistem de control al productiei cortizolului. Sindromul Cushing
afecteaza aproximativ de 3 ori mai mult sexul feminin decat pe cel masculin.
Intrucat sindromul Cushing este potential fatal daca nu este tratat, persoanele cu aceasta
afectiune trebuie sa se prezinte in mod regulat la medic si sa urmeze indeaproape planul de
tratament.
Glanda pituitara (care este localizata la baza creierului) elibereaza prea mult hormon numit
ACTH.
Glandele suprarenale , care sunt localizate la polul superior al rinichilor, produc prea mult
cortizol.
Sindromul Cushing poate sa apara si la persoanele care iau ca tratament doze mari de
glucocorticoizi (de exemplu, prednison) pentru boli ca astmul sau poliartrita reumatoida.
Nivele normale sau mari de ACTH (corticotropina) in sange: pana la 70% dintre persoanele cu
sindrom Cushing au tumori hipofizare benigne (numite adenoame) care produc cantitati excesive
de ACTH, hormonul care stimuleaza glandele suprarenale sa produca cortizol. Aceasta
afectiune poarta numele de boala Cushing, care nu ar trebui confundata cu sindromul Cushing.
Majoritatea acestor tumori sunt foarte mici, si pot fi dificil de identificat.
Alte cauze pentru nivelul crescut de ACTH pot fi tumorile non-pituitare care produc ACTH.
Aceasta forma de sindrom Cushing este numita sindromul de ACTH ectopic. Majoritatea acestor
tumori sunt localizate la nivelul plamanilor sau in alta parte la nivel toracic.
Cauzele mai putin frecvente de sindrom Cushing care apare in conditiile unor nivele reduse de
ACTH sunt reprezentate de tumori benigne sau maligne (canceroase) ale glandelor suprarenale,
https://www.i-medic.ro/print/4721 1/6
1/11/2019 Sindromul Cushing
care produc cortizol in exces. Hiperplazia (cresterea excesiva) nodulara a glandelor suprarenale
este o cauza si mai rara a excesului de cortizol.
Cresterea in greutate: cresterea progresiva in greutate este cel mai frecvent simptom al
sindromului Cushing. Aceasta crestere in greutate afecteaza de obicei fata, gatul, trunchiul si
abdomenul, mai mult decat membrele, care de cele mai multe ori sunt subtiri. Pesoanele cu
sindrom Cushing vor avea cel mai adesea o fata rotunda (“in luna plina”) si un depozit de
grasime la nivel cervical posterior, la baza gatului (“ceafa de bizon”).
Modificari tegumentare: in sindromul Cushing, pielea tinde sa devina subtire, fragila, si mai
susceptibila la leziuni si infectii. Ranile se vindeca mai greu. In zonele in care apare depozit de
grasime pot sa apara striuri rosiatice, de intindere a tesuturilor.
Simptome ale excesului de androgeni: femeile cu sindrom Cushing pot avea semne de exces al
hormonilor masculin (androgeni), cum ar fi hirsutismul (cresterea in exces a pilozitatii corporale,
in special in zonele de distributie specifice de la barbat), piele uleioasa si acnee.
Scaderea masei musculare si slabiciune musculara: sindromul Cushing care evolueaza de mult
timp determina slabiciunea si scaderea masei musculare de la nivelul membrelor superioare si
de la nivelul picioarelor. Unele persoane observa ca poate deveni mai dificil sa se ridice de pe
scaun sau sa urce scarile din cauza slabiciunii musculare.
Scaderea masei osoase: sindromul Cushing poate sa duca scaderea densitatii oasoase
(osteoporoza), care poate sa duca la aparitia fracturilor costale, de oase lungi sau vertebrale.
Simptome psihologice: mai mult de jumatate dintre pacientii cu sindrom Cushing au simptome
psihologice, care variaza de la pierderea controlului emotional, iritabilitate si depresie , pana la
atacuri de panica si paranoia. Este frecventa si insomnia.
Infectiile: cortizolul suprima sistemul imunitar, iar pacientii cu sindrom Cushing pot face infectii
mai frecvent.
Cheagurile de sange: pacientii cu sindrom Cushing tind sa faca cheaguri de sange mult mai
usor. Un cheag de sange care se localizeaza intr-o vena de la nivelul piciorului duce la formarea
trombozei venoase profunde. Daca acest cheag se fragmenteaza, poate migra catre plamani,
ducand la aparitia emboliei pulmonare. Embolia pulmonara este o afectiune serioasa si
https://www.i-medic.ro/print/4721 2/6
1/11/2019 Sindromul Cushing
Categorii:
Endocrinologie si Diabet
Simptome:
Amenoree
Amnezie
Depresie
Dureri de spate
Hipertricoza
Sterilitate (Infertilitate)
Teama (Anxietate)
Xerodermie
Tractul digestiv si metabolism
PANSAMENTE (BANDAJE) CU MEDICAMENTE
Diagnostic:
Pacientii cu simptome ale sindromului Cushing vor fi supusi realizarii unui istoric medical, unei
examinari fizice si unor teste de laborator.
Analizele de laborator sunt necesare pentru a masura nivelul cortizolului. Pacientii cu sindrom
Cushing au in mod tipic nivele mari de cortizol in sange.
https://www.i-medic.ro/print/4721 3/6
1/11/2019 Sindromul Cushing
O data ce s-a stabilit diagnosticul de sindrom Cushing, se vor efectua alte analize pentru a
determina cauza productiei excesive de cortizol. Tipul si numarul analizelor recomandate depind
de rezultatele testelor preliminarii.
Analizele initiale de sange: analizele de sange pot determina nivelele relative de cortizol si
ACTH. Deoarece acesti hormoni sunt secretati episodic, masurarea poate fi efectuata in 2 sau 3
zile separate. Nivelele relative de cortizol si ACTH pota ajuta la diferentierea intre cauzele
variate ale sindromului Cushing.
Daca nivelele de ACTH sunt mici, se vor efectua teste imagistice pentru glandele suprarenale, in
care se cauta prezenta unor tumori. Daca nivelele de ACTH sunt normale sau crescute, se pot
realiza urmatoarele analize:
Recoltarea unei probe de sange din sinusul pietros: sangele de la nivelul glandei pituitare
este drenat la nivelul unor spatii vasculare de la nivel cerebral numite sinusuri. Recoltarea
unei probe de sange de la nivelul acestor sinusuri poate sa arate nivele inalte de ACTH.
Aceasta procedura se realizeaza prin inserarea unui cateter intr-o vena de la nivel inghinal,
cu avansarea cateterului pana la vasele de sange care ajung la glanda pituitara. Procedura
se realizeaza sub anestezie usoara.
Nivelele de ACTH din sangele de la nivelul sinusurilor pietroase sunt masurate si comparate cu
nivelele de ACTH de la nivelul unei vene aflate la distanta de glanda pituitara. Daca nivelele de
ACTH sunt mai mari in sinusurile pietroase decat in cealalta vena, cel mai probabil este vorba de
un adenom pituitar. Nivelele asemanatoare de ACTH intre cele 2 localizari sugereaza secretie
de ACTH de catre o tumora non-pituitara.
Tratament:
Atunci cand sindromul Cushing este cauzat de glucocorticoizii care sunt administrati pentru a
trata o alta afectiune, intreruperea tratamentului cu glucocorticoizi va inlatura simptomele.
Oricum , in majoritatea cazurilor, organismul se adapteaza la prezenta glucocorticoizilor, de
https://www.i-medic.ro/print/4721 4/6
1/11/2019 Sindromul Cushing
aceea tratamentul trebuie interupt treptat, pentru a permite glandelor hipofizara si suprarenale sa
isi reia functia normala.
Unele afectiuni necesita tratament prelungit cu glucocorticoizi. In aceasta situatie, este necesar
un plan alternativ pentru a trata semnele si simptomele sindromului Cushing.
Tratamentul chirurgical: extirparea chirurgicala a unui adenoma pituitar mic, bine delimitat, se
numeste adenomectomie transsfenoidala. Glanda pituitara este localizata la baza creierului.
Aceasta zona poate fi acesata cu ajutorul unor intrumente speciale, prin realizarea unei incizii
care este extinsa la nivelul sinusului sfenoidal, permitand chirurgului sa vada si sa inlature
adenomul cu ajutorul unui endoscop (un tub subtire, prevazut cu o camera video). Acest tip de
interventie chirurgicala trateaza permanent sindromul Cushing la 60-70 % dintre pacienti.
Uneori, nu poate fi identificata tumora. In aceste cazuri, poate fi extirpate jumatate din glanda
pituitara (hemihipofizectomie) sau 85-90% din glanda pituitara (hipofizectomie subtotala), pentru
a fi siguri ca tumora a fost inlaturata.
Indepartarea chirurgicala a jumatate sau mai mult din glanda pituitara poate reduce functia
acesteia si interfera cu ovulatia (la femei) sau cu productia spermei (la barbati). Adesea, este
necesar tratamentul de substitutie hormonala pe tot parcursul vietii, dupa interventia
chirurgicala.
Mifepristona este un medicament aprobat in Statele Unite pentru a scadea efectele excesului de
cortisol asupra glucozei, iar rolul sau in tratamentul pe termen lung al bolii Cushing este
necunoscut. Alte medicamente care blocheaza productia de cortisol, cum ar fi ketoconazolul,
metirapona sau mitotanul, pot de asemenea sa fie utilizate pentru a reduce nivelele inalte de
cortisol, in timp ce se asteapta un alt tratament definitiv.
Radioterapia: poate fi un tratament util atunci cand tumorile pituitare nu pot fi extirpate complet
prin interventia chirurgicala. Radioterapia tumorilor pituitare reduce nivelul cortizolului la
aproximativ 50% dintre adulti si la majoritatea copiilor cu boala Cushing. Deoarece instalarea
efectului de scadere a cortizolului necesita timp (3 pana la 24 de luni), in aceasta perioada pot fi
administrate medicamente care scad productia de cortizol de la nivelul glandelor suprarenale.
Medicamentele folosite pot fi ketoconazolul si metirapona.
Daca tumora este un carcinoma (o tumora canceroasa), interventia chirurgicala este singura
metoda de vindecare a cancerului. Pentru a scadea nivelul de cortizol, sunt necesare de obicei
radioterapia, chimioterapia si tratamentul cu mitotan (un medicament care este toxic pentru
celulele producatoare de cortizol). Dupa aceste tratamente, substitutia hormonala zilnica este
necesara de obicei.
Atunci cand sindromul Cushing este determinat de o tumora suprarenaliana sau o tumora
pituitara benigna (boala Cushing), indepartarea chirurgicala a glandei suprarenale sau pituitare
poate reduce nivelul anormal de cortizol, fara sa afecteze sarcina.
https://www.i-medic.ro/print/4721 6/6